Sunteți pe pagina 1din 7

Drept Penal Curs 1

21.02.2017

INFRACIUNI PRIVIND AUTORITATEA SI FRONTIERA DE STAT

I. Ultrajul
Art. 257 apar diferene fata de art. 239 VCP, adic alin. 2 care este o varianta
speciala, iar la alin. 3 apare o varianta care nainte era o infrac iune de sine stttoare, iar
varianta agravata de la alin. 4 i restrnge sfera de acoperire.
Este o infraciune norma de trimitere, este o infraciune complexa pentru ca avem
obiect juridic secundar, obiect material secundar, dar nu este complexitatea tipica cu care
suntem obinuii. Avem infraciunile la care se face referire comise ntr-o situa ie aparte care
nu reprezint in sine infraciune, deci ultrajul poate fi tratat si ca varianta agravata a
infraciunilor la care face trimitere
A. Obiect juridic
a. Principal autoritate in sensul constituional ca putere de stat , adic ne
referim la cele trei puteri in principal + celelalte autoriti la care se refera
constituia.
b. Secundar este mprumutat de la infraciunile la care face referire libertatea
fizica, integritatea corporala, sntatea sau chiar viat persoanei.

B. Obiect material
Secundar corpul funcionarului public in msura in care se exercita violentele
asupra sa, deci nu avem si pentru ameninare

C. Subiecii
a. Activ necircumstaniat, iar participaia este posibila in toate formele ei
b. Pasiv
i. Principal autoritatea publica creia aparine funcionarul
ii. Secundar funcionarul public, acela care ndeplinete o funcie ce
implica exerciiul autoritii de stat, deci avem de-a face cu acea
categorie de persoane la care se refera art. 175, dar cu anumite excepii,
pentru ca nu orice funcionar public deci nu toate persoanele care
intra in acesta categorie pentru ca nu toi ndeplinesc condi iile de a
ndeplini o funcie specifica autoritii de stat. Intra deci:
cei de la art. 175 lit. a, b (cu rezerve cei de la teza a II-a),
sunt exceptai funcionarii de la art. 175 lit. c,
la fel in ceea ce ii privete pe cei asimilai de la alin. 2, numai o
parte din ei pot fi subieci pasivi = notarul public si executorul
judectoresc.
Pluralitatea de subieci pasivi atrage pluralitatea de infraciuni pentru ca
autoritatea este protejata vizavi de fiecare dintre reprezentani, putnd intra in concurs si cu
alte infraciuni la tlhrie.

1
Drept Penal Curs 1
21.02.2017

Pluralitatea de subieci pasivi omorul calificat cnd avem ultraj raportat la un


omor calificat in varianta omorul comis asupra doua sau mai multe persoane doua
infraciuni de ultraj raportat la o infraciunii simpla de omor, fie sg infrac iune de ultraj
raportat la omorul calificat (CR), dar si a treia varianta, ultraj pentru fiecare dintre
reprezentanii autoritii, deci doua infraciuni de ultraj fiecare raportata la omor calificat
(Cioclei).
D. Situaie premisa sa exista exercitare a autoritii de stat
E. Latura obiectiva
a. Elementul material - trebuie sa observam ca infraciunea de ultraj preia de la
norma la care face trimitere
Condiii:
O condiie a laturii obiective este ca funcionarul public sa se afle in exercitarea
atribuiilor de serviciu
A doua ipoteza fapta sa fie comisa in legtura cu exercitarea atribuiilor de
serviciu.
Ultrajul reprezint o reacie de nemulumire a unei persoane cu privire la exercitarea
atribuiilor de serviciu ale unui funcionar. Este discutabil daca in timpul serviciului,
indiferent care este mobilul aciunii fapta ar reprezenta ultraj este discutabil proful are
reinere in a merge pe ideea ca exista ultraj.
b. Urmarea imediata
i. Principal lezarea autoritii
ii. Secundara mprumutata de la urmarea infraciunii la care se face
trimitere, cea prin care se realizeaz ultrajul, deci fie o lezare a
libertii psihice la ameninare, vtmare corporala/suferine fizice,
decesul persoanei.
c. Legtura de cauzalitate se prezuma pentru urmarea principala, ar pentru cea
secundara in funcie de infraciunea la care se raporteaz ultrajul in concret

F. Latura subiectiv
Vinovie infraciunea se comite cu intenie directa/indirecta, dar pot avea si o
intenie depita in cazul unor variante de la vtmarea corporala sau in cazul lovirilor
sau vtmrilor cauzatoare de moarte.

G. Formele infraciunii
a. Tentativa - nu putem vorbi de tentativ la ultraj, dar putem vorbi de ultraj
raportat la tentativa la infraciunea de omor sau omor calificat cnd rezultatul
secundar nu se produce, respectiv, decesul victimei
b. Consumare se consuma in raport cu fiecare infraciune la care face referire

H. Variantele
*** La alin. 1 nu se retine ultraj cnd funcionarul public i depete atribu iile, cnd
el nsui acioneaz abuziv sau are o alta atitudine abuziva , nu voi mai avea ultraj, dar voi
avea infraciunea comisa mpotriva funcionarului ca fiind de sine stttoare fr raportare
la ultraj valabil si pentru alin. 2

2
Drept Penal Curs 1
21.02.2017

Alin. 2 varianta asimilata care se refera la svrirea altor infraciuni dect cele la
care face referire alin. 1 mpotriva unui funcionar public in scop de intimidare sau
rzbunare.
In principiu, poate sa fie vorba de alte fapte contra persoanei sau patrimoniului, mai
des mpotriva patrimoniului, dar si alte infraciuni, tot ce se cere este ca ele sa fie suspectabile
de intimidare sau de rzbunare.
O mai putem ncadra printr-o latura subiectiva deosebite, pe lng inten ia specifica
fiecrei infraciunea la care ne raportam apare obligatoriu si existenta scopului/mobilului
pentru ca atunci cnd se urmrete intimidarea este scop, iar care este rzbunare este
mobilul.
Alin. 3 varianta prin subiect pasiv distinct membru de familie al funcionarului
public. Alin 3 se raporteaz la orice fapta, nu numai la cele la care se refera alin. 2
deci si cele de la alin. 1, ceea ce se cere, condiia si referirea la alin. 2 este ca faptele sa
se realizeze pentru intimidare sau rzbunare

Alin. 4 se raporteaz la toate alineatele anterioare. Fapta comisa asupra unui


jandarm sau poliist sunt protejai suplimentar, este agravata in raport cu celelalte
variante = pentru ca sunt cele mai expuse ultrajului

I. Sanciunile se raporteaz la faptele de baza


J. Aspecte procesuale procedura comuna mprumuta regulile de la infraciunile de
baza

II. Uzurparea de calitati oficiale


Art. 258 folosirea fr drept a unei calitati oficiale care implica exerciiul autorit ii de
stat care drept corespondent art. 240 si 241.
A. Obiect juridic = autoritatea in sensul ca sunt protejate relaiile care presupun
exercitarea autoritii se stat, nu poate fi folosita dect de acele persoane oficiale care
au acesta calitate.

B. Obiect material
a. la alin. 1 si 2 nu avem obiect material
b. la alin. 3 = nsemne distinctive care ntruchipeaz autoritatea

C. Subiecii
a. Activ
i. Alin. 1 poate sa fie orice persoana, participaia penala este posibila
ii. Alin 2 varianta de la alin 2 ar putea sa fie comisa de orice persoana,
inclusiv de cea care a avut calitatea, dar a fost pierduta ulterior, proful
spune ca este circumstaniat, este vorba de funcionarul public, nu
i pierde calitatea, doar pierde atribuia respectiva.

3
Drept Penal Curs 1
21.02.2017

b. Pasiv este reprezentat de autoritatea care este periclitat, acea autoritate de


stat a crei calitate oficiala se invoca.

D. Situaie premisa = existenta unei calitati oficiale ce implica exerciiul autoritii de


stat
E. Latura obiectiva
a. Elementul material
i. Alin 1 aciune = folosire fr drept a unei calitati oficiale , se
pretinde existenta unei calitati oficiale pe care subiectul activ nu oare,
calitate care implica exerciiul autoritii de stat.
Condiia este ca invocarea acestei calitati sa fie nsoita sau urmata de
ndeplinirea unui act legat de acea calitate, adic nu este suficienta invocarea unei calitati,
ci este necesara si acesta condiie a laturii obiective . De exemplu o persoana pretinde ca
este poliiti si cere sa verifice maina, deci daca doar pretinde ca este poliist, dar fr sa
acioneze, nu este acesta infraciune. Este infraciune mijloc, poate sa intre in concurs cu
nelciunea.
b. Urmarea imediata este o stare de pericol pentru autoritate
c. Latura de cauzalitate rezulta direct

F. Latura subiectiva intenie directa/indirecta


G. Forme
a. Se consuma in momentul realizrii elementului material, dar si a condiiei
ataate, deci trebuie sa existe si ndeplinirea actului legat de acea calitate.
b. Tentativa este posibila, dar nu se pedepsete

H. Variante
a. varianta asimilata de la alin. 2 unde avem subiect activ calificat,
funcionarul public, iar elementul material este exercitarea unei funcii care
implica exerciiul autoritii de stat
b. varianta agravata in raport cu ambele este la alin. 3 unde avem de-a face cu o
alta infraciune care se suprapune este variantele de la alin. 1 si 2, deci faptele
se comit in contextul in care subiectul activ poarta fr drept uniforma sau
nsemn distinctiv, ele atestnd calitatea oficiala pe care o invoca subiectul activ.
In acesta varianta agravata este nevoie si de realizarea elementului material de
la alin. 1 sau 2 este infraciune continua, deci vom avea si un moment al
epuizrii

I. Sanciuni pedeapsa nchisorii alternativ cu amenda pentru primele doua variante si


nchisoare pentru varianta agravata.
J. Aspecte procesuale

III. Sustragerea sau distrugerea de nscrisuri


Art. 259 art. 242 VCP
A. Obiect juridic autoritatea reprezentata de nscrisurile aflate in deinerea sau
pstrarea unei instituii publice sau unui funcionar public asimilat

4
Drept Penal Curs 1
21.02.2017

B. Obiect material = nscrisurile care emana de la o instituie publica sunt exceptate


nscrisurile care folosesc la soluionarea unei cauze

C. Subiecii
a. Activ
i. Alin 1- necircumstaniat
ii. Alin 2 subiect activ circumstaniat, funcionarul public
b. Pasiv autoritate care deine sau pstreaz respectivele nscrisuri

D. Situaie premis existenta unor nscrisuri date in pstrarea sau deinerea persoanelor
indicate

E. Latura obiectiv
a. Elementul material se realizeaz printr-o aciune ce se poate concretiza in
doua modaliti
i. sustragerea unui nscris
ii. distrugerea nscrisului = coincide cu cel de la furt si de la distrugere
b. Urmarea imediata punerea in pericol a integritii sau existentei
nscrisurilor pstrate sau deinute de autoritate
c. Legtura de cauzalitate rezulta din materialitate faptei

F. Latura subiectiv intenie directa/indirecta, nu mai avem culpa ca in VCP

G. Forme se consuma in momentul realizrii elementului material in condiiile de la


furt/distrugere. Tentativa este posibila si este sancionata potrivit alin. 3

H. Variante agravata prin existenta unui subiect activ circumstaniat = funcionarul


public aflat in exercitarea atribuiilor de serviciu, el poate sa sustrag sau sa
distrug un nscris, fie prin raportare la nscrisuri care sunt deinute de ctre el sau in
situaia la care este angajat sau de alte nscrisuri, deci nu este necesar ca actele sa se
refera la executarea legata de actele care se afla in pstrarea sa sau a instituiei
I. Sanciuni pedeapsa cu nchisoarea, fapta in varianta agravata are limite ridicate.
J. Aspecte procesuale

IV. Ruperea de sigilii


Art. 260 art. 243 VCP
A. Obiect juridic autoritatea reprezentat de sigiliul legal aplicat
B. Obiect material = sigiliul pus de autoritatea competenta = instituie publica sau un
funcionar public asimilat - executorul judectoresc, procuror etc.
C. Subiecii
a. Activ
i. nu este circumstaniat in varianta de la alin. 1 orice persoana,
ii. dar la varianta de la alin. 2 este circumstaniat = custodele
b. Pasiv autoritatea care aplica sigiliul legal
D. Situaie premis
E. Latura obiectiv
a. Elementul material este realizat printr-o aciune in doua modaliti

5
Drept Penal Curs 1
21.02.2017

i. nlturarea/ndeprtarea sigiliului fr a afecta substana acestuia


ii. iar a doua varianta este de distrugere a sigiliului, deci se afecteaz
substana. Si aici este vorba de infraciune mijloc pentru ca
ndeprtarea sau distrugerea are ca scop o alta aciune ilicita sau
comiterea unei infraciuni.
b. Urmarea imediat = este lezarea sigiliului legal si punere in primejdie a
autoritii prin acesta lezare
c. Legtura rezulta direct
F. Latura subiectiv vinovia intenie directa/indirecta
G. Forme
a. Se consuma in momentul realizrii elementului material
b. Tentativa nu este pedepsita
H. Variante agravata = alin. 2 unde avem un subiect activ circumstaniat custode
I. Sanciuni
J. Aspecte procesuale

V. Sustragerea de sub sechestru -din manual


i

6
i