Sunteți pe pagina 1din 76

ELEMENTE

1 DIN

ISTORIA .ROMANILOR
CUNSUE SUPERIOIK
_
:

PAETE A La
LUCRATA jN CONFORMITATE CU HOUA PROGRAMA ANALITICA
(pu),liCatil in Mona. Oficial N. 14, din Ot 1893 i Iii. N.
PENTRU

Ci.AA IV PRI-MARA-URBANA. SI -IVV RukA:LA,

DE .

.
N. BELIIHCiFANU .
.

Profesor de } iuiaiu1 Stefin eel Mare Leg. .

' .
.
.

031.10TEcid
,1
- MUNICIPIUL III *

OCURES.-C

IASI .

ED1TURA LIBRARIEI COALELOR FRATH ARAGA


1894

www.dacoromanica.ro
PREFATA

Scopul invez:itturei este mai inteti, de a educa inima


fi, intarind bunul sinn: firesc, a pregati 4rierul pentru
o judecatt sltnttoast ;--tar mai deplete a ine da c cu-
noscinp, In puterea ciirora st trtlim cored printr'o muncli
cinstitt, afa ca sli nu m o sareint, ci un factor /re-
buitor fi firin urmare fothsitor societal:a. Una dintre
inveMturile, care poth mai lesne forma caracterul, este
istorut. Alegerea faptelor, data elevilar, sub o formit
atralg-ithre incepe'nd cu imprelurarile cele mai partz:
culare, mai simple ft mai bine Ifunoscute, pentrU a ne
radica la cele mai generale fi mai pu(nz cunoscute,
,
este metoda cea mai ninzeritt, mai folosztore atirnei
inset' de la fapte ,ri de la modul cum potfi espuse ;
cici, &Ica o alegere nimerita ne inlesnesce mod,Ve bune
Ts folositdre, fientru ca si formam- caracterul cdpiithr,
cu.eat mai mult espunerea faptelor .flind filastica, va
Inca* , fi va lumina crierul, pregitind aszyel
din nisce copzi, armeni cari si /Fe folositori (erei bar i
mai departe omenirel intrcgi.:Progranntl fiind In tocmit,
modelele alese, espitnerea faptelor, fie In stilul quiz
sunt redactate cartile In rdli, .fle In esfilicatizth facade
demlor, ne privefte pe nal. 28tet dar care este scapul
cartel de mit ; esperien(a va dovedi indreptar-le ce axn
putea aduee acestei lucrdri: pe viitor.
1asi 1894 August.
N. Beldiceanu.

www.dacoromanica.ro
De indreptat:
Neputendu se inlatura cu totul grevle1e de tipar, instituto-
rul este rugat, ca in 1ectia cea d'intOitt chiar sit factt pe e1evr,
ea sit indrepte in carte aceste grcself, asa cum urm6z1t .
Pagina 5, linia 6, in loc de: imperatorul, sit se eetset
generaful.
Pag. 14, linia 4, sit fie scos euvintul : El.
Pag. 17, linia 19, in loc de: Atuluz, it se ce eseit : Ateluz;
tot pe acsta pagina, pe linia 20, in loc de: Macedoniei, sit
se cet6sca ilIoldovet i tot pe acestit linie in loc de : Nu, sit
se cetsch: Et nu.
Fag. 32, linia 2, dupa euvintul : Poloa, sa se adaoge: se
pune in legetturd cit Ferdinand, care. Tot pe acestd pagina,
Hula 13, in bo de Ungur, sa e cetsea .Nem(t.
no.. 37, linia 14, in loc de: domn in Muntenia sa so ce-
tsce: diregdtor in Bucurescf.
Pag. 53, 1inia H, in loc de: mandstirile Secul (jud. Kai,
apot Ia DragdsanY, sa se eetseit : la Drelgetsant (Munteni
apot la nuindslirde Secul si Slatina -(Moldova, jud. .Nna,)
Pag. 61, linia 4, in loc fie: invetaturd incepnd, slt se cote-
sea : inve(dlura incepu.
. Pag. 62, liuia 11, in loc de: zidi palatul administraliv, sit
se cetesch: prefdcu In palat administrativ curtea domnescd.
Pag. 63, liniile 7 si 8, in loc de: ra lua samd, sd se eete-
sca: va lua In samd.
Fag. 70, 1inia 15, in loc de: Neattirnarea (independen(a),
sa se cetkca: Independen(a (neatdrnarea).
Pag. 72, linia 16, in loc.de: Autonomia (libertatea), sh, se.
eetesea: Autonomia (putin(a de a-sf da legi, de a se organiza

www.dacoromanica.ro
-TT POPESCU BAJENARU
AUTOR c,c.Z.e..e.t.c_es27Z?
V I_ riikzis;?.
N2 Rtra; A
ELEMENTE
DIN

Istoria Rornapilor.
CURSUL SUPERIOR

DACIT
Intre cele treY ftuvil : Dunnrea, Tissa i Nistrul,
traia inainte de Hristos, un popor numit Dacil, dupt
(jan i era lor o numim Dacia. Era un popor de o-
rigintt aric, adicd de aceeasi origind cu mat t6te
popOrele de astit-cli ale Europei. Lisa daed semnad
Bach r. chip cu rneniI civilizati de acuma, nu tot
-asa erati si lu privinta obiceiurilor. EY alcittuiau un
popor mare, ce se ocupa cu nasunatul turmelor si cu
lucrarea cirnpuLu1; femeile teseau stofe pentu haine,
mitcinau griinele i pregAtiau mancarea pentrtr btr-
baY. Atilt traiul eta i Imbracitmintea lor semd p a-
prOpe cu a tranilor nostri de la rnunte. Dacii cre-
deau in ma multi cleI*), asa era Dionisios, leul vi-
nulul, Ares, adeed, Marie, Out rezhoiuluisi al r6ulu1, Ge-
beleizis, deul binelui, care aye& de profet pe Zamolocis
Dintre credinteie lor religiOse, e In semnatd, credinta in

lnsIitutorul 1. a ti elmi Ll insiste asupra acestui puncf, orbind


cleNilor devre Monoteism si politehm, despi e cal e ii n'au inca
JIjel 0 cunoscinta
www.dacoromanica.ro
4

nemurirea sufletuluY,adicA cralinta ctt dupt mrte este


Ind, iii cer o vitl maT buritt dectit acsta de aicY, ce-
ea ce le dAdea dispret pentru mOrte i mare curaj
tn iezbi.e. EY fAceau deilor jertfe omenescY in chipul
urmator: se infigeau in pttment treY lAinci ascutite, a,-

Dci
poY se arunca un om in sus, carecAdea ucis pe cele.
trel lAncY. Omul jertfit trebuea stt povestescA deulur
pAsurile poporulul i sag crti ajutor.
DupA acest obiceiii, cum i duptt alto obiceiurl
crude, pe call nu le gasim asttt-dY la poprele civil-
zate, putem dice ct Daci't erau un popor barbar 4')
Institutorul este rugat sa", insisle asupra acestui punct.

www.dacoromanica.ro
5

DECEBAL

Cu 50 de anY Inainte de Christos gtsiin pe DacY


sub couducerea regelni Boerebiste. Acesta, fiind aju-
tat de un preot de-stept, Deceneu, aduse ordine i te-
meinicie In Dacia. El purtn cu poprele Invecinate
maY multe lupte, In urma cArora Ora sa remase pu-

Decebal

terniett i Insufia temere. Chiar imperatordRomanilor,


Caiu Iu liu Cesar se Ingrijia de puterea Dacilor, i era sa
pornscil cu otifi asupra lor, dar muri ucis la 44
In. de Chr.
Dupil mOrtea lui Boerebiste ra se impitrti In
patru pitrcY i Dacii nu mai avurA mult timp an rege

www.dacoromanica.ro
6

in stare sa le iedee taria de altA data ; acsta o M-


ut Decebal, tocmai la an ul SO duptt Christos.
Decebal era un om botarit i vitz. El I propuse
6i izbuti sit aductt tera la o mare putere, asa ificat
fu in stare sa se rndsdre 'cu cea mai mare imprtitie
de pe atunci, cu imperatia romana. La apus si Ia me-
cla-cli Dacia se rnarginea cu marele imperiu al Ro-
manilor, stapanit pe atunci de un imperat slab si
crud, Doruitian. Fat,6 cu acest imprat, Decebal se
simti in stare sti, ata-ce pe Romani, de ore-ce el in-
thrise armata sa, se aliase cu mai multe popOre ve-

-2,

H A RT A.
- IDACIE I ROMANE
IN 5INUL12111EI LIII OLCEBAL

eine si atrasese la sine .multi soldatl, dezertorT o-


l-nani, de la carY aflase Ore-carl secrete de luptit in-
trebuintate de Romani. El atacd, Moesia, o provincie
romantt, situatit pe tdrmul drept al DunttreT, Linde se
afltt Bulgaria de asta-c1T, batu i ucise in lupta pe
guvernatorul eY, Oppius &thinus, la '82 duptt Christos.
Domitian trimise atunci pe un alt general, Cornelius
Fuscus, care avu aceiasl sOrtit ca i Sabinus. Ast-
fel dou arm ate impratesci fura pe rand infrante de
vitdza ostire a lul Decebal, indat impratia romantt in-
cepea a fi in adev6r amenintata din partea acestuia.
Domitian inarma o a treia ostire, sub comanda unul

www.dacoromanica.ro
7

general vitz : Tettius Iulianus, care invinse pe De-


cebal la Tape (ia Banat, langh, apa Times), la mid
88 duph Christos.
Cu tOte aceste Domitian se alese tot ea pierderI
in urma victorieY arinatei sale. Avnd sit porte rez-
boiti cu alte popOre, incIieit cu Decebal 0 pace ru-
sinOsh,, prin care se indatora sh plhtesch, regeluY
daQ o surnh, de hanY pe fie-care an si sh-i dee un nu-
rn6r de mesteri romani. Prin acstil, din urmit con-
ditiune Domitian dtidea in mann dusmanului arma
-cea mai grozavh, in potriva imperiului roman.

TRAIAN. INTEJUL laSBOIt CU DECEBAL

RuOnea cea mare ee chcluse pestc imperiul roman


durit multi ant, pand cand fu strsil, i resbunath, de
marele imp8rat Traian. El s'a nAseut la 52 inainte de
Christos, Inteun oraz; din Spania. Deosebindu-se de
tinr ca un militar vitz si iseusit i ca un om for-
te destept, el capOtil funetiansi din ce in ce mai inal-
te de la impOratul Nerea, care mat thrdiu II adopta,
ea liu i-I lastt tromil la 98 d. Chr. Traian era dar
lit vrista de 46 de anY, cand se urch pe tron ; i fiind
Un om ineercat in rezbOie, el isY propuse sh, bath si
st injossed pe Dad sish, readueh impOracia romanh
l vechea eY glorie i putere. Duph, fret ant, la 101
d. Chr., Traian. aVOnd armata, bine ortinauith, porni
contra mut Decebal, pe care-I i invinse la Bersovia:
Regele Daellor cern pace printr'o solie compush din
OmenY de rand, adich din elasa, care avea maY pu-
tine drepturi in -Ora sa ; Traian nicT nu vrea st-I
asculte, ci Inaintzit chtrit -%irmisagetuza, capitala Da-
ciet Venind insit Orna, Traian, arnni kipta si se re-
trase in Mcesia, duph ce asedh armata in tabere. In
anul urmator, 102 d. Chr., lupta reincepe i Traian,
duph, ee eastigh o victoria la Tape, adich in acelas
loc unde Dacil fuseserd invins'i de Iulianus, generalul

www.dacoromanica.ro
8

lul Domitian, porni asupra SarmisagetuzeL Decebal


e nevoit st primiascA pacea in condiOunile puse de
Traian anume : 1) ca Romanii sa nu mai pllitiased
nid-un tribut Dacilor 2)- ca Dacebal sa inopoiasca toti

Trai rn

inqterg romani luari de La Donatian 0 3) s nu poata


Decebal purta rezboiii sau incheia pace cu vr'un poPor
frd invoirea impOatului roman.
Cu toatd victoria ce cftstigase, Traian nu ultii cti-
imperA0a romanti e mereu amenintata de vecinii seT
Dad. Puse de aceea pe vestitul arhitect Apollodor
din Damasc s facil un pod peste DunArea, aprope

www.dacoromanica.ro
9

de nwnul-Severinulta, ea sa potit lesn trece fluviul,


cand va fi nevoe. Se intrse apoY la Roma in mij-
locul celei maY marl bucuriT a poporulur su.

Un soldat roman

, AL DOILEA RtZBOIr CU DECEBAL


Prevederea luI Traian se Indeplini. Decebal, In kc
de a se Onea de condiOunile pacif, nu Inceth, de a
,atrage la sine pe dezertoril romanI i de a face me-
reu pregittirI In contra Romanilor. Traian, afiand
despre acesta, jura rOzboi4 de mrte luY Decebal i
piecl en armatit nurnerOs6. hotdrIt st prefaea Dacia

www.dacoromanica.ro
10

in provineie romanit. El albeit pe Decebal din 3


pArtY deosebite. Acesta, snrprins i invins In cea din-
told lupth, chemn la sine pe generalul roman Cas-
sius Longinus, sub euv'ent ca voesee sit 'nchee pace
cu Traian. Genera lul venind la Decebal, fu inchis,
iar luT Traian i se -trimise veste cit, dacit nu se re-
trage cu armata sa din Dacia, Longinus va pieri u-
cis in cele maY grozave chinuff. Dar generalul ro-
man tinea maY milt Ia imp6ratul si Ia Ora sa de

Arnie omano

cat la vietA si se ucise singur in inchisre, seitpand


ast-fel pe Traian din indoiala durerdsil, in care se afla.
Decebal plati seump acestit crimit ImpOratul vent
cu armata pitnA la Sarmisagetnza, pe care o cuprin-
se, anul 106 d. Chr. NicY o sperantit de scApare tin
mal remitnea lul Decebal, care se- ueise -cu sabia,
vroind mal bine sit inrtl, de cat sit cadit viu In ma-
nile Romanilor. Tot ast-fel farm% si' maY multe Ca-
pitenil de ale Dacilor. De acuma inainte Dacia exis-

www.dacoromanica.ro
11

tt numaY ea provincie roman i Incetzd de a fi o


prirnejdie pentru ImpOrA-cie.
wA4

114U,
elymitio
ect)

tin soldat roman sub Traian

Nenumrate erau pritdile i averile luate de la


DacT. Bucuria i petreceril nu se maT sfilrsiau la

www.dacoromanica.ro
12

-Roma. In onOrea luY Traian se ridica o coldnd fOrte


Ina ltd., de marmurd, numitd Columna lui Traian si
-pe care hied si astd-clY se -vd sapate tOte Intimpld-
rile luptelor dintre puternicul popor roman si cura-
giosirl popor dac. Tot In onrea victoriel luY Traian,
-se zidi In Mcesia o cetate noud, Nicopolis sau Cetatea
Victoria

COLONIZAREA DACIEL NASCEREA POPORULUT


ROMAN.

Dupd ce supuse Dacia, Traian aduse colonistI din


tote pdrtile imperiulth roman, din Europa si maY cu
seama din Asia micd, si if asedit in noua provincie ro-
mild, care deveni In curind una din cele maY frumse
si maY bogate provinch ale imperiulul. LocuitoriI noI
Introduserd aicY tOte obiceiurile si Oivilizacia Roma-
nilor ; se fdcurli cu timpul cetAti, sosele, zidirl frumOse,
temple, scolY, teatre, WU s. a. 0 mare parte dihtre
locuitorY se ocupa cu agricultura, iar alta parte se
ocupa cu scterea aurului din riurI, a sarif si a fe-
rulul din mine.
Din populatiunea Dacia, alctituita din vechg locui-
tori dad f i din colonistii romara adusY de Traian, se
trage poporul roman, care locuesce asta-cli in Romania
liberd yi in provinciile svuise, adicd: Transilvania,
Temipna, -Cripna, Maramurep l, Bucovina i a
Tabia.
Gloriosul imp6rat Traian muri la 117 d. Chr.

STARRA DA CIEi SUB ROMAN!

Indata dupd mOrtea le Traian, 'Dacia incepu a fi


amenincata din tOte pdrOle de barbarif earl locuiau
Imprejur. Cel Intdid urmas al luY Traiari, Impratul
_Adrian, de tmil ca sit nu niivalsca barbarif de la

www.dacoromanica.ro
13

nord In Moesia, stricit podul de ptrit filcut pe tim-


pul luT Traian, 14ngA, Turnul SeverinuluY.
Sub Imporatil urm6torY, diferite popOre nornade
-ca Marcomana, Carpg, Goti i altele urmarit neintre-
rupt cu nitvitlirile lor ; de asemenea impdratil avurit
sit lupte cu Dacil remaY nesupusl i carT locuiau
maY ales In ritsitritul Moldovel i BasarabieY de acIY. A-
cesta dovedesce cit imperiul roman slabise forte mult
si nu se mal putea impotrivi dumanilor distrug6-
torY, precum un corp slitbit nu se pte Impotrivi
blelor ce-1 atacd. Impratul Aurelian, pe la anul 274
d. Chr., nefiind In stare sit apere Dacia In contra
barbarilor, retrage ostirea romanit din Dacia *In Moe-
sia. OdatA eu armata se retraserit i functionarh pro-
vinciel, nu InsA VAit populatiunea, cum sustin uniY.
In adevr, era peste patintit, ca sit paritssch de odatit
Ora un popor lntreg, care se ocupa mal ales cu a-
gricultura si care supravietuise i se Impotrivise a-
titta timp nitvitlirilor dusmane. Sunt nenumrate do-
v3ch ca populatiunea saracit a provincieY rmase pe
loc, i acest fapt este forte insemnat, cad dovedesce
ca, Rornanh, cart locuesc asta-clY dincolo de Carpatl,
sunt mai vechT de cat Ungurh, earl sttlpanesc acele
locurY ii cit acestia, UnguriY, au venit maY tarcliu,
asec1andu-se Yn ra stapanitit i mult timp ap6ratit
de RoinanY.

CONSTANTIN CEL MARE


325-337.
Constantin cel Mare, care se deosebise In nume-
rOse lupte contra Gotilor i Sarmatilor, se urcit pe
tronul imperiuluY roman dupit ce invinse pe maY
multl membri aT familieY sale, pretendeng la tron.
Domnia Impratulul Constantin este fOrte InsOm-
natit prin fa ptele mArete ce a sevirsit i prin si1ina bur
de a reorganiza imperhil roman.
Pentru a putea supraveghia i citrmui maY lesne

www.dacoromanica.ro
14

imperial, el Intemeid la resdrit, pe Bosfor, Roma nond,


-Constantinopole, din care-st fAcu o a dona capitald. Tot
pentru acelasi scop, Constantin, dupd cc-sY Intocmi un
sfat de 7 ministri carY sA-1 ajute In ocArmuirea Orel, el
impArci statul In 4 prefecturi, iar pe acestea In 13 sub-
prefecturl, punend fie-cAreia cAte un guvernator, care
s'o administreze i sA stringA dArile de la- locuitorY.
Pentru a asigura linistea imperiuluI, Constantin cel
Mare, dupA ce faeu un pod peste Dundrea, aprpe
de gura OltuluY, trecu ea oF?'tire In Dacia traianA,
unde Nita pe Gotf si-Y alungd peste Nistru.
Cea maI InsemnatA fapta din timpul domnieY luI
Constantin, fu ca a trecut, Impreand cu mama-sa
Elena, la religiunea crestinA, ordonand tot odata ea
sA devie Crestiuismul o religiune de stat, obligatorie
ant pentru Romani cat si pentru barbarif pAgam,
,cari locuiau In ImperAtia romand. Pentru acestA PvtA
niAretA, biseriea crestina ortodoxA a Inscris In nume-
ral- sfinOlor sei pe Constantin i Elena.
Constantin eel Mare a trdit pAnA la anal 337 dupd
Chr. Din IntAia cAsAtorie, cu Minervina, fiica imp&
ratuluI Maximian, avu un singur flu, Crispu. Acesta
a ucis pe nedrept de tatAl sea, dupd niste pare
false ale femeel de a doua Fausta. Tocmai mai
tardiu, Elena descoperi falsitatea parelor nurorei
-sale, pe care Imperatul Constantin o condamnit
la moarte, pentru a rezbuna pe fiul seu. Trel fif i-au
remas din a doua citsAtorie i anume : Constantin II,
Constantiu II si Constante ; intre acestia Constantin
>eel Mare IV ImpArti imperial, pe eand era Inca In
vitA, dand fie-cAraia cate o parte. LAcornia de pa-
tere chinui pe fie-care diu eI. Fratit se luarA la
luptd fArd nicl o milit, ea eel maI eumpliti dusmanI
i sdngele a mit de &Dent se vershi, fArd, sA se a stim-
pere setea de putere a vre-unuia dintre fracil Indus-
mAn41. Doi dintre c1nil mor In luptd, iar eel remas,
Constantiu II, domnesee siugur pAnd la 361 d. Chr.

www.dacoromanica.ro
15

NA.VALIREA BARBARILOR

Gotii ifau fost singurfi barbari, cari au navlit In


Dacia. Pe la anul 300 d. Chr. ntivtilesc din Asia In
Europa Hunii, un popor de nm mongol, cu obiceiuri
de tot sabatece. Go Vi fug Inaintea lor parttsind Da-
cia. Cel maT r6zboinic dintre sefiT Hunilor a fost.A-
tti/a ; sub conducerea lul Hunii ajunserit a fi spal-
ma lumei. Regatul lor instt tinu numal pant la 453,
cand muri Attila. In. local Hunilor ntrillesce un
alt popor, de nm german, GepicliV, iar dupit dnsii
vin Avarri, un popor de nrn mongol ca i Hunit.
Ei Intemeieztt un imperiu care dureztt Ont'n secolul
at 8-lta. In acelas'i timp cu Gepic,Iii se aocui In tra
romAnsett Slam' renind de la r6sttrit ; ei trec
Duntirea prin secolul al 6-ka i formzit un stat In
locul unde se alb. Bulgaria, de astti-glY.

NAVALIREA BULGARILOR. IMPRRATUL IONITA


-
Bulgarii, de aceiasi origine cu Hunii si Mongolif,
dar cu obiceiuri mai putin sOlbatiee, ntivillesc din I'M
sitritul Europei In Dacia, prin secolul al 6 lea. Mai
titrcliu trecurtt Dunarea sub comanda lul Asparuc, i
se asedarM la sud de acest fiuviu, unde locuiau mai
de mult Slavii. Cu inectul BulgariT pierd obiceiurile
kr barbare, primind pe acele ale Slavilor, cu earl
ebiar se contopesc. Prin veacul al 9-lea ei s cresti-
nand pria stitruintele i InvOcitturile ucenicilor lu Mc-
todiu i Gird: Tot hi Duniirea ea venirti, in atingere cu
BomaniY cari locuiau pe malul sting al fluviulul, cum si
cu aceia, can tralau pe linga muntii Balcani; Bulgarii
formartt chiar impreunit cu dini f un Imperiu-romno-
hulgar. Romfmii, cart crau crestini prin originea lor,
primirti limba Slavond ca limbtt bisericeasca; ea r-
mase ast-feI multe vcuri Inca. Imperiul bizantin din

www.dacoromanica.ro
16

, .
i, ,/,',7, ,,,,,,,_ er,
.';,'. t L,
1 i 1'
1.4-

i'
i /7 ,{ \''
P." %Pi'
lei
v,.
1
, /

NaN alirea harbarilor

www.dacoromanica.ro
17

rslirit nu vedea en oebi buni acesta unire Intre


dou popre i 1upth st desfiinceze imperiul, ceea
ce ii facu la 1018. Dar la 1185 imperiul romilno-bul-
gar fu din nou inchegat in urma rsc leY Slavilor
sub conducerea a dol trap romEml Asan i Petru.
Din familia acestora, numita i dinastia ') Asanilor
esird maY multl ImpOrall ; iar cel maY Insemnat a fost
&nip (1197-1207). Acesta cil$tiga multe victoril In
contra Imp6racilor Bizantini i maY tarqiu in contra.
Francezitor, earl luase In stApanire Constantinopolul.
Papa 11 intrse la religiunea catolicti, iar in schimb
Ionita fu Incoronat ca impgrat al Bulgurilor i al Ro-
.manilor la 1204.
Duptt mrtea luT Tonita, imperiul romilno-bulgar
dura Inca papa la 1389, cand Bulgaril taclura sub
stapitnirea Tprcilor.

NAVALIREA UNGURILOR

Vnguril sunt un popor de nm mongol ca i FIu-


nil, AvariT i Bulgaril. Pe la 830 d. Chr. el nava-
lose in 'Ora numita pe atuncl Atuluzu, care se in-
tindea la rsaritul Alacedoniel si in Basarabia. Nu.
rmasera mult timp In aceste locurl, fiind atacatI
$i crunt MtutY de Hulgarl In unire cu Ull alt popcfr, Pe-
ceneghiY. AtuncY o parte dintre Unguri ocupa Tran-
silvania i munpi Carpatl, unde locuiau RomftniI ;
mal tftrqiu se a$eclara in Panonia sau Ungaria de
asth-dY, unde se organisarii, formand .cra ungursca
f botezAndu-se In religiui ea catolicit la anul 1000
dupit Christ.
RomttniY trAesc de atund i pana asta cp In veci-
natate cu Unguril. Acestia nu slabirit o i persecu-
unile du$manOse Impotriva poporulul rcnthn, care
\tinea cu on ce prec sa nu-Y schimbe legea i limba
sa.

") Farnilie domnitre.

www.dacoromanica.ro
18

Dupti, navitlirea Ungurilor, Romanil maY indurarii


nAvtilirile a treY popOre, anume : Peceneghir la anul
900, Cunwnii, la jurnntatea veaculul al 11-lea si In
sfirsit prin vcul al 12-lea Tatarii, un popor slba-
tec si de acelasY nm ca Hunit Mar multe vcurY
Atisim pe domniY romanY in lupttt, cu acest popor.
Am v64ut cA timp de o mie de anY, neintrerupt, ca
un lanc se urmarn nvt1irile barbarilor asupra po-
porultet roman. In tot timpul acesta Rornnil fin% ne-
voicr sit stee ascunsY, fitri sit se pth organiza In stat,
sA, se desvolte 0 salt ImbunAtittscil, traiul.
IntocmaY cum dupa furtunit nouriY pier, lOsand ia-
rt41 cerul senin i serele mereu strttlucitor pe cer,
tot ast-fel pieririt cu timpul hurdele cotropitere ale
barbarilor i RomithiT remaserit In Ora lor, unde se
desvoltarti, cu Incetul, ajugend un popor liber, ca 0
cele-lalte popOre vechY ale Europel.

---.-i-.

www.dacoromanica.ro
TRIMESTRUL II

intemeierea principatelor romine.

NEGRU-VODA
1290.

Inca Inainte de nitvtairea Ungurilor RomniY din.


Dacia se organizase in state mid, sau principate,
lie-care cu citite un domn, sau voevod. EY avur6. de
purtat multe lupte si multe suferinti de Indurat,
din pricing cut nu vroiau sa-sY schimbe legea i lim-
ba lor cu nicI a unuY alt popor. Pe la 1290 unul din-
tre domniT romnl, Tugomir Basarab, numit mal apoY
Rada Negru, trecu muntiY CarpatI In fruntea until
mare numr de Romani din ducatul FagarasuluY In
Muntenia, numitn ast-fel maY tftriu dupd locuitoril,
,cari se coborise de la munte. Oprindu-se la Cempu-
_Lung, Radu-Negru il asecIA scaunul domniel; apoY
uni noul stat cu Banatul SeveripuluY, intdrindu-si
.ast-fel puterea. Asa dar Raclu-Negru esti eel Wait
{lomn al rdreI Romanesd. Se cunosc putine fapte si-
o'ure din domnia acestui voevod. Se scie insa cti a
zidit o bisericul frurnsa la Campu-Lung, cit a inte-
a-neiat episeopia Ramnieulul la Rtunnicul Vtdcil, si nit

www.dacoromanica.ro
90

a zidit, biserica Sf. Niculae Dornnesc de la cetatea.


Curtea de Arges. Rada Negru a domnit pitnit la 1320.
Dupit densul maT domni ckci-va anT fiul sett Ivanca
Basarab, citruia II urrnzd Alexandra Basarab.

ALEXANDRU BASARAB
1330-1360.
Domnia luY Alexandra Basarab e insemnattt pria
r6zbde. Cel dintaid, cu care a avut de luptat, a fost
puteruicul rege al Ungurilor, Carol Robert, care cu-
priusese fitrit de veste Turnul SeverinuluT. Alexandra
Basarab se asedtt cu ostirea In muntiY Goduluf, iar-
locuitorilor le. porunci sit se retragN, din sate si ()rase
In aseuncletorile muntilor. Armata unguresca, gitsind
satele pustiY, suferi de lipstt de hrana pentru 6menT
pentru caT, Meat lesne fu bputit de RomanY. Carol
Robert cern puce de la Alexandra si Omen)", cari sh,-1
scottt din -tell pe drumul eel maT scurt. Domnul ro-
man, ca stilt resbune de perderile suferite, trimise
lul Robert cftcY-va emenI, cari conduserit po UngurT
pe drumul eel maY lung si maY pritpttstios. Carol Robert
in din non atacat de RomanY i armata ungurseit
en total Infrftnta i ritsipitit la man tele Piwerea. Ingttm-
fatal rege abia sctpI, dupit ce s'a schimbat hainele
spre a nu fi cunoscut.
Alexandra Basarab maY avu de luptat i cu regele
Serbilor, tefan Dusan, care cuprinsese Craiova. Ale-
xandra Ii invinse, maY titrclia Instt se Impacit cu din-
suL luitndu-1 chiar de ginere.
Dupa Alexandru Basarab, mai multi dornm slabi oeupara, pa
rand, tronul Xem RomaneseI, pawl la anul 1386, cand veni Mircea
cel Mare.

www.dacoromanica.ro
91

DRAGO* VODA.
1349.

Romilna din Maramures, ca i odinirit ceY din


Fitgitra, trecurit muntiT la 1349 sub conducerea unuY
voevod numit Dragof. Pricinile acesteI stramuthrY
sunt maY multe. Aa eY vroirit sit ,cape de prigoni-
rile Ungurilor, cum i de stAruintele PapeY, care vroia
sal( Intrcit la Catolicism. Pe langit acsta maY era si
dorinta celor bogatY de alY intinde stlipanirea asu-
pra unor ptimOnturY maY marY. RomniY lntemeiarit
ast-fel i in Moldova un stat, care maY tarcliu fu mit-
nt i organisat de un domn numit Bogdan. Acesta
.este privit ca cel dintOih domn al MoldoveY, precum
Radu Negru a fost eel dintOitt domn al Orel romil-
nescY (sau al Munteniel). Nu se scie bine ctitY anY a
domnit acest Bogdan, pe care povestea ii numesce
Bogdan Dragcl, dandu-Y i numele celuY d'intM stit-
ptinitor.
Dupa Bogdan, tronul Moldovei fu ocupat, pe rAnd, de trial multt
donint pulin insemnali prin Iapele lor, pana la 1400, cand se sui
pe tron Alexandru cel Bun.

MIRCEA CEL MARE


1386-1418.

Mircea a fost supranumit i cel Mare din pricina


luptelor grele ce avu de purtat cu popdrele megier.
Sub domnia acestuY doinn, Ora ctiptit mult temeiii
prin organizatia din launtru i prin ore-care sigu-
ran0 In afard dupit actul de supunere catrA Turcl, act,
prin care RomniY cittigarit sprijinul celeY mai marY
puterY a timpuluT. Tot sub domnia luY, Ora romandsca
IY lntinse maY departe hotarul la rsitrit panit la
Marea Negra prin alipirea vremelnicit a DobrogieY.

www.dacoromanica.ro
90

BATILIA DE PE CAMPUL MIERLEr


1389.

Popdrele vecine cu tra romitnescd, anume: Ser-


Iii-
biY, BulgariY, BosniaciT i AlbaneziY SP unird cu
cea i cu domnul Moldova Petru Musat, alcdtuind.

Mircea eel Mare

o armatd numersd, ca sd pad da piept cu TurciL


Arma crestind fu pusit sub comanda 1uT Lazdr, des-
potul SerbieY, iar TurciY venird sub comanda sulta-
'nuluY Murad ; ambele ostirY se intianird pe campul
Mierld (in Serbia). Sultanul Murad find ucis de un

www.dacoromanica.ro
03

serb, J1ilo Obi lid, puindu-se in fruntea armateT


Baiazkl, fiul luY Murad, crestiniT fura invinY. Baiazid
trimise apoT Will ra Romania, dar Mircea izbuti sit
le alunge peste Dunitrea.

LUPTA DE LA NICOPOLI MART (1396)


SI DE LA ROVINE (1398).
Mircea, invoindu-se cu Sigismund printeun tractat
iscalit de amitndo1, I.T unesc armatele si cu aju-
tor de Francefi 0 de Bacarefi, pornesc contra luY
Baiazid. La Nicopoli Mari (asta-di Stari Nikiup) .

in Bulgaria, se ditdu lupta, in care Turcil esirtt in-


vingOtorY. Baiazid, nemultAmit en atilta, vine dupA,
aceea in tora romAnscit. Mircea trimite in muntY
pe ceY ce nu se puteau aupta i pustiind totul in
calea Turcilor, el, cu ostirea sa, II asteptit la Roving
(jud. Ialomita). Aid Rornimil eitstign cea mal fru-
mosA victorie contra puterniculuY Sultan, care se 'n-
tiArse rusinat peste Duntirea.

TRACTATUL I.U1 MIRCEA -CU MAHOMET


1411

Baiazid fu omorit de Chanul (domnul) Tatarilor,


Timur-Lenk. Intre fiiY sultanuluT se isctt atunci luptit
pentru domnie i Mircea ajutil ehiar pd. unul dintre
dins% pe Muza, care cAp6ttt tronul. Insa nu mult dupa
aesta el fu omorit i inlocuit de fratele seu ilahomet.
Cu acest nott Sultan Mireea incheie tractat, invoindu-
se sit dee pe fie-care an sultan aluY eate.:3000 de bani
ros1; iar in schimb, Mimed, sit aiba dreptul de a
purta rezboitt si de a Incheia pace ; Tr6-Romilnescil
sA-sY alegit domniY dupit -voe ; religiunea i legile te-

www.dacoromanica.ro
24

reY sA fie respectate i s n'aiba Turcil dreptul de a


se mega, nicY de a'sY face geaniii (biserici turcesci)
In Tera Romanesca.
MI111111

ALEXANDRU CEL BUN


Dornn al MoldoveY 1400 1433

Acesta nu este un domn rzboinic, ci se ocupl.


,

'3'`.

Alixandru eel Bun

Ca sO facA asedAminte, maY cn smit religise ; trite-


ternea dou episcopiY, la Roman,_1 1a Rad6u0 ; Dieti
scolY pentru preotY, inlesni desvoltarea comercialuT
s. a. Pentru a fi linistit din partea vecinilor, Alexan-
dru se pune In legiiturY cu Polonil i chiar se inchi-

www.dacoromanica.ro
05

iit ca vasa1, adecit supus regelul Padislav. MaY tar-


diu Ina In clisatorie pe Ringala, sora regeluY. Ale-
xandru, ajuta pe Vladislav cu banY, i iT trimise 400
soldatY, earl Invinse pe TeutonI itt Marienburg.
Catre sfirsitul domnid, Alexandru se unesce Insd
cu Svidrigelo, ducele Lituanicl, contra luT Vladislav,
clan fu hatut.
El muri la 1433.

NLAD DRACUL (I 430 1446). IOAN CORVIN.


Vlad Dracul, fiul luY Mircea, se urea pe tronul
'T6reY RomanescY (Muntenid) dupit multe lupte cu
rudele sale. El Inchinit ten luT Sigismund, regele
-UngarieY. Vlad domni In dou rindurY i prin lup-
te numerbse aduse sarilcie Orel i mrte multor lo-
cuitorT. Era pe timpul domniel luT un general vestit
Ia UngurY, Ioan Corvin de Huniade, roman prin nascere,
dar forte credincios regeluT Ungariel.
El a fost In stare sA Invingtt pe TurcY In cute-va
iindurY: Fiind cA Vlad se unia cand cu UnguriT, cand
cu TurciI, Corvin Ii scOse din domnie i dete tronul
luT Dan III. Dupit treY anT Vlad MOO, din nou dom-
Dia si ajuttt pe Unguri In contra Turcilor. In lupta
de la Varna, la 1444, crestinii Instt furit cu totul bd-
tutT de Turd, ear Corvin In fuga sa prin Muntenia,
fu prins de Vlad i Inchis.
Schpand Corvin, el Inlocui iar pe Vlad prin Dan III.
Dupit acesta urmg Vlad III i apol Vlad IV fad Jul Vlad Dracul.

VLAD TEPE3
Domn al Munteniei 14Z6-1462. 1476-1477.

Vlad IV fu supranumit Tepe, pentru clt avea


cbiceiul de a pedepsi pe vinovatT tritgendu-T In tpll

www.dacoromanica.ro
96

Dupit cele ce se povestesc despre domnia luY, se pte


dice ca era un om crud peste mitsura. Asa, pentru
ca sit aduca orinduialtt i siguranta in trit, se dice
c'a ucis vr'o 20000 de omeii, intre cari erou chiar
ferna i copii !

Vlad Tepe,;

El gitsi tra Inteo stare forte manta. Nu numat


cit'se plittia Turcilor un tribut In banY, dar trebuia
sA le dee si cute 500 copil pe fie-care an. Vlad voia
sa scape Ora de acesta rusine si se puse In intele-
gere cu Matei Corvin, regele Ungaria. Sultanul Ma-
hornet II, eland, trimise ostire In -Ora romitneasch.
Tepe ese invingtor i rage In teptt un mare nu-
mr dintre Turd i chiar pe comandantul br, Hamza--
Pasa.

www.dacoromanica.ro
27

Atunc Mahomet II plecii, singur In contra dom-


nuluY roman. Din nenorocire Tepes tiind atacat in a-
celasI timp si de domnul Moldovei, .*fan cel Mare,.
Is1 Imparti armata n dou pilxV : o parte sub con-.
ducerea unuY general, o trimise In contra lul Mahomet,
iar el porni contra lul tefan. Fiind bittut in ambele
partY, Tepe fugi In Ungaria.
In locul luY, TurciY pun domn pe Rada cel Fru-
mos ; tefan II alunga i pune pe Laiot Basarab;
acesta dandu-se la urma In partea Turcflor, Stefan
aduce in locul lig de a doua Or pe Vlad Tepes, car&
nu maY domnesce de cat un an.

NEGOE BASARAB.
Dom al Munteniei 1512-1321.

Dintre domniY cani au urmat luY Vlad Tepes, pa-


nit la Mihai Vitzia, .cronicele pornenese mal Cu s-
rnt pe Ngoe Basarab ca unul dintre domniY eel cu
maY mare evlavie. Domnia aeestuia se insamml, prin
o deosebita ingrijire data bisericeI romitne. Negoe
Basarab cheltui same fOrte marl zidind manastirea
de la Curtea de Argef. La acsta marta catedrala a
lucrat M4terul Manole, cel cunoscut prin legenda.
Tot Ngoe aduse de la muntele Atos mstele Sfintului
Nifon. El da banY pentru mandstirile de la muntele
Atos, Sinaia, Constantinopole i Ierusalirn. Sub dom-
nia liii venira o multime de cAlugArI grecY, de se a-
segara prin nanitstirile romanescY.
Ngoe Basarab a fost om cu stiinta de carte si a
scris chiar niste Inv6taturI pentru fiul s6u Teodosie,
care-Y urrna la tron.

www.dacoromanica.ro
28

STEFAN CEL MARE


Domn al Moldovel 1457- 1504.

kltefan era In vristit abia de 22 de anY, cilnd se


sired pe tronul Moldovel. Cea dintid grijit a luY a
fost ca snit alciituescit o ostire numerOsii 0 bine o-

Stefan eel Mare

/Indult& De aceea el o Impttrti In cete de citte o


-sutA, Inarmandu-le bine ; dt arme i Oranilor, din
carY 10 Intocmeste glotele.
In ceY dint6T anY aY domnie avu lupte en UngurlY
-0 cu Polonli, vroind sn prindtt pe Petru Aron, care
.ucisese pe Bogdan, tatill luY tefan. Duptt aceea, ca stt-sY

www.dacoromanica.ro
29

marsch Ora, lut cetatea Chi Zia de la Vlad Tepey,


domnul Munteniei, toemai cand Tepe fusese atacat
i de Turd. Acsta a lust o gresl.i1 mare din partea
lui *tefan, mai into!, pentru ea Vlad II ajutase s.
capete domnia si apd pentru c asemenea lupte a-
ducea slabirea ambelor lrY romane si inlesnea Tar-
cilor de a subjuga pe Romani.

LUPTELE LUI STEFAN LA BAIA,


LA LIPINTI SI LA SOCT.

La 1467 regele UngarieY Mad Corvin navali Ir


Moldova, insotit de Petru Aron, pe care vroia sa-1
puie pe tron.
La Baia (Jud. Sucva), se dadu o batalie, In care
Stefan cel Mare esi biruitor. In anul urmator Stefan
navali in Ardl, Matei Corvin ceru pace si daitu luY
Stefan douO cetati t Ciceiul i Cetatea de Balta.
In acelasi an Stefan invinbe pe Maniak, chanul Ta-
tarilor, la Lipinfi (in Basarabia). El aduse cu sine
si ucise o multime de tatarY prins1 in r6zboia, intre
cari se afla si fiul chanului.
Pe vremea aceea cele douO tOrY romane nu traiaa
in pace.
Asa t ftin 10 pusese In gind s cucerscit Mun-
tenia i la 1471 ataca pe Radu cel Frumos i 11 In-
vinse l Sod (Jud. Braila), apoi la Czersul Apel (Jud.
R.-Sarat). Radu fu urmarit de ,tefan pana'n Bucu-
resci. De aid el fugi la Turd, iar Stefan prada Bu-
Curescii, luand cu sine nu numai averile, ci i pe
sutiea i pe fiica luY Radu. In locul acestuia puse
domn pe Laiot Basarab.

www.dacoromanica.ro
30

LUPTELE CC TURCIT.

In temna anuluY 1474 Moldova fu atacata de o mare


.ostire turcscit sub comanda luY Soliman Pa.;;a. Stefan
avea prea putinit armatii, ca sit lupte in camp deschis
.cu Turcii ; de aceia I atrase In Valea Racovei jud. Vas-
luY, pe apa BerladuluY) i ajutat de locurile cele rele
1 strimte, cum si de o piclit gresit, el atitcit pe Turd
risipi, ctistigand ast-fel cea maY stralucita isbindit
din domnia sa (1473).
In urma acesteY victoriT Stefan resplitti pe ostenY
{land pamenturY la ceY saracY i pe uniY facendu-Y no-
, adica boerY.
Sultanul Mahomet, ca sa-sY rezbune, veni el singur
contra luY Stefan, cu o armatit uriasn, ajutat si de
domnul MuntenieY, Laiot Basarab. OsteniY MoldovenY
fiind putinY de tot la numr, pentru cit traniY Ora-
-sise pe Stefan, ne voind sit iee parte la luptit, Stefan
fit Invins Ia Valea Alba (Jud. Nemt) la 1476 si silt sit
Riga in Polonia. Armata turcesca era insit chinuitit de
-feme si de ciumit i Mahomet se grabi sa sa din
Moldova. Stefan se folosi de acestit imprejurare si
find ajutat de Vlad Tepes, atitcit pe Turd, cand eY se
pregittiau sit trcit Dunitrea i ii aduse pagube forte
afiari.

LUPTA DE LA CODRUL COZM1NULUT

In anul 1497 Albert, regele PolonieY, sub cuvent


cit vrea sit apere Chilia i Cetatea Albit In potriva
Turcilor, Intrit eu ostire in Moldova si ineunjurit ce-
tatea Suceva. Neputnd s'o cuprindit dupit 3 lunY de
atac, Albert ceru pace, si primi conditiunea pusg,
de Stefan, ca sit se 'ntercit pe drumul pe unde venise.
Insa nu se tinu de cuvint, ci apucit pe alt drum,
jitfuind tera din cauza lipseY de hranit. Stefan sciind
cit Albert avea sit treed prin Uodri Cosminulul, po-

www.dacoromanica.ro
31

runcesce sn se taie copacif si-1 dobOrn asupra


osticeT polone, In momentul crind ea intrn In codru,
asa ct PoloniY au fost InfriincY eu totuI. Acsta a fost
rnzbunarea DomnuluI moldovan. Mal targiu Stefan
nnvitli in Pocutia si o pradn, dar ffird s'o ptil alipi
la Moldova.
* *

Stefan eel Mare more la 1504, dupn o dom-


nie plinn de lupte vitejeseY. In timpul domnieY sale.
S:tefan, care era un om forte cueernie, zidi un mare
numer de biserieY i mannstirY. Corpul luT s'a ingro-
pat la monnstirea Putna, zidith. de dnsul.
Pupa F.,teran urmezit tint sen Bogdan cel chior i apot fiul a-
cesltua telinfta san :4tefan cel later, care domnesce Om Ia 1527,
canfl se sue pe Iron, Petru Itaret;.

PETRU.EARE
Down al Moldolei. 1527-1538. 1.541-1546.

In anul cAnd se uren pe tron Petru Rares, erau


marl tulburnrI in Ungaria, de curitnd supusn de
TureI. In acel timp urmail lupte pentru tron intre
Ferdinand, trimis In Ungaria de imp6ratul Germaniel
si Intre Zapolia, care era pus de Turd. Petru Rare
yroi stt se folosescit de acsta inprejurare trecu In Tran-
silvania i inainthnd mal departe, batu pe Ferdinand
la Feklira. Acesta yietorie multhmi i pe Tura si
pe Zapolia, care fusese alungat de Ferdinand In
Polonia.
TotusT Petru neputOnd t cucerescn Transilvania,
il indreptil privirea entril Polonia i atlicn Pocu0ea,
provincie sthpinith de Poloni, dar In lupta de la Obertin
Petru fu invins.
Sigismund, regele Poloniel, se pliinse SultanuluY
contra luT Petru Rares, care se impnen cu Ferdinand.

www.dacoromanica.ro
3-3

Acesta v6c1ndu-se dusmAnit si ',drat Turcilor de Po-


lonY, TY trimise soh, filgAduindu-1 tot odatit dou cas-
tele din Transilvania. Zapolia descopere niste seri-
sorY a luY Petra cAtrA Ferdinand si le cornunicit
Sultanulta. $i de Ore -ce Petru nu plittia regulat nicY
tributul cAtrA POrtA (Turcia), Sultanul Soliman 11
scOse din domnie, punnd In locul lul pe *tefan LA-
costS la 1538.

Petru Rare%

Dupit treY anY, Petru Rare recApOtA tronul mtt-


rind tributul cAtrA Turci la 12000 de galbenT i pri-
--mind inch i alte eonditiunY umilitOre. TotusT el IT dus-
mAnia pe ascuns. Asa, cand se isch tin rezboid In-
tre Turd si UngurY, Petru ajutA pe acestia din limit
cu sume marl de banY. Biruinca esi din partea Tur-
cilor. Dar Petru stiuse a se areta credincios Sulta-
nultel i acesta chiar Ii ajutd sh recapete- cele dou

www.dacoromanica.ro
33
orase : Cioeul i Cetatea de Baltd rdpite de Zapolia. Se
ii(111(1/41'1111
)1(,
_
\
www.dacoromanica.ro
-
I
tI 111
intelege eit In sehimbul prietenieT TureiT eereau mereu
31

gume forte. marl' de babY, pe cari Petru le plittia de


pe spetele Moldovenilor sttractV cu totul din pricina
rezbOelor.
Petru Rare muri la 1546 i fa ingropat In md-
niistirea Probota, eea rezidita de dOnsul.
DupA Petra Raves urinrth flit set lfie si tefan, apoi un ir de
dornni putin insernnati pand la Ion Yodh rel cumplit,

ION YODA CEL CUMPLIT


Domn al Moldovet 1572-1574.

Ion VedA eumperase tronul de la TureY eu bant

e-

Ion Vodd eel eumplit


El, ca si Vlad Tepes, se deosebi 1 Ineeputul dorn-
niel prin cruclimi mart maY ales facit de boeri si
de popY. In schimb, cu tranii era bland si acestai

www.dacoromanica.ro
35

chiar IY purtau iubire i credintd. Aeum tronuf ajun-


sese un negoc In manile Turcilor i fiind-ca Petru
Schiopul oferia o sumn de bath mult maY mare, Sul-
tanul cern si de la Ion Vodn aceiasi alma. Domnul In-
sti nu se supuse, ci strinse ostire ca sn'sY apere tem.
In trei rindurY Ion invinse pe Turd, eland dovedi de
mare barlontie In luptn. El ajunsese chiar s pue
domn In Muntenia pe un boer, Vintil. Dar izblinda
nu linu mult. TurciY, ajutatY de TatarY, venirn din
non In tern. Ion cel Cumplit, fiind dusmitnit i trildat
de boerY, fu invins de Turd( la Cahul i ucis in chip
Ingrozitor. TureiT maY jefuird apol Ora, pann ce a-
dusern pe locuitorY la sapt de lemn.
Timp de moth an, Winti la Vasile Lupu, tronul MoldoNet a o-
cupat de mai aruttl domnT slabi, cet mat multi cumpernd tronul
eu banT de la 'film si domnind frh putin timp.

MIH VITEZUL
Dorian al Muntenia. 1593-1601.

Inainte de a se sui pe tron, MihaY fusese ban al


CraioveY. Alexandru Bogdan, domnul MuntenieY de pe
atunci, Ii osindi la morte biinuindu-1 ct ar vrea
sit-Y rapsca, tronul. Inst caldul, care fusese rob al
lth MihaY i II era recunoscOtor pentru o veche bine-
facere, 1epd1 securea, In momentul cand trebuea
sn-1 ucidn. In urma acesteY InthmplArY MihaY fiind er-
tat, se duse la Constantinopole, unde captn am-
nia de la Sultan la 1593.
'Vera era pe atunci fOrte ap6satn, de Turd. Aces-
tia, sub cuvent cl fac negot, se incuibase in Munte-
nia, ca i 'n Moldova, desi duptt tractat u'aveau
dreptul sit se asede in tern. BoeriY si chiar domnil
se imprumutau cu banY de la dinsiY ci astfel TurciY,
find stnpinT pe banY, erau stnpinY c pe putere. Cum
se urcii pe tron, MihaY se puse In intelegere eu Sigis-
mund Batori, prineipele TransilvanieY si cu Aron,

www.dacoromanica.ro
36

doninul MoldoveI,de a lupta in contra Tureilor. In-


dattt duplt aeeia, el dAdu poruncit de se titiarit totI
Turch din Bucuresel. PlecA apol en ostire spre eetatea

Mi haat V itz ul

Giurgiu, (pe Duntlrea) pe eare-o euprinse, 1ut apoi


ceacile Harsova, Silistra i altele. Tura: venirtt
in potriva luY, dar Mihal esi invingOtoriti si se 'ntrse
Inearcat de prach.

www.dacoromanica.ro
37

LUPTA DE LA CALUGARENr
1595.

Sinan-Pasa cut o armatit mare treeu Dunarea, ca


sit pedepsescit indritznla noului domn.
Mihar avea abia vr'o 8000 de soldati si nu putu
sit opriascit pe Turet de a trece fluviul. Dupit ce mai
aduna, ostY panC-la 16000 de menT, Mihai se retrase
la Olugtirenl, (jumtitate de drum intre BucurescY
Giurgiu). AicY an trebuit sit facit Romrinii i domnul
lor adev6rate minuni de vitejie, ea sit esit biruitorT,
cand Turcii erau de cleee orY mai multi ; dar
dintre Romani multi. aeoperiau cmpul de bittae.
Cu patina ostire ee-1 ramasese, Mihal se retrase
spre Targoviste, asteptilnd ajutre din Transilvania.
In aeel timp Sinan-Pasa prita tra i puse chiar un
turc, ea domn in Muntenia. Sigismund Batori, prin-
cipele Transilvaniel i Stefan Rsvan, domnul Mol-
dova trimiserit ajutre lul MihaY. Laugh. Targoviste
se diidu o noult lupta, in care Turcii furit sfarrnatT
goniti cittrit Dundrea. Cu multe perderi i eu marT
greutittY ei putura, trece fluviul. Sinan Pasa era mul-
Omit, ctt scapase macar cu vita.

MIHAr CUPRINDE ARDELLT SI MOLDOVA


1599.

Sigismund Batori predase Transilvania unui v8r


al s6u, cardinalul AndreY Batori. Rudolf, impratul
GermanieY, era nemultamit de schimbarile intimplate
i Mihai stiu sit se folossea de acestit nemultttmire.
El trecu muntii cu invoirea imp6ratului i cuprinse
Ardlul (Transilvania) in urma uneT lupte cut Ungu-
riY, in care esi inving6toriii. Pe and MihaY se pre-
gatia stt iee In stilpinire Ora, afla, eit Sigismund

www.dacoromanica.ro
33

Batori stk.), gata sit vie In contra luY, ajutat de PolonY


i de Ieremia Movilit, domnul Moldova In acelaY
timp In Muntenia nitvitlise o ctit de Turci, carT
pradau tra. Contra acestora I1ihM trimite pe tiul su,
Ptitrapu Vodit, intdrindu-I chiar ea domn In Bu-
curesci, iar el pornesce spre Moldova. unde bate i
alungit din domnie pe Ieremia Movilh. Astf'el MihaY
uni Moldova i Muntenia sub dornnia sa. Dar cuce-
rirea durd pucin timp. Imperatul Rudolf nu ye-
dea cu o0h1 bunY mitrirea neasteptatit a luY MihaY.
In TranSilvania erau nernultiiniirx pe, de o parte in-
tre UngurY, aticatY de rneniI ImpOratuluY, de altit
parte Intre t6ranit RomilnY, pe carY MihaY IT nemul
Vtmise prin asprimea purthrii sale i prin sprijinul
ce da Ungurilor. Rudolf trimise atuncY pe generalul
Basta, ca st ocupe Transilvania. La 1600 Mihar avu
cu Basta o luptit crincenit la MirifsMu. Domnul roman,
find invins, se 'ntrse In Muntenia. Aici instt prime-
sce vestea cit Sigismund Batori i Ieremia Movilit
1naintzit contra la Cum putu, stranse in grabil
Wire si Intimpinn pe dumanY la riul Tekjdnu, unde
este iar bittut. pilele de glorie a luY MihaY se stin-
sese.

CIDEREA SI MRTEA. LUr MIHAT

Cu lupta, de la Miritslitu Incepuse citderea luY MihaY.


Din mornentul cand fusese Invins de Batori, el perdu
orY-ce sperantit de a se maY radica. Eroul de altil
data remitsese fitnit patrie i fitrit sprijin. Ne avnd
Incotro sit se Indrepte, se duse deci la Rudolf, Imp-
ratul Germania Acestacunoscea bine pe MiljaT i ye-
4endu-1 In nevoe, MutLl sit se folosseit de vrednicia luY
In potriva dumanilor sel. Ii Impacit dar cu generalul
Basta 0-I trimise pe arnandoI In contra luT Sigismund
Batori, care umbla sit cuprindit din nou Transilvania.
La Goroslau Batori fu Invins de MihaY i de Basta.
www.dacoromanica.ro
39

Dar si acum Jfiha1 avu o trisat Msplata. Basta nu


putea s-I erte vechea dusmitnie i temendu-se tot
odata pentru viitor, trimise pe un citpitan Jacob Bori
eu cittI-va soldatI, eari ueisertt pe Mihe In cort, la
1601. Astfel pieri domnul ccl. maY vitz al triI ro-
ma.nese.
Dupit ce InAltase Ora la culmea glorie, Mihe o
16sA tot asa de micA, si de saraeit ea si Inainte de
dinsul. Pricina era ell, Mihai n'a fost nici odatti std-
pin pe o armatit numersa si bine orinduitit, el avea
maY ales ostenI strinl, cu platit, fttrit nicl o dragoste
pentru terit ; apol MihaY nu era iubit de terant, cu
care se purtase aspru, chutilnd sit multum6sca pe
UngurY, asa ell perdu si iubirea teranilor din Ard6l,
Ma% s'o capete pe acea a Ungurilor. praniY din
Muntenia urau pe Mihal maY ales, pentru di in-
titrise prin lege ferhia, adeett Meuse ea eY sA fie robi
la boerI pe ttit vieta.
Urmasii lul Mihaz sunt dornni fora insemnatate pawl la Mate!
Bisarab.

MATEI BASARAB l YASILE LUPU


1633--1654.

Mate In Muntenia si Vasile Lupu In Moldova,


domnesc In acelasY timp. Domnia lor este o dusmitnie
si o lupt.1 neintreruptit a unuia contra celuilalt.
Mate era un om Inclinat spre fapte bune i urit
din sullet pe Turcl ; Vasile Lupu, Albanez din na-
scere i grec prin crescere, era, din contra, ambitios
si crud, el flicea totul prin Turd, ettrora le rspllt-
tia serviciile cu sume marY de banY.
Vasile Lupu vroia stt cuceresett Muntenia pentru
fiul s6u ; de aid se iscit tin sir de lupte Intre e.
Ostirile amndurora nu erau bine Intocmite, de aceia eY
se serviau maY mult de soldatY strinY, plittitY i carY

www.dacoromanica.ro
40

se resculau, indatti ee nu primiau solda regulat. Va-


t .
Lupu care, dupd cum am aratat, edpOtase prin
banY sprijinul. Turcilor, porni eu armata sa: i cu i-
jutorul Tdtarilor, ea sd, ocupe Muntenia. MateY insd nu
era omul, care sit high de luptit. La Ojogedi (pe riul
Prahova) se dadu intdia bt1ie intre ceY dol domnf,
si apol la NtinisorY la 1639 si MateY esi biruitority.

Mara Basarab

La 1651 Domnul MuntenieY, pentru a scdpa de


dusmanul seu," ajut i sprijini pe GheorgIze Stefan,
care ocupd tronul MoldoveY, alungand pe Vasile Lu-
pu: Acesta, cdpkand ajutor de la ginerele s6u, Tinzuf,
hatmanul Cazacilor, se itOrse In contra luY Gheor-

www.dacoromanica.ro
41

ghe Stefan. Aprpe de IasY avu loc o Mane, pe care


Vasile Lupu o castign si care4 fitcu s capete iar
tronul. Nu mult dupit aceia el porni din nou contra
luI Matel. La paritul Finta (jud. Ialomita) se da. o
bthlie crancenA intre armatele rornanescY (1653). Vic-
toria esi tot din partea ml Mate. Vasile Lupu seitpand

Vasile Lupu

cu mare greutate, fu Inlocuit definitiv de Gheorghe ste-


fan la 1654. Mate maY dornni putin dupt acsta;
el muri amttrIt de resclele soldacilor seI i chinuit
de o ranA, pe care o ettpOtase in rttzboitl.
Astfel vedem Orile romitnescY sIttbite i sitrtteite, desi

www.dacoromanica.ro
42

amendou aveau domni iscusitY i priceputl. Sub


domnia lor cu tote acestea se filcurit multe asedAminte
folositre riY. Se 1ntroduse tipografia i pentru In-
tia dath s'au tipttrit citrtY bisericesel in terit. S'a
scos limba slavonit din bisericd, poruncindu-se ca
slujba sA. se facA in limba romanCscil. S'au Interneiat
multe scoff. In care se 'nvta rornanesce, grecesce
si slavonesce. Manitstirl i biserici s'au zidit de ase-
menea multe. Asa : la IasY au rmas din titnpul luY
Vasile Lupu bisericile TreY-IerarM i Golia. Sub dom-
nia lor se fitcurd si se tipitrirA legY nou6 In ambele
-t6rY.
Un ru obiceiU Insit era cit domnil se Incunjurau
de greel, carT ocupau cele maY Inalte demnitAtl
strAngeau averY marl pregAtind srilcia tOriY ci dorn-
nia FanarioOlor.

CONSTANTIN BRANCOVENU
Domn al Munteniel. 1688-1714.

Nia-un domn n'a costat atitta de multi banl pe tent


ca Brancovnu. OrY de cAte orY era arnenintat sd
prda, tronul, el dtclea Turcilor surne marl. Cu tote
aceste se purta totdeauna vicln fatil cu clOnsil, in-
chinAndu-se maY Intiti Nerntilor, cdror le Iropiirtitsia
tot ce scia despre planurile Turcilor, ear maI titrdiu
Rusilor.
Astfel pe timpul domniel lul, isclndu-se un rz-
bold mare Intre Rusl i Turd, el se Intelese In taint
cu Petru cel Mare, Tarul Rusiel, primind cHar banY
de la densul pentru proviziuni. Cu tote aceste tern-en-
du-se de Turd, Briincovnu intrse banil Tarulul di
nu luN, parte la rzboid. RusiT flat bntutl la Stanile-
stY la 1711 si Incheiartl, pace cu Turcil. Constantin
era dusmtnit i pitrit PorteT si de Rusl, si de Dom-
nul MoldoveY, Dirnitrie Canternir si de ambasadorul

www.dacoromanica.ro
43

Francia MaY tnainte fusese Witt chiar si de regele


SuedieY, Carol XII, care se athipostise pentru cat-va
timp In Basarabia.

Constantin BrAncov6nu

Sultanul, sigur acum de necredinta ha, trimise un


pasit, care prinse pe domn si-1 duse la Constanti-
nopole, Impreunit cu tfit familia si averile sale. AicY
BrAncovnu fu ucis Impreuna cu patru fiY at s6T.

www.dacoromanica.ro
44

CONSTANTIN CANTEMIR
Down al 31o1dowl. 1685-1691.

Constantin Cantemir avu de luptat cu Polonh, cari


jefuird Ora sub regele lor Sobieski. Se povestesce el
acesta voind stt cuprindtt cetatea Nemtului, lupth cA-
te-va gile contra a 18 p1des1, cari o aperau cu o vi-
tejie Mt% samen. Cantemir mar avu multd greutate,.
ea sit. starpscil si titlharii ce se inmultise forte mult.
pe atuncY. Din pricintt ct punea ditri multe asupra te-
rei nemulthmi pe o parte din boeri, call in frunte
cu Miron Costin, struird 1.a Constantin BrAncovenu,
ea sit-1 restrne; (jar Cantemir descoperindu-1 ostindi la
mrte pe Miron Costiu, vestitul cronicar al MoldoveY.
In qiva cAnd trebuia s1 ingrpe pe sotia sa, Costin
.fu rAdicat, adus la Iasi i ucis.

DIMITRIE CANTEMIR
Down al Moldovei. 1710-1711.

Dimitrie Cantemir i fost pus pe tronul MoldoveY


de Turd. Cu tote acestea, cAnd a izbucnit rezboiul
dintre Rus1 si Turd, el se intelese in mina cu Pe-
tra cel Mare, cn s ajute pe Rus1 cu proviziuni.
Rush fiind bdtutst la Stani1e0i, Cantemir, dupti un
singur an de domnie, fugi la Curtea lul Petru, unde
fu fOrte bine prirnit. Dimitrie Canternir era an domn
cu rnultd sciinth de carte, el a scrls mth multe carg
in deosebite limbY, intre care o amilnuntitit descriere
a Moldovd in latinesce.

FANAHIOTH

Sub numele de TanariotY se ii-4elege un Or de


domni, can l. au stApanit maY bine de o sutal de anY

www.dacoromanica.ro
45

,
''.
t
t.'
.,------4-17,-' ---=' ..--.14-E,-,_-. __'_1

Dimitrie Cantemir

ambele teri. Numele acesta le vine de Ia o mahala


din Constantinopole, Fanarul, unde locuise farniiule
celor dintifi domnr firnariotY. Forte putini dintr'OnsiI
s'au deosebit prin ore-care bunit-vointh pentru tent,
tart tot ceilahl au fost Omeni fOrte nesittiost Fiind
strOinf de tera nOstrit, eY n'aveau nim-o tragere de
inirnd pentru ansa, nici-o mull pentru poporul srit-
cit trebuind sit dee mereu banI Turcilor, ca sit-I tie
pe tron, Impovorau mereu poporul, iscodind pe fie-
care gi alte ditrl, fill% sit tie Omit cit tra ajunsese
de tot sOrach. i pe cilnd tOranif erau 1ipiY pitmOn-
tuluY, Domnil fanariotI tritiau In cel mal mare lux
i stritngeau Incit averY pentru i1e grele. TeraniY

www.dacoromanica.ro
4(3

ne mai avnd la urmil cu ce se hritni, fugirit multY


peste Duntire, prin Serbia si Bulgaria, si asa de
multi, fncat deVenise o primejdie pentru domnil
fanarioti, carY nu mai aveau de la cine strange
dari. De obiceitt acesti domni stitteau frte putin pe
tron: domnia find un negot, cu care se putea casti-
ga mult, ii faceau coneurentil; pentru a pune mana
pe tron, eY Incitrcau de avert pe toti viziril i pe tOte
pasalele Sultanulul. Cilta mullet% a trebuit pentru ca
ogorele romanescY sit scottt bani, si tot bani...
Aeestit stare ingrozitOre tinu pant% la 1821, cand
revolutia puse capot domniilor fanariote.
In ceea ce privesce cultura, este insn de observat
ell sub fanarioti se fiteura multe scoff, dar mal ales
oTecesci. De ele se fblosiau numai boerii, cart ince-
purit a inv6ta limba franeezit, ceea ce Inlesni mai
tartliu introducerea civilizatianiY.

CONSTANTIN MAVROCORDATREFORMA SA.


1730-1769.

Dui% mrtea luI Neeulal Manrocordat, cel dintititt


domn fanariot din Muntenia, boeril aleserit la 1730
pe Constantin ilavrocordat. El avu domnie lunga, o-
cupand de 6 oil tronul in Muntenia si de 4 ori In
Moldova. Ca domn fanariot, el captit tronul, se'nte
lege, en ajutorul Turciei, i pentru at:6sta trebui sit
cheltuiascit multi bam. Tern era stracit de tot si o
mare parte dintre Omni, dupa, cum scim, fugise
peste Dunitre de groza birulul si a lipsei.
Domnul era fOrte Ingrijit: era mare lipsil, de 6-
menY, asa ca n'avea cine sit munciascit i sit putt-.
tiasca darile. Constantin Mavrocordat facu atunei o
reformit, prin care &idea voe tranilor de a se res-
cumpra din orbie i le usura putin i birul. Boeril
se Impotrivirit la 'nceput, insrt Domnul scdse un fir-

www.dacoromanica.ro
47

man de la Prtit, prin care i se poruncia sit iee


mdsurl, ca sit re'ntrcit norodul fugit din -terA. Tot
sub Domnia luT Constantin Mavrocordat preotiI furd
siliti sit invete carte, cant cei mall multi na sciau de
loc sit cetiascit romanesce.
In timpul domniel luY isbucni un rezboid intre
Turcia i Intre Rusia unitit cu Austria. Rusii ocuparit
Ora.
lurch esind Invingtori, Austria trebui sit Inapo-
eze Oltenia, care fu din nou a1ipith la Muntenia.

GRIGORIE GHICA. RAPIREA BUCOVINEL


1775-1777.
Sub domnia lul Grigorie Ghica, Moldova suferi os
mare perdere. Austria, thgaduind Turciel ajutor In con-
tra Rusilor, ceru in schimb de la sultan sit i se dee Bu-

www.dacoromanica.ro
48

covina. Impratul trimise la Constantinopole o hartit


fal,a, aatand cA, Bucovina, este o mien bucatA de
ptmIni i asupra cttria are drepturY stritvechT. Ca
-cererea sit se indeplinescit mai lesne, el nu crutit
nief baniY nici darurile pentru vizirii i pasalele Sul-
tanulul. La 1777 Bucovina fit cu desaviqire dattl Aus-
triet, care o stitptinesce si asta-dI.
BoeriT protestarit in zadar contra acestel strigtitbre
nedrepttttl. Sultanul, ca slt se asigure cu totul din par-
tea dornnuluI Moldova pe care-I bitnuia cit stit in
Intelegere eLi RuiI, trimise un pasa la MO, cu in-
sdrcinarea sit ucidit pe Grigorie Ghica, eeea ce e i
Intmplit in aealasi an cu rttpirea Bucovinef.
La beilic, in Iasi, se atilt o statue, care amintesce
neiderea Jul Ghica.

PIERDEREA BASARABIEI
1812.

La 1812 Rusir incheierit pace cu Turcif,.pe care-I In-


vinsese Inteun rezboiti de cittY-va anl. Rusil cerurtt
sit li se dee amindou principatele romAnesel, dar In
urmA, de teama rezboiultd cu Franca, se multitmirtr,
CU Thsarabia, adicit jumittate din Moldova.
Napoleon I, impratul Francejilor, Instiintase incA,
dinainte pe dragomanul torcesc Dimitrie Moruzi, ca
sit nu dee nimic Rusiei, de ore-ce el pornesce cu
rezboiti asupra-l. Basarabia ar fi putut ft scapatit din
mftnile Rusilor, dar Moruzi, fiind plittit de RusY, nu
arittA. nimie SultanuluI, si Moldova rernase lipsitit
de cea maY frumsit parte a et MaY tftrcliu Sultanul,
descoperind trAdarea luY Moruzi, II osandi la mrte,
dar prin ucidevea luY, Moldova nu castigtt nimic.
Se pitrea, dupa rttpirile fiteute de Austria si de
Rusia, ctt Moldova era sd fie strsa de pe harta

www.dacoromanica.ro
49

Europe. Luerul acesta nu se intampld, si Moldova


avea sit vadtt inch, dile frumse.
TocmaY la 1856 Rusia inapoiA Moldove partea de
sud a Basarabiet Irish, nu pentr.0 tot-de-auna.

ION CARAGEA $1 SCARLAT CALIMAH


1812--1819.

Caragea in Muntenia si Ca Email in Moldova, dom-


nirti, In acelasi timp, fiind pusi de Birth, pentru o

Man Caragea
peridh, de 7 ant Ca domni fanarioV, domnia lor in-
smnit de asernenf un timp de birtiti grele si de
grele nevoY pentru terti.
4 ..

www.dacoromanica.ro
50

AcestY domni Irish au Matt si bine trilor romitnesd,


InzestrAndu-le cu nate o pravi1t, situ codice de legi,

Sear tat Ca limah


Intoernit dupit legile AustrieY. Ele erau serise In bin-
ba grecsca i au fost aplicate OM la Cuza Voda.

www.dacoromanica.ro
SEMESTRUL III.

Miscarea nationala a lui Tudor Yladimirescu.


La 1821, pe cand domnia In Moldova Mihal Sutu
iar in Muntenia Alexandru Sutu, se intamplit o r-
scold a Grecilor In potriva Turcilor. Ei intemeiara

Tudor Vladimireseu
o societate numitit Eteria, cu scopul de a lupta pen-
tru rnantuirea lor de jugul turcesc. ROscla se Intinse
In OM impthittia turcsca. In Romania ea fu condusn
de Alexandru Ipsilante, fiul luT Constantin Ipsilante,

www.dacoromanica.ro
52

un fost domn a1 MuntenieT. El venise din Rusia in


Moldova anume pentru a atita pe Greel si a aprinde
pretutindenY scinteea revolutieY. Rusia sprijinia pe
aseuns acestit misoare indreptatit In contra TureieT.
In Muntenia Ipsilante puse ea condueetor pe Capita-

Alexandru Ipsilante
nul Iordachi. In&t In timp ce Grecif se reseulase In
potriva Tureilor, toranil romanY se rescOitt, in potri-
va Grecilor, de la care indurase atEttea suferintl timp
de 100 de anY.
Capul rniscarel nationale a Romanilor a fost Tu-
dor Vladimirescu, un tiner ofiter din armata cpita-

www.dacoromanica.ro
nuluY Iordachi. Tudor, in loc szt rscOle pe Greet,
dupit cum avea ordin de la Ipsilante, r6soMit pe
tdraniI din Oltenia. EY se string tot maY multY In jurul
6tragiosuluY oltdn, caruia i dau chiar nurnele de dom-
nul Tudor.), Din Oltenia r6scO1a se intinse In t6ta
Ora. Ipsilante, Inspaimantat de puterea ce capkase
Tudor, cerca sa-1 atragti, in partea sa ; dar oltnul
respinse en mandrie propunerile luY Ipsilante, res-
pundendu-Y, ca nu Romania este Ora Grecilor i ca
nu pentru dnsii se vor lupta Romanil. Ipsilante nu
putu sa-Y erte acsta indraznla i, pe and Tudor se
afla cu rnenil luT la Golesd, fu ucis de catY-va greci
condusl de capitanul Iordachi. Ast-fel muri Tudor-
Irladimirescu, dupa ce a grabit mantuirea tOrilor
romanescY de jugul fanariotilor. El a clidut jertfa
iubireY sale pentru popor, dar a lsat un nume nesters
In istoria nmuluY su.
Ipsilante nu izbuti nimic : GreciI fura invinsi de
Turd, la mandstirea &cu (jud. NOM), apoY lit Drti-
g4anY i la urmit la Sculenf (jud. Iasi) i ast-fel r-
sccilalor ,din Romania fu inadusita in sange. Cu
tOte aceste dup.1 multe jertfe si lupte, cum i prin
amestecul altor puterY Greciti isT castiga libertatea,
precum i Romania o castiga mal tardiu, dupit multe
greutact.

GRIGORIE GHICA I ION S1TRZA


1822-1828.
Dupit Alexandru i Mihail Sutu, trile romanescl
furtt guvernate cat-va timp de ale un caimacan sau
locotiitor domnesc. Turcii ingliduira apoY Rornanilor
salt alOgt domni pamenteni i atuncl fu ales Grigorie
Ghica In Muntenia si loan Sturza In Moldova. Dorn-
nia acest)ra se pare at atat maY buna, cu cat ea
vine in urma domniilor fanariote, care ajunsese de
nesuferit. Sub acesti domnY s'au facut In adevr

www.dacoromanica.ro
54

multe ImbunAthcirY, asa : s'au micsurat ditrile nespus


de mail, earl aphsau poporul sitrac ; se alungard ch-
lughrii gred de prin mhuhstirT, se IntemeiarA scolY,
unde se Irivta, romAnesce, iar functiunile statuluY
ocupate maY Inainte de gred se dadurd aeuma Ro-
mAnilor. Din nenorocire lucrurile n'au mers mult
ti m p as t-fel.
La 1828 Rusil incep un nou rzboid cu Turcii.
Ostirea rusescA trece pe phmentul romAnesc. Domnul
Munteniel fuge In Transilvania, iar Sturza, domnul
MoldoveY, este prins si trimis In Basarabia. Nespus de
marY au fost pagubele aduse acestor Ori de nAvitli-
rea armatd rusesd, care, cat de numerlish, era, ttA
trebuia sit se lulniasch, din ogrele romftnesel, sin-
gura avere a t6rariu1uY. Ne putem Inchipui dar In
ce hal ajunsese norodul, mal ales ch, * ciuma se-
cera fdrii, milh. Vremile de jaf si de fmete de sub
fanariotf se thtrsese acuma mat grdznice Inch. Cu
ttit sArheia, Rusii se grhbirit sh, pue sMpAnire pe a-
miindou .chrile, pe care le sthpilnirh buil) de sese
anY : de la 1828-1834

OCUTATIE-NE A RUSESCA. REGUI AMENTUL


ORGANIC.

Rush( esind biruitorY din rzboiul cu Turcii, IT ur-


mrirh phnh la Adrianopole. Aid se Inchee pace la
1828, unde Intre altele, eT obOnurit si dreptul sh, sthpf-
nesch, principatele romAne, ph,nit cand Turcil vor a-
chita RusieY 10 milOne de fraud, ca, desphg-ubire
de rzboid.
Timp de 6 anY, de la 1828 la 1834, c6rile romAne
sunt guvernate de un general rus Kisselet Acesta,
in intelegere cu catl-va boerY romAnY, Intocmi regu-
lamentul organic, adieu un sir de legY, dupu ean l. sti,
fie adminigtrate ce1edou6 WY.

www.dacoromanica.ro
55

Prin regulamcntul organic. Rusia captd dreptul


de a se amesteca in afacerile principatelor romanescy,
iar domniY acestora atftrnau de Curtea RusieY i de
POrtii. Dar cel maY mare rtu al regulamentulul a
fost, cd scutia de ori-ce sarcind pe boerY i pe preotY,
punend tOte (Wile pe spinarea tranilor. Acestia r6-
ni.dneau legati de pitmen tul boerilor, i erau datorY sd,
filed boerescul (claca , adict st lucreze o bund parte
a anuluY pentru citinpul boeruluf. In schimbul atd-
tor birurY grele Oranul. nu se bucura de nicY un
drept, era strin in Ora sa : nici in armatit nu pu-
tea inainta, Ind nu ,putea macar sit-I dee copiiY la
Pentru oe ce nesupunere el putea fi biciuit
scOlit.
de calitu, care avea anume ac6stil, insitrcinare. In
asemenea stare umilitOre se afla poporul roman,
pe cand celelalte t6ri din Europa, ajunsese deja ht.
un grad inalt de clvilizatiune.
Tote aceste le Meuse Rusia pentru a-sY atrage in-
birea boerilor. Cu acest felitt de legY torile romnescI
furd guvernate in ceY 6 an i de ocupacie rusesca.

www.dacoromanica.ro
56

IIENASCER EA 110.3aNE011

La fie-care popor gasim tin timp cand sciiiie1e, artele


i literatura ajung Ia o desvoltare mai mare producnd

Horea

o reinoire In cugetare i chiar in obiceiarile acestuY


popor. Renascerea la nol pornesce din Transilvania.

www.dacoromanica.ro
57

Desteptarea Ronittnilor de aid Incepu pe calea po-


litica la 1784, printr'o rtiscdlit In contra apOsare'r, de
care suferea poporul din partea Ungurilor. Condu-
caora mischrel an fost trel Ronrdrri Horia, Clopa
Cripm. Jugul robief njunsese prea greu de purtat.

Cloa

TOraniY desperatt, dadurit foc la o rnultime de curti


boerescI, ducOnd pretutindene focul l i pustierea. Et
scapara Inteadevtir de erbie, dar multi pUttirt cu

www.dacoromanica.ro
58

vieta lupta pentru desrobire. Horia i Closca au fost


frantY pe rt, Crisan se ucise singur.
Desteptarea culturalit se Lieu mal tfirdiu sub inriu-
rirea unor dmenT luminati i patriotY, cum au fost
Gheorghe yVinccd, Petru ALtior, Samuel Klein i a10.
Prin scrierile lor ef aretau originea Romitnilor, drep-

Gheorghe Asach i

turile lor asupra tereY ce locuesc ; tot odatit eY lup-


tarn i pentru introducerea limbef romne in scriere.
In Wile ronffinesd renascerea se incepu de cittrA,
Gheorghe Asachi in Moldova si de cMra Gheorghe
Lazitr in Muntenia. Asachi, niiscut la Herta (DorohoT)

www.dacoromanica.ro
59

ht. 1788, este omul ettruia i se datoresce desteptarea


Moldovenilor. Vieca luY este o muncd plind de jertfe .
El fundti cel dintititt teatru romitn, tipari cea dintditt
gazetit romitnscd, intemeid conservatorul din IasY.
Ailiturea de numele luT As:whi trebue pomenit si a-

minsaur

Gheorghe LazAr

cel al mitropolituluY Veniamin Costache, care a luptat


ttith vi4a pentru-intemeierea scOlelor nacionale.
Gheorghe Lazar, ndscut la Avrig (Transilvania) la
1779, veni in guntenia la 1816. Reusi st deschidd
la BucurescY o cl1, uncle el mnsu-s'i facea lect,iunY
de tOte obiectele. El dovedi eilt de neintemeiath era

www.dacoromanica.ro
fin

credinta de pc atunci, ct nu se putel invOta de cat


In grecesce san frantuzesce. Urmasul lui LazAr, Ion
Reliade, este IntemPietorul (Tint dintai ziar In Mun-
tenia. El scrise o gramaticii, pozii i altele.
Avntul ce loose cuitnra natioalit nu se opresce

ion 1101.ii(1

aid; se Intemeiazit .;,coli tot mai Mile. ear limba ro-


mAnA devine din ce in ce mai cliutata i maT curata.
Tote aceste Imprejurilri fencite pregatesc natiunei
generap de dinenT ]urninat i o fae vrednicA de mis-
carea de la 1848, care i va aduce i desrobirea po-
liticA.

www.dacoromanica.ro
61

ite4:414?...sb:t

Mitropolitul Veniamin Costae lir

AUXANDRU (MICA
Donin al Munteniei. 1831-1842.

Alexandru Ghica a fost un domn bun, dar n'a pu-


tut sta mult timp pe tron din pricina intrigilor ru-
sescY. Sub domnia luY s'au intemeiat in Muntenia
colY, InvOtittura Incepind a pultrunde tot maY ad'anc
In popor. El deschise din non liceul Sf. Sava, Infi-
incat de Gheorghe Lazar i care fusese Inchis la 1821.
Rusia nemuItrnith, ct Domnul nu _se supunea In
totul dorintelor el, aduse detronarea i Inlocuirea.
lul cu Gheorghe Bibeser.

www.dacoromanica.ro
6)

MUM SHWA
Domn al MoldoNpi. 131-1848.

Mihal Sturza era un domn forte lacom de banY :


atat el cat i guvernul lui eilutard, ma1 Intii ti. de tote
sd se 'mbogntescil, de pe spinarea teri1. Sub domnia
luI Sturza se deschise Academia illihnileanit (liceul) din
Ias'f. Dar boerif erau fOrte nemultamitY, voclend ct ata-
tla copii de OmenI sraci a1rg1 sd gusto din rOdele
inv8tAturiY, ba chiar ed-sf fac din invtdturd un bun
mijloc de traid. Domnul trebui stt se supue dorintei
boerilor i destiintit cursul superior (clasa V, VI, si
VII) a liceulul. Tot sub Mihaf Sturza se fdcurd
alte scolf in Moldova. La Iasi se zidi palatal admi-
nistrativ, se facu grildina de la Copou, s. a.
Insd abuzul i jaful guvernutul erau ne maY pome-
nite ; Domnul Insu-f lua partea c'ea mai mare.
Anul 1848, care a fost pentru intrga Europa un an
de revolutie si de redesteptare, trezi si In Ora nOstrd
inintea poporului aprinclend i aid dorul de libertate.
111iscare,a revolutionard, pusP capOt domnieY luI Sturza.

BEVOLUTIA IN TRANSILYANIA

La 1848 se IntImplil in ttil, Europa o trezire ob-


teascd a spiritelor, o rescOld a celor ap6sati In con-
tra ap6sittorilor. IJn fhpt curios se Intimpld insd
eu Unguril ; eY, ea:1 de asemenea Incercaid a scdpa
de sub domnia austriacd, la rindul lor tineau pe
Romani In starea cea maY umilitre. Cu scopul de a r6s-
pindi pretutindenea limba maghiard si de a dezlocui
pe cea rominescd, ei Incepuse chiar a Intemeia scoff.
Astfel poporul romInese din Transilvania e amenin-
-tat serios In existenta sa nationald.
In luna MAY 1848 vr'o 40,000 de RominY tintird
e mare adunare la Bias. In acea adunare s'au ales

www.dacoromanica.ro
6:3

delegati, earl s crA de la impratul Austriel, Fer-


dinand ma multe reforme : eg;uitate pentru tote na-
-tiunile din imperiu, libertate in tote ramurile, drep-
tul de a avea reprezentanti in dietA, Intemeiere de
scoli, universitate pentru dInil i altele.
Romitnil se imrotriviau mai ales la unirea Tran-
silvaniel cu Ungaria. Imp'sratul fitgitdui cit va lua
srnit cererile lor. Unguril incep a persecuta In
chip ingrozitor pe Romini ; o multhne din CI flirt a-
uncntf in inehisOre.
In Septembrie 1848 se tinu a doua adunare hi Blas,
unde venirlt aprpe 60,000 de dmenl din tote partile
Transilvaniel. De asta data se hotitri inarmarea a,
tot ce-I romin i lupta contra Ungurilor.
.Romanii furA Impartitl In 15 legiuni, fle-Care sub
comanda unuY (pm incereat. Dintre conductoril Ro-
mfinilor cel maf vestit si eel maY vitz a fost A vram
lawn numit i RegeZe muntilor.
Lungi i crincene tura fuse luptele Rominilor. El
stilteau de multe orl prin vitgitunele muntilor Car-
pat], pentru a se apara nml. bine. Ianeu infrinse multe
ostiri unguresci. Romincele luptau i ele alaturl cu
barbatif lor ; se curroseea cit lupta e desperatit, cit
e lupta in contra unel marl primejdiT, aceea de all
pierde limba i nationalitatea.
Suirea pe tronul Austriei a luY Francise Josef nu
schimbn lucrurile. Romanil luptarit irnprotiva Ungu-
gurilor, prin urmare pentru imp6rittie, Omit ce Aus-
tria cu ajutorul Rusiel supuse Ungaria domniel aus-
triace, care uitit de jertfele ce le facuse Romanil.

REVOLUTIA IN MOLDOVA. I MUNTEMA


1848.

Miscarea revolutiouarA se 'ntinse si In tltrile ro-


mane. Asa in Moldova maI multi boerl, intor0 din t6-

www.dacoromanica.ro
64

rile despre apus, unde Inv6taturi1e le luminase mintea


iar libertatea le Incaldise inima, fitcndu-i s yacht
maY bine In ce stare tristit se an, poporul roman,
alcatuirit o societate eu scopul de a dezrobi poporul
Ingenunchiat. EY cerurit de la Mihia Sturza mal
multe reforme, adicd schirnbitrY de legY. Domnul fit-
gAclui maY Intititl, cii totul se va indeplini; dar Inteo
npte ap6ratorii poporulta furi arestatI i surghiunitY
din Ord.
In Muntenia Tilsit, miscarea fu maY bine pregtitibl.
AceY earl erau In fruntea rniscdrii nationale, pre-
zentari luY Ghorghe Bibescu, o constitutie noud, adi-
cA un sir de legY Intocrnite de dinsiY, prin care
se cerea responsabilitatea domnuluY si a ministri-
lor, emaneiparea tranilor de clacti, dezrobirea ti-
ganilor, Inv6tittura gratuitit pentru toti, desfiintarea
pedepseY cu rnrte, egalitate politicii pentru totYlocu-
itoril de ori-ce religie, i altele. Domnul isciiui consti-
tutia, dar curind chip% aceia fugi la Brasov. Atunci
se forrnit un guvern provizoritt compus din fratit
Golescu, Heliade, Magkeru i Tell. Cett, dintai fapth a
nouluf guvern fu darea de pitmnt la terani. Acest
act Inspitiminta, pe boeri. EY ar fi vroit maY bine sit
inchine Vra orl-ctirff puteri, de citt sit vadit pe te-
ranY scosY din robie. Doi colonel); In Intelegere en
boeril, arestzd pe mernbrii guvernulul provizorifi,
dar poporul ii scOte din Inchisre. Ei se retrag la
Tirgoviste pentrn cit-va timp, iar norodul alege un
alt guvern In frunte en mitropolitul Neofit. Se nu-
mesce o comisinne din 18 boerY i 18 toranl, care sit
reguleze Improprietitrirea, dar n'au putut ajunge la
o Intelegere.
Dupit stitruintele Rusiel, care vedea cu groza mis-
carea din principate, Sultanul trimise In Muntenia
pe Soliman Pasa, iar maY aposi pe Fuad Effendi. A-
cesta avu o Inciterare cu pompieril romanl In Daul .

SpireY (Bucurese). Indatit dupd acsta Rusil ocupd


principatele. Guvernul provizorit se retrage. Gene-

www.dacoromanica.ro
65

ralul rus Duhamel i Fuad Effendi, remAn stapirfi


pe rit i numesc cairn wan pe Constantin Cantacuzin.

GRIGORIE GIIICA I ALEXANDRU T111BEI


1849-1856. .

Prin o Invoiald dintre RusI si TurcI se alese, pen-


tru 7 anY, ea domn In Moldova Grigorie Ghica i In

Grigore Ghica

Muntenia Al. ..."tirbd. Acestia sunt ceY din urrnd domnl


asupra terilor rom Ann separate. Sub domnia luY Mica
avu loc dezrobirea tiganilor, se deschise cursul su-
perior al academia din IasY si se Intemeie institutul
Grigorian. Tot atunci Cogalniceanu tipari cronicile
Moldova
Domnia lul titheY In Muntenia este maY putin In-
semnatit.
NicY unul din eel doY domnY n'apued sa 'rnplinsed
ceY 7 anY de domnie, chid RusiY ocuptt din nou
5...

www.dacoromanica.ro
66

principatele, avend sA porte rezboid contra Turcilor.


Domnil romitnY fugira la Viena. Tui cil fiind ajuta-cY
de Francep i de Eng leji hiving pe Rusl In resboiul
din Crimeea la Sevastopol, anul 1855. AtuncY RusiY
pitritsesc -c6ri1e romane, earl sunt ocupate de Austri-
ad. Domnil se reIntorc In Ord, si domnesc Orin la
1856, cand Incetzit si ocupqiunea austriacit.

TRACTATUL DE PARIS

Rezboiul CrimeeY fu urmat de pacea Incheiatil la


Paris In 1856. AicI se Intrunirit In congres delegatiI
celor 7 puterY ale EuropeY (Rusia, Germania, Francia,
Anglia, Austria, Italia si Turcia). kire altele se ho-
titresce ca principatele romane sit remdie sub suze-
ranitatea TurcieY, fitra, nicY un amestec al vreuneY
alte putert Ele sit se bucure de libertate deplinit
In ceea ce privesce cultul (religiunea), legislaciunea
si comer01. Totodatit se hottiresce numirea unel co-
misiunl compusit din delegatiI celor 7 puterY, cArora
lra sit le arete prin representanV dorintele sale.
Pentru acesta Sultanul convOch, doug adunitrY nu-
mite divanurl ad-hoc, care trebuiatt sit espuie dorin-
tele poporuluI, adicit In ce chip voesce el ca Ora sit fie
organizattl.
La 1857 se deschisern divanurile ad-hoc, la Bucu-
rescl si la Iast Ele cerura. Intr'un singur glas : uni-
rea celor data principate, un parlament sau o aduna-
re, 'in care .0 fie reprezentate toate .clasele .,si aLgerea
unui singur domn dintr'o familie domnitre streind.

www.dacoromanica.ro
67

ALEXANDRU I. CUZA. (1859-1866). UNIREA


PRINCIPATELOR

Una din dorintele cele mai viT ale poporulul ro-


minesc aretath, prin divanurile ad-hoe, era unirea Mol-

Alexaudru Joan Cuza

dovei cu Murtenia. Acstil dorinp, se indeplini oda-


tt cu alegerea lui Alexandra Ion Cuza ca domn la
1859. El este ales la 5 Ianuarie in Moldova, iar la
24 in Muntenia. Cuza fusese colonel in armata si
era un om forte iubit de norod, tot ast-fel remase

www.dacoromanica.ro
63

In tot timpul domnieT sale, Ora la urma, cind abu-


zurile functionarilor sei maT inalti, aduserit nemul-
tumiri, i, duptt cum vom vedea. cilderea lui. Unirea
principatelor Irish, se fdeu pe deplin, abia dupti dor
anT de la suirea pe tron a lui Cuza, clnd fu recu-
noscutit 0 de Prttt. Pitnit la 1862 Wile romine, de
si aveau un singur domn, erau lush. oeIrmuite deo-
sebit, avnd un ministeriti Moldova 0 unul Muntenia..
Domnia luT Cuza a fost rodnica pentru tera 0 nu-
mele luT este legat de multe reforme i legi forte-
Insethate.
Sub Cuza s'au secularizat averile meinezstiTescX, adicit
s'au luat acele averY din mina etilugarilor grecT, carY
locuiau prin mtntstiri. Venitul lor se urea la 20 mi-
liOne de leT pe an.
Dar allit fapttt, maT insenmata mult, a fost desfi.-
intarea clitcei, adecit desrobirea bratelor i impro-
prietarirea Oranilor, sau legea prin care se ruit In
stapinirea fie-cttrui -Oran o bucatit de parnint. Astfel
se inlesnia acestora mijloacele de traiit ne mai avencl
nevoie sttli Instraineze munca. Cuza a mai dat tOrii
un codice de legi nouC, Intocmite duptt cele fran-
ceze. Prin una din acele legi se Introducea inata-
mintul obligatoritt i gratuit, adectt tog cettitenii erau
silitl sit-T dee copiii la invelaturtt, far% plata.
Cu tte a, se Meuse atitea reforme bune, tra nu
era multamittt de domnia lul Cuza. Multi dintre mi-
nitri i functionari Meuse duptt cum am arAtat abuzurT,
!nett veniturile ;MT nu puteau sit acopere datoriile,
care cresceau necontenit. La 11 Februarie 1866 bo-
erif fiind inteleT, palatul fu caleat nptea, ear domnul
silit a isettli retragerea sa de pe tron.

CAROL I.

Dupa detronarea lui Cuza, se Intocmi o locote-


nentit domnescit, compusA din Neculai Golescu, Las-
car Catargiu i colonelul Haralanzb.

www.dacoromanica.ro
69

Chiar In clina detronitriY, carnerile proclarnard, domn


pe principele Filip de Flandra, fratele regeluY BelgieL
Dar Filip nu primi tronul. Atund se ditdu corOna prin-
cipeluY Carol din familia Hohenzollern, familia dom-
nitOre In Prusia i inch in alte state din. Europa.
Prin acesth alegere se cumin% pofta boerilor Moldo-
venY i MuntenY de a ndzui si a lupta vecinic Intre
dinsi1 pentru domnie.

Carol I.

La 1 Maid 1866 Carol fu proclamat ca domn he-


reditar si la 10 Maid acelasY an, el Intra In Bucu-
restY, unde fu Incoronat, Cu domnia luY Carol I
tra intrit in adever Inteo epoch de liniste si de re-
forme fitcute spre folosul teriY. Se voteza o Constitu-
ie noue, sub care tote ramurile, ce alcatuesc vieta

www.dacoromanica.ro
70

unuY stat: Invetamintnl, biserica, armata, comertul,


tOte se reorganizezit si se desvoltti.
Timpul de liniste tinu 10 anY, ptnt cind se In-
tamplA, un nou rezboiti. Intre RusY. si Turd, rezboid
la care au trebuit st Yee parte si Romanit

REZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA

Intre Rusl si Turd izbucni rezboiti la 1876. Ru-


siY trebuind st trca, peste Dunitrea prin Romania,
Domnul roman ceru asigurarea teritoriului, adecti ceru
ca tra s remie neatinsit in drepturile eY, Mitt sA Yee
parte la rezboid. Rusia se Invoi la acesta condiOune.
Turcil tnst privind f aptul ca o Iatelegere nitre
RusY si Romani, atacd, cetatile rominesci de pe ma-
lul Dundrii. Soldatii nostri respund cu vrednicie la
atacurile Turcilor, i In acelas timp camerile, rupend
orY-ce legaturit cu POrta, proclama Neatirnarea(iude-
pendenta) Romania, la 1878.
Rusii trecurA, In Bulgaria, unde se si Incepu rez-
boiul. Sub conducerea luY Osman-Pap Turcii aprtt,
vitejesce Plevna i zadArnicesc tote atacurile Rusi-
lor. Marele duce Neculai, comandantul ostireY Ru-
sescY, fiind respins i temendu-se a nu fi Invins, che-
Ind In ajutor pe Domnul Romanilor, rugandu-I sit
trch, Dunrea cu ori-ce pret. Armatele unite ale
Rusilcr cu Rominil luard redutele Grivita i Rabova.
Dar lupta cea maY mare se diklu Inaintea cetatiT Plev-
na, aperatA de Osman-Pasa. Armatele unite In-
cunjurara Plevna i TurciT furt redusI prin Mine.
Dupti, o luptu, desperata Osman-Pasa se preda singur
In mil-lite Romlnilor.
Un mare numer de mortY acoperia cImpul de W.-
tAlie ; citguse multi din tote pArtile. Elisabeta, Dm-
na Romlnilor, era mereu In mijlocul rinitilor, clan-
du-le ajutdre i Wand s le aline suferintele.
Victoria de ln. Plevna fu urmatit si de cele de la

www.dacoromanica.ro
71

Smardan i Vidin. Pretutindenea armatele romanesd


adult dovegh de vitejie i Domnul roman de bar-
bi4ie i pricepere in comanda otirilor.
TurciY fiind Mutt primirA pacea de la San Stefano
1878, care apoY fu modificaal, prin tratatul de la Ber-
lin, unde se intrunira in congres delegatii celor 7
puterY mail ale Europa

j
Regina Elisabeta

Romania in loc sA fie rsplittitti de Ru;, pentru a-


jutorul ce le daduse in resboia, perdu Inca. Basarabia,
care II se lutt i se alipi Rusia. In schimb ni se dete Do-
baogia, o provincie cu mult maY micA i maY stiracA.

www.dacoromanica.ro
72

Dar resplata nu intarzia mult, CACI la 14 Martie


1881 Romania fu InaltatA la rangul de Regat, punen-
du-se ast-felid In irul statelor marY i cu Insemna-
tate printre rile Eutope1. La 10 Mai, acela an, a-
VU loc Incoronarea celuY inteiti Rege i celei dinteid
Regine a Rominilor.

STAREA DE ASTA-DY A REGATULUT


FATA CU TRECUTUL

Ca st putem judeca starea de asta-0 a .ceriY mistre .


trebue s'o privim fatti cu starea din trecut. Dupe cum
am veclut din cele Invetate Omit acum teritoriul, care
formeaza Romania de asta-cp era Imptirtit In doue tee,
maY mid : Muntenia i Moldova, ambele fiind mereu
supuse i datre a plitti tribut vre uneY alto naciunY.
Asta-di insa aceste doutt trl unite constituesc un re-
gat de sine statator, care se conduce dupit interesele
sale i este liber a se desvolta pe calea propttiril 0 a ei-
vilizatiuneY. Autonomia (libertatea) StatuluY roman
este garantata de puterile cele marY ale EuropeY,
dar care n'ae nicT un drept de a se amesteca In a-
facerile sale.
Petru a asigura statornicia dinastiel, dupit dorinta
OriY, Suveranii romanl au ales ca motenitor al tro-
nuluY pe principele Ferdinand de Hohenzollern casA-
torit In 1892 cu prineipesa Maria de Edinburg.
Legile, dupa call se ocarrnuesce tera nstra, asi-
gure astA--di maY mult decit orY-cand libertatea tutu-
ror locuitorilor eY ; o parte dintre ei, prin reprezen-
tantY (deputatY .1 senatorY) iea parte la intocmirea
legilor.
In ceea ee privesca cultura guvernul a Intemeiat
colY de tOte felurile i Invetii:tura se lacesce tot mal
mult prin bite paturile poporulul.
Comertul i industria capetti ti1nic o dosvoltare

www.dacoromanica.ro
73

tot maY mare ; Melt, ea si in trecut, boglitia rh std.


In agriculturit, din care trdesee tOtti, populatiunea de
la sate, adich tret sferturi din locuitorif triY.
Ca In tote eelelalte privintY, si In privinta religiOsh
Rorndnia este cu total neatitrnat, biserica crestintt
ortodoxd fiind predomnitOre In stat. In capul biseri-

'61

Principele Ferdinand

ceY se dig ceY doI Mitropolil, unul eu resedinta in


BucureseY i altul In last Pentra ImMtAm tuba reli-
gios s'au infiintat seminarii In maY multe orase.
Armata organizatit duph chipal celorlalte tOrY ci-

www.dacoromanica.ro
vilizate, a dat dovecp pe carnpul de lupta de valrea
ostaasca a OriY rornitnesa
ElDupa mersul de OM acum se p6te preclice cu si-
guran0,, ca Romania va ajunge in scurt timp la a-
ceiW inaltime de civi1izaie cu celelalte trI Inain-
tate ale Europa

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro