Sunteți pe pagina 1din 14

EXECUTAREA TERASAMENTELOR PENTRU DRUMURI

Procedura precizeaza si descrie actiunile, fazele tehnologice , utilajele si materialele necesare


pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru drumuri si stabileste responsabilitatile privind
realizarea acestor actiuni..

1. Procedura
1.1. Prevederi generale:
1. Prezenta procedura cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea debleelor , rambleelor , transporturilor , compactarea , nivelarea si finisarea
terasamentelor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
2. Procedura nu cuprinde realizarea lucrarilor de protejare a taluzurilor si santurilor care fac
obiectul unei alte proceduri tehnice de process.
3. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din proiectul de executie , din
standardele si normativele in vigoare precum si din prezenta procedura.
4. Executantul va asigura prin laborantul autorizat propriu sau prin colaborarea cu alte
laboratoare de incercari autorizate , efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentei proceduri.
5. Executantul este obligat sa efectueze , la cererea beneficiarului , verificari suplimentare ,
fata de prevederile prezentei proceduri.
6. Executantul este obligat sa asigure adoptatea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentei proceduri.
7. Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate , cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
1.2. Materiale folosite.
1.2.1.Pamant vegetal.
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
1.2.2. Pamanturi pentru terasamente.
1. Toate categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-66 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul nr.1a si 1b din anexa nr.1 , la prezenta
procedura.
2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climatice si
hidrologice , la orice inaltime de terasament , fara a se lua masuri specifice.
3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climatice ,
hidrologice si la orice inaltime de terasament , compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
4. Pamanturile prafoase si argiloase , clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sun mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2-90 privind prevenirea degradarilor provocate de inghet dezghet .
5. In cazul constructiei sau a terasamentelor executate in pamanturi rele sau foarte rele
(vezi tabelul nr.1) , aceste pamanturi vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare , vor fi
stabilizate mecanic sau cu lianti (var , cenusa de furnal , etc.).
6. Inlocuirea sau stabilizarea terenurilor se va face pe toata latimea platformei la o
adancime de min. 20cm , pentru pamanturi clasificate ca rele , o adancime de 50cm pentru pamanturi
clasificate ca foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactate de sub 1,5g/cm3.
7.Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d , se recomanda sa fie inlocuirea , fie
stabilizarea lor pe o grosime de minim 15cm.
8. Realizarea terasamentelor in rambleuri , in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice ) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului nr. 1b este rea ,
este necesar ca alegerea solutiei de punere in lucru si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator si bazate pe considerente tehnico-economice.
2

9. Nu se vor utilize in ramble pamanturi organice , maluri , namoluri , pamanturi cu


consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%) , precum si pamanturile cu continut
mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce ca umpluturi bulgari de pamant
inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (frunze, radacini , crengi).
1.2.3. Apa
1. Apa necesara compactarii ramblelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materiale organice in suspensie.
2.Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului , in afara de terasamentele din
spatiul lucrarilor de arta.
3. Adaugarea eventual a unor produse destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea beneficiarului, precizandu-se si modalitatile de utilizare.
1.2.4. Pamanturi pentru straturi de protective.
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor , excluse fiind nisipurile si
pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de
100mm.
1.2.5. Verificarea calitatii pamantului
1. Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul nr.1.
2. Laboratorul de incercari va avea un registru cu toate rezultatele testelor de laborator.
3.Inainte de inceperea lucrarilor , executantul va efectua o verificare detaliata a materialului
din aliniamentul drumului si agropilor de imprumut de pe santier.
4. Inainte de inceperea lucrarilor materialele trebuiesc acceptate si receptionate la sfarsitul lucrarilor
de ctre beneficiar
Tabel nr.1.
Nr. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare
Crt. conform STAS
1. Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului folosit 1913/5-85
o incercare la fiecare 5000 m3
2. Limita de plasticitate In functie de heterogenitatea pamantului folosit 1913/4-86
o incercare la fiecare 5000 m3
3 Densitate maxima uscata In functie de heterogenitatea pamantului folosit 1913/3-76
o incercare la fiecare 5000 m3
4 Coeficientul de neuniformitate In functie de heterogenitatea pamantului folosit 730-89
o incercare la fiecare 5000 m3
5. Caracteristicile de compactare La protectia rambleelor , o incerecare la cel 1913/13-83
putin 1000 m3
5. Umflare libera La protectia rambleelor , o incerecare la cel 1913/12-88
putin 1000 m3
6 Sensibilitatea la inghet-dezghet In pamantul natural din rambleu , o incercare la 1709/3-90
2000 m3. La deblee , o incercare la fiecare 250
ml de drum
7. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82
Nota: Materialele de cariera pot fi folosite la terasamente , conform conditiilor din acest tabel.

1.3. Executarea terasamentelor


1.3.1. Pichetajul lucrarilor
1. De regula , pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori , iar varfurile de
unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit
si de o retea de reperi de nivelment stabiliti prin borne de beton , amplasati in afara zonei drumului ,
cel putin doi reperi pe km.
3

2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice , traseul drumului


proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de
executie pe baza planului de situatie , a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de
pe teren.
3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente , executantul trece la restabilirea si
completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei prezentate la
aliniatul 2. de mai sus.
4. In ambele cazuri trebuie sa faca o pichetare detaliata a profilelor transversale la o
distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe.
5. Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial.
6. Odata cu definitivarea pichetajului , in afara de axa drumului, executantul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea rambleelor sau adancimea sapaturii in ax , de-a lungul axului drumului.
- punctele de intersectie ale taluzelor cu terenul natural (ampriza).
- inclinarea taluzelor.
7. Executantul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa , daca este necesar. In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei
lucrarilor este efectuata de catre executant numai cu aprobarea beneficiarului.
8. Cu ocazia efectuarii pichetajului , executantul impreuna cu beneficiarul vor identifica si in
toate instalatiile subterane si aerene , aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora.
1.3.2. Lucrari pregatitoare
1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari
- curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni,
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal
- asanarea terenului,
- demolarea constructiilor existente,
- pregatirea si aprobarea de catre beneficiar a fiselor tehnologice de executie , daca
acestea sunt cerute prin caietul de sarcini.
2. Executantul va taia copacii , va extrage radacinile , va taia tufisurile , inclusiv transportul
materialului lemons in caz ca este necesar , in conformitate cu legislatia in vigoare si cu prevederile
contractului. Pentru efectuarea defrisarilor , executantul trebuie sa aibe avizele legale necesare ,
obtinute de catre beneficiar sau executant , conform celor stipulate in contractual de executie.
3. Indepartarea cioturilor si a radacinilor se va face pe toate suprafetele pe care se vor
executa terasamentele.
4. Curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
5. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
6. Pamantul excavat si orice pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
depozitate in depozite definitive , indicate de catre beneficiar. Pamantul vegetal va fi depozitat in
depozite provizorii in vederea reutilizarii.
7. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre terasament , acestea
trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
In general , unde este cazul , se vor executa lucrari de colectare , drenare si evacuare a apei pluviale
si a altor ape.
8. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub
nivelul platformei.
9. Materialele provenite din demolare vor fi depozitate cu grija pentru a fi reutilizate
conform indicatiilor precizate in contract , caietele de sarcini sau , in lipsa acestora , vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata.
4

10. Toate golurile ca : puturi , pivnite , excavatii , gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate pentru a obtine gradul
de compactare prevazut in tabelul nr.5.
11. Nu se va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
12. Executantul trebuie sa elaboreze fisa tehnologica pentru executia terasamentelor care
va fi avizata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat , caruia i s-a incredintat lucrarea , apoi
va fi prezentata , inainte de inceperea lucrarilor , spre aprobare beneficiarului , daca aceasta este
stipulata in contract sau in caietul de sarcini.
13. Fisa tehnologica va contine informatii cu privire la programul lucrarilor de terasamente
inclusive procedeele de compactare verificate pe baza sectoarelor de proba.Fisa trebuie sa prevada
urmatoarele date:
- echipamentul ce se va folosi pentru excavare , transport , raspandire , demolare , umezire
, compactare , finisare.
- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiune in pneuri ,
caracteristici de vibrare si viteza).
- date cu privire la echipament , viteza de lucru , cu sau fara vibrare , stabilite prin testele
de laborator , pentru realizarea gradului de compactare in conformitate cu specificatiile din acest
document.
- grosimea stratului de pamant afanat si a celui compactat.
- intensitatea de compactare R/S.
- eficienta compactarii pamantului rezultat din diferenta dintre volumul unei probe de
pamant uscat compactat conform valorii de volum ceruta si volumul unei parti de material aflat in
conditii de afanare.
14. Lucrarile de terasamente nu se executa daca pamantul este inghetat , daca contine
gheata sau zapada sau daca gradul de umiditate nu este corespunzator unei compactari optime. In
consecinta, lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila.
15. Terasamentele se vor executa pe timp friguros , sub +5C doar daca au fost luate
masurile speciale prevazute de normele tehnice in vigoare (Normativ C16-84). Pe timpul executiei
temperatura nu trebuie sa fie mai mica de 1C.
1.3.3. Indepartarea maselor de pamant.
1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profilele cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor , executantul trebuie sa prezinte
Beneficiarului spre aprobare , o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
miscare a terasamentelor) , precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor.
2.Excedentul de sapatura cat si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii de
ramble precum si pamantul din zonele de debleu care trebuie inlocuit vor fi transportate in depozite
definitive.
3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
4. Largirea debleelor si rambleelor de-a lungul traseului poate fi executata numai cu
aprobarea beneficiarului.
5. Daca , in cursul executiei lucrarilor , natura pamantului provenind din deblee si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile proiectului , ale standardelor nationale , normelor si ale
caietului de sarcini special pentru calitatea si conditiile de executie a rambleelor, executantul trebuie
sa informeze beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a sursei pamantului
pentru umplutura , pe baza de masuratori si teste de laborator , demonstrand existenta reala a
materialelor si evaluarea cantitatilor ce se vor exploata.
6. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de executant Tabelul de
miscare a pamantului care defineste in spatiu transportul si destinatia finala a fiecarei cantitati izolate
de debleu sau din groapa de imprumut.
7. Acest plan este supus aprobarii beneficiarului in termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de incepere a lucrarilor.
1.3.4. Gropi de imprumut si depozite de pamant.
5

1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele nu sunt impuse prin proiect sau sarcini
speciale , ele vor fi alese de executant cu acordul beneficiarului. Acest accord va trebui sa fie solicitat
inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
2. Cererea trebuie sa fie insotita de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut inclusiv rezultatele testelor
de laborator si controlul materialelor.
-un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
- acordul proprietarului pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si gropi de imprumut.
3. La exploatarea gropilor de imprumut executantul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in zonele aprobate si va fi refolosit la etapa
de refacere.
- varfurile taluzelor gropilor de imprumut , in lipsa aprobarii prealabile a beneficiarului , vor fi
la o departare mai mare de 10m de limitele zonei drumurilor.
- taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura exacuarea apelor din precipitatii iar taluzele
trebuie executate cu grija.
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleu sau
sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu.
- in albiile majore ale raurilor , gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului
amenajand o bancheta de 4,00m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut.
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1 3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor.
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea
de 1:1,5 1:3 , cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa niciun
fel de banchete , taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
4. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitate dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu , fiind nivelate , compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota
cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului.
- fie la cel mult de 10 m de varful taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
5. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa
se respecte conditiile impuse.
6. La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoace
inzapezirea drumului.
7. Executantul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice si particulare.
1.3.5. Executia debleelor.
1.Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza , se
realizeaza si taluzarea , urmarind pantele taluzelor proiectate , din profilele transversal; se vor evita
sapaturile in exces in deblee.
2. In cazul cand , in mod accidental , apar asemenea situatii se va trece la umplerea la cota
proiectata in conformitate cu instructiunile beneficiarului.
3. La separarea in materiale stancoase , executantul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
- in cazuri izolate , pentru roci moi si acolo unde se gasesc cantitati mici de roca , se pot
folosi mijloace manuale;
- pentru cantitati mari de excavari de roca se pot folosi material explozive;
- cantitatile de roca excavate sunt stabilite de executant impreuna cu beneficiarul.
4. Excavarea de roca trebuie facuta de personal autorizat , cu antrenament si experienta
corespunzatoare , acesta trebuind sa respecte legile si reglementarile referitoare la manipularea ,
transportul si folosirea materialelor explozive pentru excavarea rocilor;
6

- executantul trebuie sa se asigure , in functie de materialul exploziv , ca sunt respectate


toate distantele de siguranta atat in ceea ce priveste proprietatea publica si privata cat si a
persoanelor;
- pe timpul depozitarii , transportului , manipularii si a folosirii materialelor explozive ,
executantul trebuie sa ia toate masurile de siguranta necesare;
- beneficiarul trebuie sa aprobe valorile de siguranta referitoare la amplitudinea vibratiilor si
a vitezei particulelor sau , in lipsa acestora , amplitudinea vibratiilor nu trebuie sa depaseasca 0 -20
mm iar viteza particulelor 50mm/sec , in cazul unei singure explozii sau 25 mm/sec , in cazul unor serii
de explozii. Pe timpul exploziei , vibratiile trebuie urmarite cu un Viagraf pentru terenurile din zonele
urbane sau din apropierea cladirilor , la cererea beneficiarului;
- dupa fiecare explozie terenul trebuie controlat si se vor indeparta rocile instabile.
5. La separarea in terenuri sensibile la umezeala , terasamentele se vor executa
progresiv , asigurandu-se drenarea si evacuarea apei pluviale si se va evita destabilizarea echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane , pentru a preveni supraumezirea pamanturilor. Toate
lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte de inceperea lucrarilor pentru a se asigura ca
lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa.
6. In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite
si nu este de portanta prevazuta , beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma.
7. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 100% Proctor Normal. In aceasta situatie
debleul poate fi compactat la gradul de 97% Proctor Normal. Panta taluzelor va depinde de natura
terenului efectiv.
8. Daca aceasta difera de prevederile proiectului , executantul va trebui sa propuna o noua
solutie beneficiarului , care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor.
9. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzelor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul nr.3 in functie de natura pamanturilor existente in debleu.

Tabel nr.2.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamanturi argiloase , in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri
1,0 : 1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0 : 1,0 1,0 : 0,5
Pamanturi macroscopice (loess si pamanturi loessoide) 1,0 : 0,1
Roci stancoase alterabile , in functie de gradul de alterabilitate si de
1,0 : 1,5 1,0 : 1,0
adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1,0 : 0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce de la 1,0 : 0,1 pana la pozitia verticala sau chiar
priveste stabilitatea in consola
10. In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile
(zone umede , infiltratii , zone de baltiri) , indiferent de adancimea lor , panta taluzurilor se va stabili pe
baza de calcul de stabilitate.
11. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incomplete in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12. Daca pe parcursul lucrarii masele de pamant devin instabile , executantul va lua masuri
imediate de stabilizare , anuntand in acelasi timp beneficiarul.
13. In terenuri afanate suprafata excavata se va compacta pana la 100% Proctor Normal ,
pe o adancime de 30cm , conform tabelului nr.4.
14. In terenurile stancoase , la executia cu ajutorul explozivului , se vor lua urmatoarele
masuri suplimentare:
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei ,
- roca va fi sfaramata in mod convenabil , evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
15. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze , in mod fecvent si in
special dupa explozie , taluzurile de debleu si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se
inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau de alte cauze.
7

16. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si taluze sub lata de 3m sunt date in
tabelul nr.3.

Tabel nr.3.
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma 3cm 5 cm
Platforma fara strat de forma 5cm 10cm
Taluzuri de debleu neacoperit 10 cm Variabil , in functie de natura rocii
17. Nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase poate fi realizata prin excavatie si
umplere cu material de umplutura aprobat , care va trebui compactat la un grad de compactare de
100% Proctor Normal.
18. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru evitarea degradarii si a umectarii
pamantului excavat din debleu si care va fi folosit pentru ramblee. In aceste scop , excavatiile in
deblee trebuie sa inceapa de la cota cea mai joasa a profilului longitudinal.
19. Daca topografia zonei permite o evacuare gravitationala a apelor , va trebui sa se
mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri , rigole ,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
1.3.6. Pregatirea terenului de sub rambleuri.
1. Pamantul de sub ramble trebuie compactat pana la o adancime minima de 30cm ,
conform conditiilor din tabelul nr.4.
2. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% va trebui sa se
execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura.
Inclinarea se va face catre exterior.
3. Inainte de inceperea umpluturilor la ramblee , se vor verifica deformarile conform cu
Normativul CD 31-94 si cu tabelul nr.6. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite , cu aprobarea
beneficiarului se vor lua masurile necesare astfei incat pamantul de sub rambleu sa fie adus la nivelul
cerut (scaderea umiditatii , verificarea stabilitatii).

1.3.7. Executia rambleelor.


1.3.7.1. Prescriptii generale
1. Lucrarile preliminare executiei rambleelor trebuie sa fie verificate si acceptate de
beneficiar , care trebuie sa aprobe si fisa tehnologica.
2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare sau pe perioade
cu umiditate excesiva. In cazul in care timpul nefavorabil compromite calitatea terasamentelor ,
lucrarile trebuie sistate.
3. Rambleele se executa din straturi uniforme suprapuse , paralele cu linia proiectului , pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe o lungime adecvata a procesului tehnologic aprobat
evitandu-se segregarile , variatia umiditatii si a granulometriei.
4. In cazuri speciale , latimile pot fi reduse cu acordul beneficiarului. In acest caz rambleul
va fi executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului. Diferenta de cota
intre 2 benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea medie acceptata.
5. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei la
grosimea optima de compactare stabilita , urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil
paralel cu profilul definitiv.
6. Suprafata fiecarui strat intermediar ce va avea o grosime optima de compactare va fi
plana si va avea o panta transversala de 3 5% catre exterior , iar suprafata ultimului strat va avea o
panta prescrisa conform paragrafului 6.3.9.
7. La realizarea rambleelor cu inaltimi mai mari , peste 3,00 m , se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima 0,50m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
- impanarea dintre blocuri / roca cu pamant;
- stabilirea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
8

- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate superioara pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
8. Pentru protejarea terasamentelor de influentele negative ale apei , trebuie respectate
prevederile cap.6.3.2.
9. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare . Pentru
aceasta, laboratorul de incercari va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata , lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea
optima. Daca este cazul , se va proceda la udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea
medie a umiditatii.
10. Echipamentul pentru compactare trebuie sa garanteze o compactatre standard
necesara pentru fiecare strat si tip de sol. Inainte de inceperea lucrarilor, executantul trebuie sa
propuna beneficiarului grosimea maxima a stratului pentru fiecare tip de pamant , realizand sectoare
de proba in lungime de 30 m si verificand numarul de treceri necesar pentru indeplinirea cerintelor de
compactare conform tabelului nr.4 cu echipamente propuse.
11. Daca nu se obtine gradul de compactare , trebuie sa se faca noi sectoare de proba
schimband grosimea stratului sau utilajul de compactat . Realizarea acestor incercari trebuie
consemnate intr-un registru special. Daca aceste conditii nu se realizeaza , grosimea stratului dupa
compactatre nu va depasi 20cm.
12. La compactare se va tine seama de urmatoarele :
- trecerile succesive la compactare vor incepe de la margine spre interior si de la cota
inferioara spre cea superioara. Suprapunerea in trecerile sucesive va fi de 20cm sau din latimea
pneului. Pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor , taluzele vor fi reprofilate dupa
terminarea compactarii ;
- umiditatea optima de compactare trebuie mentinuta in permanenta tinand cont de faptul
ca pet timp uscat suprafata stratului suport trebuie sa fie scarificata si stropita inainte de bascularea
solului pentru stratul urmator;
- compactarea trebuie sa fie consistenta si executata cu grija , astfel incat la finalizarea
acesteia fiecare punct de pe suprafata sa aiba acelasi numar de treceri si toate marginile trebuie
compactate;
- beneficiarul trebuie sa accepte tipul de compactor. Compactoarele cu pneuri se potrivesc
bine tuturor tipurilor de pamant , cu exceptia celor stancoase sau blocuri sau cu bucati de roca.
Compactoarele cu vibrator sunt recomandate pentru staturile neomogene , nisipoase sau stancoase;
- compactorii lisi pot fi folositi (doar cu aprobarea beneficiarului) la pamanturi fine (prafuri,
argile) sau la pamanturi rugoase cu granulometrie continua in straturi subtiri;
- compactorul cu picior oaie este eficient doar la solurile fine (prafuri , argile) ;
- numarul de treceri al compactorului , ce depind de tipul de sol , trebuie sa fie stabilitit de
executant si inclus in procesul tehnologic ce va fi aprobat de beneficiar.
13. Numarul minim de treceri trebuie sa fie :
- compactor cu pneuri , compactor cu vibrator; 5
- compactor lis; 7
- compactor cu picior de oaie 5.
14. Devierea gradului de compactare este exprimata printr-un procent obtinut din raportul
dintre greutatea volumetrica / densitatea in stare uscata a pamantului compactat din lucrare si
greutatea volumetrica / densitatea uscata maxima , determinate cu testul Proctor Normal.
Tabel nr.4

Pamanturi
necoezive coezive
Zonele din terasamente la care se Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
prescrie gradul de compactare permanente semipermanente permanente semipermanente

a) Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
9
inaltimea h de:
h: 2,00m
h: > 2,00m 95 97 93
100
92 92 90
95
b) In corpul rambleelor la
adancimea (h) sub patul
drumului:
h: 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h 2,00 m 100 97 97 94
h: > 2,00 m 95 92 92 90
c) In deblee pe adancimea de 30
cm sub patul drumului
100 100 100 100
Nota:
Pentru pamanturile necoezive , stancoase, cu granule de 20mm in proportie mai mare de
50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina ,
se va considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal , cand dupa un anumit numar
de treceri stabilite pe tronsonul experimental , echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme
si dupa controlul vizual al gradului de compactare intr-o transee.
15. Intensitatea de compactare Q / S se verifica in permanenta. Aceasta este un raport
intre Q (volumul terasamentelor) executate intr-o anumita perioada (ora) , exprimat in m 3 si S
suprafata volumului Q , acoperita de compactori in aceeasi perioada , exprimata in m2.
16. Pe timpul executiei terasamentelor se va controla fiecare strat iar frecventa minima a
testelor trebuie sa fie potrivit tabelului nr.5.
Tabel nr.5.
Denumirea incercarii Frecventa minimala a incercarilor Observatii
Incercarea Proctor 1 la 5000 mc Pt fiecare tip de pamant
Determinatea continutului de apa 1 la 250 ml platforma Pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 259 ml platforma Pe strat
17. Laboratorul de incercari va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor , determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pentru fiecare
strat si sector.
18. Executantul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de
compactare au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui in mod
obligatoriu mentionata in procese verbale de receptive calitativa.
1.3.7.2. Profile si taluzuri.
1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din
proiect sa fie realizate in cadrul tolerantelor admisibile.
2. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adios.
3. Panta taluzelor depinde de natura pamantului folosit in rambleu , de natura pamantului
din terenul natural de sub rambleu si de capacitatea sa portanta. In cazul diferentelor , beneficiarului i
se va prezenta spre aprobare o propunere bazata pe investigatiile de teren. In mod normal panta
taluzelor trebuie sa fie de 1:1,5 pentru inaltimea maxima , in functie de natura pamantului , asa cum
se arata in tabelul nr.6.
Tabelul nr.6
Natura materialului in rambleu H max. m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

4.Panta taluzelor trebuie comparata cu cele propuse , numai dupa realizarea gradului optim de
compactare din tabelul nr.4.
10

5. In cazul rambleelor cu inaltimi de pana la 12,00 m , acestea vor avea panta taluzului de
1: 1,5 pe inaltimile date in tabelul nr.6 , masurate de la patul drumului in jos si 1:2 pe inaltimea ramasa
pana la piciorul taluzului.
6. Pentru taluzele mai inalte de 12,00 m , precum si al celor situate in albiile majore ale
raurilor , vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine , panta
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate , cu un coeficient de stabilitate de 1,3
1,5 , conform STAS 2914-84 si luand in considerare tabelul nr.7.
Tabelul nr.7.
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna , in grade
Panta 5 10 15
terenului de b) Coeziunea materialului KPa
funatie
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului , h max , in m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
7. Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor sunt urmatoarele :
- platforma fara strat de forma 3 cm
- platforma cu strat de forma 5 cm
- taluz neacoperit 10 cm.
8. Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
9. Toleranta pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale
taluzelor este de 5cm.
13.7.3. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la umezire
1) Pentru aceste tipuri de pamanturi, fisa tehnologica trebuie sa contina, suplimentar,
urmatoarele masuri:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor cu o umiditate apropiata;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificare, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare:
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii in pamanturi cu umiditate in
exces.
- masuri speciale pentru evacuarea apelor, daca se considera necesar.
1.3.7.4. Prescriptii pentru ramblee din material stancos
1) Materialul rezultat din derocari se va imprastia si nivela in vederea obtinerii unei umpluturi
omogene cu un volum minim de goluri.
2) Straturile asternute vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa
fie mai mari de 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub pat nu vor contine blocuri mai mari
de 0,20 m.
3) Blocurile de stanca mai mari vor fi fragmentate. Executantul va alege folosirea lor la piciorul
taluzuui sau depozitarea lor in depozite definitive. In ambele cazuri este nevoie de aprobarea
beneficiarului.
4) Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procent de
goluri ridicat este interzisa.
5) Rambleele vor fi compactate cu cilindi vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
6) Controlul compactarii va fi efectuat prin asurarea parametrilor Q/S unde:
Q reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare;
11

S- reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare si care s-a deplasat cu viteza
stabilita pe sectoarele experimentale.
7) Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtinmodule de cel putin 500 bari si un
raport E2/E1 mai mic de 0,15. Testele se vor efectua de catre laboratorul autorizat, iar rezultatele vor fi
inregistrate in registrul de santier (caietul de lucru).
8) Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in materialul
stancos.
9) Denivelarile pentru taluzurile neacoperite tebuie sa asigure fixarea blocului pe cel putin
jumate din grosimea lor.
1.3.7.5. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
1) Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in
scopul de a le proteja la coroziune. Pamantul nisipos omogen (U5) ce nu este compactat la gradul de
compactare prescris (tabel nr. 4) nu trebuie folosit sau granulometria acestuia va fi corectata inainte
de a fi folosit.
2) Straturile nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru a obtine o umiditate omogena in
aceste straturi. Tolerantele pentru straturile de pamant sunt cele comform tabelului nr. 3.
1.3.7.6. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidurilor de sprijin
1) Acestea sunt terasamentele din spatele structurilor rambleelor(culei, aripi sau ziduri de
sprijin, etc.).
2) Rambleul trebuie facut din acelasi material cu patul drumului, cu exceptia materialului
stancos.
3) Marimea maxima a materialului de cariera acceptat a fi folosit va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
4) Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul nr. 4.
5) Echipamentul/utilajul de compactare trebuie aprobat de beneficiar, care va determina si
ariade folosire pentru ficare structura.
1.3.8. Executia santurilor si rigolelor
1) Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
2) Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralele cu piciorul taluzului. Acest paralelism
nu trebuie sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolelor vor
trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
3) La sfarsitul lucrarilor si inainte de receptia finala santurile sau riglele vor fi complet degajate
de bulgari si blocuri cazute.
1.3.9. Finisarea platformei
1) Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
2)Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul nr. 4, respectiv in tabelul
nr. 3.
3) In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
0,05 m , fata de ax;
0,10 m, pe intreaga latime;
-la cotele proiectului:
0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului.
4) Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat lucrarilor de terasament, platforma va
fi nivelata transversal urmand profilul acoperis in doua ape, inclinat cu 4% spre marginea
acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta
transversala de 4%.
1.3.10. Acoperirea cu pamant vegetal
12

1) Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu carioaje din brazde, nuiele sau prefabricate, etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
2) Terenul vegetal trebuie sa fie farmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un
rulou usor.
3) Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
2. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII
2.1 Prevederi generale
1) Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- controlul grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii terasamentului;
- controlul caracteristicilor platformei drumului;
- controlul capacitatii portante.
2) Nu se va trece la executia urmatorului strat de pe sectorul precizat daca stratul precedent
nu a fost finalizat, verificat si receptionat de beneficiar, prin proces verbal de receptie calitativa.
3) Se va tine evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii
(umiditatii) pamantului pus in opera sa ca si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
4) Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de
executie a terasamentelor, urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila este de 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
5) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului
vegetal, se verifica gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
6) Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m 3. Rezultatele se inregistreaza in
procesul verbal de receptie calitativa, inclusiv masurile corective aplicate, daca este cazul.
7) Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 m2 de suprafata compactata.
8) Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectomtru cu parghii conform
instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
9) Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m
unul de altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga).
10) La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea protanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul nr. 8,
admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate Valorile admisibile ale deformatiei la
nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt conform tabelului nr. 8.
11) Verificarea gradului de compactare a terasamentelor se va face in corelatie cu masuratorile
cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
12) Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului conform tabelului nr. 1.
13) Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea
trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul expermental pentru tipul de pamant respectiv si
utilajele folosite la compactare.
2.2. Verficarea gradului de compactare
1) Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
2) In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura
13

proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3, conform STAS 2914-84 cap.
7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se face potrivit notei de la tabelul nr.4.
3) Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima si umiditate optima stabilita prin incercarea
Proctor STAS 1913/13-83.
4) Verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta distribuite la fiecare 2000 m3 de strat compact.
5) Pentru stratul superior al rambleului si pentru deblee, gradul de compactare se va verifica in
cel putin 3 puncte (dreapta, ax, stanga). Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de marginea platformei si
vor fi in sectiuni diferite situate pe o lungime de maxim 250 m.
6) Zonele insuficient compactate se pot identifica usor, prin deflectometrul cu parghie sau cu
penetrometru.
7) Penetrometrul dinamic cu con se poate folosi pentru determinarea gradului de compactare
relativ, pentru identificarea straturilor slabe cat si pentru verificarea grosimii straturilor.

2.3. Controlul caracteristicilor patului drumului


1) Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu
parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport
sunt 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului sunt cele specificate in
cap.6.3.5. si 6.3.7. ale acestei proceduri.
2) Verificarile de nivelment se vor face in profile, la 25,00 m distanta.
3) Se considera obtinuta capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mici decat cele
admisibile din tabelul nr. 8.

Tabel 8
Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Valoarea admisibila a deformatiei elastice
1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
450
nisipoasa, argila

4) Atunci cand masurarea deformatiei elastice nu este posibila cu deflectometrul cu parghie, se


vor folosi alte metode de determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul
utilizarii metodelor de determinare a deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa
incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.
5) Lucrarile de terasamente vor fi spuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie).
6) In cadrul receptiei pe faze de executie (de lucrari ascunse) se va verifica de catre beneficiar
si executant daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta
conditiile impuse de documentatia de executie si caietul de sarcini.
7) In urma verificarilor se incheie proces-verbal de receptie pe faze (proces-verbal de receptie
calitativa), in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
8) Receptia pe faze de lucrari se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea amprizei;
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii
sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.
14

9) In afara acestei receptii, lucrarile de terasamente se receptioneaza o data cu restul lucrarilor


de drumuri pe sectorul respectiv, de catre beneficiar in conformitate cu prevederile Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HGR nr. 273/1994.