Sunteți pe pagina 1din 147
VIRGIL-MIRON PATRU CULEGERE JE PROBLEME | FIZICA | | jEditura COMPAL CUPRINS Cap. I - Optica geometrici - Reflexia si refractia luminii - Oglinzi sferice - Lentile subtiri - Ochiul. Instrumente optice Cap. Il - Principii si legi in mecanica newtoniana - Miscare si repaus - Principiile lui Newton - Legea lui Hooke - Tensiuni in fire - Legile frecarii la alunecare - Forta centrifuga de inertie - Legea atractiei universale Cap. Ill - Teoreme de vari: in mecanica - Lucrul mecanic. Puterea mecanicd - Teorema variatiei energiei cinetice - Legea conservarii energiei mecanice - Teorema variatiei impulsului - Legea conservarii impulsului - Ciocniri si legi de conservare Cap. IV - Elemente de staticd Cinematica punctului material - Miscarea rectilinie uniforma - Miscarea rectilinie uniform variatd - Miscarea in cmp gravitational - Miscarea circular’ uniforma Raspunsuri 13 16 22 25 35 42 49 60 66 69 75 a 88 92 95 109 112 117 124 129 Reflexia si refractia luminii al Cum trebuie pozitionata o oglinda plana pentru ca razcle de soare, care vin sub unghiul a = 48° fafa de orizontala, s& fie reflectaté in directia orizentala? (a Sons se afi deasupra orizon- tului cu unghin! o& = 38% Ce unghi B trebuie sa faci o oglinda plana cu ori- zontala astfel inclt sé poata fi luminai fundul unui put vertical ? 3. Un baiat cu indltimea A= 1,5. aflat pe malul unui lac vede luna dupa o directie care face unghiul @ = 60° cu Cap. 1 - OPTICA GEOMETRICA orizontala, La ce distant fata de el va vedea baiatul imaginea lunii in lac? © gUn om ea inahimea 4 =1,75 m se afla la distanta / = 6m de un stalp cu inaltimea H = 7 w. La ce distant d in fata sa trebuie s& ageze omaul o oglind’ plana pe paniint pentru a vedea in ea virful stalpului? . Care teebuie sa fie indélumea minima a unei oglinzi plane verticale, pentre ca un om cu indltimea 2 s8-gi poati vedea.in ea intreaga staturd fark a-gi modifica pozitia capului? / e Sa se afle unghiul dintre raza incident’ gi raza reflectata succesiv pe doua ogtinzi plane care fac intr cle un unghi diedru & Raza incident se" aflé int-un plan perpendicular pe ccle dows oglinai. e din problema prece- deft’ se rotesc cu un unghi ® in jurul Mmuchiei comune. SA sc determine unghiul B dintre raza refleclat§ pe cea de-a doua oglinda gi directia sa dinainte de rotirea oglinzilor, 3. Trei ogtinzi plane sunt asezate ca in figura. O raz de lumina, aflatt intr-un plan perpendicular pe cele trei oglinzi, cade sub un unghi de ineidenti i pe oglinda M gi se reflect cite o dat pe fiecare oglinda. Sa se afle unghiul dintre raza incidenta si raza emergenti, Pentru problema & 9. © surs punctiforma de lumina sé dona mici oglinzi plane sunt plasate in varfurile unui triunghi echilateral, ‘Cat trebuig s4 fle unghiul dintre planele care confin cele dou& oglinzi pentru ca raza reflectafi succesiv pe cele douk oglinzi sa alba directia: a) spre sursi; b) razei incidente pe cea dea cova ogtinda? 10. Dona sursc de lumina 8 si Sy se afla la distanta d= 105 cm una de cealalri, Dou mici oglinzi plane - una 8 aflata la distanta @) = 60 cm de sursa 3), evalalta la distanta a = 37,5 em de sursa Sy + sunt agezate astfol fncat maginile celor dua surse coincid. $4 se determine unghiul & dintre planele care contin cele doua oglinzi. Pentru problema 10 V1. Imaginile unei surse pumeti- forme de lumina in doua oglinzi plane se afla, fiecare, la distanta a de ogtinds sila distanta b = 4 cm si lungimca tubu- lui microscopului £ = 24 em. Distanta optima de vedere pentru ochiul normal este §=25 cm. 138. Care este lungimea tubului unui microscop care are grosismentul G = 60, distanta focalé a ocularului 4 = 2 cm $i convergenta obicetivului Cy = 20 dioptrii, daci imaginca privit clara pentru un achi normal? este 139. Distantele focale ale ebiec— tivalul sf ecularuiui uni microscop sunt 4 = 8 mm, respectiv f; = 4 em. Obiectul observat se afla cu a= 0,5 mm 23 Cap. 1 - Optica geometric’ i mai departe de obie¢tiv deat focandl acesmia. SA se determine grosistentul miecoscopului, Distanta optima de ve- dere pentru ochiu! normal este 8 = 25 cm, 140 Distantele focale ale obicc- tivulul $i ocularului unui microscop sunt /) = | cm, respectiv f) = 2 em, iar distanta dintre obiectiv si acular £ 23 em. 58 se afle puterea optica a micrescopulul gi distanta fata de obiec- tiv la care se afla obiectul. 141. Distanta dintre focarete obiectivului si ocularului unui micre- scop este e = 16 cm, iar distanta focala a obiectivului este /, = 4 mm. Care este distanta facali a ocularului, dac& gro- sismentul microscopului este G = 500? Distanta optima de vedere pentru ochi- ul normal este = 25 em. 142, Distanta focal a obiectivului unei lunete este f= 100m, iar a ecu- larului f,, = 8 cm, Sub ce unghi se va vedea discul lunar privit prin aceasta luneti? Diametrul unghiului aparent al Lunil este o = 0,59, 143. O luneta [a care obiectivul are distanta focala f= 60 cm a fost constru- ita pentru a observa Luna, Cu ce dis- tania trebuie deplasat oeularul pentru a obline imagini clare ale obiccteler affate la distanta d= 100 m de luneta? 144. © luneta astronomic& are un obiectiv cu distanfa foeald 3m. Se indepartcazd ocularul gi se priveste cu ochiul liber imaginea unui obiect foarte indepartat, formati in focarul obive- tivulul, Care este marirca dald de instrument in aceasté situatic’? Distanta aptina de vedere pentnt achiul normal este 6 = 25 cm 145. La ce cistan{a minima trebuie sd se afle pe Luna doua surse luminoase pentru ca ele s& fie distinse separat pe Pamant cu un telescap la care distantele facale ale obiectivului si ocularulyi sunt f, = 8 m, respactiv = | cm. Ochiul uman poate distinge dou obiecte daca intre ele cxisti o distant unghiuwlara minima @y = 0,001 rad. Distanta de la Pamant ta Lund se va considera D = 380.000 km , Cap. 2 ~ PRINCIPE SI LEGI iN MECANICA NEWTONIANA JC Forele F gi fy fac cu verti- cala, de o parte si de alta a ei, unghiuei Miscare gi repaus de 30°, respectiv 45°. Stiind cf rezul- tanta for are directia verticala 51 nodul- wl F = 100 N, s& sc afle modulele 146. Vectorii a si 5 au acelusl model @ = 4 = 10 gi formeazi cu fortelor #), directia povitiva a axel Ov unahiurile ct = 30°, respectiv B = [38° SB se ee Fartele din figura au mo- determine modulul vectorului rezultant aultle Fy = 2 N. Fa = Fy = AN, Fy = ri unghiyl ficut de acesta cu axa Oxy, 6 N. Sa se determine modulul fortei rezullante 5i unghiul fagut de aceasta cu 147, Forgle F), F si Fs din fi- axa Ox. gurd au réezultanta égala cu zero. $tiind c8 F = £0 N, sd se determine modulele cclorlalic dowd forte. Pentru problema 147 Penta problema [49 28 Cap. 2 - Princi 150. Cele patru forte din figura au modulele egale cu coardcle respective ale cercului de tazii r. Stiind cA punctele M si N sunt stmetrice fata de central cercului, sti se determine madulut fortei rezultante, Fy F, Fy Pentint problema 150 151. fn varful A al unui hexagon regulat actioneaza cinci forte indreptate dupa laturile si diagonalcle hexagonu- lui si o forta verticalA F. Stimd ci F) = JON si cd rezultanta & a celor sase forte arc directia fortei Fs, si se atle mo- dulele fortei # si rezultantei R, F Pentru problema 154 26 legi in mecanica newtontana 152. Cele gapte forte din figuri formeaza inte ele unghiwi cgale si au acelasi modul F = 40 N. Care ar trebui s& fie modulul unei forte Fy, care are directia $i sensul Ini Fy, astfel incét rezultanta calor apt forte si aibi directia bisectoarei unghiuhu format de Fy si Fy? Pentru probleme 152 & 4 sé afle unghiul format de vectorti a yi & ale caror expresit analitice sunt: @= 3é+ 4f+ 54,6 = 42+ Sy - UK 154. Expresiile analitice a doi veg- tori in spatiu sunt: ¢ = mit 3f+4k, b= i+ af - 7K, 84 se determine valoarca constantei #7 astfcl incdt cei dei vectori sA fie perpendiculari. 3. SA se determine vectorul ¢ din nul xOz de modul a = 2 st per- pendicular pe vectorull b = 3i - 27 + 44 186. Caro oste valoarea unghiulai c@ dintre doi vectori daca produsul scalar al acestora este egal cu modulul produsului lor vectorial? 184. Unghil dintre vectorii @ gi & de tiodule a = b = 1 este &. = 30°. Sa se calculeze aria paralelogramutui care are drept laturi vectorti w= a + 36 giv =3a +b. 6° Vector de pozifie a iret puncte din spaqiu sunt r, =F + 2f + 3k, ry = Wt Yt kre =i 44th Sase arate ¢8 triunghiul ABC este echilateral. Un mobil se deplaseazi in planit” 22+ 3j. Sa se determine viteza medie a mobilului intre cele doud puncte, Distanfcle sunt exprimate in metsi. con Duph Al = 1,5 s de la ince perea Wilgcarii unui punct material vec- corul siu de pozitie are acelasi madul r= 6m, dar divectia modificatéa cu a = 60°. Care este modulul vitezei medii a punctului material pe intervalul de timp considerat? 27 Cap. 2 Prine si legi in mecan: nevto: 167. Dependenta de timp a vee- torului de pozitie al unui punct matcrial este dati de ecuatia r = cf? + bf, Care este cxpresia analitica a vitezei punetu- lui material? (68, Un punct matcrial se deplaseazi pe o dreapti. Dependenja vitezei sale de timp este reprezentata in figura. $8 se determine viteza medie a deplasarii punctului material in primele [4s ale deplasirti sale. arms * Pema problema 168 1p4. in intervalele de timp fy = 158, deplaseaz’ cu vitezcle constante vy = Sonv/s, ¥, = 8 mls, respectiv 15 = 20 mis. 3 = 5 sun automobil se Care este viteza medic cu care s-a deplasat autamobilul’? * 4, O masind parcurge irei sfer- tari ‘din drumul sau cu viteva constant 28 v) = 60 knvh, jar ultima parte cu viteza y= 80 kumb. vileza medie a deplasarii. Gi mobil se deplaseaza juma- tate din drumul sau cu viteza constant vg Apoi, in timpul necesar parcurgerii celet de-a dota jumatai de dram, el se deplaseavd cu vileza constanté vy si Th constal se determine testul timpului cu viteza constanta +. Sa se determine viteza medie a mobilu- hui wv Un punct material parcurge priva juméitate a drumului shu eu viteza vy, = 2 mvs. Stiind c& viteza medie pe ‘intregul parours este v,, = 3,2 mis, s& se afle viteza v3"cu care a fost parcursii a doua jumaAtate 4 druciului ‘Un biciclist parcurge prima trefmé a drummlui sau cu viteza constan- tiv, =12 km/h, apoi jumdiate din porti- wnea ramasa se deplaseazi cu viteza constanté vy = 18 kmvh, iar in ultima parte a drumului fiéneazd constant pani Ja oprire. Care este viteza medic a bi clistului pe intregul parcurs? aes { ‘Un tren parcurge distanta din- if se . a tre dowd stapii tn ¢ = 20 min, deplasin- du-se cu viteza medie vy, = 72 km/h. Acvelerarea la pomire gi franarea pana cla oprire dureaza in total r) = 4 min, in restul timpului deplasarea find uniforma. Migcare si repaus Sa se determine viteza trenului in migearca unifonma. 175. in figurd este reprezentath dcpendenta de timp a coordenatei youl punet material care sc deplaseazA pe o dreapta, SA se traseze graficul depen- dentei de tirnp a vitezei punctului mate- nial. Peatcu problema 175 176, In figuti este reprezentaté dependenta de timp a vitezei unui punct material care se deplascaza pe o dreap- ti. SA se traseze graficul dependentei de timp a coordonatei punctului material. v.nus, Pentu problema 176 177. Un punct material porneste din punctul de coordenate (2, 1) si se deplascazd in planul xO. Proiectiile~ vitezei sale pe cele doi axe de coordo- nate depind de timp asa cum sc arata in figurd. 54 se traseze traiectoria punetu- qui material. ms Vers Pentru problema 177 176. dous masini se deplaseaza pe © sosea in linie dreapta, una cAire ecalalra, cu vitezele constante vy) = 20 kmh si vy = 60 knvh. Distanta initialé dintre magini este ¢ = 120 km. Sa se deduca grafic dupa c&t timp de Ja plecare si In ce punct se vor intalni cele dowa masini 179, Un caliter pleacd din Igcali- tatea A gj ajunge in localitatea B dupa un anumit ump. A doua zi pleacd la aceeasi orf ca in prima zi din B 31 par- curge distanta dintre cele dowd localititi in avelagi timp ca in prima zi, Sa se arate ca indiferent cum $-ar deplasa calétorul {eu viteze diferita pe diferite portiuni de drum), existi un loc intre A si B prin dreptul cdruia el treee in ambele zile la acceagi ord. 180. Pe un plan inelinal cu unghiul © fara de orizontala se sprijind 0 vergea 2 Princip care, datorité unui ghidaj, se poate deplasa doar pe verticala. SA se deter- mine cu cc vitezd y va urca vergeaua atunei cand planul inclinar este deplasat spre stanga cn viteza constant v. Pentru problema {80 18%. Un mangon se poate deplasa de-a fungul unci tije. De un fir legat de inel gi trecur peste un scripete fix sc trage cu viteza constanta v. Sa se afle viteva mangsonului in momentul in care firui face unghiul o eu tija. Pentru problema 11 182. O bari are capetcle articulate fa doua mufe care se pot deplasa de-a lungul a doud dintre laturile unui eadru dreptungkiular, Capatul A al barei este deplasat cu viteza constanti v. SA se aw i leei in mecanica newtoniand determine viteza captului B in momen- tu! in care bara face unghiul & en latura orizontala a cadrului. B A cy Pettlcu problema 182 (ia) © gsalupA parcurge distanta dintre dowd puncte A si B, mergdnd in josul unui fluviu, in timpul 4, = 1h. O pluté se deplaseazi pe acecasi distanta in %) = 4b. in cat tirap se va intoaree salupa din B in A, navigand Tmpotriva curentului? Iso salupa care coboara pe un fluviu in 4 = 10 min sc. retntaarce, mergind tinpotriva curentuiui, in ty = 15 min. in cat timp ar parcuree salupa aceeasi dist pe 0 apa statitoare? 185. Un om care alearga pe o scara Tulamtd care coboara ajunge jos dupa #; = 60s. Alergand de doua ori mai repede, el ajunge jos dupa t) = 45s. fn cat timp va ajunge omml jos dacd sia nemigcat pe scara? 186. Un om alcargi in sus pe o sear culanla care ured si nemdrd ny = 50 treptc. Daci aleargé de ire] on mai repede, ¢l numirii wy = 75 trepte, Cate tepte ar numdra omul davd scura nu s- at migea? 187. Un avion zboara cu viteza de 540 km/h, mentinand directia sud, El freee printr-un curcnt de aer care se deplascaza spre est cu o vitezd de 250 knv/h. Care sunt directia si vitexa avienului observate de la sol? 184. Pc o apa linigtité un om poate vasih6-Bared eu viteza vy = 8 km/h. Care va fi directia traiectorie) barcti atunei cAnd oul vasleste perpendicu- lar pe dircetia unui rau care curge cu viteza vp +4 keh? In ce directie ar tre» bui sé vasleascd emul pentru a traversa raul perpendicular? 4&9, Un Tnotiter traverseaz’ un caual.cu latimea de 200 m si se reine toarce, ajungand dupé 10 min Jao dis- tanta de 300 m in aval fay de puneml din care plecase. $4 se afle moduinl si directia vitezei inotatorului fata de mal, stiind ca cl a pastrat tot timpul o directic perpendicular’ pe mal. 190. Un barcagin traverseazi un rau cu latimea de 120m vaslind tot tim- pul sub un unghi de 120° fata de directa curentului, Dupd 2 min el Miscare si repaus ajunge pe celalalt mal la o distan{i aflalé cu LO m mai jos de punctul opus celui din care plecase. Si se afle viteza cu care curge raul si viteza cu care at vasli barcagiul pe apa unui lac. 192. Un automobil se deplaseaza prin -ploaie rectiliniu gi uniform cu viteza vy = 30 kinsh, Piedcurile de ploaie cad vertical cu viteza constanti v9 Daca luneta automobilului (geamul din spate} face cu orizontala unghiul « = 60°, sa se afle viteza vo, stiind ci ploa- ia nu cade pe luneta. 192. Un punet material porneste din repaus gi se deplaseaz’ pe o dreap- ti cuo acceleratie a carci dependenta de timp este reprezentatd In figura. SA se determine viteza medie a deplasirii punctului material in primele 8 5 ale misedrii sale. ens? Pentru problensa 192 193, Un punet material se depla- scazA cu acceleratie constanta. Viteza sa la momentul t) = 5 s este vy) = 3 m/s, 31 Cap, 2 - Principii yi legi in mecanicu nowtoniani iar la momentul ¢) = 6 s este egala cu zero. Care a fost viteza initiala a punc- tului material? 194. in oft timp un corp care se deplaseaza uniform Incetinit cu acceler- alia 2 pierde (rei sferturi din viteza sa initiala v9? 195. Viteza unui punct material are modutul v1 = 1 av/s la momentul initial sl vg = 13 m/s dupa Af = 2 s, modifican- du-gi directia cu @ = 30, $& se deter- mine modulul acceleratici medii a mobitului in intervalul de timp As 196. Lungimea scalei unui vite- zometu este de 15 cm; el tmasoara viteze de la 0 ta 150 kenh, $a se afle viteza acului indicator al vitezometrului atunci cand automebilul se deplaseazi eu acceleratia 2 mys2, o 30 100 1300 kmvh Pentru prablema 194 197. Un baiat coboara cu sania de pe un deal cu Jungimea /) = 46 tm in tim- pul r, = 10s, dupa care mai parcurge In plan orizontal, pana la aprire, distanta y= 20 m, Sa se reprezinte grafic depen- denta de timp a vitczei si acceleratiei saniei pe intregul parcurs. 32 198. La plecarea dintr-o statie un autobuz accelereazd un timp ft; = 20s, apo se deplaseaxd uniform, dup care fg = 105 pentru a opr in stata franvazi urmiétoare, Care este distanta dinire cele dou’ statii dacdi viteza deplasari uni- forme a fost vy = 40 knv/h, iar viteza medie pe intregul parcurs v,, = 36 knvh? 199. Un punct material se deplaseazé pe o dreapti, Dependenta de timp a coordonatei sale este de ecuatia x = Ar+ Be unde 4 = 2 mis, B=-0,5 m/s’, S& se determine viteza modie a punctului material iniro momentele de timp ¢ = 1s sli =3s. 200. Dependenta de timp a absci- sei unui punct material este data de ecuatia x = Ar+ Bf, unde 4 = 4 m/s, B= - 6,08 nv’s?. Sa se afle momentul in care viteza instantance a punctului material este ewala cu zero. SA se con- stwuiasc’ graficele dependentci de timp a pozitiei, vitezei si aceelcratici accstui punct material. 201. Miscarea pe o axd a doud puncte materiale este descris’ prin ecuatijle; x) = 20+ 2f- 4/7, respectiv xy 2+ 2¢+ 0,52, toate marimile find exprimate in unititi ST $4 se afle la ce moment cele dou’ puncte materiale vor avea aceeasl vilezd, Cat este aceasta viteza? 202. Dependenta de timp a vitezei unui punct material care se deplaseazi de-a lungul axei Or este v — 2(1 + 9 (m/s), Sa se serie ecuatia dependentei de timp a coordonatei pancrului material, stiind ci la momentul initial el se afla in punctul de abscisd xy — 3 m. 203. Un punct material care sce deplaseaza rectiliniu uniform variat par- curge In prima secundi a miscarii dis- tanja de 2 m, in cea de-a treia secundé 6m, in cea de-a cincea sccunda 10 m 8a se slabileasc’ expresia matematicd a Jegii oigcdrti punctuhui material. 204. Un punct material care se deplaseaza uniform vanat de-a lungul axei Ox se afld dupa o secunda de la inceputul migcarii la 4 m de origine Stiind ci in cea de-a dona seennda punetul material parcurge 5 ai gi in cea de-a treia secund’ 9 m, 4 se stabileasci expresia matematiea a legii sale de migcare. 205. Dowa puncte materiale se deplaseazi pe o dreupti, miscarile lor find descrise prin ceuafiile: vy = 4y + 2-4 - A. Teate marimile sunt exprimate in unitati SL. Sa se determine la ce moment cele doua puncte materiale ver avea acceasi accelerafie. SA se ealenleze vitezele inslantanee ¥, si v3 in momentul respee- 8 - 164, respectiv x5 tiv. Miscare si repaus 206. Yeetorul de pozitie al unui punct material variaza in timp dopa legea r = et(1-ct), unde ¢ este un vec- tor constant, tar o& o constant pozitiva. 56 se serie ecuatiile care descriu depen- denfa de timp a vitezei si acccleratiei punctulni material. 207, Dependenta de timp a vec- torului de pozitie al unui punct material este dati de ecuniia r = até - bj, unde a si & sunt constante positive. SA se deduced ecuatia y = fix) a traiectoriei punctului material si dependenta de timp a vectorului vilezd al acestuia. 208. Misearea unul mobil este descrisa prin dependenja de timp a vec- torului sau de pozitie r= aff + at] - bly. unde a si & sunt constante pozitive, SA s¢ stabileascé in ce moment vectorul vilezi instantanee al mobilului face un unghi de 45° cu vectorul acceleratie. ves Pentru problema 209 209. fn figura este reprezentat graficul dependentei de timp a coordo- 33 Cap. 2- Principii si legi in ntecanica newtaniand natei unui punet material care se deplaseaz’ pe o dreapti. Portiunea ABC este un arc de parabola, iar CD un seg- ment de dreapli. 54 se traseze graficele dependentei de timp a vitezei si acceler- afiei punctului material. 210, in figuré este reprezentata dependenta de timp a pozitiei unui puuct material; Intre momentele 7 si -curba este un arc de parabola. SA se trasezc graficul variatici in functie de a Vitezei punctului material gi sd se determine distanta parcurs de acesta. x M45 Pentrie problema 210 211. Doug puncte materiale par- nesc in acelasi moment din acelagi punct si se deplascazi pe aceeasi dreap- ta, Dependenta de timp a vitezelor lor este repréezentata in figura, Sa se deter- mine momentul si pozitia in care ele se vor fntalni din nou, 212, Douad mobile porness simul- tan in miscari rectilinii uniform accele- Tate cu viteze initiale pozitive. Sd se 34 demonstreze c4, dacé existé un moment ft la care mobilele au aceeasi vitezi, atunci timpul f, tn care mobilele parcurg aceeasi distanta este dublul lui f,. vais 2 I ty a Peniru problema 211 213. Graficul dependentei de timp a vilezei unwi punct material are forma unui semicerc. Viteza maxima atinsi este v,, lar timpul de niigcare t. Sa se afle distanfa parcursi de corp. v vs T Pentru problema 213 214. Dow’ puncte materiale por- nest pe aceeagi dreapti din acelagi punct. Mependenta de timp a vitezelor este reprezentati in figura. Cunosednd valorile ¢) gi t, si se deter- lor mine moementul # la care cele doud puncte materiale se vor fntdlni. ? fy a Pentcu problema 214 Principiile lui Newton Principiile lui Newton 245. O bilé de masé 7 allaté pe o sfera este legata cu un fir ideal de un Suport fix. Care este valuarea forlei exercitati de bila asupra sistemului sferd-suport? wD Pentru problema 215 216. {n figuri este repreazentata dependenta de timp a vitezei unui punct material cu masa #7 = 2 kg care se deplaseaza rectiliniu. Si se determine, pentru fiecare etapA a migcarii, forra care aclioneazd pe directia deplasirii asupra punctului material, vars 10 a 4s = 10 15 20 Penira problema 216 Doua autocamioanc au masc- Je my = 24, respectiv mg =8 t. Care aste Taportul acceleratiilor la pornirca celor doud autecamigane daca forta de tracti- une dezvoltaté de cel de-al deilea este de 7 = 2 ori mai mare decdt forta de tractiunc dezvoltata de primul? G 28 Un autecamion neincarcat cu masa Ad = 4 t porneyte de pe loc cu acceleratia a, = 0,3 m/s?. Care este masa incirciturii autocamionului daca, dezvoltand aceeasi fort’ de tractiune, el porneste de pe loc cu acceleratia ay = 0,2 mis? Sub actiunea unei forte con- stanfe un carucior parcurge, pornind din repaus, o distan{a d) = 40 em. Asezand pe cirucior un corp cu masa m = 200 g, distanta parcursd in acelasi timp, sub actiuinea accleiasi forte, este d, = 20 cm. Sa se deter ne masa caruciorului (3205 Dack asupra a dou’ corpuri aflate- pe o suprafaté orizontala se actioncazi, pe tand, cu aceeasi forti, cle capata acceleratiile a) = 3 m/s2, res- pectiv ay = 2 m's*, Ce ai prima aceeasi forti aplicaté celur dowd a agezate unul peste celalalt? jeratie va iim. fo21> Un autocamion tracteazi a remarea, deplasindu-se uniform acec- lerat. Daca la un moment dat, din cauva 36 a newtoniani wei defectiuni, se blocheaz una dintre osiile remorcii, acceleratia mis devine de 4 = 1,8 ori mai mica, De ori s-ar micgora acceleratia dacd s-ar bloca ambele osii ale remorcii? 222. Asupra corpurilor din figura, de mase Wa 3 kg si mw = 1 kg, actioneazi forta F = 32 N, paralela ou planul inclinat. 54 se determine forta cu care interactioncaz’ cele dowd corpuri in timpul migcdrii Pentru problema 222 223.” cuburi avand masele in pro- gresie geometricd cu ratia q sunt asezate in contact pe o suprafafi arizon- tald pe cave se pot deplasa fara frecare. Se actioneazi asupra cubului cu cea mai mic mas4 cu o forta orizontala F. Sa se determine forta cu care cubul cu numérul de ordine & actioneazi asupra Ic ordine At+1 cubului cu numaral Gadpe un plan inelinat care face unghiul a = 30° ou erizentala se afla ui corp cu masa mm = 5 kg, Asupra corpu- lui actioneaza o forts orizontala F = 30 N. Sa se determine acceleratia cu care coboari corpul si forta cu care 'acesta Principiile lui Newton apasd asupra planului inclinat. Se negli- jeava frecirile Pentru problema 224 223, Un corp cu masa m = | kg poate Ti urcat cu viteza constanta pe un plan inelinat, fra frecdri, fie acfiondnd asupra sa cu o forta F paralelé cu pla- nul, fie actionand cu o forlé #F orizon- talé. $4 se determine valoarea lui F gi unghiul & pe care planul inclinat it face cu orizontala dact m= V2. 226. Un cerp este ridicat pe un plan inclinat cu unghiul & = 30° fata de orizontalaé cu ajutorul unei forle orizon- tale, care impriin’ corpului accelerafia ay = 1 mis*. Cu ce agceleratic va fi ridi- cat corpul daca aceeasi fort actioneaza asupra sa dupa o directie paralela cu planul inclinat? 24. © locomotiva cu masa = 100 t ciocheste un vagon aflat in repaus, fn timpul interactiunii accelerapjlia vagenu- lui este, in modul, de # = 5 ori mai mare decat aceeleratia locomotivei. Céit este masa vagonului? ‘228. Si se determine raportul modulelor acccleratitlor a doua bile elastice In timpul cioenirii lor, ytiind ca una dintre bile arc diametrul de 1 = 2 ori mai mare decat al ecleilalte. _ 238. Determinafi raportul modu- lelor deceleratiilor a dow bile de acceasi tazi in timpul ciocnirii lor, stiind ca una dime bile este confectionat’ din otel si cealalti din plumb. Densiratile celor dou metale sunt: Poe, = 7,800 keém, Ppp = 11.300 kefm. 23/0 lad cu preutatea G = 140 N se afla in cabina unui ascengor Atunci cand ascensorul incepe s& uree cu acceleratic constanta, lada apas’ asupra podelei cabinei cu o forfi N= 147 N. Cu ce acceleratie urcii ascensoral’? 231. Un corp aluncea in jos, fara frecare, pe un pian inclinat care face unghiul o cu podeaua unui ascensar. $2 se determine acceleratia sa fata de pla- nul inelinat atunci cand ascensorul se deplaseazi cu accelcratia ag indrepta a) in jos; b) in sus. 232. In sistemul din figura m corpului este nr = 1 kg, & = 30°, i nu suporta, fra a se mpc, tensiuni mai mari de F44. = 11 N. Cu ce acocleratie minima orizontala trebuic deplagat planul inclinat pentru ea firul si se rupa? 37 Cap. 2 - Principii 5i legi in mecanica newto: ian’d Pentru problema 232 233. Un corp se aflé pe un plan inclinat cu unghiul o: fata de orizontala. Cu ce acceleratie trebuie deplasat in directie orizontala planul inclinat astfel incat corpul s4 inceapa sa urce pe el? 234, Pe un profil de forma unui sfert de cere cu raza R care se depla- seavd orizontal cu acceleratia @ se afli o mica bilé cu masa mw. Sa se determine inaltimea A la care sc afla bila si forta de apasare normala exercitati de ca asupra profilului. ian HEGEGA Pentru problema 234 235. Pe un cdrucior care coboard fara frecare pe un plan inclinat cu unghiul c = 60° fati de orizontala se aflA un suport. De acesta este sus- pendat, cu ajutoral unui fit inextensibil, 38 Uh Corp cu masa rh = 2 kg. Care va fi méarimea si dircetia fortei care intinde firul in timpul coborarii c&ruciorului? Pentcu problema 235 236. Care este unghiul B pe care il face cu orizontala suprafata lichidului dintr-un vas atunci cénd vasul aluneci fara frecare pe un plan inclinat cu unghiul fata de orizontala? 237, Dova ror aflate pe un ax alunecd fri frecare pe doud sine para- lele care fac unghiul « eu orizontala. De ax este suspendat, cu un fir, un vas cu apa. Indltimea apei In vas, in stare de repaus, este 4, Cunosednd densitatea apci , 58 se determine presiunea apei pe fundul vasului in timpul migcarii Pentru problema 237 Leyea lui Hooke 238. Un corp de masa mr este sus- pendat la capatul unui fir inextensibil de Jungime / Celélalt capat al firutui este deplasat fata de piméant cu acceler- atia a dupa o directie care face unghiul @ cu orizontala, $8 se determine unghi- ul B pe care-l face firu! cu verticala si forta cu care corpul actioneazi asupra firalai. Legca Ini Hooke ae acfiunea unci fone Be 10 im Tesort se intinde cut) =] em. C& forfi este necesari: pentru a intinde resortul cu x9 = 4 em? Mj} Un camion cu masa m =2 t este {ractat cu accelcratia a = 0,5 mis? folosind un cablu a carui constanta clas- ticd este & = 100 KNim. Frecdrile sunt neglijabile. $4 se determine alungirca cabhului. 241. De un corp cu masa mm = L8 kg, aflat pe un suport orizontal, este prins un resort vertical. Se trage in sus capatul liber al resortului cu viteza con- stant v = 2 crs si, dupa ¢=6 s, corpul ge desprinde de pe suport. $a se deter- mine constanta elasticd a resortulut, 242, Doul corpun cu masele 27) = 5 kg sim. = 2 kg sunt legate print-un resort gi agezate pe o suprafati orizon- talA pe care se pot deplasa fara frecare. Trigand de primul corp cu o forta ori- zontald, resortul se alungeste fn timpul miscérii cu Ah = 3 cm. Cu cat se va alungi resortul daca se trage cu aceeasi forti erizontalA de cel de-al doilea corp? 39 Cap, 2 - Principii si Jegi in mecamica newtonian& EES 243. De capatul liber al unui resort suspendat in pozitic vertical se artim’, pe tand, doud corpuri cu masele m) = Ukg sist =3 ke. Lungimea resortului In cele doud cazuri este /) = 12 em, res- pectiv 4) = 16 cm. Care este lungimea resortulni in stare netensionaté? 244! Doul resorturi de lungimi cgale Sunt unite la unul dintre capete si sunt tntinge cu mainile de celclalte doud capete. Unul dintre resorturi, care are constanta elasticd ky = 100 Nim, se alungeste cu At) = 5 cm. Care este con- Stanta elastied a celui de-al doilea resort dac§ alungirea sa este Aly = 1 cm? 34% Doua resorriri avand con- stantele elastice 4) = 103 Nfm gi a) = 3.103 Ném sunt legate in paralel, Ce forta este neeesara pentru alungitea sis- temului cux = 5 cm? 346.) Dowd resorturi avind con- stanteheélastice &y = 300 N/m gi ky = 800 Nin sunt legate in serie. SA determine alungirea x, a primului se resort, gtiind ci alungirca celui de-al doilea este x) = 1,5 om. 247, Un resort se taie in doua parti egale care se Jenga o data In serie gi alta dati tn paralel, Care cste raportul alun- girilor sistemelor astfel formate in unma actiunii accleiasi forte deformateare? 40 248. Un creion cu masa m= 10 g este mentinut vertical in interioral unui penar cu ajutorul unui resort, Daca se intoarce penarul, creionul apasa asupra peretelui acestuia cn o forta de x = 1,2 ori mai mare, Sa se determine forta de apisare a creionului in primul caz Pentru problema 248 249, Intro cutie aflatt pe platfor- ma unui antocamion se aflé un corp cu masa w = 200 g prins intre doua resor- turt identice, netensionate, cu constanta elastic k = 160 Nm fiecare. Atunci cand autocamiouul demareazi de pe loc, corpul se depluseaz& cux = | om fata de pozitia initialé. Care egte accel- eratia demararii? Pentru problema 249 250. Un lant de bile legate intre ele prin resorturt identice aré un capat fixat, iat de celalalt se trage cu o fort #; constanta elastic a resovturilor este Legea lui Hooke Leen en al &, Sa sc determine alungirea resorturilor si deplasarea celei de-a v-a bile de la pozigia de echibibru. Q51. De o sdrméa verticald cu lun giméa P= 4 m si sectiunes $= 2 mm? se suspenda un corp cu masa m ~ 6 kg. Si se afle modulul lui Young pentru mate- riolul sdrmei, gtiind cd aceasta s-a alun+ git cu A? = 0,6 mm. 252. De o sdrma cu diametral d = 2 mm se alan un corp cu masa n= 1 kg. Sa se afle efortu! unitar o dezvoltat in sirmi. 253, De o vergea de ofel cu lungimea /= 3 m $i diametrul d= 2 em sé suspendé un com cu masa m = 2,5.103 kg. $4 se afle efortul unitar dez- voltat in vergea si alungirca vergelei. Modulul lui Young pentru ofel este £ = 2.101! Nfm?. 294. Dou bucafi de sarmé de dimensiuni identice sunt conlectionate din materiale pentru care modulul de elasticitate este £) = 5.10!0 Nem}, respectiy B, = 2.101! N/ni?, Se sudeaad cele dowd sarme in serie si apoi in para- lel. Sa se determine modulul de elas itate in cele dou’ cazuri 255. Doua forte de marime agali F = 120, avand direetii perpendicu- lare, actioncaza asupra capatului unui fir cu lungimea / = 1,5 m gi sectiunea S= 1mm*. Celalalt capit al firului este fixal, $4 se determine modulul de clas- licitate al finilui, stiind c& alungirca sa sub actiunea rezultantei celer doua 5.103 mm. forte este Al = 256. Ce grentate maxima poate fi suspendata de o sirm& de ofel cu diametrul ¢ = 1 mm, dac& se gtie ca materialul siirmei suporta un efort uni- tar maxim o,, = 2,94.108 Nim?? Care este in acest caz alungirea relativa, daca modulul lui Young pentru ofel este £ = 2.100 Nim2? - 257, Ce lungime maxima poate avea o sdrma de plumb suspendata ver- tical de unul din capete, astfel incdt s& hl se rupa sub actiunea propriei greu- tati? Tensiunea elasticA maxima’ supor- tata. de plumb este 6,, = 1,23.107 Nén?, iar densitatea p = 11,3.103 kp/m?. 258. O sara cu lunginea f= 2m si diametrul d = 1 mm este fixaté la capete in pozitie orizontala. Daci la mijlocal sau se ata un corp cu masa mt = 1 kg, sitma coboara in aecl punct cu A =4 om. 84 se determine modulul lui Young pentru materialul sérmei. 259. Un fir de cauciuc avdnd secti- unea S= 2 mm? gi modulul de elastici- tate E= 105 Nin? are capctele fixate fa dou puncte situate pe aceeasi orizon- 41 Cap. 2 - Princi tal, Atarnand un corp de mijlocul firu- fui, acesta sc alungeste astfel incat cele doud jumAlati ale sale formeazi un unghi & = 60°, Sa se determine masa corpului. 260, Cc indltime maxima poate avea o coloand de caramizi astfel incdt si mu se nacuie din catza proprici greutafi? Efortul umitar maxim suportat de materiaiu! cdrémizilor este Op, = 3.106 Nim?, iar densitatea c&ramizilor p = 18.108 kgtm3, 42 i legi in mecanica newtoniand ‘Tensiuni in fire oud corpuri cu masele m = 1 kg-Si-Mf = 4 ky, legate printr-un fir inextensibil, se afl pe o suprafata ori- zontala meted’. Asupra corpurilor actioneazi fortele orizontale 7, =2 N, 5N, iudreptate in sensuri contrare. Determinati acceleratia cu care sc deplaseazd corpurile si tensi- unea din firul de legatura. (262. Dou’ corpuri cu mascle my = S kg si img = 10-kg, aflate pe o suprafata orizontalé neteda, sunt legate printr-un fir care suporti o tensiune maxima Fy = 50 N. Cu ce forta orizontala ma- xima aplicaté corputui de mas poate fi actionat sistemul astfet incdt firul si nu se ropa? Dar dacé forta se aplicA corpului de masa 73? Pentru problema 263 Tensiuni in fire 263. Dowd corpuri de mase 1 1 M > m, aflate la capetele unui fir inex- lensibil trecut peste un scripete fix, se deplaseaz’ cu o anumitd acceleratic. S& se determine valoarea unei forte # cu care trebuie tras firul, In absenta corpu- Jui M, astfel incét corpul wz sé urce cu acecasi acceleratie é La capetele unui fir inextensi- bil, de mast neglijabila, trecut peste un scripete fix, sunt prinse dowd corpuri ale caver mase sé aflé in raportul = 3. Tensiunea in fir in m- myling pul miscarii corpuritor este 7. Se prind apoi ccle doua corpuri Ja acelasi capt al irului si de celSlall capat se trage cu 0 forta egala cu T. Care este in acest caz acccleratia migcarii sistemului de cor- puri? 265. Peste un scripete fix sus- pendat de un dinamometru este trecut un fit la capetele camia se afl douti corpuri cu masele m) = 2 kg $i aig = 8 kg, Care va fi indicatia dinamometru- lui in timpul migcarii corpurilor? 266. Masele corpurilor din figura sunt m2) = 3 kg, m= 1 kg. S4 se deter- mine constanta elastica a rcsortului gtiind od, in timpul miscarii sistemului, alungirea sa este Af = 2,5 cm. Sieurte © masa ovizontala neted& se al un corp cu masa Af= 4 kp. De my Pentru problema 266 acesta se leagad dow fire care sunt tre- cute peste doi scripeti fixati la capetele opuse ale mesei. De fiecare fir cstc sus- pendat cate un corp, masele acestora fiind 2, = 1 kg $i my = 2 kg. SA se determine acccleratia cu care se deplaseazd sistemul gi tensiunile din cele doula fire. Pentru problenta 267 268. Un corp cu masa ry, aflat pe un plan inclinat cu unghiul o fafi de orizontala, este legat cu un fir inexten- sibil. Firul trece peste un scripete fix aflat in yarful planului inclinat gi sustine la celalalt cap&t un corp cu masa ay, care atima liber, Considerand 4B Cap. 2 - Principii yi legi in mecanica newtonianit frecrile neglijabile, s& se determine acccleratia cu carc se deplaseazi sis- temul de corpuri, Se cumosc: a, = 1 kg, diy = 1,5 kg, = 30°, Penétu problema 268 269. Sa se determine acceleratia cu care se deplascazd sistemul de cor- put din figura si tensiunile din cete doud fire, Se cunase: mi) = 4 kg. tg = 2 ka, my = 8 kg, = 30°, Pentru problema 269 270. La capetele unui fir inextensi- bil trecut peste un scripete fix se afl doud corpuri a cdror masa total este my 4 My = 30 ke. Lasat liber, sistemul se deplaseaz’ cu acceleralia a = dg, tndreptatd in sensul urc&rii corpului J Sa se determine masele eclor dou cor- puri. 44 271, La capetele unui fir inextensi- bil trecut peste un scripete fix se afla doua corpuri de mase 1 si my inegale, Dupd un interval de timp ¢ de la inceputul migcarii, corpul cu masa my a cobordt cu a n-a parte din distanta pe care ar fi parcurs-o in acelasi timp in cAdere liber’. Care este raportul celor doua mase? 272, Dova corpuri cu masele m, = 3kg story = 7 kg se afli la capetele unui fir inextensibil treeut peste un scripete fix. Sistemul este ldsat liber dintr-o po- zitie in care corpul / se afla. cuh = 2m mai jos deedt corpul 2. Sa se afle dupa cat timp corpurile se vor afla la aceeasi inal time. 273, Dou’ corpuri eu masa Af = 2 kg fiecare se afla la capetele unui fir inextensibil trecut peste un scripete fix Peste unul dintre corpuri se aseazi o greulate cu masa m= 1 kg gi sistemul este lasal liber. Sa se determine forta cu care apasi grcutatea asupra corpului pe care este agezata. 274. Dou’ corpuri cu masele m gi 2m se aflé la capetele unui fir inextensi- bil trecut peste un seripete fix. Cu aju- torul unui alt fir, pe care este intercalat un dinamometm, se suspenda, pe rand, de cele dowd corpuri, un al treilea corp cu masa Af > m, Care este raportul indi- catiilor dinamometrului in cele dowd situatii? Yensiuni in fire 275. Pe doua platane de greutate neglijabila, suspendate la capetele unui fir inextensibil treout peste doi scripcti ficsi, se afl mase egale nw = 3 kg. Un dinamometru intercalat pe fir, inire scripeti, indicd o anumit valoare. Se ia de pe unul din platane masa ary = | kg Ce masa my trebuic addugatii pe celalalt platan pentru ca indicatia dinamume- tuulyi sa fie aceeagi? Penteu prablema 275 276. © greutate G = 200 N cste mentinutd in repaus cu ajutorul scripetilor mobili din figuré, $4 se determine valoarea fortei F stiind ca ramurile cablului care sustin scripetele imebil fac, fiecare, unghiul c = 30° cu verticala, 277, Dowd corpuri eu masele uz) = ( kg gi #72 =3 kg sunt suspendate de un sistem de scripoti mobili, ca in figura. Sa sc determine fortele cu care actioncazé sisteraul asupra plafonului in punetele A si B Pentru problema 276 Pentru problema 277 278. Sa sc determine aceeleratia eu care coboari corpul 2 din figura, sttind ci masa sa este de & or mai mate decat masa corpului /. iar unghiul facut de planul inclinat cu orizontala este o, Se negtijeaza frecarile. Cap, 2 - Principii si legi in mecanica newtoniand Pencen problema 278 279. De sistemul de scripeti din figura sunt suspendate o bara de lungime 7 = [| m 5i o bil. Masa bile este de & = 1,8 ori mai mare decdt masa barei. Sistemul este Hisat liber, in acest Pentru problema 280 moment bila afléndu-se in dreptul mar- ginii inferioare a barei. Dupa oft timp se va afla bila in dreptul marginii supe- Prin sistemul de seripeti din figura, un tioare a barei? corp de masd mi. Sa se determine 281, Corpul de masa ry ridicd, acceleratiile celor doud corpuri. Penmu problema 279 280, Sa se determine acceleratiite celor trei corpuri din figura. Ramuvile firului care sustin scripetele rnobil sunt verticale. Pent problema 28 46 Tensinni tn fire ES 282, S& se afle raportul masclor célor dou’ corpuri din figura, stiind cf ele s¢ deplaseaza iu sensuri contrare cu accelerafii egale in madul, a = 5 m/s’, Se neelijeazi masa scripetilor si a fir lui. Pentru problema 282 283. Pestle un seripete fix este tre- cul o irdnghie la capdtul cireia este legat un corp cn masa m= 64 kg, aflat inifial la sol. La celalalt capat se agata un om cu masa Mf= 65 kg care, tragdnd de franghie, rimane tot limpui la aceeasi inaltime fatd de sol, in timp ce corpul se ridicd. Dupa cdl timp se va afla corpul la inallimea # = 5 m fata de sol? 284, Peste un scripete fix este ure- cut un cablu de masé neglijabild de care este fixat, la unul dintre capete, un corp cu masa m, = 55 kg. Un sportiv cu masa mg = 65 kg urci pe cealalti ramura a cablului cu acccleratia @ = 4 ovis? fati de cablu. S& se determine acceleratile corpului si sportivului fat de pamant. 285. Doud corpuri cu masele my $1 My sunt legate la capetele unui fir inex- tensibil trecut peste un scripete fix. Pe una dintre ramurile firului este inter Jat un inel fix care, in timpel miscarii firului, actioneaza asupra acestuia cu o forté de frecare constanté FL SA se determine acceleratia sistermului de cor- puri. Pentna problema 285 286, Un fir care are Ja unul din eapete un corp de masd vr) = | kg este trecut peste un scripete fix. Pe cealalta rama a firului alunecd, en frecare, un inel eu masa 1 = 3 kg. a} Cu ce acccleratie « cade inelul, stiind ca firul gi corpul v#, raman in ropaus? 47 2 - Principit si legi in mecaniea newtonian’ 289, De tavanul cabinei unui ascensor carc coboara cu acceleratia ag = 0,2g este fixat um scripete pesic 5} Inclul cade cu acceleratia ay ms?, Care este acceleratia corpului? care este trecut un fir. De capetele firu- lui sunt legate dew corpuri a edror masa total cste M= 48 kg. Stiind ca cele doud corpuri se deplascazé fata de eabina ascensorului cu accelerafia a — 03g, 88 sc determine masele corpuritor si forta cu care scripetele actioneaza asupra tavanului cabinei. Penteu problema 286 287, Cunoseand masele corpurilor din figura gi faptul ca frecdrile sunt neglijabile, 4 se determine acceleratia corpului de masa my Peatcu prohlema 287 288, Peste un setipete fixat de lavanul cabinei unui ascensor este tre- cut un fir inextensibil la capetete caruia se afla dona corpuri cu mascle w,>n13. Ascensorul este ridicat ett acceleratia a. SA se detenmine aceeleratia corpului 7 fata de casa liftului si fata de cabini. 48 Legile freedrii la alanceare 490; Un corp cu niasa a ~ 5 kp se afla pe o suprafaté orizontald pe care se poate deplasa cu frecare, coeficientul de frecare Ia alunceare find pL = 0,02 Cu ce forti orizontalé F trebuie impins -corpul astfel ineat si capete © accele- ratie @ = 1 m/s2? Pentru problema 290 291, Raportul dintre forta de Wactiune si greutatea: unui automobil este k= 0,11. Cuce acceleratie pormegte automobilul pe o sesea orizontald pe care coeficientul de frecare este H = 0,062 292. Doua corpuri legate printr-un fir inextensibil se aflA pe o suprafata orizontala pe care se pot deplasa cu fre- care, cu acelasi coeficient de frecare la alunecare. Tragdnd de unul dintre cor- puri cu o forta orizontald F, tensiunea din fir in timpul deplasarii corpuritor este 7, = 53 N. Aplicand o fortd orizon- tal de aceeagi marime F ccluilalt corp, tensiunea din fir este 7) = 37 N. S& s¢ determine valoarea lui F. Logile freetrit la alunecare aS un corp cu masa m= 30kg se deplaseaza cu vitezi constanla pe o suprafaté. orizontalé sub actiunea unci forte # = 100 N care face unghiul o = 45° cu orizontala. Sd se detcrmine va- loarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp si suprafata pe care se deplaseaza. Pentru problema 293 * Coeficientul de frecare la alunecare dintre un corp de masi 7 gi suprafata orizontala pe care se afla agezat este J. Asupra corpului se actioneazi ou o forta care fuce unghiul @ cu orizontala, ca in figura, Ce valeare minima F trebuie sa aiba forta, astfel neat corpul s& poata fi pus in migcare? Pentru problema 294 85. Tack un corp aflat pe o suprafatd orizontala este tras cu o forta £ = Gi2 orientatd dup’ o directie care face unghiul @ = 30° cu orizontala, 49 Cap. 2 - Prineipii atunci corpul se deplaseazi uniform, Cu ce forti F care face unghiul @ = 30° cu orizontala trebuie impins corpul pentru ca el si se deplascze uniform? 96 Un corp cu grautatea G se deplascaza cu acceleratia a, = 4 m/s? pe oO supralafa orizontald sub actiunea unei forte Fy = G/2 care face unghiul o = 30° cu orizontala, Cu ce acceleraqie se va deplasa corpul dac& forta isi mareste valoarea la Fy = G, pastrand aceeasi directie? 297. Un corp se deplaseaza pe o supratata orizontali cu accelcratia con- stant a, = 2,5 m/s? find impins cu o forté F care face unghiul « = 60° cu orizontala si a carci marime este egala cu dublut fortei de frecare, Cu ce accel- erafie se va deplasa corpul dacd este (vas cu aceeasi forti F care face unghi- a ot = 60° cu orizontala? 298. Dou’ corpuri de mase nm si any se atla in contact pe o suprat: xontala pe care se pot deplasa cu fre- Coeficiental de freeare la alumecare | este ucelasi pentru ambele curpuri. Sistemul este pus in migcare cn ajutorul unci forte orizontale F care impinge corpul /. Sa se determine acceleratia cu care se deplaseazi cor purile si forta cu care corpul actioneazd asupra corpulut J. care. 50 299, Doua corpuri cu mascle ia $1 my sunt legate cu un fir mexten: st agezaic pe o suprafati orizontala pe care sc pot deplasa cu frecare, ecoeli- cientul de frecare la alunecave fiind 1, Sub actiunea fortelor F, gi # care fi cu orizontala unghiurile ¢, respectiv B, corpurile se deplaseaza spre stanga. Si sc deternnine acceleratia miscarii gi ten- stimea din firul de legatura, Penta problema 299 300. Corpul de masii # = 2 ke se deplaseazi cu viteza constant sub acti- unea fortelor din figura. Migcarea are loc cu frecare, unghiul de frecare fiind p= [5° (4 = te). $8 se determine va- lorile sclor doua forte, stiind c& Fy = Penity puoblema 300 Legile frecarii ta al 301, Un corp este deplasat cu vitezi constanté pe o suprafata orizon- tala sub actiunea unei forte de tractiune F minima. Unghiul de fresare dintre corp si supratafa este ~. Cum este ori- entata forja F? O scanduva cu greutatea G = 50 te lipitd de um perete vertical priw apasare cu o forfi J care face un- ghiul @ = 45° cy orizontala, Dainda-sc coeficientul de (recare la alunecare din- tre seindurli gi perete p = 0,3, si se determine marimea forte’ F pentru ca scdndura s& nu cada. Pensry problema 302 ee magnet cu masa m = 50 g este“a§ézat pe un perete vertical de otel pe care poate fi deplasat cu irecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind jt = 0,2. Magnetul poate fi deplasat uniform in jos cu ajutorel unei forte verticale #, = 1,5 N. Sa se deter- mine: a) forja cu care magnetul apasd asupra peretelui; b) fora verticalé mi- nima necesaré pentru deplasarea mag- netului in sus. 304. ati corpuri de mash mr fiecare, allate in linia, sunt legate prin 7 resorturi identice. Sub actiunea onei forte F aplicata ulumului corp, sistemul se pune in miscare orizontald cu acecl- eratia a. Cunoseénd cavficicntul de fre- care po dinwe corpuri si suprafala pe care se deplaseaza gi conslatta elastica a resorturilor k, si se determine va- loarea fortei F si modificarea lungimit fiecdrui resort. 305, # cuburi avand masele in pro- gresie geometricd cu ragia q sunt asezate In contact pe o suprafata orizon- tald pe care se pot deplasa cu frecare. Se actioneara asupra cubului cu cea mai micd mas’ cu o forté orizontala F. Sa se afle forla cu care cubul cu numarul de ordine & avtioneazd asupra cubului cu mumarul de ordine &+1. Comparati rezultatul cu cel obfinut la problema nr. 223. Pentru problema 306 Adé. Pe un plan inclinat cu unghiul o = 30° fark de orizontala. se afi un corp cu masa wa = 3 kg. Cocficientul de frecare la alunecare dintre corp si plan 51 Cap. 2 - Principii si legi in mecanica newtowiand este Pp = 0,3. Asupra corpului actio- neazi forfa F= 9 N, indreptata ca in figur’. $4 se determine acceleratia cu care se va deplasa corpul si forta de fre- care dintre acesta gi planul inelinat. 307. Un corp este urcat cu vitezd constant pe un plan inclinat cu ajutorul unci forfe orientate de-a lungul planului gi egala in marime cu greutatea corpu- lui. Cunoscind coeticientul de frecare la alunecare dintre corp gi plan pt = N3, si se determine unghiul de inclinare al planului. 308. Pentru ce valori ale coeficien- tului de frecare dintre un corp $i un plan inclinat cu wnghiul c = 30° fata de ori- zontala ridicarea corpului pe acest plan necesita mai mult efert decal ridicarea sa pe verticala’? 309. Un corp cu masa r= 2 kg se afl in echilibra pe un plan inchnat cu luo- gimea /= 50m gi indljimea # = LO om. Corpul este ndicat uniform pe plan tragandu-l cu un fir paralel cu planul pe care este intercalat un dinamometru, apoi cste coborat uniform, tragdndu-l in jes. 88 sc determine diferenta dintre indicatiile dinamometrului in cele dowd cazuri. 310, Un corp poate fi mentinut in repaus pe un plan inctinat cu unghiul o = 30° fafa de orizontala cu o forta 52 minima F = 60 N, paraleli cu planul, Lasat liber, corpul coboara cu accelera- fia a = 2 m/s? Ce fort #, paralela cu planul, trebuie aplicatd corpului, astfcl ‘incat acesta sA urce uniform pe planul inclinat? SIL. Un corp poate fi ndicat cu ‘viteza constanta ps un plan inclinat sub actiunca unei forte F, = 25 N paralcla cu planul Corpul rimane in echilibra pe acelagi plan daca este apisat cu o forlé minima F, perpendiculara pe plan. Care este valoarea unei forte Fy paralala cu planul care produce ridi- earea wniforma a corpului pe plan in conditiile in care asupra corpului actioneaz’ gi forta F,? In corp este ridicat eu viteza Hts coi pe un plan inclinat cu un- ghiul a = 30° sub actiunea unei forte orzontale a cdrei valoare este egald cu greutatea corpuluj, $4 se detennine coeficientul dé frecare 1a alumecare din- tre corp si plan. ( 343,AJn corp eu masa m7 = 2 kg se poate@eplasa cu frecare pe un plan inelinat cu unghiul « = 30° fara de ori- zontala, coeficientul de frecare la alunecare fiind j. = 0,2. Asupra corpu- tui actioneazd a forfa F care face un unghi § = 45° cu directia planului incli- nat, orientat&é spre partea superioara a planului. Corpul coboaré cu acceleratia a= 1 mis, $4 se determine marimea forjei F. Pentru problema 313 314, Un corp cu masa m= 1 kg se aflé pe un plan inelinat cu unghiul & = 20° fata de orizontald pe care se poate deplasa cu frecare, unghiul de frecare fiind @ = 10°. Corpul este urcat cu vitez’ constauta spre varful planului cu ajutorul unei forte F care face unghiul f = 75° cu orizontala, S4 se determine méarimea fortei F. 315, Pe un plan inclinat cu inal- timea # = 10 m gi lungimea /= 50 m este lasat si coboare, cu ajutorul unui cablu, un corp cu masa 4 = 60 kg. Acceleratia coborarii esie a = 0,25 mis? Si se determine tensiunea din cablu, stiind c& fortele de rezistent& intdmpinate de corp in miscare reprezinté £4 = 10% din Steulatea sa. 316. Asupra unui corp aflat pe un plan inclinal actioneazA 0 forti otizon- tala cgala cu greutatea corpul drep- Legile frecdrii la alunecare tatd spre plarml inclinat, Pentru ce va- loare a unghiului facut de planul tncli- nat cu orizontala forta de frecare la migcarea corpului pe plan este ma- xima? 317. Un corp este lasat liber de la ‘Indltimea 4 pe un plan inclinat de unghi vatiabil. Misearca arc loc cu frecare, unghiul de frecare fiind g. Pentru ce valoare @ a inclinarii planului corpul ajunge la baza acestuia dupd un limp minim? 318. Pe un plan inclinat cu un- ghiul o fara de orizontala se aflé in con- tact doud corpuri cu masele mm, gi nia Coeficientii de frecare dintre plan si corpuri sunt J4|, Tespectiv [p, astfel meat 1) > tly. Si se delermine: a) var icarea minima a unghiului ot pentru care cele doud corpuri incep sd alunece pe plan; b) forta de interactiune dintre cele dowd corpuri in timpul miscari. Pentru problema 314 319. In sistemul din figura sc cunosc masele mtg, my gi ag Si coefi- cientul de frecarc la alunecare dintre 53 2 - Principii sf legi in mecanica nex oniand corpuri si suprafata orizantala. S& se determine acceleratia cu deplaseazi sistemul si tensiunca din firul care leagi corpurile £ si 2. care se Pentru problema 319 320, Sistemul de corpuri din fig. a se deplaseazi cu vitezé constanta. Coeficiental de trecare Ia alunecare dintre corpurile allate pe suprafata ori- zontald si aceasta este acelasi. SA se determina acceleratia sistemului dupa ce configuratia sa este modificata ca in Bg. b. Pentru problema 320 84 1321! Tn sistemul din figura corpul de masa f= 4 kg se afl pe o suprafata orizontald pe care se poate deplasa cu frecare, coelicientul de frecare flind pt = 0,15. De capétul liber al firului se agata v pisicd de masa # = 2 kg care urea pe fit eu acceleratia ay ~ 2 m/s? fath de fir. Cu ce acceleratie se deplaseazi corpul de masa Mf? Pentru problema 321 322. fn sistemul din figué cele dowd corpurt au mase egale mi = 10 kg, iat coeficientul de frecare dintre corpul / si suprafaja orizontald pe care se deplaseazi este | = 0,1. S& se deter mine acceleratiile celor dowd corpuri si tensiunea din fir. Pentru problema 322 323, Corpurile din figura au mase- lo my = 2 kg, wry = 3 ky, m3 = 4 kg, iar coeficienii de frecure Ja deplasarea corpurilor / gi 2 sumt ,) = 0,15, respec- tiv jg = 0,05. Sa se afle tensiunea din fir in timpul deplasiisii corpurilor. Legile freedrii la alunecare 315, Si se determine raportul wiyimy pentra care corpul 2 din figuri ‘incepe: a) si urce; b) sa coboare, Se cunoaste unghiul & ficut de planul inclinat cu orizontala si coeficicntul de frecare la alunecare 4 dintre corpul ? si planul inclinat. Pentru problema 323 324, In sistenmal din figura cele trei corpuri an acecasi masa, iar intre cor- " purile / si 2 exist frecare, coeficientul de frecare fiind p= M6. exmine acceleratiile cu care se deplaseaza cele trei corpuri ai se det Pentru problema 32+ Pentru problema 325 326. in dispozitivul din figura de la problema precedentd se cunose of = 30°, k = mofm, = 23, W = 0,1. SA se determine acceleratia cu care se deplaseaza sistemul de corpuri din momentul in care este lsat liber. 327. In sistermut din figura cele dowa corpuri au mase egule m gi se deplascazi cu acelagi coeficient de fre- care |. Si se afle acecleratia miscarii lor si tensiunea din fir. Pentru problema 327 55 Cap. 2 - Principii si legi in meeanii 328. Un corp cu masa m= 200 kg este ridicat cu vitezd constant pe un plan inclinat cu ajutorul unui sistem de seripefi ca in figura. Cunoscand un- ghiul a = 30° ficut de planul inclinat cu onzontala si cocficientul de frecare p= 0,3 dintre corp si plan, s& se afle AZ Pentra problema 328 Penn problema 329 329, Corpurile din figuri au mase- lem = 1 kg, wy = 2 kg, my = 5 kg, unghiul facut de plaaul inclinat cu ori- zontala este 0: = 30°, iar coeficientut de frecare 1a alunecare dintre corpurile / 51 34 newtaniand 2 si suprafetele pe care se deplascazi este U = 0,2. $4 se determine acceleratia cu care se deplaseaza sistemul 5 teusi- unile din cele dowa fire. 330. in punctul de imbinare a doua planuri inclinate, care fac cu orizontala unghiurile o si (8, se afl& un soripete fix Peste seripete este trecut un fir inexten- sibil, la capetele caruia sunt prinse dowd corpuri cu aceeasi masa m. Corpurile se deplaseaza cu frecare pe cele dou’ pla- nuri inclinate, fi sensul indicat pe fi- gurl, coeficientul de frecare fiind acelagi, J. SA sc determine acceleratia cu care sc deplaseaza cele dowd corpuri si tensiunea din fir. Pentru ce valoare a cocficientului de freeare corpurile se deplaseaz’ cu vitezi constanta? Penttu problema 330 331. Dou’ planuri inclinate cu unghiurile & = 60°, respectiv B = 30°, se intersecteazd formand un unghi drept. Pe linia de intersectie este fimat un scripete, iar de capetele firului trecut peste scripeie sunt legate doua corpuri cu masele a) gi mz. SA se determine conditia ca sistemul s& raménd in repaus, sliind 08 cele dowd corpuri au acelasi coeficient de (recare la alune- care WL pe planuri 332. Corpurile din figuri au masa m= | kg fiecare. Cu ce forta orizontala minima poate ft deplasat corpul de jos stiind cd, pe ambele sale suprafete, coe- ficientul de {recare la alunecare este 4 = 0,3? Pentru problema 332 Pentru pritkema 333 333. Pe un plan onzontal stau una peste alta doud caramizi cu masa m= 5 kg fiecare. De cirimida de sus se prinde un fir care este fixat de un punct imobil. Firul face un unghi o = 30° cu normala la c&ramid’. Coeficientul de frecare fa alunecare dintre caramizi este iL = 0,2, iar frecarea plan-caramida se neglijeazd. Cu ce forta orizontald se poate trage clramida de jos? 334, Doud corpuri de mase mr si diy Sunt agezate unul peste celalalt pe o suprafaté orizontala. Asupra carpului ? actioneazao forti F care face unghiul « cu orizontala. Coeficientul de frecare la akunecare intre cele dowd corpuri este Hy, far intre corpul 2 si suprafata ori- zontal este Mz. Sa se determine accele- ratiile cu care se vor deplase cele dou’ corpuri. Pentru problema 335 335. Pe © supratata orizontala ne- (eda se afl sistemul de corpuri din fi- guré, Cueficientul de frecare la alune- care dintre corpurile de mase m gi mase M este w. De corpul Mf din dreapta se 57 Cap. 2 = Principti sil newteniand trage culo forth orizontala #, Sa se determine acceleratiile carpurilor din sistem, 336. Peo foaie de hartic agezata pe © suprafata orizontald se aflaé un corp. Coeficientul de ficcare la alunecare dintre corp yi bartie este p. Care este valoarea minima a acceleratici cu care trebuie trasa hartia astfel inedt corpul si alunece de pe ea? 337. Un carucior de magi MW se poate deplasa fara freeare pe o suprafala orizontali, Pe platforma caru- ciorului se afl un corp de magi pm, Ceeficientul de frecare la alunecare dintre acesta si cArucior este p. Cu ce aceelerafic fata de deplascazé corpul daci asupra sa achioncazé o forta orizontala £7? eirucior sc 338. Detenwinati acceleratia pe care trebuie si o aiba caruciord din fi- aura astfel inet corpnl A si nu cada. Coelicientul de freearc dintre corp. si peretele vertical al ciruciorului cste [. 38 Pentru probleani 338 339. Sistemmul de corpuri de mase my gi my din figura se afla intr-un asccnsor care se deplaseaza in sus cu accelcratia constanta a. Sa se determine tensiunea din firul earc [oagd cele dowd corpuri, cunosednd coeficientul de fre- care i dintre corpul 7 si suprafata pe care se aila, Pentru problema 439 365. Cu ce accelerapie ircbnie depla- sata cutia din figwa astfel incdt cor- purile si inceapii sa se deplaseze in sen- sul urcirii cerpulud 7? Corpurile ou acecasi masa m, iar coeficientul de Legile trecariila alunecare frecare la alunecare diritre ele §i cutie este acelasi, | Penten problema 340 341, Un corp se afla in repaus pe un plan inclinat cu unghiul a fata de orizontalé. Coeficientul de frecare la alunccare dimtre corp gi plan este pw. Cu ee acceleratie trebuie deplasat in directie orizontala planul inclinat, astfel incat corpul si inceapa sd aluncce pe cl. Se vor analiza cele dowd cazuri posibile (cele doud sensuni ale acceleratici plan- ului) 342. O platform4 cu masa M se poate deplasa fird frecare pe un plan inelinar cu unghiul @ fata de orizontald. ince directic si cu ce acceleratie trebuie 3A alerg¢ un om cu masa wt pe platfor- mi pentru ca aceasta si nu alunece pe planul inclinat? Cat trebuie si fie coefi- cientul de frecare dintre picioarele omului si platform’ pent ca problema si aiba solutic? 343. Pe un pian inelinar cu un- ghiul o faa de orizontala se affa o scin- Pentru problema 342 duri cu Masa my, lar pe ca un corp cu masa my. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp yi sedindurd este Hy. SA se stabileascd pentru ce valor: ale coeficientului de frecare fz dintre scandura si planul inclinat scéndura va fi in repaus, in condittile im care corpul aluneea pe sc&ndura. Penten problema 343 giiegt in mecani Forta centrifuga de inertie 344. Un corp cu masa my = 2 kg se deplascazd uniform cu viteza v; =10 0,5 m. Unalt corp, cu masa nz 550 g, se deplaseaza ms pe un cere cu taza ry cu viteza vp = 4 m/s pe un cere cu raza ry =30 cm, Care este raportal dintre fortele centripete care determina migca- rile celor dew’ corpuri? 345. Peo vergea de masa negli- jabila care se roteste in plan otizontal sunt fixate dowd corpuri identice: unul la capat, celdlalt la o treime din lungimea vergelei, mésuraté de la axul de rotafie. Forja orizoniali care actioneaza asupra primului corp este cu AF = 100 N mai mare decét forta care actioneazi asupra celui de-al doilea corp. SA se afle forta centripeta totala dezvoltata in vergea, 346, Prin cregterea de 1 = 3 ori a -vitezei unghiulare a unui corp aflat in migeare cireulara uniform’, forta cen- tripeta creste cu AF =+60.N. Stiind ca masa corpului este m kg, s@ se deter- mine acceleratiile centripete ale migcirit sale in cele doa cazuri, 347, Dowd corpuni de mase my si my se rotesc cu viteza unghiulard i, ca 60 gewtoniand in figura. Distantele de [n cle la axul de totafie sunt / si fy. SA se determine ten- siunile din fire. Pentru problema 347 348. Un corp cu masa m = 20 g, aflat la capitul unei vergele rigide cu lungimea f= 40 cm, are o migcare circu- lara. uniforma in plan vertical cu frecventa v = 10 rots. Sd se determine fortele de tensiune in vergea in punctele Superior si inferior ale traiectorici. 349, Un corp cu masa a = 4 kg este legar la capatul unui fir de cauciue si rotit uniform in plan vertical cu frecventa n = 120 rot/min. Lungimea firului netensionat este fy = 30 cm, iar constanta sa elastic k = 103 N/m. Si se affe alungirile firnlui in punctele superi- or 51 inferior ale taiectorici. 350, Un avion descrie un cerc cu raza R= 490 in in plan vertical, Ce viteza minima trebuie si aiba avionul agtfel incat in punctul superior al traiec- torief pilotul sf nu cada de pe scaun? 351. Un vas deschis plin cu apa este legat cu un fir gi rotit cu vitez’ con- stant in plan vertical. Disianta de la ccntrul de rotatie pan& la suprafata apei este d = 80 cm. SA se determine viteza unghiulara minima neeesari pentru ca. apa s4 nu cada din vas in timpul rotini. Cure este raporml dintre tensiunea din fir fn punctul cel mai de jos al traiecto- rici gi greutatea vasulni? 352, Pe o platform’ orizontalé care se rotegle cu frecventa a 12 rot/min se afld un corp agezal la distanta d= 75 cm de axul de rotatie. Care este valoarca minima a cocficientului de fre~ care la alunecare dintre platforma 5i corp pentru care acesta nu alunec’ in timpul rotirii? Pentru problema 353 353, Un om cu greutatea G se afla pe o platforma care se roteste cu viteza unghiulard @ in jurul unui ax ver tical, la distanta X de axul de rotatie. Omul ridicé o greutate G, cu ajutoml unei franghii ce trece peste un scripete fix. Cocficientul de frecare la aluneeare dintre picioarcle omului gi platforma Forta centrifuga de inertie este (.. SA se determine intre ce valori poate fi cuprinsa acceleratia ¢ cu care ommul ridicd greutatea pentru ca el si * timand in repays fath de platforma. 354. La extremititile unui ax vertical se afl cite un inel prin care trece un fir inextensibil. De capetele fir- ului sunt prinse dou’ corpuri cu masele ji, (in partea inferioaré) gi sg. Imprimand sistemului o miscare de rotatie, cospul 7 va descrie un cerc in plan orizontal cu raza egali cu jumdtate din lungimea ramurii de fir care il sustine (de la corp pana la inelul superi- or). 58 se determine raportul masclor celor dowd corpuri. Pentm problema 354 355, Un dise se roteste uniform ‘in plan orizontal cu viteza unghiulara w, De axul diseului este Jegat un corp pain intermediul unui resort care, in stare netensionatéa, are lungimea /. Sa se 61 Cap. 2 - Principii $i logi in mecanica newtoni: a RS determine expresia A/,/Ad) a alungirilor resortului in cazurile in care deplasarca, corpului pe dise are loc cu freeare (coe. ficientul de frecare fiind 1}, respectiv frevarea este neglijabila. 356, Un automobil cu masa im = 3 tse deplaseazé cu viteza constanta v = 36 kin/h pe un ped convex cu raza de curbura R = 50 m.Care este apisarea maxima pe care automabilul o exerciti asupta padului in timpul migcarit? 357. Pe un pod tn fonma de are de cere cu raza de curbur’ & = 90 m se deplaseaza cu viteza constanté v = 34 kmh un automobil cu masa wi = 2 ¢ Sa se afle unghiul pe care i] face cv ver- ticala raza unui punct de pe pod, gtiind ci in acel punct autemobilul apasa asupra podului cu forfa / = 14.400 N. 358. Peste un rau eu latimea d= [O00 m este construit un pod in forma de arc de cere, punctul sau cel mai inalt allandu-se la 4 = [0 m deasupra tmalurilor, Podul suporta o sarcin&é ma- xima F = 43 kN. Care este viteza ty nima cu care un camion cu masa w= 5 t poate si treach peste pod fra ca acesta si se dirame? 359. SA se determine expresia vilezei pe care trebuie sf o aibé un auto- mobil penta ca, deplasdndu-se pe un pod convex cu raza R, s4 para fara ereu- tate in ficcare moment. 62 360. Cu ce vitezd vse deplaseaza un vagon pe o curba cu raza R= 90 m, daca un pendul suspendat de tavanul vagonului se inclind {até de ver- ticald cu un unghi o = 45°? Cat este ten- siunea din final de suspensic dacd masa pendulului este # = 10 ke? 361. Un automobil se depla- scaza cu viteza v = $4 kn’ intr-o curba cu raza X = 50m. Pentru ce valoare minima a coeficicntului de frecare la alunecare dintre ro{i si yosea automo- bilul nu derapeaza? 362. Un matociclist se depla- seazd cu viteza vy = 54 knv/h pe .zidul mortii”, adic pe interiorul unui cilindre eu diametrul ¢ = 18 m. Pentru ce va- loarc a coeficientului de frecare la alunecarea laleralé intre roti si zid miscarea este posibila? 363. Un biciclist se deplaseaza tutr-o curba cu raza R = 25 m, coetici tu] de frecare fa alunecarea tatetald din- tre roti si sosca fiind p1 = 0,15. Care este unghiul de inclinare al bieielistului fata de vertical si ce vitezi maxima poate dezvolta el fird s& derapcze? 364. Un avion descrie un are de cere eu viteza constanté v = 360 knv/h. S& so afle raza traiceiorici, gtiind ca in timpul deplasarii corpul avionului face unghiul ct = 10° cu directia de zbor. 365, Un mataciclist inva int-o curba cu raza R = 90 m, pe o gosea care face unghiul & = 30° cu orizontala din cauza suprainalfirii marginii extcrioare Cunosednd coeficientul de freeare fe alunecare dintre rofi si gosea w= 0,4, 8 se determine viteza maxima cu care se poate deplasa motociclistul {Hrd sa dera- ‘at ar trebui s8 fic unghiul de tn- elinare a] yoselci pentru ca viteza moto- crclistulu sd poata fi oriedt de mare? 366. Un corp de dimensiuni neglijabile suspendat de tavan prinwr-un fir inextensibil descrie un cere in plan orizontal (pendul conic), aflandu-se la inalfimea f fard de pozitia de echilibru. Sa se determine frceventa rotatie} cor- pului. 367. Un corp este suspendat prinir-un. fir cu lungimea / = 2 m de marginea unui disc cu raza R= | m care se roteste uniform in plan orizontal, Care este viteza unghiular& a rotatiei daca fir face unghiul a. = 30° cu ver- ticala? Pentru problema 367 368. Un was de forma unui trunchi de con, eu diametrul fundului de 40 cm si inclinarea peretilor fati de ori- vontala 60°, se roteste in jurul axutut sau verlical. Care este freeventa rotatiei, dac& un corp de dimensiuni neglijabile sv afla in echilibru la indltimea de 30 em lati de fundul vasului? Frecarile se neglijeazd. Peneeit problema 368 369, Pe suprafata exterioari a upw can cu unghiul la varf 2c, un mMotociclist deserie un cere de razi KR aflat in plan otizontal, cu viteza unghiu- lara @. Care este valoarea minima a cocticientuhid de frecare la alunecare pentru care migearca este posibila? 370, Un con cu unghiul la varf 2c se deplaseaza uniform accelerat In sus, cu acceleratia a. Pe suprafata inte- nioara a conuhu, un corp descric um cer de raza & in plan ortzontal, miscandu. fara frecare. $4 se atfle perioada T a miscarii corpului. 63 Cup. 2 - Principii si legi in mccanica newtoninnd Pentru problema 370 371, Pe peretele interior al unei palnit aflata in migcare de rotatie unifor- Mi se ageazai un corp de dimensiuni neglijabile, la distanta r de axul de rotatie. Peretele palnici faec unghiul eu orizontala, iar coeficicniul de frecare la alunecare dintre corp $i palnie este L. $a se afle intre ce valori trebuie sa fie cuprins’ viteza unghiulara a pAlnici ast- fel incat corpul s4 rdman& In repans fata de palnie. Pentru problema 371 372. Pe un inel de ravi A sc poate deplasa fird [recare o mici bila. Unde se va gasi bila atunei cand inelul a4 se roteste cn viteza unghinlara w in jurul unui ax vertical ce trece prin centnul san? i Pentru problema 372 373, O sfera cu raza R = 2m se roteste uniform in jurul unui ax vertical cu frecventa de 30 rotimin. La ce inalyime se va afla in echilibru in interi- orul sdu un corp de dimensiuni neglija- bile? Se neplijeaza frecirile. 374, Un corp se poate deplasa pe suprafata exterioara a unei sfere de razd R, cocficientul de frecare la alunecare dintre corp si sferaé flind |. Care este viteza unghiularé maxima cu care sc poate roti sfera fn jurul axului su vertical, astfel incat corpul sé se afle in echilibru intr-o pozitie in care raza vectoare face cu verticala un unghi oc? 375. Doua bile cu masele yt) = 500 g si mg = 300 g, legate printr-un fir cu lungimea / = 20 em, sunt strapunse de o tij@ orizontald de-a lungul cdreia pot aluneca fri frecare. Sistermul se roteyte in jurul unui ax vertical situar inte cele dona bile. La ce distanti de axul de rotatic webuie si se afle centrul bilei J astfel incét cele doud bile sii mu se deplaseze pe tija? Este stabil acest echilibru? o be ™m) f omy Pentru problema 375 376. in dispozitivul din proble- ma precedenta bila 2 se leaga de axul de rotajie printr-un tesort cu coustanta elasticA 4 = 5 N/m si lungimea in stare netensionala Jy = £0 cm. $4 se deter- mine distanta bilei / faté de axul de rota{ic st alumgirea resortului atunci ednd sistemal se reteste cu freeventa 4 = 45 revmin, 377, Sferele unui regulator cen- tifugal sunt legate printr-un resort pres vazut la mijloc cu un inel prin care trece, fara s&-I atingd. axul regulatoru- lui. Masa flecirei stere este m = 5 kg, lungimea tijelor care sustin sferele / = 60 cm, lungimea tesortului in stare nétensionata 4; = 40 cm, constanta sa elasticd k = 200 Nim, S& se afle viteza unghiulard a regulstorului, stiind ef tijele fac cu verticala un unghi & = 30°, Pentru problema 377 378. La fiecare din extremititile Unei tijc verticale ce se roteste cu viteza unghiulara 0, s-a fixat cate un fir. De capetele fibere ale celor dowd fire s«a legat o bild cu masa m = 300g. Bila se rotegte in plan orizontal, iar firele formeaza intre ele, in timpul rotirii, un unghi drept. Longimea firului superior este a= 30 em, cea a firului inferior 6 = 40 cm, Care dintre fire se rupe primal si Ja ce vite7’ unghiulara, daci Tezistenta Ia rupere a firelor este 7 = 12,6 N? 379. Un pendul dublu se roteste fh jurul axului vertical astfel incal cele doui fire se afla tn acelasi plan $i fac cu verticala unghiurile o gi fi. Cele dou fire au aceeagi tungime /, SA se deter- mine viteza unghiulara a rotatici pendu- lului. 65 Cap. 2 - Principii si le b a Pentru problema 378 Bt Pentcu problema 379 380. Dou’ bile cu mascle m; = 100 g gi #72 = 50 g sunt legate la cape- tele unor fire inextensibile care au lungi- mile /, = 28 om, respectiv /2 = 30 cn. Celelalte capete ale firelor sunt legate de un alt fir gi sistemul este pus in miscare de rotatie in jurul unui ax verti- cal. Ct trebuie s& fie viteza unghiulara a rotatiei pentru ca ec! de-al treilea fir sa raména vertical. Care este in acest caz diferenta de nivel intre cele dowd bile? Pentru problema 380 66 mecanica newtoniand Legea atractiei universale 384. SA se afle foria cu care se atrag dow sfere de plumb cu diameteul @ = 1 m fiecare, aflate in contact. Densitatea plumbului este p = 11.300 kg/m, constanta gravitafionald K = 6,67.10°8) Nmvkg?. 482, Sh se determine forta de atractie dintee Paémant gi Lund, cunoseand masa Pamantului Af = 6.1024 ky, masa Lumii m = 73.1022 kg gi distanja medic Piimant-Lund & = 3,8.108 m. 383, Un triunghi isoscel are laturile egale de lungime @ = 5 m gi unghiul dintre ele o. = 120°. In varfurile de la baza triunghiului se aflé dowa cor- puri avand aceeagi masa wt = 301. Sse determine intensitatea cimpului gravi- tational in cel de-al treilea varf al tri- unghiului. 384. Sa se afle intensitatea campu- lui gravitational ia indltimea f= 20 km, daca la suprafata Pamdniului valoarea sa este Ty = 9,81 Nekg.. Se da raza Pamantului 2 = 6.400 km. 385, La ce indltime deasupra mintului intensitatea cfmpului gravita- fional al acestuia are valoarea T = 1 N/kg? eaKe————————— 386. De cdte ori greutatea unui corp la suprafata Pamantului este mai amare decdt greutatea aceluiasi corp la inaltimea de 100 km? Dar la 1.000 km? 387. La ce distanta de suprafata Pamantului, exprimata in raze terestre, forta cu care acesta atrage o nava cos- mica cste de 2 = 100 ori mai mica decat la suprafata Pamantului? 388. Distanta medie dintre cen- trele PAmaatului si Lunii este egala cu a= 60 raze terestre, iar masa Pamén- tutut este de & = 81 ori mai mare decat masa Lunii. fn ce punct al segmentilui care unesté centrele celor dowd corpuri crest un corp este fara greutate? 389. Raza Lumii este de aproxima- tiv 3,7 ori mai mick deedt raza Paman- tului, iar masa sa de 8! ori mai mica, SA sc determine valoarea acceleratiei gra- vitationale ta suprafata Lunii. La suprafala Pamantului gp = 9,81 m/s?, 390, Densitatca medie a planetei Venus este p = 5.200 kg/m}, iar raza sa R= 6.100 km, Sa se determine accele- ratia eXderii libere la suprafata Jui Venus. Constanta atractiei nniversale este K = 6,67.1071! N.m¥kg? 391, Raza Soarelui este dev = 110 ori mai mare decit raza Pamantului, iar densitatea medie a materici solare este de = 4 ori mai mica deedt densitatea Pamantutui. Din aceste date si se de- duci valoarea acceleratici gravitatio- nale la suprafaya Soarelui, daca a supra- fata Pamantului ea este gp = 9,81 m/s? 392. Densitatea medie, a unui asteroid cu raza 2, = 400 km este & 80% din densitatea medie a Piman- tului. Ce fnéltime maxima 4, ar atinge o Piatra aruneati vartical in sus de la supralata acesiui asteroid daca pe Pamdnt, aruncaté cu aceeasi vitezai initiala, piatra atinge inltumea maxima 4p = 25 m!? Raza Pimantului se va con- sidera Rp = 6,400 kin. 393, La ecuatorul unei planete oarecare un corp cantireste de dowd or mai putin decat is polul siu. Si se afle perioada de rotatie a planetei fn. jurul axel sale, dacd densitatea medie a Planetei este p = 3.103 kgm} Constanta gravitationala este K = 6,67. (0-1! Nin2vkg? 494, Sa se determine’ densitatea medig a unei planete pe care corpurile au [a ecuator o greutate cu 16% mai miicd deeat la pol. Perioada de rotatie a planetei este T= 24 h. 395. Cat ar trebui si dureze zina pe Paméint pentra ca Ta ecuator corpu- tile sa nu aib& greutate? Raza Pama tului este R= 6.400 km, aeccleratia gravitational la ecuator g = 9,78 mis?, 67 Cap. 2- Pri 396, $4 sc afle raportul dintre masele Suarclui 3i Pamantului din umnitoarele date; Luna se roteste de m= 13 ori in jurul PaAmantului in decurs de: un an; distanta medic de fa Soare la Pamént este de & = 390 on mai mare decat distanta de la Lund la Pamant. 397, Un an pe Jupiter dureaza de 12 ori mai mult deedt pe Paradnt. Considerand orbitele planetelor cireu- lare, si se afle de cate ori distanta de la Jupiter la Soare este mai mare decdt distanta de la Pamant la Soare. n 398. Satelitul Phobos al planetei Marte are raza orbitei r = 9.400 kin gi perigada de revolutie 7 = 7h40min. Cunoscind raza Pamantului R= 6.400 km si aproximand intensitatea cémpului gravitational la suprafata Pamantutui T= 72 mis?, si se aprecieze de cate ori masa Jui Marte este mai mici dect masa Paméantului. 399. Si se determine densitatea medie a unei planete sferice, stiind c& un satelit al acesteia se deplascaza pe o 68 yi legi in mecanica newtoniand orbit circulara cu perieada T, la o dis- tanfi de supratata gala cu jumatate din raza planctei. 400. Un satelit artificial se roteste in jurel Pamantului pe o orbitd circular’ aflati la indltimea # = 1.600 km. Cunoseiind raza Pamantului 2 = 6.400 km gi acveleratia gravitationala fa supra sag si pe’ 8 mis2, sf se afle viteza liniart ada migedrii satelitului, 401. Sa se determine raza orbitet circulare a unui satelit geostationar (a chrui perioadi de revolutic este 24 h), cunoscdnd raza Pamantului & = 6.400 km si acceleratia gravitationala la sol = 9,8 mis? 402. Care este prima vitezi cos- mica pentru o planetd pentru care atat raza, cfit si masa, sunt de doua ori mai mari deeat cele ale Pamantului? 403. Care este prima vitezi cos- micd pentru o plancté care are aceeag. densitate ca PAmantul, dar raza de doua ori mai mica? Lucrul mecanic. Puterea mecanica. 404, Un punct material se deplaseazé pe © traiectorie varecare in planul +Qy dintr-un punct cu raza vee- loare ry =F + 27 (m) pana intr-un punct cu raza voctoare Py = 2/- 37m). Asupra sa actioneazi forfa P= ¥ + 4 (IN). Ce Iueru mecanic efectueazi torta F pentru aceastd deplasare? 405. Ce Incru mecanic efectueazi forfa F= 87 - Gf atunci cand igi deplascazi punctul de aplicatie din M@3, 1) in NC7, 4). Modulul fortei este exprimat in N, iar coordonatele punetelor M si N in m. 406. Un slep strabate un canal cu lungimea ¢ = 2 kin, find traclat de pe mal de o locometiva prin intermediul Cap. 3 - TEQREME DE Acc) C8 | $I LEGI DE CONSERVARE IN MECANICA unor cabluri care fac unghiul a = 30% cu directia de mers a locomotivei. Tensiunea din cabluri este 7 = 30 kN, iar fortele totale de rezistenga intAmpi- nate de locomotiva sunt F = 8 kN, Care este lucrul mecanic efectuat de locomo- tiva? Zn. Un com se deplaseaza cu viteza constanta pe o supratalé orizon- tala sub actiunea unei forte F = 15 N, orientata dupaé o directie care face unghiul & = 30° cu verticala, Sa se determine hacrul mecanic ai fortei de frecare pe distanta d= 6 m. 408. Un automobil cu masa a = 1.500 ke pormeste din repaus cn accele- ratia constant @ = 2 tw's? pe o gosea cu coeficientul de freeare = 0,05. Si se caleuleze Jucrul mecanic efeetuat de motorul autamobiluld in primele ¢= 5 5 ale miscarii. De cate ori acesta este mai mic decat Inerul mecanic¢ efectuat in urmatoarele 5 s? 69 Cap. - Teoreme de variatic si legi de conservare itt mcennict 49%. Un corp cu masa a = 10 kg uste rdicat la indlrimea = 10 m sub actiunea unci forte constante F = 200 N. Ce lucru mecanic efectueaz’ forta? Q greutate cu masa = 3 ¢ este Aidicat’ de catrc o macara cu acce- leratia a = 2 m/s*. 88 se afle lucral mecanic efectuat de macara in primele #=1,5 s de la inceputul miscarii. $1. Un corp cu masa m = 100 ke este ridicat unifonn pe un plan inclinat care face unghiul o: = 30° cu orizontala, cu ajuterul unui cablu paralel cu planul. Ce lucru mecanic se efectueazd pentru deplasarea corpului pe o distanta d = 80 cm? Frecirile sc neglijeaza. 412, Un corp cu masa # este ridi- cat la Infltimea # cu ajutorul unui plan inclinat cu unghiul & fata de orizontala. .Deplasarea se face cu vitezi constanta, sub acfiunea unci forte paralele cu pla- mul. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp si planul inelinat este p. 84 se afle lucrul mecanic cfcetuat. S473. Un corp cu masa = 100 kg este urcat eu accelerutia a = 1 m/s? pe un plan inelinat cu unghiul a = 30° fap de orizontalé Lungimea planului incli- nat este / =2 m, iar coelicientul de fre- care dintve corp si plan p= 0,1. Care este lucrul mecanic efectuat? ri) 414. Ce lucru mecanie cfectueard forta # = 30 /N care urcd pe un plan inclinal un corp de masa n= 2 kg, cu acceleratia a= 10 mv/s2, la indltimea 4 = 2,5 m? Forta aclioncaza paralel cu pla- nul, jar frecrile se neglijeaza. 413, Un corp asezat pe un plan fnclinat coboara uniform spre baza acestuia in wma unui mic impuls. 84 se determine randamentul planului incli- nat la urcarea uniforma a aceluiagi corp. 416. Un corp este lansat cu viteza vg = 15 m/s in sus, de-a lungul unui plan inclinat care are randamentul 4 = 82%. Sd se determine viteza cu care carpul revine la baza planului. 417. De un cub aflat pe un plan inclinat pe care se poate deplasa cu fre- care este prins un fir inextensibil trecut peste un seripete fixat in varful planu- lui. Atamand un corp la capatul liber al firului, cubul coboara uniform pe plan- ul inclinat, Atarnand inca un corp, iden- tic cu primul, cubul urcd uniform pe plan, SA se determine randamentul planului inclinat. ars. Un ghur de cauciuc are lungimea / = 0,5 m gi constanta elastica = (00 Nm. Ce Incru mecanic trebuie efectuat pentru a dubla fungimea snuru- hui? » Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru 4 comprima un resort cu. x= 10 cm, daca pentru comprimarea sa cuxy = | cm este necesara o fora Fy = 100 N? ae SA se afle constanta elastica a unui resort, stlind cd pentru compri- marea acestuia cu x = 10 am se efectueazé un lucru mecanic £ = 200 J. oat. Doua resorturi cu constantele elastice 4, si #2 sumt legate in serie. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a alungt cu A/ acest sistem de resorturi? 422. Un corp aflat pe o suprafar’a orizontala este deplasat cu viteza con- stant pe distanta ¢ = 1 m prin inter- tmediu! unui resort orizontal a cdrui constanti elastica este k = 100 N/m. Lucrul mecanic efectuat pentru intin- derea resortului pana [a punerea in miscare a corpulyi este L = 2 J. Sa se determine lucrul mecanic clectuat de fortele de frecare pe distania d, FN ld 20 30 Pentru problema 423 Lucrul mecanic. Puterea mecanica “383/"Asupra unui corp actioneaz © forta a c&rei dependenté de distanté este reprezentaté in figuri. S@ se afle lucrul mecanic efectuat de aceast’ fori pe distanta d= 15 m. Ady Sa se determine lucrul mecanic cfectuat pe distanta d= 12 m de o forfa uniform crescitoare care la fnceputul drumului are valoarea F, = 10 N, iat la stargit Py = 46 N. Ws. Asupra unui corp aclioneazé 0 forta care variazd cu distanta conform legii Fix) = 8 - ay (N). Ce lucru mecanic efectueaza forta atunci cand punctul siu de aplicatic se deplaseaza Jntre punctele de abscise x, = | m gi Xx) =3m? 426. Un lant cu masa a = 0,8 kg $i lungimea 7 = 1,5 m este agezat pe o masa ovizentalé astfel Incdt o parte asa atm’ la marginea mesei. Lantul incepe sd alunece singur atunci ciind lungimea partit care atirnd este # = 1/3 din lungimea totala. Sa s¢ determine lucrul mecamie cfectuat de forta de frecare care actioneaza asupra lantuiui pénd in momentul in care acesta parasestc com- plet masa, 427, Un lant cu masa w si lungi+ mea / se afla eu unul din capete la limi- (a de scparatie diutre dou’ suprafete orizontale confectionate din materiale Cap. diferite. Coeticientii de frecare dinire lant 1 cele dowd suprafete sunt py) gi He. Cat este lucrul mecanic necesar pentn a trece complet lantul de pe o suprafata pe cealalta? 428, Sa se determine lucrul meca- nic necesar pentra a ridica uniform un corp cu masa wm = 30-kg pe un deal cu un profil oarecare, dintr-un punct A intr-un punct B intre care exista pe ori- zomtala distanta d= 10 m, iar pe verti- cala diferenta de nivel & = 18 m Coeficientul de frecare dintre corp gi deal este 4 = 9,1. Profilul dealului este astfel incdt corpul urca tot timpul (tan- genta la traiectorie face tot impul un unghi ascutit cu orizontala), iar forta de tractiune este tangenta la traiectorie. har 3 a . in graficele din figura este repréventata dependenta de timp a pu- terii unor motoare. $8 se afle lucrul mecanic efectuat in fiecare din cele trei cazuri_ 72 ‘Teoreme de variafie si legi de conser re in mecanicd Pentru problema 429 v, ms t 2 Pentru problema 430 430. Un automobil porneste din repaus si se deplaseazi pe o gosea ori- Lucrul mecanic. Puterea mecanici zontalé. Variatia vitezci sale in functie de timp este reprezeniala in figura, unde T= 20s. Sa se detercrime lucrul mecanic cfectual pentru invingerca fortelor de frecarc in timpul 21 de la pornire, stiiad cA motorul a dezvoltat o putere constanté P= 50 kW. 481. Un motor cu: puterea P= 15 KW, montat la un automobil, fi poate impri- Ma accstuia pe drum orizental ¢ vite: constanta maxima vy = 90 km/h. Acclasi motor, montat la o bar Mite deplasarca pe o apa linisti viteza nu mai mare de v3 = 15 kuv/h. Sa Se determine valorile fortelor de rezis- tenla care sc opun celor doud mobile. $32. Motorul unui autocamtion cu masa w= 3 1 deazvoltdé o putere P 40 kW atunci cand acesta se deplaseazi eu viteza constanté v = 57,6 km/h pe o sasea orizontali, S& se afle valoarca coeficientulut de frecare dintre roti si sosea. a Pentru a se desprinde de sol un fvion trebuie s& aib&é vireza v = 25 ms, pe care o obtine dupa o miare pe pista pe distatita d = 100 m, miscarea flind uniform accelerati. Masa avionu- lui este mm = 1.090 kg, iar coeficientul de frecare pp = 0,02. Ce putere dezvolta motorul avionului? S34. Un tren en masa m7 = 2.000 t, care pornegre de pe loc cu aeccleratia a =0,2 mis, igi atinge viteza de regim in timpul ¢ = | min, dupa care se deplaseazi uniform. 58 se determine puterea dezvaliati de motorul locemo- tivei in acest timp, cunoscdind coefi- cientul de frecare cu ginele w = 0,005 Un tren cu masa totalfi m = 2,000 t este tras pe e cale fcrata orizen- tala de o locomotiva cu puterea cons- tanta # = 1.800 kW. Coelicientul de fre- cate dintre tren gi sine este [L = 0,005 $8 se determine acecleratia pe care o are trenul in momentele in care viteza sa este vy) = 4 m/s 51 vy = 12 mis, Ce vitezi maxima poate atinge trenul? (436. Pentru a atinge viteza de regim, pormind din repaus pe un drum orizontal, un camion este supus in tim- pul #= 10s unei forte de tractiune P= 6.103 N, care efectueazi wun lueru mecanic L 1031. In continuare, pen- tu a4 mentine constanta viteza atinsd, moterul dezvolti o putere P= 40 kW, SA se determine acceleratia imprimatd camionuhi gi valoarea coeficientului de frecare dintre acesta si drum. 437, Dou autocamioune, ale cAror indtoare au puterile P) si Py, pot atinge vitezele v1, respectiv v3. Ce vitezi var atinge ccle dowd camicane legate intre ele printr-un cablu? 73 Cap, 3 - Teoreme de variatie s! 438, Un tractor cu masa z= 10 tsi puterea P = 150 kW urca un deal cu viteza constanté v = 3 m/s.8a se afle unghiul de inclinare al dealului fati de orizomala, Se neglijeaza frecarile. 439, O locomotiva, dezvoltind aceéagi putere, poate urea un tren ou masa an = 2,000 t pe o panté cu inclinarea of = 0,005 cu viteza vy = 30 kmsh, sau pe o panta cu inclinarca a = 0,0025 cu viteza v5 = 40 kin/h, Sa se afle valoarea fortei de frecare, considerata aceeugi in ambele cazuri. 440. Atunci cénd motorul su (unctioneaza la puterca maxi uw autemobil urci o panti cu inclinarea @, = 0,005 cu viteza vy, = 60 kivh. Daca motorul functioneazi cu £ = 60% din puterea maxima, automobilul ureé o panti cu fnclinarea & = 0,003 cu viteza vo = 50 kwh. Sa se determine coefi- crentul de frecare dintre ratile autamo- bilului si drum, acelagi in ambele cazuri 441, Un automobil se deplaseazd pe un drum orizontal eu viteza constan- 8 yy = 60 kmh, iar pe o pant cu inelinarca cc = 0,05 cu viteza constant v2 = 48 km/h, 84 se determine coefi- cientul de frecare dintre roqile autonio- bilului si drum, stiind c& puterea motorului a fost constant. m4 442. Coborand aun deal cu inclinarea c& = 0,05 cu motor] decu- plat, un automobil se deplaseazi uni- form cu viteza v = 72 lawvh. Ce putere dezvolta motorul autormobilului atunci cdind el urcd acelasi deal cn aceeasi vitezd constanta? Masa automobilului este 7 =1,5t 443. O masini urcd un deal cu panta mica cu viteza limita v) = 20 ms Coborind aceeagi pant, cu aceeasi pu- tere a motorului, viteza limita este vy = 30 m/s. Cu ce vitezi se va deplasa masina pe un drum orizontal cu acclasi coeficient de frecare, la acceasi putere a motorului? 444, Un camion cu masa Murch 0 panté cu fnclinarea @ cu o anumiti vitezé constanté. Pe drum orizontal el se deplaseazi cu aceeasi vitezi con- stantd dack i se ataseazi o remored. Coeficientul de frecare pa dintre roti $i gosea este acclagi in ambele cazuri, iar puterca motorului este constant, $4 se afle masa ma femorcii 445. Un automobil cu masa m7 = 2.000 kg porneste din repaus §i urea un deal cu inclinarea = 0,02. Dupa par- curgerea distantei d= 100 m, el atings viteza v = 32,4 krvh. Coeficientul de frecare este wp = 0,05. $4 se determine puterea medie dezvoltatd de motorul automobilului. Teorema variatici energiei cinetice ‘Teorema variatiei energici cinctice 86, Un corp cu masa mt = 1 kg earé se deplaseazi pe o suprafaya ori- zontala sub actiunea unei forte # = 4 N are la un anumit moment viteza v = 6 m/s, Ce distanté parcurge corpul sub actiunca fortei pind cand energia sa cinetica se tripleazd? . Unui corp afiat pe o suprafaya orizontald pe care se poate deplasa cu freeare (fh = 9,1} i se impsima viteza vg =4 vs, Ce distant parcurge corpul pani tn momentul in care energia sa cinctica devine egalé cu un sfert din energia cinetic# initiald? 448. Unui corp cu masa ar = 2 kg aflat pe o suprafaté orizontald pe care se poate deplasa cu frecare i se imprimi viteza vp = 4 m/s. Cure este energia cinetied a corpului dupa ce a parcurs un sfert din distanta strabatuti pind la oprire? 446. Un automobil pomeste din repaus si se deplaseaz’ rectiliniu pe o gosea orizontalé sub actiunea fortei de tractiune gia forte’ de frecare, care sunt constante. Pentru ca automobilul sa atingé viteza v, motorul efectueaza un Wwcru meeanic £; = 200 KI. Ce wert mecanic va efectma motorul pentru a miaini viteza de la v la 2? 450. Dowd automobile, care au acecagi masa, pornesc in acelagi moment de pe loc. De cAte ori puterea medie a primului autamobil este mai mare decat puterea medic a celui de-al doilea, daca in acelasi interval de timp primul automobil atinge o viteza de doua ori mai mare decat al doilea? Sc neglijeaza frecarile. 451. In ce caz motoru] unui auto- mobil efectueazd mait lucru mecanic: pentru a atinge viteza de _ 27 km/h pornind din repaus, sau pentru mai a miri, in acclagi timp, viteza de la 27 kmvB la 54 km/h? Fortele de rezis- | tenfa care se opun miscarii sunt aceleayi in ambele cazuri_ 482. Asupra unui corp cu masa m= 5 kg, aflat la sol, actioneaza verti- cal in sus forta F = 50 N. Si se deter- mine cnergia cineticd a corpului in momentul in care el se afld la indltimea 4 = 10m deasupra solului. #83. Unui corp cu masa mm = 1 kg aflat pe o suprafaté orizontala i se imprima o viteza initiala. Care este va- loarea acestei viteze dacd lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pana la oprirea corpului este Z = - 32 1. 73 Teoreme de vari: 454. Un antomnobil se deplascazi pe a sosea orizontala cu viteza v = 72 kinch. La un moment dat frincaza, coeticientul de frecare dintre rotile fra- nate si yosea fiind p = 0.4. SA se deter- mine distanta parcursi de automobil pana la oprire 455. Un autobuz care pomeste de pe loc atinge viteza v = 10 m/s dupa parcurgerea une distante ¢ = 3¢ m. Care este coeficientul de frecare la deplasarea autobuzului, daca forta de tracfiune dezvoltati de motorul aces- tuia este F = 14 kN? 456. Sub actiunea unei forte con- stante J, un corp parcwrge distanta d = 3 m, alingand viteza vy = 2 m/s. Masa sorpului este m = 400 kg, iar coeficion: tul de frecare pp = 0,01. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de forja F. #87, Un automobil cu masa a= 1 t porheste din repaus si, deplasdndu-se uniform accelerat, parcurge @ = 20 m in f=2 5, Ce lucru mecanic a efectuat Mmotorul automobilulni in acest timp? 458. Un camion se deplaseazi uni- form accelerat pe un drum orizonlal. Pentru cresterea vitezei sale de fa vy = 5 mls la ¥y = 20 m/s, motorul etec- un lucru mecanic / = 375 J, dez- volland a putere P = 73 kW. Sa se determine: a) masa camiouului; b) dis- lanta pareursa pentru cresterea vitezei; 76 i legi de conservare in mecani c) forta de tractiune dezvoltata de motor. 459, Tn figura este reprezentata vartatia vitezei uti autobuz cu masa nt = 20 t care se deplaseazi orizontal, cu frecare (1 = 0,05}, SA se determine lucrul mecanic efectuat de forta de tractiune a motorului in intervalul de timp considerat. vy, ms. is Pentru problema 459 460, Un corp este lansat cu viteza v de la baza utui plan inclinat cu un- ghiul @ faa de orizontala. Cunoscand cocficientul de frecare la alunecare dintre corp si plan, s4 se afle pana la ce Jtime va urea corpul. 461, Un automobil cu masa m = 2 L porneste din repaus si urcl © panta cu inclinarea ce = 0,02, Dupa parcur- gerea unei distante d= 100 m, el alinge viteza y = 32,4 kv/h, Cocficientul de Legea conservirli ener; i frecare este jt = 0,05. Care este lucrul Mecanic cfectuat de motérul automo- bilului? 462. Un glont, avand o anumiti viteza, patrunde intr-un perete pe di: tanta dj; = 10 cm. Pe ce distangi ar patrunde glontul in acelagi percte daca viteza sa ar fide & = 2 ori mai mare? #64. Un elont cu masa ar = 10 g Palrunde intr-o scdndura cu grosimea d=4 cm cu viteza vy) — 600 u/s gi iese din ca cu vileza vy = 400 mis. Sa se afle forta medic de rezisienta pe carc o pune scdndura. 464, Un glout care are viteza vp strabatc catcva paravanc idcntice suc- cesive. in al cdtelea paravan sc va 0 glontul daed se stie ca, dupa strabaterca primului paravan, viteza sa devine v= vg, unde & = 0,837 Legea conservarii energici mecanice Bes Un corp este anmncat vertical cu viteza inifiald v= 50 m/s. La ce indlfime energia cincticd a corpului va fi egala cu energia ga potentiala? ‘366. Un corp aflat ta indltimca 4 = 7,2 m fata de sol este lansat vertical in jos cu vileza Wy = 4 mis. La ce indltime faa de sol euergia cinetica a corpului este egald cu energia sa potentiala? 467. Un corp este aruncat vertical in sis cu viteza v,= 30 més. La ce indltime viteza sa va fi de &= 3 ort mai mic& decat viteza inijiala? . Un corp cu masa ## = 1 kg este lSsat s& cada liber de la inalfimea 4+ = 100 m. Sa se determine energia cine- ticd a corpului dupa ce a parcurs juma- tate din distanta care fl separa de sol. 469. Lin corp coboara liber, fra freedie, pe un plan inclinat, de la inal- timea = 4m. La ae infltime se afl corpul in momentul in care energia sa cimetica este egalA cu energia po- tenpala? 479. Un corp cade liber, fara viter’ initiala, de la infltimea 4 = 45 m. a7 Cap. 3 - Teareme de variatie si legi de conservare in mecanted ~~ cere Sa se afle viteza medie a corpului pe a dowa jumatate a drumulyi parcurs de el. #71, Un corp este aruncat de fa sol, imtr-o direetie oarecare, cu viteza initial vg = 15 mvs. Ce viteza are cor- pul atunci cand se afla la indltimea A = 12m? 472, De pe malui unui rau, aflat la inaltinvea A = 4 m deasupra apei, este aruncaté, intr-o directie oarccare, o pia- tra. Care este viteza initiald a pietrei, daca ca cade in apd cu viteza v= 10 mis? 473. Cu ce viteza initiala tremie aruncata vertical de la Thaltimea A o minge astfel incat, ricogind din podea, sd se ridice la indltimea 24? Se va con- sidera ca la ciocnirea ce podeaua nu exist pierderi de energie. 474, 0 minge cu masa 1 = 200 g, si cada liber de la indltimes Ay = 1 m deasupra unei mese, se ridicd la indlyimea fy = 80 cm. Cath energic a picrdut mingea in urma ciocnini cu masa? 473, Un corp este suspendat printe-n fir incxtensibil de lungime / = 90 om, Se inclind find pina cdnd facc unghiul c = 60° cu verticala si se last apoi liber. Care este viteza corpului atunci cand firul trece prin pnzitie ver- tical? 78 476. Un pondul este format dintr- un fir cu lungimea 7=1 msio bild de masi m = 1 kg. in pozitia initiala firal face unghiul @p = 45° cu verticala. Ce vitezi tangentiala vy trebuie imprimata bilei, astfel ineat firul si fact unghiul maxim & = 60° cu pozitia de echilibru? 477. Un corp este suspendat printr-un fir inextensibil cu lungimea 7 = 60 em, Finil este inelinat cu un unghi co: = 45° si Lisat liber, La trecerca prin pozitic verticala firul intélneste un sui care imobilizeazd o parte din el, iar, corpul urea pind cand partea de fir de sub cui ajunge in pozitie orizontala. La ce inaltime deasupra punctului cel mai de jos al traiectorici conpulai a fost batut cuiul? 478. Un pendul este deviat cu 90° de la verticala $i Tasat liber. fn momen- tul cdnd trece prin pozitia de echilibru, punctul de suspensie incepe sa se deplaseze in sus cu acceleratia a. Care este unghiul maxim cu care pendulul va devia de la vertical: 479. De capetele unui fir inexten- sibil, trecut peste un scripete fix prins de tavan, sunt suspendate dowd corpuri cu masele m) = 4 kg si ay = 6 kg. in pozilia initial corpul 2 se afla cu fh = 1,5 m mai sus decdt corpul J. Lasdnd sistemul liber, el se pune in migcare. Ce Legea conscrvarii cnergici mecanice vitezi vor avea corpurile in momentul cfind se vor afla la aceeagi inaltime? 480. O cidere de api furnizearA un debil Q = 120 m/min si, edzdnd de la & = 2 m inaltime, actioneaz’ roata unei mori. $4 sé afle lucrul mecanic efectyal de aceasth cidere de apa in r= lO ore, 481. Asupra unui corp cu masa me ohy, aflat inijial pe sol, actioneaz: o forta verticala F = 108 N pe o dural f= 55, dupa care corpul este lasat liber. sS4 se determine energia sa cinetica in mouientul revenirii la sol. ASE. Un corp cu masa.n = 1,5 kg, aruncat vertical in sus de la inaltimea #= 5m cu viteza inijialé vy = 6 ms, cade pe pamdnt cu viteza y= 5 nus. SA s¢ determine lucrul mecanic al fortelor de rezistenti intimpinate de corp din partea acrplui : Un paragutist sare dinu-un elicopter care stationeazd in aer gi cade liber pe distunta # = 200 m pand la deschiderea paragutei, atingaind viteza vy = 50 m/s. S4 se detennine lucrul mecanie al fortelor de rezistenti ale aerului ih aceasta cAdere. 484. Un avion cu masa wt = 2 ¢ eare zboari orizontal la inaljunea A = 420 m cu viteza vy = 50 mis opreste motoarele in vederea aterizarii. Stiind ca el atinge pista aeroadromului cr viteza y= 30 mis, $4 se determine lucrul mecanic al fortelor de rezistcnta ale aerului. §. © yriatrd cu masa m7 = 50 g este Gruncati dup o directie oblicd de la indltimea 4 = 20 m deasupra solului, cu viteza vg = 18 mis. La caderea pe sol, pintra are viteza v = 24 m/s. Cat a fost lucrul mecanic al fortelor de te7is~ tenti ale acrului? 486. Un acrostat uroa vertical de ja sol cu acceleratia @ = 2,5 m/s. Dupa t= 8s de la inceputul migcarii, din nacela aerostatului este lsat fiber un obicct. SA sc afle viteza cu care ajunge acesta La sol, stiind ca Inerul meeanic cfec- tuat pentru favingerea lnrtelor de rezis- tenla ale agrului reprezinia & =.10% din energia mecanicd totald a corpului. 487. Sa se determing forta medic de rezistenti a solului la infigerea unui pilon sliind ca un berbec cu masa m= 61 care cade de la ingltimea A = 14m infige pilonul cu f= 10 cm. A488 Un corp cu masa wt = 2 kg este aruncat vertical in jos de la inal- fimea # = 250 m on yiteza v = 20 ms. Ajuns Ia sol, el patrunde in acesta pe distanta ¢ = 20 em. S4 se determine forta medie de fezistenté a solulwi la pitrunderea corpulzi