Caiet de Sarcini Cocora

S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.
L
AMENAJARE PARC EXISTENT
CAIETE DE SARCINI
COM. COCORA, JUD. IALOMITA
S.C. Arch Vision Concept

S.R.L 03/2013
A S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.L
Bd. lancu de Hunedoara, nr. 2, Bl. H6,sc. A, ap. 29, sector 1 Web : www.archvisionconcept.ro ;
E-mail : office@archvisionconcept.ro
BORDEROU:
PIESE SCRISE:
I. Caiet de sarcini alei

II. Caiet de sarcini pentru montare mobilier urban
III. Caiet de sarcini amenajare spatii verzi
I. CAIET DE SARCINI ALEI
2 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

I.I.Generalitati
Prevederile cuprinse in acest caiet de sarcini pentru realizare aleilor sunt aplicabile
si obligatorii la lucrarile privind realizarea aleilor cuprinse in proiect. Solutiile constructive,
reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea lucrarilor si impune, in
consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot parcursul executiei. Se va
putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor intermediare si a celei
finale. Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia
sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina orice alte informatii
considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de executie a lucrarilor de
arhitectura. Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun pentru
a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in conformitate cu cerintele
impuse de documentatiile de contractare. Detaliile de executie, calitatea materialelor si
tehnologiile de punere in opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si
eventualelor precizari facute de proiectant. Inaintea inceperii lucrarilor, antreprenorul poate
prezenta si o alta propunere de tehnologie de executie fata de cea prevazuta in proiect,
dar va trebui sa o supuna spre aprobare proiectantului si investitorului. Noua tehnologie,
propusa si aprobata, va respecta conditiile de calitate impuse de lucrarea respectiva.
Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea
lucrarilor, sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii,
ca urmare a aparitiei unor materiale sau tehnologii noi. In toate activitatile de pe santier vor
fi respectate normele de protectia muncii si cele de prevenire a incendiilor. Standarde i
Normative de referin Sub acest titlu vor fi mentionate standardele, normativele si alte
prescriptii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe,
teste si verificari.
La acestea se adauga urmatoarele, cu aplicabilitate generala n STAS 388-80 - Ciment
Portland
STAS 790-84 - Ap pentru mortare i betoane
n STAS 1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli
n STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare i betoane cu liani
minerali
I.2. Acte normative privind calitatea
Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii;
Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si siguranei in exploatare, functionalitatii
si calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor"
Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de calitate
in constructii-montaj publicatein Buletinul Constructiilor nr. 8/1987.
C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente (BC -2/1986)

1.3. Planele care guverneaza lucrarea:
-Plan situatie propusa
-Plan trasare
-Detalii tehnice alei
1.4. Mostre i testri
Web : www.archvisionconcept.ro ; E-mail : office@archvisionconcept.ro
nainte de comandarea i livrarea oricror materiale la antier, se vor pune la dispoziia

Consultantului, spre aprobare, urmtoarele mostre: Borduri din beton prefabricate; mostre cu
finisajul i culoarea specificate. Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant se nelege
aprobarea cimentului i agregatelor, precum i alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate vor fi confecionate din materialele aprobate.
1.5. a.Materiale
-Agregate -pietris,nisip,
-Borduri beton cu dimensiunile 50/10/15 cm
-Mortar M100 T
1.5. b.Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
condiii:
sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret
optim si cu garantie de lunga durata data de furnizor;
producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate
chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.)
sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate sa fie
agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr. 10/1995; producatorul
sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde este
cazul);
sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale.
Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in
santier pentru certificarea lor inainte de punere in opera.
1.5. c.Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele
respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate. In
cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa
transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate. Depozitarea si manipularea
produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa se faca separat, pe tipuri de
materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea,
depozitarea si protectia materialelor si produselor respective.

1.6. Executarea lucrarilor
Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini, tinand
cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare. Se vor
respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind executia lucrarilor
respective. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se vor
executa operatiunile pregatitoare necesare si anume:
- trasare
- decopertare
- sapaturi
- umplutura cu balast
- umplutura cu nisip
- umplutura pietris
Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare
specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea
profesiei. Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de
specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au

aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii
calitatii. Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative,
antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se
inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii
lucrarilor. Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe
santier.
I.7. PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI DE PAVAJE ALEI
n conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 __ Legea privind calitatea n construcii __
C56-85 - Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii
aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz tehnic
de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de
aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i asigurarea
calitii n construcii - Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a
construciilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii
aferente.
OG nr. 63/2001 privind nfiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii
HG 278/1994 - Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n

construcii.
GH 456-1994 privind __ Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje,
instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie.
I.8. Verificari in vederea receptiei lucrarilor

Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelor de
sarcini respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau
ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de
antreprenor (prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume
insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere)
Se vor efectua verificari:
a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina
ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile.
b. La terminarea unei faze de lucru
c. La receptia preliminara a obiectelor
Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondenta intocmai a
acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in
limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si tolerantelor admisibile prevazute de acestia.
Rezultatul veriflcarilor si receptiilor de precum si concluziile privind posibilitatea continuarii
lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat deopotriva
de antreprenor si investitor. Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate
ridicata, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul
deprocese verbale. Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de
procese verbale de lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o
nota de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale,
buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecventele prescrise.
La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor stau urmatoarele acte normative
generate: Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 - publicat in Buletinul
Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC
28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
1.9. Masuri de tehnica securitatii muncii
La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari, mentionate in
normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii" aprobata de
MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995;

Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7.
11.1978.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje
in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje, indicativ
I. M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
1.10. Masuri de protectie contra incendiului
C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR
114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea
incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva
incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001. La realizarea investitiei, vor fi respectate
ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative mentionate. I.11.Generalitati
Realizarea ariilor dalate proiectate, aleilor se va realiza intr-un sistem durabil dar cu
costuri reduse prin montarea de dale din beton colorat prefabricate, bordurate cu borduri
inguste de beton cu dimensiunile de 50/10/15 cm.
1.12.Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe
lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a amplasamentului
consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant.
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu
aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75.
Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale fiind conditionat
de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei. Sapatura se va
incepe numai dupa protejarea retelelor si a materialului vegetal existent impotriva deteriorarii.
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa caz
si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta;
- evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;
-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor
de lucru;
1.13. Trasarea
Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de specialiti topo,

pe baza planurilor elaborate de proiectant, conform cu planurile de trasare aferente

fiecarei locati in parte.
1.14. Executareaumpluturilor compactate
Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamantuni coezive, bine
compactate cu maiul de mana sau cu maiul mecanic, in straturi succesive de 10-20 cm
grosime. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contracturi mari,
argile moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, etc. Umiditatea pamantului pus
in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare admitandu-se variatii
de 2%. Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor
"Normativului pentru venificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente" - Indicativ C.56/85 si a Normativului C.29/85. La executarea lucrarilor de
terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor
specifice lucrarilor de pamant, prevazute in "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" - Indicativ C. 16/84.
1.15. Receptionarea lucrarilor de terasamente
Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in conformitate
cu Normativul C.56/85.
I. 16.SUPTAFATA UZURA PIATRA NATURALA
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In
prezentul proiect: alei dale decorative.
Materiale si produse :
-pietris;
-nisip;
-agregate naturale;
Pietris, agregate naturale
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul
proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna si alei.
Nisip
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul
proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna si alei.
I.17. Executarea lucrarilor Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice,
respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu
recomandarile producatorului.
Controlul si pregatirea stratului suport
Suportul trebuie sa fie plan, stabil, fara urme de grasimi si fara depuneri saline din
infiltratii. Se interzice inceperea lucrarilor inainte de verificarea in intregime a suportului.
Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in
STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Conditiile
tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 - 85:
"Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice".

Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de
transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie etanse; -sa fie curate; -sa
permita - fara eforturi - golirea totala si rapida; Mortarul se descarca din autobasculante sau
autoagitatoare in : -dispozitive asezate la nivelul solului; -dispozitive asezate sub nivelul
solului, sau autocamionului. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a
mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;
-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare . Realizarea
pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere etapele si recomandarile
producatorului prevazute in tehnologia de aplicare. Nu se va lucra la temperaturi mai mici
de 5C. Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de 2m.
1.18. Asigurarea cerintelor de calitate
Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr.10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii Cerinta B - siguranta in exploatare. In vederea
asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor.
1.19. Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor,
refacerea/protectia mediului Pentru eliminarea deseurilor se vor
prevedea ghene, platforme de gunoi cu
depozitarea in europubele. Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de
situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din
punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural
sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul
asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social. Influene asupra
factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii superioare celor actuale: -Va scdea
gradul de poluare al aerului; -Se va reduce volumul de praf; -Crearea de noi locuri de
munc pe perioada execuiei lucrrilor; -mbuntirea climatului social prin crearea unui
ambient curat i civilizat; -Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru
conductorii auto. -Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului
ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia
actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.
1.20. Masuri de protectia muncii
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si
norme generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice
constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt
curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.

II. CAIET DE SARCINI PENTRU MONTARE MOBILIER URBAN
II.1.Generalitati
Prevederile cuprinse In acest Caiet de sarcini pentru montare mobilier urban"
sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind montarea mobilierului urban cuprinse in
proiect.
Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea
lucrarilor impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot
parcursul executiei. Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor
intermediare si a celei finale. Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de
contractare, are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa
obtina orice alte informatii considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de
executie a lucrarilor de arhitectura. Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile
care se impun pentru a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in
conformitate cu cerintele impuse de documentatiile de contractare. Detaliile de executie,
calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor realiza conform planurilor,
caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant. Investitorul si proiectantul

isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea lucrarilor, sa opereze adaptari sau
modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii, ca urmare a aparitiei de materiale
sau tehnologii noi. In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia
muncii si cele de prevenire a incendiilor. In interiorul amenajarii, se vor amplasa in
conformitate cu planul furnizat elementele de mobilier urban proiectate, care vor duce la
imbunatatirea confortului si gradului de igiena local. Se va avea in vedere folosirea de
materiale si finisaje de calitate care sa ofere siguranta in exploatare. - sa fie de foarte buna
calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu garantie de lunga durata
data de furnizor; - producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice
(stabilitate chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.) - sa corespunda
specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate.
11.2. Materiale si produse

Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995; producatorul
sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde este cazul);
- sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale. Se va organiza
si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in santier pentru certificarea
lor inainte de punere in opera.
11.3. Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta una sau mai multe mostre de produse insotite de
certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizarii de catre proiectant) pentru

toate categoriile de lucrari prevazute in proiect. Pentru materialele sau produsele din
import este obligatorie existenta: certificatului de calitate emis de unitatea importatoare sau
de cea care asigura desfacerea. Cu aceasta ocazie se va face echivalarea cu materialele
prevazute in proiect luandu-se in considerare toti parametrii de calitate, dupa care se va
obtine avizul proiectantului si investitorului.
11.4. Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele
respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate. In
cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa
transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate. Depozitarea si
manipularea produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa se faca separat,
pe tipuri de materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se
asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea, depozitarea si
protectia materialelor si produselor respective.
11.5. Executarea lucrarilor
Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini,
tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in
vigoare. Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind
executia lucrarilor respective.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se
vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume:
-trasare
-decopertare
-sapaturi
-umplutura cu
balast -umplutura
cu nisip -turnat
beton.
Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare
specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea
profesiei. Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de
specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au
aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii
calitatii. Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative,
antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se
inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii

lucrarilor.
Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe santier .
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR
ALEI n conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 __ Legea privind calitatea n construcii
C56-85 - Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i
instalaii aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz
tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu
ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i
asigurarea calitii n construcii - Regulamentul privind stabilirea categoriei de
importan a construciilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii
HG 278/1994 - Regulamentul privind certificarea calitii produselor
folosite n construcii.
GH 456-1994 privind __ Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj
utilaje, instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie
II.6. Verificari in vederea receptiei lucrarilor
Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini
respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau
ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de antreprenor
(prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume insarcinat
cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere) Se vor
efectua verificari:
a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina
ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile.
b. La terminarea unei faze de lucru
c. La receptia preliminara a obiectelor Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face
verificari privind corespondenta intocmai a acestora cu solutiile si prevederile
proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate,
abaterilor si tolerantelor admisibile prevazute de acestia. Rezultatul veriflcarilor si
receptiilor precum si concluziile privind posibilitatea continuarii lucrarilor se
consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat deopotriva de
antreprenor si investitor. Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate

ridicata, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul

de procese verbale.
Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de procese verbale de
lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o nota de sinteza cu
date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de
incercari, remedierilor, etc., cu frecventele prescrise. La baza activitatii de verificare si
control al lucrarilor se afla: Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-
85 - publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC
4/1976 si BC 4/1977. IGSC 28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
11.7. Acte normative privind
calitatea Legea 10/1995 - Legea calitatii in
constructii;
Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare, functionalitatii si
calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor" Norme pentru utilizarea formularelor
tipizate in activitatea de control tehnic de calitate Tn constructii-montaj publicate in
Buletinul Constructiilor nr. 8/1987.
C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente. (BC -2/1986)
11.8. Masuri de tehnica securitatii muncii
La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari, mentionate
in normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii" aprobata de
MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995; Norme de protectia muncii in constructii - montaj
aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7. 11.1978.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si
finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje,

indicativ I.M.007/96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
11.9. Masuri de protectie contra incendiului
C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR
114/2000; HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea
incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva
incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001. La realizarea investitiei, vor fi
respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative mentionate.
11.10. Generalitati
Montarea mobilierului urban proiectat se va realiza intr-un sistem durabil dar cu costuri
reduse conform cu proiectul tehnic.
11.11. Descriere sistem
Montare banci de odihna: Ansamblurile de odihna sunt compuse din lemn pe structura
metalica vor fi montate conform proiectului , fiind prinse la sol cu conexspanuri si dibluri.
Montare stalpi de iluminat: Stalpii de iluminat sunt din teava de otel cu diametrul
variabil, bu baza din fonta turnata si inaltimea h=4.65. Abajurul este un glob din
policarbonat cu diametrul de 40 cm. Se monteaza prin fixarea corpului principal de

piesa de ancorare betonata.
Montare cosuri de gunoi: Cosurile de gunoi au au structura din otel zincat si recipietul
poate fii din tabla de otel sau saci menajeri normali.
Montare cismele: cu dibluri, respectiv prin betonare.
11.12. Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul
va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a
amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si
proiectant. Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si
dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS

9824/1/75. Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale
find conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei.
Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de eventuale retele
edilitare existente sau dupa protejarea acestora impotriva deteriorarii in cazul ramanerii
acestora pe pozitie. Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii
lucrarilor pregatitoare, dupa caz si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta;
-evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;
-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara
zonelor de lucru; in cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole.
Trasarea pe teren cuprinde:
-fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea constructiilor
conform proiectului;
-curatirea si nivelarea terenului.
11.13. Executarea lucrarilor Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice,
respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu
recomandarile producatorului.
Transportul si montarea mobilierului urban
Transportul mobilierului urban se va face de catre distribuitor cu asigurarea
protejarii de loviri sau deteriorari de orice fel a partilor componente, urmand ca dupa
montare sa se inlature materialele de protectie.
Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in
STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS
1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice".
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de
transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : -sa fie etanse;
-sa fie curate;
-sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida;
Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in : -dispozitive asezate la
nivelul solului; -dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului. Este
interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Durata maxima de transport va fi
astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;

-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza. Punerea in

opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare. Realizarea
pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere etapele si recomandarile
producatorului prevazute in tehnologia de aplicare. Nu se va lucra la temperaturi mai
mici de 5C. Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de
2m.
11.14. Asigurarea cerintelor de calitate
Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr.
10/1995 Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii Cerinta B - siguranta in
exploatare. In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare
la proiectarea aleilor.
11.15. Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor, refacerea/ protectia mediului
Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu
depozitarea in europubele. Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare
fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de
suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate
obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va
rezolva favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de
vedere economic i social. Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii
unor condiii superioare celor actuale:
-Va scdea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf;
-Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor;
mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i civilizat;
-Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto.
-Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient, lucrrile
proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci
dimpotriv au un efect pozitiv.
11.16. Masuri de protectia muncii
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si

norme generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice
constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt
curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
III. CAIET DE SARCINI AMENAJARE SPATII VERZI
Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia

lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi in proiectul "AMENAJARE PARC EXISTENT
COMUNA COCORA :
- trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,
- succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare,
- folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate.
Pentru aceasta, partea contractanta - Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea
masurilor organizatorice care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in
specificatiile de fata. Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala
dar si realizarea unui ecosistem corect in raport cu existentul. Caracteristicile elementelor
vegetale sunt detaliate in memoriul de spatii verzi.
III.1. TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR
Activitatea cuprinde urmatoarele etape:
-taieri de corectie
- taierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor care au un punt de insertie
comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei atat ca inaltime cat si ca
diametru, indepartarea ramurilor uscate.
-taieri de egalare
- taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime si se poate aplica si la
conifere. -taieri de regenerare- este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in viata
arborelui, si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru
asigurarea stabilitatii coronamentului care are tendinta sa se inalte sau sa se dezvolte
haotic.
Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau intretinerea
arborilor, fie pentru eliminarea lor completa. Se va izola locul, prin semnalizarea
corespunzatoare (inchidere cu folie de pvc.) si sa ia toate masurile privind sanatatea si
securitatea muncii pentru evitarea accidentarii cetatenilor, organizandu-se pentru lucrul la
inaltime. Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor realiza astfel:
taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei netezirea
taieturilor cu cosorul,evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si incarcarea lor
in mijlocul de transport. Strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din
zona de lucru. Mijloace de toaletare si taiere a arboarilor : - foarfeca - ferastrau - cosor -
motoferastrau de taiat la inaltime - motoferastrau (drujba) - tocatoare Scoaterea cioatelor.

Lucrarea consta in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a taierilor. Excavarea
cioatelor se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a fi afectata imbracamintea
trotuarului, bordurile, etc. Dupa scoaterea acestora, gropile rezultate vor fi completate cu
pamant vegetal de catre prestator, in vederea plantarii de noi arbori.
Se vor folosi urmatoarele categorii de personal : - ingineri silvici - pentru supervizarea
taierilor - muncitori necalificati III.2.SIGURANA LA FOC
n vederea prevenirii i stingerii incendiilor, este necesar respectarea cu strictee a
urmtoarelor norme i decrete:
-OG 114/31.08.2000 pentru modificarea i completarea OG 60/1997 privind aprarea
mpotriva incendiilor;
-HG 448/16.05.2002 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se
supun avizrii/autorizrii de prevenire i stingere a incendiilor;
-OG 775/22.07.1998 privind aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a
incendiilor;
-OG 217/2005 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, executarea i
exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-85.
-Normele indicate mai sus sunt obligatorii att pentru proiectant, ct i pentru beneficiarul i
executantul lucrrilor, fiecare n domeniul su de responsabilitate. Se va acorda o atenie
deosebit depozitrii i manipulrii materialelor inflamabile, n scopul prevenirii oricror
posibiliti de incendiu. Echipelor de intervenie li se vor face instructaje speciale privind
acordarea de ajutor n caz de incendiu. Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile
de prevenire a incendiilor se stabilesc de ctre elaboratorul documentaiei de organizare de
antier i de ctre unitatea de execuie. Pe perioada de funcionare n scopul evitrii
apariiei focarelor de incendiu, au fost prevzute aprtori metalice n jurul copacilor i
suprafee nierbate n zonele n care exist posibilitatea de apariie a focarelor de foc
deschis.
Recepia i punerea n exploatare a lucrrilor cuprinse n prezentul proiect se va face
numai daca s-au realizat msurile PSI indicate, conform cu normele menionate mai sus.
Dup terminarea lucrrilor de execuie se vor evacua toate materialele rmase de la
lucrare i se vor dezafecta terenurile i platformele de lucru ocupate de constructor.
III.3.SPTURILE
Standarde i Normative de referin
Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se
vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini.
STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor.
STAS 1913/14-1974 - Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitii.
STAS 1243/1988 - T erenul de fundare. Clasificare.

Condiii de execuie
ndeprtarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect.
Contractorul va ndeprta de pe suprafaa care se amenajaza toate obstacolele (noroi,
moloz, umpluturi, etc.).
111.4. EXECUIA LUCRRILOR DE
SPTURI Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete
optim n funcie de condiiile prezentei specificaii. Cotele iniiale ale terenului vor fi
convenite cu inginerul nainte de nceperea lucrrilor de spturi. Adancimea spturilor
se va hotr de catre inginer, n conformitate cu prevederile proiectului. Orice piedici care
se vor ivi pe parcursul spturilor se vor aduce la cunotinta inginerului i se vor trata
dup cum se va indica ulterior. Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea
corect i terminarea corespunztoare a lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87).
Spturi generale
Contractorul va ndeprta prin spare pmntul necorespunztor pn la atingerea
adncimii prevzute n proiect. Materialul provenit din spturile de mai sus se va
depozita conform indicaiilor inginerului, n scopul refolosirii sale. Partea superioar a
spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa
cnd Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a lucrrilor
urmtoare.
-sptura propriu-zis, conform proiectului;
-sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii;
-sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia
altor operaii;
-meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului.
Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai
eficient, conform cerinelor normativelor i standardelor in vigoare.
111.5. MATERIALUL DE PLANTARE
In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii din interiorul
PARCULUI COCORA s-a avut in vedere analiza conditiilor specifice din aceasta zona:
climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu inghet la sol, gradul de
poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini cerintele arhitectural-ambientale
specifice proiectului de amenajare (ambientare agreabila, umbrirea anumitor zone, ritm
de crestere, cromatica ,efecte de contrast, crearea de elemente de legatura intre spatii si
de unitate in zona), biodiversitatea, etc. Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in
considerare, pe langa criteriile arhitecturale caracterele biologice si ecologice cele mai
adecvate ale speciilor de plante ce puteau folosi in avantajul lor potentialul zonei si
conditiile pedoclimatice specifice.
-arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati,

-gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de plasa
metalica/textila/ de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in acest scop in asa
fel incat sa fie multitulpinal. Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare
adecvata; trebuie sa prezinte caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac
de boli sau daunatori. Conform normativului NP-I.7/2002, zonele care fac obiectul acestei
lucrri se ncadreaz din punct de vedere al mediului n categoriile: EI - spaii exterioare
verzi.
111.6. LUCRARI DE AMENAJARI PEISAGISTICE - SPATII VERZI
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 2104-92 Copaci si arbusti;
STAS 5382-91 Copaci si copaci ornamentali. Clasificare;
STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatici. Terminologie Botanica;
STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie.
Terminologie;
STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament;
STAS 7184/2/3/21-8591 Pamant. Determinari fizice si chimice;
111.7. EXECUTIA PE TEREN A
PROIECTULUI Trasarea pe teren a proiectului
este precedata de:
a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare: demolarea
constructiilor inutile, taierea vegetatiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin
transplantare a arbustilor si arborilor care suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de
moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul;
b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii
(ornamentale si utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare.
111.8. RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se
transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari. Ca
prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile de
terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea
terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape,
conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale
desenului - axe principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe
suprafete intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul
instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului. Aceasta consta in
raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe proiect la o scara data si
transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a distantelor
fata de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de
ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc.
111.9. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA
CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE CALITATEA PLANTELOR
Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii.
Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu

trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi
acceptate plantele fragile, slabe. Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea
inferioara a tulpini trunchiul fiind bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerinta se refera la
soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate.
Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de
aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la pretul pe
bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil.
Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la
Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit
cuvantul "specimen", se va face referire la arbori, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri.
Cand se cer mai multi din aceeasi specie, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.
III.10. MASURAREA DIMENSIUNILOR
Radacina - plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.
Arbusti cu radacina dezgolita. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o radacina
fibroasa bine ramificata .
Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in care
se dezvolta. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radacina sa
tina pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite
in vas.
Marimea recipientului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor (radacini cu
pamant). Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in
timpul operatiunii de plantare.
Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele trebuie sa fie cu
pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o cantitate suficienta de
pamant in mod egal pe toata radacina pentru a asigura cresterea. Panza de iuta ce
inveleste radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata radacina, in functie de soi. Balotii
vor fi pregatiti intr-o maniera profesionala si vor fi bine ambalati. Sacul de panza si sfoara se
vor descompune dupa plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor,
diametrul de la partea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea
minima data in Tabelul I. Se intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi
acceptate la inaltimea corespunzatoare si diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile
de sol, conditiile climatice, rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte
radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia
trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm, exceptie
facand radacinile pivotante.
III. 11 .VERIFICAREA PLANTELOR
Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un reprezentant
autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe
terenul (sau in depozitele) care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel

de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va
face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.
111.12. LIVRAREA
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru
acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de
scoatere a plantelor, si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua
toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a
asigura livrarea plantelor in bune conditii. Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a
asigura o protectie adecvata impotriva deteriorarii din timpul transportului. Radacinile
dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit pentru a
asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede.
Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni
orice "incingere" in timpul transportului. Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar
reprezentativ de arbusti, sau alte plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri
furnizate trebuie sa fie etichetate clar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este
aratat in desene.
111.13. PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE
Pamant vegetal.
Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile
locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile
mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte
gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie
sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia
vegetatiei.
Ingrasamintele.
Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii
specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale.
Orice material din plastic sau alt material confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi
mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta
cresterea si dezvoltarea vegetatiei.
111.14. PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE
Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru vegetatie si
pentru incoltirea semintelor.
Semanarea.
Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:
(1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate
la aer.
(2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau
din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea

sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina
cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea
vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este
aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior.
Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea
neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de
hartie nu vor fi solubile in apa si vor indeplini urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn
reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi lucioase. Continutul umiditatii:
% pe masa (greutate), maxim 15
Substanta organica, lemn, fibra uscata
% pe masa (greutate), minim 95 PH
4.3-8.5
Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata
% pe masa (greutate), minim 400
(3) Liant chimic de protectie. Liantui chimic de protectie va fi un produs
disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca
stabilizator al protectiei. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si
pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa.
Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a
permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie,
Contractorul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca
acesta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si
transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar
pe fiecare pachet sau container. Materialul de protectie pentru plantare va consta in
scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiaie organice de protectie.
111.15. TRANSPORTUL
In timpul transportului, contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea
plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost
transportate corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte, bulgarii de
pamant sunt desprinsi sau parti din scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge
copacii rupti. Cand un copac a fost respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul
lucrarii si il va inlocui.
111.16. DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR
Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate
pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod:
(a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore inainte de a fi
plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore Contractorul trebuie sa continue

sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in
depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa.
Plantele vor fi apoi protejate si pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea
plantei intr-un depozit racoros si umed
(b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plantele
crescute in recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi
plantate sau duse in depozit.
Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate
umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate ori intr-
o cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si
separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.
111.17. PREGATIREA TERENULUI PENTRU
PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR
Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului
(amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii), drenajele generale, in functie
de calitatea terenului si necesitatile de amenajare. Saparea gropilor si santurilor de plantare
este bine sa se faca in doua etape:
- la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru
plantare);
- inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.
Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:
- pentru arbusti sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm (largime/ adancime) in sol bun, 80/70 cm
in sol mediocru. In cazul distantelor mici de plantare se desfunda intreaga suprafata ocupata
de arbusti;
- pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m inaltime - 80/80 cm in sol
bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;
- pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si peste 2 m inaltime, gropi de
desfundare de minim 1 m3 putand ajunge pana la 8 m3 in functie de marimea balotului de
pamant.
Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt:
- 60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini;
- 75/50 cm pentru plantele cu balot.
Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe. In functie de situatie, se evacueaza pietrele,

deseurile, resturile vegetale. Cand solul si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile,
pamantul de la suprafata urmand sa fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial
sau total impropriu, se inlocuieste cu pamant bun (curatat de deseuri vegetale, pietre etc.) In
cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea acestuia
cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat, permitand astfel drenarea (daca
grosimea stratului impermeabil nu este prea mare).

Dupa desfundare, gropile se astupa, pentru tasarea naturala a solului pana la plantare.
Odata cu reintroducerea pamantului este bine sa se administreze in fiecare groapa pentru
arbori 1-1,5 kg de superfosfat si 0,2 kg sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si % in stratul
inferior de umplere). Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si
arbustilor pe o perioada de cativa ani.
III.18. TIMPUL PLANTARII
Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul
livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar
cand temperatura aerului depaseste 2 C.
> Plantarea de primavara
Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in
conditii normale, este activa.
Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea
este favorabila.
> Plantarea de toamna
Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand
pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face
intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada
specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura
o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe
cheltuiala Contractorului.
III. 19.SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA
Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le
transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre
sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile
pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu
radacina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau
pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita radacinilor
fibroase. Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii.
Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C.
111.20. TRASAREA PLANTARII
Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca
operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi
delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel.
Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm.
111.21. SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE
Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi orizontal. Pe

taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul excavat nu va fi
depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona
din apropiere.
Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in locul pichetat.
Diametrul si adancimea gropii vor fi adaptate necesitatiolr fiecarei specii in parte.
Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul
pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi
masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de
saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un
ierbicit ne-rezidual. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se
indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi
sapate cu un diametru si o adancime minima de 45cm. Imediat inainte de plantarea
rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o
inaltime maxima de 50 mm. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi
sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor.
111.22. CURATAREA PLANTELOR
Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta in asa maniera
incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor
rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o taietura curata, indepartand
doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite
de la retezarile de crengi anterioare.
(a) Arborii cu frunze cazatoare.
Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de crestere al
diferitelor soiuri de arbori.
(b) Arbusti cu frunze cazatoare.
In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari
vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.
111.23. PROCEDEE DE PLANTARE
Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la
nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator,
umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o
stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare
nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si
aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera.
Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de
umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere a gropii va
urma udarea plantelor. Aceasta udare va satura complet umplutura si se va face in aceeasi

zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga
umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea
de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru.
(a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Dupa ce planta
este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi.
(b) Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa,
recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul care cuprinde
radacina. In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie
distrusa.
Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere.
(c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie
naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat radacina sa fie
acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a
asigura contactul radacinilor cu solul.
(d) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi
compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer.
(e) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta.
111.24. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR PERIOADA DE
INSTALARE
Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare
satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele
care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala
proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare
numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea fi
schimbate cu acordul Beneficiarului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte
circumstante o vor impune. Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata
intreaga lucrare. Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea cu substante
adecvate a plantelor infectate de insecte, indepartarea marcajelor si a plasei, plivirea,
refacerea protectiei, indepartartarea resturilor de la lucrare si curatarea in general a
santieruiui. Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru
plantele inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la
inceputul lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare
pentru a fi acceptate. Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle
intr-o buna conditie in timpul verificarii. Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si
stabilizare, este necesar sa fie executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an.
Pentru plantele din zona de arbusti decorativi si zona de gard viu tuns mobilizarea solului in
jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru

de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m diametru, realizand spargerea bulgarilor si indepartarea
resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de
interventie. Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza:
prima data in aprilie,
a doua oara in iunie,
a treia oara in octombrie.
Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se
stabiliza. Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este necesara in lunile
iunie, iulie si august - de cate doua ori in fiecare saptamana. Luand in considerare pierderile
din sol datorate evaporarii, trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase
portii a cate 20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru plantele
din zona de gard viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate 60l fiecare. Cuvetele
de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in sezonul rece. Partea contractanta
va identifica sursele de apa si va obtine autorizatiile necesare. Supervizarea plantatiilor
consta in verificarea plantelor si indepartarea celor degradate, precum si verificarea
nivelului de plantare.
Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine arbustii in volumul
necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate fac masa foliara sa devina mai
densa, ducand la obtinerea unei mai bune ecranari. Protectia fitosanitara este necesara
pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor,
ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ. Pentru a
se realiza protectia fitosanitara se va executa stropirea bianuala cu substante chimice,
Protectia plantelor se realizeaza in maniera preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor
sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat.
III.25.GAZONUL
> PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE
Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon are ca scop
afnarea, nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni) :
- Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre , lemne sau
alte obiecte de dimensiuni mari; - Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare
totala;
- Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm;

- Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ;
- Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor.
Dup ce suprafaa de prelucrat este curat se ncepe sparea. Este recomandat s se
fac o spare adnc. Dup ce toat suprafaa a fost spat, dac este cazul, aceasta se
niveleaz, respectiv, se car cu roaba pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase. Dup

ce suprafaa obinut este mulumitoare, se ncepe greblarea. Scopul este sfrmarea
bulgrilor i realizarea unei nivelri suplimentare. Tot la momentul greblrii se vor nltura
de la suprafa pietrele i orice alte obiecte.
> SEMANATULGAZONULUI
-Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate;
-Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare
corespunzatoare;
-nsmnarea se poate face de primvara pn toamna dac solul este suficient de
cald i de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie;
-Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza;
-Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm care se preseaza
usor.
-Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate trece direct la
nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau a fost acoperit cu
buruieni, va trebui sa se atepte 2 - 3 sptmni, pentru ca seminele de buruieni, rmase
n pmnt s ncoleasc. Este util ca suprafaa respectiv s fie udat pentru a grbi
germinarea buruienilor. Cnd acestea ncep s acopere suprafaa se va trece la
ndeprtarea lor. Este esenial s fie ndeprtat n acest moment ct mai multe buruieni.
Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut funcie de tipul de sol
(gazon pentru clim secetoas, pentru soluri uoare sau nisiopase, gazon rezistent la
trafic, gazon pentru umbr etc.) Se recomand folosirea seminelor de bun calitate. Dac
suprafaa este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna. Pentru aceast operaie se
alege o zi fr vnt. Imediat dup ce au fost mprtiate seminele, suprafaa trebuie
greblat, pentru ca seminele s nu rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial
a solului pentru ca seminele s intre n contact cu acesta.
> UDAREA GAZONULUI
Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre
bulgrii de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine i sol. Atenie! Furtunul
pentru udare trebuie s aib o duz deoarece un jet puternic de ap va spla seminele.
Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa insamantare, udarea intens timp
de 2 sptmni cu excepia cazului n care a fost .Dac nu plou, va trebui avut grij ca
pmntul proaspt nsmnat s nu se usuce complet n aceast perioad. n zilele
nsorite se va face o udare la prnz i una seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate
seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri
udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, in funcie de starea vremii. Cnd iarba ajunge
la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere. Suprafata de teren
semanata cu gazon se uda cu apa de buna calitate, la inceput cu mare grija, pentru a nu
se imprastia semintele, cantitatea de apa administrata fiind in functie de indicele de
evaporare . n zilele nsorite se va face o udare la prnz i una seara. Dup aproximativ 2
sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc aa c
se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii.

> LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI
Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de

intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si
alte lucrari speciale. ntreinera gazonului presupune tunderea repetat i udarea n
perioadele uscate. Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se
stimuleaz ndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se favorizeaz
creterea soiurilor de iarb cu fir subire n detrimentul celor cu fir gros. Iarba netuns se va
dezvolta pe vertical, va produce pai i se va nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va
extinde pe orizontal, ocupnd toat suprafaa de pmnt disponibil. Pe lng aspectul
estetic, aceasta va ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor vor ajunge mai greu
la sol i vor fi sufocate de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se elimin
aproape de la sine toate buruienile cu tulpin. Deoarece aceste buruieni produc semine doar
n vrful tulpinii, prin tundere nu le dm posibilitatea s se nmuleasc. n mod ideal, gazonul
se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin tundere se nltur 25 - 35% din nlime. n
realitate vor interveni diveri factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor
ndeprta de la parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne rezervm timp pentru a
tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe sptmn, de
primvara pn toamna. Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta
iarba tiat. Dac iarba nu crete mai mult de 25 - 35%, tunderea se va face mai repede i nu
va trebui s colectm iarba tiat. Aceasta va fi mprtiat pe sol i va contribui la fertilizare,
prin descompunere. Dac, n schimb, iarba apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s
montm coul colector, deoarece firele de iarb vor fi prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol
n mod uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta, n afara faptului c gazonul va pierde
din frumusee, deoarece iarba va ncepe s se nglbeneasc la baz.
Avnd coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n timpul tunderii. Coul
trebuie golit i iarba rezultat trebuie depozitat . n mod ideal depozitarea acesteia se va face
n lada cu compost. Ori de cte ori solul se usuc la mai mult de 2 - 3 degete n adncime, va
trebui s udm gazonul. Momentul optim de udare este dimineaa, sau seara. Udarea de
diminea nu va produce oc termic (diferena de temperatur ntre ap i plante) i nu va
favoriza apariia mucegaiurilor i a altor boli. n schimb, marele dezavantaj al udrii de
diminea este faptul c o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce
soarele devine mai puternic. Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s ptrund
doar pn la adncimea la care sunt rdcinile gazonului. Dac udm prea puin, vom stimula
dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului i va rezulta un gazon sensibil la secet. Dac
udm prea mult, pe lng faptul c apa n surplus este risipit, vom stimula apariia buruienilor
cu rdcini adnci.
> INLOCUIREA GAZONULUI
In cazul n care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt necesare
urmatoarele lucrari:

- decaparea complet a suprafeelor ce urmeaz a fi gazonate
- prelucrarea manual sau mecanic a pmntului (frezarea lui)
- mrunirea complet a pmntului
- erbicidarea buruienilor existente
- mbuntirea pmntului n stratul superior, prin completarea lui cu compost
- semnarea gazonului - aprox 50-60 g/mp
- ncorporare i tvlugire
- udare continu

A
S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.L
Bd. lancu de Hunedoara, nr. 2, Bl. H6,sc. A, ap. 29, sector 1 Web :
www.archvisionconcept.ro ; E-mail : office@archvisionconcept.ro
- primul tuns - dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile

ulterioare se vor face la nlimi de 5 cm
- rensmnri i operaiuni de ntreinere - aplicarea de ngrmnt
III.26. RECEPTIA LUCRARILOR
Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face la finalul
lucrarilor de amenajare. Pentru acceptarea la inspectie, Contractorul trebuie sa
primeasca o certificare scrisa de la Beneficiar in care sa se mentioneze faptul ca toate
plantele au fost plantate intr-o stare sanatoasa. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie
intr-o conditie reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana
cand toata lucrarea nu este terminata.
NTOCMIT
ARH. GABRIELA CONSTANTIN MARTIE 2013

Caiet de Sarcini Cocora

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Cocora

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.

COM. COCORA, JUD. IALOMITA

S.C. Arch Vision Concept

I. Caiet de sarcini alei

A S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.L

I. CAIET DE SARCINI ALEI

2 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

3 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

nainte de comandarea i livrarea oricror materiale la antier, se vor pune la dispoziia

4 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au

5 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

I.8. Verificari in vederea receptiei lucrarilor

6 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de specialiti topo,

7 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

8 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

solului, sau autocamionului. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.

9 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant. Investitorul si proiectantul

11.2. Materiale si produse

10 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

11 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

12 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

ridicata, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul

13 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

A S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.L

policarbonat cu diametrul de 40 cm. Se monteaza prin fixarea corpului principal de

14 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

15 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza. Punerea in

16 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

III. CAIET DE SARCINI AMENAJARE SPATII VERZI

Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia

17 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

18 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

19 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

20 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

21 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

22 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

23 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe. In functie de situatie, se evacueaza pietrele,

24 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

25 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

26 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

27 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

- Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm;

28 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

29 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de

30 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

31 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

- primul tuns - dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile

32 I Amenajare Parc Existent, Comuna Cocora, Jud. Ialomita FAZA P.T.+D.E.

S-ar putea să vă placă și