DOBROGEA

Istorie:

ncepnd cu secolul al VIII-lea naintea erei noastre

corbiile greceti purtnd familii ntregi de negustori, meteugari,

ostai i marinari intr n marea denumit de Scii Axaina (albastru
ntunecat) i o denumesc Pontos Euxeinos (euxeinos nsemnnd n
grecprimitoare). Zona gurilor Dunrii, prin posibilitile sale
comerciale, le atrage atenia, i coloniti venii din Marea Egee i de
pe coasta de sud a Pontului Euxin (Marea Neagr) ntemeiaz aici mai
multe ceti-porturi. Printre cele mai importante dintre aceste cet i se
numr Odessos (Varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, T
omis, Histria, Argamum, Halmyris, iar pe cursul
DunriiAegyssos (Tulcea) i Axiopolis (Cernavod).

Dobrogea a fost locuit din timpuri strvechi de triburi trace printre

care cele de la nord erau numite geto-dace (Gei fiind numirea
greceasc iar Daci cea roman). Aa cum Herodot menioneaz n
Istoriile sale, n 514, anul expediiei lui Darius, ahul persan,
Dobrogea era locuit n mare parte de triburi geto-dace. Chiar i sub
stpnirea persan, cetile greceti au influenat semnificativ
comerul dintre mare i Dacia, marcnd progresul comerului dacilor
i a civilizaiei acestora.

Traditii:
 DOBROGEA
In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de
demult si inca mai sunt practicate:

"Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in

localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul
povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la
padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din
sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu
ramuri bogate.

"Olaria" - Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului

si gonirea duhurilor rele din zona localitatii, inainte de inceperea
Postului Mare. Se mai numeste Orarie sau Hurhumbalu functie de
localitate (Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul consta in aprinderea
pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele
consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii
vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere.
Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie,
simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a
fost rau pentru comuniune.

"Caloianul" practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei

papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de
timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp,
simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

"Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel,

Luncavita, Vacareni, Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a
unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu
ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele,
 DOBROGEA
danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda
intre ele.

Obiective turistice:

Cnd spui Dobrogea gndurile i fug ctre acel trm nconjurat de

apele dulci ale Dunrii i mngiat de valurile Mrii Negre. Dobrogea
este o zon a contrastelor, o regiune umed, dar n acelai timp
secetoas, un loc cu o istorie de peste dou mii de ani, i totodat cel
mai tnr din Europa i un teritoriu populat de oameni care aparin
mai multor etnii. n sud-estul Romniei se afl cel mai nou i mai
valoros teritoriul al Europei, Delta Dunrii.

Flancat de apele dulci ale Lacului Razelm i Marea Neagr, staiunea

Gura Portiei este o limb de nisip complet izolat de cile rutiere, ce
aparine comunei Jurilovca. Acest loc slbatic i va oferi posibilitatea
de a te deconecta de la ritmul cotidian i n acelai timp s te bucuri
de vraja Mrii Negre, fr s fii agasat de miile de turiti i terase
supraaglomerate. La Gura Portiei i vei bea cafeaua cu pelicanii i te
vei delecta cu preparate din pete.

Prima colonie greac de pe rmul de vest al Mrii Negre este

amplasat pe malul Lacului Sinoe. Este vorba despre Cetatea Histria,
cel mai mare ora antic de pe teritoriul rii noastre. Cetatea Histria a
fost construit n secolul al VII-lea H i s-a dezvoltat continuu, timp
de 1300 de ani. Complexitatea acestei metropole strvechi poate fi
 DOBROGEA
vizitat i explorat i n prezent. Orice vizit n Cetatea Histria este o
lecie de istorie.

Un ora subteran care nu i dezvluie misterele sale aa este

caracterizat Petera Limanu, situat n apropiere de Mangalia.
Aceast ramificaie de galerii din subteran este cea mai mare din
Dobrogea. i mai bizar este faptul c unele galerii au forme
geometrice regulate i sunt dispuse precum strzile i arterele
principale ale unui ora. De Petera Limanu se leag numeroase
legende, iar muli dintre vizitatorii care s-au aventurat n galerii mai
mult dect era cazul nu s-au mai ntors.

Complexul monahal Dervent se nal n pustietatea din jurul localitii

Ostrov. Mnstirea Dervent este un lca de cult cu o important
nsemntate pentru cretinii din Dobrogea. Biserica a fost ridicat pe
locul n care, n urm cu cteva secole a fost construit o cetate
roman. Mnstirea Dervent se afl la doar 37 de kilometri de locul n
care a locuit Sfntul Andrei.

Cel mai nou teritoriu al Europei, Delta Dunrii, este cea mai complex
rezervaie de flor i faun din Europa. Acest loc mirific, aflat n
permanent transformare este cas pentru un numr impresionant de
specii de pete, psri i animale. Grindurile, ostroavele, stufriul,
lacurile i canalele se contopesc ntr-un peisaj idilic. Delta Dunrii
este o destinaie ideal pentru o escapad n mijlocul naturii.