Sunteți pe pagina 1din 296

flustralia copcrtei Anea Vasilescu

cartea ceor

o rne una de nop


(10)

(NOPflLE 732-1a4)

TRADUCRL DE NARALAM WE CRAMESCU

BIBUOTECA PENTRU TOIl 197$

EDITURA MINERVA 9UCURET3


Editura Mlnerva (132.7.)
Woato drepturile rezorvate pentru verstune
romaneasca

ie Uvre des MUle units et two twit, truducUon littrale


et cmplete du tezte arabe par le dr. J. C. Mardrus, tome
slxlmo, Paris, Bug. Fasquelle, dlteuv (L a).
Verstuno coroboratti cu traducerea tn ibuba nisi: Kniga
tWeet I odnol noel, perevod a arabakogo M. A. Salle (8 yes
lume). Gosudarstvennoo Izdatolstvo Hudojeatvennol Lltera
turt, Moskva, 1959.
Zr $eherezada apuse:

POVESTEA LU! ALADDIN


A LAMPII FERMECATE

MI s-a povestlt, o, preafericltule rege, o, dnuitule cii


alese purtrl, ci a lost clndva ci Allah este mal utar
In vechlmea vremilor ql In curgerea vlrstelor 1
a clipelor, Intr-un ora dintre oraele Chlnel, de al dnd
mime au-mi aduc amunte acuma, an om care era croltor
ca meserle ci sArac ca stare. $1 omul acela avea un flu
pe nume Aladdin, care era an blat Intnu total zibavnic
Ia Invijiltuni ci care, din copilnia liii, pirea si lie an
clerbedeu tare lena,. Or, clad ajunse in vlrsta de seos
tail, talci-shu vrol mcii latH *4 dea si Invee vreo meserle
cinstitil; dan, cwn era foarte srac nu putu si fad
fa cheltulelilor cu lnvAtura 1 trebui si se mulWnieascA
sA4 Ia pe copil cii ella pniville, ca s14 deprhidA.
cit mesenla lul, lucrul cii acul. Cl Aladdin, care era in
copil ticilos, dedat si se joace cii copilandril din mehala,
flu se putu sill si stea barem o zi In pnivillie. Dlmpotrivi!
In bc si Ia searna Ia hucru, pindea chlpita clad
tutU sAu era nevolt tie si hipseasci peatru vreo treabi,

tie si Intoarci spatpeele cauhle


si vadi de;i vrprin
eun mutgrAdUal
eriu, ct nurnaidecicit IqIhalnianalele
lua tilpicita sprinten I da de
fuga siseama
se InhAiteze
i de teapa liii. $1 lad aa era purtarea hichelel acelela
5
care nu VfO.1 a n.wi si ascul to do jri i Ui sii, 1 iici si In
vete meserin (10 cioik,i. tncIt UtinesLu, tnre rnIhnH. s
(teznucla1duit (t aie on flu }:x)I)1 it spre tonic ttcaioi i
pIni in urmi ridiotl. milnile de PC ci i Ii lts in seam;
siricaciunhi mi ; si, in (lurerea sa, CaZU in boala i muri.
Ci lucrul acesta nu ii lccui nici.decum pe Aladdin do
I)rOaSta lui purtaic, cIeiocdelocuta
Atunci, mama ml Aladdin, vzInd c oinul ci sa si-.
irit din vial, i c feciorul su nu este decit o hal-.
mana cu care nu putea s Inca nimie, se hot.?lrl sa vinda
prviilia i toate sculele de croitoric, en sl poala tri Un
rstlmp Cu ecea cc dobIncliso (lii) vmzare. Ci, curn totul
se zvitui repede, tn nevoila sni Inca ObicCiUl de n
peirece zileic i nopilc torcInd 1ini i bumbac spre a
ifleerca 5.t mal cst.ige ceva CU CZtrC S SC hranease i
sl hrancasca i pe puilainaua do fiusiu.
In coca cc ii privctc Pc Aladdin, apoi acesta, daca
so vazu scpat do spaima falt do Ultinesu, nu mai nyu
mci un Id de ti-lu i se cufund i mai mult in puiama
lIcuri i desmIuri. i ii petrecea astfel toatc zilele afaril
din cas, unde flu se intorcea deelt numai Ia ceasurile
de mas. i biata maic-sa, amlrita de ea, In ciuda tuturor
necazurilor pe care i I.e facea Iiu-su .5i a prsirii
in care o lsa, ii da mal departe clernincare din munca
rnIinilor ci i din roada veghilor sale, plingInd singurtisinguric
lacrimi tare arnare. i aa ajunse Aladdin In
vrsta de cmcisprczece ani. 5i C11 frUifloS i bin( ficut..
;r)tra(Icvar, cu doi ochi negri i minum4i, i Cu Ufl Obinz
dc iasornie, l Cu 0 Infa1,iare ispititoare Intru totul.
Or, Intruna din zile, pe cInd sta in mijiocul pict,ei
(IC In intrarea in sukurile mahalalei, plins numai cu
joaca Inolalta cu ingii i CU haimanalele de soiul lui,
iacata Ca trece pe acolo un dervi maghrebin, care sc opri
si priveasc staruitor pe COpti. Si, pin Ia u.rm, ii l
privirile pe Aladdin i mcepu sl cerceteze lntrun ch
tare ciudat i cu 0 luareaminte Cu totul osebita, rara
a inal km seama la COpIIJ eeilal1i, tovarii liii. Si 4cr-
visul acela, care venea toemni din strfundul strifunclu -
riior Maghrebului, de prin pfiriie acelea indepCrtate, era
Un vrjitor (IC seaw, tare ISCUSIt In astrologie Si 111 sti
irita chipurilor omenet ; i, en puterea vrjitoriei 1w, C1Li
in stare s melt sii so ndsle si sfl se haUl mntre ci IJilla
i inunt,ii cci nut maui. ii scrut, wjadar, pe Aladdin
maai cleparte en niuIUl stilrnial, gIadiad ,Jacnt, itiirnit
sfirxit, bdiatul do (ur nra tuehitintn.

(ind I)ox usi (L.4 fl a lur SeheiczuLi Vl/dJ Z{)ii I Id si,


sfjoas, then.

Ci Int i-a >sapte stile tretzeci 5s1 doua noapte

Urrn

..,,laca Lii, In liun sfirsit, bdiatul de care an-i trebuinffi,


aecla pe Care II caut de alita timp i pentru care am
iiccat din Maghreh, l,ara inca ! $i se apropie cu duiceat
do unul dintre btiietei, fr ins ai scpn pe Aladdth
din ochi, II Iu deo parte tainic i II iscodi Cu dc
niinuntu1 despre tatal i despre mama lui Aladdin, pre
(Urn ii curn ii chearnd i cc face. k5i, dobindind aceste
lltrnuriri, se apropie zimbind de Aladdin, dzbuti sl trag
in irun colt, xiii spuse
0, cOpilul men, an nu eurnva eti Aladdin, .fiul croi
tniUIUi Cutare ?
i Alladdin rspunse:
Ba da, sint Aladdin. Cit despre taica, e tare mult
rerne de cind a murit
La vorbele acestea, det-vixul maghrehin se arunc la
gilul liii Aladdin, silt lu in brale, i incepu sLll pupe
pe obraji tare lung, plIngInd asupra lui, pin peste poate
de tulburat. lar Aladdin, buimcit cu totul, ii intreh:
Din care priein plIngi domnia ta? 5i de unde Ii
cunoti pe rtiposatul taic-mcu?
Si maghrebinu], cu un glas de jale, i parcii spart,
rispunse
Ah, ope al meu, cum a putea sii flu viirs lacrimi
de jab i durere, de vreme ce sint moul tu si do vreme
cc Irni dezv1uii mntr-un chip atIta de pe neatept ate
rnoartca bietului ineu Irate, rposatul taictu? 0, co
pile al irate] Ui meu, afiLi, aadar, cii am von it in ara
aceasta, parasmd tara men i InfruntInd Primeldille unei
lungi druine,ii, numui cii nadejdea bueuriei do ai mai
veden PC tiitinetiiu i do a gusta Cu ci fericirea Intoar
Cerli i a intIlnirii ! $i iacata, of ! ca tu imi dui tirea
cii a murit
i se opri o clipii, parcCt sugruinat dc tulburare ; pe
urmii, adiiugii
Do aitminteri, trebufe silti spun. o, copile al fra-.
tclui meu, cii, de indatii cc to-am ziirit, singele rneu s-a
i Indreptat Inspre sIngele tiiu i rn-a fiicut sii to cunosc
degrabii, fiiri de .oviire, din mijiocul tuturor prietenilor
tiii! $i macar cii in ceasul cInd ne-am despiirit dc. tt.Inetiiu
tu nici flu te niiscusei, Intrucit ci nici nu se
Insurase pe atunci, n-am oviit sii cunosc In tine trisii
turile lui i asernuirea en ci! $i tocmai lucrul acesta ma
rnai alma oleacii de pierderca lui! Of; cc jab pe capul
meu! Undo eti tu acurna, fratele rneu, tu ccl PC care
trigeain niidcjde sibI rnai imbratiez barem o data, dupii
o despiirire atita do lungii i pInii cc moartea sii vie i
sib ne despartii pe totdeauna? Vai, cinc poate sii so iiiIeascii,
oare, cii tie opri sib se Implineascii coca cc s-a
implinit? $i cine poate sii fugii do soarta iui on sii ocoleascii
cc i i-a lost scris inai dinamte de ciitre Allah eel
preaInalt?
Pc urmi, dup un rstirnp de tcere, 11 lu iari pe
Aladdin In bratele sale, ii strinse la piept, i ii spuse
Ci, o, copile al meu, slvit fie Allah carele rn-a
ajutat s to Intlinese! Ta de-acuma mnainte ai s :Cii all
narca men i ni si 1ii locul printelui tu in dragos
tea men, Iritrucit eti sIngele ji urmaul lui ; cci spune
zicata ,,Acela care a ilisat an urrna flu e mort !
Pe urmll, maghrebinul scoase de Ia chimir zece dinari
de aur i ii puse In mIna lui Aladdin, pe care II Intreb:
0, Aladdin, fiul meu, au unde locuiete mama ta,
soaa frate]ui meu ?
i Aladdin, rpit cu totul de drnicia i de ehipul zImhitor
al maghrehinului, ii lu de mIn, 11 duse pIn Ia
captul pieei i Ii art cu degetul drumul inspre casa
br, spun lad
Pe-acolo este casa ei!
i rnaghrebinul ii spuse:
Cci zece dinari pe care i. i-am dat, o, copilul meu,
sti-i duci sot,iei rposatuiui frate-meu, dimpreunt cu sa
larnaickurile mdc. Si s-i dai de tire c moul tu a
venit diii cliliitorie, dupi Indclung lips prin strintti,
i c, In ziua do mIme, ndlijduiete de-o vrea Allah, c
are s poat.li s so inftieze acas Ia voi spre a-i aduce
soici frateiui su urlirile lui do bine i ca s vad locurile
in care rllposatul si-a petrecut viata, i s rneargi
i ci slIi vad mormIntul
CInd auzi vorbele acestea ale maghrebinului, Aladdin
vru s so dovedeasc zornic In a-i Indeplini dorintele i,
dup cc ii srut mIna, so grbi, In bucuria lui, s dea
fuga acas, unde ajunse, aitminterea de curn avea nravul,
la an ceas care nu era ceasul de mas, i, intrInd
pe u, strig
0, maicit, am venit s-ti dau de veste Ca mouI
rncu, dup Indelungata-i edere prin strintti, tocmai
sa Intors din cltorie i II,i trirnite salamalekurile lull
9
Tar mama lul Aladdin, tare uluitit do acost tel nou di
a ;csrbi s4 do vonirea con neobhnuitit aensil a fiulul ei,
rAsptmso:
Sar zico, hut men, cit vrei sui41 fad ris do
eli-ta I Cino-i, dart, mcAU] acela cluspre care Irni spui ?
3i do uncle :,;i do clad sit mid iii tu vreuii unelti In vic$it?
5i Alackliri spuse:
Curn cle p.4i tu, 0, nialeA, sit spui cit nu mm am
nici un unchi on vreo rudit In viatit, de vremce cc umul
despre care e vorba este tratele rposatului taicui-meu?

$ist-ti
dovada-spun
i cit rn-acam
sIrius Ia pisliteptultrenha!
situ, iji ni-a sitrutat plingind, t5i rn-a Insitrcinat sit via sit-1J ac!ue vostea tft
Tar mama lui Aladdin spList
Pitt, copile Ui 1)IOU, j.tiiin i ou eli iii avut. -Un unebi,
ci slat ani multi do cind acelni mont. fi nu itiu Ca do
atunel 511 maE Fl avut vreodatil alt mo!
i so ultit cu nhte ochi p11W do nedurnenire Ia tiul
ei Aladdin, care se 0 apucas de aLtele. ($1, In ziua aceca,
fernela au-i ma! pomeni nirnic in privinta aceasta. Tar
Aladdin, Ia nlndu-l, flu-i mat pomeni nici el nirnic despro
darul maghrebinulul.
Or, a doua 21 dimineatA, de Ia ccl dm111 oeas, Aladdin
plec$I de acasui; tar maghrebinul, care so J atla in citutarca
lul, II Intiln.L tot pe locurile pe unde it intilniso

In ajun, gala d so apuce do zgoande, dupit nitravul pe care il avea, cu derbedeii de seama Ia]. E$ maghroblnu.L
so duse repede Ia el, I luit de minit, IL stninse Ia Inirna so 0 ft sarut cu drag. Pe annA scoase dot dinari de hi
chirnir $ i-i dote, spunindu-1:
Du-te Ia malcit-ta, dIN dinanil acqtia dot 0 spa
ne-I: ,,Mosu-meu are de glad sit vinit disearit sil milnince
cit aOl; drept care Iti trirnite banil ace$la, ca sit pol
all tie gtite$i n!e bucate minunateP Pc urmit adAugit,
pteclndu-se In urecthea tat Aladdin:
iflCUfl1L1, ya Aiaddin, iriai aratnii o ditt dru
l casa ta
i i\laddin IW3pUflSC
- Pc cpuI 1 PC ochil mei, 0, lfl0U1C Ed mcu
() luti Inainte, i Ii. art drurnul luspre casa br.
5i nwghrcbinul se c1espari de ci i plect in calea lui.
Cmnd ijovestea ajunse aci, $eherezada vzu zorli mijind i,
LtoaSu, Iicu,

Ci Intr-a ape sute treizeci i treia noapte

Urruui:

k5i Aladdin intri In cas, povesti totul marnei Iui i


!i dete cci doi dinari, spunindu-i:
Mosul mcii are s vin disear s mnInee cu noi!
Atunci, mama lui Aladdin, c1ac vzu cei doi clinari,
ii zise .,Poate c nu ioi ti pe toii fratii rposatului !
Si so scuii i piec in mare grab Ia suk, do undo curn
pu tirguielile cele de trebuint pentnu 0 inas ca lumea,
si se Intoarse ca s se apuce pe cIat de g.tit bucatele.
Ci, intrucit sraca do ea nu avea nici un :fel de lucruri
ile bucitLirie, so duse s Imprurnute de pe Ia vecine cele
ce-i trebuiau, ba cratiW, ba farfurii, ba vslrie. 5i bit
catIri toat ziua, i, pe seart, ii spuso mi Aladdin
Fiul meu, iact ct masa este gata, jar mou
poate Ca nu tio drumul la casa noastra, Aa c birie ai
face sa te duci Inaintea lui, on s1 atepi In drum
$i Aladdin rspunse
Ascult si ma supun
$i, pe cind se pregtea sa piece, btu eine?a Ia U.
51 ci dete ruga s deschid. Or, era maghrebinul. 5i era
InsoUt de un hamal care aducea pe cap o povar de
fructe, de dulciuri i de buturi. i Aladdin ii pofti In
uritru pe amIricloi. Si harnalul, dup cc Ii ls jos po
vara in cast, Ii irirni plata i plecii in treaba lui. Tar
ALiddin 11 duse pe maghrebin in odaia in care se afla
maie-sa. Tar maghrebinul, cu un glas tare tulburat, se
)CflCfli i spuse
Pacea fie Cu tine, o,nevast a frateiui rneu
i mama lui Aladdin ii rspunse la salamalek. Atunci
maghrebinui Incepu s plInga in tcere. Pc urm, Intreb
Care-i locul wide avea de obicei rposatuT s stea?
Si mama lui Aladdin ii arta locul acela; i pe data
nahrebinul se arunci Ia pImInt i se porni s siirute
lO(LiI Si sa ofteze, cu Inerirni In ochi, i si spun
Of, cc no.roe mai am i cu ! Of, ticaloasa inca SOarta
dca te ii pierdut, o, fratele meu, o, lurninit a ochi
.ki nici
$i-atita plinse i se viciri aa rnai departe, i en Un
chip atIta de mohorit i cu atitea zguduiri in lunirurile
lu, cI fu mai-mai s-i piard simtirea, jar mama iui
Aladdin flu se mai Indoi o clip c n-ar fi chiar fratele
rposatului ci sol. $i femeia veni lIng el, ii ridic de
jos i ii zise
- 0, frate al soului meu, al s te omori ftr de nici
uii rost cu atitea plirsete ! Uf ceea cei scris trebuie
s se unpimeasca
i Ii allnii mal departe cu vorbe bunc, pIn cc 11 In
d ip1ec s ben oIeaei dc api, Ca S Sc liniteasc, i s
ada la mas, en si nulriince.
Or, dup cc mama lui Aladdin atcrnu rnasa, inaghrc
hinul Incepu s stea de tain Cu en. Si ii povesti Ce avea
ci de povestit, spunIndu-4
0, nevast a frateluimeu, si nu-tJ par lueru Clii
dat c inca flu ai avut prilejul si ma vezi i cii flu rnat
cimoseut niciclecun-i pe vremea lui fratemeu, niposatuL
(cts treizeci de ani, intradeviir, de (md am piir
1ocurie acestea i &fl plecat In lume, lsmnduniI tara.
i deatunci Incoace n-am conten.it s tot drumresc prira
olaturile Indului, i ale Sindului, i sA vIntur tara am
bilor, i prnmnturi1e altor neamuri. siam fost i in Egipt,
i am locuit In Masr, cetatea cea mreat, care-i niinunea
iumii! i, dup ce am ezut acolo o lung bucat
de vrerne, rn-am dus In tarn din inima Maghrcbu]ui, undo,
intr-un sfIrit, rnam aezat vrerne de douizeci (10 ariI.
i, dup asta, o, nevast a :fratelui meu, pe cind edearn
mntro 21 (a toate zilele in casa mea, Incepul si ma gin
desc la tarn men de batin1 i in fratele nicu. i so
boboti in mine dorul sami vd ruda de sInge, i Incepui
sa plIng i s ma viicmresc do ederea mea In ar stra
ini. $i, la urrn, prerile do ru din pricina plecarli i
a departarii mdc de fptura care Imi era scump se
f1cur atIta dc amarnice melt ma hotrIi sa pornesc la
drum Inspre locurile care au vzut ivirea capuiui meu
do nou-nscut. i rn-mi cugetat In sufletul rneu :
omule! cIti ani s-au sours din ziua cind ti-ni lasat ora
f$uI i tarn i casa i singurul irate pe care ii ai pe lume?
Ric1ic1-te, dari, i du-te sl-l mai vezi o data, pIn a nu
muri ! Cici erne cunoate, oare, lovIturile soartei, npraz
nele zilelor, i rastur.riarile vrerniior? ,i nar Ti, oare,
blesternul biestemuui s mon inainte de ati ii bucurat
ochii cu chipul frat.elui, mai ales acuma cind Allah (prea
rnnit Tie ci!) ti-a druit bogie i cInd poat.e Ca fratele
tau c tot In stare de saracie amarnic? Nu uita, dar, Ca,
dac pleci, ai s fad dou fapte minunate: ai s-ti mai
vezi o data fratele, i ai s-l ajut,i ! Or, eu, in gIndurile
acestea, o, femeie a fratelui rneu, ma i ridicai pe clip
i. ma gtii de plecare. i, dup cc rostii rugciunea cea
de vinerea i fatihauci din Corn Incleeai pe cal i por
nil Inspre tara mea. i, dupa multe primejdii i dup
ostenel.ile ode lungi ale drurnului, ajunsci, Intr.-un sfIrit,
cu ajutorul lui Allah (prearnrit i preasivit Lie ci. !), in
J3.
pac la celatea mea, a(eLIsta dcaid. $1 rail apucal au
naidecIt sil hat. ulit,ele Si inahalaicle, (autind casa Irate!
u i incu i f I lab ingildui s dau In fel ni acesta peste
aC(st (tpi I it Sfl SC jO(-C CU SetH I Ui. CU, po Allah
(-CI atutputeii Ic ! o, femeic a fralel u i nci a u mal cei
ini si sintii inina topilI(lase (le tulhtnu( d
ai liii, i In Lruc-It sinc1e (healna smgele, nu 1)10--
-ai s \aid in ci pe flul Irate] u InCU. i, o( at.i il(i.
inn i uilU (SiCfl.O11lC 5i Ingiiidurarilc, cIern venen S
Zl)& (IC 1.)ucurle.

(mci povestea ajunse l(1. SCiWEZud vtzu zucil iniiind


t55I, tarn.

Ci mnl;-a sapte sute treizeci i palm nocipte

.01, Of ! do ceo Li trebuit s si aflu indai din gura


(opilulul acesta Ca frateie mcu rposase Intru niila 1W
Allah peaina1tui ? Of, ce npraznic tire, care era rnai
mai s rail fac s cad lat de arnar si do durere ! Ci,
o, nevasta a fiatelui meLt, pesemne cil 1o ri povestit
copilul cam a izbutit cu Infiltiiarea i cu asernilnarea liii
cit c-el rilposat s in Wine o[cac, filCIndumil smi am
tesc astfe[ zictoarca cure spune ,,Oinul cure lasil un
urina flu motiie.
Asa vorbi maghrebinul. $i bilgil do seamil c mania liii
Aladdin, Ia ainiritirile acelea pomenite despre sotul ci,
plIngea cu amar. Si, ca sO faca saa uite jalea, si
SilI sehimbe gIndurile cole negro. Sc iritoarse inspre
Aladdin i, Ca si lcge Vol-l)a, Ii intreba
Alacicline, eopiiu meu, cc ineserie ai invlat si c
rnunca faci, ca si vii in aJu(or maicii tub, Siimanu
aceasta, i ca sa va Une.i zibele amiricloi ?
CInd auzi asta, Aladdin, cuprins do rusine, Intlia oar
in viata Ni, lasa capun jos, priiind pimIatu1. i, cum
nu scotea o vorb, rspunse maicilsa in locul mi
- e meserie, o, frate al so.ului meu, ce meserie s
niba Aladdin ? i cLim aa ? Pc Allah, nu tie nirnie, ni
mb ! 0, un copib mai. Indaratnic ca bista nam rnai vzut
in viaIa mea ! r1(Y1A ziua bate a1a drumurile Cu copili
din mahala, nite haimanale, n i te derbeclei, niste ticalosi
a i el ! i asta in Joe s se ia dup pilda copiiior de
treaba care stau In pribvlie cu prinii br ! Of, ca i
[;aie-su n-a murit, o, cc cine amarnice! decIt tot din
pricina lui! 5i-apoi acurna i eu am ajuns la mare amar
cu sntatea! 5i-aproape Ca flCi nu mai pot sa -vd deloc
cu ochu mci uscati de lacrimi i de veghi, tot muncind
fir de contenire i tot cheltuindu-mi zilele si noptile s
tore la bumbac ca sa dobindesc Cu ce sa curnpr dou
turt.e do mci, taman atit cit s flu muriin amIndoj.
$i-asta-i starea mea! 5i ma juruiesc 1,ie, pe viata ta, o,
Irate al solului rneu, ca nu se Intoarce acasa decit Ia
ecasurile mesci ! 5i pe urmbI gata ! melt, de cite on, cind
flia tot lasa aa, cu, mama lui, nu rnam gindit sa mncui
usa easei si s nu io rnai desehid, ca sa-l sibese sa piece
ssi caute vuco munca din care s triascbi ! 5i pe urmil
flu am tariLl so fac, c inima dc manbii iertatoare
miloas ! Ci anii tree, i eu am ajuns o femeie tare bl
tnInil, o, Irate al sotului rneu ! Si umerii mel nu mai in
dura ostenelile ca odinioara ! $iacuma degelele mole
dctibia rnai izbutesc s rasueeasca fusul. $i nu tiu cit
() Sa lflai pot sa due 0 truda Ca asta, i cIt inor ma
tine zilele, parasita curn sint cia hub meu, Aladdin ista
do CoiCfl, do dmaintea ta, o, Irate al sot,ului meu
Si. so puse pe suspinat.
Atunci, maghrebinul se Intoarse Inspre Aladdin Si
Ii zise
A, o, fiu al fratelui meu, Cu adevrat c flu tiarn
toate astea despre tine! Dc cc umbli pe crarea aceasta
a hairnanalicului? Ce ocar pe tine, o, Aladdin ! Asta
ii u-i nicidecurn potrivit pentru oamenii ca tine ! Eti d
ruit cu deteptciune, copilul rneu, i eti fiu dintrun
neam de oarneni de treah! Nu ti-e iie rusine s-o lasi
aa pe biata maic-ta, ferneie btrIn, s se IngrijeascL
de mincarea ta, cit vreme eti brbat la anii cInd sti
fac.i o meserie care s v ajute pe amIndoi s va inei
zilele ?.. i-apoi, 0, copile al meu, in uite! slav lui Allah,
Intru nimica flu este mai uinbelugat oraul nostru decit
in meteri de in care s inveii o meserie! Nu ai, nsadar,
decIt s1i alegi singur meseria caret,i place ccl m
mult, i mu asuprami st ic dau Ia en ! i, In felul acesta,
dud ai s fil mare, fiul meu, ai s :fii stipIn pe o meserie
care s te icreasc de loviturile soartei ! Asa Ca
zii ! Tar daci mcteuguI rposatului taictau, truda C
acu, nu e pe gustul tu, caut aitceva, i spune-mi ! mr
cii am s te ajut Cu tot cemi st in putin, 0, copi-.
lul meu
Ci Aladdin, in be s rspund, sta mai departe cu
capu-n jos i piistra teerea, ca s arate astfel ca nu
roia nici o ait meserie decIt meseria de haimana. $i
enaghrebinui ii pri.cepu sila fat de rneteuguriIe de minL
si Incerc s-l in aitminteri. Si zise dar
0, fiu al fratelui meu, struintu men si nu to supore.
nic:i s nu te ciceijeasc ! Lasiiinii numai si ac1au,
c, do nu te ispitese ieteuguriIe, eu, dac fircste 1Jar
piacea s ajungi un oin de treab, sint gata sa1,i (iCSChid
o privlie .frumoas de negutor do mitisuri, In sukut
ccl i-nare ! 5i am sai Irnpodobesc praval in cu stofele cole
rnai scumpe i (U atlazurile de eel inai ales Sol. Si, In
fehil acest.a, ni siIi. faci egturi temeinice cii lumen iie
guti orilor (Ci man ! $1 al s capet,i (leprmderea dca
vinde i dc-a cumpra, de-a lua i dea cia. Jar fauna
ta are s fie minunat in Ora. i ai s cthstesti in felul
acesta amintirea rposatului tu printe Ce zici, o, Aladdin,
fiul meu ?
Dupi cc ascult vorbele acestea ale moului san si
intelese c avea s ajung un mare negutor in suk, un
om de vaz, imbrcat in haine frumoase, Cu U turban
do mtasc I cu brIu strlucit de felurite culori, Aladdin
fu peste poate do hucuros. 51 so uit Ia maghrebin zIrnbind
i plecInduii capu-ntr-o parte, ceea Ce, pe llmba
mi, insemna .Iimpede : ,,Primesc...

Clad povetea ajunse aid, $eherezacla V5ZU zorii raijind i,


1 oasi, tLcu..

Ci intr-a apte side treizeci i cincea noapte

Urrni:

51 maghrebinul pLicepu In feiui acesta cLt vorhele lul


fuseser pe pine, i ii zise lui Aladdin:
Dc vreine cc chiar vrei s ajungi un om de vazil,
un negutor Intr-o prvlie, strc1uietete dc ad mainto
s te ar.i vrednic de starea cea noui. 5i, de-acunainte,
o, flu al fratelui meu, fii om ! Jar en, inline, de-o
vrea Allah, am s te ian Ia suk i am sil mncep cu a-t,i
cunpra o mantie nou i frumoas, aa curn poarti negustorit
cci bogat,i, i toate cIte mai core neguittoria. Si,
dupt asta, avem s cutm impreun o prvLilie fru
moas, ca sa te aezi in ea I
$iaa I lar man-ia mi Aladdin, care asculta aceste
indemnuri i vedea aceast rntrinimie, 11 binecuvlnta pe
AHab eel atit de bine :fici1tor, care ii tritnitea 1ntrun

17
chip atIta do pu,in nadajduit 0 ruda care o izbivea din
Sati(1e i 11 Ufl0fl PC (aba (Ca dicapla fiul ci Ala
ddin. Si aduse bucatebe la mus cu o ininii atuia do
tiS0iLit (10 parca ar ii lull nOn t Cu douzcci do an i. Si
miflelult i baura, tfliflUifl(l inul depanl.c despre aco1aa
luciu, (arc ii mnvIlvora atIta pe to.i ! 5i mnghrcbinu]
incepu s.lI diisei1eascLi pe Aladdin despre viata i despie
felti] (10 a so puita a! ncgustorilor, i aI stirni cit mal
mull; In starca lui con proaspata. Pc urmi, intrucit viizu
en noaptea se i scursese pe jurntate, so ridicil i ii
lu rmasbun do Ja mama Jul Aladdin si 11 srut1 pe
Aladdin. 51 plec, dup cc le fgLidui c are sii vini iarci
a doUa Zi. 5i, In noaptea aeeea, Aladdm, in bucuria lui,
nu putu sii Inchidi un odhi i nu :ieu altccva dec11; s
so giiidcasca In inl,a CCU (beSIatUk)are care ii atepta.
Or, a dana zi, In (CI dintli ceas, so auziii nite bitii
In uii. 5i mama ui Aladdin so duse chiar en sii deschidi,
Si vazu ca era cu idevaiat fratcie sotului ci, mnghrebinul,
care iii linen Mgduiala din ajun. Ci nu vroi s intro
a leicum in casa, in pofida staruinl,elor mamei liii Ala
ddin, PC motiv si acela nu era un eons do venit In mu
safiilIc i nu ceru decIt s1 ia pe Aladdin cu ci Ia suk.
5i Aladdin, de mult sculat i Irnbrcat, alergil Ia iul,ealii
lt mosusau i II unii bundimineata si ii s.ruti min
Jar maghrehinul ii iui de mina i pleca Ia suk cu el 5i
iit.ia cu ci in pniivlia ncgut,atorului. eel mal inane i cerU
a mantle, care sti fie ecu mai :fiumoasii i ecu mai bogatfl
(lintre inantii, PC potiiva lui Aladdin. 5i negustorul ii
dote s vada nini nuilte, care eiau uncle mai frumoaso Ca
allele. $i maghrebinul ii spuse lui Aladdin
J\Iegco chiar tu, fiul meu, pe accea care iii plac
5i Aladdin, IncIntat pInii peste paulo do drnicia
]ui unehiusau, alese nan feu1I numaj din niitas dun
iata si stralucitoare. Sj is alese un turban fcut din
muselina (be mtasi, hnpodobit cu fir do aur subi,ire,
1.111 biIU de (1511111, xl flitc cizme (Ic P11e r()SICCIJ1Y1jZ1U.
Si maghrehinul pl&ti totul ncgustoiuui, i ii dete tIrgu-.
c1i1e mi Aladdin, spuimnc1ui
AcLinla sI !ueigein Ia Illinam. cad, piwi a le
iiihiica in hatnele cele noi, Sc cade sL fil cuial
ii (IUSC Ia hammam. xi iiitri en Cl ii!tra sa
aleasi, xi 11 sc1di cc chi;n mu nile 1w ; sI xc scaida s
ci tot nsa. Pe urn1i, poPu flCi sa I I SC ad uc riic ni oaieie
(O dUl)it scald si ni1n(kn bacia (11 (leslaarc i se sini
ihi I itituni1i. $iaiuiici J\la(klin S( Imiich I!i innti
aC(n Ilnica (C )11flIHSC (U1iiia Si stiluctoare, Ix
piNC C (ii tLllball 1! 1 (ci in nms, xc Iricinse peste iflij
IOC CU 1)11 ci de La iIi(Ii1 si so inci1I Cu eizmele ue itmizea.
5i SC men, in Iciul acesta, fiuinos ca tuna, i sernana en
wi fecior de rege on de sultan. Si, pIn peste poate de
iil(:ifltnt Ca xc veclea preschirnbat wa, Se mndrept mnspre
nicnu siu i Ii srut nilna i ii rnull,umi Indelurig
pntiu di,inicia lui. 51 inaghrebinul ii srut i ii zise
r[OitC astea nu sInt decIt Inceputul
$1 iei cu ci de Ia hammam, i Ii duse pe la sukurile
(etc mai umblate, i ii art prvliile riegustorilor cci
nuui. $i ii lisi s xc minuneze de stofele cele mai
scumpe i do liicrunjle (IC pret,, mnvatmdul euro se nunic
te fieeaie ILICIU in parte Ii Ii SpUnea
Se cade, IntrucIt ni s fii i tu negustor, st
iunflnuntelc iinzari1ori ale CL1rnpiririior
Pc urin1, II duse si vad cldiriie cele de searn ale

(Ct1i. Ii moseheele de frunte, i hanurilc In care po i oseau caravan dc. 5i meheic preumblarea ducmnd uI
sii l iivadlnf1i
saraiul sultanulnegustonilor
ui. i ra(lifli e care Ii mnconjucunoscuti
rau. Si, in urma, i dusecula hanul ccl mar e
ci, spunInduIe
, I a car e t r sese ci ,
Este Jiul frateiui mcii
$i Ii pofti pe toi Ia no ospa PC care 11 (lete in cm
stea lui Aladdin, i Ii desftii en hucatele cele miii alese,
CZU Cu ci Ii cu Aladdin pirdi seam.
Atunci, Sc ri(liC i i1 iLIti rarnasbun de In niosafirii
Iui, spunindu-le Cu p1eaci s-1 cluc Indarut acas pe
Aladdin. Si chiar cii nu voi sii-l lase pe Aladdin s se
mntoarcii singur acas, ci 11 Itii de min i se duse cu ci
pinu aeasii in rnaiciisa. $i mama iui Aladdin, cind II
VZU pe liul ci imbricat atIta de fainic, era rnai sii-i
zboare minijic de bucurie, bmta de ea $i SC porni s-i
nwltuincasca iui cunmatusiiu i sl bmecuvIntez
spunIn(luJ
0, irate al sotului meu, n-am s ajung veodat,
miiear de 1,i-a mul.umi toati viata mea sii-i Intore
atita facere de bine
.5i maghrebinul rispunse
0, femeie a fratelui mcu, Intradeviir nu am de
cc mii mindri cii rnam purtat aa, cu adevarat nu am
de cc inii mindri, mntiucit Aladdin este fiul mcu, i este
datoria men Sni SlUese de tatii in locul raposatului
Nuti mai face aadar nici o grijii in privint,.a lui i
iii fericitii
$i mama lui Aladdin spuse, ridicInd mIiriile maspre cer
Ma rog lui Allah, Intru slava sfin.ilor celor de
demult i a celor de mai incoace, sii te ie i sii te apere,
o, frate al sotului meu, i sii-ti alungeascii zilele pentru
noi, en sii flu aripa care sii-I ocroteascii pururea In umbra
ci pc copilul acesta fin de tati ! $i fii mncredinlat cii
ci, Ia rIndu-i, are si fic pururca supus Ta poruncile tale
u flu are sa mci (ICCIt cc ai si-i Invei tu
51 rnaghrebinul spuse:
0, feineie a fratelui meu, Aladdin s-a ficut om
euminte, intrucIt este Un bunt minunat, fecior de oameni
tie treabi. 5i am toata niidejclea ci are si fie urmas
vrednic al pirintelu.i siu i cii are siii Insenineze ochii
Pc urmi, adilugi:
Sii mii ierti, o, ferneic a fratelui meu, cii flu pot
mIme, virieri, sii deschid pniviuia figiduiti ; cici tii
cii vinerea sukurile sInt in.chise i cii flu se pot Incheia
negu1torii. flu poimline, sIrnbtL treaba. are s fie fcut,
de-o vrea Allah! Ci mIme tot m s yin s-1 iau pe
Aladdin, ca s-i dau nvttur mai departe, i s-1
due s cunoasc locurile de seam din ora i grdinile
care se afl afar din ora, pe unde se due negustorii
cci bogai s se preumble, pentru ca In felul acesta s
se poat deprinde i ci cu vederea bogiilor i a lumii
burie. Cci pin astzi el flu a umbiat decIt Cu COpili, i
so cuvine s cunoasc intr-un sfIrit i brbati, jar
acestia siti cunoascit d ei!
5i Ii luit ritmasbun de la mama lul Aladdin, ii s
i utit pe Aladdin i ieL
CInd povestea ajunse aid, $eherezada vzu zoril mijind
sioai, Licu.

Ci Intr-a apte sute treizeci i asea noapte

Urmfl

$i Aladdin visit cI .inu noaptea Ia toate lucrurite


frurnoase pe care le vitzuse i la bucurule pe care le
tritise; i era incredintat cit alte desfittitri Ii ateptau pc-a
doua zi melt, do cu zori, se sculit, fart a fi putut sit dea
geanit in geant, i se Imbritcit in hainele ceic frumoase.
i Ineepu sit se preumble In lung i-n lat, tot mncurcIndu
i picioareie in mantia ecu lungit cu care nu era
dedat. Pc urmt, IntrucIt in nertbdarea iui gindea cit maghrebinul
prea zitbovea sa vint, 1@l sa-.l atepte in
[ata porii, i, Intrun sfirit, 11 VtZU .ivinduse. 5i aler
lu calea lui ca tin arrnitsar tIntr, i ii strutii inIna. Si
niaghreh.inui Ii sitrutit i Ii alintit indelung, i ii spuse
sil se duct Ia maicitsa sit-i den de tic en 11 ia cu ci.
Pc urnii, 11 ]ui do niInti Si plecara Impreuni. Si iner
sert aminthli tifasuind cspre utia i aim ; sI trccurt
(liIlC(ih) (10 ((11,ui, P 1.111(10 Aiu(ldin lU mai fu
sese nicio(lata. i in (aba lt)1. ineepura sa so arnie oiia
ode cole iruinoase xi sarniutile (CIC marel,e, impreirnu Ito
(IC qradiIli ; i Alwldin so it Ia ole milluflinduse i
i so prea en liccure ese mai :Crumos deelt eel de mai
Inainte. 51 aa so ulundara tare afund in cinipuri, upro
Minduse pus cu pus do linta pe care sio hotarise m
ghrebiiwl. Ci, in o vrcine, Aladdin incepu S1 obOSCL1SC1.
ii Ii spuse rnaghrebmului
0; unchiule Ui thOU, mal aVem do umblat ? lacata
CU UlIl trecut do mult gia(ii.nibe, i ml so mat afi in fata
nonstra deelt muntele ! Or, tares ostonit, u w vrea s1
initninc oleaca
11i nuu.hle1)inul SCOUSC do Ia br]U 0 legatura in CUrd?
avea nite OiUJ1C Si rJiS{.e tuite, i ii zi.sc liii Aladdin
lacala, o, jul irteu, peniru foamea i pentru selea
in. Ci trebuje si miii inergem o buclil,ic de drum, en Sn
ajungem mtrun be minunat pe care vreau s 1ii fil
si care nu-i are scarnn pe lume! Adun-t,i aadar putonic
i ft1i curuj, Aladdin, acuma cInd esti mi barbat I
5i Ii Irnbirbt mai departe, tot dindui sfaturi eurn
s1 se poarte Ije vutor i ndeinnIndu1 s so dezhare do
hindiaIitia1a CU copiii, CU Sit SO apropie mfli degrab do
oumeni i mnl1elepti i CUflil ii Ii. 5i SO prieepu sI invaluiitsca
in nsa chip, litcit izbuti sa ajun,ga CU ci In poalele mun
telu.i, in fundul UflOJ Viii gonie, undo nu SC aim niiiiic
Ita (belt flufl)a] sufletul lul Allah I
Or, chini en acolo era capatul calatorici rnaghrebi
nului ! $1 iniunie spre a ajunge in Valea aceoa plocase
el (1111 fiindtil Pvlaghtcbului i yen ise in maiuiile Chinei
So intourse, asa(lar, inspre Aladdin eel sloit do estenoalit
i ii P zimbind
Am ajuns in t,el, Aladdin, fiul men
i czu os pe 0 stIncil, i ii p0111 i pe Aladdin s
xadi lingl (1, S 11 inconjuia (1.1 1)1ne1C tare duios, i
Ii spuSo
Odi hnesie4c oieau, I\lndd n. hi rucit an si po
1 Lrun sfirsil setLi mat CeC cn 0(101 OililiCllil(i1 n-
flH vaZiit cioantn. Ai Aladdin, in ai so vuz umw
dnrit, chiar aici, 0 groctina nial rumocisa ceciL toate
radi nile do pe pan1i ii. $i i iumai do pi cc ai so Ic ininu
nczi do ml nun i Ic ;icesei i0(l1fl I, ci avea teinei slimi
niul ton esl si ni so liii j ostei! Ic drun iu I iii si ai s bloc
(1 iilczi zina 1 iii(1 1001 10111111 Intiin oaril.
)i l 1050 SO SO OflhIUieaSCit 0 (iJIDO, CU ochii man de
001110 la gindnl 0011 vedea 0 gradina intiUn bc und
o erau (tech stInci iisturnate i spinirii. Pc urm, ma
1j zul ii spuse
H.idicite, acuma, Aladdin, i siringe de print
iuliirisurile astea vreascurile si surcelele mal uscate pe
(are ai sa le gaseti, i lIdliIC la ]YiIflC ! 5i ai si vezi
otunci pntvelitea cea frii de plat Ia care te-arn poftit.
5i Aladdin so ridic. i plec degrab sIt strIngIt do
printre I.ufiuri i mItrItcini o multime do surcele i do
vreascuri, i Ic acliisc maghrebinului, care Ii spuse
.Astai tot cemi trel)uie. Acorn dItte ind
tieci de Stai in spatele meu
Si Aladdin II ascult pe mosusnu, si tiecu do so aczIt
Jo oarccare depItrtare in spatele lul
Atunci, maghrebinul trase diii ehimir un amnar pe
caie 11 ciocrii 1 apririse focul in grItmada de crengi ii de
vreascuri uscate, care so invoihurorIt pirirnd. $1 IndatIt
scoase diii buzunar o cutie de baga, o desehise si luIt diii
ca o piscilturIt dc tlirnIie, pe care o aruncIt hi vIlvoarea
bocului. 51 so riclicIt un fum tare gros, PC care incepu
sIti vinture mncolo i incoace Intro mImi, mormiiind
o iste vrajt Intro limbIt Cu totul necunoscuta de Alad
(bin. 5i, tot atunci, bocul se cutremurIt, mr stIncile so mis
carIt cliii temebiile br, i pItinIntul so intredcschise pe o
iiiime tie vreo zece col,. i, In afundul afundulul acelei
(rapatur], se ivi o lespecle de rnarrnur pus de-a latul,
mare de cmci coi, avind in mijioc Ufl i)eiciug dc bronz.
CIrici vizu au, Aladdin scoase un t,ipt i, luInduii
poalele rnantiei in dini, deto dosul .i o rupse la fug,
aruncIndui picioarele in vIn.t. Ci rnaghrcbinul, dintr
siritur, ii i aunse i ii Iiihl. i se uit la ci cu nite
OCIIi infrico1itori, ii zgflui inIndu1 d.c ureche, ridic
mIna i ii altoi o paJmi atIta de grea incit era rnaimai
s-i. rup din1ii din gur, nucindu-i en totul pe Aladdin,
care se Msi pe prag, moale.
Or, maghrebinui flu se puriase en ci in feiui acela
decit en s-l Infricoeze o data pentru totdeauna, f apt
do mare t.rebunit,.a pentru lucrarea lui i dat fund c,
Fri do ci, n-ar ii putut st incerce a sLvIri treaba care
ii adusese acolo. Inc-it, dac 11. vzu curn zace niiucit pe
jos, ii ridica i ii spuse Cu un gias pe care se sili ai
face duke:
Afl, Aladdine, ci daci rn-an-i purtat cu tine In
felu] acesta, am fcut:o ca s te inv s fii om! Caci
sint unchiul tu, Iratele printeiui ttiu, i Irni datorezi
aseultare 1
Pc urrn, adug cu Ufi glas dulce de tot:
Hai, Aladdine, asculta colea ceea cc am s-i spun,
i s flu pierzi 0 vorb! Cci, Ia urm, ai s dobindesti

man foloase, i ai s uit,i degrab necazurile cole grele care te .ateapt!


Si ii srut si, de-aci Inainte potoiindu-1 i stipinin
.du-1 Intru totul, ii spuse
- Ai vzut adineaori, copile al men, curn sa desch
prnintul Ia puterca afurnturiior i a vrjilor pe care
I:c-am rostit! Or, se cade s tii c n-am facut aa deelt
spre bine]e tu; cci dedesubtul lespedei acelea de marmura,
pe care o vezi in fundul crpturii, cu un belciug
1e hronz, se afl o coinoar carei scrisa i rncnit e
riumele tu, i care flu poate s fie descuiat decit sub

24
privirea ta! i comoara aceea, care ii este hArzit,
are s1 te fac mai bogat decIt toi rcgii! i, ca s4i
lovedesc pe deplin ci acea comoar It,i este menit, anume
tie i flu altula, afl c nu este Cu putina deelt numai tu
pe lume s atingi lespedea de marrnurLi i s-o ridici;
cci pmn. i cu, in ciuda puterii mdc, care-i destul de
mare, tot n-as putea s due inina Ia belciugul de bronz,
i nici s ridic lespedea, dea Ii i do o nile do on mai
puternic i mai vo.inic decIt slat. 5i, odat placa ridicat,
QU mi--ar II Ingiduit nici barenu sii intru in taini1a Co.
inorii sau s cobor macar o treapti ! 5i, deaccea, flu ai
ciccit s incIep1ineti Intocmai cole ce am siti Spun I
$i-a5a, ai s f ii stpin PC comoara pe care avem 5-0
ImpirIim, dupt toat dreptatea, In doua pri la fel, una
pentru tine i una pentru mine!
La vorbele acestea ale maglirebinuluL..

CInd povestea ajunse aid, $eherezacla vzu zorii mijind i,


st1oas, tilcu.

Ci mntr-a sapte sute treizeci i saptea noa pie

Urnni:

La aceste vorbe ale maghrehinului, Aladdin, srmanui


do ci, uit i de ostenealri, i do scatoalca agonisit, i
rispunse
0, unchiule, al rneu, poruncote-rni once vrei, iar
eu am s mi supun!
Si maghrehinul 11 lui In brat,e i ii sirut de niai
niulte on pe obraji i ii spuse:
0, Aladdine, tu Imi eti ca un flu al meu, ba si
mai scump! cici 12U mai am pc pmmnt alto rude afar
25
dc tine ; xi flUmal tu ai s fii inoLenitorui i uiniasul
Incu, , (Op Ic aT mcu I, Intru ii sflii 1:, pCn tm tine,
Ia tli1flfl111OL@I, lOU 11U(ICSC CU 10 (lipa (ICHewn, i pent
l.111C HIH VClllt de--atita de depatte. ) daca i.emn bLUf
t.IliUit (i(U(1 pil(e})l H(Lifla ca an1 1H(Uto rn_irnai ca s
te In)w-m-( Sa 110 (fliC (1] IUVH SHl,.i lwi ursit.a (ca mi flutott
sEt to utep1.e ciegeabu. Ia uite, aadar, cc ai de
iicul. i)iiiiiunlii, Lneepe U coboi Cu mine in iuntu1
(IU pal ULI 1, i HCOJ (1 HPUCU be] ClUgUT (1? i )TJ si rid ici
lespodea do marmur
ciupa cc vorb III :leiuI acesta, siii ci (CI di t.ii In
ciipatura xi ii Iiitinse alma lui Aladdin, (a si1 jtitO s
nonoare. Si Aladd; fl, Odata (01)0111, ii sl)1.ls(..
Da (fill) .0 51 Plc (U, 0, 11)051110 al nicil, (H si Lidi( (4
lespede tit dc grca, ciPi vrcme i u-s docit. tin ixijelol ?
lVLicLr (ill(a Ut VICH S.1 lOU tljtit,i, 1aS 5111 huci..iios
Magh ((1)10 iii iaSl)U nse
A, nu ! a, nu ! i)aci, din nenorocire, as p1l1le mba
ca, no ai mat putca sit lad idmnic, ito numel titu am
fl sters pe veci de pe inoarit. ! incearcit nurnai to i ai
s vezi cuin ai sit dab la o partc lespedea, atita do lesne
de paicit ai ridica o panit do pasitre do pe os ! Nu vei
avon dccii sit rosteti, atunci cInd apuci belciugul, no
muole tao Si flUiflOlO tatalui tan Si numele bunko] ui ffiii
Atunci, A]addin Se apecit i apucit bekiugul i tiase
do ci, ZCi1ld
Ju slot Aladdlill, liul (TOitorulul MuslaCa, :fiul
d1()itOtU]l..ti All
Si u rnme uur.m,a iidica .icspecloa do inannuri i o
(lete IndaUl diio parte. Si zari o groapit care cobota CU
douasprezece trepte do marmura lnspre 0 U5i1 CU dOLIa cawituri
do araina roie 5t CU nite zavoare marl. $1 maghre-hinul
ii spuse
Aladdine, fiul meU, cohoara acwna in groa
a(Casta. 51, clod ai sit ajungi dincolo de cea do a clouitspre
zeeca treaptit, at Sit 111111 C usa do aranit, (are arc sit so
deschid siugur dinahitea Ia. ni s ajungi Sub o bo]tuI
1argi, iinprit in irei si1i, care dnu din una in i1ta.
Or. ai s giset.i In sum dintit Patrl caZi man dc bionz
pline CU aur topit, ian in (Ca (IC a doua sal patru cazi
man de argint pline cu pulbere de aur, ian in ecu de
a trela sala patru ezi man do nun Irne cu clinari (IC aur.
Ci tu S1 mergi mflail)tO, fara sa te opieti ! 51 s1,i ridici
cIt mal SUS martha t Sc) stningi bine Iii. jurul rnijlo
u1ui, cu grij en flu carecumva sli se atingi dc pcretii
clizilor : cci, dcni avea nonorocu] s atingi CU (legetele
oil macar s vIntuni cu hainele de pe tine yreuna dintre
eizi, sau ceea cc se afl In dc, ai li preschimhat pe data
hitr-o stan de piatr neagr. S intri, dar, In sam
dmtn, i s treci cit rnai jute In Cea de a doua, de unde,
fXra s te opreti o clipitLi, s intri in cea de a treia, unde
ni s gaset.i o u ferecata, asemenca cu ecu de in intrare,
care are s se deschid nurnaideelt dinaintea ha.
5i s intni pe ua aceea, i ai s te a:fli deodat ifit1()
gradina falnic, plina de porni gIrbovili sub povara lOr
do rondo. Ci nici acolo sa flu careeumva s te opreti
S sirbul,i grildina, mergind drept Inainte, i ai s ajungi
Ia o seara cu nite stilpi i Cu treizcei do trepto, pe care
sI o urci en s ajungi in o teras. Or, cInd ai s te afli
pe terasa aceea, Aladcline, in bine aminte ! ai s vezi,
(blur inaintea ta, Ufl Id do linda lana (le tavan ; i in
fini.da aceea ai s gaseti, pe 0 lavita de bionz, 0 iiirnpit,
do aramli. $i lampa aceea are s .fie apninsli. Or, in I:ine
aminte, Aladdine ! tu sa iei ]ampa aceca, so slingi, sa
vensi PC JOS ulciul din ea, i s-o ascunzi degnab In sin
5i sil fluU lie team cii iiai mundiiri cumva manhi
IntnucIt uleiul ace1a pe care ai sii1 arunei mi este ulci
Ca t.oate uleiunile, cli un ulei care nu lasa nici un let
do urmii pe haine. 5i sii te Intorci apol In mine, c cuba
pe care Icui dus ! $i, la mtoarcere, vei putca sii he
oprcti cdeaea in gnlidinli, dac are sii-I,i piuca, i sil CU
27
legi cite poarne vei vrea din grdina aceca. i, odat
ajuns lingi mine, ai smi dai lampa Unta i rost
cltoriei noastre, i temeiul bog1ici i al faimei noastre
cle mIme, 0, copilul meu
Dup Ce VOlbi 111 felul acesta, maghrebinul scoase un
mel pe care II avea PC deget, Ii puse po degetul ccl mare
al liii Aladdin, i spuse
Inelul acesta, fiule, are s to scape din toate primejdiilc
i are s to fereasc de once riu. Tntreteti,
dar, sufletul i umplcii pieptul de birbflie, cci flu mat
esti copil, ci orn Intreg ! 5i, cu ajutorul lui Allah, nu
are s Li so inlimple decit bine ! mr noi, muitumit
Iiimpii, avern s ajungem la bogi.ii i la vrednicii pe
t()ata
Pc urrn, adugi:
Nurnai Ca, inca o data, Aladdine, ia seamna binc
sali saii cit mai sus mantia i s-o stningi mercu po
IIng tine ! do nu, eti pierdut, i odat cu tine si
comoara

Pe urm, Ii srut, batIndu-i usor de rnai rnulte on


CU palma pe obraji, i ii SlUSC
Mergi Cu bine!
Atunci Aladdin, imbarhatat pInt peste poate, cobori
in 1 ug treptele do marmur i, ridicIndui mantia pin
!este hriu, i tinindo cit mat strIns in junul lui, trecu
pe poarta de aram, care ii desehise singur cele dou
CaflatUli in ivirca lui. Si lana a uita nici una dintre povet
c1e inaghrebinului, stibtu cu inane gnija sala clintIi,
sam dca doua, i sam doa treia, ocolind czile ed
pline (U aur, ajunse dinaintea uii ceici din urma, trecu
dincolo, strbtu gra(i.ifla, lana s so opreasc deloc. urea
liptc1C scarii cu stilpi, se sui pe terasa, i morse drept
In linda cc se afla In.aintea lul.

Cmnd .povestea fliUflSd $eherezada vizu zorH mijinci si..


Sf jnas1 (.i
Ci Intr-a apte sute treizeci i noua noapte

Urm:

i VZU PC podina do bronz lampa aprins. Si Intinse


mina i o lu. i v1rs pe jos uleiul din ea i, vzind cil
pereii limpii se i uscar numaidecIt, o ascunse grabnic
in sin, fir a se teine c i-ar pta mantia. $i coborI de
PC teras, i ajunse iarii in gradin.
Atunci, slobozit do grijile lui, se opri o clipit pe
treapta din urm a scrii, ca s priveasc grdina. i
Incepu s se minuneze de pomii aceia plini de roade, pe
care nu avusese rgaz sii vad la venirea lui acolo. i
vzu, Intr-adevr, Ca pomii din grdina aceea so frIngeau
sub povara roadelor, care erau nemaipomenit de fru
moase, de man i do colorate. 5i vzu c, aitminteni
decIt la pornii de prin livezi, fiecare ram din fiecare porn
avea poarne cle .culori felurite. Erau unele rarnuri care
aveau poarne athe, de o albeat strvezie curnu-i cietarul,
on de o albea1I tulbure cumu.-i camfora, on de
o aihea Intunecat curnu-i ceara cea aIb! 5i erau aItele
care aveau poame roii, de Un rou CUmU-S boabele
do granate, on do un rou curnui portocala cea sIngerie,
5i erau altele care aveau poame verzi, de un verde Inchis
i de un verde dulce; i altele care erau albastre si
vinete i galbene; i al.tele care aveau nite culori i
nite strifluciri fr do socoteal. 5i Aladdin, hietul de
ci, habar flu avea c poarnele cole albe erau diamante,
margaritare, sidefuri i pietre de lun: Ca poamele cele
roii erau ruhine, b1ae, hiacinte, coraliuri i cornaline;
Ca poarnele cele verzi erau smaralde, heniluni, jaduri,
zaramfuri i acvemarine; Ca poamele edo albastre erau
satire, peruzele, lapisuri i lazulite; Ca poarnele cole vi
note crau ametiste, matostate i sardiuri; c poamele
cele galbene erau topaze, chihlimbare ji agate; i c
29
poanicle cce1a1te. do (Ulori rietiute, rau opale, beic,
crisolito, cimnfarc, giannt(, turin line, periciotuii. gagate
s criSoplaze SOI ide idea (Li 100 Ic IHZdO 1111 pcste
L1 I S (10(1 i 0IdcH1_i chii t(ak 100(1010 lot iota si
5. iistie.
/\ti111(i !I1idit, ,uia _sle l.)001( (IC CLflIC(aI, SC :ipl(
J1i (1, utiul (lit tr\ 0(01 pulili Si (1010 SO (11lCStJ,O (it,..?\O
(0 0 10 100111(0. ?i 1)ta (it 510)0 01(10(1 (0 ii
Ii Ii R! Liii fc1 1)1100 (IC 1.u:il 10 guiIi, i (0 nit so
O:1lflhii0i1 (1((il (0 111 ra1i;Lire (0 purioc:ilole, (ii SlflO(lIi
iec, (ii ixiII:iCi0. (ii stzuuurii, (ii )CpCIiii, oil ineiele Si
( knIt(. (oIaIte })uOiI0 1iiIiLl1ia(C (Iii) ara (hinei. S
ioiase re dtzaoiagi[ clod Ic 01.050 ; i ru le gi.si
niiidi(LniI (30 tust1 Silt]. tIfl(Ii (a lilt C1W1 (lecit nisk.
(k sticla (()I0001.a, inhucit in va1,a lui flu nyuso
prilejul sit iadi pietie nesteniutc. Ci, rncar c tare
I1;(iU(lOt, iiidi si (ulcaga citcva ca s le chhuiase btie1,
kr, soli I Ui de inai inainte, precum i mairei sale,
sfhmann do ca 1i 1ut rnai multe din fiecare culoato, si
is. umplu cii ele chimirul, buzunarele i dosul mantiei,
si smnul niankei, i siniil CalflWii iatIta surnedenie do
poame Inghc-sui in felul acesta, de ajunse s so asernule
cii un asin irnpovarat pe ammndou laturile i, burduH
cu toat prado aceea, ii suflec :fiumuie[ mantia, adonintlo
st-Ins pe ling mijloc, i, (U mult s.fiali i cit
inulit giiji, strI)ltu usure.l cole lrei si1i cu C1ZI, s
ajunse iati Ia scam boitei, undo, in intmare, II astepta
inaghiebi n u], mzmd do glnduri
Or, de indaUi cc Aladdin iei pe ua do aroma i sui
treapta ceo dintli a scarli, maghrebinul, care edea dea
sup.ra crapaturii, char ling intratea In hrubi, nu mai
nyu i-ibdarc sti ateptc Ca cI sa ajung In vIrful schii
i si iusi (Ic-a binelea din groapl, ti ii zise
lid, Alacidine, undc4 lampa ?
i Aladdin rspunse
Este colon in sIn
El spuse
Scoateo degia]i i di--nio nuinaiclecit
Ci Aaddin ii spuse
Cuin vrei s l,io dau rrcimai(lecIt, o, unchiule, d
vi.eme cei amestecat in sumeclenia asta do gogolonie
do sticla Cu care miam ticsit hainele PC tonic pri1e
Mai bme lasama Sa UrC Scam i. autama si ICS d
groapa ; iatunci, am sa Ifll clescare (10 tonte gO()lOaiele
acestea, pe un bc tihnit, i flu pe treptele de awi undo
ar fi primejclie s so rostogoloasca i s so sparg1 ! i, in
ielul a(esta, sloboz t do greutatea con do nebiruit, am s
pot sii scot lampa din sin i si 1io ciau ! Do aitminteri,
mia i cam alunecat inspre spinare, i ma zgirie amarnic
xi tare usurat rn-as mai simii sa scap de ea!
Ci maghrebinui, mInios pe trgiineala mi Aladdin
si incredinat c Aladdin flu flaScocCa aceic zabovnicii
decit din pricin Ca vroia si pstreze ci Jampu, meni
cu un glas infricotor ca de dimon
0, fecior de dine, vrei smi dai numaidecit lamp
aceea, on vrei s mori?
i Aladdin, care nu tia nearn do unde s se trag
schimbarea accea din purtarea unchiului su, si Inspi
mIntat caI vede cupnins deo asemenea mInie, i tem
dUse sa flU mai dobindeasca a doua scatoalca, mm amar
nic decit con dintii, Ii zise : ,,Pe Allah ! esi.e mai bine
sa nu dau acurn ochii cu ci. 5i am sii ma Intone Indarat
In bortil, Sil atept })imI 50 potoli ! Si dote closul si, su
meindui mantia, se intoarse Cu mare gnij In hrubI.
Maghrebinul, daca vazu aa, scoase un rget (IC
turbare i pini peste poate do mInios, tropai din picioare
i so schiinoriosi, smu1gIndui barba, in deznadejdea i
in neputina lui de a alerga dupa Aladdin in tainila
aceea, care lui Ii era popnita do putenile cele magice.
Si rcni
A ! alimanitule do Aladdin, ni s fii pedepsit dupa
curn se cade!

31
i dote I uga la focul care Inca flu so stinsese, i
arunc in jar oleac do praf din tmIia pe care o avea
la el, mormaind nite descIntece vrajitoreti. i pe data
lespedea do maLmur care slujea ca si Inchidui intrarea
In bort se inic singur i se aeza hi locul diiitii,
astupInd cu totul gum scrii ; i pmIntul so cutrernur
SI SC Inehise iarsi ; si locul so Thcu noted, intocmai en
Inainte de a so Ii deschis. i Aladdin so pomeni in felul
acesta incuiat In hruba.
Or, rnaghrebinul, asa cum s-a rnai spus, era Un vr
jitor de searn venit, din creierii Maghrebului, i flui
era niciclecum tinruluj Aladdin nici moS; nici rubedenie,
tiiCl mai de aproape, nici rnai do departe. i do fapt
c niiscuse pe trIniurile Africii...

Cincl povestea ajunse aid, Seherezada viizu zorii rnijind 1,


.-iE)flsa, ticu.

Ci intr-a apte sute patruzecea noapte

Ui

...$i do fapt se nascuse pe tilmImurile Africii, lara


i cuiharul magilor i a! vraJitorilor de solul ccl rnai p
ctos. Si, din tiricretele Iui, so straduise en dirzcnio sit
in vrjitoriu i famniccele, i neteugui geornanei,
at alchimiei, a! astrologici, a] afurnturilor, i ai descIn
tecelor. i, in treizcc do ani de caznc farmazonicesti,
izbutise, cu puterea vrajitorici, si afie c, Intrun be
Lamic (IC P0 pamjnt, so gasea o tainpt fermecata cum
nui alta si a ctrei vir1ue era do ai face rnai putemn
decit to1i regii i clecit toli sultanil PC insul eel atIta dc
norocit melt sa ajunga stpinui ci. /tunci, ii spC)rise
fwriegAriie i rjftorii1e i, Cu inci 0 lucraie geomanti-.
easc, izbutise si af Ic c lampa cu pricina so gsea mntro
hrubi ajezata pr.tn Imprej urim ile (CtiUll Kolokats
in sara Ch.inei, (i ic)eUl acela era tocmai bout pe care
1am vzut noi adineaori in toate aminuntele lui.) Si
inagul, :fra a raw zilbovi, ornise Ia drum i, dupt fl
(alutorie lunga. ajunsese In KoIokatsc, undo pe dat
i Incepuse si cerceteze linprejurimlie i, pInli la urm,
si dibuiascii Intocrnai aezaroa hrubei, cu tot cc so atm
in cii. $i CU tabla lui do ghicitor, dibacise c acea comoari
i hampa con inagic tuseseri sense. de citie puterile sub
piinintene. pe nutnele lui Aladdin, fiul IUI iVtustafa, cool
tOtUl, t Ci nurnai ci putea izbindi s fuc a se deschide
hruba i s Ia hampa, pe cmnd oricare alt ins i-ar pierde
firi do abatere viata dacli ar face vreo incercare cit de
(it Ifl privinW aceasta $1 pentru aceea pornise ci in
cautarea lui Aladdin i se slujise, dup ce ii gsise, de
bate iretlicurile i vicleugurile ca s i-i apropie i.
-1 duc In ace] be pustlu, fr s stIrneasc bnuielile
nIci ale lui iliCi p0 ale maic.sI. 51. odata cc Aladdin
izbIndisc in incercarca sa. aui ceruse Cu atuta zor lampa
deelt pentru Ca vroia s i-o terpebeasca i sEi-1 zidoasca
1)0 veci In hruba Ci am v1zut cum Aladdin, do frici st
u so rnai capatuasca CU inel 0 scatoalc, fugise in
luntrul hiubei, undo vraitoru1 nu putea s calce, l
(i.irn magu!, cii si so iizbune, ii Inchisese numaidecit
acok In luntru, ca s inoari do foame i do sete
Or, do cam svIri lucrul ucesta, inagicianul, spume
glad xi scrisnind, so cIuscn ciba sn pesemne In Africa,
tan lui. 51nsa cu ci Ci do huni seami en avem sii
mu intilri ira.
Tnsn in ce II poivete pe Aladdin, iacttn
Do inctat Ce se intoarse in hruhn. auzi cutremurul do
pftmiat stirnit tie maga maghiebi nulul i, mntricoat:,
si temInduse S flUi cadi bolta in Cap, so rCpeZl Ind
t spre iesire. Ci, cmnd ajunse In seaiii. vzu cl iesirca
era astupati do lespedea cea grea dc marmura ; i. nase
tulburat i inspiimmnat (urn nu se mai pnate. Caci, PC de
o parte nu putea si btnuiasc (IC riut.ate pe un oni
je care 11 creoca a fi unchiusau si ((WQ atIta Ii ulintase
si 11 giugiulise, mr P (IC alta parte fl Ci niacar flU avea
UH Sni treaca p111i ininte sa dea la o pmt.e lespedea (10
marmUra, intrucit flRI flU putea st ajung pin Ia en.
In al are irnprejurri, deznidjduitui do Aladdin Ii eepu
sd scoata tipet.e arnarnice, st.rigindu-1 pe rnousau si
fagadwndui, CU tot sciul de jurrninte, Ca e gata sa
tlea nurnaideelt lainpa. Ci e linipede ca lipetele i suspincle
!ui nu rnai fur auzite do vrajitor, care de mult era
1eparte ioarte. i Aladdin, dacu VaZU ( unchiusu nu
raSpflflde, ifleopU sa lie cuprins do uncle bnuicli in pri
vina Iui, rnai ales cind Ii arninti (a ii fdcuse fecior (10
ciinC, ocuia tare grea i pe care un unchi adevrat nu
in face iilcio(laia fiulul iialelui sLiu. Oricum ar ft fost,
Aladdin hotaii atUnci sti se duca In gridina, Ufl(le era
lurnin. si Sd euut.e acolo VC() cale (Ic SCapare din locurile
acelea intunecate. Ci, cmnd ajunse Ia ua care da Inspre
gradina, vdzu c era Inchisd si c nu se rnai deschidea
diiiaintea iui. Atunci, pierzIndu-i minli1e, dete iarsi lugu
In ua hrubei i se arunc plingmnd pe treptele sciirii.
Si so i vedea Ingropat de viu Intre cei patru pereli ai
ncelui morrnmt. pun de bezne i die groazd, In ciuda auru
]ui care so afla in ci. 5i suspind indelung, cufundat in
durerea lui. Si, pentru Intlia oard In viatd, Incepu sit so
gIndeased Ia toata bunittatea marnei lui i la toate jertiele
CT nosluit, iii c1Udi purttirii lui rele i a nerecunostintei
pe care o do\iedca. Si moartea in hruba aceea i so pitru
nca Si nun nrnaiii, dat fund ca uuse, cit tritise,
Sfl racoreas(a inima muicitsi cu vreo schimbare In bine
a iirii lUi i (U VC() clovada dc recunodmnta. i plinse
sughiIinI indelung In gIndurile acestea, si Incepu sdsi
lringit rnIinile i sdi inc1etcze degetele, aa curn de
o1)ieei Inc CCI (leZflU(lHJdUil,J, spunnd in chip do lepitdare
de viat,.a : ,,Nu est.( ajutm putere decit Iniru Allah !
Or, fcind atunci 0 {fliCarC, far si vrea Alaciditi Isi :frec
.tne11 pe CarC. 11 ivca pe c1ceLu1 cci gros i p0 care
iI pL1SOSO V1uJit(;rUl spre aif I de aparare impot.ri
priinejcliilur do suh ptrnInt. Si habar nu avea rnaghrebinul
a blestoinaf ca nd L11flI toernai Sai inIiitu ic vml,a
[ui Aladdin, ca doui Ii stiut. do l)ulIa searni c nu
1-ar fi daiu it,, on sal Li repezi L si ii smu1gi, on n ici
at Ii inch is hruha deck dupi CO I iar Li I uat Incliit1
(1i vrajitoni i tott, (l Ian din fiieu ion, sint asemenea cu
lflagllIebiflUl a(CSta. fiatelc inn : In (I uda puteiii ion
vrijitoiesti si a stiint,ci br blestemate, flu iiu si cugete
Ia urrnini1e :faptelor cete rnai ohinuite, i nu so gindese
n ewdata st se apere din tiinp impotniva prirnejdiilor
pe care un cm de rind Ic vede. IntrucIt;, in mIndnia i
mncrederea pe care o au In ei, flu 1-au chernat niciodatii
in ajutor P0 stipInuI tuturor fpturiIor, i rn.intea br
imIne pururea Iniiegurat de un I urn rnai gros decIt
ftitinil de In fumegriile ion, si ochii le slut acoperdi do
o basina, i bIjbue prin neguri

CIncl poveslea ait flS acL $ehcrczacla zt zirll inijincl s,


sfioas, 1icu.

Ci Intr-a apte sute patruzeci si una noa pie

Urrn

Aadar, dupi cc dczndijduitul de Aladdin, ffui si


vrea, irecii :inelul pe care 11 purta Ia degetul ccl mare
i despre care nici cu gindut flu gindea cc :fel de putere
aic, vzu dintrocIat rsririd dinaintei, ca ieit d
pniInt., o rnatahal do efrit urieesc, sernnind cu Wi
harap negru, avIud un cap cIt o cldare, i un chip Infri
eoator, si nite ochi roi.i, man i scInteietori, care se
tcmeni Inaintea lui Cu Ufl glas cc rsuna ca un bubujt
IC tunet, ii spuse
IUtt!1 e2C?, (iinaznte,
PC TOl)Ul tau eel CU iuareaminte.
Spune ce vrei? Eu sInt
Slujitorul acestul met
i al celul care-i Impoclobit cu el,
i in vizduh, si in epa, i pe pdmint
La toate astea, Aladdin, care nu prea era viteaz,
ramase Inmrmurit ; i, dcar Ii rost in. alt bc on In a1ti
Imprejurare, ar fi ctzut jos lesinat on iar 11 hiat clciieic
In spinare. Ci, in gropnia aceea In care se i vecica mort
(j foame i do sete, ivirea efnituiui i se piru o inane mini
tu ire, niai ales dud rnai auzi i Intrebarea pe CanC acela
i.-o pun Ca. Si izbuti si rnite liinba i s rLtspund
0, cap al cici1or de efriti din vzduh, de pe prnInt
si din ape, scoate-rn repede din hruba aceasta!
Or, de-abia rosti Aladdin vorbele acestea cii piimIntul.
Se i mica i so desehise deasupra capului siiu ji, cit ai
clipi din ochi, biiatul so i iizu dus afari din hruhii,
chiar in locul In care maghrehinul aprinsese focul. Jar
efrit.ul se i mistuise.
Atunci Aladdin, Incii mai tremurInd do spaimii, dar
tare bucuros cit se Intorsese afari sub cer, Ii multumi
Jut Allah ccl fitcittor de bine, carele II izbitvise do hi moar
tea neIndoielnicit i II mintuise din vicleniile rnaghrebinului.
5i so uitit do jur-Imprejur i viizu, in depiirtare,
cetatea inconjuratit do gridinile ei.. 5i porni degrabit
indiirit pe drumul pe care 11 aduscse vrijitorul, fart a
intoarce capul nici mitcar o datii In urmt, spre vale.
i, pe la dricul nopii, istovit i aproape fitrit do risuflet
ajunse acasit, undo maict-sa, tare Ingrijoratit de zitboveala
lul, 11 atepta vicinindu-se. i femeia dete fuga st-i
dsc1iic1a, i flU filiAl UVU (ICCIt ragazul Cit sitI prind In
1Hate, cici, nemai pull nd dctIta zbuci urn, Aladdin cizu
iar de simt,ire,
Cind, dupa inu[tc ingrijiri, isi veni iari in fire.
maicasa ii dete s mai bea o1eac de ap de trandafirt.
Pc urmi, tare speriatt II Intrebi cc p1t.ise. Si Aladdin
raspunse
0, maic a mea, tare mic foame ! Ma rog, clar,
he, sitnu dai sa inanmnc, caci de aZidimfliflCata nu am
mat nimic In gur
51 mama liii Aladdin clete toga srii aduc tot cc
avea prin easi. $i Aladdin incepu s ininincc atita de
zorit mcii maicilsa, de spaim sil nu se mccc, Ii zise
.Nu te zori asa, fiul ineu, ci rupi bereglejul
lar dac mninci aa (IC repede numai ca smi poveste
ti (it iflii degrabI cc ai de povestit, afli c avern rigaz
destul ! Acurna, c te-am vtzut acas. rn-am potolit.
ci tie Allah ella spaim am tras eInd am vzut c se
lace noapte i tu nu Lnai vii!
Pc urmt, so opri ca sit-i spuriit
Jih, fiul rneu, stdplneteie, mu rog tie !. mininc
(lumnicatil mimi mid
$1 Aladdin, izbutind degraba sm infulece tot cc se
afla dimiaintea lui, ceru (IC bilut, luit urciorul cu apa Si It
clete PC gIt fitrit sit so oprcasc. l)upa (are fu inullumit,
: ii spuse .rnaicuisi
Am sit pot aclilna., o, mrmicit, sitti povestese tot ce mm
sa Intimplat cu omnul pe care II credeai a fi rnoul meu ii
care rna fitcut. sit vitd moartea la douit degete do ochi
Of, nu tiai cit nu imni era Intru nimic unchi, frate Cu taica,
amagitc)rul aceta care mit giugiulea at.it.a i mit saruta
aa do dragastos, blestematul itia, rnaghrebinui itla, far
mazonul ala, mincinosul itla, vicleanul itla, pezevengh.iul
itia, ticitlosul, ciinele itla, mlrstivenic itla, diavolul itla, care
nusi are searnitn printrc diavoli, pc fala pitmIntului
lzgonit tie Cel-ritu
Pc uriii,
TVtui bhie it USCUI tit, 0, 1nii(t LI fl)Ca, CO mia fiicut
i iou spuse
./\, (0 1)10011)1 parc cit am S(Hpat (Ito miiiiilo 101
Pc uimii, SO 01)11 0 (1 ipit itSU fI do mai mulle ota
Si, deo itt a, cii I ro lit SO flare, ii icepu sit povostensc1 tot
(0 1 so iul.iiiplasc, do hi 1I)C0}JUt pint lit sfii5it, precull
i Scflloal(a, ) Iniulatulile i tolul, cle art. Ci flU ar fi
(IC iliOl 110 fobs sit be InaI spuriom i 1)01 lOOt 0 clat.
5i, cInd Ii sfIrsi istori.sirea, Ii desfacu brIul ;i 1si
s (ada p0 salteaua Inhns pe 305 zahereima cea minu
natt de poaine strvezii i colorate pe care Ic cubesese
din gradina. Si lampa se afla i ea in citinadu acoca, In
:uilocul gogoboitieloi de neSiemate.
Si udauga, (fl Sit ispriveLlS(a
- Tacata, 0, IflaiCit, pa1ania men Cu VIn)itolul aceli
[ibeslemat, i ifl(att tot cc am dobindit din cnlatorw inca
in taii.ii.a de sub pmir.it:
5i, spUllln(1 acestea, ii ai-ati fihiuCuSi gol4oloaicle COle
tninunate. ci Cu 0 strimbatura tare scIrbit, care prea a
spune ,,Nu mai slut copil s nit 300 Cu gogoloaie do
ticia I
or, tot ristiinpu1 cit fiul sau Aladdjn voibise, biIrina
ii aseultase aruncmd, in dipole mat uluitoare on mai
hi fricosatoare ale istorisirii, it ite stnigate de mIiiie lata
do srjitor, on (IC mdii .fata de Aladdin. 5i, (IC ndatit (0
bAiatu1 sfinsi do povestit acea pit1itnie ciLidata, flU iiiai
putu si so stipincasci i.i IZJ)UCOJ in blesteme IiYipOtfiVJ
maghrebinulu i, ociirnd ui (Ii toate ocnibc pe care
suprurea i mInia UflOi fl)J)1C CC Olfi Sfli piirdi copilul
fe poate gsi spre a blestenia purtarea celui ticl.os. $i,
(bupa Ce SO HUH uuia oleaca, ii stnlnse pe hal ci Aladdin
in piept i ii si.rut1 plIngInd i spuse
Si multumim liii Allah, o, fiul meu, caiele t
scos viii i toafr din milnibe vrajitorului itecla maghre
bin I A, ticIbosul si blestematul I iia vrut moartea, fr
JO nici o Indoial, ca s punil stpiniie pe afurisita asta
dc linp de aram, care nu preuiete mci o jurntate
(le diahm ! Taremi mai e si l dc ci! r1IiC n ui m
pot suferi ! Bictul meu copil, fiul rneu Aladdin, bine c
le-ai intors ! i)a in cc irimeidie ai intrat numai din vina
inca, (a cu oricUin c.iam datoare s ghicese, dup ochil
cc) poncii al maghrebinuluI ala, ca nuli era fliCt 1fl0,
nici nimic apropiat, ci ui vrijitor afurisit i un necre
(lLflCi()S
i, vorbind aca, btrina IL luase PC fiul ci Aladdin
strins ling ea, pe saltea, i II sruta i II lcgna Cu
(lulosie. mr Aladdin, care nii mai (lorimSe de trei zile,
prlns curn fusese de intImplriie Cu maghrebinul, nu
zbovi mult, legnat in :felul acela, s Inchid oehii si s
adoarrn In poalele maic-si. Tar ea II culc Cu rnult
grij pe saltea, i nu zbovi muJt, nici ca, pmn s sc in.
tind lIng ci i s adoarmil.
Or, a doua zi, Ia sculare...

Cind povestea ajunse aici. SeherezacLa vizu zorii niijind i,


sfioasi, tacti.

Ci intr-ct aple sute pat ruzeci si dotici noapte

Urrnii

Or, a doua Z1% Ia scutare, mncepur s se srute lade-.


lung, i Aladdin ii spuse rnamei lui cii pilania aceea II
lecuise p toideauna de pozne i dc hairnanalIc, i cii de
ad Inainte avea siii caute de iucru, ca un biirbat.
Pc urmii, curn tot ii mai era foarne, Ii ccru maiciisi de
mincare, jar maiciisa Ii spuse
Vai, .fiul meu, tot cea fost prin cas t,iam d
aseara, i flU mni. am fliCi 0 coaja (IC pIlne. Un ai un pie
do rhdai-e, pinl oi putea s. rni due si VInCI bruma de
bumbac pe care am torso zilele acestea din. urrn i
sti cumpr ceva en banii p0 care ioi epta
Ci Aladdi a riiSpufiSe
Lasi bumbacul pe a1t data, o, maic, i acuma ia
lampa aceasta veche pe care am adus-o din hrub,
i dute deo vinde In sukul negutorilor de aram
i pesernne Ca al sa dobIndeti ceva bani care s ne ingduie
s avem Ce mInca toat ziua aceusta!
mama lui Aladdin rspunse
Adevrat vorbesti, fiul meu ! Tar mime, am s mu
gogoloaiele dc sticia pe caie tot w Jeni aduS diii locul
acela blesiemat, i am s ini due s le VIfl(1 in mahalaua
harapilor, care an sil ml le cumpere In Un pre rniIL bun
decit n egustori i notri
Mama lui Aladdin lua aciar Innipa, Ca si se dueui
so vInd ; ci I so pru cain murdar, i ii spuse lu
Aladdin
Mal lath, fiul meu, am s cm-at lampa aceasta,
carei cam murdar, i am S() fac selipitoare, en sl p
sI scot un pret, cit mai bun pe ea!
se duse in buctrie, lu in mini oleac do cenu
pe care o amcstec cu ap, i Incepu s curete lampa.
Oi-, rdei ru. incepu. en so frece hine, ca i riisri deodata,
ieit cine tie do unde, un efrit infricotor, hotrit Ca
mai urIt decIt ccl din hrubi, i atIta do uria, IncIt capul
lui ajungea pIn Ia tavan. i. so t.emeni dinaintea ci i
spuse Cu un glas asurzitor:
Iact-l aci, dinainte,
Pc robul tdu eel pun dc luai-e-czrninte.
Spune : cc vrei ? Eu chit al 1dm pi slujitor,
Fie Cd prin vdzduhuri zbor,
Fie c zunbiu strtLbtind
In lung in kit acest pthnnt.
CInd mama lui Aladdin vazu ivirea aceea, in care me
cu gI.ndul n.u gIn.dise, vi., curn nu era deprins cu ase
menea trehuri, rrnase t,intuit locului, de spaim ; i
Jimba i se Innodt, i gum i se deschise ; i, mnnebunit
de fric i de groaza, nu putu s Indure mai muit a avea
sub ochii ci un chip atIt (IC hId i (IC Infricotor ca ace]a,
i se prbui lliri de siml,ire.
Atunci Aladdin, care so aim i ci in 1)Ucitir!e, i care
se inai depririsese oleaca cu chipuri dc SOiUl acela, (IC
cInd cu efritul. poate c mai urIt i rnai pocit, PC care ii
vzuse in hruhL nu se dovedi atIta de tuihurat ca maic-sa.
5i pricepu Ca lampa aceea era pricina ivirii efritului
; i se repezi de lu lampa din miinile maiei-si,
care zcea 1einat ; i, 1inInd-o cu strnicie Intre cele
zece degete ale lui, Ii spuse efrituli1ii
0, slujitor al lmpii, imi e cam foame si doresc
s-mi aduci, ca s rnnInc, nite lucruri elt se poate de
bune!
5i ginnul pieri numaideclt, ci ca s se iveasct iars,
peste o clipit, purtInd pe cretet o tabla mare de argmt
greu, pe care erau rinduite douasprezece farfurii dc
aur, plin.e cu bucate mirositoare i alese en gust i en
Inflisare, cu vase plini proaspete i calde i aihe ca zpada
i ruinenite In inijioc, cu dou dpur.i dintrun yin
btrIn i ilinpede i rriinunat, i aducmnci In niIini o sofra
de fildes invrIstat Cu sidef i cu argint, .i doui eeti de
argint. 5i puse tahlaua pe sofra, rIndui repede cc era de
rinduit, i pieri PC nesirnt,ite.
Atunci Aladdin, vzInd ca maic-sa zace niai departe
leinat; ii tumn nrte ap de trandafiri pe :fa, iar r
coreala aeeea, dimpreuna cu mireasma lcut a bucatelor
aburinde, nu zbovi muit pIn cc sn-i adune la Ice

1t1
mi nl.ile CV0 SC mpiast.iasera i SU laca pe biata remote
Si( Vifli 1() Lire. i A1aduii S grab.i sni spunu
[Ici, o, maie a niea, asLa nui nimic ! Scoakii
sa vino s i incirn IVIuH,umit Iui i\liah, iacIU aveni
(U (C si nO int[Oiiltm (II (IC (ii inhlna i sufletul, Si (U
cc sa no ostoim foamea ! Fi bme si haL Ca s iiu lisiin
si so riceasci bLldaI.ele acestea minunate
Cind ni.ama lui Alacidfln vizu tablaua do aigi nt ae
zat pe solraua aceea frunioas, i cele douasprezece
farfurii do aur cu tot cc se afia pe ole, i cole ase pile
miriunate, i cole dou ipUri, i cele doua ceti, Sj (md
nasui Ii Lu atins do olmul acela ceresc care so revirsa din
[nate acele J.ucate Lllese, uiiii do pricina 1einu1u i ci i ii
2150 lui Aladdin
0, lint iiieu, Allah si ocrotcasca viata sultanul
iiost.ru Do buna seami ca iflaliasa a auzil (Ic satacia
noastia si nea tiimis lablaua aceasla (U vieun hucita
dcal ltd ?
Ci Aladdin rlspunse
0, maic a mea, nui acuma vremea de prepusui
Oii (10 Intrebri ! PIn una alta, ia s incepem a minca,
si am siti povestesc pe urmii cc sa IntImplat.
.At.unci, mama lui Aladdin veni do ezu iIng ci, cascmnd
vchii plini do uluire i de rnirare (1 namtea acelor minu
natti nemaivIZute do ea i)i1a atunci xi amIndoi moe
pur s mnince cu mare poft. Si atIta do muit le plcu
mmncaioa, mdl .rmaseri In jurul lablalci vrelne lung,
ne.niaisiurInduse si. tot gusto din cole bucate aia de
bine gtite. i 1]aidmihai, haidahai, pIni cc izbutirt
Iniind niasa do amiaza piii Ia masa (10 (na. i, cinci
isprviri, ILItLUfl s.[Irit, puserm deo parte ri isi1,ele
ia mas, pciitru ziua do mime. Jar mama lui Aladdin.
so (luse sm. aseze In dulapul din bucataie toat vsir.ia Si
cc nai rimisese, ci numaidecit se Intoarse la Aladdin, cmi
:si asculte cc avea s:i-i povesteascI in privir4a darului acehi
marel. Si Aladdin ii dezvalu, atunci tot cc so petrecuse,
i cUrn ginriul cci sluj itor al himpi i Ii Indeplinise porunca,
fLIiil c.le sovaiie.
Atunci, mama mi Aladdin., care ascultase istoiisiiea
f u ui C cu o spimi tot inai inure, [u cupri ns dc Li ft
zbucium ainiiinie i striU
Of, liul tW.U, te juruiesc, pe laptele CU care te
a1iptat in piuncia ta, si arulici cit mai (lepalte de tine
lampa a(eaSta vla1it)reasca i sit te dezbari de inelul
acela, (larU it do cfrit i (Ci pacatoi ! cit eu nas mai Li
in stare sit mai indLLr o datit vederea unor chipuri atita
de ba]hIze i die inlricoatoare. i a muri, :fitrit doar i
poate. Do aitminteri, simt cit bucatele pe care icam mincat
mi se suie in gIt si au sit mit Innitbue. $iapoi, profetul
nostru Mahomed (hinecuvIntat Lie ci!) ne-a povittuit
stitruitor sit fim cu grijit fat,it de ginni i de efril,i, i
niciodatit sit riu citutitm tovitritsia br!
Aladdin ritspunse
\Torbele tale, maicit; sint asupra capului si asupra
ochjlor mci ! Ci ehiar cit nu pot sit mit dezbar nici do
lampit, nici de me! ! IntrucIt inelul mia lost de mare
ajutor, izbitxiridumit de Ia o moarte nemdoielrnca in
hruba ; iJapoi tacata cit al lost martorit chjar tu Ia
:foiosul pe care ni Ia adus lampa aceasta do colea, i
carei atit.a (Ic scumpit melt piocletul acela de maghrebin
na pregetat sa vmit atita de depaite dupit ca Ci, maim,
spre a.i indepitni dorinta, i ([in cinstire fait de tine,
am sit ascund lampa, ca nu cun&va vederea ci sitti supere
ochii, i sit nu Lie pentru tine o pricinit dc spaimit in.
zilele cc 1n
Si mama lui Aladdin ritspunse
Fit curn vrei, fiul meu. Da din partemi li,i rn
turisesc cit nu vreau sit rnai am treaba cu efriii, n ci
cu slujitorul inelului, nici cu slujitorui litmpii ! 5ia

43
v rca S 1111111 in ti poineneti fl i ilUca despre (9 011 ce U
ii Sa se mai iiitirnple

Cind p0V(StcI ijutise iici. Setizd vtzu zord mijind L


1 iis. ticii.

Ci mntr-a apte sute pcitruzeci i treia noapic

JJini

C)j, a cloua 7.1, (md inerinclele (:cle lflIllU flUte SC slir


si ra, Aladdin, ca sn tereasca pe 1I)LIiCUSa de alte spaime
nemaivroind s se slujcasc numaidccit do 1ampi, lu
utia dintie 1ivile de aur, o ascunse sub inantie, i plec
(II gmclul Sn vIrid In sitk i, cu banii din vinzare, sa
fac rost de cele do t.rebuina pentru casi. $i se duse
h pravaha unui ovFei, (are era mai viclean decIt eitan.
i Isi scoase de sub mantie farfuria do aur i io dete
ovreiului, cart o lua, i cercet, o zIrie Xi, CU Ufl Cifip
nepsitor, ii intiehi PC Aladdin
Cit ccii pe asta ?
5j Aladdin, care in vial,a Iui liii mai VUZUSC Upsil
(IC nut i habar nu avea de pretul unor rnthfuri ca
acelen, raspunse
Pc 1lah, 0, stapiiiC at IflCll. ILl stii Iflal bizi dccli
U un e cIt poato s pre,utasa :ii ni Ins, In pi-i viii Ia
aceasta. In pretuirea ta ii In buna ta credint;
Si ()VleiuI, care izuse liinpede en talgerul era din
iiiru1 Ce! flW cuiaI, isi ZiSC : ,,1acitl nfl (Opilandru care
hnbai flu are (IC pretul huriulul san. l tin chilipir stra,
nit, pe care miI t.iiniite binecuvintarea liii Abraham
Si desetuse tin sertar USCUUS in peretete pravatici, si
s(ouS din @1 iulflai Un gaI1)en, pe care I ifltiflSe liii
Aladdin, i care nu fcca nici barcmi a mia parte din
preul farfurici, i ii zise
Tine, fiul meu, iact pentru tipsia ta ! Pc Morse i
pe Aaron ! niciodata flu am mid dat un pre ca sta aitcuiva
in afari dc tine ! Da nam fficuto dccii ea si to capat d
muteriu pc viitor
Tar Aladdin lu dinarul de aur, grbinduse (IC zor
xi, fr ca macar si mai Intoarca privirile indrt, atita
do mullumit era, nu mai Zabovi si arunce picioarele
In. vint. 5i ovreiul, vazind hucuria lui Aladdin i graha
Iui do a so dure, so ciii amarnic ICi nu-4 dedese un pre
Inca i mai prapadit, i era cit pe--aci s-o ia la fug dupA
ci, en s Iricerce s rnai capete indrt o parte din gaihen;
ci se razgindi, dac vzu c flu mai are curn s-l ajunga.
lar Aladdin, fr a mai zhovi, dete fuga la brutar,
eumpiir pline, schirnb in mrunti dinarul de aur, i
se Intoarse acas, ca s-i dea maic-si i pIinea i md-
runiul, spunindui
Maie, acurna dute do no cumpr, cu banii acet
merindele cele de trebuin1ii ; intrucit eu .nu mi pricep
in treaba asia
Si batrina so scula i plec In suk sit cumpere tot cc
Ic lipsea. 51, in ziua aeeea, mincara xi fur multumiti.
5i Aladdin Incepu atunci, do fiecare data (md flu
avon bani, sit se duLi Ia suk, ca siti vIndit o farfurie do
aur ovreiului acela ; care ii da tot cIte un dinar, ne
eutezind., dupit ce ii dedese IntIia oarit pret,.ul acesta,
sit-i dea acuma mai pui,in, do fricit sit nu-i vadit cit so
duce sit-si arate maria Ia alt ovrei, care aa ar dobIndi

in locul lui cItigul eel nemsurat al acelei neguit ori . melt Aladdin, care tot flu avea habar do preu1 bunului
situ, ii vIndu in felul acesta cole douitsprezece titvi de
aur. $i se gindi atunci sit-i ducit i tablaua cea mare do
argint greu; ci, vitzind cit e tare grea, se duse do-i chemit
pe ovrei, care veni acasit, cercetit tablaua con scumpit,
i Ii spuse lui Aladdin

45
Asia face vrco doi gaibeni.
Si Aladdin, I)UCUrOS, SC iflVOi 50 vIiida, xi Iui hani
pc caic oveiUi flU VrU Sai CICa decit dupa Ce mal do
I)fl(ii, pe (Icasupra pieului, i un samsarile, aleatuit din
(010 (i()Uil (Ct1 dc aigin 1.
i lelul UCCSIa, Aladdin j CU maicasa mm avura cu
cc s ii-zisca Inei vreo citeva zile. Jar Aladdin se de
ii usese sfi se duct pun sukuri i sI stea do rut-ba citni
so CuvinC cu negustorii i Cu oanIeniJ de VaZ : ciei, de
(Ind SC Intoisese acas, so inirInase Cu grij st se mat
inhitezc en sotji lui do mai Ii.aint.e, eopilaudrii diii ma
ham ! si SC stricIuia acuma s se lumineze In minto,
ascul tmd spUsele (Chic vust fliCi ; Si (iOl)!fldi, iii scurta
ieme, (lilt Ii fl(1 Cd era il Iii (IC (lestoptaciUl ic, lot lelut
(IC iiivataiuintc (IC piel,, C (are prea puini do soaina tnt
clau In slate Sil Ic (lobindeaSca.
lstiinp. iaiisi lncepuia si ni SC anti njungi ban ii
in si Aladdin, neputmnd face alt Ccl, fu nevoit, CU
toata painni inaicSi, s ceara ajUlol (IC Ja lampa (Ci
magica. 1V[aiczisa Ins, prevestit dc planul lui Aladdin,
se grbi s piece de acas, neputind si in(IU1e gIiidul do
a se afla acolo in clipa iviril efrituiui. 5i Aladdin, slobd
atunci s :faei dup cum ii Uiia capul, luii lampa in mInt
i cut locul anume PC care trebuia s1 atingii, i care
putea si lie lestie dlil)Ui.t cliipa urma PC care o lisaso
cea (liutli cuiatre Cu eenu1 ; i ii IL-eca, rm-a graba,
i bini)1binior. Si pe dati ginnul se i WI, SC temeni
i, (U gins foarte 1imtiL, toemai (hO pritina fiecrii cciei
uoate, ii spuse I Lii Aladdin
iatu1 Ct (Z, thnunte,
Pc obiil tall CCI pitn (U? IltWc(iJfli7lt(
Spvne (C vrei ? Eu sint al Utmpii stujitor,
Iie ca striibctt vdzduiz,urite 3u zbor,
lic ed sint.
Jos pe yd2iLnt
51 Aladdin se gibi st rIspundI
0, sI uj toiulc al lmpii in ic (fiR :ltanw,
o labia (U bucate, iniru totul seinenea Cu uCCefi JX (diC
1111flu a(IUS() iiitiia (lata
Si gin nul pierl, ci numni Ca si se I veasca fill, n
nifli pu.in (Ic o clipiti, incicai cu tabiaua cii pinJna
pe (HIC 0 acza pe so.! ia i pleca, (1 RC A Ic ii ide..
(Ji, in scint1 \PCflC, in a ma lu i I\i dcli n S ii (oalse
i vizu tab! aiia, i abuiu] Ci, i in ciicaluia (en ititci (IC
p]thnt1 ; i nu Cu Intru niniic md miiiunati clecit inina
((ala. Si :iQZ1l jos lInl liu I Ci, i gusla cliii bucn.iteie pe
care le gisi inca d nini bunc deci cele de PC tabliua
(Iifltii. 5, In ciuda spaimei pe care io stirnea gin nul
i1ujutor al iunpij, se infrupM Cu mare pofta i nu
pulu nici ca, 1-i fel Ca si Aladdin, s se mcd smuIgi de
(ii.nantea tablalei, pIn s se Ci sturut de tot. ; ci, in
wueIt. bucateic acelea atIl,au poftu dc mincare pe nii
suia cc Ic inIncai, btrina nu se mai scula dc Ia inasa
necit iii caclerea nopt,n, Iinpieunind In Celul acesta inasa
(Ic dimineala cu ecu dc in piInz Si en ecu de scai. 5i
Aladdin In Ce].

Cind povostea ajunse aici, 3ehereza(1a Vizu V)lii mijnd s,


sfioiisi, tcu.

Ci Intr-a capte sitte pat ruzect si patra iioa pie

Uimi

Dupti cc merindcie de PC labia se sfIiiri, Ca xi intiia


oari, Aladdin flu preget s in unul dinire taIgerele de
aur i s se d.uct la suk, dup obicciul lui, Ca siI vInd
ovreiului, cuni mm fcuse i cu celelalte fariurii. 51, pe

47
(i(1 trecea pe dinaintea privIiei Linu, preacinstit Seic
H UIniafl, uig LOLI1te 1JC uit pen (ILl (1 nstea $t pentru
nua lul iec1inl;i. se auzi strigat pC ri u me, i se opri. Ia::
C.:i:st ilu.] ariin tar ii fiicu semi: CLI mimi i ii PU1.1 St
Ii! iC 0 cIipa in praLi1ie. i ii ZISC?
iut rneu, mu nuil avut do citeva on pni1cut sii Ic
\Lid tieCIn(.1 pnin siik, i am bigat cle senina ei de .Lccare
da1i duconi sub mantie ian lucru pe care cereal sKiI
aseunzi si intral in prvlia ovreiului Vecin cu mine,
ra s i.ci po urni rar lucrul pe care II ascundeai. Or,
sini dator s te preveslese. fiul rneu, despre Un lucru de
rare tu poate CLI Nici habar nu a, din pricina vIrstel
tale fragede ! AfI, dan, cK. ovreiul la care rncrgi tu esle
cel triai pacat.os. cel mm vicican, eel mai I teams i cci
mm pun do vraJma5le ucgustor. DacKt, dan, o, copile a!
IWU, tI VICLI 1 1 uciu do vmndut. aratmi1 m to mal in
iai cii, p0 adcvuul mi AtIah eel preainalt am st tii
cinl.mesc (luf:)a dreptate (it pretuiete, Cii, daca1 dni cumvil
sit stu inLoit Ce faci Aratami, asadm, farKi (IC teamKi
ori sfial, cc acunzi tu sub inantie ! xi Allah sKii bata
pe 1iea1oi si sii1 piapade;isea pe Celniiu ! lZgOfl it
(I peveci
I)aea auzi \OLbC[C acestea ale btrinului aiaii:tar. Alad
(1 I I. pJ.i ci do mcreciele, lU SOVIII sa SCOLILU tLLIC1U I de au r
do sUb mantie si Sa iI arate. Ian scicul em tam do l.a cea
dii tIi ii run en Lu :n dr ((hi pretu I IinLLI nici IL in I 1ebli
e \Iu(Idin
POti U sIn sp i ICIIni, fiU I nicu, (110 taleic do
soul a(CSti1 i111 i1l(IlIt Hieiillui, i Ia CO prel i

Iii \hictdin iaspuiisr


1c !1 mu, , ]fl sub, intri Si (Itit (IOLiflSL)lCZCe
funii Ia tel cu aceasta, p0 (Iii dinu ficcare.
5i I)alrin ul aurai, In orbobc UCOSI(S)., lu pinzi p05(0
IoatC do ininint i st:ki
A. afurisitul de OVUC1, pUIUI tie dine. pioditura lul
[hlis
Si, totoclata. puse talerul pe o te.rezie. ii cintri, s.
spuse
A.fl, fiat tneu, ci fafuria aceasta este fcut din
uruI eel rnai ales, i ci preuiete nu un dinar, ci taman
doua sule do dinaii Ceea ce v.rea s Insemne ct ovreiul
I.ea furat, singursingurel, de atlta cit .furl, intr
ii ponosul nmsumaii1lor, toil ovrcii din suk la un bc
Pc urm1 ac{lugi
.Jdi, mu UiCU, eea cc sa petiecut sa petrec
i ni putem, din Hps dc marten, sLi cerem a fi tras in
iQapa ovrelul acela pilctos ! Oricum, pe viitor, tii cIt
trebuic si con ! 5i, daci vrei, Iii numr aci pe bc dou
sute do dinari pentru fan aria ta Ba chiar mi-ar plcea.
pma a 1i-o curnp1ra, s o duci spre cercare, i ca sA ti-o
pret,.uiasca, i pe [a negustorii ccilaIi ian dacA ei au
si-i dea mai muit, eu niA Indatorez sa-ti plAtesc atIta
c&. sior da ci, si incA si ceva rnai mult peste preui Ion
CI Aladdin, care nu avea nici o pnicini sA se indoiascA
dc cinstea preatiutA a argintarului eel bAtnIii, fu bucuros
foarte sni dea lui farfuria In an pre atit do frunms.
$i hiA ect doui sute de dinari. $i, pe urm. ca s vindi
(elelalte unsprezeee farfunii i tal.[aua, nu pregett sA
se clucli tot in ace! preacinstil giuivaergiu musuitnart.
Or, ajungirid in felut acesta begat. Aladdin i mama
lul nui picrdur mAsura cle pe urma faceribor do binie
ale ALoatedtAtorului. Ci duserA tnai departe o viatfi
cumpatata. ,ImpArtind ?1or sAraci i celor .nevo.1ai coca
(C Jo pnisosca peste neoi1e Ion. Jar Aladdin, in acest
iAstit-np, nu piordea mci un pnilej sAa bumineze niiiitea
i sisi le.fuiascA duhu], Imprieteninduse Cu oarnenii d
suk. negustorii (Ic seamA i inii de gust ales care veneau
priri sukuni. $1. in acest chip, nu peste multA vremc cA
pttA felul do a so punta al lumii bune, t lega prictenil
statorniee Cu nrintarii t cu giuvaierg[ii pe Ia care so
4c)
dueea cit mm des. 5i luti scuna, in acst ehip, dcprin
zm(tuse cu vederea Juvaerurilor i a flCSiCmfltClflr, ea
poamele pe eme le adusese din grIdin, i (alO ii mnehi
pUiSO C1 Li I1IS(W gngoloace cle sticla CUIOlflti, (TL
nisie mi inni iIr cle prel, cc ausi aveau scama a ici La
iegii i Ia sullalil (Ci nmi man i rnai boatJ ! 5i, KUffl
se ficuse taic cuin in to i mielept, nyu iseusin a de a an
spuiic iii m ic a man uia, nici rncar jnaiesi. i)oar ca, Iii
be sii. mai Inse acele poame de nestemate si zaca pc
sub pernele de pe divan i piin toate tzngherele, Ic
stninse cu inult grija i le Incuie intrun sipet car
Ii eumparase anume. Or, avea s vad in cucind iC1OiiSCC
intelepciunii lui, in ehipul eel mai slrnluc:tsi cc! inal
ml nunat.

CInd pOVCSIIa ajUflSo ;uci, Senv:da vzLm :)riJ IflijJflCJ i,


sfinsi, lcu.

Ci Intr-a apte side patruzeci i cincea noapte

Urina:

Tnt.radevr, intruna din zi.ie, pc clad sta Ia tai f


dinaintea unei prbrlii, Cu nite negustoni pnicteni dcni
lui, vzu CUrn SC roteaU prin sukun (101 pnistavi ai suitn
nului, Impodobit.i cu niite bite lungi, i Ii auzi cum strigai
Iaolalt, Cu glas mare
1{ei, VOi toli, ncgul,atoni i bocuitoni ! din porunc
preantrit.u1ui nostru st.pIn, regele vrenulor i dornn ul
veacurilor i al clipelor, aflati c trebuie sa va Inchidej
prviiLiile numaideelt i si vii ierecal,i In casele voastre,
Cu toate uiIe Incuiate pe diniiuntru PC dinalara
ruelt niirgri t:arul eel firi do seaniin, mitiunata, hi ne
lacatoarea, stpina noastra Baclrul Budur, lana plin
a (ut.uror lutulor pime, fiwa siavitului nostru suftari, are
treaca pe aici, en s mearg sii fac scaicla in ham
nani ! iici sealda desiataloare ! len eel cc ar cuteza
s;t Inealee porunca i sa so uite pe Ui oil pe ferestre,
an sa fic pedepsil,i cu spacia, Cu Ieapa i Cu treungu1 Se
dii, dari, do tire aeckra care lin sit-i piistreze sIngele
in beregata
Daca nazi strigarea pristavilor, A [addi a fu cuprins
(IC iIflbOidUl iieInfiint dca o vedea In trecere po fata
su Ltanuiui, miuuriea aceea dc BadrutBudur, despre care
voihea tot oraul, ludmndui frurnuseea de lun Si de
savj.ririie. TacIt, In bc s fac i ci ca toat lumen si s
(lea I uga s se Inchid In cas, Ii trecu prin gind s se
duca in mare grah Ia hammam i s se piteasc pe dupi
par[a con mare, In aa chip incit s poat, fr a Ii va
zuL s-o priveasc prin crptur i s se minuneze dup
plac do fain sLiltaflUlUl, atunci dud are s intre in Juan
lflH[fl.

Oi-, Alddin flU SC il1a acolo clecIt dc C1tCri clipite


CIlCI Si vtzu earn vine alniul domni1ei, Cu rnu11imca de
CUUUCI Inai iitc. Si o vazu i pc en, in ti-c insotitoareje ej,
c-a [ann Intro stole, acoperit do vlurilei dc rniitase. Ci.
do c-urn ajunse pe pragul hanimaniului, nu mai zbovi
sbsi dezveleasc chipul i so anita in toat strlucirea
ci dc soare, Intr-o frumuseIe cat-c Intrecea tot cc s-ar
rna putea spune. Era, Intradevar, o codan do vreo
ci neisprezece ani, mai degrab rnai pulin declt rnai mult,
dreapta ca litera alef, cu un mijiocel care ftcea do ocar
l:MH rarnura cea frageda a arborelui ban, Cu o frunte
vrajita ca rsritul dc luu Ia vrernea Ramadanului, cu
uis.[e sprIncene subt,irele i desvirit incondeiate peste
ochu negri, man i gaen en OChl.L de gazeb Insetat, cit
iit.e pleonpe Isate silos In JOS i ca dou foi de iran

j1
dafir, Cu un aas fr de cusur en o spad do pre, Cu
un obraz de o albeat, splat cu apeic din izvorul SalsabH,
cu 0 harbji,.a zimbitoare, cu niste djnii en niste
boahe de grindin tiate peo rnisuri, cu un gIt do tur
turea, i in totului tot, care flu se veclea, croita dupa ace
]ai tipar. Si chair c despro en a zis poetul
-VrCijitoretiii och I, eel luniinai
Pc klzolul negru, ei, de bun seanz,
Strilp1i ng, tilharii, mimi de b?1rhctf.i
Cu agerele br s,cjei ce eheam!
Jar de la trcin.dafirii-i flird seaman
Din frageziii ohiji sint cotorati
i tnmndnfirii rOti din qru(lzna
Jar p(llII ci eO ?ZOOJ)tefll unecatu
Ce se (lprifl(l(? toutu, dzntrodatu,
I)e fr?lntea el ecu plin de iui;iiizii !
CIial HjUflSC 11) LII hflIflIflLUY)UILIJ, i intiucit RU flVCfl (it?
ce s se tearnt (IC Rid un ochi strtin, domnH,a ii ridic
aismacul (.10 P0 obraz, i se iv] atunci iii tOitt .frumi..tsetca
ci. i Aladdin o vzu i, dintrodata, Ii sinii sIn
gele eurn I se InvIrtete de trei on mai repede prin Cap,
xi nunau atunci pricepu i ci, eel care nu avusese prilejul.
vreoclata st vad un chip do :leineie descoperit, en putenu
fi 130 lume femei trumoase i femci urIte, i ci nu toate
erau l)atrIfle i asemenea rnaicasi. 51 priceperca aceasta,
diinprcu.ni en frumusetea cea frii do seamn a domnitei,
ii. niEiuci si ii tin.tui in mrnunarc dindrtul usli. mr
domn ha intrase demult. in hammani, PC cInd el inei mai
sta acolo inrnirmurit xi treinurInd tot dc tulburare. 51,
cInd izbuti si mai vin oleaca in fire, se hotri s e
strecoare afar din ascunziu1 lui ti s se Intoarc acas,
d cit do schimbat i de rscolit ! 51 gIndea : ,,Pe Allah
cinc d-ar ii putut Inchipui .rcoc1atiI pe pirnInt o :ftpturi1
atIt do frumoas ! BinecuvIntat lie acela caiele a z
a druito cu desvIriri-! i, cuprins de-a
hinckd do un vuiet do ginduri, intr In cas i, cu spina
tea frinti de tulhuratc i Cu inima Intru totul ptrunsi
do iubice, Sc 1si si cacla pe divan i flu so rnai clinti.
Or, niaicisa baga do seaini nurnaidecit, cind ii vizu
iii staten accea atita do neindtinat, si se duse Ta ci,
i Incepu sl desconse inguijorati. Ci ci flu vroi s dea
mci un fel do iispuns. En atunci Ii aduse tava cu bucate,
ca si tnnInce da ci nu vroi si minincc nirnic. Tar en
ii Intreba :
- (c ai. 0 CU[)ilC al II1CU ? le (l0aIE (C\.H ? S1)UflC1
ni

mr ciii fSpUnsO. inirun sftisit


Las-mi
Ci en stirui sai fac si mnince. si. atIta II incieinni,
melt ci se indur s so atingi do bucate da minci
tare pulin fat do cIt. mInca el (IC obicei i inea ochii
coborii. Si sta t1cut. si flu vroia s rLISpUflda in intrebirile
Ingrijorate ale mamei lui. i rrnasC in starca aceasta
de vistorcalil, do sorbezie si de niohoral pmni a doua zi.
Atunci, mama iui Aladdin, peste sam do speriatL
so (luse ling el, Cu lacrimi in ochi, Si Ii ZiSQ
C), lint meu. Allah fie asupra ti spunemi cc i.e
doboara, i numi miii ehmu i inima (U tcerea iceasta
I)ac ai vreo boal, flu miu tinui en nul due numa
(lectt st,i caut vraciul. Cii locinni nstzi su imerit
cecre prin cetatca .noastra Ufi doftot vest it din tarn nra
bilor, pe care sultanul nostru 1a chemat anume ca s
enLite i pe mariasn do sunat.ate. i toata lunien flU .mai
\Orbestc decIt de priceperca i do leacurile hil cole ml
o unate ! Au vrei s mu clue sii il chem ?...

(md povestea ajunse aid. $here/.adu vizii zuiii nijiuci i,


sfioas*, ticu.
Ci mntr-a apfe sute patruzeci i casca. noape

Jirni

...At ViCI S illU (Itle S liI chein ?

J]d(1nI atunci salta capul I, CU Ufl ]US InC Inst. rispunsc


A fli, o, rnmc a rnea, ca ni.i 1niC iiU (IC YHH U SI
c-Ct no sufIr do nici o boal Si ciac mi vezi in si,ic:i
aceasta (IC mohorala, este din ricin cii pinii acuma U
mimn Inchipuit cii Ionic fcmeile se nxCnIuie cu tinc ! 5i
Iiumai len am vCizut xi (1.1 Ca sint cu tofu] aiiM
mama Iui Aladdin nidicil inlinife si spuse
lzgonit fie Cc]niiu ! cc tot indrLlgi lu, Aladdme ?
El niispunse
Stiu CU 1)1 flO cc spun, - fi I l.nist.itii ! Tntrac
znn vazuto, coni a intrat Ia harnmnm, pe dinnia
J.iaclrulBudur, fata suitanului ! xi nurnai Ve(Ielen ci
mia dezviiluit Ce frumuset,e se afhii pe lume ! 51
mai sini bun de nirnic ! 5i din pricina aceasta nu o
inni am tihnii si nu o siimi mal viii In fire decit atUflCl
cinci am SO capat de sot,ie (Ic Ia tiuinesiiu, sultanu
T)acii auzi vorbele acestea, mama I iii Aladdin ghdi
(U liul ei ii pieduse mint,ile, i ii spuse
N uniele lui Allah fie asupia ta, (OpllC? UI OU
vi1ioi In mini ! ah, siirrnane Aladdine, cueti hi starea
la, si scuturi-tc (Ic sniinteiile astea
Aladdin rispunse
- 0, inaica a mea, nim am niciclecum sami V1i
minti, Intruelt nu sInt diii tagma celor smintili. 5i von
i)ce into an au sil mCi facii in nici un Tel sii ma leapCid
do gindul meu dc lnsUiiitonrc CU l Sctt l3adru1I3udur,
fata sultan ului cea atita (IC fi.urnoasii ! Si gIndul meu
este mai mult dccli O1iCIfl(1 doa o core Ia titIne-siiu.
Ea zise
0, fiu tneu pe viata niea i a ta ! flu rosti aserne-
nea vorbe, si a binc senma si flu eaiecumva s se aud
prin vecini, S[ vorbeic talc siii fie diise sultanului care
11e Sl porunceasca si I ii spinzurat fIri de izbiivire.
iapoi, claca chiat ai luat hotrIre atIta de srnintit,
(ICZ1 (.t ai si gse{ i PC cineva pe (are s1 PP tiimite
cu o sotie Ca aceca ?
El raspunse
$1 pe cute a putea si1 incare cu 0 solie ailta d
ingai, elLa vreme to am aici pe tine, o, maica ? i in
cine a putea cu si am niai multi eredini clecIt in tine ?
Do, hotirit ! tu ai s te duel si fad sultanului, pentru
mine, ceterea de Irisurtoare
Eu strig
Fereasci-m Allah de o cerere cumui aceast.a,
o, fiul nieu ! Eu nu am ajuns, ca tine, la marginile smin
t.elii ! Of, vad bine acurna cum Ca tu uili c eti biatul
unui croitor dintre cci mal strrnani si dintre cci mai
tievolitici din ora i Ca aid cu, mama ta, nu sInt din
vrcun nearn mai dc Sol si mal rasirit Cum dc cutezi,
duii, s gIudet.i Ia o clommt,a pe came parinteic Ci flU
or dao fliCi nuicar Unni ICCiOli dc rci on dc sultani
dcni man ?
i Aladdin iimaSC lacut un iasliillp, pe iirrni ras
puise
AfI, o, maicil a inca, cii rnam si gIndit i ci
cuigetat mulL la toate cite mi Ic spui tu ; cia asta nu rna
opiit sii mu hotiirIrea despre care tiam vorbit, ba dim
potrivii! Mii rog, asadar, 1ie, dacii chiar iii sInt fin Si
dncii Ii. Ia mine, siimi faci binete pe care 1,11 cci ! I
an, moartea are sii ini se pari miii dc dorit decit viaa
i rnui Iieidle repede, :fiiri cle nici o Incloiali ! Inca 0
data, o, tiiiiciii a men, nu uita cii eu slut tot liul tiiu
Aladdin
CInd auzi vorbele acestea ale fiului ci, batrina izbucni
in suspinuri i spuse printre lacrimi
0, fiul meu, aai, hotrIt ! sInt mama ta, i
eti singurul meu copil, sImburul inimii mele ! i dorul
rneu eel mai scump este s te vd Insurat Intr-o zi i
s ma bucur de fericirea ta, Inainte do a ma duce din
lume ! melt, dara, dac chiar vrei s te Insori, am s ma
due degraba si caut o femeie printre oamenii de teapa
noastr! Ba Inca ar trebui s tiu i ce am a le rspunde
atunci clad mi-or cere seama despre tine, despre ineseria
pe care o ai, despre cItigul pe care ii agoniseti i
despre bunurile i pilmInturile pe care le stpIneti
i lucrul acesta mi tu1buri rau ! Da ceas pl,i cInd ar
11 vorba si ma due, flu Ia nite oaineni de rInd i do
teapa noastr, ci S-O cci pentru tine de In sultanul Chinci
pe singura lui fat, pe El Sett i3adru1Budur ! Ta s
veclem, o, fiul incu ! cuget mai Cu msur o elipita I
Stiu prea hine ca sultanul nostru este pun do bun
voinl, i ci nu-i alung niciodat pe vreun supus dc-al
sau fr a-i face dreptatea pe care o cere necazul aceluia!
i tot aa tiu Ca e darnic pIn peste poate xi Ca
niciodat nu preget a-i drui cu de toate pe acela care
i-a dobIndit pe dreptate milele sale penru vreo treaba
stralucita, pentru vreo fapt de vitejie on pentru vreo
slujh, rnai mare on mai mica! Ci polJ tu s SDUi CU CC
teai dovedit de vreo isprav pina acuma, i cc volnicii
vei fi avInd care sa to poat Invrednici pentru hatIrul
ccl :fr asernuire PC care i-i ceri? $i-apoi! unde-s plo
coancle ce Se cuvin, asernenea oricrui ins care cere
nite huzururi, a Ic t.rimite in dar regelui, drept semn
de cinstire din partea unui preasupus credincios fa
do domnul i stpInul sau ?
El raspunse
Tocmai! Daca flu e vorba deelt de dat un plocon
falnic spre a dohIndi ceea ce sufletul meu Isi doreste
atIta, pal atunci socot Ca flC Un om do pe pmInt flu
se poate rnsura cu mine ntr-o trcab eUrnU-i aceasta
Afl dar, o, rnaic a inca, c poamele edo do toate Cuionic,
pe care bam adus din gndina do Sub ptmint i
pe care le-am socotit a ii numai nite gogoloaie de sticl
fr de nici un pre i bune nurnal s slujeasc do joac
1,.incilor, sint nite pietie nestemate curn nici un sultan
(10 pe prnInt flu are uncle asernenea. i, de ailminteri,
ai S 10 pol,i prel,i1ui i tu, onielt do putin toni pricepe la
lucnuii de soiui acesta ! Pentru aceasta, n.u ni decIt smi
aduci do in bucttrie o tav de por1e1an Indeajuns do
mare ca sm pot s Ic pun in ca, i al s VeZi atunci urma
rca cea do min.unare.

CInd povestea ajunse aid, Seherezada vzu zoclii nijiid i.


siioasa, tcu.

Ci Intr-a capte sute pauiacci i aptet ioapie

UrrnI:

i mama i.ui Aladdin, macar c tare uluit de tatc


cite auzea, se duse In huctnie s caute o tava mare
do porte1an aib, curat, i io aduse fiului ei. Tar Aladdin,
care i strInsese toate poamele cu pricina, Incepu s Je
ormndujasca cu rnult dihcie PC tava, tinInd seama do
feluritele br culori, do Inftiri1e si de soiuniie br, i,
cInd ispravi, be puse sub ochii. mamel sale, care rmase
uluit dea binelea, atIb din pricina strlucirii cit i a
frurnusetii br. i nu so putu opri, macar c nu fusese
deprins vreodat cu vederea nestematclor, s so m:inu.neze:

Ya Allah! ce minunatie!
$i fu ievoita, peste o c1ipi, St Inchid ochit, do scli
pi rile ac&ca. Si, Intiun sfIrit, spuse
- Vid aeuna i Cu, o, fiul meu, c1 l:)cCheuI tiu ar
putca si Cie pe plac sultanului. Ci necazul flu mai sta
in asta ! ci in (irUrnUl pe care ias avon do lacut ; Intru
Cit bag (10 scain Ca na putea s Infiunt nicicum f1oia
suLanu1ui i ca as rthnine inmiimurii Cu hmba nnodata,
Oil poate C1 mias pierde firea do sfial i do
tulburare ! Da chiar doam presupune ci, silindurn
asuprami. Ca Snti muHumesc suflotul eel pim do do
a izbUli si ajung a Irifia ce.rerea ta su]tanului In ce
piivete pc Cata sa BadrulBudur, cc are s se Intimpie ?
(1hii, (0 We Sil SC lU (ample ? Pai atunci, fiu.1 meLl, on
ftC Sfl SO Scoata (.1 suit 0 ZarLhita, i fIt Sa ma izgo
fl(fSC (IC [a paint, oil suhanul, miniat do o cerere en
accea, 11e SI nO pedopsensei pe amindoi CU 0 OSinda
inarnica I)a daca to SoCO1.j dirnpotiiva, i daca sulta-.
n ul ar fi sit den urmue (cr01) i tale, tot 0 sa inn intrebe
despre starea xi clespre (iflurile tale. 51 are smi zici
,,Da ! darul este tare frumos, o, ferneie ! Da Cine estj tu ?
5i cine est.e fiul tau Aladdin ? Si cc face ci? 5i einei
tatM lui ? 51 cc pricopseal are ? $1 eu, atunci, ari s
flu nevoit oricum sni spun ci flu ai nici 0 meserie i
en tatal tan flU CIf decit Ufl biet cioltor dintre croitoril
din suk
CI Aladdin iaspuiic
0, miuca, Iii 1initit ! osLo peste putin en sul
tariul snti puna nite inttCbari ca acelea atunci clad
ate sa nda iiiinuna1iiIe de nestemate orInduite en nite
poame pe tava do porl,eian ! Fii, dar, fara de tean-i, i
an to inai Ingrija do cc are sa se Intimple. Dimpotriva,
ridicte nurnal si du-t.o siti daruioti tava cu cc se af
pe en, i cero-o pentru mine do soie pe fiica sa BadrulBudur
! $1 tan to mai apuca sfli Irnpovrezi gindurile
intro treaba atita do uioara I die limpede ! 5i, Ia urina
urmei, no uita. dae to inni mneearc vreo mndoial in
Pri\7iuiL IZI)lflZii. ca ain in Stap1JrCa mon o lnmp1 care
pen (ru rn inc are s .int loctil la toate meseri i e i a
torito agon iseli Jo
5i Ii voiJii. tot nsa nui (leparte mainei sale, cu attn
caldurn, i cu atIta incredinare, meit }Jliia La urmi 0
Incredini n pe en pe deplin. Si o m(iClflfla si. puna
hai nob ci cole inni frumoase ; i ii dete tava de porelan,
PC care bauina o Inveli degraba int.ro l)lSma pe care 0
Jegi In patru n[dl,uri, ca sn ducLi in miniL Si pieca de
casit. xi s inclreiYta spre Saiai ul stillanu liii. 5i intia In
s ha do P1i mire, (1 J)l1h I I. CU m Ult,iinea (le jcl bwi. $i
so aseza (him m rIn(IU1 (lifltfl, ci cu o In fiiti arc tare
sli nasa, ii in i] (IC LI] I Li tLIlOi crior de faI,l, care edoau cu
nilinile 1ii(TUciate i cu 0hii in jOS, piiiii de ccl mal
adinc respect. $i sam dRanului so desehise, dud sulta
iiiil Ii ftu intrarea, urmat de vizirii, dc emirij si do
stiiijile sale ! $i cpetenia calerngiilor sultanului Incepu
siti strige, unul dup altul, pe Irnpricinai, dupit rIndu
mm jalbolor. $i pricinile furit judecate pe data. lar pri-.
elnasli plecarit, unit mu1l1urnii de citigarea pricinei br,
a] t,i i cii nasurile tare alungite, mr ceila]l,i iitminInd ne
chemai, din Iipsa de timp. 5i mama iui J\]addin fu chiar
din multimea acestora de P urmit
melt., daci5. ViiZU cit divanul se sfiri i cit sultanul
pleaca, ulmat (IC ViZirii liii, pricepu ca nu Unit avea Ce
sit ra, decIt sit piece i ca 51 iei cliii paint i se Intoarse
csit. 5i Aladdin, care in nerithdarea in o asl.epta in
poarta, 0 itzu cmxi so intoarce tinind in mmli. tava do
pc)rIelan ; i tare tulburat mat fu ; tci tare nedumerit, i,
speriat, de vreo nenorocire ce sni fi Intimplat on de
vreo the proastit, nu vroi siti punli nici un fel de in
trebare In uIilit, ci gritbi so tragit In casli, undo, Inglil
benit de tot la chip, o iscodi prin semne i din ochi, dat
fund cit nu putea sit desehidit guru, de tulburure. 5i biata
ferneie ii povesti cc so IntImplase, aditugind
Sc cade sn ieti pe maica ta de data aceasta, :flul
utCu, lntruL(it iai am test declat cu palatcie lar vederea
sultan ulni rna tulburat pina mntratita de nici n
pulut. s ini due la ci en si spun cererea La. Ci mime,
dco vrea Allah. am s m due iarsi Ia paint si o s
am mai mult virtute dccii de data asta
$i Aladdin, CU toaUi nerbdarea iui, ru oricUin bucuros
sa alle c flu din vreo pricini prea arnarnici se afla tava
de porelan in rniinile rnarnei mi, Ia Intoatcere. Ba chiar
Eu tnulumit c Incercarea cea rnai ancvoioas fusese
fcut fr de nici un necaz si fr de urmiri reic pentru
inarna 1w i petitiU ci. St Se mingile Cu gmndul Ca zibocala
are st fie repede indreptat. Tntradevar, a (lOUa
zi. batrina pleci lar Ia paint, inincl in mini cole patru
coliun ale basmalei iii care era tegat ploconul do nes
tcniale.

(nd povesta 1uns iiei. Seherezacla vizu zoiii mi.iincl i.


h(i. t:icu.

Ci Intr-a apte si:le pat ruzeci i opta iwapte

Urrni

i batrIna era tare hetarita saS.j biruiasc sf.iala i


sni infiseze sultanulut (ererca. Si intra La dtvan, i se
aSC7 In rindul clintii, dinaintea sultanului. Ci, en si in
tun oar, uu izbuti s faci nici Un pas i nici o micare
care si abat asupra ci luarcaaininte a capeteniet de
dieci. $1 judecata fu riclieat, fara de niCi 0 urmare si
so Intoarse iarii aeas, (1.1 capul plecat, s1 vesteasca
pa Aladdin do neizbinda Incercrii ci, ci figiduindu--i
biruinta de data urmtoare. i Aladdin fu nevoit jar
si-i mai rostuiasc un tam de rbdare, must.rind-o Ins
pe maic-sa pentru lipsa ei de cutezani, i tic trie. Da
asta flu prea sluji ia mare lucru, Intrucit biata femeie
vase zile in ir se tot duse in palat., cu tava do poreian,
i so aez mereu tot dinaintea sultanului, cia tot fiir
(Ic rnai mult cutezan on fri do rnai rnult izbIncl
ca InitIia oar. i de bun seam c s-ar fi intors i deo
sut de on tot aa, i Aladdin ar II murit de dezndejde
i do nerbdare Inhuit, dact pe Insui sultanul, care
pinLi Ia urni o bgase de seami, Int.rucIt se afla In rin(lul
clintli la fiecare judc al divanului, flu 1ar li cuprins
tioiinta s Intrebe de ea i despre pricina care o aducea
acolo. In adevr, In cea de a aptea zi, dup Inchelerea
(1!VanUlUi, sultanul se Initoarse Inspre vizirul su eel
mare si Ii zise
Ia uit-te in femeia aceea htrin care tine in min
o legtur fcut dintr-o basma. De mai multe zile vir!e
neabitut in divan si st teapn fr s cear nimic.
Pu1i cumva s-mi. spui cc caut aid, sau ce vrea?
$i vizirul ccl mare, care nu o cunotea nicidecum pe
nwma lui Aladdin, nu xrOi sa rtimina cuinva same In
rspunsuri, ciii spuse sultanului
0, stipIne al meu, e i ca o htrIn dintre multele
btrine care nu yin la divan decIt pentru nite fleacuri,
i aceasta dc-aid, fr de nici a Indoia1, trebuie s
aib a se plInge, de pild, c ia vIndut vreun negul,tor
niscaiva orz stricat, sau c vecina i-a SJUS vorhe (IC
ocar, sau Ca a batut-o brbatu-su!
Ci sultanul flu vroi s se mulI,umeasc deloc cu }rnu
rirea aceea, i ii spuse vizirului:
Eu, cu toate astea, doresc s-o cercetcz pe biata
femeie. Spune-i s se apropie, pIni a flu pleca Impreun
cu ceilalti!

31
$i viziiul rispunse c aseult4 i et so supune, ducmn-.
dusi mIna Ia :fruiite. Si fcu eiiva pai inspic mama
lui Aladdin si Ii fcu sernn Cu mIna sui so apropie. 5i
biata fomeie, tremurind toat, VOfli pn In picorul senu
nului iinpaiatcsc i so prbui. inai degra[)a (bOlt SO
tcinen, si saiLLta 1)ainIntul dintre muiiiile sultanului, cain
vizusc on flicuseri i ceilalt,i priomasi. 5i raumse in staten
aceca, pIn:i cc vizirul eel mare von i i o bitu pe
umir 51 o ajut sa se ridice. Jar ea SC ridic in picloare,
pliwi do sfialt ; i sultanul ii spuse
0, feineie, iacts mal multe zile do ci rid to tot
vad en vii In divan si siai nerniscat fIi si con nimic.
Spunemi. dun. cc to aduce aici si Ce (1OtCtI, (a si pot
sati kic ibreptabe ?
flulina liii Alu(l(lifl, iIiai prinzIiicl oleaca (10 inim
in gLisul bitieV()it()l aI sultanului, rspunse
Allah cob arci facerile sale do bine asupra
capului sultnnului nostnit Roaba ta, o, rege a vremilor,
to roag, inainte do a.i Inria cererca ci, s to Induri
sii dru i fftgtduiala ocrotirn tale, altminter.i tare mi
fi spain s supr urechile sultanului, Intruelt cererca
men ar putea sil par ciudat sau anapoda
Or, sultanul, care era om bun Si mrinimos, nu pregeUI
si fIgduiasc ocrotirca ba chiar dote i porune sa
:fe golitii sam cu totul, spre ai Ingdui fcmeii si spun
pasul lfl toalii sbohozenia. 5i flU ii Opri Pe llngii sine decit
p0 \rjZtjl CCI mare. 5i SO IfltOUlsC IliSpre batiina i ii
zise

Poli vort)esti ! Ocrotirea lid Allah este asupra


ta, o femeie
Ci mama mi Aladdin, care isi capatase tot sufletul,
In urnia primirii cold ph-ne (le bunatate a sultanului,
raspunse
Mai cer iertare sultanului nostru, tot aa, dintru
Inceput, pentru tot cc at putea si i se pari necuvincios
In ja!ba rnea, i Pen tru cutezan.L,a cca neasem nit t a vor
belor mdc
i sultanul, tot mai zadarit., spuse
Grilbestete i. vorbete Ti1ri de sfinii, n, iemei
leitarea tui Allah este asupra ta. precum i mila liii,
pentru once ai putea samj spul si sii ccii
A.tunci mania lui Aladdin, (lupa cc se mai plocorii 0
data Inaintea scaunului ijnparatesc, si dup cc ehemii
asupra sultanului tonic binecuviri tihi]c i huzuru rile
Ceiui preaInalt, Incepu siii povesteasca tot cc i se in
tnnpiase fiuiui ei, din ziua cuid ii auzise pe pristavii
uiiprtest crainicind tirgovet,ilor porunca de a se ascurid.e
prin casele br ca st deschid calea alaiului mritei Sett
i3adrul-43udur. i flu uitt. s1-i s.pun starea in care se
afl acum Aladdin, care se juruise c se ornoar dac
nu o capt pe domnit de soie. i povesti pe de ait
toat povestea, de la inceput pin la sfIrit. Ci nu are
rtici un rost s-o mai lurn de la capt. Pc urmii, dact
sfIrsi de spus tot, prad unei tulburri man, adiug
flu Irni inai rmine, 0, rege al \TCfliilOr, deel
s ma rog 1uminiei tale s nu carecumva si m1 ccnti
(le sminteala fiului nieu, i s mi iert.i dae dragostea
(IC mania rna Indemnat s yin si stj jniiitisez o cere
atIt de nemaiponienit!
Sult.anul, care ii aseu.Itase \7orbele cu multit Juare
arninte, dat fund c era (Inept i bun, dac viizu c mama
lui Aladdin tacuse, departe de a se arta nilniat de cci-erea
ci, Incepu s rId cu duioie i ii spuse
0, srmano, i cei fi avInd in basmaun aceea p
care o ii legat In patru coluri ?

Cind povestea ajunse aici, $eherezacia vizu /OiIi mijmd z,


sfioas, tteu.
Ci mntr-a apte sutepatruzeci Si nona ,ioapte

Atunci, mama ILLI Aladdin cleznod basmaua, in ttcere,


i. fii a .inai adiuga vreo vorba, ii Infit,i sultanului
(ava do portelan PC care se afinu rInduite fructele de
nestemate. 51 PC clatii clivanul fu lurninat tie sclipirea
br, toni abitir dcit do o strlucire do policantho i do
CIi. Ian sultanul fu uluit do lucirea or M rmase n.u
(it (IC fiumuseea cen vcdea. Fe urmi lu tava din mu
nile bttrinei ccrcett pietnele ode minunate rInd pe
rind inIndule n tre degete. St &zt muiti vrcme s1 to
pnivCasca i s1 IC pipie, minunIndu-se pIni peste poate.
I, intrun sriI5it. iutnieindse lnspic vizimul ccl na

Pc viat,a capului meu o, vizirule, cc frurnoase


slot toate nstca, i cc poame mitiunatc ! A.i mai vlzut
tu vreodata ceva asenienea on bureau ai auzit vreodai.
s se pon1eneasc a fi pe fata piimintulLu nite lueruri
atita de mmndre ? Ce sototi ? Ia spune-nii ?
$i vizirul rspurise
Cu adevirat, a, rege at vremilor, flu am vIzut
nicinclata i nu am auzit poinenincluse vreodat. despre
niste lucruri atitu tie dca rnirlri1ea ! HotiinIt, nestema
teic acestea slat. 1ir do Seaman 10 SOIUI br ! $1 nici
giutaicruri1e edo mai seumpe din sipetunik regelui
riostru lU pretu jest. toute In Un lot, cit - poarna tea mai
miruritii do aici ! on, mi erect
Far regele zise
- --- 5i .nui i, (), vizire al meu, (i tinurului Aladdin
eel care im tntmue cu mama sa u.n pe.ehes atita de fru
IYIOS, I SC uvme. tara do nic o Indoiaii, si tnult mai mull
decit oricarui tecini de rege, ski vada primit cererea
de Insuratoare (U fain tna llacliul[iudur ?
La Intreharea aceasCa a regelui, Ia care nici cu gIndul
flu gIndea, vizirul se schirnb la fat dc-a binelea, i

limba i se Innod dea binelea, i. se mohorl dca brne lea! TntrucIt sultanul i fgduise, de tare muit vrern
c n-are s-o dea de soie pe domni aitcuiva deelt unui
:fiu dc-al lui, care se rnistuia de dragoste dupI Ca Inca
din pruncie. Aa Ca, dup un lung rstirnp (IC ulu.iala,
de tuiburare i de tacere, rspunse, pIna Ia urrn, cu
un glas tare trist:
Da, o, rege al vremilor ! Ci 1umintia ta uit ca
ia fagaduito PC domni fiului rohuiui tau ! Cer, dar
de la mila ta, daca ploconul acesta de in un on-i nctiut
te bucur intr-adevr, ski-mi ingidui nurnal un ragaz do
trei luni, In care ma Indatorez sti gasesc chiar Cu un
dar Inca i mai frumos decit acesta, ca sL-1 aduc ca
zestre, pentru fiul meu, regelui nostru
Or, regele, care tia prea bine, data fund priceperca
pe care o avea ci in privina giuvaierurilor i a fibstematelor,
ca nici Un Om de pe pmint, dc-ar fi lost ci
chiar fecior de rege on de sultan, nu ar Ii fost In stare s
gaseasca un dar care s se asernuie, mai do aproape on
mai pe departe, cu acele rninunat,.ii I irti do pereche in
soiul br, flu vroi s-l supere nicidecum pe hMrInul su
vizir i s nui Inca hatIrul pe care aela ii cerea,
sicit de zadarnic sar fl dovedit ; i, In i)una lul vrere,
Ii rspunsc:
Bine! 0, vizire al mcii, Ii dau ruigazul pe caremi-i
ceri. Ci s tii limpede c, Ia tiecerea celor trei
luni, dac flu ai s izbIndeti a gsi pentru fiui tu o
zestre de druit fetei mdc, i care s intreac sau ricar
s se asemuie cu zestrea pe care mi-o aduce, in numele
fiului ei Aladdin, ferneia aceasta de treab, cu am facut
pentru fiul tu tot ce era cu putin, datorita slujbelor
tale vredn ice i credincioase
Pc urma, se intoarse Inspre mama iui Aladdin i
Ii spuse, cu muit dragoste

15
.O,mamialulMad4in,poUsitedudlntoatA
bucurla ci liniijtea indirit la flul tiu 0 si-i spui ci care-
ita lui a fost prhniti 0 ci fata mea este de aol Inainte
pe nurnele lui! Ci spune4 ci nunta flu are sal se poati
lace deck numal peste trei luni, spre a iie da name sal
punem sal se lucreze huinele de miriti ale letei I toate
lucrurile ce se cuvin la casa unei donmfle de stepena eli
1 mama lul Aladdin, tulburati pini paste poate, 1l
ridicil nilinile luspre car 1 as rugi pentru 1mbelugarea
lungirea ietii sultanulul, li liii rmas-bun 91, numaidcctt,
odati iciLA din palat, apuci de bucurie zborul
lnspre cash. $1, do own inhA In cad, Aladdin 11 vAzu
obrazul luminat cle fericlre, l date fuga Ta ea 91, tare
tulburat, o Intrebal
El, a, maich, trebuie sit tnAiesc oH trebufe sal mar?
$1 biala lnieie, sloiti do osteneali, ezu ma] Intli
pa divan 91191 scoase iamacul de pa fatal, ci spuse:
- 10 aduc vestea yea buni, o, Aladdin! Fata sultanului
este de acwna Inainte pa numele talu! lar darul
titu, precuin vezi, a lost primlt cu bucurle i cu muflumire!
Nuniai ci nunta cu Badrul-Budur flu are sal as
poati face deck paste trei luff! lar ziboveala se datoread
vizirulul cal mare, barba aceea a nipasteior, care
I-a optLt In tainit nu tiu ce regalia 911-a Indemnat sal
1)1W tlirAgalneze Insuritoarea, nu t1u pentru care palchill
Ci, in9allahl nu are sal as Intimple -dectt de bine I
lay dorul tin are sal.41 lie Implinit pinal paste toate atep.
VIrile, a, flul meu!
Pc urinal udiugi:
Tar pa vizirul eel marc, o, 11111 meu, Allah si-i bad
i si-I aduc4 lu starea cea mai picaltoasili Cad tare slat
Ingrijoratit de ce-o 11 putut sit spuni Ta urechea regelul!
Pith de ci, nunta s-ar Ii siviqit, pa cit pirea, astizi on
mime, aa de nipit era regale cia poamele cele nestemato
cia pe tablaua de poilelan!
Pe urin, frA s se opreasc i fr s rsufle, ii
povesti fiului ei tot cc se mntImplase de la intrarea ci in
divan pin ce plecase, i sfIri spunind:
Allah s ocroteasc viata sultanuluj nostru ccl
slvit, i pe tine s te apere, pentru fericirea care te as-. teapt, o, Aladdin, fiul ineu!
CInd povestea ajunse aid, Seherezada vdzu zoril mijind
siioasi, tdcu.

Ci mntr-a apte sute cincizecea noapte


Urrni:

i Aladdin, dacd auzi cele cc ii vestea rnaici-sa, se


cutrernurd de drag i de multurnire, i strig:
PreaslAvit s fie Allah, 0, rnaic a mea, ccl carele
a ffciat s coboare milele sale asupra casei noastre i
st,i dea ca fiic o doinniid din sIngele regiloi celor mai
marl
i sruld mmna tnaicd.-si, i ii rnu1.urni mdelung pentru
toate ostenelile pe care i le cledese spre aducerea la indeplinire
a celei trebi atIta de gingae. Iar maic-sa 11
srutd cu dragoste, i ii urA tot felul de huzururi, i plInse
gindind Ca sou1 ei, croitorul, printele lui Aladdin, nu
mai era, Ca sA vadA i el norocul i roadele cele minunate
ale ursitei fiului br, pularnaua de mai inainte
i, din ziua aceea, Aladdin i maic-sa, cu o nerb-.
dare pInd peste poate, incepurd s socoteasc ceasuribo
care Ii despreau de fericirea pe care o ateptau, dup
ce aveau Sd treacA acele trel luni. i nu rnai conteneau
sd tot tdinuiascd despre planurile i despre ospetele si
despre pomenile pe care socoteau sd Je dea celor sdr.
manl, aducIndui aminte c i ei, Inca len, se aflau In
ticlosie, i c, fr de nici o Indoial, lucrul eel mai
vrcdnic in oehii Atoated1ttoru1ui era drnicia.
Or, dou luni so scurser in felul acesta. i mama lui
Aladdin, care pleca do acasa In I iccare zi spre a face
tirguielile incIitinate do dinainte (IC riunt, so duse la
suk Intro diminea i porni s bat prTi1iile fcInd
o grrnad do cumpwaturi, i mai man i ma intel, cInd
deodat baga do seamil un lucru pe care nu Ii vzuse
atunci cInd venise. Vzu, in adevr, Ca toate prvliile
erau dichisite i Impodobite cu frunzare, cu felinare i
cu panglici colorate, de la un cap al ulitci pIn la celmit,
i ca tolJ prvliaii, toU ineterii i toti oamcnii
din suk, lie bogai, lie sraci, fceau o mare zarv de
bucunie, i toate ulilele erau Intesate de s1u11)ai de la
sarai, Inibriicat,i falnie in atlazunile br de silrbtoare i
clri p0 cai infoti1zai iniiunat, 3i toata luinea se yin
zoica mncolo si Incoace intro forfota neobinuit. melt
Sc Incumet sl-l Intrebe pe Un negutor de ulei, de la
care ii fcca cumprtunile, ce I el de siirbtoare, despre
care ea habar nu avea, srbtorea mul1imea aceea voioas,
i cc Insemnau toate acele vInzoleli. i negu1-.
torul de ulei, nedumerit pIna peste poate de o Intrebare
ca accea, o privi Inchiondorat i rspunse:
Pc Allah! s-ar zice ca-ti faci bataie de joe! On
eti vreo st.rin, de flu tii aa, nimica, despre Insur
toarea feciorului vizirului eel mare cu domnita Badrul-.
Budur, fata sultanului? $i-acuma-i tarnan ceasul cInd
lose ea de lu hammam ! i toti clre.ii acetia, Imbrcatj
:falnic cu haine dc zarafir, sInt strjile care au sfli alc
tuiasc paza pmnrt la sarai!
CInd auzi vorbele neguatorului de ulei, mama lui
Aladdin nu vroi s afle nirnlca maj mult i, Innebunjt
si zdrobita, o lu la fug, dc-a curmezisul sukurilor,
uitIndui tirguielile la negutor, i ajunse acas, uncle
intra i, cu rsuflarea tiatii, se arunc pe divan i rmase
aa un rstimp, fr a putea s vorbeasc nici un cuvInt.
Jar cInd izbuti s vorbeasci, ii spuse l.ui Aladdin, care
venise In fug:
Au, copilul meu ! ursitoarea a Intors Impotriva
ta foaia cea rca a crIii sale ! i iactii cI totul este pier
dut, i c feiicirea inspre care piIcai sa mistuit pIni
a nu se fi Implinit
Jar Aladdin, tare speriat de sLarca in care o vedea
PC maic-sa i dc vorbele pe care le auzea, o Intreb
Au ce sa intImplat alit de riu, o, maici a mea
Cribete dc-mi spune!
Eu zise
Vai, fiul meu ! suittiriul Ia uitat do figiduia]a pe
care nea fcuto ! i chiar astzi o inirit pe iiic
BadrulBudur cu feciorul vizirului ccl mare, fata aia de
catran, npasti ala de care mi-era mie atIta de spaim!
i cetatea toati e Irnpodobit, ca la srbtorile cele man,
pent.ru nunta din seara aceasta!
i Aladdin, dac auzi vestea, simti cum fierbinteala
Ii npdete minile i cum Ii face sIngele sa zvIcIie npraznic.
i un rstimp rmase uTuit i nucit, de parca
sta s cadi i s moar pe bc. Ci flu zbovi s se
Irnbrbt.eze, aducIndu-i arninte de lampa ecu ferme
cat pe care o avea la mIna lui i care, mai muit decIt
oricInd, avea si lie do mare ajutor. i se Intoarse Inspre
maicsa i II spuse, cu un glas tare I injtit
Pc viat,a ta, o, maict, cu ma cam socotesc c feciorul
viziiului nu prea are s so bucure In noaptea aceasta
de desfatarile pe care le ndjduiete in bocul meu ! Fit,
dar, fara de nici. o team in privina aceasta, i, fir a
mai zhovi, scoalte i pregatete-ne ceva de mIncare.
Si avein s vedem noi pe urm cc ne mat rarnine de
fcut, cu ajutorul Celui prealnalt
Atunci mama lui Aladdin se ridica i pregti demincarca,
pe care Aladdin, cu mare poft, o mInc,
i, Indata cc sfirfi, so duse In odaia lui, spunind
69
- Vreau siEi rrnIn singur i si flu flu suprat de
nimenea
5i zvorI ua dupl ci cu clieia, i scoase lampa cea fer
mecatil din ungherul unde o inea aSCLlflSa. Si o ma si o
rtcea la loeul czire Ii stia. i, tot atun(1, erritul rob
1(Impii se ivi dinaintci i spuse
1ttil ad diruiinte
Sta robut tan Cu luareaminte
Spwze : cc vrci ? Eu slut at 1.thnpii 1ujH.
Vie can va;duJiuri zhor,
1d ((Z ?t11fl1u dca rInd
hid pe pinimnt
$i Aladdin ii spuse
J\scultLinii binc, i) SlUjitOr al lthnpii ! clei nu mai
(Ste VC)bu aCU1fl Si1fii aduci dO mm.cat t (le bthit, ci
si iuI sftijel.i intro duravelii cu mull mat Insernriatui !
AIUi, dar, cii sulimiul mia fiigiidui.to de sotie p fata
con minunat:a, pe Badru1i3udur, primind de in mine un
pmocon do poame nesteinate. 5i mi-a cerut un rigaz do
b-ei luni pmnii sil srbiitorim nunta. $i acuma i-a uitat
fgiiduiala i, fiiri mAcar sfli treacii prin minte sA
trimitA IndiirAt darul pe care i 1-am dat, o mAritA PC
fiicA-sa cu feciorul vizirului eel mare! Or, lucrurile flu
trebule sA so petreacA nicidecurn in felul acesta! $i
I1i cci sil mA sIujeti en sA-ni cluc in indeplinire un plan
al ncu
Si efritul rispunse
. Spune, o, Aladdin, stpine al mu 5i an o nici
a trebuinii sAmi did atItea l.mur.Iri ! Purwicete, i
am sA mA supun
5i Aladdin rspunse:
tn seara aceasta, deci, do Indatii cc insunA.eii s-or
cuica in patul br de nuntA, i pmnA cc sA aibA ci vreme
mci miicar sA so atingii, sAi ridici cu pat cu tot i
s-i aduci chiar aid, unde airy sa VL(l CU CC ilYli 1T1l1
riirnine de fcut!

Cind povestea ajunso aic. $thci.czac1a vCt;u znii rnijnd I,


sfioas, t,u.

Ci Inir-a apte sute cincizeci si una uoz pie

Urrn:

mr efritul lthnpii isi duse mina in ftuntc i rspunse


Ascult i ma supun!
Si pieri.
lar Aladdin se duse la maic-sa i ezu jos ling
en, i mncepu s taifasuiasca linitit, ba de una, ba de
aita, fr si se mai Ingrijeze de mritiul domnitei,
de parc nimic din toate acelea flu sar fi IntImplat. 5i,
Ia culcare, i intr In odala iui unde iari se zvorI Cu
cheia i atept. Iritoarcerea efritului. 5i-aa cu ci!
In cc privete nunta feciorului viziruiui ccl mare,
iacit! CInd ospeeie i zaifeturile i chilomaneic i
veselirile ajunserd Ia capt, proasptul Insurie1, Cu
ctpetenia eunucilor inainte, intr In odaia de nunti. 5i Ca
petenia eunucilor dete zor s piece i s Inchid ua in
urma lui. 5i ginerele, dupt ce se dezbraca, dete in o
paite pologul de mtase de la pat i se haga acolo, ca sa
atepte venirea domnitei. Or, domnia flu zabovi mult
pIn s se arate, Insotit de mama sa i de femeile
din alaiul ci, care o dczbrcar, 0 InvernIntara cu c)
cmu de matase i ii despletir parul. Pc urmi o
suir in pat ca parca silind-o, In vreme cc, curnui
datina mireselor In astfel de Imprejurri, domnita so pro
71
ficoa c se Irnpotrivete, i se smucea In toate prIile,
clind si le scape din mImi. Si, dupii cc o suir In pat,
fthii a so ispiti. s se u.ite la ieeiorui vizirului, care se
afla de inult in pat, femeile plecari toate impreun,
ificInd urui pentru indeplinire.
mr mama domn1,ei, care p]C(a in urm dc tot,
iiichise ua odiiii, sco.ind cuniu--i datina, un oftat adinc.
Or, do Indat ce tirierit Insuriiei se vizur singuri,
i pin st nib rigazul si fac vreo mingliere cIt do
mica, so simljr deodat ridicati cu pat cu tot, fara a
putca si (lea seama cc ii so IntImpl. $i, cit ai clipi
din ochi, se vzur scoi din palat i pui jos Intrun
Joe pe care nui cunoteau, si care nu era aftul decit
odaia ]ui Aladdin. 51, Pc cind ci se cufundau in spaimi,
ciritul so duse do se [emeni dinaintea lui Aladdin, i Ii
zise:
Porunca ta, o slipiiie al men, a lost indcplinit.
51 iatamas gata Sn te ascult, in tot CC LILa] a] a f
pune s-4t .fac
$i Aladdin ii rspunse
Mai am s-i cer a-i Iiifca pe pezevenghiul acesta
tinerel i a-i duce s-l Incui, pe toat noaptea, In unibltoare!
5i muine dimineat s to Intorci aid, ca s capei
poruncile mdc!
5i gi:nul lmpii rspunse ci aude i cii se supune, i
dote zor sii Indepiineascii porunca. TI Infiicii, aadar, cu
asprirne, pe :feciorul vizirului i Ii cluse dci Incuie in
priviit,i, in.fundIndu-I cu capu.l Intro gauri. 5i viirsii
asuprii-i o suflare rece i irnpuitii, care ii tintui en pe
o bucatii do lemn in starea in care so afia. 5i-aa Cu ci!
Ci in coca cc Ii privete pe Aladdin, apoi acesta, dacii
rimase singur en domnita BadrulBudur, flu se gmndi o
cNpitii miicar, in ciuda dragostei amarnice pe care o sim
ea pentru en, s se prilejeascii do Imprejurare. $i,
dintru in ceput, so temeni dinain tea domnitei, iinIndui
inIna pe inimii, i, cu un gins pun de patimii, ii spuse
72
0, domni, aflA ci aici eti rnai Ia adilpost decit
In saraiul sultanului, printele tu ! Dact te afli in locul
acesta pe care nu ii cunoti, este numai en sil nu Induri
mingIierile acelui copilandru ntivleg, fcciorul v.izirului
tatlui tu! lar cu, miicar cit smnt acela citruia i-at fost
fgduit de soio, ain sit mit feresc cu grijil sit mit ating
de tine, mai Inainte do a .fi Venit vreinea i mat Inainte
ca tu sit ft ajuns soia mea, (lupit pravila Citrii celei
slinte i dupit surznd
Ci di a vorbele acestea ale lui Aladdin domnia flu
putu sit priceapit nimc, mai Intii din pricinit cit era tare
tulburatit, iapoi pentru cit en habar flu avea nici de
fiuitduia1a daIa de tittinesiiu si nici de toate dedesubtu.
rile ace!ei tiebi. i, rietiind cc sit spunit, se multumi sit
plingit cu anmr. &,li Aladdin, ca sit-i dovedeascit i mai
aprint cit nu avon nici un gInd ritu in privina ci, i ca
s-n [inisteascit, se aruncit in pat mnditritt, chiar pe locul
pe care ezuse feciorul vizirulu.i, i avu grijit sit aeze
o sahie Inro fatit i el, ca siti arate i mai liinpede
prin aecnsa cit ine1eea sitsi facit rnai degrabit moarte
dccii sit se atingit de doinriiIit, nici mitcar cu vIrfurile dogetelor.
Ba chiur Se SI intoarse Cu spatole Iitspie Ca, Cfl I1U
C:l].CcUflVa 50 stuieneasca in vreun fel. i adorm Iii de
plinil iinite, fitrit a se tHai Ingrija cit so afla acolo fla
druIBudur ce.a atita (IC doritit, de parcit ar fi lest
singursingurel in patul lui do flitcitu.
Pc domnita Insit tulburarea pe care io pricinuia in
timplare.a aceasta atit de ciudatit, i starea cea nona in.
care se vedea, i gIndurilo Invitimitite care o ehi.nuau,
ba de spaimii, ba de uluire, nu o litsarit sit den geanit
In geanit toatit noaptea. Ci fart de Indoialt cit en eta cu
mult mai puin de puns dccii fiul vizruiLLi, care se afla
Ia umblittori, Cu capul virit ut.ro gaunt, i cat-c nu
putea sit fact nici o micare, din pnicina sufliinii cold
mnfricottoare. pe care 0 aiuncase efr1u[ peste ci spre
ai Inepeni. Oricum, soarta celor dot Insuritl,ei. in con
dinili noaple a Icr de irunt, nu avea nitnic 1t (1C1t
lucruri tar.. im.imioare tare pacuOasC.

CInd p\7Cit_1 IjUL S znda v:: vii i irc1 i

Ci In fr-a cipte SLIt C cincizeci si doua noa pie

I\. (iUH Z dn n.cai, wa (II J\1W.Idifl S U iw


sI fiece ia1ai lanipa, efritul dup porunca dati. do en
eari - ven.i siligur si atepte trezirea stilpInului 1tmpii.
5i, in truell, acesta 7.ibovea, scnase un ii do strigite,
inspainuntmdo p0 (lomflita, (fllC flU avon putin1a sal
5i Aladdin deschise ochii ; i, de mndat cc IL
vzu pe efrit, so ridca tie lIng dornni i so dote
olenea mai deo park, ca st nu ito auzit decit do elrt,
calUin 11 spuse
- IM fuga (IcI scoate (IC In umblatori pe fcci.or
vizirulul, i mtoarce--te doI pune In pat, pe local uncle
so afla. Pc uini?I, Inlacai !i (lUi pe arnIndoi in palat
suitanulni, crilar acolo tie undo ial mat, 5i. mm en
scam, vcgheazii cu luarearintc en nu cwnva
ln.i s so sriite on niicar s1 so nting
5i ehitiil ]aiuiit raspunse ca aude i ci so SUpUnC, i
clete zor si se cluc mat Intli sli scoati pe tinerelul ccl
npastuit de in umbiatori i sl aeze pe pat, 1Ingi
(lomnila iapoi, numaidecit, in mai pui.r.i vremc de cit
ar Li do tiebuuta en sa bat,i 0 data din picoape, ii mu1t
pe amindoi in odaia de nunti din palatul sulianulul,
fIr en ci si poati vedea on st poat pricepe nici cc
so Intimpl en ci, nici pe cc cale Ii Schimbu aa tie

74
lute loculuW. $1, de aitminteri, asta era tot ce ii se putea
IlridoialA
ntimpla mel blucA
e, intrus-er
cit numalti dnc 1-a r f I vAzut
speriat de moarte.
o dat A pe gi n nul eel ln fr i c oAt o r , sl uj it or u l lA znpii, LAvA do
Or, ntci flu-i aiezA bine efritul po cci dot InsurAtci In
odala lot din swat, cii suttanut so%iu lui, orzlnd sA aflo

curn ti petrecuse doninita, fain lot, ecu clintli noapte a ci de mintS, ti dornici s-n IiritiseaseA i sit tie cci dintli
care s-o vadit spre a-i ura fericire ,i huzur statornie,
ki Lutcunil intrarea de dimineatA, i so apropianA tulburMi
toarte de patul fetel Ion, ji o sairuturit Cu clukwie Intre eel
doi ocl)i, spunlndu-i:
BiiiecuvlntatA sA-i tie Irisoi,irea, o. F iicA a inimli
noastre! 5i deie Allah sit vezi zilmislindu-so din iodnicia

ta un ijir lung de urmal frumo.1 L vestft.i, care sit dual din neam In neam LaIn 0 mlndria spitei noastre! Alt,
spune-ne aim ti-al petrecut noaptea aceasta dinti!, t
aim s-a purtat sotul titu fatit de tine!
Si, clupA cc vorbinit a, titcunA, aztcptlnd riispunsul.
$1 iacAtA cit deodatit donmfla, In Ice sit arate un chip
proaspAt i zltribitor, 0 taZjflj aim izbucnote In suspine
i aim ii prlveite cii nhjle cclii trb$i ,i pUnt de lacrimi.
Li, atunci, detenA sitI lntrebe i pe sotul ei, d so
uitartt In locul cliii pat unde credcau cit IncA se meL uCla
culcat; dan el taman iese din odaie, chiar In clip:
intnttnii ion, en sit so dual sit se spole de ioate spurcAe.iunib
care lb mlnjisenA pe (alit $1 gindinit cii s-o Li dits
Ia hiunmwnul din serai, ca sit se scalde dupit Impneunare.
$i-na cii se Intoarsenit ian laspre fate br i o iscodinit
ingrijon4i, din semno, din pnivini ,i din gnai despre
patina lacniinilor 0 a mlhmrn ci. $i, Intructt en tAcea mel
depante, socotinA cit numat rusinea de dupti cea dintli
noapte de nuntA o oprea sit vorbeascit, i cit lacnimile ci
erau lacnimi ea pentru asemenea lmpnejunAni; 0 steterlt
iw nAstimp lintti%l, nevroind sit mpi stAnuiascit, dintru
Incept. Cum Insit starea aceea amonirila sit ditinutascit
:m
prea lungi vrerne, i curn lacrirnile flu fceau decit s
sporeaSca, regina nu putu s mndure rnai mult ; i. Cu un
glas pun do haz, ii spuse Intrun sfIrit dornnii,ei
ilni, lain inca, vrei pIn hi urmit smi rspunzi,
si s;i raspunzi i tatuilui tu ? i mult ai s mai mci cu
fbi UHZUII Ic iStdll, care chiar c t,in do cam pron mul Ut
vremo ! i en, fata inca, am fost mirensii, en tine, sI
mflai [lie do tine ! (ll eu am stiut si pun o miisuii si s1
nu prea Int.i ad moitur Ic astea de gin p.louata. i, pe
densupra, u uii,i c to clovedeLi cuma lipsi Ut de (instirea
pe (al.C neo (latorezi, daci te IflCfJt,u11eZi nsa mai de
patio s a U raspunzi in Iritrebir.i1.e rioastre
La vorbeic acestea supainte ale niurnel sale, bia.a
doniiii,n, cop] eit1 din toate piriie deodath, so izit
ui Ui sa SC rl1I.m (11.11 taceica PC (1 PUSta i, scotiiid
Un Suspm adinc u tare nIrue, ispunsc
J\llnh SU mu iere dacil rnam dovedit iipsitui (IC
(slistiren 0 CUO 0 (latoreZ tali11 Ui UICU i mflafliCi mole
(a P( csW en sint tuiburaUt pma pestc poat.c i tare
spera1a, i tare tr.LSta, u tare flaUCita, de tot cc mi s-a
mntImp]at In noaptca aceasta
i Incepu s povestea$ca tot cc i so Intlmnpiase,
nicidecum aa cum so petrecur lucrurile aievea, ci nsa
curn putuse en s le priceap numni Cu och. Spuse
cum, de in dat ce se cui c - a se i n pat u l ci , l i
so azue mutata in Lro clipit (lifi odnia de nunt Inti
n gut SO1U. i Ci , f e ci o r u l vi z i r u l u i , si m1i s e c pat u l se mi c u sub en, CmYI
casu In care nu mai fusese niciodat pInu atuici, curn

sotul ci i.usese dus do acolo, fri ca ci sut pont ti In cc IC] I usese ci luat i dus, cum locul iui, cit tinuse
noaplen toat, Iuscse luat do un fliIcu frumos, tare en
VflI1CIUS i pirla peste poate dc Indatoritor care, en nu
cunivn sii Sc vad ispUit a so bucura de en, Isi pusese
sabia goal intro ci xi adormise, cu IUIE Intoarsi In pelete,
xi eurn, mt c--un sfItit, (lirniileal,a, do Indai Ce solul ci
so int.orsese in pat, fusese mutat i.ariii, dirnpreun cu e],
In odaia br de miri, din palat, de urde el atunci se grbise
s se scoale spre a da fuga la hammam, ca s se curee
de un strat do lucruri arnarnice care ii copereau chipul!
i adugi:
i tccmai atunci vam vizut pe amIndoi c
pe u, ca s-mi ural;i ziuabun i s-mi cereti veti
Va! de mine si de mine! Nu-mi mai rrnIne decIt s mor!
i, diipa Ce SUSC astea, Ii ascunse capu-n perne,
prada unor suspine grele.
Dac auzir vorbele acestea ale domnitei Badrul
Budur, fiica br, su[tanul i soia lui rmaser Cu gura
cscat i se privir Cu nhte ochi abbi i cu nite chipuri
lungi, ci flu mai avur nici o Indoiala c fata br flu
cl-ar fi pierdut rnir4ile din pricina nopii aceleia, cind
fecioria ei fusese berbecit Intlia oar. i nu vroir sA
dea nici un fel de crezare vorbebor ei...

Clad povestea ajunse aid, $eherczada vzu zoril mijind i,


sfioas, t.cu.

CI i;7a sapt sute cilicizeci i treia iioctpte

Urni7

...Iar maicitsa Ii spuse Cu glas optit:


Aca se petrec lucrurile mntotdeauna, fata mea! Ci
s te ferecti s flu carecumva sit mai spui i aitcuiva, citci
lucrurile astea flu se povestesc niciodatit! i cine te-ar
auzi te-ar ma de zmintitit! Scoalit-te, dar, c nu te mai
ingrijora In privina aceasta, ci fit In aca fel ca sit flu
tulburi, cu chipul titu mohorIt, ospetele care se dan
astitzi la sarai, In cinstea ta, ci care au sit tinit patruzeci
de zile ci patruzeci de pt, flu numai In cetatea noastr,
77
ci l In toatA ImprAla! Hal, fate mea, fil multuiniti i,d
uitA degrabi pAanIIle din noaptea aceasta!
Pe urmA, regina chemA femeile sale I le dete In

seamA s-su,
o dlchiseascfeciorut
pe mireasi; vizirulul.
Jar ea, InipreunA $1
cii sultregina,
anul, care era tca
are nedumer it , i eI sA4
all se dumireasdi
caut e pe gi n er e le
de cele ce-i spusese flici-sa, mncepu sA4 Iscodeasell pe
amllrltul de fltldAu despre cele ce se IntlmplaseM. CI el
ma vroi all-I mArturlseasdll nianic din cite durase. :I,
tAlnuindu-le toatA pAtanhi, de teami all nu tie lust In
na 0 alungat de pllrln4II sotlel sale, se mul4uml all Ms.
pundi:
Pe Allah! da ce sit se 11 Intluuplat de ave, clnd
mA Intrebati, un chip atlta do cludat?
i sultana, atunci, i mail Incredii4atll cit tot ce-i
povestise flidA-sa era urmarea vreunui via urit, socoU cli
face blue all nu thai stAruiascit deloc pe llngll ginere-allu,
ji II spuse:
a Preamitrit all tie Allah cit total s-a petrecut lAvA
de vlltmare i fllrll de durere! Te sflltuiesc, hut meu,
all to po4I cu multll gingllie tatll de soVa ta, Intruclt
es-i tare firavlll
$1 11 lAd cii vorbele aceatea, 0 se duse In latacurile
el, all vegheze zalafeturile zaunparilcurile din ziua
aceea. SI-atlta cii ea i cu tineril Insurlltell
Estimp, Aladdin, care cam bllnula el ce se petrecea
Ia paint, 10 petrecu ziua vesellndu-ae itt glndul renghuuJul
cal iacusIt pe care i4 jucase feciordhul vlzlrului. C!
nu ae 4inu de nuul4uunlt, 0 vrol all deguste plnll in capllt
umilirea potrlvnIculul allu. Inclt, aocotl potnivit all nu-l
neoctlldetlhnll,0,decumdllzunoaptea,uull
tampa 0 fred. lar ginnul ae 0 lvi dinalnteaiul, roatind
cele ce ncatlae 0 de dlllle celelalte. :GI Aladdin Ii apuae:
0, alujitor at lllmpil, du-te In aarahul aultanuhui!
31, de lndatll ce at all-i vezi pe tineril lnsurlltel culclndu-se
laolaltA, la-I cu pat cu tot I adurni-i aid, cuni iii Ebut
i asnoapte!
$1 ginnul pled de zor sit lndepllneasd porunca, vjl nit
ziibovl mult pinit cc sit se Intoarcit Cu povara pe care 0
puse jos In odnia liii Aladdin, ca apol s114 Intace pe
feciorul vizirulul i sit-i Intunde cu capu-nainte, In lana

utnbltoarei. i Aladdin nu pregetit sit Ia locul cel got i sit se culce lIngit dornuitli; ci at tot att a cuviin% ca
i Intlia oarit. 5i, dupit ceaezit sabia Intre el, se Intoarse cii tutu Ia perete 1 aclormi 1initit. $1, a doua zi, lucrurlie
se petrecurit Intocmal ca In ajun, carevasitzicit etrltul,
urtulnd ponuncile liii Aladdin, II aduse pa pittimitul de
gittorel IndirAt lingit Badrul-Budur, l II purtit pa antdoi,
cu patul, In odala do nuntit din palatul sultanulut.
Or, sultanul, mai nerAbditor ca arkdnd sit title qtlri
do is fUca lu!, dupil con de a doua noapte, ajunsetaman
In clipita accea In odaha do noapte, numal el singur de
data aceasta; cAd, mal presus de toate, sultanul se temea do bosuniflitnile sultanel, so%Ia lul, ci mai degrabit vrola
sit-a descoase ci Insui pa domni%A. 51, de Indatit Ce flul
viziruLul, ugilit pInit peste poate, auzi pail sultanulul,
sAri din pat i o zbughi aftull din odale, ca sit dea fuga
Ia huniniam sit se curete pa tt4it. Ian sultanul intrit se
dust lIngit patul tiicei sale, ti ridicit pologul do zarafir:
i. clupIh cc o sitrutA pa domnflit, II zise:
Spune-nil, late mea! nitdAjdulesc cit In noaptea
aceasta nu a) miii avut visele acelea atlta de amarnice,
diii care ne-al povestit, len, acele pittanil neniaipomenile!
Hai, poji sit-mi spui cupi %i-ai trecut noaptea
acoasta?
Ci cloznnlta,. In 1cm sit rAspundit, izbucni Ia suspine ci
ki ascunse fi4a In mliii!, ca sit nu vadit ochil Inroijltl al
latillul ci, care nu mel pricepea nitnic din toate astea. $i
asjteptl o buM bucatit de vreme, ca sit-i dea ritgaz
sit so Iiniteascit; ci, Intrucit ea tot plingea .i sugh4a mel.
79
departe, suitanul, plait lii urmit, chiar cit se Inturie ci Ii
trwse sabia i strigit:
Pc via4a mea, dad flu vrei sit-mi spul nuinaidecit
adovitrul, are sit4i zboare capul de pe umeri!
Atunci, buata domnitit de douA od Infricoatit, Lu novoltA
sA-i curmo pe datit lacrimile i, cu glue sfliat,
spuse:
0, lath al meu preaiubit, tie-ti mliii! nu to mlnia
pe mine! Cite!, dad ai binevoi sit mit asculti, acuma, clad
mama nu miii este aid ca sit to stlrneascit lmpotriva mea,
rn-al icrta, fun de nicL o Indolahit, ci rn-at pl.tnge, 0 ai avea

gnijit curn se cuvine ca sit nu mit lad d mor de tulburare $ de spairnit! Intruclt, de bunit searnil, dad in-ar mii
Incerca o datA hntlmpilirile cele atlta do amarnice pe care
Ic-am Incercat In noaptea aceasta din urmit, rn-al gAsi
inline dirninealit moartit In pat! Fie-41, dan, mliii do mine, o
rintc ale meu, .,i ft aija cii urechea iji inirna to sit se
Indure de necazunile do spaunua inca I
arid povcstca ajunse sic), $eherezada viizu zoril mijind ci,
sfkmsll, tacu.

Ci Intr-a aptc side cincizeci ci patra iwopte

lJrmA:

Si sultanul, care avea o inimit blajinit, i care nu


miii sinflea In preajrna jul duhul asmutitor al so4lei sale,
se pled Inspre filcit-sa, ci o sAntA, ci o mlnglie, i Ii
alinit inima scumpit. Pc urmit Ii spuse:
51 acurna, tata mea, potolecte.4i sutletul 0 Insenineazit4
ochii! 5i povestecte-i cu toatit Iucrederea pftrint.elui
titu, In toate do-amitnuntele, IntimplAnile care to-au
adus noaptea aceasta lntr-o stare de tuiburare d e
spaim atita de amarnice!
Si domnita, cii capul pe pieptul tatAlui ci, povesti,
fArA sA ulte nimic, toate nAprazneie cite i se Iutlmpiaser
In accie dou nop4i trecute, s$ 1(4 stIr(4 istorisirea
adilugind:
5iapol, o tatA at mcii muit-iubit, ar Li muit mid
bine s Intrebi (4 pe fiul viziruiui, ca s44i poalA ado
yen (4ci spusele mele!
5i sultanui, dupA ce ascultA Intimplarea aceoa nemajpomenitA,
rAmase nAucit pinti peste marginile nAucinil (4
lmpAnI4i necazul Liicei liii, vjl 1(4 simti ochii cuin I se
lnmoaie de incrimi, aa de tare o lubea. $1 Ii spuse:
HotAnIt, fate men, numai (4 nunini cii sint pnicina
la toate nilpastele cite s-au Intimpiat, Intruclt te-am
niAnitat cu un amAnit care flu $ie cum sA te apere (4
te fereascA de asemenea nAprazne cludate. CAd, cu adevArat,
en ti-am vroit Lenicirea, cii cAsiltorla aceasta, sjl
nicidecum jalea (4 pieirea ta! Or, pe Allah, am sA poruricesc
numaidecit sA vinA vizirul lfiut liii, nAviegul,
isA le cer samA despre toate lucrunlie astea! Ci, once-ar
Li, tu po4i sA Lii UnititA, fata mea! cAd necazuriie acestea
irn an sA se mai Intimple, mA jur 41e pe viata capulul
men!
Pc irmA o lilsA, dindo In grija femeior, (4w disc
In iatacuriie sate, clocotind de mlnie.
51 pedatA ponunci sA vinA ia eivizirui sAu ccl mane;
l,de aim vizinul i se 1nfAiA dinainte, sultanul Ii stnigA:
Unde-l pramatia de flu-Mu? 51 cc ti-a spus In
pnivinta ceion cite s-au IntImpiat In aceste dnu1 nopi
din irmA?
Vizinul ci mare, InmAnnunit, rAspunse:
Habar nu am, o, rege at yremilor, despre ce oste
vorba I Fiui men nu mi-a spus nimic care sA poat sA-mi
Si
lmureascA minia regelul nostru! Ci, dac5 Tm! lngAdui,
dau tuga numaidedt sit-I caut i sit-.! Intreb:
5i sultanul zise:
Du-te! 51 lntoarce-tq de graM sit-in! dal ritspunsul!
51 vIzinil cel mare, at nasuL tare alungit, ici Incloindu4i
spinarea, i so duse sit-i caute pa flu-situ, pe care
U gitsi in hammarn, pregittindu-se sit se spelo do sclnile
care 11 acopereau. 5111 strigit:
0, pul de cittea, pentru ce mi-al titinuit iiclovitrul?
Dacit nu-mi del sama numaidecit despre aceste doutt
nopi, ziua de . astitzi are sit tie ziua ta cea de pe urrn!
5i flu-situ litsit capu-njos i ritspunse:
Va!, o, pitrinte a! meit, numal rw5inea rn-a oprit
pinit acuma sit-%i dezvilulcsc amarnicele mntttnp!itrL cliii
aceste douit nopi, i nApastele cele do nespus pe care
le-am Indurat, NrA a avea putintit sit mit apttr, on burorni
sit thu cum ii din blesteinul citron puteri vrAjrnae inn
pitit amindol tot ce am pAjit; In patul nostru!
5i Ii povesti lui tAtine-situ toatil tArittenia, de tiut,
tArt a ulta nimic! Ci flu are nki un rost s-u anti spuncm
o dali 51 adAugit:
In ce mA priveQte, 0, pArinte ale nieu, mal degrabit
Ido
rni vrefats
au moarsultanului!
tea declt o asemeneaMA
viatit! 5!Inchin,
, dinaintea ta,dan,
fac juritmtie,
intul celsitIntretoit de duct
despitr4eniIae pesultan
totdeauna
$ sit-i Sac! sit primeascit, rnitrtunisirea despitfleniei mdc
de fats sa BaclruI-Budur! Intrucit aceast este singura
cale do a vedea sflrtdndu-se nApastelo mete $ de it-mi doblndi Iiniea! 51 am sit pot 31 cii atunci sit dorm In
patul mou, In bc sit-mi petec nopl4le pnin umbliltoni!
Clad auzi vorbelo fiulul situ, vizirul cc] mare ritmase
mohonit. CAd donut viei lui fuseso do n-i vedea pe
fecioru-situ Insurat cii fats suftanulul, $ greu IL nial
venea sit se lepede do o cinste atita de mane. melt. mAcar
cit era Incredinjat de nevoinja desplirtini! In atare Im.
prejuritni, Ii spuse fiului situ:
HotrIt, o, flul meu, flu este cu putint s Induri
rnai mult nite nprazne ca acelea. Cuget ins la cc
pierzi odat cu desprenia aceasta! Au flu ar fi mai
bine s-ii Imbrbtezi inima Inca o noapte, in care noi
avem si veghein In preajrna odii de nunt, cu hadImbii
Inarmai cu sbll i cu toroipane? Ce zici, I jul rneu?
El rspunse:
F cc vrei, o parinte al meu, vizirule! Din
parte-mi, cu slut bine hotirIt s flu mai intru In odaia
aceea de nunt!
Atunci vizirul 11 lsi pe fiu-su si se Intoarse la
rege. 5i ezu smirni dinaintea ]ui, en capu-n ptmInt. SI
regele II Intreb:
Ce ai a--mi spune ?
El rspunse
Pc viat,a stpInului nostru, ceea cc a povestft
domnia Badrul-Budur este chiar aclevrat! Ci vina
nu-i nicidecum a feciorului meu! Oricurn, o, rege al
vremilor, flu trehuie ca domnita s rirnIn iari In
primejdia altor necazuri din pricina fiului meu. $i, dac
Ingduieti, mai blue ar Li ca de acuma aceti doi soti
s se lase unul de altul, dup datina desparteniii
5i regele spuse
Pc Allah, ai dreptate ! Da dac sotul fiicei mdc flu
ar Li. Lost fiutau, cu moartea lu Li despar.it de fata men
Si lie, dara, desparI,ii!
51 tot atunci sultanul dete porunefle de trebuinl,a CL
s se curme toate zaiafeturile, atIt in sarai precum i in
cetate i in toat Irnpria Chinei; i porunci s se
strige desprenia fiicei sale Badru-Budur de feciorul
vizirului eel mare, dInd de Inteles limpede c nimica nu
fusese svIrit i c rnrgritarul rmtisese neprihnit
i nevtimat. -

CInd povestea ajunse aid, eherezada vizu zorii rnijind i,


sfioas1, ticu.

83
Ci intr-a pipte suM cincizeci ;I cincea noapte

Urm:

tar pe feciorul vlzirulul cat mare, din prc4uire tall


de tAtinele hal, sultanul 11 cftnl valiu peste tin meleag
IndopArtat de-al Chinel, l IF dete porunci d piece
NrA de zibavi. Lucru care ci fu IndepUnit.
and Aladdin afil, odati cu locultoril cetlUl, din
strigitele pristavilor domne$l, despre despAr%enia domnflel
Badrui-Budur, NrA de sAvlrlrea nunticutul, j
despre piecarea ponositulul, I.I sin4l pleptul umt]Induse
pinS peste poate i 1I zlse: ,,BinecuvlutatA tie
lamps aceasta tttciitoare de minuni, izvorul eel dintli at
tuturor huzururilor mele I Ba chiar cl-I mal bine dad
despArjenia s-a sAv1rit NrA nit! tin amestec mel dc-a
dreptul al ginnulul 11mph, care, tArS de aId o Indoiali,
1-ar 11 nhniclt tArS de scipare pe nAtingul Lila I $1 tot
aa so mel bucurA ql ci rAzbunarea lul ajunsese la
Izblnda aceea tArS ca nimenea, nicI regele, nici vizirul
ccl mare, nici mAcar malci-sa, iS 1 prlceput cc parte
avusese ella toatA povestea $1, tArS si-cl ma! bati
capul, tie parci nimica peste fire flu s-ar ft Intimplat de
dad o ceruse ci pe domnflS de salle, ateptA, In toati
linistca, 55 so scurgA cele trel luni de rAgaz cerute de
sultan l, chiar de cu zori, dupit cea ma! din urmS zI, o

trirnise is palat pe maid-se,, Invemlntatl cii halnele ei cete ma! trumoase, sI-I aduci aminte sultanulul .de tSgiduiahS.
Or, de tndat.5 ce mama tul Aladdin lairS Ia divan,
sultanul, care dupl obiceuul sIn era pe cate sS InceapS a
orindul treburile domniei, Ii arunci ochii lnspre el i
o cunoscu numaldecit. l flu tu de trebulnll sA vorboastS
ea, Intrucit sultanul II aminti slngur de tAgS-.
dulata po care l-o tIcuse, ci II spuse:
0, vIzirule, Iacitt-o pe mama liii Aladdin I Li este
aceea care acurn trel luni ne-a adus tablaua cea ininunatit
de portelan, pUmA cii nestemate. $1 tare mA socotesc
cit vine, In trecerea soroculul, sit-mi cearit IndepiLnlrea
filgllduielli pa care i-am fAcut-o in privinta fetal melel
Binecuvintat tie Allah, carele nu a ingAdult cAsittoria
cii flul tllu, ca sit flu mit tacit sit-mi aduc aminte de vorbe
datil, pa cind cu mi-am ultat legitmintele, din pricina ta!
Si vizirul, care In infirm lui ritmitseso tare ciltnitnit
de toutc cite so intimplaserit, ritspunse:
Do bunifsewnfl, o, stit$ae al meu, regli nu se aide
niciotialit s-i ulto fligAduielilel Ci, cu adevitrat, cind
cineva ii mitrilit taUt, se cuvine sit cerceteze tine este
soLid! law stitpinul nostru regele nu a fitcut nici tin tel
do ccrcotnre clespro Aladdin .i despre oblra lull Or, eu
inn aflat cil acesta-l flul unul croitor sArman, tort In
sAniLcie, i cllntr-o stare do jos 1 De unde, danA, poate sit-I
vin bngfia unul fecior de croltor?
Regelo spuse:
Bogit4ua vine do Ia Allah, o, vizirule I
Ili spuse:
Aa-i, o, mLinia ta! Da noi nu tim dacit Aladdin
acesta este lntr-adevitr aa de bogat pe cit ne-a dat de
presupus ploconul liii! Ca sit no incredint.itm, regele an
ar wren decit sit cearit, ca pret pentru domnilA, a zestre
atita de mare cit sit n-o poatit pUllS decit un flu de rege
oH de sultan. 5i, in chipu-acesta, regele nu cl-ar mitrita
Iota dealt dupit o bunit cercetane, tulrli a se primejdul
a-i miii dii o datA un sot nevrednic de harurfie ci!
3i regelc spuse:
Limba Ia mustecte miere, o, vizirule! Porictc-o,
dar, pa temeie-sA vinit mel aproape at sit-i vonbcsc!
mr vizirul fitcu semn citpeteniei stritjerilor, care e
pofti pa mama lui Aladdin sit inainteze pinit Ia piciortil
tronulul.

ss
Atuncl, mama luI Aladdin se temeni iji drua p11mm-
tul de frel or!, dinaintea rogelui, care Ii zise:
SIll, o, mitLl4it, cit flu mi-am ultat deloc fAgitdu
lala! Ci pinit acwna tacit nu ti-am spus nimlc despre
zestrea cerutit cat pret pentru fata men, ale citrel haruri
slat marl foarte! Sit-I spiit, dar, fiului thu cit Insunittoarea
lul cu fata men, El Sett Badrul-Budur, are sit
se shtvIreascit de Indatit ce are sit-mi trimitit coon ce Ii
cer en zestre pentru fain men, adicittelea: patruzeci do
tablale mar! de aur gnu. p1kw plait-n buzit cu soiurie
acolea do nestemate, In chip de poame do tonic culorile
i de toate initrimile, din care mi-a mid tiimls In twa do
porjelan; i tablalele acelon tie aur sit Lie aduse In paint
tvuinici,
ie patruzeci do.icopiintlle rosit
abe, fmeargit
runioase ca niteInTune,ala),
care sitlmbrJlca4i
lie tnso4ite de patrucit
zeci dema)
robi nogrlamb,
i, tineri l
tinca,
i sit vinhi situa
t punit jomen
s dinainteacea
men acelbunit!
e patruzeciCitci
de tablaicnu
cii nestvroi
emate! Ia$i lapretinde
cit it, aceasta-i toatmail
it cerinta
mutt do Ia hut titu, jinind sean do pecbefl pe care ml
Ia i trimis!
lair mama lit! Aladdin, doborita dc-a binelea de ccrerea
accea filM de asemuire, so mul4umi sit so mail toaneneascit
o datit dinaintea jetuhul ImpArittesc, iji so trase
Inditrhlt. spre a so duce sit-i den sainit bit fecloru-situ despresoliaeiJ$ilispusc:

Sb, flu] meu, to stittuisem cit bine, dintru Incoput,


sit nit to gIndeti In insurittoarea acensta cu domnita Badru!-Budur!
51, cit un potop do suspine, 11 povosti fiului ci felul,
do altminteri binevoltor, aim o prhnise regele, ii prelen4iiie
pe care Ic ridicit plnit a so Invoi cii totul In InsurL.
ware!
$i aditugi:
. Co nebunie i pe tine, o, copilul meu! Cit flu mit
gindese In tablalele do iiur l in nestematela corute! In-
truelt mintea inca Irni spune c1 ai sui f ii ailta de smintit
i st e duci in tainita de sub pithilnt ca sii despoi totJ
pomii de poarnele br cele vrijite! Dan ceea ce privete
pe cole patruzeci de feticane roabe i pe cei patruzeci
do .f1aeaini negri, cum ni sit fact, ia spunemi ? Ah, fiul
meu, i cererea aceasta atit de nemitsurat este tot un
pocinog (Ical afurisituiui acela de vizir ; cit 1am vulzu
cind urn inrat, curn sa aplecat Ia urechea regelui i i
spus ceva in mmii Ci-edemit, Aladdine, beapitditte d
giiidul accsta care are sit to mIie Ia pieirea ta, fitri do
JZ1)a vii
Ci Aladdin so mull,umi sit zIrnbeascii, i ii rispunse
maicitsi
Pc Allah ! o, maicit a men, cind to-am vitzut cii
VII CU obrazul catmnit, am gindit cii o sitmi vesteti vreo
stire tare rca ! Da vitci bine acuma cit tu totdeauna te in
grijorezi pentru nite lucruri care chiar cii nici nu moritit
osteneala! Alit, dar, cii. tot cc imi cere regele ca pre
pentru fata Iui nu este nimic pe lIngit cc a putea eu sit--i
daii intracieviir ! Insenineazitti, aadar, ochii, i poL
letel,i sufletul ! 5i, din partei, flu te rnai gIndi de
sit no giiteti ceva do mincure In.trucit tare mic foame.
Si last In seama men grija do ai multumi pe mitria Sn.

Cimi poveistea ijurise mc], Seberozada vizu zoi-ii nijinci i,


.srioat, ticu.

Ci Intra apte siile cilicizeci yi asea noapte

Urrn:

Or, do inclatit cc burma ie-i Ca sii so duct hi suk sit


cumpere merindele de trebuintii, Aladdin clete fuga si so
Incuie In odaia lui. 5i luit iampa, i o frecit in focu po
care ii stia. $1 nuinaidecli; so i ivi ginnul care, dup Ce
i s ploconi dinainte, spuse
Iacillti-l ad dinainte
Pc robul tu eel cu luare-amiute!
Spune: cc vrei? Eu sint
Ill acestei lmpi slujitor,
Fie ca-n vzduhuri zbor,
Fic c alery pe pimInt!
i Aladdin Ii spuse
Al 1i, o efritule, Ca sultanul binevoiete s mio de
pe fata lui, minunata BadrulBudur, pe care o tii, da
nurnai dac ii trimit elt mai degrab patriizeci do ta
blale de aur greu, din eel mai eurat soi, plinc ochi eu
poame dc nestemate asemenca cu cole de pe tava de
porelan, pe care Icam Cules chiar din pomii din grui
dma in care am gsit ]ampa pe care o s1ujeti tu. lii asta
nui toL ! Regele Imi mai cere, Pc deasupra, spre a
duce iablalele acelea de aur greu, pline cu nestemate,
patruzeci de feticane roabe, frurnoase ca nite lune, care
si lie i.nso.ite de patruzeci de f.Uici negri, frurnoi, voi
nici Si. [alnic tnbrcai. Iact, dar, cc ii cer CU, Ia rIn
dumi ! Grbete, aadar, s mu multumeti, in tome
U.1 puterii pe care 0 am asupra ta, ca stupIn cc mi aflu
at latnpii
Lw gino ui. rispunse
.Asc-ult si mu supun
$1 picri, ci numai spre a se i Intoarce peste o elipiti.
Si era iusol,it de cci optzeei de rohi cu pricina, aLIt
birbati cit xi lemci, pe care ii rIndui In curte, dca
lungui zidu[ui casei. Jar i-oahele femei purtau pe cap,
fiecare, cIte un lighean mare dc aur greu, pun pInu In
buza cu ii rguritare, cu diarnante, cu pietre de rubin,
cu sinai-aide, cu ieruzeie i cu alto sumedenii de soiuri
de nestemate, In chip de poame de toate culorile i de
toate mrimile. 5i fiecare lighean era acoperit cu un vl
strveziu de borangic, esut Cu alesturi de zarafir. Si
chiar Ca nest:ematele erau mai minunate, i Inca cu mult,
decIt cole infiate Intlia data sultanului, pe tablaua
do pore1an. 5i ginnul, dupa cc sfiri do orInduit lIng
zid pe cei optzeci de robi, veni de se temeni dinaintea lui
Aladdin, i Ii mntreb
0, stpIne al meu, rnai ai de cerut ceva de In s
jiLorul lrnpii ?
$i Aladdin ii spuse:
Nu, nirnic aitceva, deocnmc[aLi.
i numnidecIt efritul pieri.
Or, tot atunci, mama lui Aladdin so In loarse incrcat
cu merindele PC care Ic cumpirase din suk. 5i rmase
tare uluiti cInd viizu casa nipiidit. tie atIta lume ; i
gIndi, In clipa dmtii, c sultanul o fi trirnis dupil Aladdin
sa-I priponeasca, spre a-I pedepsi .pe.ntru neobrazarea
cerern lul. Ci Aladdin flu o lasa niai mult In greala ei,
intrucIt., pIn sa aibi ea rgazul ai scoate iamacul de
pe fa, Ii spuse
Nu pierde vremea s-4i mai scoti iamacu1, 0, maict,
dat fund ca esti nevoit sa pleci iari, fara de zbava,
spre a insoti la palat pe robij pe care ii vezi rIrtduiI In
curtea noastr ! Cele patruzeci. do roabe, aa precum
hagi de seama, poart zestrea ceruta de sultan ca prel
pentru fata lui ! To rog, dar, mai Inainte chiar do a gati
masa, s-rni faci binele de a Insol,i alaiul, spre a ii
Inftisa sultanului
Numaidecit, mama lui Aladdin Ii puse pe cci optzeci
de robi s ias in bun rInduial din casa ci, aozindui
unul dup altul In perechi : cite o feticana roab avInd
Inainte-i cite un flcu negru, i tot aa pin la perechea
cea mai de pe urin. i fiecare pereche era desprit
de cea de dinainte-i la o departare do zece pai. 5i, cInd
perechea cea mai de pe urma iesi pe poart, mama Iui
Aladdin porni i ea dup alai. 5i Aladdin, tare linitit
In privina izbinzii, Inchiso poarta i se duse in odai
lui, s atepte in tihni Intoareerea inaicsi.
Or, do indati Ce perechea con di.ntii ajunse in uiii,
trectorii i mnccpur s so aclune imprelur ; i, cinci ala
jul se lvi in intregi.rne, ulil.a so umplu de j muB.ime no -
nuinrat, pIini de larmI i do sti-igrite do uirnire. i
sukul tot dote fuga Improjurul alaiuiui, en sil se minu
neze do o prive1ite atita do falnic si do nemaipoInenitL
Cici fiecare pereeh2, in parte, era o minunie intreag
intrucit hainelei desvIrite ca gust i ca strlucire, fmmuse
ca-i alcItuit dintr-o frumusei,e alb de femeie si
(lmtro frurnusee neagri de harap, inftiareai aloas
tinutai mIn.dr, umbletui meet i rInduit Ia deprta
msurat, strlucirca ligheanului Cu nesternate pe care
Ii purta po cap I iecare fct.icani, sd ipirile aruncate
do giuvaicrumile InvIrslat.e din briurile (Ic aur ale harapi
br, scIntoicrile care I,ineau din tichiile br do zarafir, In
care fluturnu pen.ele cole nibe, toate astea Inchipuinu o
privelisto vrjiti, Iiir do asemuil-e, care fceau noroclu]
s so Indoiasci o clipit Ca nar fi vorba do sosirea hi
palat a vreunui strlucit fecior do cmi on dc sultan.
i alaiul, in inijiocul uimirii Intreguiui nOrod, ajunsc,
intrun sfIrit, Ia palat. SI, do Indat oe strjcrii i portamii
zarira pereehea cea dintli ramasera atita de u1uiIi melt,
cuprini do sfial i do minunare, se Iniruir singuri
pe dou rinduri Ia trecerea lui. Si cipetenia br, in ye
dorea celui dintli harap, gInclincl c insui sultanul
hai-apilor vonea in ospcie In mtiriasa regele, Ii iei
inainto i so temeni i dote sai srute poala hainei
c o vizu atunci pe fata cea minunatzl care venea in
ui-ma acoluin. 51, totoclatL harapul clintii, zimbind ii
spuse, dupti curn Ii detese efritul sfaturile de trebuin
Eu flu sInt, i noi toU nu sIntein decit robii aceluin
are va sI vini, atunci cInd va sosi ceasul!
5i, dup cc rosti acestea, intr pe poart, urmat do
feticana cai-o purta ligheanul de aur, i do intreg iruI
eel mIndru de perechi. Si cci optzeci de robi trecur prin
curtea dintui i se duser do se rinduirLi frumos in cea
do a dou&curte, care da dc-a dreptul spre divanul impitcsc.

Or, do mndat cc sultanul, care in oeasul acola judoca


[roburiie iinprlut,iei, vzu In curte acol alai falnic care
.duiiibrea cu marcia Ni toat strlucirea cit so aIm
In paint, puse SLI lie gout p0 data clivanu[ i dote porunca
i1 lie prirnii,i noii venili. Jar ci intrar lalniei, cloi cite
do, i so rinduir iricet, alctuind wi corn do Jun11 di:na
ti tea scaunului lin})rtCsZ. i feticnnole roabe, ajutate
do insojiwrii br cci negri, puserli liecare jos P0 covor
iigimeanui pc are ii adusescra. T.o urm. ce.i optzeci, to
inolallil, so pbocon irli i slirutarli pam miul din aintea sulta-
U cliii, on sil so rid ice nununclecit si, toi odata, s dez
vc1cmsc dint r-o in iscare sprin ten ligheanelo prevetite
(II poamclo br cole minuriate. 5i, cu brae1e Inorucisate
pc piopt, rmaser11 smirn, en chipuriie ptrunse do
uviinta con niai adinclI.
Nun-wi atunci mama lui Aladdin, care venea la urm
t tot, pai pin11 la mnijiocu] cornului de Jun11 alctuit do
(nb patruzcci do porechi si, dup temonetile i salamale
kurilo incltinato, ii spuse rcgeiui, care rmsese mut
etca hinclei dinaintci acolci privciish fr do seaman
0, rogo al vrom br, I iul mnou Aladdin, robul ti
tnti trimito cu zestrea 1)0 care ai ceruto ca iwet pentru
Sett BadrulBudur, proacinstitat,i Ma ! 51 ma Ins
cineaz 511ti spun cli ai greit in cc privcio pretul dorn
oilei, ii cli tonIc astea slut cu niult mat prejos de harurile
ci! Ci ndjduietc @11 ai s11l iorii Pentru pulintatea
daruiui, xi c ai s primcti acest pccho mulirunt, atep
(irid cole oc are s mai faccl pe viitor
Aa vorbi mama Jul Aladdin. Ci rcgcbc. care nu era
n stare sit priceap prea binc cci spunca ca, sta mat
departe nauc 5i cu ochit holbati din aintoa privolitii cc

91
se Infia privirii sale. Si Se uita pe rind cInd Ia cel.e
patruzeci de lighene, cInd la feticane1e roabe care aduseser
lighenele, i cind la harapii cci tineri rare Ic in
soiseri pe aductoarele lighenelor. $i nu tia do cc s
Sc minuneze mai mult : de giuvaieruriio acolca care crau
edo mai stri1ucite din cite sau vzut vreodat PC lume,
on do feticano1o roahe care erau en nite lune, on do
rohii cei negni care erau fiecare ca un loge ! $i ezu
aa un cas do vrerne, fr a putea s rosteasc o vorb.i
si aid sisi (lespninda privirile de la minunile pe care Ic
avea dinuintea Iui. 5i, in bc s Se Intoarc inspre mama
lui Aladdin ca si invturiseasct siin1minteie sale in
privin,.a color cei aducea, izbuti, Intr-un sfIrit, si so
intoarca luspre vizirul siu ccl mare, si ii spuse
Pc viai,a mon ! cc mni sint bogiii1e pe cure le avern,
noi, i cc mal este palatul meu, inI do o strlucire
cumui aeastn ? i cc rnai avem si gindim noi despre
omul care, in mai puinii vneme do cIt 1l,i trobuje Cd Sn
le doie,;U, pordo s dobIvideas ascxnencn rniniuni i s
ni ic triinitii? i cc rnai sInt harurile fetei rnee, faI (IC
Un potop de frumusete ca acesta?
$i vizirul, Cu toat ciuda i pica pe care le simea
dupi toate cite i se Intuinplaser lui feciorusu, nu putu
a se opri s nu spuni
Aa-i, pe Allah ! toates frumoase ; ci tot nu pre
tuiesc it comoara ecu firi de pereche carei domnia
Badrul-Budur
lar regele ZiSC
Pc Allah ! ba preuiesc i o Intrec cu mult ! Drept
care, nu mai socot ct fac un tIrg prost diud-o de soio
unui ins aUta do bogat, atita de darnic i atIta de falnic
cumui stapInul Aladdin, fiul nostru
5i se Intoarse Inspre eei1alti viziri i Inspre eminii
i inaimarii care ii Ineonjuran, i Ii Iritreba (lifl ochi. $i
toIi rspunser ploconindu-se adInc pIn la pilmint, de trel
on, ca s-i arate limpede deplina Invoial Cu vorbele
regelui br.

Cind povestea ajunse aid, Seherezada vzu zorii mijind i,


sfioasii, tcu.

Ci Intr-a ,sapte sute CinciZeci i opta noapte

Urrn:

Atunci regele flu inai ovi. 51, fr a se rnai In..


grija s afle dac Aladdin avea toate Insuirile ce se
cuvin din partea cuiva menit s ajung sotul unei fete
de rege, se Intoarse Inspre mama lui Aladdin i Ii zise:
0, preacrnstit mama a lul Aladdin, ma rog ie
s1 te duci s.-i spui fiului tu ca, din ceasul acesta, a
intrat In casa mea i In neamUl rneu, i flu mai atept
decIt s-1 vd, ca sa-l srut aa cam un tat Ii srut
copilul, si ca s-l Impreun, dup sfinta Carte i dup
surtna, Cu fiica mea Badrul-Budur!
5i mama lui Aladdin, dup salamalekurile de cuviiniii
dintr-o parte i din cealalt, grbi s piece, ca numaidecIt,
struntInd iuteala vIntului, s zboare catre casa Cj Si s-i
dea do tire lul fiu-su despre cole ce so petrecuser.
5i 11 Indemn s dea zor a merge s se mnftieze regelui,
care era cum flu se poate mai nerbdtor s-l vad. 51
Aladdin, pe care vestea aceasta ii mul1umea Intru toate
dorintele sale, dup o ateptare atIta de lung, flu vroi
deloc s lase a se vedea cit do beat era do bucurie. Ci,
cu o Infiitiare tare linistit i cu un glas miisurat, rspunse:

93
Toat fericirea aceasta Irni vine de Ia Allah si
de Ia binecuvintarea ta, o, maicli, i do la osirdia ta
neostoit!
i ii slirut mIinile, i Ii mu1umi Indelung, i ii ceru
ingltduina s intre in oclaia lui spre a so gti de plecare
Ia suLtan.
Or, de cum se vzu singur, Aladdin lu lampa eca
fermecatli, Dare Ii fusese pIn atunci de Un ajutor atlta
de mare, i o frec uor, ca de obicei. i pe data se i
lvi efritul care, dup ce se temeni dinaintei, ii Intrebi
Cu vorbele obinuite, ce slujba putea s-i implineaseli.
i Aladdin raspunse:
0, efritule al lmpii, doresc s fac o baic! 5i,
dup scald, vreau sa-mi aduci o mantie fr do asem uire
ca bogt,ie nici la sultanii cei mai man de pe pamIn t,
i atita de frumoas melt cci care se pnicep s 0 poati
preIui Ia peste o mie de mu de dinari de aur, pe putin
5i-atIta tot, cleocamdat!
Atunci efritul lmpii, dupl cc se plec in semn de
supunere, Ii indol spinarea Intru totul i ii spuse ku
Aladdin
0, stpIne al lmpii, suie-te pe umeril mel!
5i Aladdin se SU pe umerii efritului, laslndu-i picioarele
s splnzure peste. pieptul acestuia ; i efritul II ridica
In vzduhuri, felndu-l nevazut ca i pe ci, i 11 duse
intr-un harnmam atIta de frumos, de nu i s-ar Ii putut
gsi fratele nici pe Ia regi on pe Ia chezari. Si hammamul
era numai de jad i de alabastru striveziu, cu havuzuri do
cornalina trandafirie i do corai aib, i cu niste Inflorituni
din piatr de smarald de o gingie vrajita. 5i ODIul Si
simturile puteau cu adevrat, acolo, In luntru, s se
bucure dup plac, Intrucit nirnic flu putea acolo s supere
privirea, fie In mare, lie in mic! lar reveneala de acolo
era desfttoare, Ian caldura era peste tot la fel, ian
fierbinteala era niasurata i potnivitli.
Si nici un bAle flu se afla acolo, ca d tulbure at
tAptura on cu glasul lul pacea boltelor albe. Dan, de 1a
datA ce ginnul 11 lisA pe Aladdin jos pe podina din sub
de intrare, u.n efnit tinerel, de toat mindretea, semnlnd,
da mult mat Ispititor, at o feticant1, se lvi dinainte-i d
11 ajutA sA se dezbrace, sd Ii arunc pe urneri Un orgar
inane, qi 11 sprijinl at multA grijA p dulcea(it. i 11 duse
In nba cea mai frunioasA, care era pod jUl toatA cii nestemate
de fehirite culonl. 51 nurnuiclec4l. al(i tinerl drip,
flu mai p41n fruinol ii nu rnai pu4in ispititari, venirA sA-l
iii din milnile tovarAului Jar, 0 Ii atozarA dulce pe o lavi
de mannurA, si incepurA sA4 frece .I sA-l spole at mat
multe felurl de ape Inmiresinate; .ji II frtlmintarA cu a
pnicepere minunatA, ci tar 11 scAldarA cu apA do trandatir,
imbAlsAmatA cu mosc. $1 Ingnijiril& bar mAicstnite ii deterii
a culoare la tel de luininoasA ca a unel Ic! do Lruiularir,
albA ci rumenA, dupA plac. lar el sim eli so fan u.or, do
an IL putut sA zboare ca pidrile. $1 efritul eel tIuClr ii fru
mos, care II adusese acobo, vent siW in iarAiji
ducA indArAt pe podina din sala do intrare, unde ii dote,
spre Inviorare, un sorbet destAtAtor de ambrA gAlbule.
5111 gust pe ginnul lAmpii 4inind In mimi nifle halite
do o bogAie LAnA do . asemutre. $1, ajutat de etnitul cel
tinerel ci 2U mimi atita de dulci, so ImbrAcA In podoabele
acelea, Gt so fActu asenienea, da 1 ma! pun de mAro4ie,
cii un flu do rege dLntro regii cei mart! $1 efnitul lAmpii
II luA iarAsji pe umeni ill duse IndArAt In oclain din
casa liii, LAM de nicl o zguduire.
Atunci Aladdin so Intoarse lnspre efritul bAmpil t
ii spuse:
51-acuma, tii ce-ti mat rAmine do fAcuL?
EL rAspunse:
Nu, o, stAplne el lAmpil! Da porunccste qL am si
mA supun, tie cA pnin vAzduhuni zbor, tie cli pe plimlnt
dau sort
5! Aladdin zise:

95
Dmes( SHflH adUci un cal de soi ales, are s flu
aiba frate, en .frumusel,e, nici In grajdurile sultanulul
i flwi a cci inni puernici cmi de pe lurne. Si trebuie ca
twimu] iui, iiumai ci, s pretuiasci pe puin o mie de
)flhi do (linali do aui. Totodat, ai smi mal aduci patru
ZOCI 1 0]Y1. (IQ VOb tii:ieii, fiumoi la fpturii, potrivii la
Iat si plim do farmec, Irnbricati en mult fal i risip
si bogal,ic, 1.)cntru ca douzeci i patru dintre ei, rin
duii in doua iruri de cite doisprezece, s poat deschide
ealca Inain.tea calulul rneu, in vreme ce aiti douzeci i
pal in sit in1 in urma mea, in dout iruri de cite doispre
zece, In fel. Pc deasupma, s nu uiti rnai ales s gseti,
spre a o sluji pe rnaic-mea, dousprezece fete tinere,
en n isle lune, fuirii do searnin in soiul br, Imbrnate Cu
rnuli.I pricepere i miirelie, i l3UrtIncl fiecare pe brate
cite o rochic de I,esituri i de culori felurite, en care s
so ponLi Irnbr1ca, in toatil increderea, o fat de rege
Inti-un sfIrsit, ai si dai Ia fiecare dintre eel patruzeci
i opt do rohi ai mci, ca si io agae Ia gIt, cite o pung
Cu cinci mu de dinari de aur, cu care s pot s fac cc
rni-o plcea. 5i iaclitli. tot cc doresc de la tine, pe ziua
do astzi.

Cind povestea ajun.se aici, Seherezada vzu zoiii rnijind i,


sfioas, tcu.

Ci Int;a api sule ciicizeci si fl)!!1 noapte

Ur.nai

Or, mci nu sfImi Aladdin bine de vombit, ct ginnul,


clup rspunsul de ascultare i de supunere, zori numaidecit
311 J)iari, ci spre a so Intoarce peste 0 clipit Cu
calul, cu cci patruzeDi i opt de rohi tineri, cu cele dou
sprezece fete, cu cee patruzeci i opt de pungi de cite
cinci mu de dinari fiecare, i cu cele doutsprezece rochii
(IC Wsturi i de culori osebite. 5i totul era u desvIr
irc din soiul cerut, de nu Inci i rnai frumos. Si Aladdin
1ui in primire tot i Ii slobozi pe ginn, spunIndui
Am s te chern cind o si am trebuint. de tine
5i, fr a rnai ttrIgni, Ii 1ui ziuabun de la mal
casa, rnai sarutmndu mnctu o dati miinile i dIndu
slujbi pe cele douasprezece fcticane roabe, pe care le
discili s nu precupeleasca niinic spre a o mulumi pe
stapina lot i spre a a InvUa Ieiul cum s so ImbraDe
Cu hainele edo frunionse pe care i le aduseser.
1)upi care, Aladdin grain s Incalece pe cal i si idse
din curtea casci Jui. i, macar c atunci se afla pettti-u
Intlia oari pe spinarea unui cal, tiu sii so linii ealaie (LI
o gingie i u o indeminare do pit in i (a1aIe I cei mai
desvirii 1-ar fi pizinuit. Si i0ni In drum, (i111) iiiioc
mirea alaiuiui asa curn ii inchipuise ci, avitid itiainW w
eei douazeci i iatru do i-obi, rInduil,i pe dou ire do
cite doisprezece, insolit ie de laturi de patru robi care
tinenu panglicile do in hai-aua calului, i urmat de ceilalt,i,
care Ineh2iau 1Ifl(IUrlie.
Or, (IC Inclat cc alniul so Inirui PC Ulite, 0 gloat
:fira dc numr, cu malt mai mare decIt ea care dedese
fuga in ealea alaiului dintii, so strInse din toate paru1e,
.i prin sukuri, i pe in geamuri, pe terase. Tar cci patru
zeci i opt do robi, urmind poruncile cc le fuseser date
de Aladdin, Incepurii iftunci s scoat galbenii din pungi,
i si arunce Cu pumnii, ba Ia dreapta, ba la stinga,
Inspre norodul care se Inghesuia pe urmele br. 5i uralele
rasunau in tot oraul, atit pentru drnicia imprteasc

a aceluia s-are facca acele danii, cit i pentru frumusetea calretului i a rohilor lui cci sclipitori. Intrucit Aladdin,
pe calul sti, ehiar i era tare plcut de vazut, Cu obrazui
fcut inca i miii mIndru de puterea lampii cea

97
fermecate, cu lnfAisjarea lul crA1asrA 1 Cu aurguciu4
de adamante care I se logAna deasupra turbanulul.
5l-aa, In toiul uralelor tji at minunrii tntrgului norod.
ajunse Aladdin in snraiui lmpdrAtesc, wide zvonul venirii
lul 1-a luase Inainte, si itnde toM fusese pregAtit spre
n-i intimpina cu Waite cinstirile datorate sc4uiui domnitei
BadruF-iludur.
Or, sullarnul II a.tepta chiar in capul scilrli celel mail,
care cobtini spre cea de a doua curia i de lndut ce
Aladdin, ajutat de 1nsui vizirul 3e1 mare, care II ijinu
scant scii, puso piciorul Ia pAmint, sultanul coborl vreo
dowi4rci trepte, In cinatea luL Si Aladdin ureA scam
pinii in ci id dete si I se temeneascA dinainte; ci nu Cu
!sai dc sultan, care, nilnunat do tlnicia, de InfAtL,area
frumnwth i tic bogt4ia hainelor lul, II primi In brute
si ii sArutti tLe parcA am Li lost chiar copilul sAu 51, tot
atunci, iizciuhu1 rAsunil do uralele scoase de to4l emiril
i vizirii. td striljerli, i do sunetele goamnolor, ale trimbi
eior, ale fligoamnelor i ale dairalelor. $1 sultanul, cu
bra4ui petreut pe dufl gitul lui Aladdin, II duse In sala
tie primire cea mare, i Ii patti a adA alAturi de el pe
invita je4ului impArAtese, i ii mat srutA 0 datA, 0 II
spuse:
Pc Allah! o, AladdLue, flat meu, tare Ithi pare
rAu cii ursitoarea nu mi-a hArAzit sA te Intllnesc pinA
astAzi, .i, in felul acesta, si nu mai Li zAbovit vreme de
trei luni insuiAtoarea tat cu flica men Badrul.-Budur,
roaba tat I
$1 Aladdin se pricepu aL-i rspundA tntr-un chip
atita de piicut, melt sultanul im4i cum Ii sporete dma.
gostea pentru el, aft Ii spuse:
IlotArit ! o, Aladdin, ce rege at putea sA nu te doreascA
de so4 al Letel lul?
so porni la taciale cu el, l 11 iscodl cu multA dmagoste,
iji sc minunA de dqteptAelunen mAspunMftilor
de frunuisetea gralulul 0 de agerimea vorbelor lul. $1
puse a se rlndulasc, chiar In sala ImpArteascui, un

ospi t mAret, ci mInd numal el l cu Aladdin, poruncind a tie sluji4l chiar de vlzlrul cel mare, cii nasul alungit
de cludit pInit pate marginite alungirli, ci de cmliii f
de cellal4i eurteni de fnmte.
51, clnd masa se sttrI, sultanul, care flu vrola sA-cI
mat titritgAneascA Intru nimic filgildulala, ceru sit TinA
cadiul l martorli, i le porunci a acne pe toe senetul
de citsittorie at Jul Aladdin en tiica sa, domni%a l3adru
l-Budur. $1 eadlul. de fatit cii martonli, zoni a Indepil..
neascit ponunca ci sit acne senetul dupit toate pravilete
cerute de Sflnta Carte 0 de sunno. 51, clnd IsprAvi, au)..
tanul Ii sitrutlt pe Aladdin c H spuse:
0, fiat meu, vrei ehiar In noaptea aceasta sit int.rI
In odaia de nuntit pentru Implinire?
51 Aladdin rltspunse:
0, rege at vremlloi, hotitnit cit, de n-as asculta
decit de dragostea cea mare pe care o port soUei mete,
chiar In seara aceata a Intra pentru Implinire! 0
doresc ca hucrut a se tacit Intr-un palat vrednic do domnitit,
qi care a tie numai at ci. tngAduie..mi, dan, aS
amtn deplina lzblndit a tendril mdc, pinS ce am sit pun
a se zideascit palatul pe care i-I doreac. 51, pentnu aceasta,
mit rog Ve sit-mi did spro folosinW locul cal lang ce se
ailS chiar peate diym de patatut titu, aca ca so%ia mea a
nu tie prea departe de pitnintete ci, i en ci en a pot 51
flu totdeauna In preajma ta, spne a te slujil Ear en, din
parte..ml, mit leg a pun a se zidi patatut acesta In eel
mel scud timpi
51 sftltanul rispunse:
Ah,tlul men, nu at de cc a-mi carl IngAduiz4al
Ia de paste drum de palatul men oniclt hoc ft trebule.
Cl zore, ml rog %le, ca pahatul a tie gab cit mat de..
99
grab, cci tare vreau si m bucur, pini a nu-rni da
obtescui sfirsit, de urmaii neamului rneu
lar Aladd]n zImbi a rIde i zise
Maria sa siii iiruiteasca sufletul In privin
aceasta ! Palatul arc sa fie zidit Cu o sirguint, cum nici
nu siai putca don
5i Ii lua rilmasbun dc in sultan, care Ii sarut cu
drag, i se iii toarse acas la ci, tot Cu alaiul Dare Ii Insoiise,
In vIlvora do chiote ale norodului i a urarilor dc fericire
i die II(ilOC.
Or, de Inclat cc Se vzu in casa liii, Aladdin ii povesti
maica--si tot cc se petrecuse, Si flU mai zabovi sii se duca,
singur-singurel, In odaie, In ci. 5i luil lampa cea ferme
(aLa, si o frcc iiicet, ca do obiDei...

Cmnd povcstea ajUflSC aid, Seherezada vzu zorij i-nijind i,


stioasii, Itcu

Ci Intra apte sute aizecea noapte

Urrn:

...5i 1ui lampa cea fermecat, i o frec meet, ca de


obicei. Tar efritul nu zabovi s se. arate si s so puna la
poruncile lui. 5i Aladdin Ii spuse
0, efrite al larnpii, mai Intli am a to luda ientru
sIrgul PC care 1-ai pus ca s ma slujeti. 51, pe urm, am
a-1i core un lucru, socotes2 eu, ceva mai anevoios de In
deplinit deelt tot cc ai facut pentru mine pin astzi,
In temeiul puteril pe care o au asupra1i virtutile st
pinci tale, lampa aceasta, pe care o am in stpInirea mea.
Or, iact! vreau ca in eel mai scurt rAstimp cu putin
s-mi zideti, chiar peste drum de palatul suitanului, un
sarai care s ho vredriic de soia mea El Sett Badrul
Budur ! Si, pentru aceasta, las In seama ta, cum .io p1cea
Ue i dupi pricepcrile tale, pe deplin dovedite, grija
pentru toate arntthuntelc Iinpodobirii i pentru lucrurile
scumpe trebuitoare ziclirii, cumu-s pietrele do jad, de
portiri, de alabastru, do agat, do .iazuliti, do jasp, de
marmura i (10 granit. Ta nurnai sealna sami ridici In
rnijlocul palatului o bo1tit mare do cletar, intoc.mitm pe
riite stIlpi do nur greu i do argint, pui pcrech., cIte un
stIlp do aur i unul do argint; i cu nouazeci i nouli
do ferestre impodobite cu diamante i rubinc i smaralde
i alto nestemate ; ci sI vcghezi en fercastra cea dca
noUzeCi .i noua si rmIn ncterrninatm, flU ca zidire,
ci ca podoabe. Intrucit am eu un gind In privina ci.
Si flu uita si intocmeti i o grdin frumoas, Cu nite
havuzuri, I Cu uite ape, si nite eringuri largi. Si,
rnai cu seani, o, efritule, orInduietemi Iniro hrub
simi arlit,.i unde, o taini mare foarte, piin;1 cu dinari
do aur. lar pentru tot coca cc mai este de trebuintt%,
cuin ar Ii bu triile, grajdurile i slugile, 11i las deplin
slobozenie Si mi. Incrodi ii ez iscus I nI,ei I )unavo1nte1
tale
5i adLiugI
J)e Indata (0 totul aLe sa Lie gata, si vii sIiy
dai do stire
lar ginnul rmspunse
Ascult si mu supun
5i pieri.
Or, a doua zi, in revilisat dc zori, J\iaddin se rnai
afla in patul lui cInd vuzu ivinduse dinaintei efri
lmpii care, dup salamalekurile de euviin1, ii spuse
0, stpine al lmpii, poruncile tale au fos. mdcplinite
i te poftesc s vii s cercetezi lucrarea!
101
lar Aladdin se Invoi en aceasta, i cfritul ii duse pe
data la locul tiut i ii artlI, peste drum de saraiul
sultanulul, in mijlooul undi grdini falnice, i avmnd in
fa dou CUri urieseLi do marmurd, un iMilat Cu mull
.rnai frumos dccii aeela po care II aiaepta Aladdin. 5i
ginnul, clupa cc ii isd s so minunezc de felul zidirli i
do infatiarea palaladLi!, ii pufti s cerceteze en cleani
inin tail totul. Si Aladdin gsi cd lucrurile fusescril ideuto
cu o indrelie, en o strdiucire i en o bogdtje do neInrthi
puit, i gdsi, intr-o hrubd urioseascd, o tainhlui pliiid pmnd
Iii tavan en saci pwa unul peste altu I i ghiftuil,i en
dii nui do am. Si ccreetd Ia Ccl i bueiitd ii Ic, xi cCimiiri Ic,
inawziile vu zahoreaua, si giajdurilc - pc care Ic gdsi.
in tiiemite intru totul p0 gustul sdu, i in mare euratenie
xi xv ininunti do aii si do cpolc are mmncan din icslclo
do an at, in vremo cc grdjdanii Ingrijeau do bid lvii i ii
\esalau. 5i prefira CU pri ririlo pe tol,i robii p0 toate
ioabele i pe toi ciii) ucii, inirat I in huna rtn duiaid, dupil
insenntitatea siujhelor br. Sr dupd cc vdzu tot i cerceta
tot, so intoarse inspre efritul lmpii, pe care riu1 vedea
ciecit ci, ii care ii mnsotea pretutindeni, i ii firitisi pentru
rirna, pentru priceperea i pentru dibdcia do care dedese
dovadd Ia acea lucrare desdvirsitiI. Pc urmd, addugd
Nu ai uitat, o, efnitide, decit sd asterni de la
poanta paiatuiui men pinit Ia patatul sultanului un covor
inoale care si ingdduie sot,iei mole sd nui ostenoasc
pieioarele cind are sd strdbatd acest drum
5i ginnu] rAspunse
0, stdpine al ldinpii, ai drcptate Ci intro clipitd
luerul are sd fie fdcut
5i, en adevdrat, cit ai clipi din ochi, un chilim falnie
dc ur5imc fu ateriiut pe latinderea care despdrea cele
dund palate, eu nite culori care so potrivean de minune
en :mdltuiala pajiitilor i a straturilor de fiori.
.Atunci Aladdin, pmni peste poato do inulumit, ii
spuse efritului
Acurna tot.u clesaviisit Du-mft ifl(l1Uat acasa
i efritul ii iui xi 11 duse in odain liii, in vremc cc
in palatul sultimului SbJJitOiii lncCl:Xau .51 desehida ui!e
spre a so apuca do treburilo loi.
(.)i, do (lifli (lQs(IUSOta uxj1e 1()I)ii S! pvrlarii riiiiascri
I itUdi l)11t P05W id (lid vizuit c peste drum do
paint, lin(Ie in aJUI1 Inca SC miii \/CdCn Wi ITICIdLIfl fit?
sflrit, do intreceri Ia trInte ii In jocuri si Ia ciWiric, locul
era non lila astu pat il viii. 5i viizuri in :ii ml Ii covorul
eel ia1ic do uiinie, care so aslernea printre pnjitilc
cele pioaspec, Sl care ii logodea culorile cu sml1 tura
.florilor SI 1 P0 mi. Si ziri atunci, uin-iind cu piiviioa
COVOIul ivcla dca lungul pajiti!or din grMina con
rninunatt, palatul ccl. milrel,, cldit din pietre scunipe,
i (U boita 1w do clestai stralucind en soarele. $i, flC_
stiincl IC S mai ceada. s000lira cuminte siX dea fuga i
siti spuiuiX viziiului ce mare cum stit treaba ; i viziru
ccl mare, In rlridui, clupil ce so uil laspre palatul ccl
nou, so d use sitI prevesteascil pe sultan cumnui I renh
spu nirici ui
Ni.i niai incape nici o indolalit, 0, rQC al vrcinilor
Sot.u 1 clonin i ICi i3iiclruil3uclui csle Un \lajitoJ: razvedit
( sultanul ii iitspunse
rplI,e iuii niai rninunczi, o, viziiulc. cind dai sanj
bagi in mint.c gIndul cit palatul despre care spui ar fi
a lucrare vraptoroasca ! Ci tu tii prea bine Cfl O1TIUI
care min i trirnis un peehe Cu atitea claruri minunate
este foarte In stare, date fund bogitii1e pe care do bunit
seamit cit le stapinete, i datit fund rnuliimea flenumaratit
a zidarilor pe care trehuie sit-i Ti folosit pe potriva
averii lui, sit punit a Se clitdi un palat Intreg numai
Intr-o noapte 1 Pentru ce, dar, ovitieti a crede cit a
dbbIndit acest lucru pe calea puterilor fireti? i au
103
flu carecuinva este mil degrabI zavistia ta care te orbeste
i to face s judeci urIt faptolo, i to Impinge s1l
vorbesti de ru pe ginerele rneu Aladdin?
i vizirul, pricepInd din vorbele acestea cii suitanul
Ii arc drag ie Aladdin, flu rnai cutezii sii stiIruiascii, do
inca sil flusi facii belea singur, i arnut,i CU biigare do
seainii. $iatIia Cu ci!

(md povestea ajui.nse aiei. Seherezada viizu zoiii miinc1 i,


.sfioast, 1.uu.

Ci lit/i-a apte Sit/C .aizeci i UJW floapte


Urmil:

Fstitnp, Aladdin, do indatii cc efritul Irunpii 11 aduse


indiirit in casa lui cea veche, ii spuse uneia dintre edo
douiisprezece feticane roabe sii so ducii s-o scoale pe maic.-sa,
i le porunci tuturora s-0 mrnbrace cu una dintre rochub
cele frumoase pe care le aduseseri, i s-o Impodobeascii
pe cit puteau mai bine. i, cInd rnaicii-sa fu Imbrcatii
aa cum dorea ci, ii spuse cii venise ceasul sii se ducii
la palatul sultanuitti, ca s-o ia pe mireasii i s-o pofteasea
la palatul pe care i-I clidise. i mama luf Aladdin, dupii
ce primi toate poveele do trebuintii In privinta aceasta,
plecii do Ia casa ei, Insotitii de ode douiisprezece roabe
ale sale, i fu urmatii numaidecit do Aladdin ciiare in
mijiocul alaiului lui. Ci, cInd ajunseri mai peaproape
de palat, se despiiriri, spre a so duce Aladdin la palatul
lui eel nou, iar maicii-sa la sultan.
Or, de indatii ce striji1 sultanului o zininii pe mama
lui Aladdin, In mijiocul color douiisprezece fete care
aicAtuiau alaiui et, detent fuga slt4 vostonseti yr suftan,
care zoni st-i vint In Iritimpinare. $i o prirni Cu toate
semnele de clnstlre 0 de pretuire datorato cinului ci
ccl nou. $1 deW porunci citpetenlei hadimbilor s-n ducit In
harem Ia Sett BadruL-Budur. $i, de IndatA cc K! Sett
Badrul-Budur o vAiu alit dl era mama souiui siu
Aladdin, se ,i ridict In cinstea ci si so duso s-c sitrute.
Pc unntl, o pofti sit qadli lingil eat, sl o Imbic CU tel do fel de
dulciuri $ de bunttAnri, In vreme cc tomeilo o Imhreau
pe domnitit sji o Impodobeau cu giuvuierurile cclii scunipe
cure Ii fuseseril ditruiLe do Aladdin, s4U1 ci. Si nu mutt
dupit aceea veni suftanul, care pUtu, poitiru Iritlia
oarA, dutil fund proaspitta Incuscrire, s1 vacti u),razul
dezvelit al mamei lui Aladdin. 51 baigA do scnm. dup
gingAia trilsAtunilor ci, cit trebuie sit ft Cost tare pleutA
In tinere4ole sale, d dl acuma, Imbritcatil cum era Intr-o
rochie frwnoas$i r,i dichisitit cu pricepere, avea ci mit4i
ane mat arAttast decft niulte domnite so4ii de viziri
i de cmiii. 51 Ii aduse multe laudo In privinta aceasta:
lucru care bucuril tulburt adlact inna bietel neveste
a rAposatului croitor Mustafa, ecu atlla amar dc vreme
necAjitit, ci Ii umplu ccliii do laerimi.
Dupil care, tustrei so aezarA Ia taifus, punt do bunilvointit,
cunoscindu-se, In felul acesla, ma] yr iarg, pInt
cc sosi 0 sultana, mama domniei I3adruI-Budur. Or,
sultana cea bAtrlnt era depanle de a vcdoa cii ochi buni
mitnitiut tiict-si cu I iul unor oameni carecani, 0 jinea
partea vizirulul ccl mare, care, in taint, era tot miii cittritnit
de Intorsittura tea bunt yr care a luau lucrurile
In paguba lui. Inst sultana nu cuteza, In p011th donintel
ce-o avea, sit strlmbe din nas dinaintea marnei lul Aladdin;
ci, dupt salamalekurile do cuvllntit dintr-o parte
0 dIn cealalti, ezu alAtuni de ceulal4i, ci fArt sit in aminto
la cc vorbeau ci.
Or, clnd veal vremqa bun-ritmasunilor de plecare In
saraiul ccl nou, domnita Badrul-Budur se ridick ql
105
sruti cu mult drag 1)0 tat.iriesu i pe rnaicsa, ame
tecInclu5i sru Lri1e cu inulte lacrirni, de ochii Iuinii.
Pc iim, sprijiniti do mama liii Aladdin, care rnergea
dca stIn ci. i avmud inainte zece eunuci imbrieuI,i
in haii 010 mr (10 SHIhZl tuare, ii uiinatti. de o suta de fete
roal)e flfli;1HCH(0 cu (.1 stiu1ucire (10 libelule, lu drumul
inspre sarai Ui cci nou, intro doua rInd un do cite patrt.i
sutc (IC 101)1 HI 1)1 SI 11C), j)U.J pe1CChil)ereehi, mnirat,i
(10 10 Ufl politi H1ZL III celalulL ii i!ecare ifllfl(l cite uii
Slosh IC (10 HU Ill CHIO ardea o I umInare mare do ambia
Si (10 (1101 LOla Ilibti. i, dOifloldoInol, (lonlillia pOiiii 111
(oI)j01H:t (10 aIlliul 11(05111, (Ulclfld PC J)lCUl do eut.ifeo,
V rOl 00 (0, lIt I CCC(HUIi (1, Ufl ZVUII mitiu iat do liui
rasuna si j.0 (H1HiilC (lm gi.adina i SUS pe terascIe pain
i u1ui In Aladdin. 5i, iii (lepIrlare, so auzeau unable
SCO 150 (10 111 Ue(4 itniudul (WO \Cfl1S fUJI 5n peajla
(0101 (IOIIU 501111 lii, i111l)iIliIl(I lkllfl)U de v4.selie Cu sluva
10000 toni 1 IlL doinnita, inirun siirit, ajunse la intro
lea Plal ului Ccl nU, 1iI(10 0 atCPta Aladdin.
Si 1\ [addin veni zimbind 111 intImpinarea ci; iar Ca,
daca ii vizu nsa de irurnos i do strlucitor, rnrnase Via
jiM. i intrii cu ci in sum do ospee, sub boita con mare
cu feiestre de nesternate. i so asczar tustrei dinaintea
tablalelor do nur orInduite cu grij do ofnitul himpi I
inn Aladdin edea In niijioc, Cu soia Iui doa dreapia
Si cu nialcasa doa stitiga. i incepuri s1 mnince,
sunetele unor cIntece po care Ic cIntau un taraf rievzut
do efnit.i si de efrite. i BadrulBudur, vrjitLt do toate
cite xTedea i auzea, iiii zicea in sine : ,,Tn viaa mea nu
miam. Inchipuit lucruri atIta do irumoase 1 i chiar ci
so i opri din mIncat, ca sii asculte miii bine cInteceic
efritilor. Jar Aladdin i maic-sa flu rnai conteneau s-o
Imbie i sri-i toarne do but buturi, de care aitminteri
domnita putea s so i lipseasc, atIta era do Irnbtat
do uimire. i ziua aceea Lu pentru ei o zi minunat, care
106
flu sia avut seamin fliOl pe voemile lui Iscandat on ale
lui Soleiman.

Cmnd poVestci ajunse aid. $eherezada vuzu yorjj niijind I,


.1ioasi. Uittj.

Ci tilEr-a aI3te sule UiZCCi i C!OUa noaple

UrmIi

$1, cinci so 1sI noaptea. inasa IU sLrns:i, Si pe data


0 (eata do ciant,uitoare intr 11) sala (on 1)OI1IIU. ceata
era alctuitiI din palm sute do fetieane, flice rio marezi
i de efri.i, maibrtcate ca florilc si uaaro en psrile.
Si. in sunetele unui taraf din vzcluhuri, mncopuri s1. dan
1,uiasea fcl do Id do home i do danl,.uri, curn nu so pot
eclea dec11: pe Umnuinurile rawlui. $i numni a unci Aladdin
SO (licn i, luncluo PC SOI,ILI Si.i do mina. porni en Ca, ii
pas do joe, USplO odnia (10 nuiitI. $i feticnne1e roabe,
(11 hi P. adclin In ru ile, ii urmait In hun rIn
c.1 urala. fldmu1.Budu i fu dezhncatn i flU SC lflLii
PtiSC }.)C tI.p c1it tdfl!iifl alita cit ii (TU. (10 trel:)umt;a
pei tru ii apte. $i doinn In. In Id ul accsl.n. so Mcu intoc
flii (d () zimnacadea Cifld 1050 cliii bohoci1 C!. $i, (lUp)
I! SC uiiin Placer! Si bcuiie, fur lasati si nguri ii
odwa do tUn1i. i Aladdin, pina Peste punte (IC ret-jell,
Put U in ti ii n sfmriit si so vac.li la u n be Cu Bachu lB
dur, Cata ieclU i iioaptoa mi. Ifltc)(flu.ci (j( SI ZiUij nceea.
nu ia ilVUt searnn met pe vrem i be mi Iscandar on ale
liii Sulojinwi.
Or a doun zi, dupa o noapte ini.rcag de desfatari,
A !nddiii so ridiel din bmal,.ek domu i ei BadrulBudur.
SC) U Sn, (i S SC i flililace DC dat a ii tin in ant ie Ifl en s

Cr
mai 1t1oas1 decIt cea din ajun, i se prcg1.ti sti heargi
Ia sultan. i puse si i se aduc un cal minunat din graj

durilemntocmited efritul1mpi, Inci1ecPCci seindreptInsprepal tul atilu SotiC sale,iflCOljUta tieunalnifanie. suitanuli priv Cusemncled buc rie(dclUfialcse,iI sirut i,CUinulta ciabdare,
Ii cern stiri desjire ci xi despre fla(lru1i3udur. 51 J\Iaci
din ii (lete in privin.a aceasta raspunsurile de cuviint,ii,
Si H SUSC
Viii .fthi. do ziIbavi, o, ree iii ViCin i1 (U, ( sa
poftese sn 1 urn iflCZi Cu cii pu 1 tan casa as [.azi, xi
Iinparl,.i (U HU1 1flaSl (Ca dint n do dupi nunti ! i inii
mg t. si admi on rniiria [a, spie a vedoa paltnl [iirei
tale, PC vizirut cot mare, PC erniri
i siil [an ul, .a s-i (lOVCdCilSCa Si liUti l)i tiC prt,ui re:i
.i dragostea SU, II U 11(1 ICH iii (.1 0 ilfl]D()tli vi re, ci pt-i ni
poftirea xi s SCala pt clipa pC data, i, Uiiflti[ dC VIZIILI I
ccl mare xi (IC erniri, ploci irnprennit cu Aladdin.
Or, pe misuri cc sultanul se apropia de palatul flied
sate, uimirea Ii sporea tot mai tare, mr stigte1e lui (to
min.unurc se ficeau tot mat aprinse, tot mai mai i tot
mat (lese. i toate astea pe cInd se afia Inca in alnia
palatului. Da cInci intr Inlauntru, cc niai flUflUriari Nu
vedea peste tot decit frumuseti, belsug, boga1,e, pOdOII:)e,
ehindiseli. si fal ! Dat lu.crui care ii Uirni dc-a binien
fu sala en bolta dc c1etar, In care nu se mat satuia
s priveascit liniile zvefte aic zdirn i pOdOai)ele. i
l1inu sa ii umere ferestrele cole inflorite Cu nesteiiatc, ii
vizu cit in adevitr crau in numitr dc nouitzeci xi noua,
flici Unit miii mult, nici una miii pulin. $i SC minUnit gm
zav. Ci bitgit do seamit nurnaiclecit cit fereastra cea de a
nonazeci xi noua ritmitsese neterminatit Si Cit flu avea
nici Un fel do podoabit ; i, tare nedumerit, so intoarse
Inspre Aladdin i ii spuse
0, fiul meu, Aladdine, iacittit cle bunit seamit pa
latul eel miii mm nat dri cite sau aIlat vreodata pe
fata prnIntului ! Si sInt uimit de tot cc vid ! Ci poIi
tu sami SpU1 pricina care tea Impiedicat sit sfir
lucrarea la fereastra aceasta, care sluteste aa, Cu ne
desvIrirea ci, frumuseea celorlaite surori ale sale?
Tar Aladdin zImbi a ride i rispunse
0, rege al vremiior, mu rog I,ie su flu curecuina
si crezi Ca din pricina uitrii on a zguceniei on (1111 vreo
nebgare de searnu a ti Jisat fereastra aceasta in starea
neterrnlnat In care o vezi ; IntrucIt am avut en un anume
gind cind am vruto aa. Tar giiidul acela a fost si las
mriei tale grija dca pune s so (1esaVIrcasca I uc.rarca
aceasta, spre a pecetlui astfel, in piatra acestul palat,
numele tu slvit, i pomenirea domniei tale. Pentru
aceea te rog fierbinte sa sfinteti cu Irivoirea ta zidinca
acestei case, care, oricit do mult,umiioane an ii, tot ramIne
nevrednic fat do harurile fiieei tale, soia men
Tar regele, rngulit curn nu se mai poate dr gingia
gindului lui Aladdin, ii mu1urni i don en pe data s
i Inceap lucrul. 5i, pentru aceasta, dete ponuncu stra
jerilor lui s cheme in patat, fara de zLihav, pe giuvaergiii
cci mai dibaci si cci mai bogat,i Ii nestemate, Ca su
sfIreasc Incrustarea :ferestrei. Si, In asteptarea venirii
br, se duse so vad pe tHeasn xi ii cciii sun desp
cea dintii noapte a ci de nunta. $i, numni din zImbetui
pe care ii nru.ncil domnil,a i din InfLi1,iarea ci mullu
mitil, sultanul pricepu ct era lana do rust sit mid stuiru
iasc. 5i 11 suIruta pe Aladdin, finitisindu1 Indelung, i
se duse cu ci in sam in care era pregatita masa Cu toata
strlucirea cuvenita. $i mi.nca (Ic toate, i gtsi ci bu-.
catele erau cole mai minunale pe care ic gustaso ci
vreoclata, i c slujitorii crau cu mult miu presus ciccit
slujitorii de Ia palatul silu, i e1 argintria i tacimurile
erau intru totu I Ui mitoare.

CInd povestea ajunse aici, $eherezada vizu zorii mijiic j,


sfioas, tcu.

:109
Ci intr-a japte sute aizeci i treia noapte

Urm:

Estirnp, sosidi giuvaergin i argintarii, pe care so do


seser strjerii s-i strIng do prin toat cetatea do scarn
a irnpriei. ; i i SO (tote do stire rcgeiui, care numal
decjt so (IUSC sub boita con cu nouzeci i nou do fercstre.
$i Ic arAt meterilor giuvaergii :fereastra ne
terinin oUt, spu riInd uic
rri.cl,uie ca, in ccl mai scurt ristimp, sil isprvit,i
lucrarea pe care o ccrc fcrcastra accasta, adic so in
crustat,i cu mtgiiritarc .i cu nostcmnato do tonic culortic
5i unroll i 5i giuvucrii I raspunsela ca ascuit 5i Cd
so SUpHO, xi inccpura so ccrcctcze cu muita iuarcznnintc
luciarca i incruslari to (10 In cck1nlte ferestre, privin
dose intro ci cii niste ocli i tavc ho] [nih do uimirc. 51.
ctupa cc so sftuii intro ci, so mntoarsor ling sultan
S, ploioninduse, ii Spusora
0, rege aT vremilor, fbi, cu toate grmezile noastro
de nostcrnate, nu avem in prvliile noastre cu cc siz
Impodobiin nici macar a suta porte din foreastra accasia
br regeie zise:
Am s vt. dau eu tot cc trebuieste !,
5i porunci sIT lie aduso poameic do pietre scumpe p.c
care i ie dcdcse Aladdin in dur, i Ic spuso
SIT va sin jiti do alltca cites do trebuintli, i sIT
dati IndITrITt coca cc o sIT mai rITmind
lar giuvacrgiii n-iITsurarIT si socotirIT, do mai m.ulte on,
i rITspunserIT
0, rege al vreinuriior, tot ceea ce ne dai tu si tot
coca cc avern noT nu ajungo sIT Impodobirn deck a douITzecea
parte a lerestrei!
Atunci regcle se mntoarse inspre strjibc lui 0 Ic
spuse:
Duceti-\ de scotocil,.i casele vizirilor mel, i mar
:i mici, ale emri1or mci Si ale tuturor bogtaiior diii
mparaia mca, ii ceret,iIe Sa Va den, cu vole on frl
(Ic voie, toai:c pietrele scumpa pe care le nu
i sirajil: j.)Je(lra ZOiflI( sa indeplineasca porunca.
cJl, tcpL3i1(I ml areeiea br, i\ laddin, care veden Ilin
UcdC a Y((c lacepen s fe ingrjorat In pnivir4n iz
biii I UCldiil lU, 1 (i1(, Lii SUI1CtUI su, Sc i)Ucura p1mm
paste poate (IC iicib:t ;iccasta, Viii sul in vcseleasc
nUiUHtdC(it cu rub cItlIece. i fcu seinn unula dintre
iC 1 J C. Ii Ui I UI) ii liii ii tim ii(i( (It 1(111 e in S iii
(C. t i ( ( i Ic itit i (1 Ii lilto Sc IH( it ice tic dinlic
i.? ri jJUtU sn-i spUfla lufifi : , dicn-t tu, en s ie
eu li IUCU te i chtrui Ic CU ui-u gins \rjitni (i.1Ie CII
1 p111 U I - )Ufl 1 iii m c 1 1(1 tu C I S 11 t ISCL[l1
(Liifl (lilt H i chiar ci ielalc acelea zbutlrCi. eu cintecul
k)1. S fWH )C iC) Sfl mm (apete oleaca de ibdare
Ci, (IC inman ( SI ttijciii SCSI ta, sultan ul dete numa
deiil ciuae;giiIor i n:eteri I r nestematele strlis cliii
[(H (Sit)) iVUIJ Si I.. SPUSC
.1i I.)ne. i.iil[ iii (C iliHi zceti ?
I.i JHS1Ht)?SCIJL
I AIaIi. u. stajiiiIc at ilostuLl. sititem Inca ICUC
CIepal1C (IC Si (-([walt ! -i fiCili mal Iiebui gin vacruri dc
1)1 (ill i)uaiiiiL il uiVCo L(I1 IH 1iI, ( SI clucifl treib
(ii hine Ii. (H4). [IC tibuic )C pul,iii tin rns11n11) dc tiet
Ut Ii. da(. slIe sl 1ueiiin ii i iiuaptc
\5 i )iJC acestea, 1C)4CIC [H I11HSC peste mas urn dc
(IeZ niiigi( Si (Ii nancit, si lxi snail nasul eum I Se alun
-st p11111 Ill 1CiOCU, (le iUxinea pe (111.0 0 simea de
\ eden in nitte linptejurani atit cle amarnice pentru
inincltia jul. /itunci Aladdin, nevrlnd s lungoasc mai
intl inCercalea In (11CC 11 supuiwa, ti socotinduse rnul
ut ill, so iiitnaise.inspre nueteri I inspie giuvaergn
Ic SPLISC
fAuatiItI lnckn t ccua e este al vostru b pecal,i
111
i le spuse strijeri1or
Ducet,.i nesternatele indiit stpInilor br!
i Ii spuse regelui
0, rege al vrernibor, flu se cade riicicurn si-i iau
ceea cc tiain (bat dmtia oara ! Te rog, dar, s binevoieti
a prirni sii dau in(larat aceste poairic de nestemate,
i s fac cu in loeu-1,.i ecea cc a rnai rmas de fcut spre
a duce Cu bine Ia capat Inipodobirea ferestrci aesteia
i te rog numai suI rn atepi in iatacul sotiei mole
Badru1l3udur, intrucit nu pot nci. s lucrcz, riici s
(mU VrCO porlinca in vreme cc tiu ci in1 priveste
cineva

Si regele se duse ta fiicsisa Badiullludur, ca si


stnJeneas(a PC rkIH(ldifl.
.i\tunci, i\laddin s:ase (iifl lundul unui SiJ.)Ct de sidef
lanipa con icrniccata, p0 care avusese griji sti nu 0 uite
0111(1 so iuu1as din casa liii bairineasca in pahitul Impara
tesO, i u fie aai own ii iuase obiceiul s fac. 5i
cfiitul so ivi p0 data i so icmeni dinaintea lul Aladdin,
ateptindui poturlcile. Si Aladdin Ii spuse
0, efritule ni litmpii, team chernat sa vii ca s
faci si ea de a nouazeci si noua fereastr intru totul
aidoma Cu surorilo ci!
5i nici nu sfIri ci bine do rostit cererea aceasta, ci
efiitul i pieri. 5i Aladdin auzi parca u op (IC lovi
turi de ciocane si do hirseiituri do pile In feroastra cu
pricina, 51, In inai puiinh vrenie do cit ar trcbui st
umpli, pre ai ben, Un pahar cu ap rece, vzu curn sc
ivexte i se cbesavIrete Impodobeala ea ferrnccata do
nesteinate a fcieslrei. i nu putu in nici un Id S-O
deoSeheasca do cebelalte. 5i so cluse sf1I cauto pe sultan
i ii ruga sni Insoteasc in sam bol.titf1.
Cind sultanul ajunse dinaintea feiestrei, pe care o
vzusc atIta do nedesavjrita Cu citeva clipite mai Inainto,
gIndi cf1 so fl Ine1at i ca so fi uitlnd la alt
nemaicunoscincl-o. Ci, dup cc privi roat do mai multe
on turnul boitci, dac vzu ci luorarea fusese fcut
Intrun rstimp atIta de scurt, in vrerne ce toi giuvaergiii
i ineterii strini iaoialt 11 cerusera trei luni
Intregi ca s-o isprveasc, rirnase pIn peste poate de
niiri.unat, i ii sirutt pe Aladdin Intre amInctoi ochii.

CIic1 povestea ajunse aid. $eherczada vizu zorii rnijind i,


SiflaSa. tac ii.

Ci ui:r-a apie sute aizcci si putra floapte

ii sirut. pe Aladdin. Intre arnIndot ochii i Ii spuse


Ah, Aladdine, fiul meu, cu cit te cunose, cu atit
lini pan mai rniriun.at
5i timise sii ftc chemat vizirul eel mare, i ii anit
?U degetul rninunia care ii fermeca, i ii spuse cu un
gIns zefli.u Ei, vizire, de ast.a cc mat socoii ?
Si vizirul, care nui uilase vechea lui picii, fu si mal
iiicredint, vnzInd lucrarea uceea, cii Alacklin era un
vrij ton, uii eretic i un filozof aichimist. Da Sc feri cu
mare gnijii sii lase ai sciipa vreun gind fatii cu sulta
nul, pe care ii stia tare legat de ginerele lui eel
proaspt si, Inn a intra in nina cu ci, ii uiisii in minuna
;ea sa i so inulumi siii rispundii
- Allah este ccl mat mare
Or, din ziua aceea, sultanul Incepu sii vinii neabiitut,
clupii cc Incheia treburile la divan. sii petreacii in fiecare
seari cIteva ceasuri Iii toviiniiia ginerelui siiu Aladdin
a fiicei sale BadrulBudur, spre a privi Indelung minu
nii1iile palatului In care, de fiecare data, giisea tot alte
113
lucruri noi, mal stralucite clecIt edo de clinninte, i (are
II uimcau si Ii ferrnecau.
Jar Aladdin, departe de a SC Infumura on a so ltisa
motesil. do vial1a iui cea nou, nyu gHj S Sc indeictn.i
(eas(i, in riIs in pul censurilor pe care nu ic PeLieci
IIngii solta sa Badrull.3uclur, cu facetile de hinc in
prcajma I U i Sn cercoteze cares oamen suirnci spre
a 1 e n su -a nova Ic. Ctci nusi u itase si area na de ad
uinw.i si (IC ljpsunile in care triise, en mai --sn, pe
v rem Ca a ion copi 1ziriei lu i. 5i, pe dcast. wa, (IC liceme
(laIn (-lid iesca in cetthe, clilare. wa srt lie it iso.i I do
cliva iiibl care, dipa pornciIc sale, Ill pregetnu, pe
tonic (lulnurile stahatute, Sn aru m )itmii ii hen;i (IC
dinmi (IC nun gloatci cnrc cia fugn di! bate pItti1e. Si,
in fiecaie zi, dupa maSa (IC 5i dupa ecu (ic! sn;u;i
t.)UflC sa Sc impala sat teilni- amt-teic de in nasa Iui,
(are jUl !ca1J. Sn hianeas a mal hi no do CI fl(I liii (IC
si. I neil pt.utarea Jut (lien iea si hunatatca lu i SI 1 IC
ingIni [nr(s! lu i ii dol)lndira (itagostea itregul UI 101-0(1
a haseit SUIJrai l)Inceuvintan)Je tutUl-()r ben tn-i lot-.
flU era n imenea care sa nu I so juruic en numele si
en viata iui.
I)ar coca ce ii aciuse de--a hi nelea toate in imi IC si pww
vIrf faiwi sale iLl o birurut,a maio pe (are 0 dohindi
asupra unol- fleamLUi razvi-ati (C iflllDot.ri\a sultan Liii,
i clad (ICiC c.lovada dc fl VJLOjIC UlUitoule i do harti!
itzboi 1 (C eat-c LISIII (leJ)arte In UllilU bate iSpt-ii\i Ic
vitejilor cCi mai vcstiii. Jar Bndi-uiBudur nit fIcea (10(11
sil in(hageasc ti mai tare, i sli so bin I iscasca lot (liii!
muit (10 uista ci ecu noiocottsa CLHO ii darUlse dc
tocnim p barbatul caruia (hilU (i i S pOtflVCa 5i
Aladdin n-al in felul acesta un sir do ant (IC fei-ieire dc
svIriitl, Intro sol,ia si maica sa, ineniijurab do dragostes
!1 do (TC(lIfl I,a ebor man i it c-clot- fuel, mai ubit xi
rail prcuit deeit mnsuii sult.nnu I c-ate dc aitininberi, ii
inea mai departe la mare cinste i avea I a de ci o
dragoste nernrginit! i-ua cu Aladdin!
Estimp, vrjitorui de la Maghreb, acela care s-a aflat
la obIria tuturor acestor IntImplri i care, fr1I voia lul,
fusese pricina dintli a huzurului lul Aladdin, iacIti
Dup cc II pirIsise pe Aladdin in tainil1a de SUI) pamInt,
ca sI-1 lase s moari acolo de sete i de foame,
se Intorsese In tara iui, In afundu] Maghrebuiui eel
Indeprtat. 5i 1i trocu toata vremea inohorinduse de
Intorsatura ea pioast a c1itoi1ei liii, i cilincluse de
necaztirile i do truda pe care i le ztidiirIsc fr de nici
un fobs spre a dolindi lanipa cea fermecati. 5i cugeta
Ia. ncnorocul (UQ ii sniulsese chiitie buze Imbuctura Cu
care so canonise atiLa pin s-u intocmeasc. $ o zi mi
so scurea fira ca amintirea ea plini do amriciune
a acelor lucruti si aui vin in minte i sil fac
blesterna pe Aladdin i ceasul clad 11 Intilnise
$1, la urnLi, Intro Z, pe cInci era mai pun ca de obi
cci de ciucla accea statornici, fu cuprins dc dorinta s
afle do art cum mnurise Aladdin. Si, Intru aceasta, cum
era tare dibaci in geoinantie, Ii lu tava cu nisipul de
ghieit, IJC care () SCOJSC CliiitlUfl CUfl(1 do sipet, CZL1 jos
PC 0 rogojini pitraU, in niijlocul unui core tras cu tihi
sir rosu, netezi riisipul, oiindui punctele brbiteti i
punctele feineicti, munilnele si copiii, morni descmn
tcie geomanticeti, i zise ,,Ia s vedem, o, nisipule,
ia si vedem ! Ce mai este Cu lampa cea fermecat ? i
cum a murit pulul acela do lob, pu1amaua aceea care
se cherna Aladdin ? $i, rostind vorbele acestea, scutur
nisipul, curnui datina vrjitoreasc. i iact e liniile
se Intocmir i c horoscopul se Inchipui i maghrebinu
lui, pInl peste poate de nedurnerit, I se dezvlui, fr a se
mai Indoi o clipit, dup o cercetare cu de aminuntu1 a
chipurilor din horoscop, Ca Aladdin flu era mort deloc,
ba viu de-a binelea, c era stpIn pe lampa cea fermecat,
i c se afla In. fal1 bogaii i cinstiri, Insurat cu dom115
nita iladrulBudur fata regehu do Ia Chital, pe care o
indragea i. are i ca Ii inclrigca, i cii, intrun sfirit,
niinenea HI--i HHLI spunea in toatii Iinpiiriia Chinci, i
pin In hul ;iieTe lumii, decft pe riumele de emirul Aladdin!

)up1 cc magu I af1I in felul acesta, cu lucriirile geo


ntnii i ale ptginici ui, asemenea treburi de care era
(lepar(c t SC atepta, iflCpU Sa spumege do rninie i sii
stupeasca Ill sus 1)0 jos, zicmnd ,,Scuip pe chipul tiiu,
o, pu de lob i do fleanduri ! Ma ud pe eapul tiiu, o,
Aladdin, cotnu1e, o, dine, plod de ruirie, o, cobe afu.ri
situ, o, chip do smoaba i do piicunii !

Cind jvcstca ala nsa airi, chcrezada VZU zoril nnnd p,


sfis, La1L

Ci Intr--a apte sute aizeci si cincea noapte

Uimt

so porni, vremo de un ceas, sii tot scuipe i in sus


i p jos, sil calce sub pjcioare pe un Aladdin Inchipuit,
i sii4 spurce Cu mnjurituri amarnice i cu ociiri de toate
soiutile, }.)II cc so mai potoli o1eaii. Da atunci se ho
tan. f le cc-o fi, sli so razbune pe Aladdin i sii-I facii
ai ispiii huzurunile do care so bucura In dauna lui,
ca ui-inure a stiipIninii acelei limpi fermecate pentru care
irosise ci, magicianul, atItea stniiclanii i atItea cazne za
darnico. i, :1iri a mai ovii o clipitil, porni la drum spre
tara Chitaiului. $i, cum funia i dorul de rizbunare Ii
dedeau aripI, culiltori firi de popas, cugetInd indelung
la mijloaDele ode mai bune do folosit ca sii-i dea de hac
iui Aladdin ; i nu peste mult sosi In capitala irnpiiriiei
(1hinei. 5i trasc Ia un han, undo lu cu (litrie o udaje.
Si, a doua zi de Ia sosire, Incepu si 1)aia piel,ek i locu
i-lie ecle inai unibiate ; J, pesw tot, flU UU7CU \OIl)t idus
decit clespre cmi rul Aladdin, lespre rum useea cmi ru]ui
J\Iadd fl, (leSpre fil.otimia emirul lU Alfl(1(lill i dsprc stiiJu
n tea enuruim Aladdin 5i Ii zisc ,,Pe )C t pc- 1 ni
in cuiinrl numele acesla mi rn-c sii nmi he -ottl. (icc-it
la judeul do mom-to ! 5i na UJUI1SO (litfiufliCit PU1a1 uhii
liii Aladhn, si so ntinuna cind VUZU (c. lalnie inata
J\h ! ad saIetluieste a.-Unl JJJodU enntutului JV[us
i ala, (01 (UlC 111.1 iiV(fl (10 IflindUic- 11 i(I 0 (( ala (h_ pitne
iii SIlSt (Lii i.1flCi Z!(C ! Au ! :\h ! Alaklice, ni sic \dz tu
icc nctrlz1c-l dce;i IliStlit men U UC X() ) CiflSfl P U In i
dad-u CI am -o St I(S( pe wait-aic SU. LaUren hnn, ru
inc-ca a(litkCIFU (I Sit flU fltOitU do Si dact cia
am sa st ) (II rh liii lflIIfl tie H)0!C gi-onpa In ctrc- SU na
Sit t( p1in !
I e u ci ciii, so aprople do poari a (CU in cm a pal al cii cii
c-cpa (0 irinadi voc-ba cu portaiu.l, izbuii sii nile (IC Ia
ci en Aladdin pleease ha vinatoare pe miii mutte zile.
Si (tlLiita : ,Ia(-aia (tI a SI lHCCU 1 Cm omen Ic-u Alad(1i n
Arc-i sii pot lucia SlOh()(1 ci. (liii Vrefl(. tue Sa lipsoasca
ci! ( i t.tebtite s-i slut, ItItH ite (10 (truCe, (Inc-U z\la !dm a
luaf lutnipa cu ci In vinatoace, on dana a instil) iii pa
.InI ! $i Zfltl sit Sc int.oiirc-ii in odiliul Jut c-Ic a han, undo
luit la.)la geomunliccasca i 0 CC]CC1U $i hoioscopul ii
dezviilui cii Aladdin 1USUSO .linipa In paint.
J-\tuncu mnghrebinul, beat dc bucuile, sc duse In sukul
tinieliiguiior i intra lU dughciuia UIIU1 negul,ator do Jo
linare si do larflpj do arani, i zise
0,. stapine aT meu, imi trebu ie vt-en (loUiiUl)COZCCC
lianpi (IC arama, nounouie i b!IW lustitcila
5i neguatoru1 iiispunse
Am ce Iii trebuie
$i 1 Inir dinainte douitsprz000 iiinpi tare strlucitoare,
i ii ceru Un preJ pe care magicianul iI putt .fir de

ii?
locniealL i le luA 1 le puse lntr-un co pe care II aimpAraso
de Ia Impletitorul de cotpiri. i plocA din suk.
3i porni atunci M batil ulftele, cu coqul cu lAmpi pe
brat, ,i strigind:
Lfirnpi ni! LAmpi nol! Schimb lAmp! nol pe lItmpi
vethi! Cine vrea Sn schbnbe, Sn vinA Sn Ia lwnpa nouA!
$1 so indreptA In Mu! acesta Inspre palatul lul Aladdin.
Or, de Indata ce tIncii care hAimAnAieau pe uli%e
uuzirA strigarea aceea cludatA 0 vAzurA turbanul ccl lat
al maglirebinului, se oprirA din joacA ci deterA tugs de-a
vaima Inspre ci. i pornirA Sn opAie laoiaItA:
Him I nebunul! Into ! nobunul!
(21 ci, fr a lua seams cIti dc putin in poznc!e %in
cilor, I1 vedon ma! cleparte do strigArile Iui, care Intre
ceau hukluielile br
Lmpi noi I LAmpi itni I Sehinib lAmpi nol pa LilmpL
veebi I Cinc vrea Sn scbunibc,, aft vinil Sn in lamps noull I
3i ajunse In feiuI acesla, uimat de leandra urlilloare
tie copil, In piata In care se Intindea dinaintea pori palatulul,
51 ineopu s-a strAbatA de In un capAt is aitul, ca mr
all se IntoardA .i s-o is de Ia cap, strigIndu-i strigarea tot
ma! tare, neostoit. i izbuti atlta de bine. melt domni%a
Badrul-Budur, care se atla Ia ceasul scala In sam cea
cu noudzeri ci nouA de ferestre, auzi gbJlaiul eel neobI
nuit .,i deschise una dintre ferestre ,i privi Inspire
pIatil. 5i vAzu gloats con zblntuitA .i uriAtoare a pumalelor,
,i auzi strigarea aceea ciudatA a maghrebinului.
$1 Incepu Sn rIM. 1w slujaicele ci auzirA ci dc strigarea,
cliii feb IncepurA Sn rkIA, laolaliil cii domnila. 3i una
dintre ole Ii spuse:
0, stApinA a mea, tocmai am bilgat de seam as(Az!,
pe o sofra, clnd dereticam odaia stAplnulut nostru
Aladdin, a lampA veche de aramit! IngAduiemi, daM,
all I!tA duc s-a iau 0 all 1-a arAt maghrebInului acesta NItrln,
spre a velea dad! a chiar nUts de smintit pe cIt
ne (l do ban.Uit strigaiea ui, i daca r primi sI neo
schimbe cu o 1ampi noui!
Or, larnpa con veche clespre care vorbea roaba noastri
era tocrnai lampa cea ferinecat a 1j Aladdin. i, dintro
nsIiida scrisi de ursit.oare, Aladdin, ininte do a i1eca
uitase so in Dhidii in sipetu] do sidef undo o inea de
obicci. ascunsi, i o hisase pe sofra ! 1)a (110 poate oaiC
Sii 1 uptc nnpotriva holLuir]]or sourtei ?
()r, donii ia ]adiu1Yudur )ial)ar nu fl\Cfl nici d
lanipa aceen, iiici. de puterilc 01 (010 iei.mecat.e. iiicit
flu V1tZU fliCi 0 piedica i?1 (don S0fl]iflbUlUi (lespre care
ii vorl)ca 1)aba sa, xi raspunse
Pi do buna seaiui J.a iampa aceca i di.io ng
@1.11111(11 (11, sa SO (1 uca Sn o sob i mbe pe U lanipa noun
si (a sti pu tern 11(10 O seannt siiint.i tulu I accia
Atunci, ronha cea I inrii so duse in odaia lui Aladdin,
hii lampa lerinecata do pe sofra i io cleto 1W aga al
eunucilor. i aga coborl numaidecIt in fata casei, ii chem
pe iviagh.rebin, Ii artik tampa pe care o aducea i Ii zise
StipIna men dorete si schimbe lampa aceasta pe
una (lintre lmpile cele imi pe ?are le ai in co
Clod maghrebinul .zu lainpa, o cunoscu cle In cea
dm111 arunctur de 0001 1 incepu s trernure de tulbu
rare. i eunucul ii spuse
Ce ni ? Poate e lainpa asta ti so fi plirind prea
veche spre a 0 sob imba?
Ci farmazonul, care Ii i domolise zbuciumu], Intinse
mina cu iuteala unui vultur care se repecle pe 0 turturea,
infc lampa pe care i-o mntindea eunucul i 0 fcu
pierit in sin. Pc urmi, ii Infiitii hadIrnbului cou1,
spunInd:
Iao pe care ti-o plcea eel mai mult!

Clad povestea ajunse aid, $eherezada v1zu zoril mijind ,


sfioas, tcu.

119
Ci Intr-a apte sute aizeci i asea noapte

Uririi:

1w cumiul alesu o lanip bine lustruita i sclipmd


(IC nnua, 51 (lete fuga s io duc stpInesi BadruIHu
icni.nd de baz i iizindui de sn-iinteala maghrebinului.
$i-aa cu aga at eunucilor i cu schimbul lrnpii ferrne
cate, in xreniea .Iipsei lui Aladdin de acas
in cc II privete pe rnaghrebin, apol aesta numaiclecit
0 .51 mu Ia pic.ior, aruncIndu cul in. capul haimanale
br, (aI( ii hUidu au flCCOiltCflit, CU toI C S ai.la In Cl,
sp.re ai impicdica Sn Se nun i1 p urmele mi. i, des
cotorosmdu-se In telul acesta do el, 1Q51 diflt.LC Zi(IUritC
palatebor i ale gidinilor i se afuudi pe ul ileIe cetii,
facind o sumedezije (k? oCoJi5Uri, ca srii piard urma aei
care ai ii rut sf se Ia dupi ci rnai departe. i, mad ajunse
intro inuhata pustie de tot, scoase lampa din sin o
free. Tar efiitui htmpii rispunse la chernarea aceea, ivin.
duse numaidecIt dinaintei i rostind
Iacdtd-l aci dinainte
Pc robul tdu eel cit luare-aminte!
Spune : cc vrei ? Eu rdmin at inp5i ujitor,
Fie ca-n vizduhuri zbor,
Iie ca-mi fcic rind
/lici pc pthnint.
intrucit efritul se supunea :fr de riici o osebire
oricui era stpmnul 1irnpii a2eleia, macar dc-ar fi umblat
el, asa cum umbla magicianul, i PC calca ticioici
i-a pierzIrii.
Atunci maghrebinul ii spuse
0, efrite al lmpii, 11I poruricesc sLl id paiat.ul pe
care 1-al durat pentru Aladdin i s-1 mui, cu toate I Llp
tunic i cu toate lucrurile cc se afl In ci, in ara mea,
pe care o stii, In afundul Maghrebului, Intre grdini. i,
tot aa, s ma duci i pe mine odata cu palatul!
i maredul, rob al lAmpii, rspunse:
AsDuit i ma supun! Inchide un ochi i-apoi des-
chide un ochi, i ai s te i afli In tara ta, In palatul lui
Aladdin!
i chiar c, Intr-o clipit, lucrul se i fcu. Si maghre
binui so vzu mutat, cu palatul lui Aladdin, in inima irii
sale, in Maghrebul din Africa. $i iaca-aa cu ci!
Dar, In ceea cc II privete pe sultan, pitrintele dornni
ei BadrulBudur, apoi acesta, a doua zi, in sculare
iei din palatul situ, en sii so du:a, ;ta cuni II fteusc
obceiu1, pe la fiicsa cea drag. i nit vzU, fW locu lit
care se inaita palatul eel minuinti, (1((l 1 tiii inidaii
brzdat do anturi1e goale ale temelii!or. I, )(SI( tiiiSULi
de neduinert, nu stiu do nu cumva sin pi(rdiIi initilile
i Incepu sa so frece in ochi, ca si den inni him
de ceea cc vedea. 5i so dumeni c, in strut!u :irea iinni1.ii -
).ui de soare i in limpezimea dimineii, nu H\ en tin n
putin s se Inelc i c palatul nu mai C[a i(n!n ! (i
vru si se Incredinteze i mai hine de faptul aceslu, care
Ii scotea din minU, i se Intoarse in palatul situ in enliti
de sus i desehise fereastra cc da Inspre fiieit-sa. $i
nu viizu nici palat i nici urmit de palat, nii gritditii i
nici urmit de gritdini, nimic, clecIt un maidan Intins pe
care citIitreii, de nar fi fost artturile, rn fi putut sit se
Intreaca In bunit vola br.
Atunci, pitrintele eel nefericit, sfiiat de spaimii, Iii..
cepu sit-i batit mIinile una de alta i sitsi smulgit barba
plIngInd, macar ca nu putea sit-i dea bine seama dc
tIlcul i do intinderea nenorocirii lui. 5i, pe cIrid sta
prbuit aa pe divan, vizirul lui ccl mare intr en s-i
den de tire, dup obiceiul su, c a fost deschis divanul
judecit1i1or. $i 11 vzu pe sultan In cc stare era, si flu
tiu cc s cread. i sultanul ii zise

121
Vino Incoace
Jar viziiul se cluse, i suHanul ii zise
Ce sa f1cut cu palatul :fctei mdc ?
El zise :
- Allah &il ocroteasa pe sultan ! Ci nu pricep
vrea st spun
El zise
Sar prea. o, vizirule, c ft habar flu al (IC Inti
plarca rca jalnic
El ritspunse
De[oc, o, stiipIne al meu, pe Allah ! nu tiu nim
hiar nimicnimIc
El spuse
- 1nsrannii (1 flU t.cai uiit itispIC palatul
Aladdin
El spuse
Mani p1 imbat asear piin grdinile din juru 1 pa
latulul, cia nu am bagat de .seamh nirnic cudat anume
nfar dar cii poartu ecu mare era InchLs, din picina
]ipsei do a2asil a emirului Aladdin
El spuse
Dac-i aa, o, vizirule, apoi ia te uit PC ferenstra
asta, i spunemi daci flu bagi de seam nimica ciudat
anume, la palatul acela, la care ai vzut icri poaita rca
mare Inchis!
Si vizirul Isi scoase capul pe fercastril si Se uilii, ci
nurnai c sit ridice mlinile spre cer strigInd
Izgonit lie Celrihi ! Palatul a pierit
Pc urmit, se intoarse Inspre sultan i Ii spuse
5iacurna, o, doamne al rneu, mai ovieti a cred
palatul acela, de care atita te minunai cc linil frumoase
avea i Ce Impodobit era, ar fi lost aitceva decit
o lucrare de cea mai desvIrit vritjitorie?
lar sultanul ls capu-n jos i cuget vrerne de un
ceas. Dup care, ridie fruntea, iar chipul su era copent
de mInie. i strig i

122
Undel nelegfuitul acela, .l zburdaticul, 1 farinazonul,
ii calpul, 0 plodul aceLa dintr-o haitA de cA.
%.ele, care se cheamA Aladdin?
i vizirul, cu inima umilatA de biruintli, rAspunse:
Este plecat, ate Is vinAtoare! Da a trimis veste
cit are sit se IntoarcA astlizi, Inainte de rugliciuneA de Ia
auniazit! $1, clacA net, mA lndatorez sit mit due chiar eu
i sit-I cereelez ce s-a fitcut u palatul qI Cu tot ce Be
uCla In ci!
51 sultanul riLcnL iari1i, apunind:
Nu, pe Allah! Se cade sit lie lust en ho4ii .I Ca
amagitarii! Sit meargit strAjile ifi sit mi-i aducil ferecat
Iii flare!

Clint povestea ajunse aid. Seherezacla vAzu nil mijind l,


S(14,;L%i. t:iru.

Ci intr-a apte side aizcci ci aptea noapte


Urmil:

Numaidecit, viztrul eel mare ie.ji sit spunit cilpetenlet

strAjilor porunca suitartuiui, povA1ndu-i In cc chip sit so poarte, .w flu carecumva Aladdin sit lzbuteascit sit le
scape! 51 cApetenla stritjilor, lnsc4it de a sutit de eMitre4i,
iei din cetate pe druniul pe care urma sit se Intoarcit
Aladdin, i Ii Intlini la o deplirtare de cinci panssanje
de Ia pofli. Sill Impresurit numaideclt Cu cAlAraIi
lul, i Ii zise:
Emire Aladdin, 0, stApine al nostru, mA tog tie de
iertitciune! ci sultanul, tar nol toj sintem robii lul, nea
dat poruncit sit te .poprim 0 sit te ducern dinaintea liii,
ferecat In hare, ca pe tithart! 5I nu putem sit. nu ne su123
punem porun en domneti! Ci, inct o daUi, iart-ne c ne
purtm cu tine aa, dup cc PC toi neai mndopat cu
drnicia ta!
La vorbele acestea ale cpeteniei strjilor, lui Aladdin
i se lnnothi limba de uluiali si de tulburare. Ci, pin Ia
urmi, izbuti s vorbeasc i spuse:
0, preacinstitilor, da titi baremi pentru care pri
cin v-a dat sultanul asemenea porunc, pe cInd eu flu
rni runose vinovat cu nici o vin faIi dc ci or! fat de
irnparaie ?
i capul strajilor rspunse
Pc AiL&h ! habar flu aven-i
Alum-i Aladdin descUec dope cal i spnc
IliceI;i en mine cc va poruncit sW tm ul ! Intrucit
porw i ci Ic ;ul 1w ml ui sin I; asupra capul ui ia ochiulut
Iik)St.AU !

i strajerii ii zeberira pe Aladdin, cia CU mare c


inl,1, ii pilponhla mIiniie, ii petrccur pe dup gIt mi lant
tare gm-os i tai.e greu, pe rare i-i iegar tot aa i peste
biiu, si 11 tlrIril laspre ora, la captul 1anluiui acela, si
Ti:uiu1 si niearg pe jos in un-na br, pe cInd ei Ii ur
main (irumul cdri.
i, clad strjile ajunser in mahalaua cea mai de la
rnaigine a cetiitii, trec-Morii care Ii vnzur pe Aladdin tI
ilL in fclul acela nu mai avurn nici o mndoial eli sultanul,
dmn vi-co pi-icin do care ci habar nu aveau, nu sar pre
gt s poi-unecascli a i se tam rapul. 5i, Intrucit Aladdin,
en fi1otnda si cu huntatea lui, dohindise dragostea tu
turor supuiIo ir pnrlitiei, toli cci cei vlizurli detera fuga
dup Ci, Iriarminduse care cu sbii, care cu rnciuci, care
Cu pietroaie Cu retcveie. 5i numlIrul br sporea pe masm-a
cc alaiul so apropia do palat, InrIt atunci dud ajunse
pe locul rnaidanului Sc adunaser mu i mu. Si toti stri
gau i se rzvrteau, vInturIndu-i armele i amenintIn
du-i pe strajerii care nurnai cu mare cazn izbutir sa-i
dovedeasc i s intre la palat fr a fi ciomagii. 5i,
124
in vrerne ce ei ipau i urlau mai departe pe maidan,
cerind s ii se dea Indrit, viu i nevUtmat, stpInul br,
Aladdin, strjerii 11 aduser pe Aladdin, tot impovrat:
de lanturi, in sala In care, cufundat in mInie i In moho
ral, ii atepta sultanul.
Or, de Indat ce Aladdin Ii fu Inf1,.iai, sultanul, cii
prins de o turbare de nelnehipuit, nui ficu nici ii-ar
timp s1 Intrebe cc se IntImplase cii palatul in care se
af Ia BadrulBudur, fiica Sn, ciii strigt gIdeiui
Reteaz nuinaidecIt capul hainului accsta
ternat
i flu vroi nici sitI mai asculle, Him s1 inai vi(a
clip barerni. i giclea 11 duse pe Aincidin pe terasa (1O
da Ins.pre maidanul unde era strins g.ioata ea viii t.ouc*,
ii PUSO pe Aladdin s ingenuncheze pe pielea cet 1>iC
a osIndiUlor, dup ce ii legase la ochi, Ii scoase 1anu1
pe care Ii avea la gIt i ia briu, ci ii spuse
F-ti rnrturisirea de credint de dinain tea mort,ii
i se gti si dea lovitura de rnoarte, InvIrtindu
de trel on Imprejurul lui i fcInduci sabia sii sclipeasc
de trei on prin vzduh. Ci, taman In clipita aceca, mullirnea,
vzInd c gIdele urma si-l omoare pe Aladdin,
se pregti, sco1Ind riignete ainarnice, sli sara peste zidunile
paiatului i sib spargib porl,ile. Jar sultanul, viizind
zulumul acela i terniriduse do vreun buDluc napruznc,
fu cuprins do o spaimib mare. i so intoarse Inspre cib]u
i ii spuse
PIn una alta, nui rnai tibia capul ticiblosului ib
tuia
i ii spuse cpeteniei stribjilor
Stnig noroclulul c ii duiruiesc iertarca singelul
acestui blestemat!
i porunca, strigatib pe data de sus de pe terasib, potoli
zulumul ci mInia gboatelor, ciii fibcu s se opreasc din
nibvala ion pe eel care se buluceau la porti i pe ei care
sreau peste zidurile palatului.
125
.Atunci, Aladdin, pe care cineva, fr a se sfii, avu
sese grij s1-l deziege la ochi i sI-i desfac legturile
care II priponeau mimic In spate, se scul de pe pielea
osindelor pe care ezuse mger1uncheat i ii ridi.c frun tea
nspre sultan i, cu ochii pun do lacrimi, ii intreb
C), rege al vremiior, m rog In]t,imii tale s
spun nurna.i cc nelegluire am sfivIrit dcam st.irnit
mInia ta i nipistuirea aceasta
i suitanul, tare ofrtnit Ia chip i cu uii glas pun do
nInie ciocotit, Ii spuse
Nelegiuirea ta, tic1osule? Te pro faci, aadar, a
nai tio ? D.a nai s to mai pref, clad am to
5-0 VOZI cu chiar ochii Ui!
$.i II strigi
Vino dupI mine!
o ]utt Inaintea iui, i ii c1uo la eapituI ceUilalt al
palatului, inspie cci do ni (loilea maidan, undo so ridfra
pIni aturici palatul doinnioi l3adrU l-Budur, in conjurat
do gridini, i ii zise
In uitite pe feroastra asta i spune-mi, c trebu
s tii prea bine, ce s-a IntIrnplat cu palatul In care so
afla fata mea?
i Aladdin scoase capul pe fereastr i se uiUi. $i nu
vzu nici palat, nici grdin, i nici urrn de ialat on
de grdin, ci numai maidanul eel nesfirit i gol, aa
cum era in ziua In care dase ci porun efritului lrnpii
s zideasc acolo casa cea minunat. $i fu cuprins de o
uluire i de o durere i de o tulburare aa de man melt
fu mai-mai s so priibuease firi1 de simtire. i nu putu
s rosteasc nici o vorhi. Jar sultanul ip la ci:
Ei, ham alimnit, unde este palatul i undo este
tfata mea, rodul mimi! mele, singurul meu copil?
i Aladdin scoase un oftat adinc i izbucni in puns;
pe urm, zise:
0, rege al vremilor, flu tiu!
Jar sultanul ii zise:
AscultA Ia mine! N-am st-41 cer a pune Is be
palatul thu eel blestemat, da Iti poruncesc si-mi del
tndArt fata. $1, dacA flu faci lucrul acesta numaidecit,
on dacA ma vrel si-mi spul cc ste cu ea, pe eapul meu I
am 811.41 zbor cApA4lna!
51 Aladdin, pInA paste poate de urgisit, lAsA ochii In
jos b$I cugetil vreme de un ceas. Pe urmil, ridic5 fruntea
1 spuse:
0, roge ad vremilor, nimenca flu scapd de ce-i e
ursit I 51 dacil ursita inca ate sA ml se tale capul pontru
o nc1egiuire pe care flu am svln&4t-o, iiici o putcre ma
are s poat sa mA izbilveascA! Iii cor numal, pinA a flu
muri, irn rAgaz de patruzeci de zIle spre a face cercotlirile
do trehuii4A in privina sogei mole prealubite, care a
pierit odatA Cu palatul, pa cind mU aflam la vinAtoare i
NyU en cu sA-mi pot da cu gindul In cc chip s-a abAtut
asupra noastril nApasta aceasta, mA juruiesc tie pa adevitrul
drcptei noastre credii4e i pa harunile domnulul
nostru Mahomed (Cu el tie rugAclunea ci pacea!)
$1 sultanul rAspunse:
Fie, hinevoiesc a-ti IngAdui cele cc ml ceri. Da
sit ti cA, Ia trecerea rilstimpuiui, nimica nu are sit poatA a te lzbAvi din mlinl e mole, dacit flu mi-o aduci Indliruit
pe fats men! Intruclt, In once bc do pe pitmint at putea
sit to ascunzi, am sit te ajung i am sit te peclepsesc!
$i Aladdin, cu vorbele acestea, pled de dinain tea sultanuLui
cii enpul tare plecat, stritbittu palatul. pnintre
drogittonli care se moborau de mila but dnd 11 vedeau,
aia de tare so schimbase dintr-o datA, de tulburare i,i de
jale. $1 ajunse In mijbocul muWmil de osmeni i Incepu
sit tntrebe, cii ochil rAtacig: ,,Unde ate palatul meu?
Unde ate soia men? 51 totl cci care 11 vedeau i Ii

auzeau 10 zi c eau: , Bi e t u i de ci ! i - a pl e r d
smintit I 51 Aladdin, AzIndu-se cA peAtru toatA humea flu
ut mi n t i l e 1 Ni t p i t s t u i r e a di n par te a sul ta nul u l i veder e a mont h 1- a u
mci era dealt tin lucru care stlnnea niNa, pied grabnie,
121
fir sil aib cineva inirn1 s so ia dup el. i iei din
cetate si, fr a ti cc face, Incepu s riitceasc pe
cImpuri...
CIrd povestea ajunse aid, Seherezada vizu zoril mIjind i,
sfioasi, tcu.

Ci intr-a saptc Stile (1!ZCCi i OJJ.(t n:n:pte

Urm

5iaa, aunse pe maui] UnCi ape marl, curgatoare,


cuprins dc deznLidejde si zicindui : ,,Unde Suit;i CLU
palatul, Alndclino, a undo so caut,i pe sot,ia ta Badrul
F3mlur, o, &iracui de tine ? Priri cc 1,ai stimna ai SO
mni giiseti, daci o rnai tri ? 5i tii tu milcar In ce chip
a pierit ea dcaid ? $i, Cu sufletul mohorIt do gindurile
acestea i neinaiviizInd decit neguri i jale dinaintea ochi
br, vru s se arunce In ap i si Inece in ea viat,a 1.
durerea. Ci, In clipa aceea, ii aduse arninte Ca este mu-V
sulman, dreptcredincios, un suf let curat. 5i. rosti rnrturisirea
de credint Intru unul Allah i Intru mIntuirea
adus do trimisul su. i, Intirit de mrturisirea sa dc
credin1a i de Thsarea lui Intru vola celui Prealnalt, in
bc de a so arunca In apa, se pregti sai faca splribe
cole Indt.inate pentru rugciunea de sear. 5i se 1si
pe vine, acolo, pe malul apei, i lui ap in cuul mu
nilor, i meepu si-i frece degetele i palmele. Or, fcInd
iniscrile acestea, frec i inelul pe care i-i dase maghrcbinul,
cInd cuintrarea In hrubi. $i, In clipita aceea, so i
ivi efritul ine]ului, care se temeni dinaintei, rostind
Iat-l aci, dinainte,
Pe robul tan eel en luare-aminte.
Spune: ce vrei? Eu smnt
Sin jitorul acestui mel
i al celui cure este Impodobit cu ci;
i in vzcluh, i in epa, i pe pmint
Tar Aladdin II cunoscu numaidecit, dUp infii1iarea-i
hId si dup glasu.-i infricotor, pe efritu care II sb-
bozise odinioar din t.ainit,.a de sub pinIrit. i, bucuros
uimit de ivirea aeeea, Ia care nici cu gindul nu ginde,
in starea jalnic In care se afla, puse capt splrilor i
se ridicii in picioare, i Ii spuse efritului
0, efrit al inelului, o, izbivitoru1e, o minunatule
Allah s te binecuvInteze si s te aib Intru dulce mila
liii! Da zorete dc-mi adu Indrt palatul meu i pe soia
men Badrul-Budur!
Ci efritul inelului Ii rspunse
0, stpine al inelului, ce Imi ceri tu acuma flu st
nicidecurn in puterea mea, Intrucit pe pmInt, In vzduhuri
i pe ap eu flu sint decIt slujitorul inelului!
si-s tare mIhnit cA flu pot s te multumesc in privina
aceasta de-acurn, care-i de rostul sluitorului ln-ipil!
i flu ai decIt ai chema pe efritul accia; iar ci are s
te mu1umeasc!
Atunci Aladdin, tare uluit, ii spuse
Daci aa, o efrite al inelului, i de vreme cc
poi s te bagi In lucruri care nu te privesc aducIndu-mi
aici palatul so1.iei mele, 11,1 poruncesc, Intru puterile me
luiui pe care II s1ujeti, s ma duci pe mine Ia locul
de pe prnmnt unde se afl palatul meu, i s ma lai
fiir de vtmare sub ferestrele dornniei BadruIBudur
soia mea!
Or, nici flu sfIri bine Aladdin de rostit dorint,a
aceasta, ca efritul inelului i raspunse ci ascuita i c
so supune i, intr-un rstimp de nurnai cit s Inchizi un
ochi si s-I cleschizi pe cellalt, II duse in inima Ma
ghrebului, In mijiocul unei grildini falnice, uncle se Inia
cu liniile irumusetii. lui paatui dornni.ei Badru1-l3udur.
i II puse uor-uuro1 sub ferestreic dornnit,ei, i pieri.
Atunci Aladdin, vzIndui siraiul, simt,i inima CUrn i
se umf1i i sufictul. curn i so 1initetc, i ochii cum i so
racoresc. i nadeJ(Iea SO iflt()uISC iUWi iii Cl, Cu mare
bucurie. $i iiit.ocinai CUJTI sUi ingriorat i nu poate s
doarm acela care Incredinteazi o eapat,ina do oaie yin
ztorului do cpalIni rumenite In cuptor, tot aa i Aladdin,
cu toate cazneie i necazurile Iui, nu VIOl s so odh
neasc deloc. ti inlt; nurnai sufletul lnspre Zarflisliiorul
su, ca si x ulumeasc pentru buntatea lui i s ir
turisease supus eLi drumurile Domnului sInt de neptruns
pontru mintea con margin ita a ornului. Dup care, SC
ridi.c i so arLitLi (ic-a hinelea sub lerostreie soUei sale
Bad rulBucl ur.
Or, do cind fusese rLpit Cu palatul ci cu tot do ctre
iii aghrehi flU I farm UZOD, d omni fl, in c.lurereai do a ii
lost despLIrt,itL do piirintole su i do sot,uI su multiubit,
3i en urmare a atitor naprazne cite Indurase din parton
biestematului do maghrebin, Ci fLir a se da SUPUSLi, Isi
fcuse obiceiul de a se scum din pat in fiecare zi, de In
revrsat de zori, i si treac vreinea plingInd, mr
noplile si vegheze npdit de gindurile ci negro. Si
mci nu dormea, nici nu minea, flici nu boa nimic, Or,
in seara aceea, dintro orindLI a sonrtei, slujniea sa veni
Ia ea en s Incerce S-o mai veselcasca. $i doschise feres
tre1 do in sam do c1etar, i so uit.ii afarLi, spuninci
0, stapina a moi, in vino sLi vezi cc frumosi slut
pc)mii in seam aceast.a i CC boiire pifleuta adie
Pc urrni, deoclat, dote wi ipM. aseUit, strigind
Ya setti, ya setti In uite1 pe stpInul meu Aladdin
! F colea sub ferestrole palatu}ui

CInd povestea ajunse aid, Seherezada vizu zorli mijinc) i,


fioas, tcu. -
Ci Intra apte sute aizcci i noua noapte

Urrn:

La vorbele acestea ale slujnicei sale, Badrul-Budur


Sc repezi in fereastr i Ii vzu pe Aladdin, care i el 0
vzu pe ea. 5i Ia arnIndoi le venea s zboare de bucurie.
51 Badrul-Budur izhuti cea dintui s deschid gura i
si-1 strige pe Aladdin
0, dragule, viiio lute, vino jute ! Siujnica mea
coboara s-i deschidti ua cea tainic ! Poi s urci aid
:far de team. Blestematul de vrijitor nu este acas deo
ca.mdat
51, dup ce slujnica Ii deschise ua cea tainic, Aladdin
se sui la iatacul sotiei sale i o cuprinse in pieptul
liii. $i se srutarii, bei,i de bucurie, plIngInd i rIzInd.
5i, cInd se mai ostoir oleac, ezur jos unul lIng aitul,
mr Aladdin ii spuse sotiei sale:
0, Baclrui-l3udur, doresc, Inainte de once altceva,
s te Intreb ce s-a facut Cu lampa do aram pe
care o lsasem in odaia mea, pe 0 sofra, pin a fi plecat
la vintoare!
5i domnita strig:
Ah, dragul rneu, tocmai 1anpa aceea este pricina
nenorocirii noastre! Ci eu i nllrnai eu slut vinovati de
tot cc sa IntImplat
$i II povesti lui Aladdin tot ce se IntImplase la palat
in lipsa lui i CU1T1, Cu gIndul de a ride de sminteala yIn.ztorului
de Mrnpi, schimbase lampa do pe sofra pe 0
larnp nou, i tot ce urmase dup accea, fr a uita
ii ici un amnunt. Ci flu-i de nici un fobs s le mal In.iruim
i noi inca o data. Jar domnita Incheic, spunInd:
$i numai dupil mutarea noastr aid, cu palat cu
tot, a venit afurisitul de maghrebin s-nii dezvluiasc
ariuine curn izbutise el, cu ajutorul puterilor iui vrji
131
ioreti i Cu harul 1mpii schimbate, s ma rupa de Ia
(Iragostea ta, en s11 rn11 mba a lui. i mia spus cli c-ste
maghrebin i c11 aici sintem in Maghreb, tara lui
Atunci Aladdin, I 11r11 a-i aduce nici cc-a mai mica do
jan11, 0 intreba
i cc- vrea s fae blcsternatul nec-la cu tine ?
En spuse
In fiecare zi, o dat1, nu mai mult, vine s11 mu vadli
i Incearc pe toate cile s11 mli ispiteascd. i, curn e pun
de hainic, na contemt, spre ami birui dirzia, s11
tot spunli cli sultanul a poruncit s11 1i se taie capul en unui
viclean i cli, Ia urma urmei, flu cmi decIt fiul unor sIt
rlXcani, al unui prlip11dit de croitor pe mime Mustafa, i
Cli flUiflhi 1w, VrujitOrUiUL, ii clatorezi averea si huzururile
in care ajunsesel ! Da pirili acuma na ciplitat de Ia mine,
drept c-rice ritspuns, decit tcerea scirbel ,;i in.toarcerea
cnpului. i e nevoit, de fiecare datIt, s piece cu urechile
pleotite i cu nasul pin-n pmInt ! i mi-era Inca, de
I iecare dat11, sit flu ineerce a mit lua Cu sila ! Ci iactitte
aid, preamlIrit lie Allah
Tar Aladdin ii spuse
Ia s-mi spui acuma, o, BadruI-Budur, In ce be
din paint se af 111 ascuns, dac tii, lainpa pe care a iz
butit s11 mi-o rpeasc afurisitul de maghrehin!
Ea spuse:
Nu o las11 In paint niciodat; ci o poart necontenit
Ia sin. Dc cite on flu 1-am vzut eu cumn 0 scotea dinain
tea mea, ca sIt mio arate ca pe o cununli!
Atunci Aladdin ii spuse:
Bine !... Da pe viaa ta! nu are s-o rnai- arate
rultit vreme
Pe urm11 adug:
tiu in ce fel am s1 pedepsesc pe vr11jmaui. nost
eel ham ! Drept aceca, flu am s-i cer decIt sIt mIt 1ai
o elipIt singur in odafa aceasta! i am sIt te chem eu,
cmnd are sIt lie vrernea!
Ei BadrulBudur iei din sa1t i se duso s stea cu
slujitoarele ci. -
Atunci Aladdin frec inelul eel fermecat pe care Ii
avea la deget, i spuse ctre efritul care se infti
0, efrite al inelului, au te PriceP la feluritele sojun
de prafuri adormitoare?
El rspunse
Asta-i treaba Ia care ma pricep cel mai bine!
El spuse:
Apoi dac-i aa, Iti poruncesc si-mi aduci o uncie
de bang cretan, din care nurnai en o tuie poate fi adormit
un elefant
5i efritul pieri, ci spre a se mntoaree intr-o clipita,
1inind cu degetele o cutiu1 pe care i-o dete ml Aladdin,
spunInd:
.lact, o, stapIne al inelului, niLe bang cretan de
soiul eel mai ales!
5i se duse. Jar Aladdin o chem pe soia sa BadrulBudur,
i Ii zise:
0, stpIn a mea Badrul-Budur, dac vrei s-
birui pe blestematul de rnaghrebin, flu ai decit a urma
sfatul pe care ti-i dau. Jar vreinea ne cam d ghes, intrucIt
mi-ai spus c maghrebinul ar fi pe cale s vin
Incoace, spre-a Iricerca s te dobIndeasc! Iact, dar
Ce ai s fii nevoita a face!
5i o 1rnuri
Ai s faci cutare i cutare lucru, i ai s-i spul
cutare i cutare mom!
Si o pov1ui Indelung despre felul in care urma s
so poarte fa cu magicianul. i adug:
Estimp, en am s ma ascund colea in dulap. 5i
am s ies cind o venivremea!
$i.Ii dete bisacteaua cu bang, spunind:
sa flu uiti ce te-arn invat sa faci!
i.o ls. .i se duse s se Inchid In du1ap
13
Atunci, domnia Badrul-Budur, cu toat sila pe care
o avea de-a Incleplini un rost Ca accia, nu vroi s piaid.
prilejul do ai rzbuna pe vrijitor, i so pregti a urnia
cele ce-o Invase solul 01 Aladdin. 51 so seul, aadw,
i le puse pe insoitoare1e ci so pieptene i Sai dic
seasc prul, aa en sti stea cit nini bino Cu obrazu I
ei do lun, i puse sit lie Imbrcati cu con mai frumuasi
rochie din dulapurile sale. Pc urmii, so incinse peste
mijioc CU Ufl hrIu do aur batut cu diamanie, i Ii impo
dobi gItul cu o salbi do margaritare scumpc, toate in
potriv do man, afari do i rginitaru1 do In mijioc, (fliC
era mare cIt o nuci ; i Ii petrecu In inchoieturile mu
nilor i l.a gleziie nite bra.ari de nun batute cu neste
mate care se potnivoau do miflUfle CU (11101110 celorlalto
podoabe. 51, parfumaUi i semInInd CLI 0 hurie aleasI,
i rnai strlucit decit edo mai str11ucite cri.t,e i su1t
nile, se privi Cu mduioare in oglindil, pe dmud siujuiecle
so holbau Ia frumuseea sa ii se Iiiiau de minunaro. Ian
en so Intinse gaie pe perne, ateptInd s vin magici
ar ul.

Clad povestea ajunse aici, Seherezada vzu zorli mijind i,


sfioa&i, taCLt.

Ci mntr-a apte sute aptezecea floapte

Urnia

or, magicianul no zabovi vin la consul sHut. Jar


ciomnila, impotniva obiceiurflor Cl, SC ridiCil in cinsten
lui i II pofti cu un zimbet si ad lIngi ea pe divan.
Jar magicianul, tare tulburat do pnimmrea uccea i areit
de strlucirea ochilor eel frumoi care ii priveau i de
minc1reea vrjitoare a acelei domnite atIta de rivnite,
ca dovadi de buni euviin i de preuire, flU VrOL sLi
ac1ii decit pe marginea divanului. 51 clornnil,a, zImbind
rnereu, ii spuse:
- 0, stipIne ai rneu, sil flu te ininunezi deloc dae
ma vezi asttzi in starea aceasta schirnbat, Intrucit inima
men, carei din :firea ei Cu totul neprielnic1 tr1ste 1, a
izbutit pim Ia urm s biruiasc rnIhnirea i grija.
$i..apoi, am cugetat Ia vorbele tate in privina souIui
meu Aladdin, i slot acuma incredintata cii este mort
de pe urma mInici celei cumplite a regelui, tatiil meu,
Or, ceea cc este scris trebuia sit se Irnplineascit! 51 niei
iacrirnile, nici piirerile mete de riu flu au sit-i dea viatit
Iridiirit unui mort. Pentru aceea, rn-am lepiidat de tristet
ea i de jaiea mea i rn-am hotiirIt sit flu mai fug de
Imbierile i de gingiiiile tale. 51 iacittii pricina schim
bitrii suiletului meu 1
Pc urmit, aditugii
Ci eu mcii flu te-arn poftit sit guti din ritcoritoarele
.prieteniei
51 se rid:iciI, in frumuset,ea-i arneUtoare, i se duse
In sofraua cea mare pe care era aezatit tablaua cu Vinun
i cu sorbeturi i, pe clod o chema pe una dintre
insot,itoarele ci spre a nidica tablaua, aruncii o piciituri
de bang cretan In cupa de aur de pe ea. 51 maghrebinul
nu jtia cum sit-i mal rnulumeascii pentru buniivoina
ci. 5i, cInd Insot,itoarea cea tIniri veni cu tablaua de
sorbeturi, ci Iuii cupa i ii spuse dornnitei Badrul-Buci
ur

0, dornniit, bitutura aceasta, onicit de desfiitiitoare


ar Ci, flu ar putea sit mit ricoreascii atita cit zimbetut
ochilor tiii
$1, rostind aestea, duse eupa la guri i o goli dintr-o
sorbituri, fiir a se mai opni s ritsufle. Ci asta fu spre
a se rostognli PC dati jos pe chilim, Ia picioarele dom.nitei
Badrul-Budur, cu capunaintea picioarelor
Or, la zgornotul cderii lui, Aladdin scoase un strigt
mare de izbmnd, iei din (1111111) Si dete iuga numaidecIt
In trupul ccl iieinicat al vrCtjmaului siu. $i se repezi
asupra lui, ii desehise mantia Ia piept i ii scoase dc Ia
sin ILuflpa care era acunsa acolo. i SC Iritoarse laspre
BadrulJ3udur care, bucuroas?1 pIni peste poate, siri
s11 in in brae. Jar Aladdin ii spuse
I\IiI rog t,ie s ma mal 1ai o data singur ! Ciki to
trebuie sil se sfireasc astazi
i, dupi cc Badrul-Budur iesi din edaic, Aladdin
freci lampa Ia locul pe care ii tia bine, i ii vzu numai
decit pe efritul lampii, care se ivi losUnd vorbele Iui
Obiujt i ateptind porunca. i Aladdin ii spus.e
0, efrite aT lainpii, uIi poruncesc, Intru harurile
lmpii, stpIna in, s mui palatul acesta, Cu tot ce CU
prinde ci, in cetutea de scaun a Iniparuiiei Chinei, chiar
pe locul de unde 1-ni ridicat spre ai aduce aid! 3i f
aa fel IricIt rnutarea aceasta s se petreac fr de vt.
mtura, fr de necazuri i fr de zguduituri!
Jar ginnul rspunse:
Ascult i ma supun!
i pieri. i tot atunci, Intr-un rastimp de cit s in
thizi un ochi i s-l deschizi. pe cellalt, mutarea se si
svIri, fara en s-i fi dat seama cineva de asta; Intru
cIt totul flu se simti decit deabia prin dou cltinturi
uoare, una in plecare i alta Ia oprire.
Atunci Aladdin, dup ce se Incredin1 ca intr-adevr
palatul ajunsese i fusese birie aezat peste drum: de
palatul sultanului, pe locul pe care se aflase mai mnainte,
se duse in soia sa Badrui-Budur i o srut Indelung
i ii spuse
Iactne ajuni In orau1 tatiui tu Ci, intruc!b
s-a i fcut noapte, ar fi rnai bine s ateptirn pin mIme
dirnineat spre a ne duce s1 vestim pe sultan do in
toarceiea noastri ! Tar pn una alto, Ca nu no mai gIndim
decit a no bucura de izbInda noastr i de fericirea (a
neam gasit iari, o, l3adrulBudur
i, IntrucIt Aladdin nu Tflai mInease nimie Inca din
ajun., sezuri amIndoi jos i poruncira roabelor sit Ic
a(luca 0 cina bogota, In sala cea CU nOWIZOC1 i flOUO de
geninuri. Pc urini., Ii. pet.recuia loololtu noaptea aceen,
in desf at xi i.ericire.
Or, a doua zi, sultanul iei din polotul ]ui spre a so
duce, (a dc obicci, () plinga pe fiicasa, in locul und
nu gindea s. gaseasca deeIt anuri1e teineliilor. i,
tare trist i tare Indurerat, Ii aruric ochil Inspre partea
accea, i rrnase inmarmurit clad vzu cimpul maida
nului acoperit iari do palatul ccl falnic, i nicidecuin
gol, aa curn Ii mnchipuise. 5i, dintruntIi, socoti ct
totul nu era decit vreo plsmuire de picle on vreo nlucire
a minii lui zbuciumate, i so frec la Ochi do mal
multe on. Ci, intrucit pnive1itea dflinuia rnai departe,
nu mai put.u sa se lndoiasca de aclevar i, fri ai mai
psa de ia1oena lui d.c sultan, o lui In fug rotindui.
mIlnile i scot,mncl stnigte do bucunie i, dInd buzna pnin.
tre strjile i pnintre paznidu palatului, sui scara cea de
alabastru, fara ai mai trage sufeltu], In ci,ucla vIrstei
Iui Inaintate, i intr sub bolta de (1etar, in sala cu
nouzeci i nou de ferestre, unde Aladdin i BadrulBuclur,
zirnbind, tocmai ateptau venirea Iui. Si animdoi
se nidicar clad II vzur i se repezir sl IntIrnpine.
Clad povestea ajunse aici, $eherezada vzu zorli mijind i,
sfioa.sli, tLcu.

1:37
Ci intr-a apte sute aptezeci i una noapte

Urm:

o srut pe fiici-sa, v1rsInd lacrimi de bucurie,


pin peste poate de Induioat; i ca Ia fel. Si, cInd putu
si deschid gura i s dobIndeasc jar grai, spuse:
0, fata men, ma uit cu neduinerire c faa ta, dup
atItea npaste cite t,i sau intimplat, flu este deloc mai
schimbat on mai galben decIt In ziua cInci team vzut
cea din urm data! Ci, o, copila inimii meTe, trebuie s
fi indurat multe In rtstimpu1 lipsei tale de ling noi,
ci doar flu fara de necazuri man i firi de spaime amar
nice trebuie s te fi vzut mutat dintr-un Toe In altul,
cu palat cu tot! TntrucIt iat, eu numai cInd ma gIndese
Ia asta ma i sirnt nipdit de un fior de spaima! Griibe
te-te, dar, o fata men, dc-mi spune care-i pricina de
flu te-ai schimbat decIt atIta de puin la fat, i poves
tete-mi, fr a-mi ascunde nimic, tot ce s-a IntImplat,
de la Inceput pIn la sfIrit!
5i Badrul-Budur rspunse:
0, printe al meu, afl c, dacIt sInt atIta de pun
sehiinbat Ia fa i atIta de puin Ingulbenita, este pentru
c mi-am gsit iar ceea cc pierdusem cInd am fost
dus de ling tine i de lIng soiul meu Aladdin. Cad
bucuria de a v gsi jar pe amIndoi In-il d Indiirt pros
pel.imea i culoarea de mai inainte a chipului. Ci am
sufenit mult, i muTt am puns, atIt ca fusesem rpit de
Ia dragostea ta i a sotului meu multiubit, cit i c pica-
scm In puterea unui blestemat de magician maghrebin,
care-i pricina a toate cite s-au Intimplat i care Imi tot
momondea nite vorbe care nu-mi placeau, i tot vroia
s n-ia ispiteasc, dup cc ma rapise. Dii toate astea nu
Sc datorese decIt nechibzuinlei mdc, care in-a 1mph-is
si schimb cu altul ecea cc nu era aT meu
5i ii povesti tatlui ci, fiir s se opreasci, toat povestea,
pin In cele rnai mid amnunte, fir a uita
nimic. Ci flu are nici u.n rost sil o mai spunem i noi
Inca o data. Si, cInd isprvi de povestit:, Aladdin, care
pIn a.tunci nu deschisese gura, se Intoarse Inspre sulfanul
uluit pinii peste marginile uluielii, i Ii art, In
dosul unei perdele, trupul fr de simt,ire al magicianului,
cu chipul tot Innegrit de puterea bangului, i ii
spuse:
Iacit-l pe viclean, pricina necazului Indurat (IC
noi i pricina ntpistuirii mole ! Ci Allah 1a pedepsit
La privel i.tea aceea, sultanul, po depi in Incredinat
de nevinovia lui Aladdin, Ii srut. tare drgstos,
strIngIndu1 Ia pieptul su, i ii spuse
0, Aladdine, 1 jul meu, flu ma osindi prea greu
din pricina felulul cum rn-am purtat fa1 de tine, i
iart-rn peritru mijloacele de care rn-am slujit impo
triva ta ! IntrucIt mi se cade oleaca de iertciune, pentru
iubirea pe care i-o port singurei mole copile Badru)Budur,
i intrucIt tu tii prea bine c inima unui parinte
este plin de dragoste i c eu, din partemi, a fi vrut
miii degrab s-rni pier(l. Impria toat decit un fir do
par de pe capul Iiicci mdc multiubite!
5i Aladdin raspunse
i)reptui, o, piirinte al domnitei BadrulBudu
Eti vrcdriie do iertare, Intrucit numni dragostea cc o
ai pentru copila ta, pe care o credeai piorduta din vina
mea, te-a facut sa te foloseii do nite rnijloace aspre
fata de mine. 51 flu mi se cade mie s te osindese nici
decuin ! IntrucIt eu cram dator, Intradeviir, sa cuget Ia
gIn durile viclene - ale ticlosului acela do magician, i
s ma pregtesc impotriva lui. 51 tu nu vol putea sa
Inelegi cu aclevaiat cit de ham este, decIt atuncea clod
01 avea ragazul sa-11i istorisesc toat povestea mea cu ci
br sultanul Ii mai srut o data Pe Aladdin i ii
spuse:
Hottrit, o, Aaddiiie, trebuie numaidecIt st,i gas
ti cit inai curind ragzu1 cle ami povesti toate astea.
Cli cii mult nial grabnic, in ceasul deacum, s no iz
tveLi de privc1itca hoitului acesla blestemat, care zaee
fr do suflare In picioaie1e imastre, $i sl iie bucuran
Ia(.)lalia dc biruint,a In
Aladdin dete porunca efrii1or sili cci Linen s Ia
lesul maghrebinului i siil ard in mijiocul ariel hid
danulLu, PC un pal. do balegar, i cenwa sl 10 arunce
Intro hazna Cu scirne. Lucru care fu incleplinit intoemai,
do fai Cu tot oraul, care so bUCUnil do osIncla accea Si
do Intoarcerea emirulul Aladdin In nazarul sultanulu[.
I)upa care, suitanul puse pristavii sil crliniceasca,
ImI)resurai de cintlret,ii din tnirnbie, din timpine i din
dairale, c d slobozie color Ititcmnila1i, in semn do
bucurie a tuturora i puse s so impart danii marl s
incilor Si nevoiasiloi. 5i, seara, puse sli fie luminaUi ce
talon toatil, precum i patatul siu i eel ai lui Aladdin
i al domniiei BadrulBudur. Si aa Aladdin, datoni Ia
binecuvlntrii lui Allah, pe care 0 puita asupra tu,
scapa a doua oar din prirnejdia morii. 51 tocmai bine
cuvmntarea aceea avea sl scape i a treia oara, asa cum
aveU sil auzit,i numaidecIt, o, asculttonii mel
lntr-adevr so Impiiniser citeva luni de clod Aladdin
se intorsese i de cind, sub ochiul Induioat i treaz al
inaicii sale, ajunsa acuma o preacinst.it ferneie din lumen
de vazi, Cu o inf1i1,iare tare inreaIii, ci neintinatli do
ingimfare i do fuinuri, clucea o via plin do desftri,
dud sotia Sn, intro zi, intril cu un chip cam inohorIt a
cam aplisat in sam cea Cu boRn de cletai-, ILl care sta
el do obicei spre a se bucura do priveiiIea gradirHior,
i se apropic dc ci i spuse
0, Aladdin, stpine al meu, Allah ccl carele ne
coperit pe amIndoi de hailiurile liii, nu a vrut SIZU
dea pIn acurna minglierea de a avea un copil. Intruelt
a si trecut dcstu1i vrerne de cInd neam ].uat amindoi
i aumi simt. iuntrurile zrnislite do vi.a...
CInd povstea ajunse aici, $heiezada vzu zorii miiind ,
SLiOflSLl, ticu.

Ci Lntr-a sape sute aptezeci ,si doua nOa pie

Uirnii:

Or, via acuma s Ic rog ami ingadui si aduc in palat


o sfint btrIn, pe nume Fatmah, venit de vreo cIteva
zile in cetatca noastr, i pe care toat lumen o cinstete
pentru tmduiri]e i pentru leacurile cele fctoare do
minuni pe care le face i pentru rodnicia pe care o dii
femeilor sterpe numai pnIndui muinile pe ole.
5i Aladdin, care flu vroia s-o supere cumva pe soia
sa I3adrul-Budur, nu pregetii sii so Invoiascii la dorint,a
ei, i porunci la patru hadImbi sii meargii in cetate ca
s-o caute pe prea cuviousii i s-o in in sarai.
$i eunuch Indepliniiii porunca i nu ziiboviri mult
pinii s-o aducii pe biitrina cea sfintii, care avea obrazul
acoperit cu Ufl iamac tare des, .i gItul Infiiurat cu un
irag do miitinii tare lung, risucit do trei or carei
atirna pinii dedesubtul pieptului. 5i I,inea in mmii o
clrjii mare, pe care ii sprijinea umbletul macmat cle
ani i do canoanele schivniciei. Si domnia, de cum o
viizu, se duse griibitii in calea ci i ii siirutii mIna cu
eviavie, i ii ceru binecuvIntarea. 5i burma, cu un glas
tare cucernic, chemii asupra ci binecuvintiiri]e lui Allah,:
i niilele lui, i. lieu pentru ea o rugiiciune lungi spre a

141
se ruga lui Allah s dureze i s sporeasc In ea beluguit
i fericirea i sii-i irnplineasc pin i cele mai rnIrunte
dorint,.i. 5i Badrul-Budur o rug s stea jos, la
eu.l de cinste dc pe divan, si ii spuse
0, sfinUi a lui Allah, ilJ mu1tumesc pentru urrile
tale cele bune i pentru rugciuni[e tale. i, Intrucit tiu
c Allah are si1J implineasc tot cc ai s-i ceri, trag
ndejde c am s(i dobindesc de Ia buntatea ]ui, cu mij
Iocrea ta, luerut PC care ii dorete ccl rnai apriiis sufle
bit Lneu
51 sfinta r.spunse
Eu sint cea mai smerit dintre :fipturile lul Allah,
et ci este atotputermc i minunat ! nu te sf ii, dar, o,
BadrulBuclur, stpIri a mea, sli rosteti ce-ti doreyte
sufletul!
51 BadruiBudur se fcu la chip roie do tot i, sc-.
zindu-i glasul i cu un val de mare Inflcrare, zise:
0, sfInt a lui Allah, dorese s am de la rnila lui
Allah un copil! Spunemi ce trebuie sIt Indeplinese pen
iru aceasta, i cc faceri de bine i cc fapte bune trebuie
sIt sItvIresc, ca s mi se binecuvinIt un atare har! Slut
gata de once spre a dobindi binele acesta, care Imi
este. mal scump decit chkw viata mea! Jar eu, In schirnb,
ca sIt-ti dovedese multumita mea, am sItti dau tot ce
i-at putea nivni on don, flu numai pentru tine care tiu,
o, maicIt a noastrIt a tuturora, eti la adItpost de nevoile
u nor biete fptuni, ci pentru uurarea celor nItpItstuii
si sItrmani at lui Allah!
La vorbele acestea ale domnitei Badrul-Budur, ochii
sfintei, care pInIt atunci rItmItseserIt coborIi, se deschi
serIt sub iamac i se LuminarIt de o selipire fItrIt de
ase.muire, jar faa Ii strluluci ca de un pojar din lItuntru,
i toate trItsItturile chipului ei mItrturisirIt cldura unel
bucurit pline do IncIntare. i o privi pe domnitIt vreme
dc o clipitIt, fIir a grlli o vorbIt; pe urmIt, Intinse mIinile
mnspre ea t li puse palmele pe cpul sItu, micIndui
buzele Intr-o rugciune parc luntric i, intr-un sfIrit,
rosti
0. fata mea, o, stpIna mea Badrul-Budur, sfini,ii
lui Allah yin s-mi opteasc de care cale fr de gre
se cade s te s]ujeti spre-a vedea rodntcia sluindu-se
in Wtuntrurile tale ! Ci, o, fata inca, socot c aceast cale
este tare anevoioas, cle an peste putini de folosit, Intru
cit este trebuinl, de o putere mai presus de oamefli. spre-a
fptui Un lucru care cere tirie i VOifliClC
Jar cIornnia J3adru1l3udur, clack auzi vorbele acelea,
nu putu si stapmeasca mat mult tuiburarea, i Sc
arunc Ia genunchii sfintei, cuprmzmndu cu bratele,
ji spuse
F1,i rnil, o, inaic a noastri, aratmi iij
acela, oricare ar fi ! cci nimica flu este en neput.ir4 de
Indeplinit pentru soul meu preaiuhit, ernirul Aladin
Ah, spune-mi, sau am s inor in picioarele tale, din pricina
dorintei nelniplinite
Atunci sfInta ridic un deget In sus i spuse
Fata mea, pent.ru ca rodnicia s ptrund in tine,
Sc cere s ai agat de bolta silii acesteia Un ou dc-al
pasrii rokh, cea care triete pe piscul eel mai malt
din niuntele Caucaz. 51 veclerea oulut, in care s te uii
cIt de multci vreme vei putea, dca lungul zilelor, are si
sehimbe aicatuirea ta iiuntric i are s rscoleasc
adIncul ccl nemicat al piodirii tale ! Si nstai cc aveam
si-i spun, fata inca!
51 Badrul-Budur strigi:
Pc vial,a inca, o, maic a n.oastrt, cu flu tiu (C
este pasrea rokh i nu am vzut niciodat oule ei, da
flu ma indoiesc c Aladdin nar fl in stare, intro clipit
si-rni rostuiasca un on prrisitor ca acela, do s-ar afla
ci chiar i In cuibarul de PC piscul ccl mai malt al muntelui
Caucaz!
Pc urma, domnita vroi s-o mu t,in lii ea pe sfinta
care se i ridicase sa piece, ci sfInta ii spuse:
4,3
Nu, fata mea, lasLIm acuma s ma duc s uure
i pe a1i neciijii, i alte dureri, Inca i mai man decIL
durerea ta. Ci mime, inal1ah, am si yin Cu singura sa
te vd i sil aflu de Ia tine veti pentru care pun mare
pre!
cu toate staruinle1e i rugtmint,ile domni,ei Ba
dr:ul_Budur cea plin de indatonin, care vroia s-i dea
in clar o gramadt de salbe i de giuvaieruni de un pre
nernasurat, sfinta flu vroi s rnai stea nici o clipita in
palat i plec, aa curn venise, neprimind nici un fel
dedar.
Or, la puine clipe dupii plecarea sfintei, Aladdin so
utitoarse lIng soiia lut i o srut drgstos cum fcea
de fiecare dat1 cind iipsea de acasi, mLicar i nurnai pe-o
elipit...

Cind pove.stea ajunse aid, $eherezada vLlzu zc>rfl mijirid i,


fioas, .tcu.

Ci Intr-a apte sute aptezeci i treia noapte

Urrna

...Ci i se pant limpede cI domnita Badru1-I3udur


avea o In1tiare tare dus i IngIndurat; i, cu multi
tulburare, o Intreb care-i pricina. Atunci SeLt Badrul-.
Budur, dintro rasuflare, If spuse
Hotrlt c am sa mor, daca nu voi avea cIt mai curind
un ou de aT pasanii rokh, con care triete pe piscul
eel mai Inalt al muntel ui Caucaz
i Aladdin, Ta vorbele acelea, Incepu sa iId i zise
Pc Allah, o, stapmna a mea Badrul-Budur, dac
rtu este vorba deelt dc-a avea ouT acela en s nu mal
mori, rcore4te-ti ochil Ci spunemi nurnai, ca si tiu,
ce ndjduieti s faci cu oul de la pasirea aceea?
Si Badrul-Budur rispunse:
A fost aid btrIna cea sfint, si mia pus c
derea acelul ou este icacul fLir de gre pen tru tiniduirea
sterpiciuni fetneilor. 5i vreau siI am, ca sI ag
in rnijloeul bo11ii dc c1ctar a slii cu flOUZeCi i I1OUU
de ferestre !
5i Aladdin rspunse
Pc capul i pe ochii mci, o, stiipmn a mea Badru
Jiudur Vei avea pe data oul de iokh
Numaidecit, o lasa pe soia sa i se duse sA se incuie
in odaia lui. $i Ii scoase din sin lampa cea fermecat
pe care o purta mereu la el, de clad cu primejdia amarnic
prin care trecuse din vina lui, i o frec, 5i, tot
atunci, se i ivi dinaintea lui efritul Impii, gata s-i
Indepiineasc poruncile. 5i Aladdin Ii spuse:
0, preabunule efrit, care mite supui datorit puterilur
lampii, stpIna ta, I1 cci sa-mi aduci pe dat, spre
a-i aga la mijiocul boltii de c1etar, un ou dc-al ptsariI
ceiei urieeti rokh, care traiete pe virful eel mai malt
din creierii muntelui Caucaz
Or, :flC1 nu rosti Aladdin biric voibele acestea, Ca
efritul se si schjirionosi Iritrun chip infricosator, Si ochii
i se aprinsera, sii arunc in obraz lui Aladdin un ragnet
atIta de mnspaimintator, die tot palatul se zgudut din
teineliile lui, jar Aladdin in aruncat, ca 0 piatra dintLo
pratie, cirept in peretele saul, i atIta do nlipraznic melt
iun.gitnea lui era maimai s i se mestece cu 1imea. 5i
efritul, cu glasul pun de tunete, ii strig
Adamit ticlos, ce-ai cutezat sii-mi cot-i ? 0, n-e-
cunosctorule, eel mai nerecu noscitoi- din tre tol,i inii
de teapa ta, iacata c acuma, dupa toate slujbele pe care
U Icam slujit cu toata ascultarea i supunerea, ai neo
brzarea smi porunceti a ma duce sa UI aduc p
fiul stpInului meu eel rnai de sus, rokhul, (a s1 spin
14
zuri do bolta palatului tiu ! Au tu flu tii, smintitule,
Ca Cu, u larnpa, i tol,i s]Uitorii Iarnpu sIntein robii.
rokhului ccl mare, tatal acelor ou ? 0, ai noroc c to
afli sub ocrotirea stpInei mdc, lampa, i Ca porli Ia
deget inelul acela pun de haruri mintuitoare ! Ca tie nu,
lungimea ta 1,i sar fi Si mestecat cu 1irnea
i A1addin nauc i lipit de perete, hIigui
0, eirite al lmpii, pe Allah nu de Ia mine vine
cererca asta, ci ia fost optit soiei mele BadruIB
dur do cltre btrIna cea sfIntii, maica zrnislirilor i
lain ado i toarea sterpiei
Atunci efritul se liniti dintr-odat i lu glasul liii
obisnwt fat,a do Aladdin, i ii spuse
- - IT;tbar nam avut. do asta ! A, care va sa zica aa
care vu sa zic de Ia tilharul acela vine nelegiuirea
Ai maic ioroe, Aladdine, ca no vine de la tine pnvestea
asta ! A Wi, dar, ci pe cauca accasta a vroit s adua
picrea i a ta, i Sot,iCi talc, ia palatulu.i tau ! Aceca
pe care tu 0 numeti batrina ecu sfmnt nu e nici un fel
do sfinta i mci un id do bt.rin, ci este un ins stravestit
In femeie. $1 msul acelu nu este altul (iCcIL inSUi
frateiC maghrebinuiui, vrjmau1 tau ccl nirnicit. 5i sea
mana CU lratesu aia cum o juniftate de pustule SC:i
man (0 sara ci. 5i-i adevrat zicala care spune
telandrul eel lunar este mal ticalos decIt fratele lui miii
iYiaie, intrucIt spit,a UnUi dine se ticloete din plodire
In plodire ! i vrijma5ul acesta ccl nou, despre care to
hai)ur flU avem, este Insai iyiai iscusit Ia vrjitorii i
la vi den ii ci edt irate Ic I u i ni ni inure. Si, cind a afi at,
CU IU(TaJilC iUi geoinetriceti, c fraLele su a fost niiniit
(Ic tine si a fost ars din porunca sultanuIui, tatl sotiri
tale I-la(lrU1BudUr, a hotmit sa so rzbune ie VOJ, i a
venit mci din Maghreb, stivestit Intro sfIntti iJtin
cci s ajung pIrdi la palalul acesta. 5i a izbutit s intre
in lliuntru i si bage ifl cap S01iel tale cererea aecca
aductoare do npaste, carei nclegiuirea cea mal grea
Impotriva sttpmn ukii rneu ccl mare, rokhul ! Te prevestsc,
dar, ce gInduri ticloase are, ca s poli s te fe
reti! Uassalam!
i efritul pieri, dup ce ii spuse toate astea lui Aladdin.
Atunci Aladdin, pin peste poate de minios, dete
fuga In sala cea cu nouzeci i nou de ferestre s-o caute
pe sotia sa BadrulBudur. i, fr ai dezvlui nim
din edo cite aflase de Ia efrit, ii spuse
0, BadruI-Budur, ochi al rneu ! este de mare tre
buin, inainte de a-ti aduce oul pstrii rokh, s-o aud
i eu, cu urechile mele, pe sfInta care ti-a spits de leacul
acesta. Aa Ca m rog tie st trimiti dup ea cit mai degraba
i, pe cInd eu am sa stau pitit pe dup perdea, s-o
faci sliti mai spun o data leacul, pe motiv cL nit U
inai aduce aminte Intocmai cum s-l tii!
i Badrul-Budur raspunse:
Pc capul i pe ochiul meu!
i tritnise numaidecIt dup batrina cea sfintii.
Or, de Indat ce btrIna intra in sala cea cit bolta
de c1etar i de indat cc, tot coperit cit iamacul eel
gros do pe fata ei, se apropie de Badrul-Budur...
CImi povestea ajunse aid, Seherezada viizu zorli mijind i
stioasii, ticu.

Ci mntr-a apte sute aptezcci i patra noa pie

Aladdin se i repezi pe ea, srind din ascunzatoarca


Lui, Cu paloul In mIn i, piri ce ea s poate zice:
,,Circ ! dintr-o fulgeritura Ii retez capul de pe umeri!
147
CIlici vzu toate astea, BadrulBuclur, inmirmuritii,
strig:
0, stapine al men, Aladdin, cc picat
Alacldio Iasi so mull,uim si zimbeasci i, drept once
rspuns, so apleca, iiifie de mo.u1 din cretet capul
tiat xi ii art d(.unn iei l3adrulliudur. Si domni
pini peste poute (IC uluiLi i do scirbjta, ijizu cii acea
capat,ina era nasa ca a uriui birbat, afar so smocu] dhi
cretet, i ei obiazul era aniarnic do birbos. Si Aladdin,
nevroiHd Sa sp2nie rnai mult, Ii povesti CtUflUj adevtiru
Cu acea hain do Fatinah, sfinta cea prefcut i btrina
ecu prefini. i sfIri astfel
0, BadrulBudur, si dm mult:umire lui Alla
carob nea scpat pe toideauna do viijmaii riotri
51 amindoi so urn a cara u nub in l.)rnC1e eel Ui lalt,
mu!umindui lui Allah pentru inulte niileie mi.
5i cleniunci au trait o viat,i tare feni.citii, lao]abUi Cu.
maica ecu hatriiia a lui Aladdin, Si CU sultanul, plirintebe
domnitci BaclrulBudur. 5i au avut niste eopii frumosi
en luna. 51 Aladdin, la moartea sultanului, a doinnit peste
irnpria Chinei. 51 nimica nu a mai lipsit huzurului br.
pin cc a venit i neabtuta Sfrmtoare a desftribor
i Despritoarea color cc se au dragi.

Jar $eherezada, dup cc povesti astfel povestea aceasta, spuse


$i iact, o norocitule rege, tot ce tiu despre Aladdin i
despre Lampa cea feimeeati. Ci Allah este eel nai tiutor !...
Jar regele 5ahriar spuse
Povestea aceasta, 5eherezada, este tare frumoasi. Ci mult
ma minuneaz buna ci cuviini.
Lw $eherezada spuse
Daci-i aa, 0, maria ta, Ingduie roabei tale $hcreada
&i-ji povesteasci Povestea lul Karnai i a muUpriceputei Halirna.
Si regele $ahriar striga
Do buna seaniuI, $eherezada!
$i ea zImhi a ride i rspunso
Da, mllrla Ia I Cl, mat Inainte, apre a-fl dezvflui preM
virti4ii de-a avea rAbdare, 0 ca al te tac al asculfi, fAn mtnle
impotrlva slujitoarel tale, feRal pun de fericire pe care 14 me
nwte Allah apifel neamului thu prLn mijiocirea mea, am al-li
poveeteac IndaM coea cc ne-au lint de moenlre pAnIuf U notrl
ccl de demult dospre cille de a doblndi adevirata UlnflI a vIellL
Ian regele spuae:
0, filcA a vlzlrului meu, di icr dc-mi aratA catea dobtndlnli
unel agonisell ca aceea. Cl, o, Seherezada care-u uralta po care
Allah, pnin mijlocirea Ia, o menqte neamulul meu, do vreme cc
at flu an nici un urma?
Ian Seherezada epuse:
tugidule slujnlcei tale, o, mAria ta, a au-fl spud IncA ni.
talc deepre lucrunlie tainice care s-au petrecut In ode douAzecl
de nopfi de ticere, pe care bunitatea ta I lea dirult spre a
se zvldul dc o sutenin 0, In care slujuicel tale I a dezviluit
atMuefra ursitet tale!
$1, tial a mat adiuga nimic In prlvinf a aceasta, $ehenezada,
fa.ta vlzlnuhd, susq:
PARABOLA
ADEVARATET 5TIINTE A VIEII

Se povesete c mntr-un anume ora, in care se in


vi1au toate tiinteie, tram un tmnar frumos i pun de
sirg la lrviturt. Si, macar ca nimic nu lipsea :fericirii
vietii sale, era chinuit de dorina de a t.i tot mai mult.
Or, i se dezvt1ui, in.tro zi, din povestirca unui negustor
cltor, ci se afla Intro tar tare indepartata Un Invit,at
care era omul eel rnai sfInt din Islam i care el singur
avea atita tiin de carte, atita ine1epciune si atita
har cit toU Inv1aiiveacu1ui Ia un be. $i afl ca mn
1atu1 acela, cu toata .faima lui, avea meseria de fierar,
meserie pe care, Inaintea lui, o avuseser i tatInesau
i buncusau.
5i, dac nazi vorbele acestea, tinarul Se Intoarse In ci
acasti, Ii Iui papucii i traista i bal,uI, i plec pe data
din oraul i dintre piietenii sai. 5i porni inpre nra
cea indepitat in care tram dascaliLl Ce] sfInt, Cu gindul
de a se pune sub Indrurnarea Iui i cle a dobindi olea
de stiinta si de Ine1epciune. 51 merse vrerne de patru
zeci de zile i de patruzeci de nopl,i i, dup multe pri
mejdii i osteneli, ajunse, din mila ]ui Allah, care ii me
xuse buna tihnti, In orau.l :fierarului. 51 se duse drept
Ii sukul fierarilor, i se Infi diriaintea aceluia a crui
ier1rie toti trectorii i-o artau. $i, dup ce Ii srut
poaa ctmii, ezu Inaintea lui, cu o Inf1iare plin de
sfia1, Jar fierarul, care era un orn in virst cu fata
pecetlu.ita de binecuvIn tare, Ii Intreb
Ce doreti, fiul mcu ?
E rispunse
i)oresc sii Invit tiina
5i covaliul, drept rispuns, ii puse In mIni funia de
Ia foaele coviiiei i ii spuse s tragi. 5i Invcelul cci
nou rispunse cii ascuiii i cii se supune, i Incepu numaidocIt
sii Intindii i mr sii slibeascii furila foalelor, fiiri
a se opri, din ceasul cInd ajunsese acolo pInii 1a asfin
titul soarelui. 5i a doua zi indeplini aceeai muncii, 1a
id ca i In zilele urmiitoare, vreme de siiptiimini, de
luni i de un an Intreg, fiir ca nirneni din fieririe, nici
dascilul, nici ucenicii lui cei multi, care fiecare aveau
cIte o sarcin tot atita de aspri ca i a lui, sfl-i fi spus
macar o data vreun cuvint, i fiiri ca nimeni sii se plIngii
on baremi sii murmure din pricina acelel munci grele
i tiicute. Si Inviitiiceiui, Intr-o zi, tare sfios, mndrizni
sii deschidii gura i sii spunii:
Iriviitiitorule!
Tar fierarul se opni din munca Jul. $i toti inv1iieeii,
pinii peste miisuri de tulburati, fiicuri la fel. 51, In tiicerca
din fieririe, covaliul Intoarc inspre tIniir i Ii
Intrebii:
Ce vrei?
El spuse:
Stiinta!
mr fierarul spuse:
Trage de funic
$i fiiri nici un cuvInt mai mulL, tIniirul Ii 1LLii iariIi
de in capiit munca de iiurar. 5i all,.i cinci ani se scurseri,
In care, de dimineata pInii seara, InviiiieeluI trigea de
:tunia foalelor, firi de rigaz i firi en nirneni sii-i spunii

151
rn?iear o data vreo vorbt. Tar dac vreunul dintre uce
nici av2a trebuina s lie 5.murit In vreo priein, (le
once f1 ar fi fost Ca, Ii era Ingaduit si scrie 0 intrenare
si s dea iclu1a daselului, dimineal,.a, cind intra in fic
riie. i incterul, fira a dezvt]ui vieodati cele scHse,
arunca hirtia In jarul din vatra on, mai adesea, o punea
In euta dc In tui.b:tnu I san. Daca mu en hIrtia in foe, o
fcea, fr de indoial, din pricin c nu i se cdea nici
un fel de rspuns. Dar dae hirtia era pus In turban,
ucenicul care o dedese gasea, seara rspinsui nieteru1u,
scris Cu slove daurite, pe peretele chilici sale.
5i, cInd se scu.rsera zece ani aa, biitrmnul fierar veni
Ia tIniIru1 Invcel i II btu pe urneri. 5i tiniirul, pentru
intlia onri, dupa ned zece ani, dde druinul funiei eov1
Jici. Si o bucurie mare pogori in ci. 1i clascaliji Ii veib,
zicind:
Fiul men poti si te mntorci in ara ta i In casa
ta, Cu tiinta toat a lurnii i a vieii in inima ta. Cci
pe toatit ai dobIndit-o, dobindind virtutea rhclrii
$i Ij dete sarutul pcii. Tar inv.eeIu1 se Intoarse
luminat in ara sa, Intre prietenii lui ; i Ii tri limpede
viata.

Si rge1e $ahriar tnig:


0, $eherezada, cc minunat este pilda aceasta. 51 cIt Imi
mai d de cugetat!
$i rrnase cufundat un rstimp In gIndurile lul. Fe urm,
adug:
Grbe.te-te, acunia, , Seherezada, dc-mi povestetc povestea
lui Karnar i a preapriceputci Halima.
Ci 5eherezada spuse:
Ingiduie-rni, o maria ta, mai arnin o1eacii istorisirea
acestel poveti; IntrucIt sufletul meu, in seara aceasta, nu se
simte Indeninat laspre ea; i Ingikiule-mi lnai degrab -i incep
povestea cea mai dulce, cea mal Iuminoasi i cea mal curata
din cIte tiu I

152
Si regee spuse
Hotrit, 0. 5eherezada, sint gata s te ascult, cad i eu
Imi sirnt sufletul pornit In seara aceasta inspre lucruri voioase.
$i--ap, zMcveala are s-mi ingiduie a trage Un fobs pentru
mine dtn pida despre rIbdare
Atunci herezada spuse:
FARIZADA SAU
ZIMIIET DE TRANDAFIR

i s-a povestit, 0, preatericituile rege, o, druiiule


cu purtr.i alese, c a lost odat, hi zilele. de odinioar,
e tare inult de atunci ci nurnai unul Allah e atoate
tiutor! Un rege al Persie:i, pe nurne Khosru 5ah, pe
care Atoatedttorul ii clruise cu putere, cu tineree si
u frumusete, i ii pusese In inirn atIta clor de dreptate
IncIt, sub domnia lui, tigrul i iedul umblau grumaz Ia
grumaz i se adpau laolalt dintrun pIrlu. 5i regele
acela, cruia Ii plcea s-i dea seam singur, cu chiar
ochii lui, de toate Cite se petreceau in cetatea sa de scaun,
avea obiceiul sii se preumble noaptea, strvestit in ne
gittor strin, Intovriit de v.izirul su on de vreunul
dititre maimarii de Ia palatul lui.
Or, intro noapte, pe clad cIa o raiti printro maha
dc oameni sraci, trecInd pe 0 ulit auzi nite glasuri
tinereti care rzbteau limpede pIni Ia ci. 5i SC apropte,
impreun Cu so1uI su, dc casUta con urnil din care
ieCaU glasurile acelea i, lipindui ochiul dc o crapt
IUrii a uiL se uitt InIiunt.ru. $z ziri, lrnprejurul unci
ium.ini, jos. pe o rogojin, trel fete care, sI1rinclu:i
inasa, edeau do taiuii. $i cele trei fete, care setnnau.
Intre dc aa curn seainn nite surori, era desivIrit
de frurnoase. Tar cea rnai mict era vdit, i cu mult, cea
mai frumoas din tre ole.
i (ca dintli spunea
Eu, surorile mek, rni-a don, dae-i vorba s
spun o doninti, si ajung soia p1cintaru1ui sultanuhii.
Ca stil,.i i voi cit de mult Irni plac mie plcintele, rnai
cu scam cole do foi, care se chearna ,,pl.cintele sulta
nului. i nurnal bap1acintarul sultanului poate st Ic
izbuteasc aa ! Au, surorile mdc, cc mal,i rnai pizrnui
in inirna vonsirti, cind alJ vedea hrana accea de cofet.uri
alese curn Irni rotunjete o1duni1c cu grisinea icr cea
alba, i curn rnar face frumousL, i cuin miar sub
obrazul
Jar cea do a doun dintre fete spunea
Fu, surorile mdc, flu rIvnesc atita de sus : Eu
ma rn ul tumi sii njung nevasta buctarului sultanu] Ui.
Ah, ceas rnai vrea ! Ca lucrul acesta miar Ingad
smi satur pofteic edo inbuite deatita timp do cIn
tot jinduiesc sa gust i eu din cole hucate minunate din
care nu Se rnanIncti (Iceit ]a palat ! rnai Cu seain miar
placea, inint.rc altele multe, tavile alea CU castravei
umplui i copt,i la cuptor, care, nurnai dad Ic vd cunt
tree purtale PC Cfl de slujit.ori, in zilcie ospee1or date
do sultan, Irni i simt inima pliu Cu totut (10 tulburaic
Of, cc lea mai minca ! Si na uita sa va poftes
pe VOl, din clad in cind, daca sot,ul meu, buciitarul, miar
lngdui ; da nu cred di miar Ingadui
i, dup cc suronile cele dou Ii mrtunisira aStrel
dormt,ele, so intoarsera lnspre scm Ion ecu mczma, cure
sti tacuta, i 0 intiebaia, rlzindua do ca
l)a tu, o, pnIsico, ceti doieti ? Si pentru cc i1
iai ochn In jOS i nu spul nimle ? Ci fii pe pace ! iii a
gaduim ca, atunci clad o s fim sot,iile celor pe care 111
iam aleS, avem si ne straduiin sa to aIitafl) i pc tine
Lie cu vreun nincla doal sultanului, fle cu reun alt.
slujba de cinul lui, ca s fii i tu totdeauna pe lIng
rioi ! Spune, tu ce-t,i doreti?
Si copila, tulbLtrata i inroir)du-se, rspunse Cu Ufl
gins duice Ca o ap de izvor
0, surorile mele 1
flu putu s gr.iasc mai departe. Jar cele doui
fete, rizInd de sfiala ci, atIta Ii deter ghes cu intrebrile
i cu zeflemelile, pIn cc o hotrIr s vorbeasc. Jar en,
fr ai ridica ochii, spuse
0, surorile mele, eu mi-a don s ajung soija stpInulul
nostru, sultanul ! 5i ia drui nite moteni
b1agoslovii ! Jar feciorii pe care Allah i-ar face s se
nasc din iegtura noastr an fi vrednici de pnintele
br. Jar fata, pe care mi-ar plcea SO am dinaintea ochilot
mci, ar ii ehiar zImbetul cerului; firele de pr de pe
capul su ar fi dc aur pe-o parte i de argi ut PC cealalt
; lacrimile ci, dae ar plInge, ar fi ca nite mrgiI
ritare curgtoare; rIsul ei, cInd ar ride, ar Li ca un
zuruit de dinari de aur; mr zimbetele ci, numai cmnd ar
surIde oieac, ar fi toate ca nite bumbi de trandafini
care .i s-ar desehise pc buze!
$i-aa!
bar suftanul Khosru 5ah i. vizirul su vedeau xi
aseultau Ci, ternindu-se si flu Lie bgai de seam, se
hotirIr s piece fr a ascuita mai multe. 5i Khosru
$ah, veselIt pIn peste poate, simU cum i se stIrnete in
suflet ispita de a implini cele trei dorinie; si, fr ai
Imprti niinica din gmndurile sale tovaru1ui de drum,
ii. dete porunca s ia bine seama la casa aceea, ca s se
Intoarc acolo a doua zi, s le in pe cele trei surori xi
s i le aduc Ia palat. 5i vizirul rspunse c ascult xi ct
se supune. ian a doua zi dete zor s Indeplirieasc p0-.
.runca sultanului, aducInclule p cele trei surori dma
.intea iui.
.$i sultanuL cane edea in jel,uI stu, le fcu din cap
din ochi un sema care vroiu s zic ,,VeniU Incoace !
Tar ele se duseri, tremurInd toate i Irn.piedcinduse Ia
race]e br roehii de pmnz ; i sultanul Ic spuse, cu un
zlmbet binevoitor
Pacea s I i.e asupra voastri, o, felebor ! Astzi
ete ziun ursitei voastre, adic ziua in care au sa vi se
mplinensea dorjntele ! Jar dorinIeie cestea, o, fetelor,
cu Ic tiu ; cici regbor nimica nu le r?imIne aseuns ! Si,
mm iri.tIi tu, cea inai mare, II sali VCZ.l cIorinla cu ochii,
i c.petcnia p1iWiiiiari1or astizi chiar, are st lie souI
tiu. Jar lu, cea mijlocie, ai si4 (apcf,1 de su pe bubuca
tarul meu
51 regele, ciupi cc vorbi asfe1, SC opri i SC intoarse
inspre cea mat micti dintre fete care, tulburatL pin peste
poate, ii simi inima cai stn be, i pru gata s s
prabueasea pe (oer. tar sultanul SC rd.ica in picioare
i, uIndo de minii, o poft.i s ada ling ci, pe lavia
jeului, spunIndui
Efti regina ! Jar palatul acesta este palatul Uiu,
Si eu sInt soiu1 tu
5i, cu adevarat, nunl,iie celor trei surori avur ice
ehiar in ziua aceea nunta subtnil,ei cu o strlucire
curn nu sa mat pomenit:, tar nunta sotici bucatarului
con a soiei piciutarului dupt datinile de rInd ale nun
tilor. melt zavistia i ciuda patrunsera in inimilo celor
douii surori mai man ; i, din ceasul acela, mncepur s
urzeasca pieirea surorii icr mai mici. Ci se ferira cu
gnij s-i den PC fa cele cc simeau, i primir cu mulumire
prefcut dovezile de dragoste pe care sultana,
sora br, flu se precupeea s li Ic arate, lngduindu-ie,
Impotriva obiceiurilor Imprteti, s stea In preajrna
ci, macar c aveau nite cinuri atIta de mrunte. Iar dc,
departe de a ii multumite cu fericirea pe care le-o hrzise
Allah, simteau fata de norocul srorii br mai mici
chinunile cele amarnice ale unii i ale pizmei.
5i nou luni trecur aa, dup care sultana, Cu ajutorul
lui Allah, nsu un fat donmese, frurnos ca un crai

157
nou de 1uni. Jar cele dou surori mai man, care, dup
doriua sultanei, 0 vegheau Ia natere i ineau Iocu.1
moaelor, departe de a fi Induioate fa1 de buntatea
SurOnil ion rnai inici i fat, de .Crumuseea prunculul,
gsir iritr-un sfirit prilejul pe care Ii cutau dea zdrobi
inima tinerei iname. Luar, aadar, copilul, PC cInd mama
se mai afia Inca In durerile facenii, Ii puser intrun co
u1c1, do rchit pe care Ii ascunser pentru 0 clipita,
i In locu-i, aezar Un ctelu mort, pe care Ii Intiiar
dinaintea tuturor :ferneilor din palat, dmndul dropt rod
at pIntecului sultanei. lar sultanul Khosru 5ah, Ia vestea
aceea, Se duse i se incuie In iatacunile lui, nemaivroind
sii se Ingrijeascil de treburile domniei. lar sultinita se
eufunda in jale, i sufletul I se cerni, i irima i se zdrobi.
Cit despre noul-nscut, apoi pe acesta mtuile lui
II duser. cu cou1 i II 1tsar pe apa din aniul ce curgea
in jurul palatului. Si ursitoarea vroi ca paznicul grdi
nilor sultanului, preumblIndu-se dc-a lungul malului
ace[ui ant, s zreasc acel co cc se legna pe firul
apet. $i tnase cu o cazina coul Inspne malul pIrIului, 11
cerceta i dete do pruncul eel frumos. $i rrnase la fel
tie uluit ca i fata faraonului cInd a dat do Moise in papuni
.
Or, erau ani multi. de cInd paznicul gradinilor era
Insurat i de cInd Ii tot dorea s aib un copil, on chiar
doi san trei, care sa-l binecuvInteze pe zmisiitorul ion.
Ci donurile sale i ale soiei sale nu fuseser deloc luate
in seama pIn acuma de Cel preaInalt. $i amIndoi erau
apisai do singurtatea cea stearp in care traiau. Tncit,
atunci cInd paznicul grdiniior dete de copilul acela, care
era frumos fr do seaman, It scoase din co i, bucuros
1ii peste poate, o iu Ia fuga Inspre captui grdinii
unde se afla casa lui, i intri in odaia nevesti-si i, en
gins tulburat, spuse
Pacea fie asupra ta, o, fata a mouiui meu! Ia uite
darul din ziua aceasta binecuvIntat, pe care ni-i tn
mite Cci prearnirinirnos ! Copilul acesta, pe care ti-i.
aduc, s ne fie ca un copi] al nostru, aa cum este copilul
uisitourei
i Ii povesti cum 11 gsise In co, plutind PC piriul
din anI,uri ; i Ii spuse ca insui Allah lii trimitea, rs
pltind, Int.run sfIrit, in felul Licesta, stLitornicia rug
ciunilor loi.
Or, slavi liii Allah eel earele a pus simirea de rnami
in SIflUi lemeiior steipe, a:a curn a sidit in inima giimlor
alungute din cuibaiul br porniiea de a cloci pie
trele

Crid povestea ajunse &c, Seherezada viizu zorii mijind 1,


LWaSU, ticti.

Ci Intr-a apte sute aptezeci i cincea noapte

Urrni:

Or, in anul urmiitor, biata mamit, con atIta de crunt


jcfuit do :fructul rodnicici ci, nascu din ingduiula
AtoatedttittoruIui alt biat, i mai frumos decit ccl dm111.
Tnsii edo dou surori vegheau natcrea, cu nite ochi p]ini
do luareamint.e in afar i pini de uri in luntru ; si,
fr a avea mal mult mil decit Intlia oar fat de sora
lot i fat,ii dc pruncul ci, luarii p0 1uri copilul si II
deteril, curn fcuser i cu eel dintli, Intr-un cos pe
pIrlu i Iniar dinaintea palatului Intreg un pisicu,
tpunind tuturor ci 11. nscuse sultana. i uluirea i mih
nirea inti In inimilo bate. Jar sultanul, pina peste ponte
dc umilit, frii do nici o Indoialii ct sar fi ]sat dus de
supIrare i dc minie dac flu ar Li nutrit In. sufletul

159
sAu virtutea supurlerii fal, do orIndele judeului ccl no
neptruns. Tar sultana se cufundt in arnrciune i in dezridejde,
i inima ci plInse toate lacrirnile durerii.
Ci cIt despre copfl, Allah, carele vegheazLi asupra
soartei celor piunci, ii duse sub ochii 1)azniculUi grcli
nilor, care se preumbla doa lungul pIriulut. i, ca i
Intlia oari, acesta II mIntul din ape i II duse sotiei liii,
care II Iridrgi ca pe chiar copilul el., i II crescu hi 101
de cu grij ca i pe eel dintli.
Or, pentru ca dorurile drepteredincioilor lui s flu
rmI.n nicioda[ neimplinite, Allah s?idi smmn1a rod
niciei In pIntecele sultniei, care nscu .i a treia oara.
Ci acuma nscu o dornni. Tar cole dou surori, pe care
ura, departe do a so potoli, le indemna sit urzeascit pieirea
Litrit de mIntuire a rnczinei br, fitcurit i cu feti.a ceca
cc fitcuserit cu fritt,iorii ci. Ci i ca fu gitsitit de gritdinarui
ccl cu inimit nii1ocis, ca 1 cci doi frai impithiteti ai ci,
laolaitit cu care fu crescutit, nutritit i indrgitit tare.
Ci, de data aceasta, cind cole douit surori, dup cc
savirii ticitloda, arittaril lurnii, In locul copilei nou-nits-cute,
un soricut orb, sultatiul, Cu toat l)uflatatea lui, flu
so putu stpIni mat mult i strigit
Allah imi blestem neamul, din pricina rfenwii
cu care rn-am insurat! Este a pocitanie pe care am luat-o
ca marnit a urmailor mci ! i numai moartea poate sitmi
curete casacle ea!
Si rosti osinda do moarte asupra domnitci, i ii puse
pe gidea al lui sit-i indeplineascit slujba. Ci, clad o vitzu
dinainte-i, topitit In lacrimi i in jab fitrit de margini,
PC accea pe care inima sa o iubise, sultanul simt,i curn
coboarit In ci o milit mare. 5i, Intorcind capul, porurici
sit lie dusit i Inehisil, pe toate zilele ci, intrun turn
din afundul p&atului. 5i, din ceasul aecla, liisIndo lacri
milor, nu rnai voi so vadit. Jar biata mamit cunoscu toate
durerile de Pc pitmint.
Tar cele douA surorl cunoscurl toate bucuriile urli !tn
punts, 1 puturA a. guste, tAn vreo umbrA de aicL Inlute,
bucatele 91 plAcintele pe care le giteau so%i1 ion.
.$1 trecunl zile ci ant, la tel de repede peste capul celor
nevinovaU ca 1 peste capul celor ticAlol, aduclad 91
wlon 91 altora curgerca ursltei ion.
Or, plnd cci tnt copil de sutlet al paznicuiui grAdini.
ijar
on ajupenserAlath
mart, seFarizada.
tAcurA o minunAtie peutru ochi. $1 11 chema aa: pe eel mare Farid, pe mijlociu Faruz,
1 Fanlzada era ehiar zimbetul cerulut PArul .1 era
de aur pe-o parte ,i de argiut pe cealalt parte; lacrimile
ci, cId. plingea, erau mArgAritare topite; rIsul ci,
dud ridea, era zUrnet de dinarl de ant; 1st zlmbetele-i
era bumbi de trandatiri deschii pe buzele4 rumene.
Lucru pentru care toti cci din preajma ci, ii dune-au,
qi maicA-sa, trali sAL nu se puteau opri, atunci clod

o strigau pe nume, spunind: , FarizadaP a flu adauge i: , cea cu zimbet de trandaflr, InsA ccl mat acLesea o
strigau nuinal a,a : ,,Zhflet de trandafir.
51 to%i se minunau de frumuseea, de in%eiepciunea,
de dulceata, de Indeminarea ella Intreceri, dud IncAleca
pe cal spre a-i Insoli po lratii sill Ia vlniltoare, clod trilgea

cucele
arcul, oitainice,
l cind arunca jus.d
ngherudel sau strillucirea
sulita; de gin. g91a purpArului
tAril ci, de prciicepercare
ea ci l.aera
stihuri 91dela tiaur
r4e1e
pe-o parte 91 de argint pa cealaitil. 51, clod ci vedeau aa
de trumoasil 91 de destlviritli totoclatil, prieteneie mamet
sale plingeau de tuiburare.
$1 IncA aa se lAcuna marl coplil cresci4i de chehala

sultanulul. 51 ci 1nsui, lnconjurat de dragostea i de ascultarea br, 91 cu ochil rilcorili de fruinuseea br,
ajunse nezAbavnic Ia biltrinlele adinci. Jar soya lul, trilindu-i sorocul de via%A, 1-0 luA In curlnd Inainte,
Intru mila Atoatediltiltorulut. 5i moartea ci fu pentru toti
pricinA de atitea pAreri de Mu ii tie atita mihoire, tacit
1.61
hehaia grdinilor flu putu s Indure a mai locui rnult
vrerne In casa In care rLposata :fusesc izvorul senint11ii
i aT fericirii br. i seduse de se arunc la picioarele
sultanului, i I se iugi ai Ingthlui si lase dinain
marici sale slujbcle pe care be Indcplin.ca de atita amar
(IC ani. lar suitanul, tare intiista( (le (IeSparirCa (IC Un
SluJitor atit.a (IC C1C(iiflCiOS, flU SC iflV()I CU jaiba cc I
SC .fcea, decit Cu inu1t prere de riu. 5i nu II ls pe
gradmar s piece decIt c1up cc ii (IarUi o movie fainic,
In preajrna cctii, Cu niste delniW de pmInturi buiie
pentru plugrie, i Cu nite livezi i pUni, i cu Un
sarai cu dc toate, cu o grdin desivirit dc miicstru
t.ras dc chiar chehala, i cu t) pidnre Intins foarte,
inchis Cu zicluri mnalte i pUma cu pisii (be toate cuioiile,
Si CU tot felul (le ivine salbatwe cii (lUlflCSflicC.
$i acolo Sc (IUSC omUl accia de trcabi si trciiasca ii)
thna, CU coplil iui die su.flet. Si acobo Inconjurat (IC grija
icr dragustoasa, se scvIri i ci in pacea SUipInuiui sau.
Aiha1 Allah Intru mila sa ! Si lu plIns de copiii Jul
:riastri, asa curn niciodata na fost ilIns un tata adevral.
51 duse CU ci, SUb) lespedea care nu Sc mai cia Ia o parte
iii veci, taina naiterii br, pe care, de aItrninteri nici ci
nu o tiuse prea bine pe dud traia.
51 aeo]o, la conacul acela minunat, trir niai depaite
cci cioi biei, in tovar1ia surori i icr mezine. 5i, (tifl)
rusesera crescut,i In Inl,eiepeiune i curd,.ie, nu aveau
mci un alt VIS Xi WCi 0 a]ta ciorinla dec11; si trajasca hi
fel Iflai (1eI)arte, t.oata Viata 101, In acea tihna clesavirsita
Si In acea fericire (luice.
Or, Farid i Faruz plecau adeSCa in vmnatoare Pin
pdurile i prin coclaurile care inconJurau conacul. iar
Farizadei cea cu zImbet die trandafiri ii p]eea rnai cu
scaina s colinde grdinilc. $i, Intro zi, pe dud se pre
gtea ca de obicei sa pIece, roahele von ira sn-i spun1 (.:i
o btrIi do treah, cu un obraz luminat de binecuvin
tare, cerca Ingaduina de a se odihni Un cons cbou la
umbra acelor grdini .frurnoase. i Farizada, care avea o
iniini tot pe atil de mi1oas pe cit Ii era dc bun sufletul
i pe cIt de frurnos ii era chipul, vru S-C) priineasci ea
lflSUSj pe biata btrint. Si Ii dete s mnInce i s bea,
i pe urm Ii puse dinainte o tabla de farfurii Impodo
biti Cu poarne frumoase, Cu pUicinte, cU scovergi L CU
prijituri zemoase. Dupi care o duse in grtc1ini1e ci, tiind
(a este oricind folositor si 1,ii tovrisie celor care au trait
multe, i si ascu1i voi-bele in1e1epciunii.
$i se preunbhira mnipreun lJrirI graclini. Si Farizada
cea cu zimbet de tran(hUir spr.iJiflca merSLll bunei bitrIne.
$i, (Ifl(l ajunser amindoua sub pOrnUl eel mat frUiflOS
diii gridini, Farizada o pofti s ada la umbra acelui
(-opac frumos. 5i, din vorb in vorb. o Intreb, Intrun
sLirit, pe batrIna, ce zice de locul In care se afla, i
(Inca ii era pe pine.
Atunci btrIna, dup cc cugett vreme de Un ceas,
riclic fruntea i rispu rise
Dc bun scam, o, stapIna men, cu mi-am petrecut
viata umbiInd paminturile lui Allah In lung in lat,
xi niciodata nu rnam hodinit Intrun bc mal placu
(i, o, stpina mea, aa precum tu eti fara do seaman
pe pmInt, precum slot pe cer soarele i luna, lii Tel as
-rea s ai In grdina accasta frumoasa, en sa lie i ea
tot aa fr de seaman In .Ielul ci, cele trei lueruri fara
do asemuire care Ii lipsese
mr Farizada con cu zImbet de luna hi pIn peste
poate de uimit afilod ca grdinii ci ii lipseau tre[ lucruri
ram-a de asemuire ; xiii spuse btrinei
Ma rog 1,ie, maica inca cea buna, grabote fle-mi
spune, ca s aflu, care slot cele tie! lucruri fii.rii do ase.
mu ire ie care eu flu le stiu?
$1 htrina rspunse
0, stpIna mea, ca sa-i mu1urnese de gazdurrea
Ce iii dovedito cu 0 iniin atIta de miloas lai d o

(4 ii3
btrIn strin, am s-i dzvlui care sint acele t.rei
podoabe.
i rnai thcu un rIstirnp ; pe urmt, spuse
Afl, clar, ca podoaba Cea dit.ii clintro CCst trei
podoal)e Mri de asemuire, o, stipIna men, dac sar
afla In grdina aceasta, toate psrile (IC prin grdini
ar vern SC) vad i, vilzinclo, ar mncepe si cinte JaolalU
IntrucIt si filornelele i turturelele, i ciocIrliile si silviile,
i cntezon i sticlet,ii, o, stpIna mea, i toate neamurile
cele fr (Ic sfIrit ale p1sireturi1or rnrturisesc en
minunea aceca este mai presus de dc ca frumuset,e. lar
aceca, o, stpIna men, cst.e ]3iulbui elIlazar, Pasnirea
Vorbitoare ! A c1oua dintre acele podoabe firni do use
rnuire, o, stipIna rnea, dac sar afla In grdina ta, pinn
i adierea care face s cinte toti pomii din aceste grdini
sar opri so asculte ; iar liiutele i harfele i. Iiinbale
dintre aceste ziduri siar veclea struneic rupte. IntrucIt
adierca care face s cInte tot,i pornii de priri grdini,
CU S lutele si harfeic si 1irnbale1e, o, stnpIna mea, mnrtu
risese ci ea este mai presus decIt ele In frumusee. 5i
minunea aceea este Pomul-Cinttor! 5i nici adierea yintului
printre ramuri, 0, stpIna men, nici alutele, nici
haifele, nici Iimbalele nu scot un cIntec care s- so asemuie
cu duIcea.a acelor gun fr de numr din frunzele
Pomului-CInttor! Tar cea de a treia podoab fr
de asemuire, o stpIna mea, dacn sar afla in. grndinile
aeesea, tonic apele din aceste grdini s-ar opni din susurul
undelor 101 i ar privio. Intrucit toate apele, si cele de
pe prnint, i cele din man, i ceic din izvoare on din
nun, i cele din orne on din gridini inrtunisesc eLi
en este rnai presus dc dc ca frnmusete. Si rninunea aceea
este Apa-ca-deAur ! 5i, o, stLpina men, dac nurnai o
picLiturLi (IJfl apa aceca sar pune intrun havuz gol, e
sar umfia i sar ridica freniLttIncl in uvoaie dc au
i nar mai conteni sLi t.isnease in sus i s cacl iari,
fr en s se verse vreodata peste marg.iniie havuzului.
Si cii apt acees di mit,. toatA sti4vezle ca peruzeaut cea
swIvezle, Ii place s4 stimpere setea. f lul Biulbiul
ci-Hazar, Pasrea-Vorbitoare; ci cu apt aceea de aur
Loath. i lirnpede ca peruzeaua cea limpede, le place d4
stimpere. setea i gurilor cele flit de numlr din potnul
cii frunze cInthrele.

Cind. povestea ajunse aid, $eherezada vizu will miJln 1,


siloasli. tcci.

ci intr-a apte side ap1ezeci. ci casea floapte

O st4pln a inca, theA minunhilile acelea s-ar afia


tat aceste grdini. te preuslAvit ti-ar ft frumuse%ea. o, tu.
cea dAruiLA Cu pletele strailucirif!
Ditch auzi vorbele acestea tile bAtrinel, Farizada cea
cii zimbet de tranclafir strigh:
0, chip binecuvintat, mAicutA a men, toate-s mlnunate!
Dir flu mi-al spats uncle se aflA acele trei miminA4ii
tAM de asemuire!
Si bitrina rAspunse, sculindu-se sAIl in dnumul:
0, stAplnd a niea, acele trei minunAi vrednice
de ochil thi se gAsesc lntr-un Icc dinspre hotarele Jndului.
liar calea care duce acolo trece chiar prin spatele palatului
In care stai Lu. Ditch, dar, vrei sA trimi4i pe cineva sA
ile aducA, nu al dec11 a-i spune sA urmeze drumul
acela vreme de douAzeci de zile ski, In cea de a doulzecea
zi, sA-1 intrebe pe cel dintli om pe care l-o vedea In
cale: ,,T3nde-s Pasirea-Vorbitoare, Pomul-CintAtor i
Apa-ca-de-Au? 51 drumetul acela flu are sA pregete a4
Ilmuri In aceastA pnivintA. 5i Allah rAsplAteascA-i su355
fl.etul ce bun cu darul accior minunii zmisHte pcntru
frurnusetea ta ! Uassalam, o, bineficitoareo, o, blagoslo
\ljt.() !
5i. bitrina, (IL1I)a Ce SPUSC toate astea, 1i strIiise fru
musel i framele PC lIngi en i pleca inurinurIndui
bi iiccuvIiit.1i.i Ic.
Or, bht.rIna i picrise atunci cInd Farizada, trezin
(luSe din visarea in care o cufundaseri voibcie despre
acele trei lucruri atita do rninunate, Sc gindi SO cheme
ln(Iarat snu si dea fuga dupi en, C:l SnI (Car1 ama]lUnt(
n-mi multe despre locul undo so afhI ele i despre caile
dca ajunge Ia do. Ci daef vizu c era prca deparie,
incepu Sai prefire piin minte vorb cu vorbi puino1e
iiiclruniii pe cue Ic auzise, en sa flU U ite IIJIli IC. 5i SHU Ii
stM CL1IH spoea in SUllCtLl CI (i()lifltH (IC ncinfi1nj, dcn
avea on flumal dca ve(ka acele ni inunitii, macar ci so
silea sa flU SC nai gIndeasci Ja ole. Si porni aLunci si
strabata caririle din gidini Ic sale, j uiigliercle tiUt cart
ii ornu atita do dragi ei toate I so p1rur fir do nici un
farmec j phne dc wit ; i tare s1ciitoare 1 se dOVC(Iila
glasurile psrelelor care ii dedeau binee in cab.
Si Farizada cea cu zImbetul de trandafir so Intrisii
dc tot i mneepu s p1ing pe crri1e gr1dinhi. $i, umbilod
aa, cu lacrimile iroind, lisa in urma ci, pe nisip, in
chegate In niirgIritar, pictturi1e din ochii s1i.
Estimp, Farid i Faruz, fraii ci, so intoarser do In
vinatoare. 51, negasindo pe sora br sul) umbrarul de
i asom ie, uncle atepta de ohicci in toarcerea br, rilni aser
nedurncrii do nepasarea e i pornira so caute. Si
vzuri pe c1riri mrgfiritarele ciizute din ochii ci, i
ii ziser
0, cc trIsti este sora noastri ! $i oaro cc pric
do mIhnire s fi intrat in sufletu] ci, dca :ficuto
pling aa?
i merseril -Pc urmele ci, dup mtrgritare1e do p
crri, i o gisir.i scildat dc lacrirni in afundul tuf i
uri1or. Si det.er fuga la ea i o sruta.r i o mlngiiai,
en srii atine su.fletul iubit. 5i ii spuseri
0, Farizad, surioara noastri, undo ji sInt tianda
lull bucui.iei i undoi aurul VOIOSICI tae ? 0, surioara
IH)nSt.[U, ritspunde
i Farizuda le ziinbi, mntrucIt ii lubea i Un lx.)h000t
do trandafir se ivi pe buzele ci; i e spuse
frail. mel
Si nu cutez, rusinat toata cle con dintii doiina a
ci, sl nai zicli rnnic
Jar ci spuseii
0, Farizachi (@ CU Zimbet do tianda.fir, U, SODa
nonslia, cc dot tainie ut tu1buii a sufietul ? Ci poves
1.et.enc rnIhriiiile t.nle, c1acii to lfl(iOZJ In dingostea
noastra
Si Farizaciu, hotiincluse s voibenson, int.run slir
30 SPL1SO
0, :fraiii mel, nurni mai pine grclinile mole
i o nipdi plinsul, lar mrgiritare1e iroir din
ochii ci.
51, intrucIt ci tceau, 1ngr.ijoral i Intristat,i de o
.iie atIta de groa, Ic spuse
Oh, numi mai pine grclinile mele ! Nu se afUi.
etc nici PastrcnVorbitoare, nici PomulCInttor, n
Apa-ca-de-Aur!
Si Farizada, bisInduse fumat cIeodatt do focul dorm
t.eIor sale, le povest.i clintio rsuflarc frai1or ci curn
o gzduise pe bitrina cea buni, i II Imuri, cu an glas
alitat pIn pest.e poate, ce rninuniii sIrit PasilicaVor
bitoare, PomulCinttoi i Apaca-dcf\ur.
Tar fraii si, dup cc o aseultarLi, rimasei pini pest.e
poate do uimit,i i ii spuseri
0, sora noastril, potolet.e-i sufletul i Inse
nineaz-ti ochii. Cici lucrur.ile acestea, do-ar Ii i pe
piscul cel mai de neajuns al rnuntelui Kaj, noi tot neam
.137
duce s Ic dobIridirn. Ci, spre a ne uura cutrile, poi
tu s ne spui numai In ce be pot fi gsite?
5i Farizada, in rosi nd use toat cli nirturisise do
rina ci con dintli, ii lrnuri Cu ce tia clespre locul unde
ar fi fost s se g.seasc lucrurile acelea. 51 adiugi
Astai tot cc ?tiu, i nirnie mai mulL
Jar ei strigaia arnindoi. deodat
0, sora noastr, ne ducern s Ic cautarn
Ci ea ip speriati
0, flu o, nu Si nu vt duceti I
51 Farid, frateie eel mai mare, spuse:
1)orinta ta este asupra capului i asupra ochilor
nostri, 0 Farizada ! Ci mie, en mai mare, mi se cade so
indeplit;esc. Calul iueu este inch Ineuat, i are s ma
duc neslal:)t inspie hotarele Indiei, acolo undo so afla
ace]e trei Yiinunii, pe care am s Ii le aduc, deo
vrea Allah
51 se Intoarse irispre fratele su Faruz i ii spuse
Tu, fratele meu, rmui aici, en SO veghez
oi lipsi eu, pe sora noastr. Cici nu este bine so lsrn
singur do tot in cas
5i dete fuga tot atunci la calul su, sari In spinarea
mi si, aplecinduse, srut pe fratele su Faruz pe
sora sa Farizuda, care ii spuse, plIngInd de zor
0, naic al nostru, ma rog tie, las pustiei drumul
acesta pUn de primejdii, i descalec. Decit s Indur
lipsa tu, mai bine nici s flu vd, nici sil nu am vreodata
Pasirea-Vorbitoare, Pomul-Cintator i Apa-ca-de--Aur!
Ci Farici ii spuse, srutindo iar
0, surioara mea, IasiU pustici spaimele, Intruc
lipsa men nu are s fie prea lung i, cu ajutorul lui
Allah, nu are s mi se Intimple nici un nccaz i nici o
supirare la drumul acesta. $i-apoi, ca s nu. te mai
chinulasca grijile, cit am s lipsese, iact un jungher pe
care lii las
i scoase de Ia briu un junghcr, en rnInerul htut cu
niigritare1e dintli czute din ochii Farizadet pe cmnd
era copili, i ii dete Spunhil(1Ui
Jungherul acesta, o, Farizada, are sti-t,i arate In
cc stare ma aflu. Din vreme in vreme, siil scoti din
teaeii i siii cercetezi limba. Dc-ni sii1 vezi tot nsa d
curat i dc lucitor cum e acuma, are sii Insemne cii nt
tot viu si pun do stintate ; ci deai sii1 vezi Intunec
on ruginit., vei ti ca mi sa intImpiat vreo niipraznii, sau
ci ma nflu iobit undeva ; si deai si--I vczi pic.urInd de
singe, sti. fit incrcdiiil,atii cii cu nu mai sInE pnintre cci
vii ! Si, deo ft aa, lu i cu Iratcle meu sii chemati asu
pra men mila Celui preLunalt
Spuse i, fan a vroi sii asculte nimic, iCCii in
galopul calului pe drumul cc ducea inspre t,.ara Indului.
5i morse ci aa vreme de douiizeci de zile i de
douiizeci de nopi, prin pustietLi1i in care nu se afla
nimic aitceva decIt iarba verde si Allah. 5i In cea de a
douiizecea zi do mers ajunse Intr-o clinpie, Ia poalele unui
munte. $i in cImpia aceca era un copac. 51 sub copac
cdea Un CiC tare batrin. 5i faa acelui prea biitnin
eic se pierdea cu total sub pletele lungi, sub tufele
spnincenelor i sub fuiorul unei biirbi cumplite i aihe
en Imna proaspiit diiriciti. Tar mIimie i piciotirele Ii erau
peste poato do slabe. Jar bnineile i tilpfle i so sfIreau
cu nie unghii amarnic de lu.ngi. 5i depiiha cu mIna
stInga Un irag dc miitinii, pe rind mIna dreaptii o inea
nemicatii In dreptu fruntii, cu degetul aritiitor ridi
cat in sus, aa cumu -i slInta datinu, spre a adeveri cii
Unul singur este Ccl preainait.. 5i flU Incape Indoiali
cii moneagul acela eta un schivnic batnin, care pLiniisise
lumen rifle mai stie din cc vremuri uitate.
Si, intrucIt ehiar ci era intiiul ins r care, In acea
zi a douiizecea de drum, 11 iiitilrica In eale, crioru1 Farid

1(39
deseilec si, inindu-i calul de dirlogi, se duse pIn Ia
eic i ii spuse
Sa1ama1eku lie asupra ta, o, preacuviosule
5i btrInul ii rispunse la salarnalek, C cu un glas
atIta dc ItIbu,it sub desetul mustl,ilor $i al brbii, ct
pririu1 Farid flu l)Uu si aucU decIt nite murmure de
n em ides.
!\lunci criioru1 Farid, care nit se oprise acolo deeIt
spre a eapata 1muriri despre ceea cc venise s caute atIta
ic departe dc l,ara sa, Ii zise : ,,Trebuie numaiclecIt st
aud cc spune ! 5i scoase din clesaga de drum iite :foarfcci,
i ii spuse cicu1ui
0, preaciristite unchesule, Ingduiemi sII,i
cele clteva ingrij in do cane nu ai vrcme si vezi tu niil,i,
(UfUn(Iflt cuin cti, l(ii1 die contenire, In eugelrile
\iOxiCi

Si, Intrucit seicu eel b1trIn nu ridic mci o irnpotnivire


i m art nici o suprare, Farid Iricepu s taie, s1
reteze i sLi potrtveasdi i barba i rnustlile i sprIncenele
i pletele si uughiile, cIteun pie, cite-un pie, pln cc
eicui iesi Intinerit Cu douzeci de ani, pe putin. 5i, daci
ii fcu binele acesta moneagului, Ii spuse dup datina
bnbierilor:
S-Ii lie cu priint i Cu desftare!
lar seicul eel btrIn, dac se sirni uurat astlel de tot
Ce Ii Impovarase trupul, se art mu1umit pIn peste
poate i zimbi Inspre drumet. Pe urm, cu un glas care se
fcuse mai limpede ca al unui copil, Ii spuse
Allah coboare-i asupra ta bin eeuvlntrile sale, o,
fiul rneu, pentru hinele pe cane i-1 (latOreaZa monea
gui de mine. Ci, ori.cine-ai Ii, o, drumeule de treab, Slut
gata i eu s te ajut cu sfaturile i cit priceperea mea
i Fanid nu preget s-i rspund:
Vin tare de departe, si caut Pasrea-Vorbitoarc,
Pomul Clnttor i Apa-.ca-de-Aur. Poi oare s-mi spui

170
unde pot sui le gsesc ? Ut flu tII chiar nIrnic despre dc?
Cind auzi vorbele acestea ale calatorului acela tinerel,
cicul so opri deQdaUi din depanatul mtnii1or, atIta
de tul.burat fu. i flu rspunse nimic. 1 ar Fund ii Intrehi
Tineheu1e t.aic, pentru cc nit grrtieti nimic ? Nu
z1bovi siini spui, ca sinunii Ins calul s1 Inghet,c
dac stil ceva on claciI nu tii clespre cc te mntreb
lar eicul, pinii ]n uninii, ii spuse
l)e buiii scarnI., o, flul incu, tiu i locui undo se
afli acc.Jc trei lucruri, i drumul care (luce Ia ole. Da
binele pe care mi Iui Icut este atita de mare in ochu
mci, cii nu Indur, in schimbul lui, s to indrurn inspre
napraznele cole amarnice ale unei Inceicini en aceca
Pc urniii, adiIugii
01, fiul mcu, mai bine zorete do tentoarce PC
undo ni venit i dute idiiriit in lana ta ! Cii flicii,
mnaintea in, au trecut pe aici, i nu iam mal viizut sii
SC ii Intorsvreodata
Jar 1?arid, pim (IC baibat,.ie, SpUSC
lJncheulc taicii, aratiimi numai ealea pe ca
meng, i flu tc Ingnija mai muit. intr.ucIt Allah rna diiruit
cu niste brale care so pnicep siil apere pe ccl care le
arc!
ha eien1 1.1 Inlrcba domol
Piti curn sitI apeie do niIc Navede, o, copilul meu,
mai ales clad acci Navede sInt mu xi mu ?
Jar Faiid scutunii din cap i rispunse
Nu estc putore i titric dec11 Intru Allah prcasli&vi
tul, 0, pr(inStitUIe eie ! Ursita mca so aflii Ia gitul men,
i onielt a fugi, ca tot arc sii mii urmeze ! Spunemi, clan,
de vreme cc tii, spunemi cemi rimine de Jiieut !
In felul acesta, ni sit mu Indatorezi

Cnd .povcstea ajunse aid, $cherczada v1zu z&rii mijind i,


1ioasi, tile a.

i71
Ci intr-a apte sute saptezeci si aptea noapte

Urn.i

Daci vzu czi nu poate dovedi s-1 ititoarc1 pe drumetuE


ccl tinerel din rostul lui, BitrInulCopacului bg
mmna Ia chirnirul cu care era incins si scoase un gogoloi
de cremene roie. $i Iritinse druinel,ului gogolotul acela,
punInd
Piat.ra aceasta are sIt te duci acolo uncle are sri
to duca. Tu Incaleca pe cal i azvirleo innintea ta. Si en
are Sa se 1ostoi(.leasca, mr tu s mergi pe urrna ci ptiii
unde SU Opri. At ii fbi sii (teScaleel i si legi caInE cit IrIui
de piatra necasta, jar en are sa stea acolo pe lOb pina
cc tei Intoaice. Jar tu s te cnl,cri pe muntele acrLa, pIm
(a pisciii pC CdIE? Ii zareti dc flibi. 5i peste tot pe unde
nu s Ic, duct pasii, ni si vezi nite pietre maii, iietee, i
ai s auzi ziitc glasuri care nu sInt a ici glasurile apelor
in gherdnpuri, aid ale vmturilor in gen uni ; ci sint glasu
rile miilor dc Navede. $i au stJ uric tiiste vorbe care
Inghea sIngele In orn. Ci tu s nu Ic iei in seam,
Ir.trucit dacL speriat, \ei Intoarce caput Ca s Ic ui.i
indirt, pe cInd dc au s te strige ba de aproap. ba
de departe, vei fi preschirnbat, pe clipri pe clati, laIrn
staai neagr asemenea Cu stIncile negre din and muntc
c:i ctacil, IznpotrHindute acelor chenilri, ni s niungi in
piSC, vei gisi acolo 0 colivie, mr in colivie vei gsi
Paslreavorbitoare. 5i si spui : ,Sa1aina1eku I rc as
pm Li, n BiulbiulEl Flazar ! I.Jnde este PomulCintritor
[Jnde este ApacadeAur ? $1 Pastirea orbi b
sri-li spun tot. Uassalarn
mr seicul ccl htrIn, dupi cc spuse toate astea, scoase
Un (3ftat aclInc. 51 nirnic mai mult..
Atunci Fond sAri zornlc pe cal; sji zv?nII piatra Inainte
din toate putenlle lul. 51 gogololul cel tie cremene ro.jie se
dituflLriunile
me, se duse dea rostpeogolucare
l. $1 caluJel 1W FanlstrAbAtea,
d, tin fuiger pnintrepeste
bidivi , de-vMuglle
abia putea sA sepejinil dupicare
ci pninletre
drceea sglsepestelzbL
piedidile de
pe carecoo
10 treceadinui
In zbor. i sestincA
rostogolt ajadin
mat deparniunte.
te, cu o iujealAtunci
A nedomolitA,sepInA
ojwi. Jar crAIorul FarM se dete jos de pe cal i rAsuci
fniul pe dupA piatra de cremene. f$i calul lmpietri pe
cole patru picloare ale lu!, zi nu so mii clinti, tie parcA an Li Lost pironit In pAmint.
51 pe datA pninWi Find Incepu sA se catere pe munte.
51 nu auzi dlntru-ntIl nimic. C!, pe mAsurA ce urca, vedea
pAmtntul cum se acopenAcu static de piatril neagrA, care
Inchipuiau oamenl JmpletriU. $1 ci flu sjtia cA acelea enau
tnupunlle fcclorilor de cnai care cAlcaserA Inaintea lui pe
acele locurl ale deznAdejdii. 51 cleodatA, cUntre stinci, se
auzi un tiplit cum nu ma! auzise el In vua%a itt!, ci care
Lu urmat numaidecit, i din dreapta i din stinga, de alte t.ipete care nu aveau nimica omencsc. 51 flu enau
nici urletele vinturilon turbate de pnin pustletAti, nid
mugetele plralelor umflate de prin mun4i, nici vuietul
vInturlurilor de ape clnd se prAbuesc In genuni, In
truclt erau giasurile acelor Navcde. $1 uncle ziccau: ,,Ce
viol? Co vreiV Ian aitele ziceau: ,,Opril,i-l! Opriti-i I
Jar allele ziceau: ,,Dati-i bnlnci! PrAvAii-1 IndArIitP
Jar altele Il batjocoreau, stniglnd: ,,Ho! Ho! PrApAditule!
PrAptkdituie ! Ho! Ho! Haida4iai ! Haida-Hai I
Ci crAiorul Farid, LAnA a se lAsa aniAgit de acele
glasuri. sui piepiic muntle ma! cleparte, cu sIrguinA .i
dlrzenie. lan giasurile so fAcurA In cunind atlta de multe
ci atita do aniarnice zjl, adeseoni, rAsufuarea lot Ii trecea
atita de aproape de obraz, ci atlta de InfnicocAtoare ajunse
zarva br, ci de-a dreapta ci den siluga, i Inainte i In373
darat, i atIta erau do nipraznice, i atita de chinuitoare
so fcea strigarea br, melt prinIu1 Farid, fr de voia luj,
fu cupriris de tremur i, uitInd sfutul Btrinuluidela
pac. intoarse capui sub risuf1area niai tare a unuia dintre
glasurHe acelcu. Si, tot atunci, Un urlet spimintto
SCOS do SOdOmU! do glasuri :fu urnmt do o ticere mare.
$i Crai4OrU1 Iaiid Cu preschiinba ntro stana do piatra
ncagrii.
Si, In poalele inuntelui, in fri pi i calul, care in
P1eIaeut lfltr() stinc fir chip. mi gogoloiui do piatr
tOiO. rostogol in duse, ii lu diumul indlirlit I nspro
I. ttrlnuiCopacuiu i.
Or, in ziua aceca, doninita Farizada, clupli obicciul ci,
scoaSe jungherul din t.esacui po care II purta nesm intit
(a brIu. $i so glben i i Incepu si tremure, cind v.zu c
fiorul, eel Inca in U,JLlfl. atita de eurut i atIta de strlucitor,
so Ince1oase acuma i ruginise do tot. $1, prbudnduso
in bratele prinl,ului Faruz, cure veni se fuga la chemarea
ci. strig
Ah, fratele meu, undo esti? Dc cc te-oi Ii i.sat eu
s pleci? Ce-al pit tu in acele lri strine? Vai de
pcai.ele mdc! 0, tie.Ioas Farizada, mi-c sil de tine
i o lnbueau sughiuri1e care ii zguduiau inima. i
crliiorul Faruz, tot atIta de amrlt en i. sori-sa, Incepu
s-o aline; pe urm, Ii spuse:
Ceea cc sa intImplat s-a intImplut, o, Farizad
intrucIt cei seris tiebu.ie s se irnpIineasc. Ci do data
aceasta este rindul meu s m. due si-1 caut pe fratele
nostru i, totodata, sli aduc cole tre.i lucruri care ia
pnicinuit robia in care pesemne c a cazut acuma.
Tar Farizada, rugIncluse do ci, strig
Nu, flu ! fie-t,i mil, flU te duco, daclt te duci s
cauti cc a jinduit sufletul men nes.ios ! 0, fratele meu,
dacl ii sar Intimpia vreo npasti, cu a muri
Ci plinsetele i lacrirnile ci nu-i eltinar pe criorul
Faruz din hotrlrea mi. i lnicleeii pe cal i, dup cc ii
174
1ui bunrmas de Ia soWisa, Ii dete un irag de rnt
Meut din mtrgritare1e care 1 usescri .Lacrirnile curse din
ochii de prunca ai Farizadei atunci cmcl plmnsese ea a
dOua oar, i ii spuse
Daca mirgritnrelc accstea, o, sora mea, nu an s
rnni eurg prmre degetole tale uncle dupi altele, dc parci
Sar ii lipit, va fi semn (i i eu am urmat soarta rratelui
U OStIU
$i Farizadn, foarte triskt, spusc sirutindul
l)eie Allah, o, i ultdi cul mcu, s flu pti nImie
51 sii. tc intorci acasa CU naica al ilOStru
Si, Ia ritcIui, pli n lul Faruz 1u& calca care d won
Insire meleagurile lad ul ui.
$i, in cea do a dnuazecea zi do eltoiiC, dote peste
WHiinuICopa(ului, ewe edea, eum ii gisise craioruJ
Iflli(i CU (legetUl aratator do Ia mimi dreapti In dreptul
fiunii 1. 51, dupa salamalekuri, rnoneagu I. inirebat, ii
povesti prinl,.uiui tot. cc pai,isc fratesu, i strui din
tonic puterile sll int4)alca din drum. Ci, dac vazu
Ca flU aic s ajungi in ii ci Un cipiii cu struinl,a aeeei,
ii dete gogoloiul do piatr iie. Si palm il duso pe
Jlacau Ia poalelo muntelui acela al blestemuiui.
Si pri n lu] FUUZ so avmntft pe panta munto] U, SI
glasurile so slIrnir in paii lul. Ci ci nu Ic asculta. 5,
In hu 1 irile, In amen I ni,iiiie i In st iig1leIe br, nu rspun
den flflfli(. Si iacata en i ajunsese In umatatea urcuu1ui,
(md aUzi doodata 1111 strigt In Urma lui
Fratolc meu ! Fratele men ! Sn flu fugi de mine
51 Faiuz, uit.Incl dc once grij, se uitoarse mnspre
glasul acela, ii lu schimbat. pe diti ifltl() stanat (IC
piatra neagr.
i, in palatul ci, Farizadu, (arc nu nsa din mmni
iraguI do inrgritaie nici zi fliC noapto, i care pref!ra
necurmat boabele printre degete, simi deodata c boa
bole nu Sc mai supun curgerii depinate do en, i vzu c
so Iipiser uncle do allele. $i strigi ,,O, sirinanii Jmal,i
175
ai mei, supui toanelor mele, am si v gsesc ! i Ii
sugrum toat durerea In sine i, fr a mai zbovi en
boceli zadarnice, so strvesti in haine de voinic, isi Ju
armele, se Incinse cu ole, i porni clare, luind calea pe
care o luaser i fraiii ci.
i, In cea do a doutzecca zi, dote do seicul ccl blUrin,
care sta sub copac Ia marginea drumului. i domnia ii
dete binele i Ii spuse:
0, preacuvioase mouIe taici, nu cumva ai vzut
trecind peaici, la douiizeci de ziie unul dc altul, doi
crisori tineri si frumoi, care c?iutau PasareaVorbit.oare,
CopaculCinttor i Apa-ca--deAur?
$i batrinul raspUnSo
0, Fariznda, stpInn inca CU zunbet do Liandafir.
iam vizuL .i iam indrumat. Jar ci, vai ! ca i atit,ia alt
craiori inainte do ci, au fost oprii in clrumul hr do
cItre cci Navede
Si Farizacla, dacLt vizu ci rnoneagu ii spune pa
nuine. ramase pina peste poate dc nedumeriia jar b
tumnul ii zise
0, domni a stri1ucirii, nu toau aingit ace
care tiau povestt despre edo trei lucruri fri da ase
muire, pe care au venit sil le caute atitia crai i craiorL
Da ei flu t,iau spus i primejdiilc care sint de infrunlat
Intro Incercare atIta do grea en mneercarea In care :u
intrat
5i Ii spuse Farizadei toate cite avon do infruntat, dac:t
so ducea Sii5i caute fia1ii Si cole lid minunitii. iuz
Farizada Ii souse
0, preacuviosule, sufletul meLt este t.ulburat Cu
totul in sinea mi do vorbele talc, Intruelt sufletui uor
dc Infricoat ! Ci curn s clau Cu inclarat, cind sint datoare
siini gsesc fiatii? 0, preacuviosule. asculta ruga unei
surori iubitoare i I)oV,Uietelfla eum s-i dezleg din
vraj

176
lee icu1 c Ibitrin rAspume:
0, Farizada, tilci de rege, Iacti gogoloiul de atrA
tarensiteducipeurmelelor.Cinualsipogsai deziegi. din vrajA decit atunci cirid at sit Ii stiplna celor
fdorinja
ret mimmit iL $1deIntruacit doblndi
flu-U primejciuleceea
ti sufletulcedecit flu
din preste
icina dragostcuel deputh4i,
traW Ml, ci nuatunci
minati do
ceen ce este CU neputinji are si41 tie rob. AtM, dar,
ci nici unul dintre flit oamenilor flu au putut sit biruio
chemarea giasurilor lui Navede. Drept care, ca si-I nAz
bqdi pe Navede, trebul sit te lntr-armezl Impotriva liii
cu iscusinlj, lutrucit Navode are mare putere. lar Iscu.
sina fillor oamenilcr are sit biruiasci toae puterile
liii Navede!
51, dupi ce spuse bate astea, Bitrlnul-Copacului ii
dote Farizadei gogoloiui de piatrit roie; pe urmi, scone
de in brlu un smoc de 1.IuA i spuse:
Cu smooth isbn uureI de Unit, o, Farizada, ad
si-i biruIeti pe toti ai lui Navedet
SiadAugut:
Apieaci-ji Inspre mine cununa capulut tiLl. 0,
Farizada!
Iiw en 1151 apleci luspre ma,neag capul cel cu pletele
pe a pane do aur far pe cealalLi de argint. Si bitrinul
spuse: Flicit At oamenflor, cu smocul acesta uureI & s!
biruiezjti puterile celor din vizduhuri i toate 15iretlipurile
Lul Navede!
5i, ficinci smocui In doui, Ii puse Fanizadei in fleoure
ureche cite an gheiotoc, .cl Ii ticu seam cu mica si
purcoachit Ia drum. Ian Farizada Ii litsa pe mosjneag i
zvlrii cu dibitcie piatra inspre munte.
51 ajunse astfel In cea dintli slinci, ,ji descttlecA cie
pelanai
cat i pornIntricctoare.
i sit irce spro piscuri, mr glasurCi
lie seea
i stirnirdoabia
it sub padi ei, didnctti
ntre stenii deauzea
piatri neagri, un
cu a
177
tnurinur surd, neprmzind nici Un cuvini, nepriceplud nici.
un strigt si, ca urmare, neincercinci mci 0 spairni i
VtZU (10 SUBS, far a so opii, nmcar (ii era ginga i
fl)adui (ii p[(inarCle Ci flu (ilCflSO1a vreo(lata 1Cit rHS
piu1 (Ci [fl()1iC a) CUL1Ii br (liii grad Ii i]O (aSCI. Si ajurise
a se stovi In piscul mUn (cliii. Si, lfl liii jbOCUl
podiai [Lii do pe piscul ace]a, zIri o col vie de aur, di nai ntea
ci, pe Un stilp do aur. i in colivie viizu 1:iisiieaVoibi
toare.
5i Friztda so cpezi i puse mma PC colivie,
stilgInd
Pasiie Iasre eti a inca ! e,ti a mea ! $i n
Sitmi Scaj)i
5i, lot alu!1c1, I-i SCOflSC, ai.UflCifldU1e cit (010, doapele
(IC huut din tiieciii, amase wunia do pt.isos, care o
iU(uJSCtt sur(la In stiigntee i In hulele lul Navede. intru
(it. tonte glasuribo liii Navode tucusera iWUJflfl, i 0 1.inite
in are d( In, non peste nm unto.

Cincl povestea iijunse aici, $ehcrezada \iZU zoril in.ijmd i,


i3I.ioasu, ta.eu.

Ci Intr-a apte siite captezeci i opta noaple

L51 In adineul zicelei t1ecri marl, in limpezimea neciii


1.inat. so ridica glasul Pasniii\orbjtoarc. Si spuse, cu
toi clopoten din Ca, cmtind pe limba ci dc pasare
Ah, C?1?fl, (lh (U11?,
0, Iarizad, o, IctrzzctcUi,
Tu, (CU CU ZI1)Z bet
De tranda fir,
Cvin. a putea,
In ce orbiri,
Snii Vrenu acunt
Spre niciri
$uii (UUt Clflhlfl ?
0, noapte, oh
Jlli, ochi, J3riVirZ
Eu Uu, cii tiu,
Eu, decit tZ?U,
Eu tuu nial Inne
Cine eti tu

0, Farizad, 0, FarizadCi
Ak, ockii, au
Ak, nopi senine!
Eu tiu mW bine,
Ak, decit tine,
Cine eti tn,
Cine esti tu
ilk, ochii, ()chU,
Aim, ochii
Eu
Rociba ta sint,
Fri tgad,
IIerev,
Mere?J,
0, FarizadL
0, Farizada

Asa eInt.a, o, auLeior ! aa cinta PasreaVorbitc are.


Tar Farizada, vrjiti pmn peste marginile vrijirii, Ii
itt i suprri[e i chinurile ; i, mncrezinduse in vorba

179
psrii nzdrvane care i sc figduise roabLi, nu prcgeL
siti spuna
0 Biulbiul clI-Iazar, 0, rnmune a azduflu1ui, da
in eti roaha, d0Vedete1fl i, dovedcteni
5i. i,inlbiu-1, drept rspuns, cIiit
Iarizada, Farizada,
1k.ii 1ICCStE, poivflCe.1C,
Porunete, Farzzada
liLh?LCIt, jara td1nd,
11 te (l.seUitL,
A to asculti,
11 tO (S(li lt(I,
I-enirz,. 1?lH1e nz.cC1?l71 a_IL
1l fll(l i S1(1)Ufle
In (1oriiza ta

is{unci Faiizn(la ii spuse ci are nmi multe lueruri


do (erut, i meupa CU a o ruga si arate unde se afl
Co!aculCmnttor. $1 l.3iulbiul, in cmatecul ei, ii spuse s
sc InioaIc Inspre pain i;ealaliti a munteiui. i Farizada
se intowse Insprc panta climpolriva pantei pe care urcase
i priVi. Si vzu la miVlocu1 povirniuhii accia Un poni
atIta de uria Ca umbra lui ar Ii putut s adpost.easei
0 caste intrea.a. t so iinna in cugetul ci, i nui da
pr:n gind cam ar putea sa scoata din raclacini i s ia Cu
en pomul aecla. 5f Biuli:inl, vaZmdUi nedumerirea, o
)nuri, cmntina, en ui era (leloc 1rebuinia sift sCoata din
rid;cini cnpneul eel hItiin, i ei era destul sii rupa 0
(rCngu (un ci i so sdeasca in (e ice iar plcea
are sft vaiii. pc dal. curn prinde radacini i eurn ajunge
un porn lot 1i (IC frumos en i acein Pc care II vede
CICI. $i Farizada so duse I:i Copac i auzi cIntecul care Sc
ridica din ci. i mtelosc c so afla dinaintea Copacului.
Cinttor ! IntrucIt niel adierca vintuh!i in giiclini1e persie
nesti, nici altiutele indienetti, nici harpele Siriei, nici
i1imbalelc Egiptului nu au SCOS nicicind vreun cintec
asemuitor Cu zvonui ccl dulce al gurilor cele Iuiril do
nurnr care so aflau neviizute in :frunzele Pomului acea
(Iii tarel,.
i, c1upi cc Farizacla, ven.indui in lire din vraja
in care o cufundase cititecul, rupse o ramuri din Co
pncu1Cirititor. se Intoarse ia Pastrea Biulbiul i o rugi
siii arate undo so afla ApacadeAur. Si PasarcaVo
Ii spuse s Se mtonrea inspre sonre-apune, i s so
duc si priveasea pc dupii stInca con albastr pe care are
sc vada acolo. Jar irarizada so intoarse Inspre scare
apiine i ViZU 0 stInci do pezea curat. Si so duse In
spre en s, pe dupa stinca do poruzea curat, viizu cuin
izvora Un piriia, subline, en de aur topit. i apa ancea,
loat.a do aur, a pirIia.uiui pe care ii. asuda stinca de
peruzea, era lnca i miii dc-a miriuiie sc vezi striWezie
i limpede en insi apa peruzelelor.
Si pe stinci, inIco seobitur, se afla un vas de
(Ie1:r. 51 Farizada I ua vasul i ii umplu Cu apa cea
straiuctua.re. 5i so Intoarse Ia Bu1hiu1, cu cliii dc clestar
PQ ufl:iij Si CU (TOUJ ga CCU cinlatcnre in mIflil.
$1 iaeata ca Fauiza(ln eca cii zimbet de trandafir
UJUnSO stpina pe (010 tiCi IYiTflUflUi,ii iii.ia do asomulle.
5i ii SpLISO j)aS1lii Bluibiul
(.), tu, con miii frumoasi, mia nwi ramas C)
niinte si.i fac. 5i anunie spre a mi--c veclea i.ndepIinii
an venit deatIta do cic-piute dupa tine
51, in trucIt .Pasirea o pofti s g1iiusci, Faiizada spuse
OL1 gins ti-emurator
Frai.i inei, o. T:iIUIIJIUI, fratii nici
l ulbi t.iL daca auzi vorbele acesen. piru tare stinjeni ta.
nt.rucit stia c nu sIn in puterile ci sil Jupte Impotilva
color rnuli,i UI 1 Ui Navede i impotriva vrajilor br, i
itia ci si en IC era SLIpUS dintotdcauna. 5i ii zise pe data
ca, dacit ursila o iuiase pe domrii sil izbindeascL ii
era Ingduit i ci do aci Inainte, ir nbc teanili, SO slu181
jcascul i s1 Se lepede acurna de slpInii ci de pIn atunci.
.i, cirept raspLins, cInl
Cu stropii, CU stropn, (1 strop.
Dc ap, (tin vasul eel pun, de cletar,
0, Earizadu, o, Farizad,
Cu shopii, CU stropii, cu stropii
Sfropete, o, traudafirule at rneu rar,
Strope,ste staneleacelea de inunte (puma(ia,
0, Pariz.ad, o, Farizadd
Si Farizada 1u intro inIn olul de cJetar, mr in
rnina cea1a1ti hia colivia de aur cii paxrea Biulbiul i
creanga (Ca (1fltat.oae, i porn] pc 1)liia rnunt.eiui in
JOS. $i O1idCMtior) (Ta de o stana (IC piMr neagra, C)
stropen (ii (itcVfl picaturi (IC AI)aCadC--J\Ur. 5i pi
prindea \iaI,n n Sc Sci)iJnl)a In Oni. Si Parizada, JTh a
lasa fli(1 () Si iIi nestropita, dete ifl kJ ul acesta i dc
frati ci.
mr Farid i Faruz, dcz1egai aa din vraj, se repe
zira S() surute pe ora br. $i toti VOifliCii, pe care en ii
trezise dm somnul br de piatr, venir si srute mmna.
51 se fgduiri robi ai ci. 51 tot,i laolalt coboriri iar
Inspre cImpie, i inclecar iarai pe can br, dupa
Farizada ii dez}cgi i pe acc1ia din vrnj. $i pornir
Inspre Copuci] 1VIoncaguIui.
Ci (ncngnI nu se mal afla pe pajiIe, mr Copacul
nici ci flu mai era pe pajite. 5i Biuibiu], cind fu mire
bat.a de Fanzada, ii raspunse cu un gins care se inispri
dintrodatu
Pentru cc vrei s1 vezi iar1i, o, Farizadi ?
ia dat fctei oameniior invl,ttura dc a se siuji de smocul
de lmn care biiuie glasurile rele, glasurile vrrnase, gin -
surile potrivmce i toate glasurile care tu]bur? 1Iuntruri1e
sufletuiui i ii oprese s ajung iii piseuii. $i precum
dasclul pImIcte dinai.rmtea Inv.turii sale, tot aa i
Moneagu1Copacu]ui sa mistuit (md li-a trecut i
In\tatLtra lul, o, Farizadi ! i deacuma Inainte relele
(are ii chinuiese 1c cci rnai muh,. dintre oameni nu au
si rnai aibi nick o putere asupra suIetuiui thu. Intrucit
ni s1 tii s. n u1,i mai lasi suftetu.t st usculie de In tIm
I)kii din afarn hi, (are flU au puteie decit din priciiia
ncest.ci ascul tan. Si fli lfl vatat sa CLU1OSLI netulbuinica,
((Ire este rnutna fenicirilor toate
Aa grii 1simreuVoibitoare, pe locuI un(.le se mnifla
mnni nte CopacuW1oneagu1 ui $1 to i se ininunaii dc fm
niuseea leluliu ci die fl vorbi i do adiiicimen cugelulut

Si oastea cane alctuia ainiut Fai:izadei porn i mal


(leparte la drum. Ci flu peste mult ceata incepu S seacl,
IntrucIt voinicil slobozL diii vraji de Fanizada, pe rnisuri
ce ajungeau in cheplul clrumului pe care veniscri, se
Inii.sau unul cite unul dinaintea ei ca sii rnarturiseasci
mcii o data vorbele lom de multumire Si, SiirUtiudU mirma,
ii luau bunrimas cle In ea i dc in fiii i. $j, in
seam ceiei de a douiizecea z.iie, domnila Furizada si
pninii Farid i Faruz ajunseri in pace la easa Ion.
Or, de Indatii cc so dote jos de pe cal, Farizada nu
ziibovi Sa atline Co1ivii in grdinii, sub un umbrar. 5i pe
datii cc Biulbiul scoase ccl diritli tn! al glasului ci, toute
piisiinile detenii fuga so vadii i, daca o viizunii, Ii deteri
bineie Iaolaltii. Intiucit Si filomee1e Si turturelele si
cioclrIi ile Si silvii Ic si eintezoii Si sticletil Si toate flea
murile cele fiiii de s[init ale pasaretunilor care siilis
iuiec prin livezi mirturisiri cii frurnusetea ci este mm
presus de frumuseiea br. Si, Cu giasuni rnai subtiri on
mai groase, ca nite almee, tinuri h.angul cu ciripitut
ion Ia rnaneiele ci singumatice. 5i de fiecare data cIiid
en incheia un tril clibaci, ele Ii viideau Incintarea cii
nie urale piire de Carmec, In limba ion dc piisiiri.
$1 Farizada se duse in un havuz mare, de alabastru,
In a cirui oglindii Ii fiicuse obiceiui sii-i priveascii
pleleie-i cele de au.c pc-c parte i de argint pe cealaitii,
1 virsA In el o picAturA din apa adusA In olul de e1etar.
I picAtura de nut se umtlA i se ridic.A l crescu In
uvoaie lucitodre, ,jl flu conteni sit UsjneascA In sus i sil
caclll iarLI trIntit, revLlrslnd o revcnealA de petenA do
mare In aerul aprins.
Si Farizada sAdi, cii chiar mlinile sale, creanga luaU
din Pomul-ClntAtor. $i creanga prinse numaideclt Mdiicmii
1, In ctteva clipite, se fitcu un copac in tel cle
trumos ca I acela din care odnitslise. 51 se porni un
clntec atlta de frumos, cit nici adierea vlntulul prin
Uvzile Persiel, aid ahitutele 1ndiengfti, nici harpele
Siniei, nici %imbalele Egiptulul nu at H putut sit scontit
farniecul unul cintec a,a de ceresci i, en d asculte
gurHe cele nevitzute i1 lAnA de numitr din trunzele
dintitrete, izvoarcle se opririt din curgerea lot susurittoare,
pitsitnile InsiWi II curmanit glasurile, ian adierea cea
hoinanit de pe cAnitnl Id stnlnse niittitsitnihle.
5i viata Ii Incepu iunibi In cnn s$ In gritdinile acelea
zIlle sale de fenicire netulburatit. Ian Fanizada Il luit
lanAI plimbitnile el pnin livezi, opnindu-se ceasurl In ir
sit stea de vorbit cu Pasitrea-Vorbitoare, sit asculte Pornuh
Clntittor l sit priveasqit Apa-ca-de-Aur. Ian Fanid $
Faruz se dedanit lanitl iletrecenilor lot vtnittorqti i gonnelor
de-a cithare.

Cnd povestea ajunse aid, Seherezada vAzu zorli mijind 0.


stioasLl. titcu.

Ci intr-a apte side aptcz.eci i noua noapte


Urnuit:

Or, Intr-o zi, pe o citrate din pitdure, atita de strlrntA


Inch ei nu putunit sit se den ha vreinc de-o pafle, cci doi
fraj se IntI1nir Cu suitanul, care se afla Ia vIntoare Si
se deter jos do pe Dal, cu mare grab, i se temenir cu
fruniIe In pimint. i sultanul, peste miisuri de uirnit
ci vedea in pdurea aceea dot criori vitej i de care el
nu tia nirnic, nnbracati falnic de parc ar fi fost din
chiar ahtiul su, se simti ispitit si priveasc mai bine
in chip i 10 spuse s se ridice. i fralii cei doi se ridi
cari in picioare, i ezur dinaintea sultanuiui, cu ohii
plini de o mirel,ie care so iotrivea de minune cu Infi
sarea br cuviincioas1. Jar sultanul rmase tulburat de
frurnuset,ea br i ii privi 0 vrerne, fr a spune nimic,
mtisurIndui din eretet pIni. in taIpi. Pc urm, Ii Intreb
cine smnt si unde locuiese. intrucIt inima ii era fermecat
de ci i so tulburase foarte. hir ci rspunserii
0, rege a] vrernibor, sintem fiji rposatu]ui rob
al tu, Ingrijitorul de odinioar al grdinilor, i locuim
flu depaitc de aid, in zasa Cu care ne-a Indatorat drnic.ia
ta
i suitanu] se bucur nespus cunoscIndu-i pe feciorii
siujitorului su eel eredincios ; da se mini c flu se in
fiaser In paint pIn in ziua aeeea, spre a face parte
din alaiul lui. 51. ii Intreb de pnicina nevenirii br in
palat: 5i ci rtspunsera
- 0, rege al vrernibor, iarta-ne daci nu am venit
pInii astizi s ie inftim dinaintea milnilor tale dan
nice; da noi avern 0 sor, mezina noastr, care ne-a
fost data in seam u iimb do moarte de etre pninteie
nostru, i pe care o veghem cu o dragoste ce nu ne Ingduic
s putern gIndi a oparasi
5i sultanul fu Induioat pIna peste masura do legatura
aceea frteasc, i se tulbur tot niai tare de bucunia
aeelei intilniri, zicindui ,,Na 11 crezut vrcodat e
s--ar afla In ImpLIrLI1ia inca doi flLIcLii atIta de desLIvIriii
Si tOtOChit atIta de dcz1egai do oiiee lacomie ! 5i Ii
veni dorina de neInfnint sLii vaclLI In casa br, spre a
raconi mai bine ochii u chipurile br. $i IC rnrturisi

183
numaidecIt dorinia sa celor doi .f1ci, care rispunser
en ascu]Ui i en se supuri, i gi-birt s.i lie strji.
crawl .Farid o lua c-urmncl Inainte spie a so duco so yes
tensea pe soi-a sa Fai-szada cle sosirca sultanului.
Si Farizada (iUO nu era depi-insn ckloc si primeasci
onspei, nu tin um s so poarte spre a face ctini Sc CU-vine
cinste casei lot in fata su1tanuui. 51, in fIsticeala
ci, nu gsi ailceva mai bun decit sn so duc i s1 so sm-tU
aSC-a Cu iiletena sa Biulbiu], Pasnrca--Cintatoate. 5i
ii spuse
0, Biulbiul, suHanul no lace cinstea dc-a veni s
no vad asa, mi- HUh tiebuic sal ospataim Grbete, clar,
dc mn Inva cuin am putea s facoin fat,n, in aa fel en
ci s1 peee nuilluinit
5i Biulbiul as.unsc
0, sltpIna inca, oslo de p.LISUS Sit il1. bucatareas
sit gateasDa tavi i tavi de 1)UCiLtC. lfltrU(It nuinai o tav
i Sc potrivetc astazi sul Lanului i ri.umai ea so core s
so servcascI. 5i u(eastai o tavix cu castrave.i umpluti
Cu m1rgritai-e
ai- Farizada, do tot nedumeritn i gIndinci Ca limba
Pt1snji a Incurcat vorbele, so Impotrivi spunInd
- Pasre ! Pasre ! nu te gIndeti ! Castravel,i Indo
pal,i cu mrgrilare ! Pi o mincare ca asta uncle sa
mai pomcnit ? DacA regele ne face cinstea s vin la
not In masa, Iai-a inclolala Dii vrea Sd rnarnnce ceva, flu
s;i roni,aie nnirgi1.ritare Dc bun searna Ca ai vrut sa
SpLLi ,,o tav do castravcl,i Cu umplutura de orez, , Biulbiul
?
Ci PasaicaVorbi t nit-c sti-ig supui-ata
- 13a deloc ! Ba deloc ! Ba deloc ! 0 umplutura do
inn i-gai-itare, de mirgritai-e, de margiritare ? Nicidecum
(10 OreZ, nicidecum do OICZ, nicidecum de orez
Si Fat-izada, care so incredea cu totul in Pasrea nizdi-van,
plec degrab sa dea porurra bucataresei cea
bmttina sa gate ts 1 taa de ctstiacIi en mnigiitaie
Si, mntrucIt rniirgLiritarele u iipseau din easI, flu fu greu
si so gsease destul do multe spre a umple o tav.
Estimp, sultanul, mnsol,it de craiui Faruz, intr In gr
din. Si Parid, care ii a5tepta in poart, ii Iinu seara eii
i II ajuti s dcsealece. lar Farizada ea cu zimbet dc
tranclafir, cu ina ascunsi intlia oarI sub iamac (intru
elt asa o povawse l.hulbui), veal sni srute mmna. 51
su.Itanul fu incmntat pIn peste poate tie gingia e
a1easI si do euriia tie iasornie cc se revrsa din toati
laptura sa, i, gIndinci.use a hltrIneea lut fr de ur
inni, Incepu sI iicrimcze. Pc urraa spuse binecuvin
tindo
Acela care iasl inhsi cIupi ci nu moare ! 0, pa
ri ute al u nor copi i a tit a de fm mosi, d1 i-ui asci Allah an
lo do vaza dca dreaptii sa printre (Ci fei-icil1i
Pc u.iina adauga, cobormndu-.i iii pi-ivirile asupma
Farizadci care sla tot. p!ecata
Ci, o, fiici a siujitorulul meu, o, lujei- inmiresinat,
dune in vreun tuii unde st no ndpostim de arit,a

5i sullanul, (U Faiizada care trcrnuma toat.a Inaintea


lu i, ti en cci (lOi Tmaii ai ci in urma, porn i spre umbmai-.
Si ccl (until lucru care Ii sari in ochi sultan iiluj Khosi-u
$ah fu havuzul c-u apa do culoarea aumului. $1 so opr
a ci ipi sl priveas.i minuninduse, i strig
Cc ap minunat, .e p.hicerei s t.e uil,i a en
$i SC (IUSC SO ada flHi tie apr-nape. i deodat auz
cm tar-ca airiul uj(1 a (atom. $1 in ti nse a ureche ferme
eaUi Inspre inuzica aceca care coboma (tin (Cruri. 5i ascu]t
Inclelung. Pc urmn.i strig
0, ce cIntare cam n-am mai auzit vreodata
5i inti-ucit, ca s aud mai bine, poinise insprc purtea
de unde socotca ca Vine Intecul, iacata ca deodat cm
tecui Incetil si a theere mare adorm grdina toat. Si
din toni] acelei t.aceri marl se riclici glasul PasariiVom

u7
bitoare, Intrun cIntec singuratic, rasunator i pitirna.
St zicea
Binevenit... sulbanul... Khosru $ah ! Binevenit!
Binevenit! Binevenit!
i, cu ccl din urm tril scos de glasul acela Dare dcs
cinta vzduhurile, intreg corul pasareturilor rspunse
pe liinba sa
- Binevenit! B.inevenit! Binevenit!
Si sultanul Khosru $ah fu uimit cle toate astea,. iar
su.fletu1 lui, ccl atIta de tulburat de Loate cite vIzuse In
trun ristirnp atita do scurt, fu Induioat pIni peste
poate. 5i strig
Mci este casa fericirii ! Oh, mi da i puterea i
scaunu domnesc en s k)cuies: Cu voi, o, cupii al gradt
iuu-ului mcii
Pc Urma CUIfl ci toemni sIn gata si Ineeapii a intrcha
pe Faiizacla i pe frnlii si do obiria minuniItii1or clespre
care el flu izbutea S1 den intocmai seam-na, ci ii arii
tarn Porn u 1Cintiitor Si Pasarea Voibi tonic, Si Farizadi
ii SpUSO
- In ce privete minunt,ii1e acestea, este n poveste
pc care am sa I povestese sultanului nostiu stapinul.
dUpa ce are s so odihneasei
$i ii pofti pe sultan s ad ehiar sub umbtiiut DC
stujea do adapost psrii Biulbiul, si undo toemni erau
aduso bucatele pe o tabla mare. $i suitanui sezu jOS, sub
umbrar, in locul do cinste. Si i so cletcr s mtuinee ens
tiaveti i cu i iiri tare, e 0 laifurie do aur.
Si sulianul caiuia chini (I Ii plweau castravet,ii urn
pluti, dud ii vzu pe farlui-ia pe care lnsmsi Farizada in
pimea dinainte, fu IncIntat. do grija aDeea pe care nu o
pricepea. Ci numaideelt ramase poste nisur do nedu
merit clnd vizu c lit be do a fi umpiut,i, en do obiei,
cu or-ez si Cu fIstic. castraveii el-au indopai cu mrg
ritare. $i spuse Farizadei i frailor ci
Pc viata mea! ce noutate i la umplutura aceasta
(IC castravei ! I)a de Dind oare se pun mrgritare in be
(IC oreZ Si de fistic?
Jar Farizada era gatagata s scape tablaua i so
Ia Iug (IC tulburare, cInd PasreaVorhitoarc, dud gins,
I] strig pe sultan pe nurnele lui, spunInd
- (), stpIne al nostru Khosru 5ah
mi sultanul ridic fruntea inspre Pasrea cea vorbi
tome, care VO1bi 111W cieparte CU Un glas adInc
- 0, stupIne a] nostru Khosru 5ah ! Da tie cInd COpli!
unui sultan a] Persici pot, tie ]a nastere, s fie schimbai
in alto vietuftoare ? .I)ae, dar, o rege al vrernilor, ai
(rezut odinioara un Iucru atIta tie peste putin de crezut,
nu a.i temei sii to minunezi dinaintea unui lucru aa de
mtiunt ca aeesta (Ic acum
Pc urmi adugi:
Adu-i aminte, o, stpine al nostru, de vorbe]e pe
care Ie-ai auzit acum douzeci de ani, intr-o cas srae!
Do Ic-ni ultat, o, stpIne aI nostru, fngduie roahei Furlzadei
s tile mat spunii o data!
5i Pasrea, Cu un gins ca graiul eel dulce al Jccioarebor,
spuse
0, surorile mdc ! cInd am s fiu soia sultanu]ui,
am si druiesc niste urrnai binecuvintati ! IntruDIt
feciorii pe care Allah i-ar face s se nasc din Impreu
narea noast.r ar fi vrednici do printele br in toate pri
vintele ; jar fata, care near racori ochii, ar ii chiar zirn
hetub cerului ! Prul ci ar fi tie aur pcn parte i de argint
pe cealata ; lacrimile ci, cInd ar plinge, ar fi murgri
taie ; risetele ci ar ii dinari de aur, iar zimbetele ci bo
boci de trandafir
Si sultanul, in vorbele aDestea, ii acunse capun
paime i Incepu sa suspme. Tar durerea lui cea veche se
:ficu mai vie decit in zilele amare ale treeutului. 51 toate
gIndurile inbuite In afundub su fletului sLtu dezniIdj
duit ii nvlir deodat in inimit i in sfisiarLi.

181)
Ci Indat glasul Psrii Biulbiul se ridic iarisi, ciiii
,i 11(1 VOlOS. Si spunea
- Dilti dcc parte iarnacuriie. o, Farizad, dinain
tati5Iui ti%u
5i Farizada, care RU putea Sil RU asculte de giasul
prictcnei sale, (Icte Ia o parte iamacuriIe. 51, odat cLi
eEc, ciIzu i panglica sub care U sEa strins prui. 51 sulta
nul vazu totul si, u rniinile Intinse Inainte, se ridic sco
kind un strigt mare. 5i glasul Psrii Biulbiul ii strig
Copila ta, 0, rege!
Cci de aur pe-o parte ii erau pletele, i de argint
pe partea cealalt ; i avea dou mrgritare de bucurie
pe pleoape, i un hoboc do trandafir pe buze.
5i regele, tot aLunci, so uit i Ia cci clol frati, care
edcau cuininli. 5i so VHZU In ci. 51 g[asul Psrii Biulhiul
striglI
Copiii ti, 0, rege
Si, pe cInd sultanul Rhorsu 5th sta Inca Impietrit de
tulburare, Pasrea-Vorbitoare povesti repede, i liii i
rupitlor 1w, povestea br adevrat, de la inceput pIth
Ia sfirit, fr a uita nici un ainnunt. Ci flu ar fi do
nici un fobs 5-0 rnai spuem 0 data,
Si nici flu-Si sfiriise ea bine povestea, Ca sultariul
ii oopni sili, strini unii In bratele altora, isi amestecau
Iacrmile si sruturibe. Mrire aceluia earele adun la
im bc dupli cc a despiirt,it, lui Allah Atotputernieul i
Atotnepatrurisni!
51, dup cc ii mai vcnir oleacil In fire din tulburarca
br, sultanui spuse
0, eopiii mci, hai cu mare grab 5-0 gsirn
mama voastril
Ci, o, asculthtorii mci, s flu mai zugrvirn tot cc s-a
petrecut atunel cInd hiata mama, care tria singurL in
umbra chilici sale, II vazu pe sotul ci sultanul, i eind
aII e oste mama Farizadei cea eu zimbet do trandafir,
Si a odor doi flei minunaIi, fraUi Farizadel. 51 mrire
lui Allah a cruia hurtate este fi de sfirit i al
ciriiia jude flu greete nicicInd, carele a fout s rnoar
tic eJUda, in ZJUa straiucirii, cele cIOUa surori zavistflicO.
i caicic a menit desfituri lungi i viat; piin de len
eirc regolui Khosru Sah, su1tniei sot,ia sa, coconului
ccl hUJfloS Fafld, eocnului cci hurnos Faruz i domni
I,ci :ea frurnoasi Farizada, pmn cc a venit Despritoa
rca color (0 SC au ciragi i Spargatoarea sindrofiilor i
slav Acelui (arele. in vesnicIa sa, flu cunoate schim1)aroa.

51-acdasla-J povestea cea minunat a Farizadei cea


cu zIml)et do tiandafir. (1 Allah este Inca mai tiutor

Dup cc Sclciezada povesti poveslen accasta rnicuta l)onia


ta(_TO sI.iiga
0. sc)ri men, cc ciulci sint vorbele tale, si Ce vrjitoare,
e pinaspete, i e gustoase $i ce minunatii este pNestea
atrasl n

lw ieele Snhiiar zise


E a(ieVIat !

Si Doniazadel I se pru c vede ocliii iegelui umezit:i, s


spuse $eherezadei incet de tot
0, soya men vad parc o lacnimri In ochiul .ce1 slIng ni
iegel U i, 51 pticii ni ti] lacri ma In och U ii U 1 ccl (hep1
51 eJwreziic1a :50 U1i in rege (u o ul tLltura furi, zImbi i
spuse, swut mdn pe rnicu
Fie ca Legele si flu simtLi phcere rnai nhic ascull.ind
povestca lul Kamar i a multpncepultu [laiirna
tar reele 5ahriar zise
Nu cunosc povestea aceasto, Scherezacla, i tii d o atept
i e o doresc I
)a spuse
De-o vrea Allah, .i dac rc.gele Imi Ingiduie, am .o incep
n line.

i 91
Jar regele $ahriar, arnintinduil de parabola adevratei tiinte,
syuse:
Bincvaiesc am itbdare pIni mime spre a a&culta i po
vestirea aceasla

5i clad povestea ajunse aici, $eherezada vizu zorii rnijind L


fioas, tcu.

Ci Intr-a ctpte sute optzecea noapte

IVijeuta Do iazada sIrii


0, 5eherezada sora men, Allah tie asupra In gtal)eto de
no povesteste povestea .Ini Kamai i a nwl1pr1c4)uieL flalima.
51 f3eherezada SI)USC
POVESTEA TAIl KAMAR I A
MU [TPRICEPUTIT HALIMA

Se poestte c a lost odat, in vechimea vremilor


ci Allah este mui tiutor ! - un negutor foarte pre
uit, pe nuine Abd el-Rahman, pe care Allah e1 Atoaterittor
Ii binecuvIntase cu o fat I cu Un fecior. i
negutorul dedese numele de Steaua-Diminetii fetei sale,
dati 1 iintl frumusetea ei desIrit, i de Kamar biatu-.
Jul, dat fund c era ca Tuna, Intocmai. Ci cInd crescur
mal marl, negutorul Ahd elRahman, dac vzu tot ce
le harrizise Allah copiilor ca farmec i a dcstvIrire,
i se Thcu o Inca arnarnic s nu care cumva sa i-i de
oache vreun pofticios on si i-i vicleneasc vreun desrn
tat, i Ii tinu inchii In cas pIna Ia vIrsta de paisprezece
ani, neingduind nimnuia s-i vacla, afar de roaba cea
batriria rare Ii ingrijea de mici. Ci intro zi, cInd negu
titoru1 Abd el-Rahman, Impotriva ohiceiului sau, era
intro stare de voioie, sotia lui, mama copiilor, ii spuse
0, printe al lui Kamar, iacata ca fiul nostru Ka
mar are s ajung la vremea Insuritoarei i poate sa se
poarte de-aci Inainte ca un brbat. Da tu cc socot.i?
Au este ci fata on baiat, ia spunemi ?
193
5i negutoru1 Abd e-Rabman, pinti peste poate de
ncclurnorit, Ii riispunso
mist!
En spuse:
Apol etunci pentru cc to lncitput,tnczi sA-L ii ascuns.
cit pe o fatit, de ochti Intregli lumI, 0 nit-I iei en
tine In suk, t,si nu-1 dud sit stea lingil tine In pritvitlie,
<a sui cunoascit lumea l Ca sit-i cunoascit lumea pe et
*fi sit cUb mAcar In felul acesta cit al u.n feeler In stare
sit Ic inocteneascit ci sit rostulascit treburile vlnzitrllor
ak cumpitritrilor? Aitminteri, dupi vial. cea lungit
(Aliah meniti-o-ar LAM de sflrt I), nimenea habar net
even de urmacul titu, care degeaba le-ar spune oamenilcr:
,,(u slat fiul negustorulul AM el-RahmanP cit nu are
sit audit deck rulspunsul pun de necrezahit supitratit, 0
pe bunit dreptate: ,,Nu to-am vitzut niclodatit! $1 nu am
auzit niciodatit sit se 11 pomenlt cit negustorul AM
el-Rabman at Li litsat vreun flu cr1 cm care, mal do.
aproape nu mat de departe, sit se asemule cii un flu!
$1 atunci, o, ce nitpraznit pe capetele noastre! stitplnirea are sit viM ci sit punit gajba pe bunurile tale, 0 sit-I
despoaiepefiultludedreptullul!
$1, dupit ce spuse toate astea en mare Insufletire, fe..
mets urmi cii aceiqi glas e
$1 tot qa4 0 cii fata noastri SteauaaDlminem
Ac vrea s.c ant femeilor care via pe Ia not, en nitdejdea
cli arc s-o ceanit vreo mamA a vreunui filch de seama
Ci sit-i tie aDestula sc4le, 0 cit not, ha rlnduene, avem sit
ne putem bucura Ia nunta ci! CAd lumea, o, taicit at liii
Kamar, este mentit din viath 0 dIn moarte, 0 noi nu ctim
ziua soroculut nostru!
La vorbeJie acestea ale sc4iel sale, noguittorul AM
el-Rebman chlbzui vreine de un ceas, pe urmit sitU
caput s1 rispunse:
. 0, filch a mou-meu, dreptu-i I nimenea nu poate
sti fugit de ursita care Ii este legatit de git. Ci tu tii
blue c nu miam inut eopiii aSCUnI in cas. decit
pentru DLI imi era fric s nui deoache creva ! i)e cc,
dar, m Invinuieti pciitiu chibzuinta ea i uit,i do g1ja
cc rn-a cUi1uzit?
En spuse
Alungat fie Ceiiu, Procletul ! R.oagte lfl
Profetuiui, o, eicu1e
El spuse
J.inecuvintarcL1 lul AHah s lie asupra sa 51 asurra
tuturor alor sal!
Ea urm:
Siacuma. punei increderea in Allah care
s tie curn s-l :iereascli pe eopi.lul nostru de ispitele
cele pctoase i de ochiiil eel rau. 51-apoi, iat colea
turbanul din matase alb de la Mossul pe care I 1am
fcut lui Kamar i In care am avut grij s cos cutiuta de
argint in care se afl Inchis sulul cu versetele cole sfin.te.
apariitoare de once rutate ! Poti, dara, in toat linitea,
s1 ici astzi cu tine pe Karnar, ca sa-i dni s vacl su
kul i s-i ari, intrun sfIrit, prviia tatuilui siiu
51, .fir a rnai a5tepta Incuviintarea sol,.ului el, dete
fuga s-i eherne pe biatu1 pe care a-usese gri.ji s4
Imbrace cu hainele iui cele mai frurnoase, i 11 adusc
dinaintea printeiui su, care se umfi in sine i se
1umini Ia vederea lui, i murmur
Maa11ah ! Numele lui Allah lie asupra ta i im
prejuiul tail, ya Kamar
Pc unin1, indupiecat do ne\ stsa, SE r1dic. 11 r
tie mIn i plec cu el

CIn.d povestea alunse ki. SehecLda zorn mijind i,


s.fioasii, tilcu.

I 9T
Ci mfl!r-a SC11)fe SUtP ovizeci i unci noapte

Urrni:

Or, de curn trccur do p agu caci br xi fw ciiva


In uli1i, Sc pomenir mflcofljurai (IC tree ttorn care
sc oprcau in ivirea br, tulbural,i pIn pestc marginile
tulburrii, do flcu i de frurnusetea iui, plin pentru
suflete dc pojarul iadului. Ci fu Cu totul aitceva cmnd
ajunseri in poarta sukului. Acolo, trectorii so oprir dc-a
binelea din umblat i unii se duser si srute mIinile
iui Kamar, dup cc se temenir cu salamaickurile dc cu
viin1,i dinaintea ttinesiu, jar allii strigau
XTa Allah ! Soarele so arati a doua oarI in diminea
a aceasta! Crai-nou str1uetc ca-n iuna Ramadan
pesle fpturile iui Allah ! Lunnou se ivcLe asliizi
peste suk
iasa Sc minunau din bate prtile, be.i do IncIHtare
si fciridu-i U1WJ de bine fiicuIui, inghesuinduse cu
ghiotura linprejurul lui. lar printe1e acestuia, pun do
mInie sugrumat.ii Si incurcat do tot, degeaba Ii suduia
si Ii alirnnea, c ei nici flu se sinchiseau, pierduti In
minunare fat de frumusetea cea peste fire care i fcea
vrjita-i intrare In suk, In ziua aceea do binecuvIntare.
i, in felul a2esta, Ii dedeau dreptate poetuiui, IntorcInd
asnpra br Inii vorbele acestea:
Doamne, tu zlm.is1itai fruinusetea
Ca sti ne ici i minile cu Ca!
i tot tu spui: ,,Ptiziivti Cu teamti
i)e ce-i poprit, si de minia-mi grea !

Doamne, iu frumuseilor izvor,


i care tot cc e frumos iubesti,
Curn ar putea nzste ftipturi supuse
Sa flu iubeasci ce-i ca din poveti,
Cum si sugrume dorul carei nthi
Spre ce-i scidat in frurntisei cereti?
Cmnd neguI,toru1 Abd el-Rahman se vzu aa, in.
mijiocul irur.i1or de brbal,i i de muieri stInd grmad
dinaintea lui i Inleinniti de minunare dinaintea fiusiu,
rmase pin peste poate de nucit i incepu, in sufletul
lui, s-o 1narce cu blesteme pe nevast-sa i so afuri
seasc cu toate afurisirile pe care ar fi vrut s le arunce
nechematilor accia, punIndu-1 In seam toate cite j se
Intimplau atIta de vdit suprrtor. Pe urm, Ia captul
rbdrilor, Ii Impinse repezit pe cei care 11 Irnpresurau
i se fur.ii grahnic in prv1ia sa, pe care o deschise i
in care, nurnaidecit, Ii puse pe Kamar s stea jos, da In
aa fri ca neobrzarea tretorilor s flu poat a-i atinge
decit de departe. Tar prvlia ajunse locul de oprire pen
tru tot sukul, jar IngrrndeaIa i-a celor marl i-a celor
mid se fcu tot mai mare din clip In c1ip : IntrucIt eel
care ii vzuseri vroiau s-i mal vad, jar cci care nu ii
vzuseri se trudeau din toate puterile s-1 vad i ci
cit de cit.
i iaDt c1, estimp, se apropie de prviie un dervi
cu privirea pierdut ca o rugciune, i care, de cum II
ziri pe Kamar ccl frumos stind lIng tati su, i atIta
de ehipe, se opri scotInd nite oftaturi adInci i, CU Ufl
glas tulburat pin peste poate, rosti stihurile acestea:
Ia uite ramul arborelui ban
Cum ade pe-o tulpin de ,sofran
Sub strlucirea lunii-n Rarnadan.
i cind Intreb apoi anume:
,,Cum ii zice pe nume ?
Curn te nurne,sti tu ?
El rtispunde :,,Lu1u !
Jar en. ii strig atunci dcaci
,,Lili !
Ci (i raSpltfld.ecLtlm(z ua

t)uiiu (LLIO, (ic.LViL1l ccl batiiii, aiuitinchixi In tau


barba, pe care-o avea lung i a1b, so duse pin 1ingt
prvlie, Intre rindurile de privitori care so ctctci. Ia o
parte dinaintei, din cinst:.ire :at do virsta Iui inairit;atL
Si 11 privi pe biat cu nite ochi plini do lacrimi, i Ii
dirui un iinunchi de busuioc dulce. Pc urini. sezti jos
PC lavita tejghelei, pe locu [ cci mai do IIi bui Ic tan.
5i, curn sta aa, chiar ci I so putenu pnt.ri J p2 lIna
droptate aceste votbe ale poeuIui

Pc dud bdiatuL el cu chip Jia i.iws


edea in tihflU, jar Vr(L)Z tai $(4U
Era cu rtIsdritul iuminos
AL Luniin Rain.acion en o
Si ram clc1turi icdi vine
tin preacinstit .eic, ct-nfictr
Dc dervi, ctrs in schivn.ieii kcLine.
Cu ostenell ,si rivne indelungi
LilLbOV1il cercetind cu prisosinpi,
Intrea ga-i tain?i, c1npi-atItea mnnc,
C) dobindisem vrcdnic tiini.
Arprecnrrnat i fete si feciori
Oblduise inirn.ti iniloas,
Sau, Cu alte cuvinte :
Eu ii utrcb tTfllflflC
,,Cuin Iti zce )C flZLlflC ?
El rpundc: ,,.MrIritur J
Eu .strg: ,Vino La mine, a.adar !
C ci rispuncie-cza:
,(aa ! lace be
De-ajunse-ntocmai unei scobitori -
.BtrInc oase iitr-o piele roas.
Gustind ospiitl ca .Lfl maglire bin,
i-avea clrgutun preajrni totdeaiinci
(i, clupli cite se spune, nu deplin
Polnit femeli sni indure struna,
Micur ca se vd.ise price put
i l.a irzcd aerior, i l.a Trial dulce,
::i tZntIrul Zeid fund pZcut,
i tinra Zeinab, cind sti sii culee
Cu l7li1iQfl1HZLWt(t-fl duio,stc,
lar restul ULre pururi ca de piatrtL
Era. cuadevarot ruinunie
lie un ap cv cutatura soatr,
o (upru snni.ts dzn. juvj,
Fie o barl)a orz obraz nzai Un,
Seicui gate. la O1Cc r(ls fat,
/1pururi sprinten, ca Un magre bin
CInd oamen.ii care se buluceau fermecati dinainte
privIU1ei vzuri starea de vrajt a derviului, incepur
sa-i impirtaeas(a intre ci cele cc cugetau ziDind
LJnliah ! toi dervisui slut Ia fe] Seamnii Cu jun
gheiuI neguah)rI.11ui de (niocase : flu fac: mci o osebire
mire burbalese si ieniesc
Jat u1ii strignu
Aiungat s lie Celiu 1.)e1vu1 Sca)a!a pi
hiUatui ccl 1riigiUa ! Pripdiiar !\liah pe dciviii
sowi itsla
Cit despie neguatorul .Abd clH ahman, piinte e
naiuIw Kannr. apoi ci, daci vzu toate acestea, ii
zise ,,Cel mai cuminte st ne intoar?ern acasa aim
devreme decit de obicei. Si, spre a-I hotiri pe dervi
s piece, scoase de Ia chimir un galben i iI cIrui
SpUnififI
la-i,i partea ta de astiizi, o, derviule
i, totodat, so Intoarse Inspre flul su Kamar i Ii
spuse:
Ah, fiul meu, Allah s-o riispiLteasciI pe inaicil-ta
dup curn i so cuvine, cii nea iricinuft stiizi atItea
nepliiceri
Ci, IntrucIt derviu1 nu so cliritea do pe locul siiu i
flu Intiridea mIna ca sii Ia galbenul diiruit, ii spuse
Scoalite, mou1e, ca sii mnchidem dugheana i
no ducem in calea noastr!
i, griind aa, se ridic In picioare i dote s trag
obloanele amIndouii. Atunci derviul fu nevoit sii se
scoale do pe lavia pe care se pironise i cobori In uliii,
ci fiir a putea sii-i desprindii o clipii privirile do pe t1-
niirul Karnar. i cInci negul,iitorul i fiul siiu, dupii ce
Incuiari priiviuia, Ii tiiari drum prin bulucul do lume
i porniriI Inspre ieirea din suk, derviul se luii dupii ei
i irierse, piiind pe urmele br i Inso1indu-ie fiecare ciiiciituri
cu 1iicinituI biitului siiu, pInii Ia poarta casei br.
Jar neguiitoru1, viizind stiiruinia derviiului i necutezInd
sii-l suduiascii, din cinstire faiiI do dreapta credintii, precinn
i din pricn)a oamenibor care se uitau Ia ci, so in
toarse Insprc acesta i 11 Intrebii
Ce doreti, o, c[erviule?
El rispunse:
0, stiipIne ab meu, tare doresc sii ma pofleti la
tine in. noaptea aceasta, i tu tii cii acela, care este poftit
cste oaspeteie ml Allah proslivit lie el I
i piirintele mi Kamar spuse:
J3inevenit Lie oaspetele Jul Allah ! IMri, dari, o,
c1erviule
Ci Ii zise In sined : ,,PeAllah 1 am sii viid eu cine
rni- schivnicul iista! De-o, avea vreun gind ascuns fatii
do fiu-meu, i dacii soarta lui cea rca l-o ispiti sii Incerce
ceva, lie din seinne, lie din vorbe, negreit cii am sii-l
omor, am sii-l Ingrop In gridinii, i am sii SCUI pe mormiritul
iui. Once-ar fi, am sii Incep cu a pune sii i so dea
demtncare, lucru ce se datoreazi orlcArul oaspete pe care
Allah scoate hi calel $1 11 bAgA In cad 1 portrncl
tine! aApoalco sA4 ducA ibricul 1 ligheanul de splat,
0 mlncare ci bluturA. lar derv1ul, dupil cc se spAt
rostind numele liii Allah, se aced a rugA flu so ma!
MIcA pIcA ce flU IngIni toatA surata vacti, pe care o
lungi cii surata mated 0 cii aceea a pocln$L DupA care
spuse blsmUlak hicepu s Ia din mlncArurile aduse pe
tablale, ci fAril lAconiie qi cii multA cumpAtare. $ multumi
ltd Allah pentnu binefacerile ltd.
CInd negutittorul AM el-Rahman at IA de Is arApoalca
sa cA dervlul tIrcis de mlncat tl zlse: ,,Acurna4 vrmea
d rAzvedlm cumu-i treabaP 51 so Intoarse Inspne
fiul dii cl-I spuse:
0, Kamar, du-te la oaspetelc nostru dervicul, ci
IntreabA-l dacA are tot ce-i trebuiecte, ci sbl cii a! de
vorbA o rome, Intrut vorbele dervicllor care strAbat
pAtnlntul In lung ci In lat slnt deseorl plAcute de auzit,
jar istorisirile lot slut cii fobs de ascultat pentnu sutlet.
SezldarAjoscltmaiaproapedeelcl,dacAte-oluade
mini, d flu 41-o tragi, latrucit acelula care dli InvA..
mlnte IL place d sirnteascA Intre a! ci InvAcelub dii o
legliturli nemijlocitA, care ajutit sit so pnindA ma bine
InvAWtura 51, In toate cele, d erilti tall de el huareaaminte
ci supunerea pe care o care rostul liii de oaspete
i vlrsta4 Inaintatit!
$1, dupit ce 11 povAui pe tlul dii ace, II tnlmiso la
dervlc 0 dete tuga d so piteascil la catul de deasupra,
lntr-un lee de unde putea, lAnA a Li bligat de seamli, sit
vadAcldaudltotdlnodalalncanseafladeni,uL
Or, de Indatit ce flitcitlacul eel ttumos so lvi in prag,
dervicul Lu cupnins de o tulburare aa de mare cii Iacrimile
II tIcnInA din odd ci so porn] d susplne Iatocmal
ca o mamA care cl-a plerdut c cl-a glisit larlici copilut
Ian Kaman so duse llngA a! ci, cii an glas dulce de d pro-
tacit In mien ci annul smlrnel, Ii lntnebA dadA mat ducea
201
iipsil do ceva i dac ii avuscse parte do bunurlic lul
AI1I peilru Irtpiu.rfle sale. Si ezu jos aproape de C, CU
IL 1 CU Ii 11jU C S, PC Cind so aseza, isi dezveli
opsa, firi S-o faci auume, care era alb i fraged ca
uii aluat (10 migdale. 51 anume atunci ar fi putut poetni
i spuiii cu tot temeiul, firi team do a fl dezrnii4it
0, voi, c1reJ)tcrc?dinciO,ci1Or, c-n coapsJ
Numai ml gdcde i mrgtiritare!
Ci flu vi mirutnc4i c ctstzi este
Ziua-nvierii, cci nu e lzwoare
Niciciid mat strlucit ca atunci
CInci coapsele sciipesc dztios i lunyi.
ins1 derviu1, (Iaca so vazu singur cu :f11iciau1, do
parte de a se 1isa ispilit ialli do ci Ia vreo uur1tate do
oriDe fel s ii fost, so tiaso cu citiva pai mai a o parte
de locul pe care so nfl use, spre a se du ce s stea jos mai
nco1o, pe rogojin1i, Cu o infIiare rLzvedit1 do cuviin1
i de cinstire de sineInsud. $1 so uita la el mai departe
in ticere, cu ochii pun i do lacrirni i pradil unei tu1bur1ri
Ia fel cu aecea care ii .intuise pe lavita din prvalre.
Jar Kamar runase tare nedurneiit do feiul acesta de a
se purta al derviu1ui ; ii 11 Intrebi pentru cc so ferca
a.a i dac are a so piinge do ci on de gzduirea din
casa icr. $i derviu1, drept cilce rspuns, reciti Intrun
chip pHn do simUre acoste cininte frumoase ale poetuliu
Mi-c intma pc veci robit1
i)cai Frumuseu clz.zp VrU)it
CIci cliagostea de Fm ;u u.ccfc
ic face-u ft (lesavzrt1.

Ci 711L VLL niZflflflut? (Li (ILUZ ost.c


.i neatinsa do dorinti,
i slobod de tot cc leaqI
I)e sinz4zi.ri ,i pomniri ficrbini).
Dow. din ajar. Frumusete
Mi-am Jaunt al vle$l tel;
9l ml-e lehamlte 1 scfrbiE
De to care lubeac aItfel.

lacAtA? $i tatAl liii Kamer vedea 1 auzea, 91 era


pinit pate mAsurA de uluit. $ 191 zicea: ,,MI plec dintiintea
lul Allah pe care 1-sin supirat, prepuindu4 de
ginduri desmAate po derviwl acesta dint I PrApAdI4-ar
Allah pe Amilgitorul care Ii lsp1tete pe oameni cu anmenea
bitnulell despre aproapele lot I $1, dumirlt asuprui

rosturlior denr1u1ui, se detipie josurArile


In mare graM 91delntr IeuvIh4,
n odale. 131 11 Inchlfar
nit oaspetIAelulurinA
eel trimis de AlIIlahspuse:
asiainalokurile
Allah tie asupra ta, o, fratele meu, te jurulese
sit-mi mArturlsetl prielna tulburrll 91 a lacrimilor tale.
i pentru ce te face vederea flulul ma si scoji nitc of taturl atita de adlnci. tutrucit atare amer trebule mamaldecltsA.
aibitopriclrd?

Deni u l
ELspuse:
spun: AdevAi, grA1etl , o, tal ci al gi tzdui r l o r!
Dac4 aa, nu mA ma! sibovi a aflarea cider e
lallneaecestelprlcfrdl
El spuse:
O,stAplnealmeu,jentrucemAsilelsAzdrlsc
o raid. care as zvldulse. si sit-mi rsucesc jungherul
In came?
El spun:
In temelul hatirurilor care as datoresc gCizduirIf,
at rog tie,. o fratele meg, si-mi st$mperf neunierirfief
Atunci dervlulspuse I AIM, dat, o, stplne at meL
Clad povatea ajunse aid, Seherenda van nil mtjft) ,
sifoasS, teu.

U3
(31 j;itr-c sav1e suit opizeci si doa noa pie
1.) i ci

J\{jJ(((J (j\. :111 1)L1St


I\1 1.1, (Id!, ( SitijillIC Ill 11(00, (It sjiil. IIfl 111(1 (1Q1Vi1
Cole 41101)1110 P15111111W puImmntuiile xi olniuril liii J\llnh,
IHiIHiJIJidU-SC do luCiuflIc (IC 20 Xl do flO1ptC (110 Ziditoru
lu. ( )r, intro zi do vinCli, dimi neata, ina dus ui-s
in ()105U1 Bnssia. i, 5 ntrind en in cetaW, am bagat (10
seani xi si sukuril-e xi P1n\ahiio si dughencle cinu
(115(1050, (ii Ionic mwlumle asezale po tin-nbc, xi en tonIc
li101!((lelc -i (11 tOt (0011 (52 in(ks)bsIO SO viiidc Si SE corn
pfii1, lot (0 so man men i so hen ; (In mid bagni (10 s000ia
Jo ful 0(1 OWl in SULUIi, 11101 ill j)iIIVI111I 1111 SQ veden UtlUhl
do m iegu lid or SOP do (P mon ridor, (10 etude wi do ied
00110, Oil (Ic ViCilli tiC(2it01, lie 11 icolo, he iiiconec, ii pest c
tot era atIta parisire i atita pustietale, do no so olin
pe 11101 o tI I I?i dci milear Un CI Inc on vneo pisca on
vroun zbeg do cop51 ; ci pretutindenea nurnai pustiul tji
lflcei-ea, i nuinni singur sufietul lui ATlah. Jar eu ma nil
iiuimain (to t:oate astea, i Imi ziceam in. cugetul muon
,,Cinc Ue in cc porte fl putut s se due tIrgo
(In orwu1 acesta, Cli pisicile i CU clinil br, de siau
p01051t 050 1)0 tejghelo loato aceste rntlriuni ! Ci, Intnucmt
mud cliiiiui.a p0 dinlaUntru o borne mare, no zboUii pica
nnmit (51 nSC:fl(?1100 ginduni i, ducIndumd In tejgheaun con
111111 11(th)(ISO (10 pla(intnr, mincni bate plilcint.ole pe care
Jo rVtWnin Si li tare ma ilideinflil doiinla. Pc urina, pOimuL
inspIe tltral)1l UP UI giatarngm 15i mn meal VIO0 troipatru
inigarui graso (IC iriioi 5i ViCO doi pui iripi, caizi Inca
(10 1(1 ci1])1Ol. (11 (hiteVa gogo5i iiiiiSc cu zahr, own do cind
sint (torvi5 cdldtor limuba nia na mai gustat lji nasul
mcii 1111 1)(Lti limirosit ; 51 niultumii uu Allah iientru darn
iito liii nsuprn capului sanacdor sin. Dup Core, IY1tI urcat
111. (lu4h0flil1I UP (11 megiiatoi do sonbotuni i bui vrco
(loua ulcioarc de sorbel Inmiresmat cu nard i cu srnirn1,
cu care (leabia Irni stImprai oleaca cele rnai dintli do
run ale gitului mou de atita ainar de vrerne dezvd,at
dc bauturile tIrgoveilor cei bogaij. i detei multam
ALoatebinefacatorului carele flu Ii uiti pe drept-credin-c
oii sM i Ic d Inca de pe punint o dovada clespre
gust.ul izvorului Saisabil. Dac Irni potolii olcac lii felul
cesta iuntrurile, ma apucai s cuget Ia starea anapod
a orau1ui acela, care neIndoi&n IC c numal de puin
clipe fusese piIriisit dc locuitorii si. 5i nedumerrea mea
sporca pe msuii cc cugetarn ; i Incepu s mi se :Cac o
inca inane do vuietul pai1or mel pr1n singurtatea aceea?
dud auzii rilsunInd 0 zvoana dc a1iute care, din cite
pnicepui, veiiea drept inspre mine. Eu atunci, cu minl1ile
cain valmai to de 1ucrunile uluitoare In care cram singur
martor, nu mai avusel nici o indoiai c flu rnas afla
acolo In tnun oras feirneeat, i Ca acele cIntani PC care
Ic auzeam nar fi cintate de efritii i de ginnii cci pro
clei.i prapdiiar Allah ! Si, cuprins de 0 sp
ailiarnicLi, ma repezil in afundul afun.dului unel dugheni
do gniiune, i ma pitii pe dupa Un sac cu bob. Ci, Intru
cIt eu din fire, o, stpine al meu, ma af Lu sub stpInia
pacatul.ui iscodtriio.r iertamar Allah ! nu
inima s nu ma aez In aa chip Incit s pot sa ma ult
pe uiiii, de dup sacul meu, I s viid fAr ca s iiu
vazut. $i nici flu sfIri.i eu bine s ma ghemuiesc cit
mat multumitor, c i vizui cum se ivea In ulita m-
alai uluitor, nicidecum de ginni on de efrii, ci hotnIt
c de hurtle raiului. So aflau acolo patruzeci de feticane,
cu chipuri de luna, care veneau In frumusetea br
fr do vluri, pe dou iruri, en o clctur care singura
ea era ca un cintec. Tar Inaintea ion paea 0 liot do
cIntarete din alute i de dtmntuitoare care d leganau
dupa bataia cI.nteeului rnicari1e br do psni. ca pa
sari erau, chiar de adevr.atelea, i erau inai albe ca
porumbie1e i mai uoare ca do, de bun seam. Caci

203
f })utut ntstc fete de oameni. si& lie nilta de
gingae i (le ioaie ? Si nu erau mai degrab decIt nite
Jpturi yen i to din palni 1o I ainuI uieel cupilatri
din iad in Ic ui u In i, ca sa .farmcce punintui CU IV irea
br ? Oiicenr Ii f(sI, u, slapine at men, de IricIati cc
tiC(U Si (Ca nni i P iii.ua P(lle cI.i.ncoln do 1)ra\aIii
in care m1 ascuisc-sni PC upa sac-ill do 1)01), \1a?Uj ye
nind, pe o lapa (ii sica in frunte i Cu hI,uii1e I,inute do
doua arap().ai(e I nOte, 1) .Iemee JflipOdOl.)itU en atita Ii
nerel,e i cu atIta ft-u inusel,e inci.t cderea ci Irni zbur
ininlile do tot, Imi picrdui rsuflarea i era maiinai sa
ma prbuesc pe spate, in dosul saculuj CU bo1, o, sth
pine a) ineu ! 5i fenlcia aecea era cu atita mui amel,itoare
cu cit hain.cle ci erau Instelale cu neslemate, jar
pth-ul, gItui, irtcheetui-iio do in m] in i. ii do In picionre
picreau SUb inc-ui adamaulCiUl Si SU!) salbele S1 bti1aiiIc
do margaritare i do geme nastrapate. i dea cl1cajJn
ci mei-gca 0 fl)tibi. care inea in mimi o sable trasii, (1)
mInerul ficut dintr() pintra do srnaraid. tat inpa P
o eatarea pisen ca o .regi o li n di idra (to eei uji: a do pe
Cap. 5i urataren L1CCCtI de straiucirc SC clepa.rta legume
duse, i ma Isii cu o inim inunghiata do patimii,
Cu un suflet czut rob pe vet-i, ii en dol nc-hi euie nu
mai uit i care spun .fa do oriec- frumusele ,,Cc et
tu pe ]Ingl CC am vazut (U ? (md ulniul pie.ri c-u t.otui
din vedei-e si clod muzicu ac-elor i-in tni-ei,e nu ma razba
tea pin la mine dc-cIt ea rjs(c suiwe lndcpu-tat.e, ma hotr
ui sa lOS do clupa sacul do bob, ii din priivaiie II) uliI,..
$io brod ii N no, in truci I tot at U a ci, spre marea mea U Imire,
vzui sLlku.t-lIe insu.fIe.induse i toi negutatorii
ieiind ca din pamint, spro a veai siii in in prrnnre
1.ocurile Ia tejghelelo br, mr sttpInu1 pravaliei in care
ma ascunsesem, saminiarul, ivmcluse, raslirit de nu tiu
undo, i apucinduse si vIncl grauni,ele Ia crescato
de oitflii i hi ait,i cuniparatori. Si. CU, tot nial hmmae,
ma holarii si oprese pe unu]. dintre trec-itori ii si

206
Intreb cc va SI Insemne toate cIte vAzusern, i own 6
chcant PC domnita accea minunat care cirea PC lapa
con CU stea in frunte. Ci, sprn marea men mirare, on-nfl
lini anin&i o pnvire speriatll, so gi1beni do tot La chip
si, suflccindud poalele mantiei, irni in loarse spatele i
isi siobozi pioioarelo in xInt, Intro fug mai sprinten
(tent cinc 1ar ft aiungnt consul ursitei Iui. lar en oU
alt trOOflior, i d intrcbai in Ccl. Ci, in bc sitmi
rflspun(la, ci so men d1 nici nu mit vede, nici nu mA
nude. i isi vzu do drumul Iui. utlinduse in aitit parte.
1i nuti in irobni asa o mu itiine do I Luno da Mci unul
iii VILE sa iaspunda La introhitrilo mole ; xi toatit lumea
Clitten do U1IHC (10 parca a Ii Lost ieii din vroo groapit
(ti sirno On UO paren as fl vInt mat vreo sabie tilietoare
do capote. Eu atunci, imi zisci In mine .,(), cberviule cu
Lance, nuti ram rum no, on sa 1uminez cuimii treab
decrt sit intri in pravalia vrcunui barhior, ca siti pui
sli to radii pe cap i, totodatit, sit-i iscudesu. IntrucIt,
precurn tii, camenit care SC Indeietnicesc Cu meserta
asia au mmciiric in limba i stau cu vorba iururea PC
IrfuI buzobor. 5i nuinai until ca accsta poate cit tiar
spuno cc vrei tu sri afli ! 5i, eugetind In felul acesta,
intrai la no bitrbior d, dupit cc II plittii gras en tot ce
avoani, ii povostil toate cite imi edeau pe inma sit le
sthi, i II intrebat cino era ciomnita eon peste fire de
friiitioasit. 5i bitrbicrul, tare infricoat, ii roti oehii in
dreapta si in stInga, si intrun sfirdt ritspunse ,,Pe
Allah, 0, dervisule, mosule a] men, daeii tit sitti pastrezi
capui pe grurnaz i gitul Intreg &ji n.evtltitmat, ferestoto
sri nu earecumva sit pomenesti cuiva dospre cc ai avut
heboaua sii vezi. Ba chiar cit ai face bino, mntru mai dc-
plina ta tihnit, sit pitritseti n.umaidecit cetatea noastrA,
on oti pierdut fArt do izbavt ! $i astai tot cc pot sit
spun In privina aceasta; intruelt este vorba dc o taint
care baga In sperieti toatit cetatea Bassrei, In care oameal
i mor ca Itcustele dact Ii paste pacostea sit nu se

207
ascunc1i Inaint.ea veniru alalulul. Cu adcvirat, roaba care
ne spacia trasi reteaz capul celor necugctut,i PC care ii
impinge ispita sa so uite in alniul do pe drum, oii care
on so ascund Ia trecerea ]ui. 5i iacM tot cc pot sa.i
xpun ! Eu, atuni, o, sUipine al mcii, do indata ce bIir
bierul isprvi (len ma rade pe cap, plecal din bthbicr.ie
si detei. wi sI ics din cetate ; i nu avusci 1inite decit
cind ma VaZUL (hnCOiO de ziduri. 5i eliitorii, pe cimpuri
i prin pustietl4i, pin ce ajunsel In cetatea voastra. Si
lad era sufletul mereu pun de acea frumusee li:itrezriti,
i. atIta ma tot gindeam ia ea ca cleseori i uitain si mai
manInc i sil rnai beau. $i In starca aceasta ajunsci astizi
dmaintea pravaliei domniel tale, i Ii vizui pe feciorui
(uiu Kamar, care cu frumuseea liii Imi iiivie in mirite
mntocmai fruinusetea aeelei (opilandre niindro peste fire
(1) Ui Bassra, i cu care so asernuic precum un .1 cate Cu
fratele su. i atita (10 tulburat fusci do asemuirea
aceasta do nici flu mai puttu sa-ini 1,in lacrimije, coca cc,
ri do Indoia1i, este .fapUi. do oin siniritit ! b5i aceastai,
a, stpIne al meu, pricina oftaturilor i a tulburri:i mole
$i, dupi cc i Ineheie in feint acesta istorisirea, der
\isui izbucni iari In plinset, uitlnduse la tinarul Ku
mar ; i adaug, In toiul lacrimilor
Allah fib asupra1i, 0, stipmne al mcii, acuniLt, (Inca
t,i-am povestit cc tiani povestit, i IntrucIt no vreau sa
ai lcomesc Ia gazcluirea PC care ini data siujitoru!
ui. Allah, deschidemi ua de ieire si lasilmna si m
(luc In rostul drumurilor mdc. $i, dac am a rug de
rostit asupra cretetu1ui binefacatorilor met, apoi (1db
Allah, carele a zamislit doua fapturi atIta do desavIrite
ca feciorul tan i ca tinereaua din Bassra, sa--i 1mph
neasc lucrarea ingduindule sa se Impreunc!
5i, spunInd acestea, derviul se scul, cu toate ru
gtminile printelui lu.i Kamar care 11 Indenma sit mai
steie, i rnai chem a data hinecuvIntarea asupra gazdc
br sale, i pleca, o.tind, cum venise. $iatIta cu ci.
Ci in ceea ce 11 privete pe tInru1 Kamar, apoi acesta
nu putu si Inchid ochii toat noaptea, atIta de inuncit
fund de povestirea derviuiui, i atIta do tulburat de
zugrvirea feticanei. 5i, dis-de-dirnineal,, de cu zori,
intri In odaie la rnaicsa, o detept i Ii spuse:
0, rnaic, pune-mi nite lucruri Intr-o 1egturici,
IntrucIt trebuie s p1cc numaidecIt Ia cetatea Bassrei,
undo rn ateapt scrisa mea!
Si rnaicsa, la vorbele acestea, Incepu s se vic
rea.sc, plingIrid, i II strigi PC brbatus(iu, ca si
partaeasca i lu vestea cea atit.a do u1UtOare i de tie
ateptnt. lar tati1 lul Kamar incerdi, da degeaba, s1
sftuiasc do line pe f.iul siii, (1UC nu vroi s ascuite
hid un slat i care, in chip do incheicro, spuse
Daci nu p1cc pe dat la 1-3assra, am s mor f
dour i poate!
Jar tatil i mama Iui Kamar, fai cu spusele acestea
rspicate i cu o hotirIre atIta de nec1intit, flu putur
dect s suspine, prirnind ceea ce fusese scris de la ursitoare.
5i tatl Iui Kamar flu pregett s arunce in searna
neveste-si toate belelele cite i se mntImplaser din ceasul
cind se luase dup sfaturile ci i ii dusese pe Kamar la
suk. 5i ii zicea : ,,Iact undo sau s1irit toate grijile
i toat fereala ta, ya Abd ei-Rahman! Nu este ajutor
i putere decIt Intru Allah eel atotputernic! Ceea ce este
scris catt si se indep1ineascI, i nimeriea nu poate s se
lupte cu hotrIriie soartei ! Jar maica iLli Karnar, de
dou on amrIt i c so vedea in felul acesta tinta
Imboldelilor sotului ci, i de durerea po care io pricinuia
hottrirea feciorului in oricum nevoit sti fae p
gitiriIe dc plecare. 5i Ii dete o punguI,i lu care avea gr
ma(hte 1)atrUZeCi de nestemate maii, I)letrc do rubin, do
diamant i de smarald, spunindu-i
- .Ai grij tare de punga aceasta, o, flu] meu ! Ca
iio ii do fobs, clac ai s1 aiunci s nu mai ai bani.

O9
Tar talddu ft dete nouzeci de mU tie dinarl de aur

pont r u chel t ul e f i l e de dru m i de edeN pr in st


do Ia eL $1 tAUne-sAu 11 deto In seanla cilpoteniol unel
r il n i. 51 ami n cl ol 11 si r u ta r A , pll n gi n d, 1 10 l u ar r Zhnns. b un
caravane care pleca spre Irak. 51 Kanwr, dupti cc sArutfi
mlna tlltlne-siu l a maid-si, pled Inspre Basara, InsoUt
de uririle pArh4ilor sit. 51 Allah Ii moni bunfl-pace;
l ajunse cu bine In cetatea aceea.
Cind povestea ajunse sic!. $eherezada vhzu zoril nilJlnd I.
stlnncri, tIicu.

tntr-a japte be opizeel jIrEla noapte


TJrrnil:

Or, so brodi ca tocmai ziua aceea a sosirli liii sA tIe o


vinere diminez4a; 111 Kamar puta si se Incredintezo ci
tot ce Ii povestise dervlu1 era aldoma Intru totul. Vizu,
ii adevir, ci sukurile erau goate, ul4eIe pustli, tar pci-
viRile deschlse Insi tin nici tin neguitor i fun nici
tin muterlu. 51, Intruclt II era tone, mind. ci Mu tot
ce-i plicu, pe situratele. 51 numat ce-1 st1rl mesa, ci
t auzi etutarea .,i as repezi si as ascundi, aa cum ficuse
0 derviul. 51 o vAn Ivlndu-se In cunind .pe domnita
copilandni cu cele patruzeel de Insoltoare ale el. 51, la
vedoron frumusei el, tu cuprins de o tulburare atlta
do apnig, incit cizu fin de sln4lre In ungherul liii.
and 1i veul In tire, vAn ci. sukurile erau Insuuletite
ci plino de mine, Intocnial de parci niclodati viata tlrgUILd
flu s-ar ft opilt. St pretlnlndu-l pnin minte tarrnecele
peste fire ale teticcanel, as duse dlntru-ntfl sA.qI
cumpero nL,te hattie falnice, tot ce putu si giseasci mal
bc)gat i rnai strl.ucit pe Ia negustoru d VaZu. i pe urm
se duse la hammam do unde, dupil cc so sci]ci Indeiung
si CU c1eaunuiitui, iesi luraincs ca Un roge t.inerel. i
flUlU UI atUliCi puifli St). (LUte dughean c bin-bicrul ui cci
care i.sese a1datIt capul. dervbul.ui, i nu avu molt
.Ie cautat pIni so gseasc5.. 5i intii in. hthbierie . (h)
salainalekurile de cuviini i dintro parte i diii cea
ialt, ii zise brbie-u1ui
0, taica al inimilor uoare, \ reau s?l.i spun ce
fl tZljflU. To rug, (lU], 1,i InchiZi prvl.ia pentru mu,1ciii
C (afC Ui obicci U I Sni pim ie4t i, i i acat i CU CC to cbs
ptgubesc do vrcmca pierdut.t
I 11 PlSC III palinu o punga 1)liflZL (U (Imaii do nui po
care barbieiul, dupa co o prealui en o in icure uar do
mina. SO gm] n su Ii IghOSU o la briu. i, cmcl ;iinasc.rt
Ii Uflilli Ci ([01 Iii. bUib.i (liC. J\.ai.Il UI ii SpUSO
0, (men ul flIlinLior iioare, Slut st.rin in ectatea
aceasta. Si de Ia 1 inc nu vreau si aflti (leelt prici mi pen
tru (are au fost parasite do dimnea sukurile, in ziun
i(en.slu do vinci-i
Si. barbiemul, eutigat dc dmnieia tinimu.lui si do in
fatisara ha do Onur, 1 riispnnse
0, stapin C a] fliCU, HI (i. este o tm an pe care 0 ci
udiuia HU rnam Inc-ercat so pat ml, macar ei I ac i
(n..! (H t.oata I UI UCU I-1 am gna SU ma aSeLIrid in tuate
vi neril.e d.i iii neata. Da daca tionba accasta 11.1 st.i e
inima, am sl lao pentlu tine cc n--a face nid pen tru
fratole meu. Am sit to pun. aadar, in 1egituriI cu femoia
men, CHIC tie tot cc SC petmece in cetate, intruelt VH de
parfumuri in toate hare.tnurfle dn 13assra PC Ia sat-a
urile color man Si ale suitanului. $i, intmucit vid de 1)0
chipu[ tiu cii arzi do nerbdare s to I wuinezi cu.m C
treaba i cil, pe (IC alt. parte, cole spuse do mine ii plac.
(IHU luga intro (lipeala pu-ia Ia fiica )noUIUi niCU, SU
spun tiiriiseni.a. Ateaptarna, thu, lJnLslt. in iyniJ Ic
pJ.na cc xiiiI Intone
Si brbierul Ii 1Is pe ICamar in pravahe i cieIe fuga
Ia nevasttsa, ca si spun pricina cei aducea ; S
odat Ii puse In pa1m punga plin cu dinari de aur.
Jar nevasta birbieului, care avea mintea iute i inima
sritoare, rispunso
S lie bin eveniL in cetatca noastr ! Iact
gata s-i slujese cii capul i cu ochii mci ! Dute Ia el
si adu-mi1 Incoace, ca si povestesc cc cat s ti
$i baiI)iC11I1 so intoarse la prvlie, unde II gilsi pe
Kamar stInd i ateptIndu1, i Ii spuse
0, fiul ineu, scoal-te i hal cu mine la maica ta,
fiica unosulut rneu, care rn-a trirnis s11i spun : ,,Troaba se
poate face !
5i Ii Iu do mIn i II duse acasI, mdc sotia sa Ii
uri 1)unvcnit cu o InfLi1iare binevoitoare i Indatoritoare,
sill pof Ii si sadi Ia local do cinste, pe divan, i ii spuse
Deiei Allah copli i spor oaspete1u ccl frum
Casa accasta este casa ta, mr robii tiii sInt stripInii casei
Eti clomn pcsic capetele i peste ochii notri. Poruncete
A. asciul1:a inseainni a no supune
$i zori. sn-i acluc pe o tav de aram rcoritoareie
i du1ceuri1e (hitOlIte oaspei1or, i ii linbie sli ia cIte
oieac din iiccare fel, rostind de fiecare data urarea
cuvenit
P1cerea i reveneala in. inima oaspeteui nostru
Atunci Kaunar scoase un pumu pun de dinaii de aur
sill puse In poala nevestei brbierului, grincl
Fiern.i cii jertaciune puintatea ! Ci, ina11a
am sil tiu eu sa-1i prel;uiesc i mai bine bunatatea
Pc urmi. ii spuse
Acuma, rnicut,ii, pove.tete-mi tot cc tii despre
ceea Ce tii
Jar nevasta barbierului spuse
Afi, o, copilul meu, o humin a ochilor Si cunun
a capuhui, cii sultanul din Bassra a primit Intro zi
dc la sultanul din tarn Induhu.i en peche un miirgritar
212
atita (IC rrumos, eI de buna searn \ra fi fost zImis1it diii
Vreo gcani dc soare dosp1t In vreun ou vitjit din
mare. Era i aib i dauriu, dup felul In care 11 priveai,
i parci 1itinmnta in .Inima lui un pOjar scaldat in lapto.
i iegele se tot uit la ci o zi Intreagt, i don, spre a mi
se mai despanli de el nicicind, si poarte legat la git
CU panglica (IC mtasa. Ci, IntrucIt mrgritarul era nes
miiitit i neali.ns, porunci s vin toti giuvaergii (liii
iasra si le SpUSC ,,Vreau sI giuri Cu i eteug mirgt
iitil acesta iiistr1pat. i. cin.e se va pricepe s faei
lrCaI)a iflifi fli Vattfl1i Cii flWfl mezu1 vrajitor, acela ponte
Sfl--flhi CCflIfl tot CC Ii Vfl poW inniia ; Si Va h rasplatt, i
cu pnisosini ! I)ar (lUCn flU Va iZbiFI(li CU (leswvlrire, on
daca Solri.a 1u cea rca 1o face s1 vahime ne Cit de c
poato sit so aiepte Ia cea mai neagrti dintre morti
intniicit am sii pun s i so taic capul, dupa cc lnai Inth
am si-l far s Indure toate caznele care sor cuverti
pcntiu piciitoasa lui de neIndemInare ! Ce ziceli, o, giu
vaicrgiilor? CInd auzir vrbele acestea ale sultanuiui
i (ifl(l vazura la CC i pnirnejduiau sufletele, giuvaergiii
Sc speriar cu mare spaim i rspunser : 0, rege al
vrcmdor, e lucru tare ginga Cu un rniirginit.ar ca acesta
fbi tim c i pentru U11 marganitar (IC? rind se cere
o iscusmia si 0 IndeinInare aparte, i puini meteni
giuvaergii ajung la bun sfirit fiir nici un iieeaz do neIn
liturat. No rugiim dan 1ie sii flu ne pui in spinare ceca cc
putenlie noastre slabe nu pot st duca, IntrucIt miturisim
ca o iscusinta cumui aceea pe care Sar cadea s-o dov
(bin nu ate s iasii niciodaUi din mIinile iioastre. Ci
pitem stli spunem 1e unul care ar ti s savu.easca
aceastui vrtjitoareasc arti, i carei eicul nostru ! Ja
regele intreb : ,,i cinei eicu1 vostru ? Ei niispun
sent : ,,Este meterul giuvaergiu Obeid ! El este nemsu
rat mai dibaci deelt noi, i are cIte un ochi in fiecare
vhf de deget, i o gingie peste fire in fiecare ochi ! i

2 i :3
regele zise: ,,DuceIi-v s mi-i aduceti, i flu zboviIi!
Jar giuvaergiii zorir s Se supun i Se Intoarser Cu
eicu1 icr, rneterui Obeid care, dup ce srut prnIntu.t
lntre mIinile regelui, rmase Incrernenit, ateptInd p0-
rimcile. Si regele ii arti cc lucru cerea de Ia el i cc
riisplatf sau cc osIia&i 11 atcpta, dup izbmnd on neizbmda.
i, totociata, Ii arata rnirgritarui. Tar giuvaergiul
Obeid iu mirgritarul cci minunat i ii cercet vreme
de ui.i ceas, i rispunse: ,,S inor eu dac .nu1 guresc!
i, pe Joe, so- ghernu.i pe vine, cu Ingidu.ina regeiui, i
seo.mndji dc Ia bniu nite scule gingae puse mrgnitarul
mntre cele dou degete marl ale picioarelor lui strinse
CU 0 (hhaeie i cu o uurin1i do neinchipuit, Ii mInui
sea Ide aa curn ar face Un copil cu Un titirez i, In mai
scurtii vreme decIt an trehui spre a guri Un ou, sfredeii
inrgritarul dintro parte ijin In cealalUi, :fri de nici
un cusur i Mr do cea mai mici scrijeiituri, Cu clou
gure]e pe-() inasura i peo potriv. Pc urm ii terse
Cu mIneca i iI intinse regelui, care so umplu i Sc
Itxfior do Incintare i de multurnire. i i-i petrecu pe
dupil git, legat cu un iret de mtas, i so sui s ad
pe tronul lui. $i se uita Ii toate priIe Cu nite ochi
1uininai de bucurie, pe cInd mrgritarul era ca un soare
atIrnat de gItul Iui. Dup care, so Intoarse lnspre giuvaergiul
Obeid t ii zise : ,,O, metere Obeid, acuinai nIndul
(lonintol tale! Tar giuvaergiul cuget vreme de un ceas

i rspunse: , Sporeasc Allah zilele rcgelui! ci robul, care cu milnile .Iui betege a avut nepreuita cinste dca
;itirige inirgiriturui eel minunat i do a iI da Indrt
giurit stpInuIui nostru, dup1 cioriuta sa, are o soUc
tare tinir pe care este dator s-o bucure cit mai des,
dat fund c ci este tare batrIn i c barbatu trecuti,
ctre nu vor s so fac urlU do soii1e br, so cade s se
poarte fa do dc cu tot soiui de gingii i s nu fac
nimic I i k. cue sf tul Oi chiar Cj). tocrnai aceasta-t
Starea robului tu, o, rege al vremiior. El ar vroi s so
duc s nile prerea sol,iei sale in privina cereril pe

care i Ingdui so Inca sttpinului nostru eel preadarnic, i s vad do nu. are chiar en vreo dormta de rostit, rnai
buna deelt aceea pe care a putca eu s-o Inchi.pui. Intruelt
Allah a druito nit numai Cu t.ineree i cu farmec, ci
I cu o minte rodnica i ptrunztoare i cU 0 judecat de
toata minuriea ! i rcgele rspunse ,,D1 .zor, OstaObeid
do to du sti to sfatuieti cu sol,ia ta i s te intorci srn
aduci rtspunsu1, cac nam sami af]u tilma sufletu
decit alunci cInd am snmi Indeplinesc Igduiala !
giuvaergiul plec (IC Ia paha i so dusc In nevastsa i
Ii povesti. t .icnia. i nevestica strig : ,,Preamarit lie
Allah, ccl care face sa vina i ziua men mai nainte de
soroc ! Am, cu adevarat., a do.rmt,a dcyostit i. un glad,
cam ciudat, coi drept, do Indeplinit ! Noi, din inila lui
Allah i (liD sporul neguatoriiIo.r taie sIntem ck muit
bogal,i i in adpost de nevoie pentru tot. re.tuI zilelor
noastre. Nu avem dar nirnica do rIvnit In privmia aceasta,
jar d.oi.inl,.a i care vreau s mio Irnplinesc flu are s
coste mCi. 0 drahrn din visticria domneascLi. laeaiii
1)ute doi core regelui smi den numni ingaduint,
a ma preumbia in fiecare x lucre, cu un alai asemenea
cu acein al fetelor de regi, prin sukurilo i pe uli.e1e
din l3assra, Iara ca nimenen sa cuteze a so arctta atunci
pe uliI,e, ib pedeapsa de ai pierde capul ! 5i iaci1a to
cc doresc do in rege en rasplati a I ucruiui tiu in iniga
ritarul sfredel it. ! CInci auzi vorbele acestea ale tin erei
sale neveste, giuaergiuI fu pestc poate do uluit si ii
zise ,,Allah 1<aiim ! Chiai cai tare ascuit In ininte
accia care se poate lauda ct ar ti cc so petiece in capul
unci femei ! Ci Intrucit o iubea pe nevastsa, si fund
batrin i do ailminteri tare urIt, nu vroi so sup.ere i so
xnultumi s rispund : ,,O, .fiic a mouI.ui meu, dorinta
ta este asupra capuiui i a ochiulm mCU ! Ci dacLl negu
5torii din sukuri nu si lase. privUii1e ca s so due

2
s so ascttnda, cIt o tiece aluiul, clinil i pisicile at; st
le prado tarabele i au si so svireasc nite stricciuni
care au no ImpovLircze sufietul Ea spuse : ,,Ca s flu
patii aa, sIl se dea porunc Ia tot,i Iocuitorii i Ia toli
puzmc i din sukuri s Inchidil in ziua aceea toti cIinii i
toate pisicile. 1ntruci eu vreau ca prtv1iiie s rrnIri
desehise la trecerea aiaiului meu ! i toat lumea, man
si mici, sii so duc s se ascund in moschei, unde s se
Irichidl usile, asa ca nirnenea s flu poat scoate capul
i s so uite afar ! Atunci giuvaergiul Obeid se duse Ia
rege u, peste poate de fisticit, Ii povesti Ce vrea nevast.
Isa. Jar regele spuse : ,,Prea bine ! i porunci nu
maidecIt si so dea stnigare, In toat cetatea, do ctre pris-.
tavii dornneti, poruncli ca toti locuitorii siii lase prv
hue desehise In toate vinerile, cu doui ceasuri Inainte do
rugiiciune, i sil se duc s so ascund in rnoschei i sLi so
ferensca strasnic do ai arta capetele pe drumuri, sub
pcdeasa dca si le vedea zburate de pe grumazi. 51 sii
lo den do tire si Inchid ciinii i pisicile, mgarii i
canuicle, i toate vi ide do povari care ar putea si umble
pnin sukuri. 51 deatunci nevasta giuvaergiului so preum
bi aa In fiecare vinere, dou ceasuni pInn rugilciune,
fjr1 ca nici c)rn, rici clini, nici pisic s cuteze a so ardta
pe drurnuri. 51i chiar ea, negreit, ya sidi Kainar, aceca
pe care ai vzuto dimineai,a aceasta, in mIndretea
Cu adev1rat peste fire, in mijiocul alaiuiui ci do feti
cane si avInd-o in frunte po roaba cea tInr care tne
sabia trasi gata sl reteze capui cui ar Indrtzni si so uite
Ia en cInd troce.
Si nevasta baibierului, c[upit Co I1 povesti astfel lui
Karnar coca cc acesta dnise s afle, tcu o c1ip, Ii
cerceta zirn bind i adugi
Da vd eu bine, o, Iinbe1ugatu1e cu chip de vraj,
o, sttpIne al mneu binecuvIntat, cii istorisirea asta flu Iti
oslo deajuns i cii mai vrei de la mine i altele, de
pikl si-1,i spun vreo cale dca o rnai vedea o dt pe
tinerica aecea minuiuat, solia giuvaergiului eel btrIn
i Kamar r1spunse
0, maici a inca, acestai, in adevar, doru
rnai adInc at iniinii mdc. Inirucit nuinai (a so vid pe
ca am venit din tara inca, prtsinclumni C-isa in care
lipsa inca a lLisat In lacriini un tat i o mama care tare
rni mai iubesc.
i soia 1)arbiorUlili. spuse
Daci asa, o, copilul meu, spuncmi numai
cruri scumpe i do pre ai la tine!
El spuse
0, maic a inca, am in mine, printie alto iucruri
frumoase, nite pietre scumpe, de patru SOIUn : pietrele
do eel dintli soi pret;uiesc fiecare cinci sute do dinari de
aur; Cole de al doilea soi preuiesc fiecare apte sute de
dinari do aur; cole de aT treilea opt sute cineizeci;
jar cele de al patrulea o mie de dinari do aur, pe puin,
fiecare
Ea mntreb
i sufletul tu e gata si lepede patru pietre do
acestea, cIte una din fiecare soi?
El rspunse:
Sufletul men e cit se poate do gata s. lepede
toate pietrele pe care le am i tot cc e at meu!
Ea spuse:
Pi atunci ridic-te, o, fiul meu, o cunun a capului
color mai mrinimoi, i du-te dc-i caut in sukui giuvaergiilor
i al aurarilor pe giuvaergiui Osta-Obeid, i La
Intocrnaj cum am sti spun!
i ii art tot ce ea vroi sni arate, spre ai aju
s ajung Ia eapul dorurilor mi, i adiiug:
In tot ce vei face, se core mult grij i rbdare,
fiul meu. Ci tu, dup ce vei face cum toam Invat, s flu
217
UIti si Vii S-rni dai scama i s1 aduci cu tine o sut de
dinari de aur Penl:ru harbier, sotul meu, care4 Un orn
srac.

Clad POVCSt.a zjuris. lcJu vizu zorli niijind 1,


sfioasi, liICU.

Ci Intr-a captc sute opizeci i patra noapte

Urm:

5i Kamar rispunse cEi aseuIti i ca se supune, i


iei diii casa bthbierului, prefirindui mnct o daUi prin
gind, Ca st i Ic sape adInc in minte, povetele negut.oarei
de parfumuri, sotia barbicrului. Si 11 proslvea PC Allah
care i-c scosese in cale, ca PC o piatr arttoare dc
drum, pe aceast .femeie de bmc.
au ajunse in sukul giuvaergiilor i al argin
tarilor, uncle toaM lumea se repezi s-i arate prv1ia
eicului giuvaergnlor, Osta-Obeid. 5i intr In prvilie
si Ii vzu, in mijiocul ucenicilor sal, pe giuvaergiul pe
caic 11 saluta CU CCL1 mai mare cuviin, duclndusi mIna
a inim, Ia buze i In cap, rostind
Pacea lie cu tine

Jar Osta-Obeid ii intoarse salamaekuI i ii intiiupini


CU bUflaVUifll,a i ii ruga s ad jos. 5i Kamar scoase
atunci din pung o gemma rari, dar cliii soiui celor
mal pul,in frumoase d[ntre cele patru soiuri pe care Ic
avca, i ii spuse
0, 1Y1eteiC, clorese flCSUS sarni fad Ta gernrn
accasta un mel vredni.c dc meteria ta, lnsi in chipul
eel mai simplu, i greu (IC Ufl miska!, nu mai mult
53111. puse In palinli totodatil ci doulizeci de galbeni, spunind:
Ace#Ia, o, motere, nu sint dclt o arvunil rnliruntA
fajA de plato cu care rn-am socot.it sli-ti rAspilitose lucrul
cc at sli mi-I fact!
531 tot aa deW cite un galben Ta fiecare dint.re
muWi ucenici. In chip do baqthj; fJL Ia feL 0 mul4lmil
cle cercetorl care so iviserA In ulit do cuin U vtlzuserA
intrind In prAvAhio pe tintiru] strAin ImbrAcat In strale
scumpe. $1, dupli ce (lieu Itt felul acesta, pled, Itisind
pe toaUl lumen uLuitil de filoUmLa, de frurnuse%ea .,i de
purtLtrLle-i alese.
lot Osla-Obeid tnt vrol sit aducIl nIci o zitboveaLli
Ta fucerea ineIului, d, curn era ditruit cu a dibitcie fAt4
do seamAn, 1 ewn. mica In Indetniun sa tonic rnijLoaeele
pa care itid wi alt giuvaergiu de pe lurno flu le mM avea,
11 Incepu 1 11 IsprilvI, gate. clefult 1 lustruit, pinA Ia
sfIrILul acelei zIle. 531, Intruclt tiulirul Earner nu urma
sli vie decit a doua 4 giuvaerglul luli Inelul cu sine,
seam, cu sA-l ante ci sotlel sale, tinerica despre care este
vorba, atita de minunatli I se plirea platra l do a limpezime
de-41 venea s-c dud lii guM c1 s-o 1*1.
Ond tinerica, soya lul Osta-Obeld, vllzu ineIul, 11
glisi tare frumos ci Intrebli:
Pentru cine-i?
El rAspunse:
PenLru ito tinlir strAIn care coLe t mid strAlucitor.
c IncA cu rnult, deck aceastit gernrnA minunatli. AIM,
In adevllr, cli stApinul acestul met, care rn-a .i pllitit
dinainte ata aim niciodatit n-am foot p11th, este frumos
ci zarLi, cu nIte oeM care te bagll-n boal de dot, ou
nito obraji ca bile florli de bujor pe un strat blitut do
iasomle, cit o gurA ca pecetea liii Solelman, cu nifle buze
scAldate-n slngele cornalinelor, 0 cit un git cum e gitul
do ontilopit, care I.l poartit ape de ginga, capul curn 10
poartit ito fir do floare bobocul. 531, en sit spun tot ceea
219
cei ma 1. prcsu.s do once gral, este frumos, deadevr
irurnos, i dulc.c pe cit e do frumos, menu care face s se
asemuic cu tiC flu dour In desviriiri, ci tot aa si Ia
tinerel,e i l.a trash tunic chipuiut.
A.a giuvitorgiui ii zugrhivi sotici sale pe tinrul
K.arnar, fhirhi a xrcd(fl Ca vorbele luj aprindeau In inima
tinerc1o o pat.mia uuIpruzu ichi. i cu atIta mat crunt cu
cit ccl Inclnhigit flu fuseso vzuL i acest stpin al unei
frunt,J 1)0 caic, on niito castraveti pe Un ogor gunoit,
avcau s$I hisrirt coaviielc, uda ca nu se afi pe lume un
rnai am;zrn 0 codoslic, Mci izbInd rnai neindoielnic,
decit csidol iou) unui t care iaud dinaintea nevestesi,
frhi shi in amiutc Ia. urmari, hanunile i frumusetea unui
nccuuos(ut. Si iucLiaa, atuaci cind Allah prealnaltut
vrea sh 1)ufll in collie hotarirle menite fpturilor zmis
litc (Ic (1 10 fa0e s bil)tie pnin negurile orbirii.
Or, tInha ncvcstic a giuvaengiului ii ascult vorbele
i 10 aI.cr!iu in admeul inintii ci, ci frA si dea pe
lath niinic dir ispitele care o frilmintau. i ii spuse sotului
su, cu un Was nicpstor
lJhi-iui shi cad i eu inelul acela 1
51 Osta-Obeid i-i dete, iar ea Ii privi Cu un ochi
sastisil. i ii petrecu pe deget. Pc urm spuse
Parc ar fi fost fcut pe degetul meu ! Ta te uittl
CL I)ifl(: 11th. VJri( I
5i. giuvacigJul. nhspunse
rftai)s(a dcgctee huriilor ! Pc Allah, o, stpInhi
a mea, stiIpInul inciului acesta este dnuit Cu mult
filotimie iii tare indatonitor, i char mIme am s
rog s mii vindhi Ia once pnet o fi, i am s ti-I aduc
In vremea aceasta, Kaniar so dusese s-i dea seama
nevestel hhirhierului despre felul cum lucrase, dup
invtiiturile ci; i ii puse in palm o sut do galbeni,
ca dar pentru hhlrhierul eel shrac! i o mntreb pe ocrotitoarea
sa ce-i inai rmiuea de filcut. Tar en ii spuse

220
tacuitA! Chad ai sit te duci Ia gluvaergiu, sit nu
ma! ici meRit pe care are sui ti-i facit. CL pretit-te cit este
pita strlmt pentru degetul titu, rji cIA-i-i In dat; vji arat.A-i
altit gemmit, mutt ma! frumoasit declt cea dint!!, dintre
acelea care pn4u.iesc apte sute de dinari bucata; ci
spune-i sit t.I-o punt! in un met Intr-un fat cit ma!
Ingrijit. Totodatit, cIA-i saizeci de dinari do aur lui, 0 mai
dA cite doi in ftecare dintre lucrittorli lul, en bac. $i
sit nu-l uW nici pe milogli de la uit. Si, de-at sit fad
aca, lucrurile au sit se Intoarcit spre mulwmlrea ta. Si
flu utta, o, flute, sit vii jar sit-mi dai seama despre toate,
iji sit aduci cu tine cite awn sd pentru sc4iii meu bArbierul,
sliracul acela!
51 Kamar rAspunse:
Ascuit si mit supun!
Pled! dat de in sotla bitrbierului 0, a doua z1 flu
pregetit sit se ducit In suk Ia giuvaerglul Osta-Obeid
care, de cum Ii vizu, se ridicit In cinstea Rd i, dupit
salamialekuri i firitisiri, II Infitiit inelut. Tar Katnar se
fitcu a4 Incerca, 0 spuse apoi:
Pc Allah, o, znetere Obeid, inelul este foarte bine
fitcut, da-i pu4in cam mic pentru degetul meu. Ta-i!
fi-l las en sit-i ditruiecti vreuneia dintre roabele cele

mulmatte 4tharittoasit
haremul Mu! 5i lapecit it acuma nUt ! gemmA,
in ghiul flumos.
car e t i n ! pl a ce ma! mal t deci t cea d!n tIi , ci car e ar c si t ti e i
51, gritind acestea, II Infitit o gemmit de capte sute tie
dinarl de aur; cm totodatit, Ii dete aizecide dinari de aur
liii, ma! dete cite doi In fiecare dmntre ucenLcii sit!,
spunind:
Numai at sit vit ritcori%icu un sorbet! 51 nitditjduiesc
cit, dacit lucrul va fi Inche!at repede, av4l sit
fiji mui%unzfli to%i de felul cum veji 11 ritspiittijt!
51 pled, Impitrnd In dreapta i-n stlnga ban! de
aur cercetorilor aduna dinaintea ucii pritvAliei.
221
Clad vAzu ailta clrnicie Ia muiterlul thu cel tlnr,
giuvaergiul hi pcslc poato tic ulmit. SI sara, clad se
Intoarse acasti, nu mal pricliclea se-i laude, dinaintea
neveste-si, pe strAinul cel lIIotim, daspre care spimea:
Pe Allah! iw so multurnee d tie frumos aim
n-au lost nicicind nici eel miii frumqil, da are 1-o
minti largit cii beizadoleic!
51 ci; cit vorhea, cu atita Thcea sA se Invirsteze l mat
mult In inima lcmeli sale dragostea pe care o sln4ea
pentru tunuirul Kamar. lar clnd gluvaerglui 11 puse In
palinA inelul, darul tie la muteriui dii, ea 04 trecu
Incet pe cleget ijl IntrebA:
i nu 41-a cerut sA-i fad altul?
El spuse:
Ba dii! 51 am lucnat lii ci toalA ziua, cii atita
sing hncit iactA-l gate!
Ea spuse:
flit sit-i vAd!
5i en 11 luit, se ultit lii ci zimI)ilicI spuse:
Tare-a vita sit-mi niiinInA mie I
El spuse:
CInetie?T1nArulacelaartlInsturesitmI-11ase,
aa aim a titcut i cii fratele situ!
Estimp, Kamar se dusese sit-i povesteascit so4lelbArbie.
rulul tot ce se Intimplase, sit put la cale ce mat avea
de titcut. 5111 puse In paimit pdtru sub de dinarl de ann
pentru so4ul ei bltrblerul, stnacul acela! let ea II spuse:
Fiul meu, treburlie tale se alit pe drunuul eel mat
bun. Cind al sit te dud Ia gluvaerglu, sit nu let unelul
pe care i-al poruncit; ci miii degrabit tit-te cit e prea mare,
1 last-I-i In dar. Pe unint, dA-i altit nestematit, dintre

acel e a car e pr e ui e sc nout sut e de di nanl bucat a


dlnanl me9tenuiul ci cite trel Ia tiecare dlntre ucenicil
; 0, at e pt 1nd ca l u cr a r e a si t t i e t e r mi n at i t , dt o sut i t de
liii. 51 sit flu uit.i, tIul meu, clad at sit vii sit-mi povesteti
ce-al hitcut, st-I aduct 91 omuhul meu, bitrblerul, sitracul
c1:i. cu Ce S eumpere o bucat de puine ! Si Allah
s 1.0 apcre i s-i,i sporeasczi zilcic seumpe, 0, copile al
darn!(iei
(.)r, l aaiai urnia mtoem ai s fatul negu,atoarei do par.fii
rnui, i giuvaergiut nu niai gisoa cu ce vorbe i cu ce
pr(xIiiv).rj sa zugraveasea S01Ct sale filotimia strainul ui
(CI Irumos. 1m OH n SpUSO, Inee.rcind mcml eel nou
Nu.i (Ste narecuin, o, fiule al rnosului meu, c
nu 1ui poftit. pIn acutna In casa ta PC Ull On, care S
mdat ;diia do darnie .fui do tine ? $i flU eti, totusi,
mullumitt milei Iui Allah, riici zgIreit i nici nu to tragi
din vrcuri ncum (IC zghcil,.i ; cia mi so cam pare c tu
Uncoil uii do cole cc so cuvin ! Inch c do dat:oria ta si
rogi munaidecIt pe striinul acela s viii1 mime Si
gusto din sarca gizduirii tale
La rmndui, Kamar, clupi cc so sftui Cu soia birbie
rulul, cireia ii puse in palrn opt sute do dinari drept
dar perttru siraeui acela de brhier cu care rtumai
sii-i cun-ipere o bucat de pline flu preget s se duc
Ia prviia giuvaergiului ca s Incerce al treilea mel.
$i-aa, dup cc i-l petrecu pe deget, Ii scoase, se uiUt la
ei tin rtstinip Cu oarecare sil, i spuse
E destul do bine fcut; ci piatm aceasta nu-mi
place deloc, PAstreaz-l, aadar, pentru vreuna dintre
roabele tale, ji iami din gemma de colca un mci aa cuin
SC (uvine! i iaeiiti pentru tine o arvun dc dou sute do
dinari, i cite patru dinari peritru ficeare dintre ucenici:i
tmii $31 iartI-m de toat supirarea pe care Uo pricinuiesc.
$3, spunind acestea, Ii dete o gemm albi i rnitiunat,
care prctuia o mb de dinari do aur. $3i giuvaergiuL peste
miisuril do uluit, Ii sp:use
0, stIpIne al rneu, au flu vrei srimi cinsteti casa
Cu chipul tu, si snmi fad bucuria de a vent in seara
accasta .s cinezi CU mifle? tntrucIt milele tale sInt
asupra-mi, i inirna mea sa legat do inina In cea
darn ie

23
Jar Kamar rispunse
Pc eapul i pe ochii mel
i Ii spuse unde se afl hanul la care trsese.
Oi, venind seam, giuvaergiul se duse Ia banal CU
pricina, ca s-1 ia pe musafirul siu.
Cinci povestea ajunse aid, Seherezada vzu zorli mijiud l,
fioasi, ticu.

Ci iIii:-a ca pie side opizeci ci chicea noapte

Urnii:

i Ii duse acasa, unde 11 suirbtori cu o primire falnic


S CU Ufl osp stri1ucit. i, dupi ce fur strinse tablalele
de mIncruri i de buturi, o roab le aduse sorbeturile
ficute de gazda cea tineric cu chiar miinile ei. Ci, cu
toat ispita pe care o Incerca, nevestica flu vroi nicicum
s Incalce datinele sindrofillor, unde femeile flu iau
parte niciodat la mas, i rmase In harem. i trebui
s atepte acolo pin ce viclenia ei si Implineasc
rostul.
Or, de-abia gustar Kamar i gazda iui din sorbetul
ccl minunat, c i czur arnIndoi Intr-un somn adinc:
dcvreme cc copilandra avusese grij s arunce in pocale Un
praf adormitor. Jar roaba care Ii siujea pieri numaidecit
cei vtizu Intini fri de mci o micare.
Atunci tinerica, lmbrcatii numai Cu cmuta i
gtiti toat en pentru cea dintli noapte a ci de nunt, dete
in o parte perdeaua i intr in sam de ospee. i cinear
fi vzut-o pe junicuta aceea In toat mIndreca ci, cu
ochii plini de omoruri, iar fi simtit inima fcut frlme
i mint,iie zvInturate. Sc duse, aadar, pIn llng K.amar,
224
pe care pn atunci deahia Ii Intre2uise pe iereastr, cInd
intrase In cas, i Incepu s-1 priveasc lung. 5i vzu e
era mntru totul pe potriva ci. 5i, dintru-ntui, ezu lIng
ci i mncepu s-l mIngIie dulce Cu mIna pe obraz. $i deodat
puiculcana cea ilihnind se repezi ca o st.rigoaie laconii
PC f1ciu i Incepu s-i ciuguleasc de buze i de obraji
atita de amarnic do t.Inea sIngele...
Si toati noaptea so scurse cu jocul acesta. Tar cInd se
fcu ziu1, copilandra ecu fierbinte se hotri s se ridice,
i scoase (un sin J)ut1U osioare dc miel Si le puse I
buzunarul lui Karnar. 5i, dup asta, Ii Is i se Intoarse
in harem. 5i o trimise Ia ci pe roaba do tarna, care ii in
deplinea do obicci poruncile, chiar accea cc 1%inea spacla
tras in vrernea treceri I alaiului prin. sukurile din Bassra.
Tar roaba, spre a risipi somnul tIniiruiui Karnar i aT
btrInului giuvacrgiu, le sufl In nas un praf pot rivnic
prafulu.t de adormit. 5i puterea acelui praf nu zbovi mult
pmnii. s se arate; IntrucIt eel doi adormiti se deteptar
numaidecIt dup cc strnutar. Tar roaba cea tInr ii
spuse giuvaergiului
0, stpIne al nostru, stpIna noastr Halima rn-a
irirnis s te trezesc i s-iJ spun : Este ceasul rugciunii
(le dirnineal, i iact muezinul din minaret curn Ii
eheani pe dreptcredincioi. 51 rnai iacit, pe deasupra,
Jiglicanul i apa pentru spdutu1 eel de datin
$i b1trInu1, Inci buimac, strig
- Pc Allah ! tare adInc se mal doarme Ia odaia asta
On de cIte on mi cuic aici, nu mi t.rezesc decIt cInd
soarele e sus!
Tar Karnar cc si rspund ? Ci, ridicIndu-se s so spele,
sim1i (a buzele i fata, fr a mai vorbi i despre coca
cc nu so vedea, Ii ardeau ca focul. 5i rmase pIn peste
poate de nedurnerit i Ii spuse giuvaergiului:
Nu tiu, da sirnt Ca buzeic i faa Irni ard ca focul,
ur solciunile Irni skit ca jarul. Ce sa fie asta ?

225
5i btrInul rspunse
A, nui nimica ! SInt picturi de Inari ! Intrucit
ani fcut greeala si dormim fr a no coper cu vlul!
[ar Kamar spuse:
- Bine, da cum se face c flu vd nici urm de in4
ept.uri do inar pe ial,a ta, do vreme cc i tu ai dornilt
1Ingl niinc
El rspurise
Pe Allah! dreptu-i ! Numai Ca tu trebuie s stii,
, mLlltchipeule, c inarilor le place obrazul ccl fraged
Thr par, i li-i sii de fetele Nirboase. 51 vezi bine i tu
Ce singe ginga. curge sub fa1a ta cea frumoas, i cc
baib lunga atIrn do pe obraj ii mci arnIndoi.
Spunmnd acestea, so splar, ii fcur datoria rugaciunii,
i rnIncar masa do dirnineat Impreun. Dup care
Karnar Ii lu riirnas-bun de la gazda sa i plec la nevasta
barbierului.
Or, o gisi. ateptInduL 5i ii primi rIzmnd, i Ii spuse
- Hal, o, 1 iule, povestete-mi IntImplrile din noaptea
aceasta, macar ca le vad sense CU 0 mie de semne pe
chipul tu!
1 spuse:
In ce priveie seinnele, nu sInt decIt nite rnucturi
e tmntani, mticu a mea, i nimic aitceva!
Tar nevasta brbierului,. la vorbele acestea, so puse
pe un ris i mai vIrtos, i spuse
Chiar niste mucturi de tIntari? Da ospeia
In casa celei care ti-c draga n-a mai avut i alte
urmri ?
El rspunse:
Nu, pe Allah! afar de patru ariee, cu care so
joaca copiii, i pe care Ic-am gsit in buzunarul rneu,
fara s tiu in cc fel or fi ajuns acolo!
FDa spuse
Ia arat-mi-ie!
$i btrIna le 1u, Jo cin.tari o c)ij i spusc apo
Tare mai eti copil, o, :fiul meu, dac nu. ai priceput
c pori pe fat flu urmele inteptuuilor do ,lntari ci
urmele srutrilor Irnptimite ale ferneii cc i,i-e draga.
lar aricele acestea, pe care ea Ic-a pus in buzunar,
sInt o inustrare ce-ti lace c tial trecut timpu] durmind,
cInd al li. putut s 4i1 fo1oseti rnai bme cu ea. Si cu. asta
a vrut si spun : ,,Eti Un. copil care ii trece tim.pul
dormincl Iati nifte arice pe potrivea u.nui copil care au.
tie s so veseleasc cii aitlel de joc. Or, iact., stai
rostul aricelor acestea, o, fiul meu. Si-i un fel do a vorbi
cit so poate do iimpede dintnuntiia dati, 5i do aitminteri
nu at d@cit sit faci cercarea chiar in seaia aceasa, jI sit
te pri.lejuieti, aadar, de poftirea pe care o sit i,i-o
iacit iuvaergiu1 care, nu am rilci u indoialit, o sit Ic
pofteascit mr Ia emit, iar tu nitditjduiesc cit n-al sit uii,i
sit to pori lnt.run chip care sit te muJiumeasca, dar .i
pe ea, i s-o fericeaseit i pe bittrlnica do mine, care Ic
are drag, o, fuul mcii $i aduti ammte, 0, lummnit a oeh1or
rnei, atunci cInd ai sit te Intorci Ia mine, do starea ticitloasit
a soIului meu, bitrbierul,sitriteanul acela amitrIt
$i Kamar ritspunse
Pc capul i pe ochii mel
so mntoarse la hanul in care locuin. $i-atita cu eL
Estimp, tInitra Halima Il uiitreb pe sotul situ, bittririui
giuvaergiu, atunci cinci veni lii en in harem
Cum toni purtat fa1it (Ic strilinul eel tmn.itr, onsp
tele titu?
El ritspunse:
Cu toatii CUviiri (a n Cu toata ei.nstirca, o, C.utitrkit !
Da pesemne cit a petrecut o noapte tare rca intrucIt 1-au
picat 1.Intarii amarnic
Ea spuse:
Asta-i nurna din vina ta, dacit flu 1-ni culcat sub
vitlul pologului. Da In noaptea aceasta fitrit do indoia1i
227
ci are sit tie mat putin necijit. (McI trag nMejde ci at
si-i mat pott4i a datA. 1 asta-i cal mat puin luau
pe care pc4i sit-i fact tati de at spre a-I rspiitl toate
dovezile cia mitrinimlo cu care te-a coperit I
tar giuvaorgiul. nu putu si rispundi deck ci asculti
i ci so supune, Cu atit mat muit ott cIt t el slmtea la
(ci 0 marc (Iragosto tt4A de flicitu.
E)i-wjca, atunci clad Kamar vent Ia priville, giuvaer..
giul flU progetit sit-i pofteasci iarAI, 0 toate so peirecunil In noaptea accea Intocmai ca In noaptea de dinainto, In
ciuda vitlulul Impotriva jInfarilor. Intrucit toati noaptea,
do Indatit ce biutura cea toropttoare 11 ticuse rostul,
tinitra Haima, mat arzitoare ca niclodati, nit mat coMenise
sit se zbuciume ci si so triminte Intr-un chip IncA ci
mat nApraznic ca Intlia oarS. i dud tinirul Kamar,
dimineata, In urma pratului sutlat In flea, IeqI din somnul
iui gnu, tI strati tata ca de too tot trupul zdrobtt do
supLituni, do muflturi 0 de altele asemenea din pantea
uube%ei lul cea pojarnice. Cl nu dete nlmica In vileag
(ait de giuvaergtul care Ii Intrebi despre tehil cum
dormise, ci, dupit ce 10 liii nimas-bun de in el, Kamar
pled sit so dud a-i da seamS nevestel birbleruiut despre
cele Intlmplate. $1, dud se utti In buzunar, gist un cu4it
ce-i tusese pus acolo. $1 anti cutitul acele ocrotitoaret
sale, punlndu-i In palmS cinci sute de dinarl de aur,
pentru sc4ul ci, sinicanul aceia I Ian bitnina, dupi ce Ii
siruti mina, strigit atunci clnd vim cutitul:
Allah sit te tereasci do nipasti, o, copilui mcii I
laciti cit dniguta to s-a mlniat 0 ci te amenizflS cii inoartea,
dad to mat gisee adonnit Intruclt acesta-i tIlcul
culitulul Asta pus In buzunarul Mu I
i K.amar, tare niucit, Intrebi:
Da, aim ac putea face sit nu mcii adorm? CA eu c1
In noaptea asta eram tare hotl%nlt si stau trea, din toate
puterile inele, ci n-am Izbutlt I
Ea rispunse
Pi, pentru asta, nu at deelt sti-l lai pe giuvaeigiu
si bea numai ci; tar tu numni s to fad Cli at goli.t pocalul
Cu sorbet, pe care s-I veri In spatele tu ; pe urrnli s to
preiacj adorm it, cit o ft roaba de fatli. i, In fe].ul acesta,
ai sIt ajungi in l1int.a con doritli
Si Karnar rlispunse cli ascultIt i cIt so supune, i flu
pregetIt sIt urmeze Intocrnai acele povee minunate.
Or, lueru tile so petrecurli In felul arIttat de cIttre
batrina. IntrucI.t giuvaorgkil, Ia sfatui sotiei sale, Ii
pefti po Kamar a Irein onrIt In cinli, dupli datina care
core ca musaCirul sIt iie poltit trot sen In rind. 51
atUl)Ci (111(1 roaba (arc aclusese sorbeturile ii vlizu adormiti
pe cci doi, so duse s-o vesteascIt pe stItpinItsa eli puterea
prarului so implinise.
La vcstea aceasa, pojarnica do Halirna, rnInioas
cIt-i vedea pe fIIicu nepnicepInd nimic din semnele CL
inirri In sam de ospee, cu juogherul In mInli, gata sIt-i
lmpIlLite in inirna nechibzuitului. Ci deodatli Karnar,
rizInd, so nidica in picloare i so temeni plaIt la pItmIrit
dinaintea tineruicit, care Ii Intrebli.
A ! (in clue tea Invlii,at o viclenicm ca asta ?
51 Kumar aui aseunse nicic1ccutri eli flicuse aa urmind
sfaturile nevcstei bItrbierului. Tar en zImbi a ride i
spuse
E istea1li batrna ! Ci deacuma Inainte nu mai.
trenba dccIt cu mine. 5i no sIt ai a te plInige
51, spunmud acestea, Ii trase in en pe tinerelul eel cu
trupul fecior de once atingere do femeic, i 11 rnIn.ui
Intrun chip atIta do i3r1cePut...

Cind povestea amuse aid5 $eherezada viizu zonii mijind i,


slioasli, tcu.

29
Ci mini capie side opizeci gi .asea noapte
Urm:

...sii II rnhnui ink-un chip atila de priceput melt pe Inc


invillil si decline LAM cle ovAlre toate cazurile, sil puni
forma paM la acuzatlv, i a tread forma directi in
rostul ci actlv, melt noaptea aceea Lu cii totul $ cii totul
noaptea cocoqulul! Slavi lui Allah, eel carele di aripi
rostului dLntii al pisirilor, carele face si zburdo iedul
de cum se nae, carele face si se umfie gruniazul puiului
de leu, carele Lace sit gilgile rut de indati cc ieee
din stinci, l carele pune In ininia dreptcredinclolor
sill tin hat de neinfrmnt sjl frumos cum e clntecul de zuuA
at cocoului!
GI, dupi ce multpriceputa Halima, cii ajutonul ace-
Jul vitcaz under proaspit ieit din ou, 1$ potoli jarul
care a mistula, lispuse, intr-im potop de alintuni:
Si U1, o, roadi ii Inimil mdc, ci eu nu aq mel
putea a mA lipseec de tine. Drept aceea, flu carecumva
sal socoi ci o noapte sau douA, o siptimini nu danA,
a unit sau doni, un ati sau doi mi-ar LI destul! Vreau
si-mi petrec vista toati cu tine, si-i las pe sotul acesta
bitrin $ unit, i a to urmez in tara ta. Asculti-mi, aadan,
I, dad itt slat dragi 0 dad dovezile din noaptea
aceasta to-au muflumlt, LA ceea cc am sA4I spun. laciti!
Dacibitninuldesofllmeute-ouialpoftiinciodati,
si-i rispunzi: ,,Pe Allah, moule al meu, Ibm-Adam
este tare nevolnic din fire, $ are singele cam gnu! br
clad 1$ sporeqte niusafinlicul Ia cineva, ajunge de as
sctrbesc de el ci vet boga $ cci siraci, deopotrivi! Ian-
ti-mi, dan, ci nu pot si prlmesc plicuta to paftire, in-
trucit mi-c teami ci a sivlrI a necuvllz4i 4lnindu-te
aa trei sau patru nopi Ia rInd departe de haremul
tu ! i, dup cc ai si vorbeti in felul acesta, roag
st,i Inchirieze o cas vecin cu casa noastr, PC motiv
ca astfel ati putea arnIndoi s v vedeU rnai lesne i s
petrecei rind pe rind o parte din noapte impreuni, fir
a se ivi vreo greutate nici pentru unul, nici peniru colalalt.
Or, tiu bine, sotul rneu, are s vini s Se srtuiasea
cu mine In privint,a aceasta, jar cu am sl lHdemn sa
fac aa. i cInd avem s ajungcm aici, Allah are s aiba
grija do cc rnai este de facut
Jar tiniru1 Kamar raspunse
A asculta Inseamni a ma supuno
i i Se jurui c1 are si Inca intoemLu (lupa (torn) t,ele
ci i, spre ai pecet(ui juramInt.ul, mai facu o ieet,ie CU
en, do cleclinare, Inci i mai amanunlitii ea Intuia nara.
hotirIt ! in noaptea aceea cIrja hagiuiui lucrui cu sirg
pe ca rarea netczit ac uma.
Pc urmLi, dup sfatul drguei sale, Kamar se duse i
se culc IIng giuvaergiu, ca i cum nirnica nu s-ar fi
petrecut. lar dimineal,a, dup ce giuvaergiul so trezj de
praful cleteptator, Karnar VrOl Si in ziuabuut de
ci, Ca do obicei. Ci giuvaergiul nu-l lusa sa piece ,j II
pofti s rnai vin. iari sa mnince laolalt inasa dc
sear. Jar Kamar, neuitInd povaa dragutei liii, flu vru
nicicum s primeasca poftirea giuvaergiului ; ii infaisa
ins socoteala ce fusese pus la cale, i Ii spuse ca numai
aa era cu putint s nu se tulbure unul pe altul de aci
inainte. Tar btrmnul giuvaergiu raspunse
Nu este nici o piedic!
i, fLir a rnai zbovi, se ridic i se duse sL in cu
chine casa lipit de casa lui, o Imbraca hogat i II aez
in ea pe tInrul su prieten. i dibacea Halima avu grij,
Ia rIndu-i, In mare taina, s pun a se face in zidul dintre
case o deschiztur, ascuns i pe-o parte i pe cealalt
CU Ufl dulap.
231
U-asa cil, a cioua zi, Kamar fu pIn peste poate de
uluit dud o vzu, de parciar Li ieit diLl nimic, pe iubita
sa inl:rIncl in ocinia iui. Ci ea, dup cc II potopi cu aim
turi, Ii dezvi1ui taina cu dulapul i, pe c1ipi pe dat, ii
fcu somi sn-si Indepiineasc datoria cocoeasci. Tar
Kamar so supuse Cu sIrguini i cu grbire, i mInui do
apte on Ia rind cIrja hagiasc. Dup care, tInra Haiiina,
topiti do poJarul domolit, scoase din sin un jungher mi
nunat al sotuiui ci giuvaergiul, pe care i-1 luase ci
Insui cu cea mai mare grij, i pe care Ii Impodobise
cu nostemate rare i frumoase ; i ii dete lui Kamar,
spunindui
PLineti jungherul acesta la hrIu i du-te in priiv
ha liii Osta-Obeid, sou1 meu, arat-i jungherul i intrcaNi-1
dac II gsete pe gustul lui i cit preuiete.
Tar ci are s te Intrebe de la cine II ai; atunci s-i spui c,
trecIrid pnin sukul armurienilor, ai auzit doi insi care
edeau do vorb, i unul Ii spunea celuilalt: ,,Ta uite cc
dar mi-a fcut drgua mea, care Imi d lucrurile sotului
ci btrin, cci mai urit i mai scIrbos dintre sotii babalIci !
i s adaugi ci omul care vorbea aa a venit la tine i cii ai
cumpiirat jungherul. Pe urrnii sii pleci din priviuie i sii
vii in mare grabii acasii, unde ai sii ma gseti In dulap,
sii-mi dai IndiIniit jungherul
i Kamar, luInd jungherul, se duse la priviuia ginvaergiului,
ui-ide jucii pozna pe care iubita mi o ticluise.
CInd viizu jungherul si cInd auzi vorbele lui Kamar,
giuvaergiui fu cuprins de o mare tuiburare, i rispunse
cu nite vorbe frInte, ca un ins cu mintile pierdute.
Jar Kamar, viizIrid starea giuvaergiului, iei din priviuie
i dete fuga sii-i ducii jungherul driguei sale, care ii
atepta In dLllap. i fliciiul Ii zugrivi starea amarnicii
i ritiicirea In care 11 lisase pe giuvaergiu, soiul ci
232
Estimp, amiritul do Osta-Obeid la rmndu-i dote 1 uga
acas1, prad vIrtejurilor bnuielii i sufiInd ca ii it arpe
eupriris do furii. Si intr ii cas. cu ochil ieii diii cap,
rcnincl
Unde mic jungherul ?
Jar Hulirna, cu chipul eel mal neprihn.it, rispunse
holbi.nd iiite ochi man do nedumerire
Este Ia locul lui, In bisactea. Ci, pe Allah, o, fiule
ai mosului meu, to vid Cu mintea tulbure i am sIl ma
ferese si i1 daii, do teainLi Ca vrei si bagi In carev
Ear giuvaergiul stirui, jurInduse C nil vrea sa4
buge iii n irneni. Atun ci, descUind bisaetcaua, T-Talima ii
i1if tiSci JtlflLI1C1 iii i bdi iiiut Sti U I
NTa flliliLlfle
1i In tiC1)a
(.e este oure aa do iiluitoi ?
El spuse
iVI sa parut rnai aditieaori ci am vzut ighe
rul acesta Ia briul prietenului rneu eel tinr
Eu spuse
- Pc vi.aIa inca ! ui Putea s al vreo bdnuialll cIt
do cIt asupru soici tale, o, Lu, eel rnai nevoluic dintre sot,i ?
Jar giuvuergiul Ii ceru iertare i Ii dote toate si1inIcIe
spre ai polo] I mInia.
Or, a doua zi, dupI cc juca cu iubitul ci o partida do
sah Impi.r.it In apte prt.i, so gIndi prin Ce m.ijioace
sil inipingi pe giuvaergiul eel bittrIn s so despar:easca
do en, i ii spuse lu.i Kamar
- Vezi si tu ct rnijlocui eel dintli nu neu izbu
Or, acuma am s ma imbrac ca 0 roaba, jar Lu ai sa ma
duci la pravlia sotului meu. 5i al sami (lat iamacu1
la o parte, spunIndui btrInuiui Ca toemat illni eumpar
din tIrg. 51 o s vedem limnpede dacil lucrul acesta are
s-i desehida ochii!

233
i se ridici se tinbrc Intradevir ca 0 roaN,
i ii insotj pe iubitul ci pln ]a prviia sotului. Jar Kamar
Ii spuse bttrinu1ui gi uvaergiu
Uite 0 ioabi PC care tocmai am cumparato
a mie de dmari do am. Ta vezi dac it,i place
i, giind acestea, ii ri.dic ia5macul. lar giuvaergiul
era rnaimai s1 cadti jos cInd o vizu pe nevast-sa, Irnpodobitt
cu nestemateic cele striucite pe care le lucrase
chiar ci, i purtind pe deget inelele pe care Kamar i Je
dedese in dar. i strig
Curn o cheam pe roaha aceasla?
mr Jamar rspunse
}{alinia
$i giuvacrgiui, in vorbele acuica, ii simt,i beiegaile
CUm i SC Ulfl Ia, i cazu. pe spate. Jar Kam:u i tin.crjca
se foiosir do Ieinu1 iui spre a pieri de acolo.
CInd so trezi din 1ein, OstaObeid d. . ruga acas
cIt putu ci dc jute i, de data aceasta, era maimai s
moarti do ulmire i de spaim gsindo pe soIia sa imbr
icatl tot cu podoahe.le Cu care tocrnai o vzuse xi
strig
Nu este put.ere i adapusi deelt Iiitiu Allah ccl
atotputern ic
lar ea Ii spuse
(), flUlO al inou1ui meu, cia de e te minuriezi aa 7
El spuse
Prpdi1ar Allah pe Ce1riu ! Tocmai
o ronb pe care a curnpirato tlnrul meu prieten, i care
parc oral chiar tu aim, aa ii sennn
lar Halima, ca sugrumn de supthare, strigi
Da cum de cutezi tu, o, pacoste cu barbil aib, .si
ma jigneti cu ni.te bnuieli atIt de neruinate? Du-te
sil te Incrediniezi cu oehii ti, hal di fuga la veciriul
tu s vezi de flu curnva ai sa giiseti acoio pe roaba
aceea?

234
Elspuse: Al drepzatei Mu se ellA bhulall care sit flu It
spuibere Ia o dovadit ca aceastal
$1 coborl scare, ci Iqi din can 1111, spre a se duct 6
prietenul situ Earner.
Or, Halirna, trecind prin dulap, se ci ella acolo atund
clad sodsouiMare-I
el. 51 bletuAllah
l de ci, nituIciEl
t de 0zmlslee
asendnate atita de mare, nu put u decl t si
jocurile fin!, l tot cc
t I n gal m e:
Isentizare!
51 se Intoarse acasit, plait peste mitsurit de tulburat ci
tie buimitcit, 0, gAslnd-o pe nevaptit-sa aa cum o Isase,
flu putu dec4t s-o potopeascit cu laude ci sit-i cearll iertitdune.
Pc uninA, se Intoarse la pritvitila iui.
Estimp Halima, treclnd pnin dulap, so lntoarse is
Namer ti Ii spuse:
Vezi 0 tu cit nit se alit vreo cale de a-i deschide
ochii mqneagului acesta cu barbit de ru.ine! Nu at
mel ritmine aadar declt sit plecitm de aid Nrit zitbavit.
Eu mi-am orlndult luerurile, ian camilele slat gate
lncitrcate, tot aa ci call, 1ev caravana nu ne awl
ateaptA declt pe aol ca sit porneascit!
$1 so nidIcit i, Invitluindu-se cit lagjmacunile sale, II
hotitrl s-o duct lnspre locul wide so atm caravana 1
amindol inctiecarit pe call care Ii ateptau, plecarL
Ian Allah le scrlse bunt-pace, i ajunserit In Egipt tint
dq nIck o Intlmplane neplitcutit.
CInd sosirit in case pitnintelul liii Earner 1 clad preecinstitul
nustor auzl de Intoarcerea flulul situ, bucunla
umplu toate tainiile, ian Kaman Lu primit latr-un potop
de lacrimi de tenicine. $1 clad Halima intrit In cast, to$I
ochil nirnasenit robli de frumusetea ci. Tan tatill hit
KamanlllntrebApetiulsitu:
0, flu) mcii, tat este o domnihit?
S
El rtspunsc
J\Tu oslo o (IOflTh Ia, ci. este aceca a crei. fr
sel,o a fost piicifla piecarii mole. lot rucit Cfl Oslo feeia
d.espre care nca povesUt c1erviul. 5i acuma am do gind
SO 010 (IC soije dupl sunna i dup loge
5; ii !StO]iSi l:at.alui su toat povestea, do In Inceput
pIni ta slirsit. Ci nu are nici Un rost sa mal spunem
1nci (.) data.
.Ailind toala IntInplarea fiului sIlu, preacinslitul nc
gustor Abd eiRahman strig
0, hub, blestemu] meu s fie asupru tt, i p
I u.inea aensl.a i. PC cealalta, daca VOl sI.ii.ii i In (I0Y.iflL
do a to insui.n cu fomeia asta iesita din md Ah, (ugeta
0, hub ineu, a i ntr() zi sar IMitea sj se Poarte xi
dc Inc intrUn jet lot, alit (IC tica]os (a Sj .Ial,a do SOI:Ui
ei dint.Ii ! l\lni (tera1t lasdni siti caut aici U s
pr.i.nt.re fetele do nown 1:)un
5i. ii. (lOjeIli Indeluog i ii vorl.)t atIta do InteleIyl, melt
I(ainnr iispunsc
Am si fuc cum duresti lu, o, laici a] mou
51 preaciiistihi] negustor Ii srut pe hal siu, In Vnr
bele acestea, i porunci numaidecit en Flalima sit Lie
inchisi intruu foior lturalnic, undo s macpie pini
cc bitrInu1 are s a a hott.rIre In privina ci.
1)up care so apuc sil caute prin tot oraui o sotie
potriviti pentru fiul san. Si, dup multe alergturi ale
marnei Iui Kamar pe Ia neveste de dregatori i (IC fle
gustori hoga.i, Sc sarbatori nUnta 1w Kamar cu :fata
cadiului, care hotarit en era ecu mai lrumoast tinerica
din Cairo 5i, cu acesi pri]cj, vreme de patiuze do zile
lntregi, flu SC precupel,ir mei ospe1ele, nici luiniiiat,nle,
mc danluribe, fl ICI jocurile. lai ziua do la sfirit lu o
petreceie anume pi1strati peotru cci siraci, pe care avur
gi JJ sti pukk isc si it 10( impi (Jul ul I thinlaLar iduso
pentru Ci, CU deplina (lain iC1C.

236
Or, Kamar, care veghea el insul slugile In vremea
acestul ospA, bAgA de seamA priTitro sArAcime un otn
imbrAcat mat prost declt eel mat sAraci, l are do ware,
pe chIp cu urmele unor oboseli lungi l ale unor arnarurl
grele. i, oprinduqi asupra4 privirile spre a-l chema, IL
cunoscu pe giuvaerglul Osta-Obeld. I dete fuga aLl
spun.jiluitAtlne-sAu, care zise:
Aeesta-i prilejul de a Indrepta, pe cit etA In pu.
terea noastrA, Mul ce 1-al sAvlrQit La Indemnul desfrlnatel
pe care am intemnflat-o!
i so indreptA Inspre bf&lnuL gluvaerglu care era pe
edo sit ploce 0, striglndu4 pe mime, II lmbrA%i0i cu
duio l 11 IntrebA ce pricinit II adusese In starea aceoa
de sitrAcle. Jar Osta-Obeld Ii povesli cit plcase diii )3assra,
pentru ca nenorocirea liii sit flu lie datA In vileag ci sit
iw poatit da dumanilor sAl prilejut de a4 ride do et,
dar cit In doert cAzuse in miinfle unor arabi hoji care
Ii despulaserit de tot ce avea! $l preacinstitul Ahd el-
Rahman porunci ca gluvaergtul sit tie dus degrabit in
hammam 0, dupA scaidit, sit tie ImbrAcat cu hattie dose;
pe urmA II spuse:
Etjti oaspetele meu i 11 datorez adevitrul! Mill
dar cit sotia ta Halima este dci, Inculatit din porunca moe
Intr-un foicor litturalnic. E$i mit glndisem sA tl-o trlmit
sub La Bassra; ci, devreme ce Allah to-a Indrumat
pInit aid, InseamnA dA soarta acestei femei fusese hoWrItAdlnaInte.A
adAamsAteduclaea,lartuais-o
left sau at sit-i dat ceea ce I so cuvine. Intruclt nu trebule
sit-ti ascund cit tth toatit Intlmplarea cea until, de care
numal soija to ate vinovatit; Intruclt bArbatul care so
lad Ispitit do o temele nu are a so Invinul do nimic,
dat fund cit blirbatul nu poate sit InfrlngA poruirea pe
care Allah a sitdlt-o In el; ci temeia nil ate aidittuitit
In aeelal tel, iar dad nu fuge de citutarea 0 do InghesWain
bitrbatilor, ea4 vinovatit Intotdeauna. Of, fratele
231
meu, so cere o mare vistierie de hflelepciune i cia rub-
dare bArbatulul cure are o muiere!

liw giuvuergiul spuse:


Al dreptate, fratele maul Numni sotia men este
vinovatti in treaba asta. Ci uncle-i?
$t tidAl lul Kamar spuse:
In Ioiorul acela pe care ii vezi dinaintea ta, si
lactitti cheile!
Tar giuvaergiul luA cheile cu o mare bucurle 0 pornl
laspre foior, unde deschise tqlle ci IntrA Ia femela sa.
SI se duse drept itt ea, NrA a spune o vorbA, .,i cii amine
douti miinile, repezite deodatA inspre ca..
Cind povestea nlunse aid, Seberezada vru zoril mijind 0.
ifloasti. tutu.

Ci frilr-a yapte sute optzeci 0 aptea noapte

VrmI

...ostririse de git, strigind:


Aa a moarA dezmftatele de teapa ta!
Tar negustorul Abd el-Rahman, spre a desAvtri de
tndreptat greelile flului ski Kamar fa%A de giuvaergiu,
gAsi drept de cuvlliflA dinaintea lul Allah eel preamalt
s-o mArIle chiar In zuua nun%U lul Kamar pe tilca
itt Steaua-Diminetii cu Osta-Obeicl. Ci Allah este mat mare
maidarnic!
hr $eherozada, du ce povesti astkl intimplarea acoasts,
thcu.$lregele$shrlaratrlgl:
Dole Allah, e $eherezada, en bate mulerlie cele desfrtnate
si Indure soorta sojid gluvaerglulul. Intructi aa ar ft trebult
sii so sttrr,eoaci mutte. Istoril dlntre cite mt-al povesftt I Adeseori
chiar cii am Lost mtnlat In sufletul meu, $ehorezada, vizind ci
uncle Lemet aveau tin stIrt potrlvnlc glndurlior $ socotelilor
mela latruelt, In cc ma prlvqte, uI bine ce-am ticut cii desmIllata
ii tlcloasa do sotle pe care n-ar mel svea-o Allah
tntru mila an en l cii tonIc roabete ci tote stricate!
Cl $eherezada, nevrlnd en regale nfl ziboveascil mat mutt prln
preajma unor atari ginduri, so ten en do fec all rilspundA ceva
In pnivinta aceasta, ii so gnibl nil Inceapi, precum unneazil, po
vostea vu pulpa do borboc.
POVESTEA PULPEI DE IJERBEC

So povestete ci Allah cstc mat hutor ! cii


Ia Cairo, sub domnia unui rege dintre rogii acelei Wri,
o ferneie diiruitii cu atita viclenie i cu atIta iscusintii
melt a boa o inghiliturui do apii on a trecc prin gaura
mini ac cit do mic era lentru ea un lucru Ia Tel de
usor. Or Allah care diiruieste cum inca ci mnsusir
bune sau role iusese in lemeia aecea o fire atita do
pojarnicii melt dc-ar Ti trebuit sii lie una dintre Cole
patru neveste ale unui musulman i sii impartii dupii
dreptate noptile In patru, cite o parte do flecare nevasttt,
ar Ii murit do dor i do ateptare. 5i-aa cii so pnepuse
sii-i orInduiase treburile atIta do bine lack izhutisc
sii ajungil flu nurnai singura soie a unui hthbat, ci s
so i minite Cu doi biirbati deodatii, aniIndoi din spita
cocoilor din Egiptul-de--Sus, care tiu sii rnuiumeasc
douzeci do giini, una dupii aita. Si so folosise do atita
viclonie, i tiuse atIta do bine sii-i rostuiascii lucrurile
melt nici unuia dintre eel dci n.ui da prin minte nimica
dospre o impiirtanie atita de potnivnicii iegii i obiceiu
rilor dreptcredincioilor. $i, de altmintoni, era ajutatii in
rnatrapazlicul ci de chiar meseria 1)0 care C) aveau cci dci
sol, IntrucIt unul era hot de noapte, jar celalaltul pun
ga de zi. Fapt care fcea ca atunci cInd unu]. se intorcea
seara acas, cellalt s se i af Ic plecat In chutarca
vreunei trebi pe potriv. Jar In ceea cc privete numele
br, apoi ci se numeau: hotul Haram. i pungau1 Akil.
i trecur zile i luni, iar hotul Haram i pungaui
Akil Ii Indep]ineau cu miestrie rneseri.a de coco,
In cash, i pe con do vulpoi, In afara casei.
or, Intro bunh zi, ho.ul Hara.m, duph cc motcnirea
ceo avon do la thtineshu 0 inult,umi pe fiica I u i SOCr
ShU, chiar Cu Inai muith vrodnicie decit do obwcj, Ii
spuse sotiel sale
0 treaba de mare Inseinnhtate, o, nevasth, nih sile
te sh Jipsese o vrerne de acash. Fic en Allah sh-mi.
scrie izbinda, melt sh ma Intoro cit mai degrahh lngh
tine
mr femcia rhspunse
Numele Jui Allah fie asupra ta i Imprejurul thu,
o, frunte a oamenilor! Da ce are sLi se fach amhrita de
mine In vremea cit bhrbatul ci are sh fie plecat?
5i so mohorI cumplit, i ii spuse un potop (Ic vorbe
de phrere do rhu, i nu ii ]hsh sh piece decIt duph edo
inni calde semne do dragoste din partea ci. 51 hotul
Haram, Inchrcat Cu un sac dc merindo pentru gurh, pe
care nevestica avusese grijh sh i le ghteasch de drum.
plech In calea sa, incintat i piesnind din Ijinha do mul-.
lumire.
Or, deabia trecuse vreun ceas (IC vreiiie do cind
acesta plecase, en Akil pungaul so Intoarse acash. 5i
soarta vroi ca, avmnd o pricinh ca i ci sh Iipseasch din
ora tocmai atunci, shi vesteasch sotiei Ca are s piece.
Jar nevestica flu preget sh-i mhrturiseasch i celui (IC ni
doilea sot toath ciuda pe care i-o pricinuia plecarca Iui
ii, dup I elurite i spornice dovezi de o Inflacarare peste
mhsurh, Ii umplu un sac Cu merinde de gurli, pentru
drum, i Ii luh rhmas-bun do Ia ci, chemInd asupra capu24)
liii dii binecuvlntArfle lul Allah preamArit tie el 1 131
pungaul MU pled, mundru c are o w%le atita tIe eaMi
i atita de grijulle, i pocaind din limbi de multumire.
131 ?ntnuclt soarta orlc&uI Ins Ii ateaptl de obicel
pe La vreo cotiturl tIe drum, eel del soil aveau s-o gil-
scasetipealor tocmallnclipaclndsegtndeaucelmai
pujin in en. In adevdr, l.a stlrltul zIlel, pezevenghuul de
Akil hdrA lntr-un han ce se afla In cale, glndind s14
petreacA noaptea acolo. 131, clad Intri In han, nu gAsi
acolo deelt an diAtor, cii care, dufl salamalekurile 1J1
uriirlie de datiul 1 dintr-o paste 1 din cealaltA, legi
ndat vorba. Or, acela era ebiar hotul Ream, care
knee aceezqd cale en l tovarlu1 sIn, pe care nu-L cunostea.
mr cl din Iii ii spuse celul deal dollea:
0, prietene, part tare ostenit!
Tar eclAlalt rispunse:
Pe Allah, am fleut astIzi dlntr-.o risaflare dnu
nail dc Ia Cairo phil aid! Da hi, prietene, de wide vii?
1l rZispunse:
Tot de Ia Cairo! 131 sllvil tie Allah care tmi scoate
In drum un tovarl nUt de pilcut spre a-mi urma Cu el
drumul mai departe. Clef precum a zis Protetul nanpra-4
tie ruglelunea i pacea.! ,,un tovarA este cea
mat bud merinde l.a. drum 1 Da. pinS una nRa, spre a
pecetlul prietenia noastrA, hai sI ImpIrtim Intre nd
plinea i sA.hitIngem In aceeqi sare! lacitI, o, prletene,
sacul meu cii merlnde, In care am, spre a te Imbla,
nite curmale proaspete ci nlte fripturl cii usturol!
tar cellialt rIspunse:
Allah sporeascI-ji bunurile, o, etene I primesc
cele en care ml Imbil, en toatI dragostea Inimli. Ci IngAdule
sI-mi aduc 0 eu oboluL
$1 pa cind eel dintli 11 scotea dlii sac merhndele, ceIlLalt
le aternea pa ale sale pe man Ia care edeau.
Dupe ce amlndol Isprivirl de pus pa mad ceea ce
aveau de mlncare, vAzuri d au Intocmal aceleaI me
rinde : turte de puine cu susan, currnale i cite 0
tate de pulp do berbec. i rmaser po dat uluiti pIn
peste rriarginile uluiiii cInd b.gar de seam1 ci cele
doui jumtii de pulpi de berbec s lipeau intro ole cu
o potr.i.vealii desiivIriUt. i strigar
Allahu akbar ! a lost sons ca piciorul acesta (le
berb.ec sIsi Va(Ui stninse aliituri amIndoui jumtThk.
in poficla montii, a prije1ii i a uinbiilsiirnatului
Pc urmct, pungasul ii intreba pe hot
Pc Allah carei asupra ta, o, prietene, a pulea
aflit do uncle ai bucata aceasta do pulp do herbec ?
lan hot1u!. rspunsc
Mia dat--o ft ca 1LII socrumeu, (lad am ptc
dea(asa Ci, pe A! iah carei asupra Ia, o, pnictene
putea sii aflii in rindumi do uncle ni luat Ui jumMatea
asia do pu1pi ?
Inn panglieniul zise
rj-10j fiica lui SO(1UflCU nila pusn i mie I i s
Ci ni putea tu sitmi spui in cc mahain so aflCt piencin
stitati casil ?
El spuse
iTnca [onnta J3tiu i
Tar commit sinigii
i cu tot a1a
Si repede, din ml rebate in intrebure, eel doi pun
gai aunseiii sri. dobIndcascii incredinarea cii, din ziua
cInci SC insurasela, alllIndOi ernu sIrnbrasi fin sit sUe
pe acclai culcul i pe aCceai patura. $i stnigar
Alungat sii lie Celiiiu ! lactiine Ca ar
sinteni cnuitgit,i do piteMoasa accea
Pc uiniiEi, miicar cit dovedirca aceasta era cIt
peaici dinLru-ntIi siti stirneascit la vreo nitpraznhi, izbuti
ititrun sfIrit, intrueIt erau oarneni Cu cap, trecuti prin
ciui. i pnm dirmon, sit priceap cit hotitrirea cea mai bun
do luat era doar de a face cab Intoarsit i d.c a ritzvedi, cu
chiar ochii i cu chiar urechile br, ceen cc era de rzvedit

243
cii ticiloasa. S, czInd la Invoia1l In privinta aceasta, luar
arnIndoi (IrUmUl Indara spi.e Cairo, i flu peste mult
ajUfiSCla hi easa br.
Clod neveStlea, (besehizindule ua, ii vazu pe cci
doi sot,.i at Ci la(lalia, flu inai avu euro si so mndoiasct
de faptul ci vklenia ii fusese dovedila i, Intrucit era
ferneic cu cap, treeut prin ciur i prin dIrinon, pricepLi
c ar fi zadarn iC, do data asta, sii caute vrco chichil,a
spre a mai oboroci o vreme adevruL $1 gIndi
,,Tnima i a ceiui rnai ciuni brbat flu poate s Inclure
lacrimile femeii care Ii e drag ! $i deodat, izbucnirid
In suspine i smu1glndui piru1, se arunc In picioa
rele celor dol soi, cerrndLlic miJ.ostiviro.
Or, amiiidoi o aveau clragi, jar inima br ei.a legatil
do nUrii ci. TacIt, Cu toata ticbona sa vadita, simr
c1 (Iragostea ceo avenu pentru ea nu sc tirI)ise ntnu
nirnic ; i o rid icar i li deterii iertarca, ci numai dupI
ce totui Ii fcuri un potop do dojeni, CU ochij bulbucai.
Pc urrni, cain ea sta tiicuti cu o InfLiisare tare spisiUt, ii
spuscr ca asta flui tot, ci c trebuia numadecIt s pun
capt, fril do ziibavii, sUirii acelcia atIta de potrivnic datinilor
i legii dreptcredincioilor. 5i adugar:
Trebuie nurnaidecit s te hotrti, pe bc, i
si1 alegi pe acela dintre noi doi pe care vrei si1
ca sot!
La vorhele acestea ale celor doi soi, nevestica liis
capu-n jos i chibzui adInc. 51 degeaba o tot zoreau
ci s ia fr de ztbav o hotrIre, fu en neputinl,
so fac sii-l arate pe eel pe care si 1-ar fi vrut mal mult,
cci pe arnlndoi Ii gisea deopotrivI ca hirbiitJe, ca vrednicie
i ca sirguin. Ci, IritrucIt cCi doi, stIrniti de ticerea
sa, ipau la ea cu glas arneninttor ca sii-i rosteasc alegerca,
ridie lntrun sfIrit capul i spuse
Nu este ajutor i rnil decIt Intru Allah Cel-Atotpu.
ternic! 0, soii mci, de reme cc ma siliti s aleg Intre
VOi, i s ian o hotrIre care sfie dragostea pe care v-am
44
dovedi to deopotriv, i Intrucit, eugetmd i cUmpafl iii #1
urinIrilc, nu am mci 0 pricifl si 1,in In unul ma iimlt deit
in ce1i]alt, iat cc zic cu ! Voi arnIndoi trail,i din Indcniina
rca voastra, si In privina aceasta us sufletele linitite,
mr Allah, care judecil faptele fipturiior sale dupI barn rile
pe care ica pus In imma br nu are si vii alunge (IC in
suiiiil milostivirii lui. Tu, Akil, te piicepi sii terpelcti
in luinina zilei, jar tu, Hararn, hoteti noaptea. 5ina c,
martUriSeSe (ilnaintda lui Allah Si dinaintea VoaStla, am
siii pastrez en sot PC acela (imtre VOi care arc sii den cea
ina VrC(IfliCa (lOVadii (IC dIl)acie, a arc sii siivireaseii is
1va con mai iscusitii
Si unuidoi 1 iSUflS(1 a a 1SC ult I Si (ci S SUPUB pl 1(10
c1.uJ.c numaidecit h.otiirIrea aceen, i se pregtir PC data
sii se Infrunte in meserie.
Or, CCI dintli trecu Ia fapte pungauI Aki], care plecii
ml)rcul)a cu sImbrasul siiu Haram In sukul zarafilor.
Si acolo Ii anita cu degetul un zaraf hitnIn cc se preumbla
iavas-iava de in o priviuie in alta, i spuse
Ii vezi,. o, Hararn, pe zaraful acola ? mciii cii c
pini a apuca ci sisi sfireascil trcpiduiala do zaraf, ma
prind sii silcsc ami (Ia sacul iui de zaraf, pun en nun
$i rostind acestea, se apropie, uor en un iulg, de
zaraCul cc se preumbia (IC cobcob, i Ii tcrpeli sacul pun
Oil (liflani de aur, PC care ii avea Ia ci. $i se Intoarse in to
varsul sin, care dintruntIi, cuprins de mare spairnil, clete
sa-I ocobeasca spre a nu se prirnejdui. si lie priponit Imlireuni
cu ci en pirta, dan care, pe urmi, minunat de o
bovituri atIta de mdernInatica, Incepu sii firitiseasci
pen tru dibicia pe care o dovedise, si ii spuse
Pc Allah ! tare mi tern cii eu, in rIndumi, na
pot nciodata Si siviresc o ispravi atIta de st.riluciti
Eu gIndeam ci ai Turn pe un zaraf este Un lucru mai
presus de puterile unui dreptcredincios

245
C. pungau1 Incepu s rid i ii spuse:
- 0, bietul de tine I sta flu este decIt Un Inceput,
Intrucit nu aa ma laud cu c am s pur gaba PC
saeul lui! Cei s-ar putea ca Intr-o zi on alta cadiul
si dea de urma men i s ma sileasc s pitesc tare
scun-ip totul. Ci vreau st ajung stapmnul Indrituit al sacuiui,
cu tot cc so afl In ci, fcind In aa fel ca insui cadiul simi
den, dupa ]ege, banii zarafuiui sta cptuit cu aur!
$i. spun md acestea, deschise sacul, numara galbenii
cI,i so aflau In ci, lu zece diriari i pu.se In local br un
mel de.-al lui de arama. Dup care Irnbai.era cu grij sacul
i, apropiinduse iar de zaraful pridat, ii strecur tiurel
sucul in huzunurul caftanului, do parc flit sar fi petrecUt
]I1ITIIO. IndemInarea este un (far do la Allah, o, drepterodin
(oilor
Or, nici nu facu zaraful bine ciUva pai ci peze
enghiul so i repezi Inspre ci, dii cit mai Cf;i de data
aceasta si ipind
Ticbonse, osinda tai apro.ape I Dmi sacul m
ItuUiiit, on haiden n.umaidccIt amIndoi in cadju I
i zaraful, pIn peste poate do uimit Ca se vedea
luat astf ci din scurt de an ins pe care na-I curiotea
nici dup mama, nici dap tat, i pe care nu-l inai
viizuse niciodat in viata lui, Ineepu dintru-ntui, spre a
Sc feri de lovituri, s-i cear un potop do iertaciurii i
sti se juruiasc pe Ibrahim, pe Isac i pe Yacub c napastuitorul
su se Inela i c, in cc ii privete, nu se gindise
nicicInd sn-i rpease sacul! Ci Akil, I r a vroi s dea
ascultare vreuneia dIntre jurinintele zarafului, asmuti Im
potriva Iui tot sukul i, int.run sfIrit, II Iut de caftan,
strigind
Haidem amIndoi Ia cadiu!
i, intrucit zaraful se Impotrivea, II In:fc de
barb si 11 tIrl, pnin huietul do huiduieii, clinaintea en
(I ili

246
i cadlul Intrebi:
Care-i necazul?
lot Akil rllspunae degrabi:
0, doamne a! nostru, cadlule, de buni seamA ci
zaraful acesta, pe care 11 aduc dinaintea mlinior tale
tmp4toare de dreptate, este ccl mal aturlait hot care a
intrat vreodatA In sala ta de judete. laciti ci, dupi ce
nil-a furat sacul pUn cu our, cuteazi si se preumble prira
suklinlt, caunmusulmanfirljdevreoyini!
Tar zaraful, cu barba po jumitate smulsi, gemu:
0, stAplue v.1 nostru, cadiule, flu este adevirat?
Niciodatil flu 1-am vllzut .i nu 1-am cunoscut pe omul
acesta care in-a chinult .i rn-a adus In starea jalbici In
care mil aflu, dupit cc a sflnilt sukul Impotriva mea i
mi-a spulberat pe totdeaunn lefteria i mi-a stricat faima
de zaraf (irA de pad!
Ski! laid strlgi:
0, blestematute, au de cind a ajuns cuvintul unul
dine de zaraf anal presus decit cuvintul imul dreptcredlndos?
0, cadlule, doamne al nostru, vicleanul acesta tigiduie
te ci a furat, cu tot atlta neruinare ca ci negujitoruL
acela din 4ara Indutul, a cirul poveste a putea s-o povestescdomnlel
tale, dacAnuotii!
lot cadiul rispunse:
Nu sjtiu povestea neguAWruJui cliii lana lndultd I
Da cumu-l ? Spune-mi-o p.. scurt I
5i AkIl spuse:
Pc capul i pe ochii mel! 0, stApine al nostril,
a si vorbesc pe scurt, negujitorul acela din jan Indulul
era un Ins care lzbutlse si doblndeasci atita Incredere
Ia oamenll din suk tacit Intr-o zI I s-a Incredinjat o hazna
mare a banl, fin a I se care dovada de primire. Tar el se
fLosl de Imprejurarea aceea spre a tigidul ci I se Incredinjase
vreun ban, In zlua dud stipinul haznalel veni s14
247
hi bunul IQc1tht. i, IntrucIt flu avea Impotriva tic?llosului
nici un. martol i nici no 1OSCLiS, do bunt searn c tIlharul
or 11 putut si inmnince in bun pace averea omuiui,
daca nu ai fi izbutt cadiul oruIui, Cu iscusin1a lul,
sil :faci a mrturiSi adevirui, 5i, clobIndrnd acea iinirturi
sire, a poruncit sli se alduiascii vicleanulul douii stile do
vcrgi Ia tdpi, i 1a izgonit din ora
Pc uim Akil mai spuse
5-acuma nidjduiesc de Ta Allah, o, stipIne aT
nostiu, cadiuie, ci domnia to, cel pun de Inlelepeiunc i
de agerime, losne ii s gseti calea de a dovedi preficitoria
zaraCului tista ! 5i, dintrunti:i, ingiduie robului tu a e
ruga si binevoieti a do porunc so lie scotoci 1 lic4ul, spic
ai dovech do hot
Dupi cc ascuihI povestea lui Aldi, cacliul porunci.
cavazilor s11 scotoceasci po zaraf. Si nu Ic lrebui iuullii
vreme pIni sii giseasc Ia ci sacul CU pricina. Si jrivinuitI,
gemiud, 0 linea iiior1,i Ca sacul este bunul IUt de diept.
Tar Ak ii, din portei, mirturisea, cu un potop dc jurmirite
i do blesteme aruncate necredinciosului, Ca ii cunoitea
fr do ovire sacul ce-i fusese terpeiit. $i cadiul, judoctor
priceput, porunci atunci ca fiecare pricina s spuni
cc prctindea di ar fi avInd In sacul Cu pricina. br ovrciul
spuso;
in sacul meu, o, stapine al nostru, se af1i cinci
sute do dinari de our, nici unul mai mult, nici unul
mai puin, pe care iam pus acolo azi-dimineat!
Tar Akil strig
MinlJ, dine! doar daca o s Intorci Indarat coca
cc flu este al Uiu! Or, eu rnrturisesc Ca in sacul acesta flu
sInt clecit patru sue nouzeci do dinari, nici unul rnai
muit, nici unul mai puin. $i, pe deasupra, mai trebuie si
so afle acolo i un mel de aram, Impodobit cu pecctea
mea, de nu cumva lai fi i pripdit!
248
Si cadtul desThaa sacut, dLzudateb martorilor, far
ceea ce so aDa In sac flu putu decit sit dea dreptate boWinanulul.
Si numaidecit cadiui Ii dote liii Akil sacul, l
porunci sit I se tragit pe datA o cionillgealit zarafulul, pe
care utulrea 11 amutise!
Clad ho Haram vitzu izblada rengliiutui cel attta
do dibaci at sImbrautui situ Akil, 11 firitisi pe acesta i if
spuse cit i-ar ft tare anevoic sit4 Intreacit. & Inteleso totui
Cu el sit so Intitneascit iaritji pe scant, In proajma palatulul
sultanulul, spre a putca sit Incerce 0 ella rlndu-i vreo
ispravit care sit nu Do prea nevrednlc4l 1a4A do ..jiretlicul
ntzdritvan Ia care fusese murtor.
TacIt, l.a citderea nopii, eeL dot tovantkji so .i aflau
l.a locut do Intlinire hotitrlt. $i Haram Ii spine lui Akil:
Tovarite at meu, ft ai lzbutit sA-41 rIzi de bairba
unui zanY de barba cadiului. Or, Cu vreau sA-t Infrunt
pe chiar sultanul. lacittit adar o scant do frloghie cii care
am sit ajung In latacul sultanutul! Ci trebuie sit mit mnsoflti,spreaflmartorlacearesitsepetreacit!

51 Akil, care nu era deprins niclcum cii hoa adevitratit,


ci numai cii pungit, ft dintru-ntIl tare speriat do cutezar4a
unel Incercri czi aceea ; ci Ii ft ruine sit dea Inditrilt
fatit de sImbraul hit, 0 It ajutit sit arunce scan do frlnghie
po zidul sarauutui. 51 so citrarit amlndoi pe scant, coborItA
pa pantea ceatattit, stnitbitturit gritdinile so stnecurant
eblar In patat, ocrotfll de noapte.
51 so furWwit, do-a tungut coridoaretor, plnit chlar
Ia latacul sultanuhul; Haram, dlnd de-o parte o perdea
do hi o uit, 14 arittit tovanitulul situ pe suttanul adormit,
lingit care se aDa in copilandru care It freca pa titlpile picloaretor...

and povesteinjunso aid, F$eherezada vUzu will mljlhd ,


efloesi, titcu.

249
Ci In ti-a apte sute optzeci i opta. noapte

UrlnrL

..un copilundiu care I] freca pe tlpile p.icioarelor.


i copi1anlrul acela care, prin acea frecare uura
somnul regelu], prea toropit i ci de sornn i, spre
a nu se lsa s aipeasc, mesteca o bucat do saciz.
La privelitea aceea, Akil, cuprins do fricI, era gatagala
s so prtbueasc pe spate; dar Hararn ii spuse Ia
ureche:
Pentru cc te spent aa, tovaro al meu? Tu ai
vorbit cu cadiul, iar eu, Ia niriduinL vreau si vorbec
cu maria sa regele
i, lsIndu-i In (losul perdelei, se apropie de copilandru
cu o spninteneal do necrezut, Ii puse ca1u in gur, I
1egt burduf i II agi, en pe n sac, do taan. Pc urrni,
se aez In locuI baiatului i Incepu s-l frece pe rege
Ia tlpile p.icioarelor, Cu priceperea unui masagiu (IC
J.a harnrnarn. i, dup un rstimp, Ii niic rnIinile in.
aa fel in cit s-i trezeasc pe sultan, care so porni s
cate. Jar Haram, prefcmndu-i gasui ca glasul unui
copilandru, Ii spuse sultanului
0, rege al vrernilor ! mntrucit Mill,imea In no
adoarme, nai vrea s povestesc ceva?
i sultanul raspunse
Poi
Jar Hararn spusc
A lost o daUi, o, rege ul vrenulor, in 1z-un crux
oarecare, ho cu numele do Haram i un punga en nuinele
do Akil, care trebuiau s so dovedeasca Intro ci
Ja mndrznealt i la dibcie!
i ii povesti suitanului isprava Jul Akil, cu toate
arnnuntele ci, i Impinse cutezanta pln Ia a-i istonisi tot
cc so petrecea In chiar paint aclo, schimbInd doar numele
sultariulul .,i !ocul lntlmplril. $1, dud stIri Istorisirea,
spuse:
$l,acuma, o, rege al vremilor, pe care dintre eel
do! &4illsocoatemblatacelmaliscusit?
far sultanul rspunse:
Apol, titrA de nIci o cirtire, acela4 houl care s-a
sLrecurat In palatul regelul!
and auzi rispunsul, Hiram, nAscoclncl o grabnicA
trebuintA de a lel atari, pleci de parci se ducea Ia urnblitoare.
51 se Indreptil lnspre tovarAu1 sIW, care tot
timpul cit tinuse povestea Ll sln4ea sufletul cam ll Ia
zborul tie spalana nasulul silu. SI Ic! lund drumul mdirAt
pe unde veniseri, 0 ioirA din paint In tel do norocol
clam intraseri.
Or, at doun zi, sultanul, care tusese destul de neclumerit
dl mi-i vedea venind Indirit pa slujitorul siu pa
care ft credea dus in umblitoare, tu pIni peste poate
de uluit cind 11 vAn agAat sus de tavan, Iatocmai ca In
istorisirea pa care o ascultase povestitti. 51 numaldedt
dobindi Incredla4area ci cHar el fusese eel Ine1at de
hoWl eel lndriznet. Ci, departe de a 11 supirat pe eel care

11 amigise asttl, dod si-I cunoasci; ci, drept aceea, p0- runci si se dea de tIre de citre pristavil domnetl ci
ft lerta pa insul care se fur1ase noaptea In saralul sAu
l ci ft figidala o mare risplati daci se va Intia

dlnalnte-J. 51 Harem, cu credinta In acea tigidulali, se duse In palat, 1 se InfA$I dinaintea sultanulul, care
Ii liudi strapaic pentru curajpl hal i, spre a rispIAtI
atta iscush4i, ft cittini pa datA cipetenle paste agla
ImpiriltIel. 51, la rlndul el, nevestlcanu pregeti, dud atM
Inttmplerea, si-I aleagi pa Haram drept singurul el sot 0
trM en el ha huzur 1 In bucurle. CI Allah ate mal tlutor-i
Ear $eheezada, In noaptea aceea, au vrol si-I law pe rage
en slm$mintele stlrnite de Istoridrea aceasta, 0 Incepu numaldeck
all-i tstodseascLnistrunlca poveete care urmeazi.

251
CHFllL1 U11SVI1T

Mi sa povestit, 0, preafericitulo rege, c su].tanu].


Eg ptu] ii, ealiful Moharn mad benTheilun, era Un stpIn
pe alita de Inlelept i de bun pe cit fusese de crud i do
asupritor pirinte1e iu rfheilun molt, departe do a so
purta on thtine-su, schingiuindui supuii spre ai fac
si plMeasc do trei i de patru on ace1eai biruri i p0-
runcind s fie ciorngii spre a-i sili s dezgroape cole
(Iteva drahme pe care Jo ascunseser In pmInt do frica
b.irarilor, ci se Indemna a face s Invie iari tihna i si
aduca dreptate Indrt la norodul su. i de toate coinorile
pe care ttine-su Theilun le strInsese Cu japea ci so
folosea spre ai ocroti pe poe1i i pe InvaI,i, spre a
rasplali 1)0 viteji. i spre a veni In ajutorul ce]or nevoiai
i nipistuii. Aa ci AtoateImprt,itorul ftcea ca totul
s izbincleasea slit) domnia Jui blagoslovit : IntrucIt
niciodat reviirsrile Nilului flu au mai fost atIta do
statornice i do Imbe1ugate, mciodati hohielo nu an mai
fost atIta de rodnice i do spornice, niciodat cImpurile do
1ucerni i dc cafelul,e n.u au fost atIta do verzi, i nici
odati negut;itorii nu au vzut curgInd atIta aur in du
ghenele br.

22
Or, Iiitro zi din acele zile, sultanul Mohammad porun
ci s vi n din am toi toIi ciregatoru do pe 1ingi palatul
su, spre ai intrebu, pe fiecare In parte, despre indelet
n.jcirile, despre slujbele br trecute i despre leafa pe
care o primeau do la vislicrie. Ciici. dorea astfei sift
cerceteze ci Insui muncile i mijloacele hii dc trai, zi
cIndua ,,I)a(.i aflu rictintii (U 0 slujba grea i CU o icafa
uxoara, am sai send sureinilo i am saI SpOrCSC Simbrm
cia dnc aflu vreunui cu o leuf mare i cu s1ujb uoari,
am srii send snnl)ria xl am si sporesc munca !
Si cci dintli care so infl,isar Intro mIimle 1w furI
ViZjlij, care erau in numar dc pattiizeci, toli iiite pre:i
cinsLi.i niotiegi, CU lNilbi lungi i UlbO i Cli eliipuri x
cet1uik dc intelepeinne. 5i purtau P0 CH te mi Ire CLI
trei rincluri do turbane, i.mpoclohite Cu pietre scumpe
i so sprijinenu pe ii te ciije lungi CU vIrfut do ainbiL
SCIThl al puicrii br. Pc UiifiI VCflfliL valni (10 /iIatet(,
capeteniile (1 oti, ii 1oti CCI care, rnai mult on mai pu1in,
aveau In seami sii istreze 1initea i si Imparti dreptat
en. 51 rind ne rind ingenuncheari i slru tari piiniin tat
Intro miinile caflfului, care ii corceti Inde1ung i 11
rsplti on ii mazili, dupa Cu in i so parea lu 1 ci Ii se
CUvine.
Jar ccl care se infii cci mai do pe urm fu ha
dimbul do gdea, Impbinitorul jude.cIor. Si niaeaj ci era
gras, ca un iris birie hrnit care nu are niinic do ficut,
era tare tnist Ia infaiare i, in be si calce :falnic, cr
spada goala pe urnar, mergea CU capun jos I Cu sa1)L
in teaca. 51 eind ajunse Intro inlinile subtauuiui Mohani
mad benThoilun, siirutii ptmintul 1 zise
0, cloarrme i CUflUflL1 peste capul nostru, iae
cii ziua dreptil,ii are sii strluceascii Intrun sfIrit i
pentru robul implinitor al judee1or tale 0, miiriata, 0,
rege al vrernilor, de la moartea riposatuiui thu piirinte.
sultanul Theilun aibii-1 Allah Intru niila sa - zi de
am tot viizut cum se Impuineaz treburile slujbei mele
i curn pier cttiguriIe pe care Ic dobindeam de pe unriG
ei. mr 4aja men, cure odinloarli fusese plinli de noroc,
se scurge acuma niohoritli i zaclarnicli. SI dadA Egiptul
arc sit se bucure tot flQU do tihnA 0 de belug necurniat, eu am sit tijung In mare primejdie tie-a muri tie foamo,
flirt a Itisa niot harem] cii ce sli ml se cumpere in
giulgiu uungeascit-i Allah viaja stAplnulul nostnu!
Cind auzi corbele acestea ale clAului, suitanul
Motiaminad ben-Thcilun cugetA o bunli bucatli de vreme

0 pnicepu cli plingenile gldel erau Intemeiate, Intnucit chivorniselile cole marl ale siujbel sale Ii veneau flu dii
simbnia cure nu era de elite ie ce laudit, ci din ceca ce
scotca, cii daruri or! ca diate, de l.a eel pe care Ii uciclon.

51 stnigA: Vonlin tie in IWtth la el ne Intoarcent! IaciiIui


cil4 adevAr aclevitrat n foricirea tuturora este o nithuciro,
i cit coca cc unuia Ii aduce fericire, altula poate sit-i
aducit vArsaro tie lacrimi! 0, cAlitule, potoiete4i sixfLetul
ci InsenineuzIt-4L ochii, illtrLIcIt deaci Inainte, spre a Ic
ajuta all trtieiti, acuma, clad slujbele tale nu ma] slnt
pilitite, iii sit pnimei$i In fiecare an cite douli auto de
dinarl drept teaM! 51 dole Allah ca, pe tot timpul domnici
mete, spada sA41 ritminli ha let tie zadannlcli precit ate
In ceasut acesta, l sit se Invitlulascit In rugina cea pacnlcA
a tlhnei!
Si gidete stirutit puhpana mantiei catLfutui se orindul
ha locut tui. 0, IcmtA Intimpuarea acasta nu dovedetto
decit cc stAplu dropt .,i milos era suttanul Mohammad.
Si, pe clad clivanut urmu sit se nidice, suttanul zitni, In
spa(cle cirurilor do dreguttori, un tare blitrin SCIC!, at
chipul pUn tie crelurl si at spinarea girbovitit, pe care IncA
nu-i cercetase. $111 flicu seam sit se apropie i It Intrebti
care era sarcina Jul Ia palat. Jar oicul rAspunse:
0, rege al vremior, sarclna mea stit, Iniru totul
cii total, numal In a veghea asupra unui sipeWl pe
care ml 1-a dat In swM rAposatul sultan, plinintele Ui.
1, pentru slujba aceasta,. miea hotirit sit ml se den din
vistieriezeeedlnarideauipelunAl
mr sultaziul Mahommad se minutiA i zise:
0, flcule, asta-l o simbrie cam prea mare pentru
o slujbti aUto de uoarAi Da ce se sf11 In sipe4el?
El riispunse:
Pc Allah, o, stApine al nostru, lacittit se Implinese
pairuzeci de aol acum do clod am sipe%elul In sarnit, ci
habar flu am ce se nUll In eli
Si sultanul spuse:
Du.-te si adu-i aid, cit ma! degrabA!
mr eicul cleW zor sit Indeplineasdit porunca.
Or, sipeelul pe care seicul IL uduse dinaintea suite.
nului era Litcut din aur greu aI era bogat Impodobit.
mr eicul, In porunca sultanulul, 11 desehise pentru Intlia
oartL Or, nu se aim inhituntru decit un manuscript scris
cu litere sc]ipitoare pe o piele de gazelit vopsitit cu purpurL
i mM era, In fund de tot, l un piculet de pmlnt
rou. mr suitanul lull manuscriptul scris at litere sclipL.
toare pe pielea de gazell i vru sit citeasdit cc spine, Cl,
mAcar c mArie.sa era tare priceput Is scriere ci in Invittitturit,
flu putu sit buchiseasdit ulel baremi un cuvint
din literele necunoscute cii care era scris. $1 aid vizirli,
nici ulemalele care se afl4u de fatit nu izbutirll njmic
mat mult. mar sultnui porunci sit vinit, rind pe rind,
to4 Invittalil cei de falmit din Egipt, din Sins, din Persia
.,i din titrile Indulul; ci nici unul dintre ci flu cilu nici
mAcar sit sptnit In ce limbll fusese scnis manuscriptul
acela Tufruclt Invitlatli nu slat de obicel decit nuite
bieti netlutorl Inzorzona4i cii turbane marl, drept teaM
priceperea.
mar sultanul Mohamniad puse atunci sit as den do qtire
In toatit impbrlli,ia cit are sit-i ritsplllteasdit cii cea miii
inane dii4re rAsplitti pe aceha care va putea sit-i spunit
umai uncle as still Insul stUn do InvAtat melt ad tle
iti literele cele netunoscute.

255
Or, Ia put:in1 vrerne clup strigarea tirii acesteia, Un
bttrIn cu turbanul aib se iuf.i spre a sta de vorb
Cu sultanul a, (lUpi cc cIpzThi Ingtduin.a de a vorbi,
spuse:
Allah sii lungcasc viata stpInului nostru sulta
ul ! Robul care se afl mntre rniinile tale este un Lost
slujitor aT tatUui tu, rposatul sultan Theilun, i tocrnai
astzi char se In.toarce din surghiunul la care a Lost
ondjt Mbai Allah pe rposatul Intru mila lui, c rn-a
osludit In izgonirea aceasta! Or, ma In:risez acuma Intre
rnIinile talc, o. doamne i stpine a]. nostru, spre ati
spune en nurnai Un om tie s citeasc inanuscriptul scris
pe iielea dc gazel ! Si omul acelai stpInul de drept al
nlanusCriI)t uui, eicul Hassan Abdalhih, fiul lui ElAar,
care acumas patruzeci de ani a Lost aruncat Intro te
niI,i, din porunca rposatului sultan. Si Alhth stic dcu
nai geme acolo or.i deo Li rnuri.t
I ni sultnnul introha
$i. pentru care prvir.ni a lust inchs eieu1
liassan Abdallah Ia tcrnnii ?
F1 rspunse
Din pricin c riposatu1 suitwi vroia cu sun si.[
tac pe eic s-i citcasc rnanu.sciiptul, dup cc i
hritpise
Inc suitanul Moharnrnad, la vorbele acelea, II trirnise
nurnaidecit pe capetenia strjilor s-i cerceteze pe toi
inteinn.iaii, CU nadejdea de ai rnai gsi printre ci
pe eicu1 Flassan Abdallah Inca in via1, i de a-I scoate
ile acolo. $i vru soarta ca seicul sa rnai Lie viu. Tar cape-toiiia
de straji, dupa porunca sultanului, Ii Irnhrci in-
t.rn iuantie falnic i 11 aduse dinaintea stpiriului br.
Jar sultnnu.l Muhammad vzu ci era un brbat cu In
ratisare prencinstita Cu chipul batut de suferinti. $i
se ridict in (nistea iui, i ii rug sa ierte rautaten nedrepta
i pe care Ii fcuse sU Indure cailful Theilun,
printele sau. Pc urina II pofti s stea jos ]Inga el i,
dindu-i Indrt manuscriptul scris pe piele de gazel,
ii spuse
0, preacinstitule eic, flu vreau s mai pstrez o
clipit lucrul acesta care nu este at meu, macar dc-ar fi
s ma fac stpIn pe toate comorile pmIntului!
CInd auzi vorbele acestea ale sultanului, eicu1 Hassan
Abdallah vrs Un potop de lacrimi i, IntorcIndu-i palm
dc inspre cer, strig
Doamne, tu eti fIntIna Inelepciunii i tu fact s
creasc din ace1ai pmmnt si otrava i tarba cea lecuitoare!
Iact patruzeci de ant din viata mea trecui In
afundul unei temnite! i-acurna Ii datorez fiului asupritorului
meu bucuria de a muri la soare! Doamne,
marire i slav tie, ale cruia judee sint de neptruns!
Pc urm se mntoarse Inspre suttan i zise:
0, stpine i doamne al nostru, ceea cc flu am
vrut s druiesc asupririi, dau iact bunttii! Manuscriptul
acesta, pentru care mi-am primejduit de multe
on viata ca s ajung In stpInirea mea, de-acuma mainte
este al tau de drept! El este Inceputul i sflrituI
tuturor itiinte1or i ci este singurui bun pe care 1-am
adus din oraul lui edad ben-Aad, cetatea cea tainic
in care nici un oni n-a putut s patrunda, AramceacuPi1
tri
Tar califul Ii srut pe btrln i ii spuse
0, taic al meu, grbete, rogu-m tie, s-ini spui
ce tii despre manuscriptul acesta scris pe piele de
gazet, d despre cetatea lui 5edad ben-Aad, Aram-ceacu-Pi1a
tri
Tar eicul Hassan Abdallah rspunse
0, maria-ta, povestea acestui manuscript este povestea
Intregii mdc vieti. Si dac ea ar fi scris cu
acul in coltul dinluntru al ochiului, ar sluji de invatatura
oricui ar citi-o cu cinstire!

257
i povesti
Ai1, , ege, al vremilor, Ca tat1 meu era unu] (liritre
riegustori i cei mai boga1.i i cei mai respectai din Cairo.
lar eu cram singurul lui copil. i tatl meu n-a precupetit
nimic pentru InvMatura mea, i rn-a dat la dascaiji
cei mai buni din Egipt. melt, Inca la douzeci dc aui,
ajunsesem vestit printre ulernale pentru tiinta i penirLi
priceperea mea la crl,ile celor de demult. Jar tatl ineu
si mama mea, vrInd s se bucure de nunta mea, Imi
deter de soie o tlrir fecioar cu ochii plini de stele,
Cu mijiocul mldiu i ginga, i ca o gazel de zarifa
i de subtire. Jar nunta mea fu impriteasc. 5i petrecui
CU solia mea zile de bucurie i nopi de fericire. 5i
trii aa zece ani, tot atita de frumoi ca i in noaptca
cea dintli de nunt. Ci, o, stpIne al meu, cine poate sa
tie ce-i pstreaz soartu pentru ziua de mime? Or, dup
acei zece ani, care trecur ca visul dintr-o noapte 1inis
tit, ajunsei prada soartei, i toate urgiile se abtur
dintr-odat peste fericirea easel mele. IntrucIt, In rspas
de cIteva zile, printele rneu pieri de cium, focul Imi
mistui casa, iar apele marii lnghi1ira corbiile care neguau
in deprtri bogiile mele. 5i srac i gol
ca pruncul cind iese din sInul maicii sale, flu mai avusei,
drept mijioc de trai, decIt Indurarea lui Allah i mila
drept-credincioiIor. Si Incepui s bat curtile pe la moschei,
cu cersetorii lui Allah ; i triam In cirdsie cu sfint i
fachiri cci cu vorba aleas. 5i mi se Intimpla adesea,
in zilele cele mai grele, s ma Intorc fr nici o eoaji
de pIlne la s1au1 meu i, dupa ce ajunasem toat ziua.
s nu am seara nimica de mIncare. 5i ma chinuiam pliul
peste poate, i de ticaloia mea i de cea a maiei mdc,
a sotiei i a copiilor mci.
Or, lntr-o zi In care Allah flu-i trirnisese nici un fel
de poman ceretorului su, sotia mea li scoase haina
cea rnai de pe urm i mi-o dete plingind, i Imi spuse:

258
Du-te de I,cearc s-o vinzi In suk, spre a cumpira
pentru copiii notri o bucat de piine.
Jar eu luai haina feineii Si ieii din casi, spre a m
duce s-o vInd, intru norocul copiilor notri...
CInci povestea ajunse aici, $eherczada vizu zorii mijind S31,
Sf ioas, tcu.

Ci Intr-a aptc suh optzeci i iwua noa pie

Uni:

...Iar eu luai haina femeii si ieSii din cas, spre a ma


duce s-o vind, Intru norocul copiilor notri. 5i, curn ma
indreptarn Inspre suk, ma intIlnii cu Ufl beduin clare
pe o cmil roie. 5i beduinul ii opri deodat cmila,
cind ma zri, o :fcu s se lase In genunchi, i Imi spuse
Salamalekul fie asupra ta, o, fratele meu ! Nu
cuinva ai putea s-mi arti unde-i casa UflUi negustor
bogat pe care ii cheam eicu1 Hassan Abdullah, fiul
lui Al-Asar?
Jar eu, o, stpIne aT meu, ma rusinai de sricia mea,
micar c srcia, ca si bogia, ne vine de la Allah, i
rspunsei, lsInd capu-n jos:
Si asupra ta s fie salamalekul i hinecuvmntarea
Iui Allah, o, taic de arabi ! Ci nu se afl nicieri in
Cairo, din cite tiu, nici un om cu numele pe care I-ni
rostit tu
5i detei s-rni vd de cale. Ci beduinul sari jos din
spinarea cmilei i, luind mIinile rriele In miinile lui,
Irni spuse cu un glas dojenitor:
Allah este mare i Indurtor, o, fratele meu!, da
flu chiar tu eti seicul Hassan Abdal}ah, fi.ul lui Al-Aiar?
259
Si curn se poate s-l alungi pe oaspetele pe care Allah
i1 trimite, i si{i ascunzi numele ?
Eu atunci, pin peste poate de Incurcat, flu putui
siimi stipmnesc lacrirnile i, rugIndu1 intruna s
ierte, Ii luai rniinile ca s I le srut; ci ci flu vroi s
ma lase i ma cuprinse In brate, aa cum Un frate II cuprincle
PC fratele su. lar eu plecai Cu el inspre casa mea.
Si, mergind aa Cu beduinul, care ii ducea crnila
de cpstru, inirna i mintea Imi erau chinuite de gIndul
ca nu aveam nimic cu ce s-1 cinstesc pe oaspete. 5.i,
cInd ajunsei acas, detei fuga s-i spun i fiicei moului
ineu despre intlinirea aceea a mea; jar ea Imi spuse:
Strinul totdeauna-i oaspete de Ia Allah, si pIn
i plinca copiilor este a liii Intoaree-te, aadar, i vinde
rochia pe care Iiarn dato i, cu banii pe care ai s
capei, curnpr cele cu care s-l omenim pe oaspetele
nostru. $i de ne-o rnai lasa ceva, avem s ne hranirn
Li noi
Tar eu, ca s ics din cas, trebuia s tree prin odaia
de la intrare, unde Ii lasasem pe beduin. $i, curn ascun
deam rochia, ci Imi spuse:
Fratele meu, au cc duci tu sub hain?
Jar eu rspunsei, IsInd capun jos Incurcat:
Nu duc nimic!
Ci ci stArui, zicInd
Allah fie asupra ta, o, fratele rneu, m mg 1ie
s-mi spul cc duci sub hain?
Jar eu, tare stInjenit, rspunsei
Este rochia fiicei mou1ui meu, pe care o duc In
vecinul nostru, care de meseria lui tie s cirpeasca
1OChiiIC!
Tar beduinul strui mai departe i Imi spuse:
D s vad rochia aceea, o, fratele meu!
lar eu, Inroindu-m, Ii artai rochia, i ci strig
Allah este indurtor i darnic, o, fratele meu
Iact Ca vreai s te duci si sa vinzi la mezat rochia so-
iei tale, mama copiilor ti, spre a-U Indeplini fa de
un strain Indatoririle ospeei
Si rn srut si Imi spuse
Tine, ya Hassan Abdallah, iact zece dinari de
aur, de la Allah, spre a te duce s cumperi cu ei cele ce
sint de trebuini pentru nevoile noastre i pentru nevoile
casei tale!
Tar eu flu putui s nu primesc darul oaspetelui, i
luai banii de aur. 5i be1ugu1 si bunatatea se intoarser
in casa mea.
Or, In fiecare zi, beduinul, oaspetele meu, Imi da
tot atIia bani i, dup poruncile lui, eu Ii cheltuiam In
acelai chip. i aa a 1inut cincisprezece zile. i 11 slveam
pe Atoatedttorul pentru binefacerile sate.
Or, in dimineala celei de a aisprezecea zile, beduinul
oaspetele meu Imi spuse, dup salamalekuri:
Ya Flassan Abdallah, flu vrei s te vinzi mie?
$1 eu rspunsei:
0, stapine al meu, demuit sInt robul tu i Iii smnt
dator vIndut
Ci ci Irni spuse
Nu, Hassan Abdallah, flu in felul acesta mneleg
eu lucrul! Dac iti cer s te vinzi, inseamn c vreau
s te cumpr cu adevrat. Aa melt flu vreau nicidecum
s ma tocmesc pentru curnprarea ta, ci las pe seama ta
s hotrti singur preul la care vrei s f ii vindut!
Tar mie nici macar o clipa flu mi-a trecut prin minte
c ci n-ar vorbi aa decIt spre a glurni; i rspunsei, In
chip de ag:
Pretul unui om slobod, o, stpine al meu, este hotnt
de Cartea cea sfint la o mie de dinari, dac omul
este ucis dintr-o singur lovitur. Da dac este ucis din
mai multe bucti, fcIndu-i-se dou sau trei sau patru
rni, on dac este tiat in mai multe pri, atunci preu1
lui ajunge s fie de o mie cinci sute de dinari!
261
lar beduinul irni spuse:
Nu este nici o picdicii, Hussan Abdallah ! am
pltesc preu1 acesta do Ia urrn, dac vrei s te invoiesti
cu vInzarea ta!
Jar eu, pricepind atunci c oaspetele meu flu glumea
ci Ca era Intr-adevr hotrIt s ma cumpere, cugetarn In
sufletul meu : ,,Allah 1i 1-a trimis pe beduinul acesta
spre a-l?i mIntui copiii de Ia foame i de la pripd, ya
eicu1e Hassan ! Dac Ii cste ursita s fii t.iat in huci,
flu ai CUrn sil scap.i ! i rspunsei
0, frate arab, prirnesc s ma vInd ! Ci Ingaduicm
numai s ma sMtuiesc cu ai rnei In privina aceasta
lar ci Irni riispunse
Pie!
i m1 1sI, plecInci la treburile Iui.
Or, eu, o, rege al vremilor, ma dusei la maica, In sol,ia
i la copiii mel, i Ic spusel
Allah v izbvete de prLipd!
i le povesti ce vroia beduinul. i, cInd auzir vorbele
mdc, maica-mea i nevasta-mea Incepur s se batii
peste fat i peste piept strigInd
0, cc urgie pe capul nostru! Ce vrea s-t,i fac
beduinul acela?
Jar copiii se repezir la mine i se agar de hainele
mdc. i plIngeau toti. lar sotia mea, care era femeie li-ie1eapt
i iscusit la sfaturi, urrn:
Cine tie dac blesternatul acesta de beduin, dae
nai s vrei sii te vinzi, flu are s cear Indrt ban ii
pe care i-a cheltuit aici. IncIt, ca s flu fii luat pe neateptate,
trebuie s te dud cit mai degrab s gsesti pe
vreunul care s primeasc s cumpere casa aceasta amarIta,
ccl mai de pe urm bun care ti-a mai rmas, i,
cu banii pe care ai s-i dobIndeti, s-ti p1teti datoria
fat de beduin. i, In felul acesta, nu ai s-i datorezi
nimic i ai s fii slobod In fptura ta.

262 -
Si izbucni in suspine, gIndind c Ii i vedea pe copiii
notri fr de adpost, pe drurnuri. lar eu Incepui s
cuget Ia starea In care ma af lam, si eram pin peste poate
de Incurcat. 5i gIndeam necurmat: ,,O, Hassan Abdallah,
nu da cu piciorul prilejului pe care 14-1 trimite Allah!
Cu banii pe care ti-i d beduinul ca s te cumpere, flu mai
al grija pIinii pentru casa ta ! Pc urm gindii : ,,Bine,
bine! da pentru ce vrea ci s te cumpere! 5i ce vrea s
fac cu tine? Baremi dc-al mai Ii tInr si :frumos ! Da
barba ta este ca poalele fustei bietei Agar! i flu 1-al
ispiti nici macar pe un btinas din Egiptul-de-Sus! Inseamn
c vrea s te omoare in mai multe dti, de vrerne
ce te pltete urmind cea de a doua preuial !
Ci, atunci cind beduinul, spre sear, se Intoarse acasi,
socoteala mea era facuta si hotrIrea luat. 5i ii Intimpinai
cu o fat zimbitoare i, dup salarnalekuri,
ii spusei
Sint al tu!
Atunci ci se desfcu la chimir, scoase o mie cinci sute
de dinari de aur i mi-i numr, spunind:
Roag-te Intru Prof etul, ya Hassan Abdallah!
Jar eu rspunsei
Cu ci lie rugciunea, pacea si binecuvint.irile iLti
Allah!

$i ci Imi spuse:
El bine, frate al meu, acuma, c teai vindut, p
s lii fr de tearn, intrucit viata are sti lie nevtmat,
jar slobozenia Intreag. Cind te-am tirguit, flu
am dorit decit s am Un tovar plcut Si credincios In
cltoria cea lung pe care vreau s-o Infaptuiesc. Cci
stii i tu c Profetui aib-1 Allah Intru mila sa
spus: ,,Un tovar este merindea cea mai bun la drum !
Eu atunci, tare bucuros, intrul In odaia In care se
aflau maic-mea i nevast-mea, i pusei dinaintea br,

263
pe rogojina, cci o mie i cinci sute dc dinari ai vinzrii
mele. Jar ele, cInd ii vzur, fr a vroi s asculte lrnuririle
mele, se pornir s scoat nite ipete amarnice,
srnu1gIridu-i prul i bocindu-se, curn se face peste racla
celor inori. 51 strigau:
Asta-i preiul singelui! 0, ce nenorocire! o, ce
nenorocire! Niciodat n-avem s ne atingem de preuI
singelui tu! 5i rnai degrab murim de foame, cu COpH
cu tot
Jar cu, vzInd zdrnicia strduintelor mele de a le
potoli, le lsai o vreme s-i verse durerea. Pc urmi
mncepui s le fac s cugete, jurIndu-le c beduinul era
om dc treab, cu gInduri minunate; si, pin la urm,
Ic mai potoli oleac vicrelile. 5i ma folosii de linistea
aceea spre a le Imbria, i pe copii la fel, i s-mi iau
rrnas-bun. 5i, cu inima frInt, ii lsai In lacrimile jalei.
5i plecai de-acas, In tovria bcduinului, stapInul meu.
5i, de Indat ce ajunserm In sukul de vite, cumprai,
clup dorinta lui, cite o cmil bine preuit pentru iuleala
ei. 5i, dupa porunca stapmnului meu, umplui sacii
cu zahereaua trebuitoare la o cltorie lung. 5i, sfIrsind
toate pregtirile noastre, It ajutai pe stpinul meu
s Incalece pe cmil, Inclecai i eu pe a mea i, dup
cc chernarm In ajutor numele lui Allah, pornirm Ia
drum.
5i calatoriram fara de popas, i ajunserrn curind
in pustie, unde drept once suflet flu era decIt nurnai
sufletul lui Allah, i unde flu Se vedea nici o urm de
cltor pe nisipul rnictor. Tar stpInul meu beduinul
se cluzea, prin acele nemrginini, dup nite semne
numai de ci tiute i de cmila pe care clrea. 5i merscram
aa, sub un soare arztor, vreme de zece zile, i
fiecare zi mi se prea mai lung decIt o noapte cu vise
rele.

264
Or, in cea de a unsprezecea zi, dimmeaa, alunseriim
la margiflea unei cIinpii man, cu Un pmInt scmtcietor
Ce prea feut din fluturui do argint.
CInd povestea ajumse aici, $chcrezada vzu zorii rnijind i,
sTioasi, ticu.

Ci in ti-a apte sute nonIzecea noapte

Ijrm

...Or, in cea de a unsprezecea zi, dimineat,a, ajunsenilm


la marginea unci cimpii man cu Un pmInt scinteieto r
fcut parc din f1uturai de argint. Si In mijlocul aceki
cImpii, se malta un stilp de granit, tare Inalt. Ian in VIi:fuI
stIlpului sta in picioare un brbat tInr, fcut din
aram rosie, i la mIna lui dreapt, intins i desfcuUi,
atIrna pe fiecare dintre cele cinci degete cite o chek.
Si cheia cea dintli era de aur, Cea de a doua de argi
cea de a treia de aram chinezeasc, cea de a patra (k
fier, jar cea de a cincea de plumb. 5i fiecare din tr
cheile acelea erau un talisman. Jar insul care ar 11 putut
s ajung stpinul vreuneia dintre chei avea s se supuni
ursitei ce se afla legat de cheie. IntrucIt acelea eran
cheile ursitei: cheia de aur era cheia nipastlor, chua
de argint era cheia durerilor, cheia de aram chinezeae t
era cheia mortii, cheia de lien era cheia faimei, inn c1w:t
de plumb era cheia Ine1epciunii i a I ericiril.
Ci, eu, o, doamne al meu, pe vremea aceea habar nu
avearn de lucrunile acestea pe care nuinai stpinul mcu
Ia tia. Tar netiinta men a lost pnicina tuturor nenorocinilor
mdc, Ci nenorocinile, ca i nonocirile, ne yin do

48 - 0 flUe una dc nopt vol. 10


Ia Allah ce Atoateimpr1itqrul. i once iiiptur trebuie
s le primeascL cu urni.1inti.
Aadar, o, rege al vrcmilor, atunci cInd ajunserm
la piciorul stIlpului, stpInu1 meu beduinul ii Ingenun-.
chic carnila i se dote jos pe prnint. i fcui i Cu ca ci.
i-atunci, stipInu1 mcu scoase din torb un arc de o
infit,iare ciudat, i puse In el o sgcat. $i struni
arcu i zvIrli sgcata inspre tInrul cel de aram roie.
Ci, fic ci dintro ncInden-iInare adevrat, fie Ca dintr-o
neIndenInaie prcfcut, sgeta nu ajunse pin la inM.
t,irnea intit. Jar beduinul Imi spuse atunci
Ya Hassan Abdallah, iact acurna pol,i si-U p1i-..
toti dutoria fat de mine i, dac vrei, siIi rscurn
pen slobozenia. Cci tiu Ca eti puternic i dil.aci, i
nUmai tu polji si nirnereti iinta. Ia, dar, arcul acesta,
i f aa ca s doboare cheile.
Eu, atunci, o, doamne al meu, bucuros ca pot sami
pltesc datoria i srni rascumpar slobozenia, nu ovii
deloc si fac cele cerute de stpInul mcu. 5i luai arcul
i, cercetIndu-1, cunoscui ca era lucru indienesc si ieit
(un miinile unui meter iscusit. i, clornic si arat sta
pInuiui rneu priceperea i dibcia mea, instrunai arcul
Cu nadejde i iintii rnIna tInrului de pe stilp. Si de in
cea dintli sgeat fcui s cad o cheie, i era cheia de
aur. $i, tare mIndru i bucuros, o ridicai i o Infisaj
stpInului meu. Ci ci flu vroi nicidecum so in i, lepa-..
(Ilnduse de ea, imi spuse
Ia-o tu, o, sracule! sil fic ca prel, pentru diba-.
cia ta!
Tar eu ii mu1umii i pusci chcia de aur Ia hnIu. $i
habar flu aveam cii aceea era chela napastelor.
Apoi, cu cea de a doua lovituri, fiicui sii mai cadii o
cheie, care era cheia de argint. Jar beduinul nu vroi
nicidecurn s-o atingii, i, o pusei In chimirul rneu lIngii
cea dintIi. 5i habar flu aveain cii aceca era cheia sufe
ninte1or.
Dup care, cu alto dou sgei, mai doborli dou chei
cheia do her i cheia do plumb. Si una era cea a faimei,
jar cealalt a inIe1epciunii i a fericirii. Ci eu habar flu
aveam. $i stpmnul meu, fri a-mi ]uisa vreme s Ic ridic
de pe jos, le i inhiit,, scot,Ind chiuituri do bucurie i
striginci
BinecuvIritat s lie sInul care toa purtat, o, Hassa
Ahdallah ! Bi necuvintat s lie Acela carele U-a Indrunxat
braul i tea Irivat cum s1 ochet.i
5i ma strIiise in brae i mu spuse
Deacuma inainte Iii eti singur stilpin
Tar Cu Ii sirutai mIna si vrusei iari si dau cheia
de aur i cheia de argint. Ci ci nu vroi s primeasct,
sPunind:
Sint ale tale
Eu atunci trse.i din torb cea de a cincea sageata i
ma pregtcani s dobor i ehela de pe urrn, cea din aram.
chinezeasca, do care nu tiam c este cheia mortii. Ci

stpInul men se Impotrivi stranic dorinl,ei mdc, apu-. cIndumA de mIn i strigInd
Ce ai de gind s laci, nenorocitule?
Tar eu, iuat pe neateptate, liisai din nehgare do
searn sA so Indrepte sageata spre pirnmnt. Tar ea se inI
ipso chiar in piciorul meu stIng, pe care mii Intepa
fcIndu-mi o ran grea. $i acesta In Inceputul urxui ir
Iritreg de napaste!
Dupa cc stapInu-meu, necjit de pat,ania men, Imi
obloji cIt putu mai bine rana, ma ajut s incalec pe
cmila inca. $i ne urmaram drumul mai departe.
Or, dup trei zile i trei nopli de uniblat tare arnarn Ic
:pentru piciorul meu beteag, ajunseram la o pajite, unde
poposirm spre a ne petrece noaptea. 5i In pajitea aceen
so aflau nite pomi do un soi cum nu mai vzusem TCodata
in viaa men. Tar pomii aceia erau plini Cu poame
frumoase i coapte, care Cu Inf1tiarea br proaspata i
imbietoare Impingeau mIna sa Ic culeag. $i en, Indemnat

267
e sete, ma tIrli pIn Ia unul diutre pomii accia i ma
grbii s culeg o poam de-acelea. l poarna era de o
culoare roie aurit si avea o mireasm ametitoare. Si
o dusei Ia gur i mucai. 5i na! Iact Ca dinii ml se
irifipser1. atIta de tare IncIt falcile flu mai izbutir s
mi se desprinda din Ca. i detei s strig, ci din gura mea
nu ici decit un muget fr rost i In:fundat. 5i ma
innbuseain Infricosator. i Incepui sa fug dintr-o parte
In ceala1ti, onticaind din piciorul meu chiop i cu fruc
tul acela Infipt intie flcile Inepenite, i dind din mimi
Ca un zmintit. Pc urm IflCpUi s ma tvlesc pe piEimInt,
CU ochii iC1i (liii cap.
Atunci, stpinui meu bedumul, vzIndum in starea
accea, (hn.trunUi se sperie rau. Jar cInd Intelese pricina
zhuciumuiui meu, veni in mine i Incerc siimi desfac
ilcile. Ci st.rdan ide lui iiu slujir decIt sami sporcasc
durerea. $i, dac vzu aa, ma Js i se duse de strmnse
(ic pe sub copaci vreo cIteva dintre poamele cazute pe
jos. $i Ic cercetil cu luare-aminte i, Intrun sfIrit, alese
una, jar pe ceiclalte le arunca. 5i se Intoarse Ia mine j
Imi spuse
Ia to uit Ia poama aceasta, Hassan Abdallah!
Tact gIngniiie cum o rod i o rnistuie! Ei bine, astea-n
gingniile care au s te lecuiasc de durerea pe care o
Induri. Ci trebuie mult 1inite i rbdare I
Apoi adug:
Am socotit, Intr-adevr, c dac am sa pun pe
poama care Ii Inchide gura cIteva gIngnii de-acestea,
ole an sa inceap a roade poama i, in doua trei zile
ccl mult, ai s scapi I
5i, cum era un om trecut prin. multe, ii lsai s fac

aa, macar cii gIndeam: , Ya Allah! trei zile i trei nopi Intr-un chin ca acesta! Of, mai bunii ar Il moartea
! Jar stiipInul meu, ezind jos lIngii mine, Ia umbra,
facu precum spusese, punInd pe afurisita do poamii gIn
ganul.e cele izbavitoare.
i, in vrcmc cc gIngriii!e roztoare Ii mncepeau treab6,
stapinul iiieu scoase cliii sucul ne merinde nite currnale
si nite pIinc uscati, i se apuci si iuinince. Si se oprea
din cInd iii clad, spre a mi indenina s am rbdare, spu
nIndum I
Vezi si tLl, ya Hassan Abdallah, cum rn 1ine din
drum hicornia ta si cum ini zai)ovete de la Implinirea
rosturilor mdc. Ci sInt om cuminte i nu ma necjesc
peste irilsur de ztbava aceasta ! FLi i tu ca mine!
se pregli s se culce, s.ftuindu-m s fac Ia f ci.
Ci eu, vai imi trecui noaptea i ziua urmtoare numai
in chin. 5i, pe deasupra durerilor din flei i din picior,
mi rnai chinuiau si setea si foamea. Tar beduinul, spre
a ma alma, ma Incredinta c lucrul gIngniilor main
teazi. 5i, in :fetui acesta, ma facu s am rbdare pin In
cea de a treia zi. $i, In dimineata celel de a treia zile,
siinl,ii intrun sflrit Ca mi se descleteaz flcile. 5i.
rostind i binecuvintind numele lui Allah, zvirlii cit
colo poama ecu blcsternat cu gInganiile izbvitoare
CU tot.
Atunci, slobozit in 1 elul acesta, grim mea cea dintli
fu s socotcsc in sacul de merinde si s pipili burduful
in care se afla apa. Ci pricepui ca sUipInul meu zviduise
tot It] edo trei zile ale chinurilor mdc, i ma pornil pe
puns. mnviiiuindul dc toate cIte induram. Ci el, faci a
se tulbura, Imi spuse cu dulceal
Drept eti tu, Hassari Abdallah? 5i oare-ar fi tre-
buit s ma las si eu s mor de foame si de sete? Pune-1i.
dar, mai degrah credinta in Allah i In profetul sau,
i scoalI-te de cauta vreun izvor wide s te adpi!
lar Cu ma scuiai atunci i pornil sa caut ap, on vreo
poami cunoscut. Ci, In ceea ce privcste poamele, nu
se aflau PC acolo deelt cele din soiui ccl primejdios i pe
care le vazusem cc pot. tntrun sfIrit, tot cutlnd, dibui
pIn La urn-ia, ntro crapatura de stinca, un pirlia Cu

269
apa strlucitoarc ji proaspt care te Imbia so bei. i
mi opream o cIipt, i iari beam.
Dup care, oleac rnai potolit, ma Incumetai sa porncsc
Ia drum i si ma iau pe urma stapInului meu, care se Si
Indepartase pe carnila lui roe. Ci nici flu facu bine camila
vrco suti de pwi, cami i sirnii launtrurile cu
prinse do nite ;junghieturi atIta de niiprasnice melt
gmndeain ca toate iocurile iadului se afl in mruntuicle
mole. i Inccpui s tip
0, mama inca ! Ya Allah ! 0, mama mea
i ma stradujam, da degeaba, s dornolesc goana cii.
rniI.ei, care Cu pai man alerga cit putea de repede pe
urmnclo tovarei sale vintee. i, de &iriturile Pe care Jo
fcca i (10 toata zchuncintura aceea, chinurile mole ajun.
scra atit.a dc man IncIt Incepui s scot nite urlete in
itjcoatoarc i s mA revArs cu nite InjurAturi pe cAmila
mea, pe mine Insumi, i pe tot, melt beduinul mA auzi
Intrun sfirit i, IntorcInduse lnspre mine, mA ajutA s
opresc cAmila i sA ma dau jos de pe ea. i mA ghemuii
pe msip, i bencvoiete a ierta pAcAtoenia robului
tAu, o, rege al vremilor ! (lOdCi drumul flAcArjj din
JAuntrul meu! i parcA toate rnAruntaiele so surpau
afarA din mine. i o vijelie IntreagA se InvAimAi In
bietul meu pintec, cu toate tunetele zmislirii, In vreme
cc stApInul meu beduinul Irni spunea:
Ya Hassan Abdallah, ai rAbdare!
Jar eu, de toatA nApasta, cAzui jos la pAmInt, leinat.
i nu tiu cit timp o Ii tinut ieinul meu. Da cInd imi
vcnii in fire, mA vAzui iarAi in spinarea cArnilci care
mergea in urma tovarAei ci. i era seara. i soarele so
cuica in spatele UnUi munte, la poalele cAruia ajunserAm
cunInd. i oprirAm sA poposim acolo. Tar stApInul
meu Imni spuse
Allah sA lie lAudat, eel carele flu ingAduie sA
rAminein flLimInzi astAzi ! Ci tu sLi nu to Ingrijezi do nimnic,
i s stni Iinitit, Intruelt \Tjata pe care am trit-o Cu
lacolo
rin pustiuriundo
i drumuriletumulnui
te cite 1eam f c ut o mu aj u t e s
tl si dai decit de otrvuri
gsesc do mI n care ceva bun i I n t r emat o r,
i, grtind acestea, so duse Insprc un tufri de ierburt
Cu frunzele grouse, carnoase i acoperite Cu lepi, i
Incepu s tale diem CU sabia. i le jupui dc coaj, i
SCOaSC in ivoahi un mioz gaihen i zaharos, asernenea In
gust en miezul de smochinL $i Irni dete cite vrusei, i
inincai pina cc mi siturai, i rni Invigorai.
.Atunei Incepui &imi mai uit oleac suferinele ; i
nidijduian c in Lruri sfiiit ani sini pot petrece
nitit noaptea lntrun SOflin cruia de atIta limp Ii uita
scm gustul. i, pe in risrit de 1uni, Imi aternui pe pi
mInt rnaritia din par dc capr i ma pregateam s m culc,
dud beduinu], stpinul meu, Irni zise
- Ya, Hassan Abdallah, acurna ai si pol1i smi dovede
daci Imi eti Cu adevrat multurnitor cit de clL.

CInd povestca ajunse aid, Seherezada vzu zoril mijind i,


stionsa, teu.

Ci Iiztr-a apte stte nouzeci i una noapte

...Ya Hassan Abdallah, cuma ai s poi sami dove-.


dti daca urn eti cu adevrat mu]t,umitor cit de cIt.
IntrucIt vreau ca In noaptea accasta s to sui po muntole
acesta i. clad ai s ajungi In virful lui, s atep1i acolo
rsritul soarelui. Atunci, stInd in picioare, Intors Cu
fala mspre rsrit, s rosteti rugaciunea do diminea!,a
271
pe urmii s col)om de pe munte. Si acestai ajutorul pe
care Ii1 cer ! Ci Ia bino ainiate, o, fiu at Iui [1Aar, s
flu careeurnva s te lasi furat ck somn, Intrucit abureala
acelui pamrnt este (urn nu se poate mai rca, iaa c
sniitalea t,iur Li vatamata Lrt de mintuire.
Fii, atunci, o, doamne al rneu, In pofida vliiguielii
aInulnice i a clurerilor de toate fehuile, rispunsei c
aseult si ca ma supun, eci nu puteam s uit ci bedu
inu dedese plinea copiilor, a soiei i a maicai mdc, i
mu mm gindeam i c poate, de nas Li vrut sni da
ned ajutor ciudat, bedumul rnar Ii parasit prin locurile
ucelea sulihatice.
Punindumi, aadar, Inerederea in Allah, pornii pe
mnuri(.e in sus i, in ciuda starii piciorului i a pIntecelui
men, aunsei iii virt cam pe la miezul nopii. 51 pamintul
aCOl() era jilav i go], fara dc nici un copcel i .frii de
nici Un fined de iarbii. $i vIntul inghetat cure sufla n
prazuic PC vIrful acela, si osteneala din toate zilele ucelea
(IC eazne mti aruncara Intro stare dc toropealt aa de
grea cu nu ma putui opri s mi las a cdea ,jos Ia pa
mint i, cu toate striidaniile voinei mdc, sa nu dorm
pina la ziull.
CInd ma deteptai, soarce tocmai se ivea pe zare.
5i vrusei sIl Indeplinese pe data dorinla beduinului. Aa
melt detei s sar in picloare, ci cazul nurnaidecit Indrt,
fara simtire, la prnlnt; cad picioarcie mdc se Lcuser
grouse cit ale unui elefant, i erau moi i. m1 dureau, i
nu vroiau nicidecurn srni sprijine trupul i pIntecele
care mi se umfiase en un burduf. Tar capul mi-atIrna
pc umeri mai greu decit dac ar Li Lost de plumb, i
flU izbuteain sLimi riclic miinile rimase In1epcnite.
Atunci, de fnic sil nul supr pe beduin, Imi silhi
trupul sa se supunu strdaniei vointei mele i, cu toate
sufenintele cumplite pe care le Induram, izbutii sa ma
ifl pe picioare. 5i mu Intorsei Inspre raslirit i rostil
rugiciunea de dimineai $i soarele rsirind rni lumina
betu1 trup i Imi aternea umbra nernsurat nspre
apus.
Or, Indeplininclu-mi astfe datoria, vrusei s cobor de
pe munte. Ci povIrniu1 era atita de drept, iar eu erarn
atIta de slbit, Incit, de Ia pasul cel dintli pe care II
incercui, picioarcle mi se mncloir sub greutatea trupului,
lar eu czui i m rostogolii ca un bolovan, cu o iuteat
infricoatoarc. Jar pietrele i spinriile, de care degeaba
trligcaan ii1dejde sa ma pot aga, departe de ami opri
cderea, nu fIceau decIt s rup fIiifIii din carnea i
din hainee mdc. .i flu utui s pun capt rostogolirii
aceleia, st.ropind mIntuJ cu singele meu, decIt jos de tot,
Ia poalele muntelui, in dreptul unde se afla stpinul
rneu beduinul.
Or, acesta sta plecat pest.e pmInt i trgea nite
linu pe mSip, cu o luareaminte atita de mare mcit nu
clete deloc seama c cram acolo si flu vzu deloc In ce
tel venisem. i, cInd gemetele mele necontenite ii rupsera
de la treaba in care era cufundat, strig, fr a se
Intoarce Inspre mine i ftr a ma privi
Al haind liIlah! Ne-am. nscut sub zodia norocuiui
i totul ne-a izbindit! Iact c datorita tie, ya
Hassan Abdallali, ani putut iritrun sfIrit sa dau de
ceea cc cautam de amar cle ani, rnsurInd umbra pe care
o aternea din vIrful muntelui capul tu.
Pc urm adaug, tot I r sa ridice ochii:
Vino degrah demi ajut s sap pmIntul, colea
unde am Infipt lancea
Ci, intrucIt eu flu rspundeam decit cu o tcere in
tretaiata de gemete jalnice, ridica Intr-un sfirit capul
i se Inturn Inspre mine. i ma vzu In ce stare cram,
nemicat pe pmmnt i ghemuit in mine ca Un bulgre.
i veni Inspre mine, pInd

273
Necugetate de Hassan Abdallah, iacti Ca nu rnni
ascultat i ai dormit pe munte. 5i aburii cci ri 1iau
trecut in singe, i toau otrivit
cum cIanincam din dinIi i cram jalnic do vizut,
so potoli i Imi zise
Astai ! ci s nu te Indoiexti de ajutorul m
Am s to lecuiesc
51, grind acestea, trase de In bt-Iu uii cufjt cu limba
sublire i ager i, pIn a apuca eu sii mI ferese, mu i
spintec stranic, In inai multe locui-i, puntecele, mu
ii1e, o1duri1e i picioareie. 5i numaidecIt porni sit curgil
din mine apa uvoaie ; i ma desumfiarn en un burdLif
cind so go1ete. 51 pielea Incepu sli fluture pe oasele
uncle, ca o hain prea larg cumparata do chil ipir. Ci
riu peste mult ma simii oleacii mai uurat i z1:)utii.
itt pofida slbiciunii, sa ma scol i s1 ajut pe stipInul
mcu In mu non Ia care ma cluema.
Ne apucar ni, aac1ar, s scormo n im pamI n tul eh mr
11.1 loctil undo era Infipta lancea beduinului. 5i nu pese
mull determ do o radii do marmura alba, mr beduinul
impi.nse Ia o parte pieoapa raelei i giisi cledesubt nite
Qsemintc de om i manuscriptul scris ie pielea de gazcl
vopsita cu purpur pe care ii lii in mIn, 0, roge al vremiloi-,
SI pe care erau Iniruite nite litere do aur care
ardeau.
$1, stpInui meu, trernurind, iu manuscriptul i, mu
car cii era scris Intro limh necunoscuta, Incepu sa-1
citeasca Cu luarearninte. 51, pe nsur cei citea, fru
tea galbena i se inroea de plccre, jar ochii Ii sticlcau
do bLLCLUiC. 51, Intrun sfirit, striga
Q, Abdallah, hucurte ! in curInd ave
s inti-am in Aramcea--cu--Pi1atri, cetatea in care nic
uti adanuit na mal (-alcat vrcodatii. 5i acolo avcm sa
gsim obiria tuturor bogiilor de pe pmint, i sirn
bureie tuturor metalurilor de pre : pucioasa roie.
Or, Cu, pe care gindul de a porni iari la drum ma
InspirnInta pizi peste marginile spaimei, strigai cInd
auzii vorbele acelea:

Ah, doamne, iartl pe rohul tu ! Tnt.rucIt acest


mltcar c1 it,i imprtete bucuria, socotete ci toate co-.
morile ii sint de puin fobs, i ar vrea mai degrab sLi
lie srac i sintos la Cairo, decit bogat i IndurInd toate
patimile in Aram-cea-cu-Pilatri!
i stpinu1 mcu, ba vorbele acestea, so uiUi Cu inil1 Ia
mine i Imi spuse
0, siiracul do tine ! Eu mt trudesc pentru feri
circa ta tot atIta cit i pentru a mea ! i pin acuma tot
aa am ficut rnereu!
Tar eu strigai
Este adevirat, pe Allah! Ci, vai, numai Cu 5:n
avut parte do tot cei mai ru ! i soart:a sa asmu
amarnic asupra inca!
Tar stipInul mcu, fir a iua seama mai mult la
vicrelile i la cIrtelile mole, strInse pentru drum o gr
mad mare de buruiene cu miezul aseminitor la gust cu
pulpa do smochini. Pc urmi Inciec pe cmil. Tar cu
1usd nevoit, vrInd-nevrmnd, s fac ca ci. i ne urmarni
drumul mai doparte inspre soareapune, ocolind pe Ia
poalele muntelui.
i ciltorirm iari vreme do trei zile i trci nopi.
i, in cea do a patra zi, dimineaIa, zrirLim Inaintea
noastri, la marginea zrii, un fel do ogiind intinsli cc
rsfringea soarele. i, apropiindu.-ne, vzurm c era un
riu mare dc mercuriu cc ne tia calea. i peste ci trecca
o punte de cietar fr primbl, aa de ingust, aa do
povirn.it i aa do lunecoasi melt un Oifl Cu mintea
Intreagil nu sar fi incumetat s incerce a piii pe ea.
Ci stipInu1 rneu beduinu], iiIrii a ovii o clipila, (leS
ciilcc (IC ie camil i lini purunci sii Inc si Cu in lel,
Si cleteiiuin JOS eile spre Insu vitele sa pasea in VOC.
Pc urmil, scoase din desagi o pereche dc papuci de lIn
cu care se Inclii, i Irni dete .i mie o percehe, poruncin
du-rni si fac la Id ca ci. Si Irni s:use s-l urrnez, fr
ni uit riici Ia dreapta, mci la stInga. $i, CU pas hotrIt,
trecu puntea dc c1etar. Jar eu, tremurind tot, fusei nevoit,
vrInd-nevrInd, sl urrnez. Si Allah nu Irni meni si mor
Inecat in mercuriu. 51 ajunsei cu sufletul Intreg pe ma
liii celillalt.
Or, peste citeva ceasurt de umbiel in tcere. ajunser
1m In ntrarcn intro vale neagr, ineonjurat din toate
ptil,ile (Ic stinci ucgre, i in care nu creteau decit nite
pond negri. 51, pt-intl-c fruiiziurile negre, viizui luneciiid
nite erpi Infricoiitori, man i negni, acoperii Cu soizi
negii. 5i, eupnins de spaim, dedei dosul spre a fugi din
lucul acela cle groaza. Ci nu putui s rnai cunosc bent
pc nude intrasem, IntrLlcit peste tot imprejurul mneu stIn
(1C cele negre Sc ridican en nite percl,i de fmntIn.
La pnivelixtea aceca, mu liisai su cad la pmint, plIn
gmud, i strigni laspre stpmnul mcii
0, fecior din oameni de treab, pentru cc rnni adu
in moartea men pe druinul chinunilor si al nupastelor ?
Vai de mine xi de mine ! niciodat nam srni mai vu
(flifl, i niei pc mama br, i nici PC mama men ! Ah,
peidrU cc in-ni SCOS din via1a men srac, da atit:a de
InitiIii ? Nu cram, este adevrat, decit un cersetor tc
drumurile ltd Allah, cia ma viuzolcam prin curiIe cle
in noschei. si ascultain zicalele edo alese ale sfinilor
(-er$e toil... *

Clud I)OVeSI( 1J U1lU LLICI. $ehCtC/.ada VaZU zc>ru mijind i,


s{ios.i. men.
Ci Intrci apte side nouzeci i doua noa pie

tirina :

ascultam zicalele ode alese ale sfintiior ceretori


Jar stpInul rneu, fh1 a se tulbura, Imi spuse
Fii brbat, Hassan Abdallah, i prinde inim ! Cici
nu ai s mon aici, ci in curInd ai s te Intorci 1i (uiro,
nu eel mai s?irac pnintre sraci, ci mai bogt docit (ci
mai bogat dintre regi
5i, dupi ce spuse aceste, sUipmnul nwu czii 308
pliinInt, desfacu manuscrptuJ sons pe 1O!( de nw1.1
incepu si1 prefire, Inmuindui clcgetul iirt.itor in gui
i sl citease, aa do 1initit do parca sLr fi ufiat lii
rnijlocul harernului su. Pc urma, diipu uu (OWJ do vre:iie,
nidic fruntea i Imi zise
Vrei tu, ya Hassan Abdallah, sil ieini do aid (It
mai degrabil i s ne vedern la captul cltoniei noastre?
mr eu strigai
Ya Allah ! dac vreau? Pi de hun searn c
vreau!
Si adugai:
Nuznai spunerni, niui rog e, ce trebuie s fac
pentru aceasta. Trehuie s rostese toate sureie din Coran?
On mai degrah s spun toute numele i toate
harurile ode sfinte ale lui Allah? On mai degrab s
ma leg ca am s rn. due in hagialic zece ani In ir la
Mecca i la Medina? Spune, o, stapine al ineu, sInt gata
de once, ba i la mai mult decIt de once
Atunci stpInul men, pnivindu-ini Intr-una Cu bun
tate, Irni spuse
Nu Hassan Abdallah, nu! Ce vreau s-ti cer este
ceva rnai lesne decit toate astea Nu ai decit sa iei arcul

27.7
i &lgeata de colea, i si strbati valea aceasta pin1 cc
ai s dai do un arpe mare cu coarne negro. i, cum eti
indeminatic, sl ucizi dintro lovitur i st-ini adu
capul i inima lui ! i astai tot cc trebuie s faci, dac
vrei sti scapi din locurile acestea do jab!
Jar eu, in vorbele acebea, strigai
Vai ! Vai ! Au acesta-i un lucru atIta de uor ?
Pentru cc atunci, 0, stpIne al rneu, nu-l svIreti chiar
hi ? Din partemi, mrturisesc c am s ma ins sa mm
pe locul meu, fr sa ma clintesc din pripadita men
do via1ii!
Ci beduinul ma blitu pe umar i Imi spuse
Adut,i arninte, o, Hassari Abdallah, de haina s
tale i de plinea easel tale
Tar eu, la arnintirea aceea, izbucnii In lacrimi i mir
turisii in sufletul meu ci flu puteam s nu ma supun
Ititru totul oinului care lIfli izbavise casa [ pe cci. din
casa men. 5i luai tremurind arcul i sgeata, i ma in
dreptai mnspre stmneile edo negro uncle vedearn cam so
mncoVriga infricottorii balauri. Si nu peste mult detci
de arp&e pe care Ii ciutam, i pe care ii cunosciu clup
coarnele care Ii incununau capul ccl negru i hId. 5i,
chemirid in ajutor nuinele lui Allah, Ii Iuai in ochi i sbbozii
sigeata. Tar arpele sari in sus lovit, so zbiitu rsu
cinduse Inspairnmntator, i se intinse o data, ca s cad
apoi netnicat pe prnlnt. 5i, cind ma lncredinlai ca e
nLort dca binelea, ii tiai capul cu cutitul i, despi
cindu-i pintecele, ii scosei inima. 5i dusei cele doua
bucai in stapInul rneu beduinuL
mi stlipinul meu ma primi Cu bucurie, lua edo cloua
bucai de arpe, i Irni spuse
Aeurna,hai dc ma ajut sa Inc Iocu
Jar cu strmnsei ni1e iarba uscata i nitC surcele, PC
care I Ic adusei. mr ci Intocmi o grarnada mare. Pc urma,
scoase din sin un diarnant, Ii Iritoarse Inspre soarele
care Sc afla in ciricul cerului, i fcu s tIneasc o raz
1e lumin care aprinse numaidecit grmada de vreascuri.
Or, dupi cc focul se aprinse, beduinul scoase de sub
mantie un ceauna dc I ier i Un. ipu1et tiat dintro sin
gur bucat de rubin, i In care se afla ceva rou. i
imi zise
Te uiiJ la acest ipu1et de rubin, Ilassnu Abdal.lab
? Ci habar m.t ai cc se afl in el
i se opri 0 c1ipiL i spuse
Este sInge de Phoenix!
Si, spunInd acestea, dostupI ipii1 ii gI I in raiti ul
die her, in care adugi inima i (1iIL1) uupcitii U
coarne. 5i puse ceaunul la i(1C .1, (I((11 iib I 3flL1I
scriptul scris pe piele do gazc1i, (iii vor1h (1 litrit d
Int,eles pentru urechile mole.
5i dcodat se ridicL in picionro, Ii dczveli 1.1HICEii wa
cuin I ac hagiii la pecarea de la IViecca i, inmuijid un
eapat dc la brIul liii in singele de pasre Phoenix ames
tecat Cu cicicrul i cu inirna arpelui, iini porunci s1
frec pe spinare i pe urneri cu captul acela al brIuiui.
5i mi apucai sil Incleplinesc porunca. 5i, pe msurI ce-i
frecam, bigai do seam& c pielca de pe spatele i do pe
umcrii Iui Incepe si so umfie i s str1uccasci, lsInd
IncetIncet si Se iveasci niste aripi care cre5teau vzirid
cu ochii i. care in curInd ajunserii. pIn Ia pirnInt. Jar
beduinul le scutur cu putere, stind pe pmint, i
ciintrodatii, iuIndui vInt, so ridicii In vzduh. Jar e
dorindumi mai clegraba sii mor do o mie de on tiecit
s rrnIn pirsit in locurlie acelea amarnice, Imi adunai
toata puterea i toat hirbia ce-mi miii riimiseseri
i 11 infcai stranic pe stpInul mcu de brIul care, din
fericire, spInzura Inca de eL $i zburai laolall Cu bedu
279
hiul afar din valea aceea ncagi. din care nu ndjduiam
c rn ba mai ies. 51 ajunserm pin in slava norilor.
Or, n-a iutea s-i spun, o, doamne al rneu, cit timp
tirut drumul nostru prin vzduh. Da tiu c am ajuns
dcgrab deasupra unei cimpii largi cu zarea Inchis in
deprtare de un brIu de cletar albastru. lar pmIntul
din cImpia aceea prea fcut din pulbere de aur, iar
pietrele erau nestemate. 5i, in mijiocul acelei cimpii, so
riclica un ora pun cu palate i cu grdini.
lar stpInul rneu strig:
Iat Aran-i-ce1-cu-Pilatri!
Si, oprindu-se de a mal bate din aripi, pe care I.e
intinse larg i fr a le mai rnica, se ls in jos, cu
mine cu tot. 5i, atinserm prnIntul chiar la temelia zidurilor
cetiii lui $eddad, fiul lui Aad. lar aripile st
pinului meu SC iruiesOrara IncetInceL i pierir.
Or, zidurile acelea erau durate din rIndur.i de cnn
mizi de aur puse peste rinduri do caralnizi de argint,
i aveau apte pori asemuitoare cu portile raiului. Poarta
dintli era do rubin, cea de a doua de smarald, cea de a
treia de agat, cea do a patra do corai, cea de a cincea
de jasp, cea de a asea de argint, jar cea de a aptea
de aur.
$i intrarm in cetate pe poarta de aur, i merserm
inainte chemind In ajutor numele lul Allah. 5i trecurrun
pe nite ulite mrginite de palate Impodobite cu nite
iruri de stulpi de alabastru i do grdini In care vIzduhu1
sub care se hodineau era de lapte, iar riurile erau de ape
Inmiresmate. 5i ajunserarn la un palaL care dornnea peste
ora, i care era zidit cu 0 miestrie i CU 0 inretie pInL
peste marginile Inchipuinii, i cu teraseie sprijinite pe
mu do tIIpi de aur, cu niLe pnimbluri din cletar cobrat
i ci pereii btuti in smaralde i In safire 5i in
mijiocul acelui palat Sc rtsfta o gradin fermecat,
in care pmIntuI mirosind a mosc era sc1dat de trei
rIuri do yin curat, de ap do trandafiri i do miere. Jar
in mijiocul grdinii se ridica un foior, i sub bolta fcut1
dintr-un singur smarald se adpostea un je de aur rou
bittut in pietre de rubin i In mrgritare. Jar pe je so
afla un sipeei de aur.
Or, toemal sipetul acela, 0, rege al vrerniior, se afl
acum In mIinile tale.
Jar beduinul, stiipInul rneu, luil sipetul i II deschise.
5i giisi In ci un praf rou, i strig
Iacuit pucioasa cea roie, ya Hassan Abdallah
Aceastai Kimia Invtaiior i a lilozofilor, care toti nu
murit frii so gseasc
Jar cu Z1SCI
Aruncil praful acela priipldit, o, stpIne al ine
I hal rnai bine sii umplern sipetul cu nesternatele care
ghiftuiesc palatul
Jar stpInul meu Sc uit in mine cu mila i Irni spuse
0, bietul de tine! Pulberea aceasta este inssi obir
ia tuturor bogiilor do pe pmInt ! Si numai un firicel
din praful acesta este deajuns ca s prefac In aur pln
i metalele cele rnai de rind. Asta-i Kirnia! Acesta-i sul
[ui cel rou, o, biet netiutor cc eti! Cu praful acesta,
dact a vrca, a. zidi nite palate iai frurnoase decit ccl
do aici, a Intemeia nite orae mai strlucitoare decit
ccl de aici, a curnpra oarneni, precum i sufletul color
neprihnii, a duce Intru ispit insi virtutea, i rnas
face flu de rege!
Tar eu Ii spusei
51 poi, oarc. 0 stpIne al men, Cu praful acesla,
sLJ .lungeti viaa rnlcar Cu 0 zi, on sil tergi nfl ceas
din anil care i sau citis ?

21
lar ci Irni riispunse
AIlah singur este mare
i cu, nefiind Inciedina dc rostul puterilor acelui
suif roxu, rnam apucat rnai departe s adun de PC jOS
pietrele eel scumpe i inirgritarele. i Irni i tixisem Cu
do ehiinirul, buzunarele i turbanul, clad shipInul mcu
rileni Ia mine

Vai do tine i de tine, orn Cu mintea grosolan


Ce faci acolo ? Au tu flu tii c, da am rpi lie i nu
mai o piatr din pmintul acesta i din locurilo acestea,
am fi pe dati pedepsil,i Cu moartea?
i iei Cu pai man din palat, ducmnd cu ci sipet.uI.
mr cu, miicar cit tare mihn it, irni scuturai buzunarcic,
chirniru] i turbanul, i plecai dup stipInul meu, ci lot
intorcin(Iurni mercu capul spro bogaiile acolea frii do
numtir. Jar in gridinii II ajunsei po stitpinui meu, care
do frica st nu mni ins ispitit do toato cite mi se lnftisau
\T(ierii i Irni scdeau In mndeininil, m. luii dc brat, su
strabatem. 5i iCiI 1YI (liii cetate pe poarta do rubin.
Jar cind ajunseriim aproapo do zarea do e1etar al
bastru, zarea so desehise dinaintea noastrii si no lisii sii
trecem. 5i, dupi cc trocurm, ne intoarseriirn s mai ic
dem o datii cImpia de minuni i cetatea lui Aram ; ci
i cImpia i cetatea pieriser. 5i no pornenirim pe tirmui
apei do mercur, peste care trecurrn, ca i IntIia oari,
pe puntea de c1etar.
5i no gilsiriim camilele pe malul dimpotnivii al rIuiui.
Jar en ma clusci la cmila mea ca Ia Un prieten veehi.
Si, dupa cc stnInsci Ia bc curelele do la ei, Inclecaniim
pe ehni1e ; iar stipinui rnou Irni spuse
No Intoarcern in Egipt
Jar eu nidicai rnIinile, multumind iui Allah peniru
aceast. bunavestire.
Ci, o, doamne al meu, cheia do aur i cheia dc argint
se aflau tot ia mine, iar eu flu tiam Ca acelea erau cheile
nipaste1or i ale chinurilor...

Cind povestea ajunse aid, $eherezacl.a vilzu zorii mijind i,


sf.ioas, ticu.

Ci Intr-a apte stile nouzeci i ticia noapte

Urmi

,..iar Cu nit tiain ct acelea erau eheile napastelor i


ale durerilor.
5iasa, cit linu diurnul tot, pini.i Ce ajunserm Ia Cairo,
iiidurai multe patimi i mulLe lipsuri, i dusei toate relele
pe care mi Ic prilejuia sritatea mea sfrImati. C,
cantrun .ficut despre a crui pricin liabar nu aveai
numai pe mine irii bateau niipastcle drurnului, in vreme
cc stipmnul meu, tihnit, vows i pin peste poate de mull
umit, parca inflorea de pe urma tuturor necazur.ilor care
nmil bintuiau. i trecea peste primcjdii i printre nflpaste
surIzInd, i culca prin viat ca pe un pre de matase.
i aa ajunseram la Cairo, jar ecu dintIj grijii a mea
lu s dau fuga pe dt pIn acas. 5i gash acolo usa
sparta i aruncata ; ia chinil fara de s1pin Isi ffteuser
adipost In casa mea. Si nimenea nii era acolo sil ma in
tImpine. $i flu VaZUI fliCt urma dc muca, dc SOlIU i (IC
copiii mci. Jar un vecin, care ma v3zusc cinch intrasem
i care auzea t,ipetehe jalci mdc, (leschisc ua casei lui
si Irni spuse

283
Ya Hassan Ahdallah, fie-111 zilele alungite cu zilele
care s-au pierdut ! Tot,i ai tU cliii cas sau pripdit
Jar eu, Ia vestea aceea, czui la pmInt, ieinat.
Or, dmad in detcptai din lein, Il vzui ling?i mine
PC stipIiiu1 meu beduinu], care ma ingrijea i ma stropea
pe falil cu api de trandafiri. Jar cu, Inbuindurn d.e
lacrimi si do SUSpine, nU putut de data aceasta s ma
oprese (IC ai arunca nite sudalme si de ai Invinui
ci este pricina tuturor nenorocirilor mele. 5i rnulUi vreme
ii Incrcai cu toate hiestemele, fcIndu-1 raspunzator de
rolele care se strIngeau i se asmuteau asupra inca. Ci
ci, iar ai piercie nimica din senintate i firi a se
(Iifltt din 1initea iui, ma btu pe urnr i Imi spuse
Toate ne yin de Ia Allah i la Allah so due toate
5i, luIndurn de mIna, ma scoase afar din casa. 5
nii duse Intrun pa]at falnic, PC lirrnurile Nihiiui, i ma
sill si. Jocuiese cu ci acolo. Si, IntrucIt vedea ci nimica
nu izbutete smi scuture sufletul do mihnire i do poso
moreli, hinevoi, ndjduind ca m-oi rriai alma, sa Impart
Cu mine tot ceea ce avea. 5i, ImpingInd filotirnia pIu pcste
marginile firii, se apuc sit mit I.nvee tiinte1c cele t.ainice,
i mit ditseitli cum sit citesc in citrl,ile de aichimie si curn
sit buchisesc manuscriptele eabalistice. 5i adeseori poruncea
sit se aducit dinainte-mi chintale de plumb, pe care
ii punea sit se topeascit pInit da In clocot i, aruncind
atunci in el un strop din su]iul eel rou din sipet, preschimba
metalul acela de rind in aurul eel mai curat.
Ci mie, In mijiocul comorilor i Impresurat de voioia
ji de ospee1e pe care stitpInul meu le da in fiecare zi,
imi era trupul dohorIt de dureri i sufletul Imi era amitrIt.
5i flu izbuteam nici macar sit rabd PC mine hainele cele
bogate i stofele cele scumpe Cu care mit silea ci sit mit
imbrac. 5i mi Sc aduceau bucatele cele rnai alese i bitutunic
edo inal plitcute, ci cu totul i cu totul zadarnic,
intrucit eu flu sirneam clecit silii i great, fai (IC toate.
Si avenin nite iutacuri striilucite, i nite paturi ficute
din Icrnn aromitor, i nite divanuri de purpur ; ci som
nul nu li-ni Inchidea oehii. Jar griidinile saraiului nostru,
racorite (Ic reveneala apelor Nilului, erau pline Cu GI
dintre cci mai a1ei, adui cu mu1t1 cheltuial din trile
Indului, din Persia, din China i din Insule ; i nite
jgheahuri Intocrnite cu meteug ridicau apa Nilului i o
ficeau s cadi Indiiriit In uvoaic ricoritoare in nite ha
vuzuri do marrnor i do porfir ; ci eu flu ma Infruptam
din nici unul dintrc acele farnicco, intrucit o otrav frlA
de leac Irni iml)ibase trupul i sufIeu1.
Ci in (0 ii piivetc PC stpInul meu hecluinul, apoi
i1e1c liii so scurgeau In tolul huzururilor i al desft-.
[ilor, iar noptile liii erau un Inceput al bucuriilor din rai.
i locuia nu departe de mine intrun palat irnbrcat in
iniltase esutii cu fir do zarafir, undo lumina era dulce
Ca lumina do luau. Jar palatul acela so afla In rnijlocul
unor tufiuri de portocali i do 1mIi printre care so In-.
emanau jasomijie i trandafirii. 5i acolo petrecea ci in
fiecare noapte Cu tot aliJ oaspei, pe care ii cinstea Im-.
I)aratetC. $i cInci inimiJe i simturile br erau pregttite
pentru desftare, Cu vinuri de SO si cu muzici i cintri
punea s Ii se perinde pe dinairitea ochilor nite feti-.
cane, frumoase Ca hurlile, cumprate cu greutatea br in
aur pe Ia tIrgurile din Egipt, din Persia i din Siria. Jar
dud vreunul dintre oaspei arunca o privire de (IOrifla
inspre vreuna dintre dc, stpInul rneu o lua do rnInu i.
lii ..t,iInclo ccliii care o dorea, ii spunea acestuia
0, cloamne al mcii, indatoreazama huIndo in cas
Li pe roaba aceasta.
$iaa, toti care II cunoteau ii ajungeau prictciii. 51
flu i so mai spunea deelt EtnirulcelFalnic.

28
Or, Intr-o zi, stpinul rneu, care venea deseori s m
Vad in iatacul In care beteuguri1e ma slleau s?i trlliesc
5inguratic, se lvi pe neateptate, aducind cu ci o copiIandr
proaspt. i beduinul avea un chip luminat de
bei,ie i de p]cere, i nite ochi ptimai In care ardea
tin foe fr do pereche. i veni de ezu 1Ing mine, i
1ni zise
Ya iiassaii Abda]lah, vreau si cint ! rfu flU flU-I.L
auzit pmnrt acuma glasul. Ta ascult!
i, 1umndurni do mIn, Incepu s cinte stihurile occs
tea, cu un glas vrjit, legnIncl din cap:
Vino, copil ! E un inelept
Cel cure las numcti bucu via
Si umple viaa, si 0 poart-n piept.
liebotnicli sii bea h.abotnwia
Cu ap joaiu tu smi torni din pun
Din VZfl11 1 carea jrnde in vu bin
Obra.jii tdi. Vreau sl-l yolesc Cu sete
Pintiam simi pierd i ?nin,tile depliiz,
ci bea tu mci Intii, pe indelete,
Bea f?ir team, d-mi-l mie-apoi,
S sorb adinc din cupa-nmiresmat
Dc tot parfumul buzci tale mci.
Nu-i mci Un martor care s me vad,
Dour portocalii ce,si trimit prim vint
11iresmele care ca vinum bata,
i apeie dour, care curg rizind...
VTCUU glasul tan en patiin sini cinb,
.in patinu s mllnvilluie duios,
Incit si jilomelele infrinte
S taei si s-I pdr dc prisos.
hal, emntdmi, scumpo, cm tami fara teain,
Cu patim, e nun iai en teascult

286
far hi, In noaptea care-si cere varna,
IViinic altcevct naz saui mai mult
J)cctt cum se desel2 ide trandafirul
5i ininia ?nea cu fiori batzncl.
Dour cu teascvit, doar eu te VLLCI, iubzre
Ilk, scoateti vilzil, ci1 nurnai cu sint,
A1i inartori nu avem jJoate doer luna
5z poate doer tovcircisele Ci.
A pleacui fruntea .i ma lasiintruna
So io .cOrut ! i iasOmO, dc vrei,
i oclui nzuri su rii sarut, .i gura,
Si Znuti aib en neuua sOi sOrut.
fiJi, furO tecim&apleacOi liii fOptura,
Nn i nh ne nea In preajnzO nevOzut,
I)oar trundafirii din jrOclinan floare
)i(lrO7n(l iasonnilor, S()CQt.
ilai, vinon acUte iiiea zinbratzsare,
MO nii.ctuie iubirea, nu mai pot.
Ci mai ales, i ?1UZ inthi de toate,
Ii scun ci cta dupO iu nec, frumos,
COci decO taar vedea Allah VreOdQta,
N-a mci scupa de ocivul iui gelos.
h, dupi cc cIntil astfel, beduinul stOpInu rneu scoase
un oftat admnc die fericire, Ii JOsO capul pa pieptul rnet
si pam c adoarme. lam fata care ii sta pe genunchi se
dcsfcu din bri4eie mi, ca s aui tulbure tihna, i se
dete la o parte binior. Tar eu ma risueii luspre el ca
sal acopar i si sprijin cupul cu o pemn i atun
bagat de seama c rasuflarea i se curmase i rni aple
cai Inspre ci, peste rnisur de Ingrijorat, i vlizui en IsI
cledese sufletu Ca un fericit, surizind 1e1,ii AibO1 A[1a1m
inl:rumrula sa

2E17
Eu, atunci, Cu inima slrIns de pieirea stpinu]ui meu,
care, Cu toate cIte-au lost, totdeauna se dovedise fa de
mine pun de blmndee i de bunvoint i uit.Indumi c
toate beiclele se Inghesuiscr asupra capului rneu din ziua
cmnd ii intilniscrn pe ci, poruncii s i se fac o Inmor
rain tare impiteasci. 41 spilni trupul chiar cu in apele
Ira ha] siimai oare, ii astupal frurnos cu bumbac Inmiresmat
toate giiurile trupLlYui, ii deprtai, Ii pieptinai barba cu
grij(i, ii vopsii sprIncenele, Ii cnii genele, I ii birbieri.i
pe cap. Pc urn II acoperii, pInzuindu-l In be de giulgiu
en o piiizii minunat cc fusese tesut pentru un rege
dcal Persici, i ii aezai mntro racl fcutii din iemn d
aloe Ineruslat Cu aur.
J)upii care chemai pe tol1i prietenii PC care sUipInul
meu ii fcuse Cu diirnieiile lui ; i poruncu Ia cincizeci
do robi, Imbriicat,i toi Cu haine pe potriva Imprejuriirii,
s poarte cu schimbul racla pe urnerii br. 5i, dupi ce
alniul se alcLitui, porniriin inspre cimitir. 51 o liot in
treagi de bocitoare, pe care le arvuiiisern anume, venea
In urma alaiului, scoInd i,ipete de jale i fluturIndui
hasmalele deasupra capetelor, in vrerne cc cititorli din
(oran deschideau drumul cintluci surele cele sfinte, la
care muIimea rilspunclea, pe rInd ,,Nu este alt Dumne
zeu deelt unul Allah! 5i Mabomed este trimisul lui
Allah ! 5i tol,i rnusulrnanii IntilnHi In cale se Inghesuiau
s vini si st ajute la ducerea raelei, lie i macar nurnai
atingIndo Cu mIn.a. 5i 11 Ingroparm, in vuietul plInse
telor unui Intreg norod. 5i pusei sil lie injunghiat pe
mormIntub ml 0 turm intreag cle oi I (IC camile tinere.
Or, dup cc Imi indeplinii astfel datorinta fa de r
posatul rneu stpIn, i dup cc ezui in capul pornenilor
date spre pomenirca riposatu1ui, ma afundai in palat Ca
&i incep i- orinduia]a in treburile motenuu. i grija
cea dintli a mea fu si bicep Cu clescuierca sipetului de
aur, spre a veclea dact se mai aflii In ci prafui de pu
cloasa roae. Ci flu gasH acolo decit pul,iriul care se mai
vede i acum, i pe care ii ai sub ochi, o, rege al vre
milor ! intrucit stpInul meu, datorit risipei lui de p0
mini, ii pripidise pe tot, prcschiinhInd in HUL chintale
peste chintale de plumb. Ci puinul care se mai afla In
sipet ar fi putut ajunge s1 imbogeasc i pe cel mai
mare dintre regi. 5i nu cram deloc ingrijorat in privinta
aceasta. 5i, (IC aitminteri, nu mi mai Ingrijoram deloc
do bogii, in starea jalnic in care ma aflarn. Da vroiam
sit tiu cc cuprinclea manuscriptul ccl tainic de pe pielea
do gazelit, pe care stpInul meu flu vroise niciodata sa
mit lase sit-i citesc, mitcar cit mit invLitase sit buchisese
literele talismanice. Si II desfiicui siI strabatut. 5i-abia
atunci, o, doamne al rneu, aflai, printre alto lucrui peste
fire, i cute am sit i IC spun intro zi, insuirile i1eIniCe
i neprielnice ale celor cmc chci ale ursitel. 5i pricepui
cit becluinul flu mit cumpitrase i tm mit luase CU Ci decit
ca sit ocoleascit ainarnicile insusiri ale color douit chei,
cheia de aur i cheia de argint, abittInd asupra mea pu
terile br cele rele. i trebui sit chem In ajutor toate in
demnurile cele bune ale Profetului asuprai fie rugitciunea
i pacea! ca sit nu-l blestem PC beduin i. sit
flu scuip pe mormIntul lui.
melt, nu mat zitbovii sit scot de Ia brIu cele douit chei
afurisite i, ca sit mit descotorosesc de ele PC totdeauna,
be aruncai intr-un ceaun i aprinsei focul spre a le topi
i a le face sit piarit PC VCCi. 5i, totodatil, incepui sit caut
edo douit chei cheia slavel i cheia in1elepciunii. i a
fericirii. Ci degeaba scotocil pulatul tot pinit In edo mai
289
scunse unghcro, ci nu Ic gisii. Si rni mtorsci in ceaun,
&i veghcz topirea color doua (hel biestemate.
Or, in vreine cc cu vegheum Ia trcabu aceasia...
CInci p.ovcstea aju.nse aici, $eherQz:icla ViZU zoril mijind i,
sfioas, 1.zlcu.

Ci mntr-a sapte sute nouzeci i patra noa pie

...Or, in vreme ce (?u vcghcain In frcabn ;tccasla .i


nadajduiam Ca, nimiciud (010 doun chei aducttoare do
mu, am sa md scutur PC lotdeauna do soaria Inca con
rca, i pe cinci Int.eieain Loeul, spre a uura topirea care
nu so fLicca atita de repCClC pe cIt a fi vrut, vIzui de
odata palatul ilpficlit do striji1c califului, care so rope
zir asuprimi i ma tirIr. clinaintea stapInului [or.
51 califul Theilun, parintele ttu, Irni SpUSO Cu asprime
Cd tii c CU CUUOSC taina alchimiei, i Ca tiebuia, p0
data, si i-o dezvluiesc i lul, i sI ftc s1 se bucure
do en. Ci eu, tiind, ai ! eurn Ca ejThejlUfl califul, asupri
lorul norodului, are s se slujeusc do tiintJi Impotriva
drept;ii i pentru a face ru, flu vrusei s spun nirnic.
Jar califtil, pinil peste miisura de mInios, iuse sil flu Ic
gat In 1anuri mt arunca in temn a con rnai lntunc
cata. 5i, tolodata, puse s fie pustlit i dirImat tot pain
tul nostru, din cretet pInii In ternelie, .i so fticu stiipin
pe sipetul do aur In care so aBa manuscriptul scris p0
piele do gazelli, precurn i cele elteva graune dc pulbere
ro5ie. 51 Ii puse sii vegheze sipetul pe acest preacinstit
eic, care it acluse acum intro rnIinile tale, o rcgc at vre-
milor. i In fiecare zi califul. poruncea si fiu pus Ia
schingiuiri, ndjduind c aa are s dobindeusc do l;
slbiciunea trupului rneu darea In vileag a tainei. Ci
Allah rn-a druit cu harul ribdrii. i vreme de ani si
ani am trait aa, ateptIndumi de Ia moarte slobozenia.
- i-acuma, o, doainne al men, pot si mor 1initit, intrucit
prigonit.orul meu sa dus sa den searn iui Allah
de faptele J.ui i ir1ti.ucIt pot s ma apropii de eel nini
drept i de ccl mai mare dintre regi

I)upa cc asculUI povestea aceasta a batrinuiui Hassan


J\bdallnh, su] tanul Mohtunrnad benTheilun se ridic din
jct,ul siu i Ii saruta pe moneag, strigind
Mirire mi Allah carele irigadule sin jitoruiui. san s
ndrcpte nedreptatea i sli uline napastele!
5i 11. caftani numaideelt Pc Hassan Abdallah in slujha
do mare-vizir, i ii Imbraca cu chiar mantia sa Imparatease
. 5i ii dete In grija vraciior cci mai iSCUSii din
Irnpr.ie, en acetia s ajute in zviduirea sa. 5i porunci
diecilor cci mai IndemIriatici de Ia paint s scrie frumos
Cu litere de aur povestea accasta pestc fire, i s o pistreze
In dulapul Cu izvoade al Imparaei.
Dupa care, Incredini,at intru totul de Insuirile sulfului
eel rou, califu vroi fr de zabava siii Incerce puterea.
Si porunci s lie aduse i s lie puse in topit, in nitc
cuptoare man de earamida arsa, o mie do chintale do
plumb; i arunc peste do sulful eel rou care ramasese
pe -andul sipet.u!ui, rostind vorbele magice pe care I Ic
optea htrinul Hassan Abdailah. 5i numaidecit tot p]UTY
bul so preschimbCi In aur strecurat.
Suitanul atunci, nevroind en toata comonra aceen sa
s prapadeasca pe lucruri zadarniec, hotnI s-o foloseasc
la o lucrare care s lie placuta Celui Prealnalt. 5i so
gIndi s dureze o moscheie care s nui aibil asemu iron
in toate ri1e musulmane. i ehemi pe arhitecii cci mat

291
vestii din Irnpiirill1ia Iui, i IC porunci s tragii, clupi ari
t.rile lui, linii[e acelei rnoschei, frii a lua seana In greu-.
ti1e ziclirii on in gIndul grimeziior de bani cit ar putea
s coste. i arhiicc1ii teinur la poalele unci cohne (are
se ridica deasupra orau1ui Un ptrat uria cu fiecare
laturct a Iui intoarsa Inspre unul dintre edo patru pirli
de seam ale zCirii. 5i In fiecane colt puser cIte un turn
ingemanat (le minune, Cu viiful ilflpOdobiL cu un ceilae
,I Incununat CL1 o bolt de aur. Si pe :tiecare latur a
inoseheii ridic un ir de pilatri pe care se spnijineau
niste arcuituni mrunte, vIrtoase, dar bortelite dulee, sii
Inchipuir o teras Cu primhl de aur minunat diiltuiti.
$1, In mijlocul cladirn, ridicar o holt mare, atIt de
uoar i de Inalt durat, de proa c st ftnii nici un
let., do sprijin Intre cer i piirnint. Jar peretcie boitci hi
aeoI)erit cu un smaI de culoarea azurului, i presilrat cu
stole de aur. $i nite marmuri rare alctuir podeaua.
:hir mozaicul de pe ziduni hi fcut din pietre de jasp,
do porfir, de agat4 ctc sidef Cu mrgritare i gemme
scumpe. Tar stIlpii i arcuiturile fur acoperite cu sure
din Coran intreiesute, scuiptate i ugrvite in culori
alese. 5i, pentru ca zidirea aceea minunat Sii lie ferit
de foe, la Intocrnirea ei flu se folosi nici o buctic de
iemn. 5i apte ani Intregi i apte mu de oarneni i apte
mU de chintale de dinani de aur I urit fo1osii pentru s
virsirea aceiei moschei. 5i fu nurnit Moscheia sultanului
Muhammad benTheilun. 5i cu numele acesta este CU
noscuta si in zilele noastre.
In ceea cc II pnivete pe preacinstitul Hassan Abdailah,
tpoi acesta flu peste mult vreme Ii dobIndi iari s
r1ta1ea i puterile i tri, cinstit i slvit, pIn la vIrsta
dc o sut douiizeci de ani, care fu sorocul menit de ursi-
toarea liii. Ci Allah este mai tiutor ! Ca ci singur este
.fr do moarte
hr $eherezada dupi ce istorisi astfel poveetea aceasta, tllcn.
$1 regele ahriar zise:
RoMrlt, nimeni nu poato all scape de umita lul I CI, 0 Seherezada,
povestea aceasta mult rn-a mel Intristat.
Jar $eborezada space:
83 mA torte mAria Ia, bid chiar din pricina aceasta am
s1141 poveetoso numaldecit povestea cu Papucil care nu is mat
prJpddesc, scoasti din DI vanul ndzbltWor uuratIce $ ci Infelepclunli
teasEs al ;oiculul Magid-Eddin Abu-Taher Mohammad, pe
care copore-l Allah cu Indurarea en atM-i Intru mila liii I
CUPRINSUL

POVESTEA LUI ALADDIN I A LAMP11 FERMECATE 5


PiRABOLA ADEVARATEI $TJ.JNTE A VIETH 5O
FARIZADA SAU ZIMBET DE TRANDI\FIR 54

POVESTEA LUI KAMAR I A MULTPRICEPUTE


HALIMA 193

POVESTEA PULPET DE BEJIBEC 240

(.IJEILE URSITEJ 252

73
Lector NICOLAE TEICA
Tehnocdactor: ELENA CALUGAI U

do tpcu 28.06.1974. Tiral 60 090 cr. broatc


Coil cd 13,89. Coil ttpr 9,2.

Tiparul executat sub comanda


nr. 40 386 la Cornbinrtu1 Poligrauic
.Caa Seinteli, Piaa Scinteii nr. I
Bucure$ti
flcpubiica SoclalisL P,ornkn1a