Sunteți pe pagina 1din 320

flustratia copertel: Mica Vasilescu

cartea celor

o mie iuna denop


(12)
4NOPTILE 845 894)

TPVWUCERE DE HARALA1BI GRANSCU

BBLIOTECA PENTRU TOTI 1975

EDITURA MINERVA BUCURET1


Pentru versiunea romneasct toate drepturfle
rezervate Ec2ituri Minerva (B.PT.)

Le Livre des Mule nzdts et une nut, raduct.on


)ittcrae et complete du tete arabe par Ic dL
J. C. Mardrus, tome si:iCmc, Paris, Eug. Yasqueue
editcur (f. a.)
Tcrsiu.ne coroborabi cu traducerea In mba
rosa KnIga tisiaci I odnoi noci, perevod s ,arab-
skogo I4. A Salle (8 VOIUfl.W). Gosudarstvennoe
izdateustvo Hudojestrennol lAteratur!, Moskva,
iJ59
Itr cherezada povesti

CUVTNTELE DE SUB CELE


NOUAZECI 51 NOUA DE CAPETE ILETEZATE

S pvestete ci numal Allah poate s osebeasc


coca cc est:e aieve.a do ceea cc este neaivea, .i s le des
pthieasc fr de gre. ! c a lost. odat, in vechirnea
vremiior, intr.rn or.a do printie oi.a,;ele rumilor cci de
demult, un rege de mare fal i do 0 vrednicie vestitt,
stpIn poste domnii i peste Irnprii, peste trii i peste
oti. 51 regale acela avea, mai scump decit toate cornoriie
sale. un flu tinerel care era desvIrit de frumos. 5i flcul
accia, feciorul regelui, flu era nurnai frurnos cu desvIrire,
ci mai era druit i cu o detepticiune ce minuna pa
mmntul. $i, mat ineolo, istorisirea aceasta flu are s lie
dotL adcvorire.a .ace.lei detept.eiuni doa mirare I a
acelci frumusot.i a beizadelel.
i, spre a-i pune la ineercare aceste Insu.iri, Allah
Cp:eaI unit ficu vremile s ia 0 intorsatura rca asupra
ziiel.r regelul i reginei, tatl i mama flaeaului. 5i. din
rega i regina CUm erau, in vIrful puterli i al bogaillor.
so pornenirt, Intro zi, in palatul br pustiu, mat sliraci
i nai tica1oua deelt ceretorii do pe drumurile caticieL
ntrL.cit nimica nu ii este mai lesne Celul-prealnait dccii;

5
a face s se nruiasc domniile cele mai mnterneiate i a
aduce s slluiasc in palate fiarele de prad i ptsri]e
de noapte...

CInd pnvcstea ajunsc aici, eherezada vzu zoril mijind i,


sfioasi, tcu

Ci mntr-a opt sute patruzeci i cincea noapte


Urm:

mai tic1orti decIt ceretorii dc pe drumurile callciei.


IntrucIt nimica flu ii este mai lesne CeiuipreaInalt decIt
a face s se nruiasc domniile ode rnai Internei.ate i a
duce s si1iuiasc in palate fiarele do prad i psrile
de noapte.
Or, fa cu Intorstura aceea aprig a vremilor i cu
lovitura aceea neateptat a soartei, flcul Ii simi inima
cum se clete ca Un oe1 Inroit pus In ap, i lu asu
pra-i s-i Imbrbteze pe prinii lui i s-i scoat din
tarea In care so aflau. i ii spuse regelui eel srcit
0, printele rneu, spunemi, pc Allah! ai binev
&i-ti pleci auzul Inspre copilul tu care ar vrea s-ti vor
&.asc?
lar regele, ritheInd capul, rspunse
0, fiul meu, tu eti druit cu harul Inteiepclufihl,
vorbete i avem s ne supunem
lar f1cu spuse
Scoal-te, 0, doamne al moo, i haide s ne ducem
In nite pmInturi unde s nu ni se tie nici macar do
nurne. Cci la ce bun sa te tingui dinaintea a ce flu se
m.ai poate Indrepta, cIt vrcme Inca mai sIntem stapini
pe vremea de fat? In alt parte avem s gsirn o viat
nou i bucurli proaspete!
lar btrInul rege rspunse:
0, copile minunat al meu, cuminte i pun de
cuviint, sfatul tu este un indemn venit de Ia Dasclul
n1e1epciunhi. i grija pentru lucrul acesta s fie asupra
liii Allah I asupra ta!
Atunci biatul se scul i, dup ce pregti toate de
drum, ii lu pe tatl i pe mama sa de min i iei cu ci
pe ealea ursitei. i cltorir prin cIrnpii i prin pustietti,
i flu se oprir din mers pIn ce flu ajunser dinaintea
unei cetti man i bine zidite. i flcul Ii ls pe tatl
i pe mama sa ia umbra zidurilor i intr singur In cetatea
aceea. i trectorii pe care Ii Intreb. Ii spuser Ca oraul
acela era cetatea de scaun a unui sultan drept i mannimos,
care era fala regilor i a sultanilor. Atunci el Ii
Intocmi un gInd i o socotin, ci se intoarse numaidecIt
Ia prinii si btrIni i le spuse
Am dc gind s v vind sultanului din cetatea aceasta,
care este un sultan mare. Vol cc ziceti, o, prinii mel?
Jar ci rspunser:
0, copile al nostru, tu ctii mai bine decIt noi ce se
cade i ce flu se cade, IntrucIt Cel-preaIrialt ti-a pus
duioia in inim i toatA ine1epciunea In minte. Jar noi
flu putern decIt s te ascultm cu linite i cu incredere,
punIndu-ne ndejdea In Allah i In tine, copilul nostru.
5i tot ce ai s socoteti tu c e bine, noi avem s primim!
5i flcul Ii lu iari dc mIn pe prinii si cci btrlni
i porni cu el Inspre palatul sultanului, 5i Ii ls in
curtea palatului, i ceru s fie dus In sala Imprteasc,
spre a vorbi cu maria sa. Si, intrucit avea o infiare
aleas ci frumoas, fu numaidecIt dus In sala de primire.
i se inchina dinaintea sultanului care, uitIndu--se Ia ci,
vu fr putint dc tgad c era fiu dc stpin al pmin.tunilor,
i Ii zise

7
Ce dor ai, o, fliicu de iurnin?
Tar biatul, dup cc mai sru o data pmtntul dmaintea
regelul, rspunse
y 0, stpIne al meu, am cu nine un prins, cucernic
i tem.tor de Allah, o pild de cinste i. (IC neprih.anii ; i
mai am i o prinsa, pHicu.t. la fire i dulce Ia puitii, m
ginga la vorb, i plin de toate insuiri1e bune cIpfate
de o roab. 5i arnIndoi au cunoscut zile mai bune,
mr acuma so afl prigonii de soart. Pentru aecea, vraa
siii vind Inlf5imii talc, ca s fie slujitori Ia pici<areie
tale i robi la porunca ta, precurn tustrei sIntem bunurihi
vii ale tale.
CincI auzi din gura biiiatnlui vorbeie acestea spua Cu
un glas mult dulce, regele grill
- 0, f1e.u fara do pereche, care ai venit Ia nof poate
din ceruri, dat fund c cci dol prini do care imi spui int
bunuri ale tale, flu pot dec.it sit-mi placit. Du-te degrabii sit
mi-i. aduci, ca sit-i vitd i sit i-i cumpiir
Tar b.iatu1 se Intoarse in regale eel srman, care cia
tatiti situ, i in regina cea sitrmanit, care era maica sa, i
iuInclu-i pe amindol do mInit, pe cInd ci so supuneau, ii
duse dinaintea regelui.
Si regele, do la Intuia privire pe care o aruncit asupra
tatitlui i asupra mamei flitcitului, se minunit pinit paste
marginile minunitrii i spuse:
Dacit aeetia doi sInt rohi, atunci curn or fl regii ?
$i Il Intrebit
5i sinteti amindoi robii i averea acestui fJ.ititu
frumos?
Jar ci ritspunserit
Sintem cu adevitrat robii i averea lul, dupit tate
datinile, o, rege al vre.milor
Atunci regele so intoarse inspre fiitcitia i Ii spu.se
- FIotitritte tu pentru mine preu1 care se cuvine
din vinzarea acestor doi prthi care nu-i au perechea In
saraiurile regilor.
Tar tInrul spise:
0, stpIne al rneu, flu se afi cornoar care s m
desptgubeasc de pierderea acestor doi prini. Pen tru
aceca, nu i i-a da nici de-ar fi p1tLi cu greutatea br
In aur i in argint; ci ia lsa in miinile tale, ca pe Un
z1og, pmn Ia ziua pe care ar hotrI-o ursita. i flu vre.au
s-U cer, ca pre pentru zlogirea ac:easta vremel.nicL
decI.t tin lucru care s fie tot atita de scump In fehi sau.
pe cIt sInt ei amIndoi printre flipturile lui Allah. Ti-as
cere, .aadar, pentru zlogirea prinsuiui rneu, tin cal care
s fie eel mai frumos din grajdurile tale, cii ea, cu friu
j cu tot tacIrnul lui i tia Cere, pentri zlogir:ea prinsei,
un rInd dc haine aa cum poart fiji de regi. i Cu invniala
ca, In ziua cind am s-i dau indrt calul i haineJe
tu s mi-i dai i;ndrt pe cei doi prini, care au s fie o
binecuvIn tare pentru tine 5i pentru Impria ta.
Jar sullanul rspunse
Sfiedup dorin.a ta!
i, pe clip pe data, porunci s fie scos din grajdiri
calul eel mai frumos care a nechezat vreodat sub ochiui
so.arelui, in roib ICC focul, cu nrile tremuri.nd, cu ochii
man i rotunzi, care sforia i btea pmIntul cu copita;
gata dc gonna si de zbor. i porunci imparatul s Se sco.at
din vistierie i s i se den ficului, care se imbrc pe
lee cu dc, hainele cele mai framoase cu care s-a imbrcat
vreec1ati vreun clret In vreo intrecere dc viheji. i eire
ui ccl proaspt. se dovedi atita de frumos Incit regele
strig:
Dac vrei s rAmli In mine, 0, TojnjCU1e, am s i.e
copar cu binefaceri
Tar flcul spuse
Allah s-ti sporeasc zilele pe care be mai ai, o, reg
a) vrernilor! Ci orinda inca nu se afl aici. i trebuie s
ma due s-o caut acobo uncle ma ateapt.
i, dup cc gri astfel, ii lu rmas-bun de Is prini,
se temeni dinaintea regeiui i p.Iec in goana mare pe

9
roibul saw Si strahati cImpii i pustieti, .ape man i vat
adinci, i flu se opri din mers decit cind ajunse dinaintea
unei alte cetati, mai mare i rnai bine zidit decit cea
dintii.
Or, dc cum intril in oraul acela, un murmur ciudat
stirni Ia trecerea lui, i nLte strigte dc uimire i de
mil Ii I.nsoeau flecare pas. 51 ii auzea pe unli cum spu
neau: ,,Pcat de tinerei1e lui Oare pentru ce va fi
venind un c1re atita dc frumos s se dea fr dc pricin
primejdiei morii ? Tar a1ii spuneau ,,Are s fie al o
sutlea ! Acestai eel rnai fiumos dintre toti ! Acesta
fiu de rege ! Tar al1ii spuneau : ,,Un tinerel atita de fraged
nu are s poit izbIndi acolo uncle atitia inva1,i au dat
gre ! Tar murmurul i strigteIe de mirare flu fce.au
decIt s creasc, pe msur ce flcul Iriainta pe ulitele
oraului. 51 inghesuiaia dimprejurul i de dinaintea lui
Junse pIn la urm atita dc mare melt flu mai putea
s-i fac roibul s peasc decit cu pnimejdi.a dc a clca
vreun tIrgove. $1, tare nedumerit, se vzu nevoit s
opreasc 0 s-i intrehe pe cci care ii inchideau drumul:
Pentrl ce, 0, oameni buni, Ii opnii pc un strain
calul iui s mearg s se odihneasc de ostenelile ion? 5i
pentru cc atIta de intr-un glas flu vroiti s-mi Ingduii
gzduire?
Atunci din mijlocul multimii leO un moneag care se
apropie dc flcu, lu calul de friu spuse
0, flcu frames, mIrltui-te-ar dc npast Allah
Ca n.imenea nu poate s ocoleasc ursita, IfltrucIt ursit.a
ne e 1egat de git, asta nici un om cu minte n-ar putea
tagaduiasca vreodat; da c In toiul unei tinereti In
floare, cite unul se apuc fAr de socotint s se repead
In bratele mortii, iact o treab cc tine d.c sminteal.
Nol toi, aadar, ne rugm tie fierbinte, jar eu ma rog in
namele tuturor tirgovei1or de aici, 0, preafalnice strine,
s faci cale Intoars i s nu-4i duel aa sufietul Ia o picire
fr de scipare!
Jar biatul rspinse:
0, preacinstite eic, flu am intrat nicidecum in
cetatea aceasta cu gIndul s mor Care este, aadar, ciudata
beica ce pare a ma pate, i care este primejdia acelei
mori pe care o am de irifruntat?
Jar btrInul rs.punse
De este adevrat, precum ne arat vorbele tale, Ca
flu tii nimic despre npasta cc te ateapt dac ai s
mergi mal departe pe drumul acesta, pal atunci hal s-11i
art cumu-i necazul!
i, In tcerea mulimii, spuse
- 0, fecior de rege, o, fhicau preafrumos fr?1 de
seaman pe Iume, afl c fata regelul nostru este o domnit
care, flu Incape indoial, este fata cea mai frum.oas
dintre toate fetele din vremile acestea. Or, fata a hotrlt
s flu se mrite dect Cu acela cc are s rspun.d in chip
multumitor la toate Intrebrile pe care i Ic pune ea ; ci,
In schimb, cu Invoiala ca moartea s fie osInda aceluja
ce flu are s tie a-i ghici gIndul 01.1 are s lase a trece
vreo Intrebare fr a rspunde In ea cu vorbele de cuviin.
i, pln acuma, a i dus la tiere, in felul acesta, capetele
a nouzeci i nou de flacai, toti feciori de regi, dc emiri
on de oameni de seam, printre care se aflau unii ce erau
dscliti in to.ate laturile Invttunilor om.ene.ti. i fata
aceasta a regelui nostru ade ziua In virful unui turn ce
stilpInete peste ora i dc acolo de sus pune ea lntreb
rile ctre acei tineri ce Se lnfieaz s le deziee. Aa c
iact-te prevestit ! $1 Allah fie cu tine ! aibi mil dc tine
retile tale i flu pregeta s te lntvrci Ia tatl tu i la
maca ta, care te au drag, ca nu care cumva domnita s
au!da zvonind-Se despre sosirea ta i s porunceasca sa
fii dus dinaintea ci. i Allah fereascte d.c toat iutatea,
o, flcule frurnos I

11
Cind auzi vorhek rnoneagu1ui, tlnrul beizadea
rispunse:
Chiar Ia domnita accasta ma .ateapt ursita mea.
0, vol toi, artatimi drumul
Atunci, din toat mu irnea aceca so revrs un potop
do oftaturi i dc ge.mete, dc bocete i do vicreIi. lar
mprejuru1 flcului se ridicar nite strigte ce spuneau
,Se duce Ia moarte ! Ia moart.e ! E al o sutlea ! al o su
talea! 5i tot puhoiul de lume se porni pe urma iui. 5i
2iiergea nsotit do un potop de ini, care Ii i.nchisser
prvi1ii1e i Ii isaser bait Indeletnicirile, ca s se ia
dupa el. 5i, in felul acesla. clca Inainte pe drumd cc
cluce.a la orind.a sa.
Si ajunse In curind dinaintea turnului, i o ziri pe
torasa acelui turn pe domniIa cc edea in jeul ci, Impodo
bit cu purpura Irnprteasc i impresurat de .roabele
ci cole tinero, imbracate In purpur ca i en. $1 flu se
Intreziea din chipul !domniei, acoperit i ci Cu Ufl iamac
iou, decit douii genirne l.ntunecate, care erau ochii ci, ase
meni cu dou lacuri negre laminate de dinuntru. 1, do
jar Imprejurul terasei, dedesubtul domniei, spInzurate in
rind unul dup altul, se bingneau nouzeci i nou de
capola ret ezate.
A1.unci tInrui beizadea ii opri calul Ia oarecare depiir
tare dc in turn, in aa fel Ca 50 vad pc domni i s fie
i ci vizut do ea, s aud fd s fie auzit. 5i, Ia priveiitea
cocoa, toata zarva mu1imii so stinse. 51, in mijlocul aceiei
t(ueil. glasul donmitel so auzi rostind
Intruot tu eti cci dc al o sutillea, o, neinfricatule
fLktu, peserane c, fr de indolalil, eti gata s rspunzi
:Li intrcbrile mole ?
5i flciul, slInd Lamb pe calul su, rspunse
Snt gata, o. domni,
5i tacelea se ficu i ma deplin, iar domnia gr.iJ
Atunci spune-mi, de Inceput, ir a ovi, o, fl
cuie, clup cc ai sLii arunci ochii asupra mea si asupra
ceior ca.r( ma Inconoara, eLi cc ma ascrnui Cu 51 cu cc se
asernuic do, stind aici in virf1 tuinului
S t.mnLirul, clup cc ii arunc ochii asu.pra dornniiei i
asupra color care o incorlJurau, rspunse fr a 5ovi
- 0, domnit, .tu te asemui cu o idoiit, jar cele care
to inconoara se asemule cu siuptoareie idolitei. Tar tu ic
mai asemut ;5 cu soarele, jar tinerele care ic inconjoara so
asemuie razelor so.are]ui. 51, tot aa, lu te asemui Cu. iLma,
iai aceste tinere cu stelele care slulese do aiai luau. 5i te
mai asemuiesc, Intrun sfIrit, CU luna ni.ssanului, care
este luna florilor ; iar pc toate aceste tinere Ic asemuiese
Cu fiorile pe care i.e Invie cu adierea sa luna nissanului.
(DInd auzi rspunsul acesta, pe care multimea ii primi
cu un murmur de minunare, domnia se art muiiumjt.a
i spuse
.Ai strlucit, o, tinere, iar rspunsul tu ccl clintli
nu-ti acluce moartea. Ci, intrucit ai tiut s deziegi mirebarea
mea dintli, asernuindune, pe mine i pc aceste fete,
mal Intli cu o id.oiit 51 CU slujtoareie doliei, pc urm
Cu soarele i razele soarelui, pe urm cu lana 5i stelele
Ce aictuiesc alaiul Iunii, 5i, Ia sfIrit, cu luna nissanului
$1 Cu florile cc rsar in luau nisxanului, nu am siti pun
VC() Intrebare nici prea Incurcat, nici pre.a greu de dezlegat.
5i am s te Intreb mai lath smi spui cc Inseamn
de fapt cuvintele acestea : ,,Di miresei Apusuiui pe liul
regelui Rsritului, 5i din e se Va nate un copil cc va ii
sultanul chipurilor frumoase.
Tar Ilcul, fr a oviu o cltp. raspunse:
- 0, domnitI, cuvintele aestea mnchid i.oatd taina
pietrci filozofale, i vor s zc rnistjcete ca : .,Pune s
so Imbie Cu urnezeala cc vine din Apus pmIntu1 ccl adamic
neprihnit care vine din Rhisrit, i din aceast amestecare
se va zmisli mnercuriul Nozolicese, carei atotputernic fl

13
fire i care va zmisli soarele, i va zmisli auru] care-i
iu.1 soareiui, i luna, i argintul, care-i fiul lunei, i care
va schimba pietrele in diamante...
CInd povestea ajunse aid, $eherezada vzu zorii rnijind i,
sfioas, tcu.

Ci Intr-a opt sute patruzeci i asea noapte

Urrn:,

,,...va zmisli soarele, i va zmisli aurul, care-i I iul


soarelui, i luna, i argintul, care-i fiul lunei, i care va
schimba pietrele In diamante.
i, auzind rspunsul ace.sta, domnia fcu un semn de
adeverire i spuse
TntrucIt, o, tinere, ai tiut s lmureti tIlcul ascuns
al Imperecherii fiului Rsritului cu fiica Apusului, ai
scpat i de data aceasta de moartea spinzirat deasupra
capului tu. Da ai putea s-mi spui acuma pe ce se Intemeiaz
virtui1e talismanelor?
i flcul, de pe calul su, rspunse:
0, domnit, talismanele Ii datoresc Insuirile cele
minunate i puterile cele nzdrvane literelor ce le alctuiesc,
cici literele au iegatur cu duhurile, i flu se afl
nici o liter in limb care s nu fie sub ocirmuirea unui
duh. lar dac ma Intrebi ce-i aceea un duh, I1 voi spune
c este o sclipire on o revrsare a virtutior atotputinei
i insuiri1or Celui-preaInalt. Jar duhurile ce lbduiesc
In lumea cugetului le diriguiesc pe cele care sl1uiesc In
lumea cerurilor; jar duhuril care locuiesc In lumea cerurilor
le diriguiesc pe ce].e din lumea de sub lun. i litereie
alctuiesc cuvinte, iar cuvintele izvodesc oracolele;
i numai duhurile infiate de litere i Ingernnate in
oracolele sense pe talismane svIresc minunile care ii
uime.sc pe oamenii de rInd, ins flu-i tulbur deloc pe
cei Ine1epi, care cunosc bine puterea cuvintelor i tiu
c totdeauna cuvintele vor idirigui lumea i c totdeauna
cuvintele sense sau rostite pot s rstoarne regii i s le
spulbere imprtiile!
Jar cInd auzi rspunsul acesta, pe care multimea ii
IntImpin cu strigte de bucurie i de minunare, domnia
spuse
Ai, strlucit, o, tinere, lmunindu-mi puterea cuvintelor
i a vorbelor care diriguie lumea i sirit mai putermee
decit to regii. Ci flu tiu dac ai s potS rspuncle
i Ia Intrebarea pe care iact-o ! Vei ti tu, aadar, s-mi
spui care sint cci doi vrjmai venici?
Jar fkcul, de pe calul su, rapunse:
0, domnit, nu am s spun c acei doi vrjrnai
venici sInt cerul i pmIntul, intrucIt deprtarea care
Ii desparte flu este vreun rsps adevrat, dat fund ca
deprtarea aceasta i rspsul acesta, cc se par a fi nite
genuni, pot s fie umplute intr-o clipit, iar cerul poate
s se irnpreune cu pamIntul in mai putin de-o clipire de
ochi : Intrucit, spre a se fptui aceast impreunare, nu
este trebuint nici de oti de ginni on dc fpturi orneneti,
nici de potop dc aripi, ci numai de un lucru care este mal
tare decit toate puterile ginnilor i ale omenirii, i care-i
mai uor i mai druit cu virtute decIt aripile vulturului
on ale porurnbelului, jar acesta-i nugciunea ! 5i nu am
s-ti spun, o, domnit, c acei din vrjmai ve$nici sint
noaptea i ziua, dat fund ca dimineaa le Irnpreun., iar
mnserarea Ic desparte, rind pe rind. 5i nu am si spun
Ca acei doi vrjmai venici sInt soanele i Juna, IntrucIt
ele lumineaz pmIntul .i sInt legate pnin aee1ea binefaceni.
Si nu am s-ti spun c acei doi vrjma.i venici
sInt sufietul i tnupul, intruelt dac noi 11 cunoatenx pe
unul, flu tim nimic despre cellalt, i flu po1i s-tS dai

15
o pirere despre ceea ce flu cunotl! Dat 111 mhrturlsesc,
a, doninflA, cA acel dot vrAJzni venici aint moartea sI
via4a, Intrucit amlndou suit la tel de rele, t una Ca l
cealaltit, devreme ce so slujesc de tiptura zitnislith ca
de a jucirie, so mnfrunti tAM de rigaz pe sean acestel
jucirli ci, plni Ia urmi, jucria ajunge sit tie jertia yea
adevirati a jocului br, pe clnd eba flu iso dec11 si sporeasci
i sit Infloreasci. tntr-adevir, lad-I pe eel dot
vrAjma vqnicl, vrAjmaci at br tn$1 0 vrijmasi at tipturibor.

Cind auzi rispunsul acesta al tlAciubui, toati multtmea


strigi tntr-un singur glas:
Laudi aceluia carebe t&a ditruit cii atita detepti..
dune i care j*.a impodobit mintea cu atlta judecatit f
tiin9t!
Tar domnifa, sLind In turn In mijiocub tinerebor ci,
Imbricate ca qi ea In purpuri Imptiriteasci, spuse:
Al striluclt, o, linen, In rispunsul Mu despre eel
dab vr&jmai al icr mdci ql vrijmaci al tipturibor. Ci en
flu sint Incredh4ati ci acum ai sit mat rispunzi i
la Intrebarea pe care am sit Wo pun. Poll tu, acadar,
si-mi spui care este arborele cu doutisprezece ramuri, puttind
pe fiecare ramuri cite dot clorchini, unul alcituit din
treizeci de poame abbe, iar celibalt din treizeci de poame
negro?
i tuticiul rispunse, tAM a ovAJ:
Intrebarea aceasta. a, dcrnmitA, poate sit tie dezlegaUl
0 de un copil. intrucit arborebe acela flu este dec11
anul, care are clouAsprexece bun!, abcAtuite tiecare din
doui pAti, cel doi ciorchini; cAd fiecare clorchinc poarti
treizeci de nopti, care stnt cebe troizeci de poarne negre,
i treizeci de zile, care itint cebe treizeci de poame albel
$i rispunsul acesta, primit cii minunare, cd l cele do
dinainte, o Mcii pe domniti sit spuni:
AistrAlucit,o,ftnere.Clsocoltucaalmalputea
sil-mi spul i care este pAmlntul ce n-e vizut soarele
declt o datA?
El rispunse:
Este furidul Mini RoLi, cind at trecerea fihlor lii
Israel, sub poruncile liii Moise at el fit rugiciunea
pacea!
La spuse:
Ba, de buni seami! Ci po si-mi sput cine a
niscocit toaca?
El rAspunse:
Cel care a niscocit toaca nu-1 altul decit Noc, cind
seafla peavliaaroei sale!
La spuse:
Ba I Ci al putea si-mi spul ce este Lapta nelegiulti
pe care o sAviretl 0 nu o sAv1reti?
El rispunse:
Este rugiciunea de om beat I
La intrebi.:
Ba care este Jocul de pe pAmint cel mal aproapo de
cer ? Esteun munte on ociniple?
El rLcpunse:
EsteKaabaceasflntA, delaMecca!
Ea spuse:
At strlucit! Ba poti si-mt dezvLtIuiati care isLe
lucrul oct arnar care se cade s lie tinut ascuns?
EL rAspunse:
Este sirAcla, o, domniti! Intructt, mAcar c sint
tinAr, cu am gustat sArucia, , mAcar ci sint flu de
rege4 i-am cunoscut amiriciunea. Si am gisit ci este mat
amwA decit smirna 0 declt pelimfi ! i se cuvine s-o ascunzl
de once ocifi, Intrucit 1 pnietenil ci vecinii sian ride eel
dittii do tine, tar vMcArelite flu an aduce declt silti.
La spuse:
At vorbit at dreptate l dupi gindul meu. Ba pr4l
si-mi spul care este lucrul ccl mat de pret, dupi silnitate?
17
Elrispunse;
Este prietenia, cmnd este dulce. Ci, pentru a gsi
prietenul In stare s fie .i dulce, trebuie mai intli s-l
mncerci i pe urm sl alegi. lar odat ce ti-ai ales u.n
asemenea prieten de inim, flu trebule s te mai despar1i
de ci niciodat: cci pe eel de-al doilea flu i-ai tine mult.
Pentru aceea, inainte de a-l alege, trebuie s-l cercetezi
bine, ca s vezi dac este Inelept on nevolnic la minte
cad rnai degrab se face alb o dioar, decIt s ajig un
nevoinic Ia minte sa priceap Inte1epc5un.ea; cci vorbele
celui Ine1ept, chiar dac ne lovesc ca btul, sInt mai de
dorit decIt laudele i florile nerodului Intruelt inteleptul
flu las s-i scape din gura vreo voib pIn cc flu i-a
cercetat ininia.
Ea Intreb:
i care este pornul cci mai ancvoie de aitoit?
Ian ficul rspunse, fr a ovi:
Este firea cea rca ! Se povestete Ca un porn fusese
sdit pe malul unor ape intr-un pmInt prielnic; jar ci nu
da roade. 5i stpInul iui, dup ce a risipit cu ci toate Ingrijirile,
fr a dobindi nici rodul eel mai mrunt, a vrut s-l
tale ; atunci pomul i-a spus ,,Mutm in alt be, i am s
dau roade ! Jar stapinul lui. i-a zis ,,Eti aici pe malul
apelor, i n-ai rodit nimic. Cum ai s fii rodnic dac am
te mut in alt parte ? $1 1-a Uiiat
Jar tinrui se opri 0 clip, i spuse
Se povestete, tot aa, c intr-o zi Un lup a fost dat
l coaI, c. s; invee a citi. 5i dasciui, ca s-1 Invete
prtile dc vorbire, ii spunca ,,AIef, ba, ta... ; lar lupul
rspundea : ,,Oaie, led, mid..., pentru c nurnai astea erau
In cugetul i In firea lii. 5i se mai povestete, tot aia, Ca
tin orn a viut si-i depnind pe un inagar s traiasca in
curtenie; i a vrut sa-1 dedea cu gustul lucrurilor alese
i 1-a bagat pe mgar Intr-un hammarn, unde i s-a fcut
o baie, i a fost parfumat, i a fost dus intr-o sala falnica,
a lost pus sa ada pe un chilim seump. 51 iacata ca
mgarul a fcut toate necuviintele pe care poate s le fac
un mgar siohod intro pajite, cLe la vuvituril.e cele mai
nesimite pIna la ticoii1e cele mai denate. Dup care
a rsturnat pe chilim, cu capul, ctuia de aram care era
plin cii cenu, i a Inceput s se tv1easc In cenu, cu
toate patru picioareie in sus i cii urechile pc spate,
frecindu-i spinarea i nclindu-se dup plac. lar stpiflu-su
ic-a spus robilor care dedeser fuga s-1 pedepseasc:
,,Lsai-l s se tvlease, pe urma luati-l .i
dai-i drurnul in oborul Iui. Cad nu avei s putei a-i
schirnha fireu. i se mai povestete, mntr-un sfirit, c i
s-a spus intr-o zi unei pisici: ,,StpInete-te SL mai fun,
i avem s-ti facem in gherdan de aur i, in fiecare zi,
avem s-i dam s mninci ficat, i bojogi, i rrunchi, i
oscioare de pu, i oricei. Jar pisica a rspuns cinstit:
,,Furtiagu1 a fost meseria tatlui meu i a bunicului meu,
cum vrei voi s ma las de el, ca s v fac chef ul ?

Cmnd povcsea ajunse aki, $eherezada VZU zoril mijind i,


sfloas, tcu.

Ci Intr-a opt sute patruzeci i aptea noapte

iJrm:

.,,...Furtiagui a fost meseria tatlui meu i a bunicuiuj


meu, cum vreti voi s ma las do el, ca s v fac cheful ?
i-aa!
lar tInrui crior, dup cc vohi astfel despre nrauriIe
i despre firea omului, spusc.
0, dornnit, flu mai am nimica de adugat!
19
Atunci, din mijiocul rnultimii strInse sub turn, un v1 de
strigte de minunare se rklic spre cer. Jar domnita spuse:
HotrIt, o, tinGre, ai biruit. Ci Intrebrlle nu s-au
isprvit, i trehuie, pentru ca Involala s fie indep]luitq
s te cercetez pin la ceasul rugiciunii de sear!
Jar flAcul spuse
0, domnit, po.i s-rni pui Inca toate Intrthr
cite ii s-ar prea de nedeziegat i, Cu ajutorul Ceiui-preamalt,
am s ic dezieg. Pentru aceea mA rog tie sA nu-ti
osteneti glasul Intrebindu-mA In felul acesta, ci ingLlduie-mi
sa-4i spun c, fArA dc nici o indoialil, este mi
de dorit sti pun i eu o intrebare. Jar clacA ai s rAspurid,
sA mi se tale capul, pre.cum a fost tiat i ceor de dnunte.i
mea ; ci, dacA flu ai sA rspu.nzi, csttoria noastra si lie
viritA frA de ztbavi!
Jar domnita SPUSe
Pune Intrebarea, mntrucIt primese invoiala
i flAcul Intreb:
Poi tu sAmi spui, o, c1omni, cum se face ci cu,
robul tAu, stind aid clare pe calul acesta de soi, pot s

totdat cAl.are pe chiar tatAi meu, Si curn se peale ca, fund cu totul In bAtaia tuturor ochilor, sA flu ascuns In
hainele maicii mele?
Tar dornnia cugetA vrerne de un ceas, i nu izbuti .sA
gseascA nici un rispuns. i zise
LAmurete asta chiar tu
Atunci flAcul, dinaintea Intreguiui norod. adunat, ist.o
risi dornnitei loatA povestea iui. de la Inceput pInA Ia sfiisit
fAr a uita nici Un arnAnunt. Ci flu are nici Un rost 5-0 mal
spunem o data. i adAug:
i iacAt curn, schimbindu-1 pe tatA meu, regele,
pentru caul acesta, i pe mama inca, regina, pentru hair;&e
acestea, ma aflu calare pc chiar printele meu i s.ta as
cuns in hamele rnamei mole
SiatIta
SI Iad-a fliciul, fiul zegelul sine ci at reginel since,
ajunse soul domnitel cea cii Intrebirl de deziegat. $1
iaci-qa, ajunglnd rege la moartea tatilul sc4iel sale, putu
sit dea calul ct stralele Indirit acelula care i le ImprumuLaw,
regele din cetatea aceea, isi-1 aduci lingA sine ci pe
tittlneeiu l pe mumini.sa, ca si triiasei ]aolalti cu el
SI cu sotia sa, paste marginile plicerilor 0 ale huzururilor.
$i-aceasta-l povestea flicitulul care spunea vorbe iscusite
sub cele nouAzeci i noui de cipiflnl retezate. Ci Allah
oste mel tlutor!
Tar 5ehcrozada, dupi cc istorisi aa povestea aceastu. tAcit.
$1 regelo $ahrlar spuse:
Intl p5w, 5eherczada, vorbele acelul flAcAu. CM multi
irerne de clad nu ml..al inal poveatit snoave din cele scurte ;l
winoase, ii tare tnt-c teami slim t t 11 Isprlvit sacul, In pci..
vinja uceasta.
Jar 5eherezada rispunso repcde:
Snoavele cole scurte slnt cole pe care Ic ;tlu ccl mat blne,
o. proaferldtule rege. $1, de altmlnterl, mi vreau sit zlbovesc HI
tawo dovada I
5. nunaldocit 5eherezada spun:
TICALOSIA SOTTILOR

Mi s-a povestit, o, preafericitule rege, Ca a fost odat,


traitor la curtea unui oarecare rege, un oarecare ins care
era mscrici de meseria lui i neInsurat ca stare. Or,
intr-o bun zi, regele stapnu1 su ii spuse
0, taic al ine1epciunii, eti burlab, i chiar Ca vreau
s te vd insurat.
Jar rnscriciul raspunse:
0, rege al vremilor, pe viata ta! izbvete-rn de
fericirea a1sta! Ca eu sint om burlac, i mult ma tern de
partea cu pricina. Zu, chiar aa, niult ma tern s flu dau
peste vreo stricat i Ine1toare, on peste vreo dezmatat
de soi ru, i-atunci ce ma fac? Fie-ti mil, o, rege al
viernilor, flu ma sili s ajung prea fericit, In pofida metehnelor
i a nevoiniciel mele.
Jar regele, la vorbele acestea, se puse pe-un rIs de cazu
pe spate. Si spuse:
Ba flu ! chiar astzi trebuie s te Insori
5i soitariul facu 0 rnutr spit, ls capu-n jos, iI
Incruci rniiniie pe piept i raspunse ortinci
Taiieb ! Bun i-a.a E biae I
Atunci regele porunci s fie chemat vizirul su cel mare
i ii spuse
Trebuie s Sc gseasc, pentru credinciosul nostru
slujitor de colea, o soie care s fie frumoas i fr de
cusur ca purtare, i plin de cuviin i de sfioenie.
Jar vizirul rspunse Cu ascultare i cu supunere, i
plec pe data s caute o slujnic btrIn de la sarai, i Ii
dete porunc sa rostuisc nurnaidecIt pentru mscriciul
cu1tanu1ui 0 soie care s Indeplineasc insuirile spu:se rnai
Inainte. Jar btrina flu se afl luat pe nepregatite; i se
ridic pe clip pe data i-i rostui de soie mscriciului 0
tineric, aa i-aa. i se srbtori cununia chiar in ziua
aceea. Jar regele fu multumit i nu preget sa-l copere pe
soitariul su cu daruri i cu hatiruri, cu prilejul nuntii.
Or, mscriciul tri in tihn cu nevast-sa vrerne de 0
jumtate de an, on poate Ca apte luni. Dup care pi ceea
ce pi, cci nirnenea flu scap de scrisa lui.

tntr_adevr, femeia cu care regele II Insurase avusese


rgaz destul ca s-i Ia, pentru plcerea sa, patru barbai
peste sotul ei, taman patru, i dc patru feluri. Jar cel dintli
dintre aceti drgui de ibovnici era de meseria lui ptacintar;
jar eel dc-al doilea era zarzavagiu; jar eel de a!
treilea era rncelar de came de oaie; iar eel de al patrulea
era mai de sol, IntrucIt era ba-clarinet in meterhaneaua
sultanului, i eic al isnafului clarinetitiior, un ins de vaza.
Si, dar, Intr-o zi, soitariul, biv-holteiul, proasptul
taic al coarnelor, fund chemat dis-de-dimineat la rege,
Ii ls nevasta in pat i dete zor s piece la palat. 5i se
brodi c In dimineaa aceea plcintarul se simti chefos de
Impreunare i, prilejuindu-se de plecarea sotului, veni
s bat la ua tinerelei neveste. Jar ea Ii desehise si-i spuse:
Al venit a.stzi mai dc dimineat ca de obicei.
Jar clii rspunse
Hei, uallah, ai dreptate! Da In dimineata aceasta,
dupa cc Imi pregtii aluatul spre ami Intocrni tvile mele
28
cu picinte, i dup ceI btui i-1 Intinsei i1 fcui I ci,
stam gata s-l umplu cu fistic i cu migdale, bgai de se.arna
e era un ceas cam prea timpurlu i c muteriii Inca ni-i
erau pe caie dc-a veni. Atunci zisei in sine-mi : ,,O, Cutare,
Ia scoal-te i scuturte de I ama de pe haine, i du-te in
dirnineata aceasta proaspt Ia Cutirica, i petrece-ti cu. c,
IntrucIt e ferneie petrecrea.
5i codana rspunse:
Bine te-ai gIndit, pe Allah
5i, Intro clipit, se dovedi fata d.c ci ca un aluat sub
intinztor, jar ci fa de ea ca o umpiuiurii intr-o placni.i.
Si nici nu-i isprvir ci bine treaba, ca i auzir nite bk
Ii in u. lar picintarul o Intreb pe femeie:
Au clue-ar putea s fie 7
ca ilspunse
Habar n-am. Ci, pina una alta, fugi de te ascunde
Ia uinhltoare.
Si p]cintarul, spre mai dcpli.n paz, zen s so dica
i s se Incule acolo unde ii spusese femeia.
Jar femeia de,schise ua i-l vzu dlinainte-i pe eel de al
doilea mindrut al ci, zarzavagiul, care ii aducea o chit cle
legume trufanda in dar. $i ea ii spuse:
E can-i devreme, i ceasul acesta nu4 ceasul tlu
lar el ii spuse
Pe Allah! al dreptate. Ci, pe cind ma Intorceam
in dimineaa aceasta de Ia zarzavageria mea, Imi zisei In
mine : ,,O, Cutare, ceasul este Intr-adevr prea devreme
pentru suk, i al face mai bine s te duci s-i dai chita
aecasta de zarzavat proaspt Cutrici, care are s-i
bucure inima, Int.rucut e femeie tare dulce.
5i femeia spuse:
Atunci iii hinevenit
5111 bucur inima, jar el Ii dote cc-i picea el mal muU
un castravete faln.ic I un praz de pret. 51 nici nu sfIrl
seri bine treaba cu zarzavaturile, c i auzira nite bti
In ua jar &I mireba

24
Cine-i?
i ca rispunse:
Nu tiu, cia tu du-te repede, pIn una alta, i asunde-t:e
Ia umbltori.
Jar ci zori s se cluc i s Sc Incule acolo Inluntru. i
gsi locul prins de.ctr.e plcintar, i ii spuse
Cine eti ? i cc faci aici ?
Jar cellal[ rspunse
Sint ceea cc eti, i Inc ceea cc vii s fad i tu.
Si se rinduira unui IIngLi celLilalt, zarzavagiui tinInd pc
mr chHa de legume pe care endana ii pov4uise SO in
cu ci. Ca s nu i se dea in vileag venirea in cas.
Or, estirno, tI.nra nevestic se duse s de.schid usa. 5i
)acat.a-l dinaintei pe eel dcal treilea drgu al ci, m
1arul, care venea aducmnclu-i in dar o blan frurnoas de
berbec, Cu Ilna crcata i cu coarnele nedate jos. Jar ca
ii spuse
Cam devrerne ! cam devreme
Jar el riispunse
Ei, da, pe Allah! tocmai injunghiasern oile de vIazare
i Ic atIrnasern in cinghire In prvi1ie, cInd Imi zisei
Cutare, sukurile inca-s pustli i-ai face mai bine s Ic
ducj s-i dal in clar Cutrici blana aceasta ImpodobiUl cu
c:uainele ci, din care s-i fac un preu1eI moale. 5i,
cum Cutrica este plin de dulceat, are s-4i fac dimiricala
aceasta mai alb ca de uNcel.
Si en raspunse
Intr, atunci
Si se arit fai de el mai dulce deelt coada unui berhec
dc--al gras, mr ci ii dete coca cc d unei 01 berbecuL Si
nu apucar ci s sfIreasc de hint i de dat, c i auziri
nite batai in u. lar ca ii SIDUSC
- Haide, i repede ! iati h.iana cu coarne i dut
te ascunde in urnbitori

25
lar el fcu cei spuse ea. Si gsi urnbltorile prinse
de plcintar i de zarzavagiu; i le arunc acesora saLa
malekul, iar ei ii rspnser Ia sal-arnalek; i Ii Intreb:
Pentru care pricin v af1ai aici?
Jar ei rspunser:
Pentru pricina pentru care te afli i tu!
El atunci se rindui lI.ng ei, Ia umblAtori.
Estimp, femeia, ducInduse s deschicl, ii vzu dma
intei pe ccl dc-al patrulea iubit al ei, cpetenia cIarinei1or
din meterhaneaua sultanului. i II pofti s intre,
spunlndu-i:
Chiar c vii la un ceas mai de vreme ca de obicei,
in dimineata aceasta.
i el rspunse:
Pe Allah! ai dreptate. Ci, In dimineata aceasta, plccIn4
de-acas ca s ma duc s-i dsclesc pe cIntretii sultanului,
bgai de seam c era un ceas cam prea de dimi
neat, i zisei In sine-mi: ,,O, Cutare, bine ai face s te
duel i s atepi ceasul dc dscleal la Cutrica, f e
meie dulce, i care are sd te fac s petreci cele mai pl-
cute clipe.
Jar ea rspunse:
Socoteala-i minunat.
Si cIntar la clarinet; i flu sfirsir ci Inca bine ce
dintli cintec, c i auzir nite bAti zorite In u. 5i
bacIarinetul a Intreb pe drgua sa;
Cine-i?
Ea rspunse:
Singur Allah este atoatetiitor, da poate c-o fi bar
batu-meu. 5i bine-al face s dai fuga i s te Incui, cu
darinetul tu, La umbltori
Jar el zori s Se supun, si-i gsi la locul cu pricina
pe ;plcintar, pe zarzavagiu i pe mcelar. Si le zise
Pacea fie cu voi, o, tovarilor! Ce faceti, rIndui
aa in locul acestaosebit?
lar ei raspunser:
5i cu tine si. fie pacea i milele lul Allah, i bine
cuvintrile lui! Facem aid ceea ce ai venit s faci i fit!
Si se rindui 0 ci, ca al patrulea, ling ci.
5i-aadar, eel deal cincilea care btuse la u era chiar
inscriciui suitanului, sou1 codanei. $i se inea cu mIiniie
de burt i spunea:
Izgoni-t fie Cel-ru, pirdalnicul! D-mi degrab o
fiertur cle anison i de fonicel, o, nevast ! Imi fierbe pIntecele!
Imi fierbe pintecele! 51 flu mi-a ingduit s stau
mai mult cu sultanul, i-am venit s ma cuic! D-mi o
fiertur de anison i de fonicel, 0, nevast!
51 dote fuga drept Ia umbltori, fr a bga do seam
spaima neveste-si, i, deschizInd ua, ii vzu pe cci patru
ini stmnd pe vine i rInduiti frumos pe scinduri, cleasupra
haznalei, unul dinaintea celuilalt...

CInd povcstca ajunse aid, $eherezada vzu zorii mijind i,


sfioasL, tcu.

Ci Intr-a opt sute patruzeci i opta noa pie

Urrn:

...5i dete fuga drept la umbitori, fr a hga dc


searnii- spaima neveste-si, i, deschizInd ua, ii vazu pe COl
patru ini stInd pc vine i rinduii frumos pe scinduri,
deasupra haznalei, unul dinaintea celuilalt.
La privelistea aceea, mscriciiii suitanului flu mai avu
nici o Indoial in cc privete ocara Iui. Ci, IntrucIt era pun

dencit,
chibzuicci
nt i domai
isteciune,binei
10 zise : , Dacsmafac
art gatpea s-iprostuL
pcdepscsc cumva,51,au s macugetInd
omoare fr de aa,
izbav.sQ
27
arimci In genunchi Ia usa umblitoarel, ci strigi Ia eel
patru ipochimenighemuil pe vine:
0, preasfix4ilor trimii de Allah, vi eunose! Tu,
eel pith de pete de lepri aibil, ,i pe care ochil nepricepui
ai neiutorLlor te-ar iua do pliciutar, tu, fin de nici 0
tndoiali, qti sflntul patriarh by cel bubos, eel lepros, eeL
coperit de pecingini I bar to, o, preasfinte canele W pe
umir iegitura aceea minunati de legume, tu, fan IndolalA,
ecu KhJzir eel mare, ocrotitorul livezilor ci at gnAdthilor
de zarzavat, eel carele Imbraci pomil In eununa lot verde,
carele face si curgi apele repezi, carele aterne covrul
eel verde pate clthpi, $ carele, Invqmintat In mantla-i
verde, Ingernineazi, In fiecare sean, vopseiile uoare cu
care se zugnivepe vizduhurile amurgulull Ian tu, o, vajnl.
cute viteaz careie ponti pe wnenl biana aceea de leu. i
po cap cele doul coarne de berbec, tu, fin de nIci o
indolali, qtl Iskandar alivitul, eel cu doui coarne! Ian
tu, intr-un sflrlt, preafenicite Ingere ce $11 In dreapta-gi
danineta aceea fainici, tu, LAnA de nici 0 IndoialA, flU
Ingerul judeci$l1 de apoil
La cuvintanea aceasta a misciriclulul sultanulul, cci
patru pezevengbi se ciupiri unul pe altul de fund 0 1i
spuseni uotind Intre el, In vreme ce soitariul siruta
Intnina pAmintul, Ingenuncheat Ia oanecane depintare:
;,Avem noroc! $1, Intruclt chiar ne socotete nL,te preasflifli,
hal si-i Intirim In crediz4a hit CAd pentnu nol
aceasta-l singuna ui de seipane. 51 se nidicani pe datA ci
spuseni: El, da, pe Aliahlnu gneefll, o CutarelSlntein
chiar acela pe care i-al numit. $1 am venit la tine, intrind
prin uniblitoare, Intruclt acesta-I slugurul toe at easel ce
se afli sub cenul slobod.
SI misciniclul, tot plecat, le sptae:
0, preaouv1ollor ;1 preafalnicilor, by eel iepro
Khizir taici at anotimpunlion, Iskandar eel cii doui coarne,
ci tu, aol vestiton al judecitli, de vrezne ce-mi faceI osebita
cinste de a fi venit Ia mine, ingadui.i-mi s rostesc 0
dorina dinaintea voastr
Jar ci rspunser:
Rostete ! rostete I
El spuse
Facetimi hatIrul de a merge cu mine la palat
sultanului acestei cetati, care irni este slpin, pentru ca s
v inftiez Iui i pentru Ca, C urni, sii-rni rmmn Inda
torat i s ma aib Intru nazirurile sale
far Qi rspunsera, macar ca ovaind clestul:
1i facern h.atirul acesta
Atunci soitariul ii duse dinaintea sultanului i spuse
- 0, stapmne doanme al meu, Ingduiete robului tau
s1 tii Inffliseze pe aceti patru sfinUaci de fat ! Acesta
dintli, carele-i finit tot, este stpInul nostru by cci
lepros ; iar acest1l.altuI, carele poart in spinare leg&
tura aceasta de legume, este .stpInul nostru Khizir, str
jerul izvoarelor, printele verdetii ; iar cestlaitul, carce
poarta pe umeri blana ceea de jivin ceI Impodohete
eu doua coaine, este regele eel mare i viteaz Iskandar
ccl Cu dou coarne ; i-acesta din urm, ccl carele 1/inc
In mIn o .clarinetLi, e:stc stpInul nostru israfil, vestitoiul
j udeciii de .apoi.
Si adauga, In vreme cc sultanul era pin peste poate
de uluit
0, doamne sultane al meu, datorese cinstea eca
mare a venirii In casa mea a acestor preasfinte obraze
preacucernicici nevestei mele, aceea pe care cu rnrinimie
mi-ai hrzito. Ca i-am gsit ciuciti frumuel. unul In
spatele celuilait, la umbltorile de la haremul din casa
niea i ciucitul eel dintli era proorocul by cu ci fic
iugciunea i pacea! jar ciucitul de la urm era Ingerul
Israfil cu ci fie pacea i milele CeluipreaInalt
Auzind vorbele acestea ale muscArieiului su, sultanul
se uita cu luare-aminte Ia cele patru obraze cu pricina
i deodat fu cuprins de un ris cu sughiuri, atita do
29
nprasnic Ca Incepu s se zg.Iluie i s se hurciuce i sAi
zvirle picioarele in sus, prbuindu-se pe spate. Dup
care strig
Aadar, .0, vicleanule, vrei s ma faci s mor de rLs?
Or.i .te pomeneti ca te-al smintit?
Tar .mscriciul spuse
Pc Allah, o, doamne al meu, ceea ce ti-am povestit
este ecea cc am vzut, i tot ce am vzut aceea ti-am
povest.it!
Ear regele, riznd, strig
P:i tu flu vezi c sta pe care-I nume.ti profetul
Khizir nu-i decIt un zarzavagiu, i c stlaltul pe care-I.
numeti profetul by nu-i decit un plcintar, i c acela
pe care ii numeti Israfil nu-i decIt ba-clarinetul meu,
cape ten [a meterhanalei mdc?
Tar soitar.tul zlse
Pc Allah, 0, doamne al meu, ceea cc ti-am povestit
este ceca ce am vzut, i tot ceea cc am vzut aceea ti-am
povestit!
Regale intelese atunci t&at Intinderea pacostei mascariciului
su ; i se inturn Inspre cci patru ibovnici ai
&)iei dezmate i le ze
0, f ii d.intr-o liot de Incornorati, povestii-mi adevrul
In treaba aceasta, on pun s vi se .taie boaele!
5i cci pairu, tremurInd, ii povestir regelui ce era
adevrat i cc .nu era adevArat, fr a minti, aa de tare
se speriaer s flu fie vduviti de rnotenirea cc 1e-o
l3ase titI.nii ion. Tar regele, uluit, strig
P.rodire-ar Allah haul cel ticlos i tagma deAntate.lor
i-a viclenelor!
Si se ntur.n inspre mscAriciul sau .i Ii spuse
ti dau desprtertia de sotia ta, o, taic al Intelepciunii,
ca .s lii iar becher.
$i II imbrc Intr-un caftan falnic. Pe urm, se
Intoarse inspre eel patru tovarai i le zise:
Tn ce v privete, nelegiuirea voastr este atIta de
mare IncIt n-aveti cum scpa cle osinda. ce v ateapt!
si-i fcu semn gIdelui s vin aproape, i-4 zise
Taiele boae1e, ca s fie hadImbi In slujba s1u
torului nostru cel credincios, acest preacinstit holtei!
Atunci, eel dintli dintre liubovetii cei cu1pai, acela
care era plcintar, i niciclecum by eel lepros, inaint
i srut pmmntul dinaintea regelui, i gri
0, preamritule rege, a, tu cel mai strlucit dintre
sultani, dac am s-ti istorisesc o poveste mai nstrunic
decIt povestea noastr cu nevasta de mai Inainte a acestui
preacinstit burlac, ai s-mi dai iertare in cc privete
fuduliile mdc?
bar regele se Intoarse Inspre mscriciul sAu i II
Intreb prin semne ce zice de Intrebarea plcintaru]ui.
Jar soitariul fcmnd ,,da din cap, regele spuse plcintarului:

Da, de bunui seam! 0, plcintarule, dac Imi istorise


ti povestea CU pricina, i dac am so gsesc osebit
on minunat, am s-4i dau iertarea pentru eeea ce tii!
i plcintarul spuse:

POVESTEA ISTORISITA DE PLACINTAR

Mi s-a povestit, a, preafericitule rege, c a fast odat


o femeie care era din fe1eugu1 ei o stricat dc pomin.
i a soa a pcatului. i era mritat aa vrusese ursitoarea
cu un preacinstit kalem-makam, zabetul
orauIui In numeie sultanuiui. i acest preacinstit clregtor
habar flu avea aa vrusese ursitoarea dc rutate
ferneilor i de vicleniile br, da flu avea habar deloc,
deloc. i, pe de.asupra, era mult vreme de cInci flu mai
putea s fac nirnic cu sotia sa cea pojarnic, cia nimic,
nimic. IncIt ferneia Ii gsea singur iertarea pentru. dez31
n-iuri1e i pentru chiolhanurfle ei, zicIndu-i ,,Trni iau
i eu plinea de uncle o gsesc, i carnea de uncle atlrn.
Or, ccl pe care 11 lndrgea eel mai osebit clintre eel ee
ardeau pen tru ca, era un tinr saiz, un grjdar al sou[ui
ci kaicm-makamul. Ci, intrucit de-o bun bueat de
vreine srl,ul se aternuse pe nepiecat de .acas, Intit
niiile cetor doi ibovnici ajunseser rnai rare i rnai ane
voinase. Or, muierea flu zbovi mull pmn cc s gscasci
o pricint spre-a avea max mult slobozie, i Ii spuse
atunci souIui ci
0, stpine ci meu, afl c vecina marnel mdc a
murit, i a vrea, cumui cdenia i daLorin1a de bun
megieie, s ma clue s stau cele trei zile dc jale In casa
ioamei ne1c.
Si kaiemrnakamul rspunse
Rscurnpineasc Allah moartea aceasta SpOrifl
du-ti Iie zilele ! Poi s te duel Ia mama ta i sa stal
UC0I() cele trei zile ule jaici.
Ci ca zise
1)a, o, stpine ci meu, cu slut femcie tinrri i Jioas
i tare mic fri s umblu singur pe ulii, spre a i-na
duce la cosa maic-rni, care-i departe!
Si kaiem-makamui zise
Da de cc s te duci singur? Au n-avem noi in
cas un saiz pun do osIrdi.e i dc bunvoin, care s to
,insoteasc Ia nite drumuri cumui acesta ? Trirnite
dupa el i spune-i s pun pentru tine piocadul cci rosu
ix mgar i s to lnsoteasca, mergind cu tine i inlnd
dit-logil m1garu1ui. i povuiete-1 sa flu a1lte nigarul
ItO CU voba, fie cu strmurarea, ca flu care eumva s
ineeapi a zvuil.i din picioarc i s to trinteasc !
lar Ca rispunse
Da, o, stp?n.e at rncu, ci cheaml chiar tu en
dat oveteit acestea. Ca en nu slot In stare.
5i preacinstitul kaiemmakam trirnse dup saiz, care
01 a hancliihiu voinic, i ii dete siaturlie. lar flcul, CinCa
.ini varbele acelea ale stipinulul du, fu mul$umlt cii
asupra de inAsud.
$i-aa, o ajuti pe stptnA-sa, nevasta kalem-makamulul,
a Incalece pe mAgar, in aua ce fUsese coperit
ctt un plocad rqu, 1 plea Impreuni cu a Cl, in bc all so dud Ia casa maid-al, pettru lnmorxnlntarea cii pricina,
cei dot dezmlttati se duseri la o grAdinA pe care o au
ci. lulndu4 merunde pentnz guM l nlte vinurl de so].
i-acobo, Ia umbr l ricoare, se slmtlrA In largul lcr.[4
CInd povestea ajunse ale.!, ebcrezada vazu wrIt mIjind ;I
floa tutu.

i Knit-a opt sub pairuzeci i noua noapte

TJrmA:

$1 trel zile. din sari In sean, tAM t]hnA, nici odihnA,


ILsadit apa sit invirteascit roata Ia moarA, a sflrlie tusut
flitditulul laM, sit sugit mielul la mit-as mioarA, sit doarmf
pruncu] in copala uoarA, a as Ia In brute gemenul-amindot,
menghina a stningit de pribol, citmila a-el salte
gitul birzoi, vnilbli4 a-i ciugubeascit pe vritblol, pitarelul
sit cinipeascit sprinar In culbul but ca de jar, porumbetul
gua all si-o ghtftuiascA, Iepuraui otava sAji pascit,
vicluL a rumoge pe sAturate, iedui a zburde cit poate,
pietea pe piole sit ardit, pinit ce tittinele bAtAliflor is
toantit, tAM do of un darte, ti pine Fluierui deoparte.
Tar In dimLneata celel des patra rile saizul U spun
codanei, solia kalem-makamulul:
Cele trei sue de Invoire s-au scurs. Sit ne scuhitin
,isitptecAinacasA]asotultAu.
33
Ci ea rspunse:
Ba flu ! Cind ai trel zile Invoire, asta-i ca s id
altele trel! Da eel mci n-am avut rgazul trebuitor ca
s ne bucurm cu adevrat, eu pe deplin de tine, i tu
pe deplin de mine. tn cc 11 privete pe nevolnicul i1a de
codo, 1as-1 s mucegiasc singur singurel acas, el
st-i fie sot i tot el plapum, ghcmuit in sine, Ca un
dine, Cu coada strlns Intre picioare.
Aa zise ea din gur, i aa fcur. $1 mri petrccur
amIndoi alte trei zile, dezmitlndu-se i impreunindu-se,
plnA dincolo de marginile driigosteniilor i ale desfitrilor.
Si, in dimineata celei dc-a aptea zile, sc IntoarserA
acas la kaiem-makam, pe care Ii gsir stInd
tare ingrijorat, dinainte-i Cu 0 arpoaic btriri care-i
povestea ceva. i amrltul de bomondit, care nici glad
s-o bnuiasc pe viclean de vreo stricciune, o primi
cu bucurie i cu drag, i ii zise:
Binecuvintat fie Allah, carele te aduce Indrt cu
bine i teafr! Pentru cc ai zbovit atita, 0 fiic a socru
lui rneu ? Ne-i pricinuit mare spaim!
lar ea rspunse
0, stpIne al meu, mi 1-au dat In seam, Ia rposata,
pe copilul rmas singur, ca s-l potolesc. i s-1 deprind
fr smnul mamei. 5i-.aa c grij:iie date pruncului
acela rn-au tinut acolo pIn acuma.
i kaiern-rnakamul zise:
Pricina-i limpede, i se eade s te croci, i sint tare
bucuros c te vd acas iar.
5i-aceasta-i povestirea mea toat, o, rege pun de
slav lurnin.at!

Dup ce ascult povestirea aceasta a plcintarului,


reele se pue pc-un rIs de czu pe jos. Ci mscriciul
strig:

34
Beleaua kaiem-makamului nu este atita de mare
ca a mea! lar povestea aceasta flu este atita de nepil-..
duit eumui a mea!
Atunci regele se mntoarse Inspre plcintar, i ii spuse:
hitrucIt aa judec pagubitul, nu pot, o, desfrinatule,
sti druiesc iertarea decIt numai de-o fudulie.
i soitariul, care biruia i care Ii pltea in felul acesta
necazu]1 spuse ca Invtur de minte
Asta-i osincl, aadar, pentru fiece curvar care
fr de habar se repede Intr-un cuibar, ca un plecar,
pe-o gin hain, o patachin care-i iaa i-aa, pIn-o
rzghin.
Pe urm ad.Aug:
0, rege al vremilor, ci iartl i de ou.orul cella

Si, atunci, iei In fat eel de al doilea dezmtat, zarzavagiul;


i srut pmIntu1 dinaintea sultanului, i
spuse:
0, rnria ta, tu, eel mai mrinimos dintre tc4i regii,
ierta-m-vei oare de ce Lii, dac vei fi rninunat de p0-
yes tea .mea?
lar regele se Intarse Inspre mscrici, care Isi dete
CU Ufl semn Invoirea. Si regele Ii spuse zarzavagiului:
Daci minunat, ti voi da ceea cc Imi ceri
Atunci zarzavagiui1 carte fusese luat drept Khizir, prO--.
rocul ccl verde, spuse: -

POVESTEA ISTORISITA DE ZARZ VAGIU

0, rege al vremilor, cic a fost odat un orn care era


astronorn de meseria lui, i care tia s citeasc pe chipun
i s ghiceasc. gindurile pe trsturile fetei. 5i astronomul
acela avea o nevast care era cie o frumusete
osebit i de o vraj aparte. 5i nevasta aceea sta pururea

35
pe urma lui s-i 1.aude virtutile i s se f1easci p.rctutindenea
cu harurile ci, spunind : ,,O, birbate, nu se
mai afl nicierea printre suratele mele vreuna care si
se asemuie cu mine ca neprihan, ca si.mt.ire curaU i ca
sfiiciune. i astronornul, care era un mare priceput Ia
obraze, flu se Indoia de vorbele el, atita d.ulcea i nevinov1
ie revrsa chipu femeii, Intr-adevr. i ii zicei
,,Uaflah, flu este hrbat pe lurne care s aih a sotic c
s se asernuie cu soia mea, paharul acesta al tuturm virtu
ilor. 5i peste tot pe unde se ducea prearnirea humUe
sotiei sale, i ii cInta laude, i se minuna do purtarea do
sfiala ci, pe cind sfiala cea adevwat, pentru el, s-ar
11 czut s f Ic a nu vorbi niciodat clespre harcrnul u
dinaintea unor btrbali strini. Ci InvaI,ii, o, doamne a)
meu, I astronornii mal cu seamI, nu lao ncodat rum
race toaUi lumea. Pentru aceea paniiIe care Ii so so
tirnpl br flu smnt panii ca Ia toat lurnea.
$iaa, intro zi, pe cind dup nravul Iui luda
tufle nevestesi, dinaintea unei liote do bthbal.i aini;
so ridic un ins care II zise
Nu eti decIt un mincinos, bre, Cutare
lar astronornu.l se inglbeni do tot Ia chip i, cu un
glas clocotind de minie, intreb
Si care-i dovada minciunii m&e ?
Acela spuse
Eti Un flliflCiflOS, art mm. dcgrahCi. un pi rue,
intrucit nevastta flu e dccIt a dezmati
Cind auzi atare oear npraznicli. asLro.nomui so
pezi Ia omul .ace]a, s-l sugrume i s-i boa singee. Cri
d.c I a Ins ii despiiiri i ii spuseri astrononmhi
Dac ornul acesta nui dovedete s.pusele, d
pe min sit-i bei sIngeie.
lar ocirItorul spuse
Bre, omule, ia to do i di-i do tire nvcsteU pc
cinstita, ca pleci deacas?i pe patru XiJC. $i ia-ti as
hundelaea, ,iiildln cad, l ascimde4eln yreun 1c
de unde al po,l vedea tot fIn a tu al Il vAzut. $t-tt
ii it ce-iai a vezi. Uasaalana I
lar eel do fall epuserA:
Aa, pe Allah! cerceteazl4 In felul aceata vorbele.
?i, dad nu-s adevrate, a-i bel singele.
Atimcl astronomul, w barba tremurind de mlnie 0
do tulburare, se duse Ia preacinstita de nevastA-sa 1 Ii
spuso:
0, femele, Ia scoall-te ci pregAtete-mI nite meriMe
pentru un drum pe care ii am de bAtut, ci care o
si ml ticI al lipseac de-acasi vreme de patru or! poate
1 tie ease zile.
lar sotia strigi:
0, stilplne al meu, au lii vrel al-mi uztpli sufletul
do rnihnire si si ml fad si pier de dor? Pentru ye flu
ml iei mai degrabi cii tine, al cAlAtoresc cii tine, i a
te slujesc, i1 sI te ingrijeac pe drum, dad al si fil ostenit
art necAjit? $1 pefltnu ce si ml la.,l aid singurit CU
durerea cea afisletoare a upset tale?
Tar astronomul, auzind asemenea vorbe, Ici zise: ,,Pe
Allah! sotia mea nut are perechea printre alesele din
noanuul niuieresc. $111 rispunse neveste-si:
0, lumini a ochiuhui, si nu te inthnqtl din pricina
acestei lipse, care flu are si dureze decit patru zile, eel
mult case. $1 nu te gindi decit aiim si te ingr1Jetl ,i cura
sit te simli cit ma! bifle.
lar sofia incepu a pilngi l si Se vilcireasci spunind:
ot grea imi mal e! of; tare amiriti mal sint,
pirisiti, l nelubiti!
Tar astronomul se atridui pe cit putea s-o aline, spunindii-!:

Poto1ete-fl sufletul 0 lnselna-tl ccliii. Am si-fl


aduc, cind m-ol Intoane, nlfle daruri frumoase de sosire
acasi!

87
Si, ismndo In plInsetele mIhnirii, 1einat In bratele
arapoaicelor, pleca In caea 1w.
Ci, pest.e doua ceasuri, Se Into.arse indrt i inti
birnor pe portita de Ia grdin, i e cluse de se piti
Intr-un bc pe care-i tia i de uncle putea s vad tot
din cas fLir ca el s fie vzut...

CInd povestea ajunse aid, $e]ierezda ViIZIJ zoril mijind i,


sfioast, tacu.

Ci intr-a opt sute ciizcizecea noapte

...i intr binior pe portita de Ia grdini, i se duse


de se piti inti-un bc pe care-i tia i de unde putea s
vadii tot din cash fr ca ci s fie vzut.
5i flu trecu bine un ceas de vreme de cInd sta In
ascunztoarca lui, cind iact! Vzu Ca intr in cas un
om pe care 11 cunoscu numaidecit a fi neguttorul de
trestie de zahr cc edea peste drum de casa lui. 5i avea
In rnIn o trestie de zahAr frumoas. 5i o vazu, tot atunci,
pe nevast-sa curn vine inaintea Iui, 1egnindu-se, i
curn ii spune rizind
Asta-i tot ce-mi acluci ca trestie de zahr, 0, taic
al trcstiibor de zahar ?
5i omul spuse:
0, sUipina mea, trestia de zahr pe care 0 VOZ1 flu
este nimica pe iIng aceea pe care nu 0 vezi.
Pc urm adug:
Bun, da unde-i sotul tu, astronornul?
Ea zise:
Rupe-i-ar Allah picioarele i mIinile! Sa dus intr
citorie de patru zile, on poate Ca de ase ! Dc-ar
da Cel-de-sus s-l Ingroape vreo naruire de minaret!
se pornir amIndoi pe rIs laolalt [..] $.i ci o cuprinse
In brate, i ea ii cuprinse pe ci... Pe urm 0
ls i se duse In calea lui.
5i-aa! Tar astronomul vedea si auzea. Si iaciit
Ca peste un rstirnp vu cum intr in cas alt brbat,
pe care ii cunoscu a fi negutorul de psri din mahala.
Si puicana ii iei Inainte, micIndui oIduriie, i I
zise

Salamaieikum, o, taic al psnilor, cemi adu


astzi ?
El rspunse
Un cocoel, o, stpI.n a mea, un cocoei. -.
5i tot aa! Jar asLronomul vedea i auzea. 5i iact
c peste un rstimp veni un ins pe care ii cunoscu urnaidecit
a fi starostele mgranilor din mahala. Tar rninza
se i re.pezi In calea sa, i Ii cuprinse in brae tot aa,
zicind, iar
Ce-i aduci astzi In dan minzei tale de jar, o,
taic de magarari?
El spuse aa:
0 banana, o, stpIn a mea, o banana in dan L.
5i-aa! Ci, pIn a infuieca la banana, o, doamne at
meu, astronomul nerod, care vzu tot i auzi tot, dete un
ipAt de ghea, i se prbui din pod in bot, trup fr
viata! 5iacea puican, care era mai Icomoas Ia banan
decit la trestia de zahr, on la cocoelu1 bun de
tocan, dup vremea cerut de lege se grbi s se lege,
mritIndu-se, de vola sa, cu bamgrarul din mahala.
5i asta-i tot ce-am avut eu de povestit, o, rege al meu
preamnit!

39
Tar regele, auzind povestea aceasta a zarzavagiului,
se InfiorA de plAcere 0 se cutremur de multumire. 51
Ii spuse mscAriciutui sAu:
Povestea aceasta, o, taic at ln4elepciunii, oslo Cu
mutt mal amarnici decit .povestea ta. Si sintem datori
s4 dam aceatul zarzavagiu iertAciune de fudullile sate
5111 zise pznaulul:
5Facuma dA.te lndrAt!
Tar negi4torut se trase In rind cu tovarAU sal. ci
lei tnaint.e cel dc-al treilea pezevengbi, care era mAceJarul
de came de oaie. 51 cent i 1 hatirul, Ta tot; mr
suttanul, It) nepirtinirca sa, flu. putt s flu 1-1 dea, cia
tot cu aceeacl InvolalL
Atunci mAcolarul, care fusose Iskandar ccl cu douA
coarne, spuse:

POVJSTEA LSTOIIISITA DE MACELA1t

Era Ia Cairo un oat, ci omuT acela ayes o nevastil yestHAt


pentru drAgAlAenia ci, pentru fires-i buM, pentru
voioia-1 din singe, pentru supunerea-i .i teams taW de
Cet-de.sus. 51 avea In cas o pereche de g!te dolofane
0 grele, de o grAsime minunat tot aca avea, da in
afundul vicleniei ci at casel sale, un iubit dupA care era
topit de tot.
Si-aca, lntr-o buM zi, ibovnicul aceta veni la Ca pe
ascuns, i vAzu dinaintea ei cele douA gite minunate;
0 deodatA I se aprinse pofta de ete; ii zise femeli:
0, Cutare, tare-ar niai trebul si ne gAteti gI$ele
acestea doul $ d at Je umpti in chipul ccl mat strasnic,
ca a ne putem bucura gittejul cu ete. Intruelt sutletul
weu ante astAzi de dot de came de glsc.
Tar ea rispunse:
Asta chiar Ca e lesne; iar a-4i multumi poftce
este plcerea inca. 5i, pe viaa ta, o, Cutare, am s tai
ceic dou gIte i am s le gtesc; i-atn s Ic dau pe
amInclou; iar tu ai s Ic iei i ai Ic duel acas la
tine, i s le rnnInci cu deplin plcere i cu bucurie in
inima ta. Si astfel parpalecul sta al pacostel, sotul mcu,
nu are s le tie nici gustul, nici rnireasma.
El intrebLi
Da .cum ai s fad?
Ea rspunse:
- Am s-i prjesc o cocrie in felul rneu, de s-o
ina minte, i am s-ii pun cele dou gIte dinainte:
intrucit nirnenea flu-i atIta de drag i haihui ca tine, o;
lumin a ochilor mci! 5i-aa cum spusel, ticlosul acela
fiir do spor flu are s tie nici gustul gItelor, nici mlreasma
br.
5i numaiclecIt se i luar pe dup git. $i, cu gInclul Ia
gite1e cebc grasui, f1cuI piec-n calea iui. 5i-atlt.
Ci, in ceea cc 0 privete pe muieruc, apoi ea, pe Ia
asfintit de soare, cInd omu-su se Intoarse acas de Ia
munc, Ii zise : -
Chiar, bre. omule, cum de poti tu s nzuietI ba
numele de brbat, cInd eti atIta dc lipsit de acea virtute
care ii face pe barbai s fie cu adevrat vrednici
tie nurnele do brbat, virtutea drniciei? Au poftit-ai
iii vreodat pe cineva In casa ta, .i spusu-mi--ai tu vreodat,
in vreo zi : ,,O, nevast, am astzi un oaspete In
casa? 51 zisu-ti-ai tu vreodat incle sinea ta: ,,Dac am
s triesc tot aa, In crpnoenia aceasta, pIn la urma
are s inceap lumea s spun c sInt Un nevolmc care
habar flu are de cile ospeiei.
5i birbatu1 rspunse:
0, nevast, nimica flu este mai lesne de Indreptat
ecIt zhava aceasta! $i mIme ina1lah! am s
curnptr nite came de mid ci nite orez; iar tu s ga-

4
1et1 ceva nilnunat pentru prtnz on pentru dnA, cum net
tu, ca pot a ponesc la maa pe careva dintze pnetent
mci bunt.
5i ea zise:
Nu, pe Allah, bre, omule. In bc de carnea aceea,
mat degraba mt-ar plAcea a-mi cumpenl nlte ha de
gAtlt,casApotsAfacoumpluturAdecaresAmAfoloaesc
ca ci umplu cele doul glfl ale noastre, dupi cc Al
a mile tai. Ian eu am ci be coc Ia cuptor. CAd iii-
mica nu este mat gustos decit g1tele umplute i tunicniite,
0 nimica flu poate mat bine decit gttele ci burnt-
new obrazul unei gazde dinaintea oaspetelul ciu.
Ian el rApunse:
Pecapulpeochtimei! A.asAfie!
5i-a ci, a doua zi de Cu zoni, omul tAle gitul be
amlmloui gIstele 0 plecA ci cumpere un rafl de ha1iq
pentru carrie un rail de onez, i o uncie de piper ci de
alte mirodenii.. 5i le aduse pe toate acasi, 0-i spuse nevaste-si:
Cati ci at gttele rumenite gata de pnlnz, Intrucit
hi ceasub acela am si yin vu oaspeii met.
5i pleci In c&ea lui.
EaatuncisscuflnitigiteledepenfldetulgI,
i Ic netezi, i le umplu cu o umplutuni minunat Intocmiti
vu hai pentnu carrie, vu orez, vu migdale, ci
vu stktidc, i Cu boabe de pehin, $i cu mirodii alese, qi
veghe lingi bc pin cc tniptura Eu Intocmai curia cc one.
Si o trimise pe anipoalca ci ci-l cheme pe fIAciu, nilndrutul,
care vent pe fugi. 51 a 11 Infurcl, el o Inturci,
, dupi cc cc IndulcinA 0 cc multumini unul pe altul,
II dete cele doui gIte gustoase, vu tot cc era In dc ci pe
lingi dc. Ian el le lui 0 cc duse In calea but. $1-atlta vu
ci, pe totdeauna...

Clad povestea ajunso aid, $eherezada vAzu zoril mijind 1,


sifoasa, tcu.
Ci Inlr-a opt sute cincizeci i una noapte

Urm:

...clup v s indulch i se rnulurnir unul pe aitul,


ii dete cel( (Jolla gIte gustoase, cu tot cc era in dc i
pe ling ele. [at ci Ic lu i se duse in calea lui. iatita
cu el, pe totdiun;i.
Estimp, sottil pu.iandrei flu lipsi a veni punct la ceas.
i sosi aca&i :t prinz, Insotit de un prieten, i btu Ia
u. Jar mululea e ridic i se duse s le deschid, i ii
pofti intre, i ii pri ml cu bucurie. Fe urm, 11 lu cico
parte pe bibatu-siu i ii zise
Noi am tiat arnIndou gItele, pe amIndou de-
odat, i tu flu aduci cu tine decit un om? Pi patru musafiri
ar rnai putea s vin ca s cinsteasc buctria mea.
Hai, iei i clu-te de mai caut vreo doi pricteni de-ai
ti, on chiar trei, ca smnInce giteie.
i blrbatui, curninte, plec s fac aa curn i se po-.
run cisc.
Atunci, muierea se du;se la oaspete i, cii fata intoars,
intr in vorb cu ci i Ii spuse cu glas tremurat
de tuiburare
Of, vai de tine! Eti pierdut fr de sdoare! Pc
Allah! tu pesemne c nu ai nici copii, nici casi, de te-ai
aruncat aa, cu capun jos, intr--o moarte nelndoielnic!
Jar oaspeteie, auzind asemenea vorbe, simti curn 11
npdete spaima i curn Ii intr pIn in adIncunile mi
mu. i intre,b
Au cc este, o, femeie de treab? i care-i nipasta
cea cumpiit care ma pate In casa ta?
lar ea rspunse
Fe Allah! nu pot s tin taina! Afl, dar, e sotul
meu are a se plinge ru de purtarea ta fata de ci, i flu
te-a aclus aici decIt cu gIndul de a te vduvi de fudulii

43
i de a te face si atunl in starea de hadimb scopit. Si, pe urmi, de4 mutt ott de-i trM, amar 1 vat do tine cit
al fit
51 adAugi:
Solul meu s-a dus ci giseasci dol prioterd care
si-i ajute ci te jugineasci I
Dad nun mirturisirea aceasta pe care i-o ficu nevasta,
oaspetele se scull pe cJipl pe datA, 1ei In uliji
curind i Ii skbozl picloarele In vint.
$1, tot atunci, Intri ci sotul, Insotit de dol prieteni, do
data aceasta. Icr a! urisita de nevasti il Intlmpirtil, strigtnd:

0, cc nApasti! o, cc nipasti! gIeie! g7telc!


icd, alit
Icr ci Intrebi:
Pe Allah! ce-I nevasti ? cc fel de nipasti?
Ea tar:
Of. te amar! U!, cc be1ea vat de vk4a moat
Cll;tele ! gi.tele nu dust Alit
El intrebi:
Ret, ce-i cu gItele! Pc Allah! of, moan nefe
recall, ma! vezi4i de beregati 0 spune-mI Mail cc jaIe-icuglteletale!
Cepripid! DlsllevAd!dAsAle
En lanA:
PM, vezi-le, danA! utte-le-afarl! ulte-le-afari!

onspetel e tAu, deodati, ic-a InfAcat ca pe-o pradi cl-a fugit pe fereastni gnAmadi I
51 pint spuse:
Co fuse, se duse ! Acuma, na, ospiteazA, ospiteazi!
La ucoste vorbe sic so$lel sale, omul leO In ulita dc-i
grabl sill vlzu pe oaspctele lul dintli cum scapara din
clicli, cu tunica In dm1.51 sirIgi dupA ci:
Pc Allah: stal nflel! stat fitch Intoarce-te, flu
Li neroci. cli n-am si-fl nipesc tot! Pc Allah ml jut, bre,
firtate ! intoarce-tc, ci nu41 lati decit jumitatel
44
Cunta, o,mtlrIata,elvrolasAzicAaa:cnu-lla
declt o giscA, l cA pe cealaltA are a i-v dea. Dar celilalt fugea, fugea...
Si-asta mi-e Intreaga istorisire, o, rege plin de sId- hicire.
Tar regale, dupA ce asculta povestirea accasta a mAce4
laruhul, era si se prApideascA de na.
51, dupA ce maul se trase Indirit Intre tovarAii sAl;
iei Inainte cel de-$1,al patdupa
rulea ipochiccmen,sultanul
care se rugt de 11
sultandete
sA4 IngAduiIngAduina,
e 0 Jul acelai hatir, cucelaceeaideInvola)al .
patrulea ticilos, care era cApetenla de clanineli, cbiar
acela ce fusese Fiat drept Ingerul Israfil, spuse;

POVESTEA 1STORLSITA DE BAS-CLARINET

& poveste$e cA trAla Intr-un orq dintre oraele Egip.


tului un om destul de vlrstnic care avea un flu bAlelandru,
un mafler lene 0 viclean, care de dimineata
pinit seara flu se gindea decit cum sit punit In Jucrare
motenirea pe care o avea de la tittlne-aitu. Tat cmiii
acela vlrstnic, tatiti hitndrlitului, avea In casa lul, In
potfida vlrstel sale Inaintate, a wile de cincisprezece ani
care era frumoasit f IrA de cusur. 51 fllcitul nit mal con-
tenea sit se tot Invlrteascit pnimprejurul sc4iei tatithul
situ, cii gindul de a o InvAW adevitrata tide a flerululj
osebirea dintne acesta i ceara cea moa]e. tar bittnlnu),
care tia cit fecioru-situ era o pramatie de solul eel mat
flu, nu tia cum sit tacit spre a a pune pe tlnitra sa ne-
vastit la aditpost de ?nghesuieliie liii. $1, plnit la urinAl
gitsi de cuviinjit cit niijlocul de ferealit cal mal nelndoielMc
era, pentru el, 814 mai Ia a nevastit pe Jingit cea
diutti, In aa fel ca, avind dciii dclii ma llngit cealalti,
sit poatit sit se pitzeascit ma pe alta, i sit le tacit 81 se
45
apere Iaol.ait de cotcrnle fiulul su. $i gsi o sotie,
inca 1 mai frurnoas i mai tInara decit cea dintui. i
tria cu arnIndou, pe rind.
Or, copilandrul cel piicher, pricepInd tertipul ttIne-su,
Ii zise : ,,Hei, pe Allah! voi avea un tam Indoit
acuma. Ci ii era tare anevoie si Irnpiineasc dorul
Intrucit taic-su, on cle cIte on era nevoit s piece
de-acas, ii fcuse obiceiul s le spun celor dou sotil

ale sale : , Paziti-v cu grij de cercrile lui fiu-meu, hndrlul acela. IntrucIt e o puiama fr de pereche,
care Imi tulbur zilele i care rn-a silit pIn acum s ma
despart de trei sotil, ptna la voi. Fiti cu grij! fiti Cu
grij ! Tar cele dou copilandre rspundeau: ,,Uallahi,
dac vreodat s-ar ispiti, fie i cii ccl. rnai rnrunt semn
asupra noastra, on dac ne-ar zice vreo vorb cit de
cit nepotrivit, avem s-1 plesriimpeste ochi cU papucii !
Jar btrInul struia, spunInd : ,,Fiti cu grij ! Fiti cu
grij ! i dc rspundeau: ,,SIntem cu grij! Sintem
cu grij !
Tar pramatia Ii zicea : ,,Pe Allah, avem s vedem nol
dac au s ma plesneasc peste ochi cu papucii! ave.m
s vedem noi !
Or, Intr-o zi, isprvindu-se zahere.aua de grIu din
cas, btrlnul ii spuse lui fiu-su
Hai Ia tlrgul de gnu, s cumpararn vreo doi saci.
i plecar amlndoi, tatl mergInd inaintea fiului saw
Tar cele dou neveste, spre a-i privi cum se duc, se suir
pe terasa casei.
Or, pe drum, btrInul bg de seam c nu-i luase
papucile, pe care la drum avea nravul s Ic tin in
mIn sau s l le agate pe umeni. i 11 spuse Jul fiu-su:
Tntoarce-te degraba acas de mile adu.
i pidcherul se intoarse Intr-un suflet acas i, clad
le vzu pe cele dou puiandre, sotiiie tatlui siu, stird
pe terasa easel, le stnig de jos;
M-a trimis taic-meu la VOl cu 0 treabT
Ele Intrebar:
Cu cc treab?
El spuse
Mia poruncit s rn Intorc aici i s yin sus la v
s v srut cit min plcea, pe amIndou!
Si ele rspunser
Ce tot latri tu acolo, dine cc eti ! Pe Allah ! tatl
tu na putut sit te trimftit cu o treabit ca aceasta; i
mini, o, pramatie de soiul eel mai ritu, o, poam-rea
cc eti
El spuse
Uallahi, nu mint deloc
5i aclituga:
5i -am sit vit dovedesc cit nii mint!
5i strigit cit Ii tinea gura Inspre taicit-situ, care era
departe
- Bre, taicit! bre, t-aicit! numai pe una, on chiar
pe arnindouit? nurnai pe una, on chiar pe amIndouit?
Ian bittrinul ritspunse, cit 11 ti.nea gura
Pc amlndouit, o, dezrnitatuie, pe amindouit deodatit
5i Allah sit te batit!
Or, o, doamne sultane al meu, bitti-Inul vroia s-i
spunit Ia fiu-su siti aducit amindouit papucile, i nu
sit Ic dritgosteascit pe amIndouit nevestele.
Cincl auziri ritspunsui acela al soului br, cele dou
copile ii ziserit una aiteia
Flitcitul na mintit ! Sit-i iitsitm, dan, sit facit
not ceca ce i-a porunci.t taicitsitu sit facit.
5i-aa, o, doamne sultane al meu, istetul de derhedeu?
Cu iretlicu1 vorbebor aceste clespre ghete, putu sit suie
Ia cele douit neveste, i sit se bucure de ele pe Irideiete
Dupit care Ii duse Jul tittInesitu cele douit ghete. lar cele
douit fete, de-atunci, flu se rnai sitturau sit se sitrute cu
sete, spunindu-i ,,Hai, bitiete! Hai, bitiete ! Jar ochiul
bittninului nimica flu vedea, cit e cam orbete.
$L-aceasta ml-e Intreaga povestire, a, rege pUn de
strMucire!
DupA ce auzi povestirea aceasta a baptiarluetulul
all, regele tu cptins de a voiosie pins peste poate, ci U
dArui lertarea doplinA pe care a cerea pentru Iuduliile
lul. Pc urzn 11 dete clarA pe cel pathi dezmAa, spu
nindu-le:
SiIrutafi inal tutU mina proacinstitului nicu s]uji
tot, pe qare 1-ati treiat, i cerelji4 iertciune t
Tar eL rAspunserA cu ascultare ci cu supunere, L se
tmpcarA cu niAscAriciul, ci trirA, de-atunci, cu ci in
cele mci bune legAturL i ella tel.
CI, urmA Geherezoda, povestea tIcIIIoIeI sollcir, o, preatericitule
pie, estt atita de lungal tnett mat btne4 neuma s4i
povestese loveswa ltd Mi llaba 1 a celor pcuruzecl dd liofi.
$1 Selierezada spuse regelut:
POVESTEA LU! ALl BABA $1 A CELOR
PATRUZEOI DE HOTI

Am wait, o, preaterleitule rege, cA au lost odaU, in


sill de demult foarte 0 In zilele trecatulul cate sa dus,
Intrun oras . dintre cele orate ale lAth persleneti, dot
fraU; pe unul 11 chema Itassim, tar pe celAlalt All
Baba. PrearnArlt a Lie Acela dlnaintea cirula se terg
toate numele rAsnvmele renumele, i carele vede
sufLetele Intru golielunea lot gindurile pIni In adiucu4
Cel.prealnalt, stAplnul urshtelor I Amin!
i.apoi ! CInd tatAl lut Kassim i al lul All Baba, care
era on biet ins tare de rind, I dete sufletul Intru ruila
Domnulul silu, eel dot traIt 10 ImpArtirA cu deplinil drep.
Late partoa cca puitnA ce Ic pica de mostenire; ci nu. malt
zAbovirl pinA cc el toace tot cc dobindirl din amArita
aceea prea sul4lre de moten1re, *asa cA se pomenirl,
Ie Ia o zi Ia alta, fAn de pline ci tAM de Mel tan tel de
fArlmiturA de pus In gurA, qh cu nasul alungi i cu chipul
smerit. $1 lucAtA cc va a zicA si Lii la o virstA mat tinericA,
i d nu put ret pe sfaturhle celor Intelepit, Ia a
adiel I
Ci nu peste mtfl eel mat vlrstnIc, care era Kassizx
dacA se vlzu pta dee topeasci de toame In chiar plelea
4.
iui, se apuc si rostuiasc o chiverniseal mai spornic.
i, cum era dibaci i pun do isteciune, nu zbovi rnult
pina cc s den do o codo.a - izgonit fie Cel-ru ! car
dup ce ii puse la Incercare harurile do clret i vredflicille
do COCO osirdnic i volnicia de hndrlu, 11 insur
Cu 0 puican bine gospodrit, bine rostuit i bine zidit,
i care era o buclic bun Intru totul. Binccuvintat lie
Cel-.atoate1e-Impritorul ! i dobIndi In cfeiul acesta, pe
llnga bucuria unei neveste, i a prvlie bine chibzuit
n inima sukuiui negutorilor. Intrucit asia era ursita
scrs pe fruntea lui, Inca de la nascare. Si-aa cu ci!
CIt despre ccl dc-al doilea, care era Au Baba, iact!
Cum din firea iui era lipsit cie patimi i cu doruri cuminti,
muliurnindu-se cu putin i neavind ochiul lacorn, Incepu
si duc a viatil de srcie i do trucl. Ci, cu toate ostea,
se pricepu s trliiasc atIta do dramuit, datorit Invturilor
trase din necazurile cele aprige, Incit izbuti s pun
deoparte ceva bniori, pe care ii folosi cu Intelepciune,
cumprIndu-i un mgar, pe urm Inca un mgar, pe
urma i al treilea mgar. i Incepu s-i ia in fiecare zi
cu ci la pdure, i s-i mncarce cu lemne cu crengi, pe
care pln ad era nevoit s le care ci in spinare.
Or, ajungind astfel stpIn pe cci trel rngari, Au
P.aba dobindi atIta preuire Ia oamenii din tagma iui,
toti tietori de lemne sraci, Inelt unul dintre ci e simti
prea cinstit s 1-0 dea pe fiic-sa de sotie. Tar mgarii lui
All Baba fur scrii in senet, dinaintea cadiului j a martorilor,
drept toat zestrea i toat lsata fetei, care,
altminteri, flu aducea in casa sotului nici a tearf, nici
nimic do soiul acesta, dat fund c era fat de oameni
sraci. Ci srcia, ca i bogaia, flu dureaz decIt a vreme,
pe cInd Allah preasivitul este viu In veci.
Si All Baba, din mila cerulul, avu de la sotia lui, fata
de taietori de lemne, nite copii c nite lune, care II
preamreau pe Zamislitorul lor. 5i tria cumptat i
ciristit, cu toti ai lui, din ce agoni:sea de pe urma vInzrii
In cetate a lemnelor i a vreascurilor lui, necerindu-i Ziditorului
su nimic mai mult peste fericirea aceea cuminte
i tihnit.
Or, intr-o bun zi, pe cInd All Baba era prins cu tiatul
lemnelor intr-un hti neatins de huz de secure, i pe cinci
cei trei mgari al lui, In ateptarea poverii obinuite, huzu-
reau pscInd i vIntuindu-se prin preajm, paii ursit,ei
se auzir deodat tropotind pentru Au Baba in pdure.
Ci lui All Baba flu avea de unde s-i dea prin gInd c
soarta sa Ii urma drumul de ani i ani!
Dintru-ntii, fu ca un vuiet surd in deprtare, i care
se apropia repede spre a rzbate limpede la urechea
lipit de pmInt, ca a goan de copite mute i tOt mai
grele. Jar Au Baba, am panic i nedornic de l?elele i
de incurcturi, se sithi tare speriat tiindu-se singur-singurel,
cu eel trel magari ai lui drept toat tovAria,
in sihstria aceea. i chibzuiala iui 11 povui s se catere
fr dc zbav in virful unul copac mare i gros cc se
Inla pe dunga unui comic de unde slpInea pe:ste toat
pdurea. $i, cocoat acolo i ascuns printre crengi, putu
s cerceteze cam cc isprav putea s fie.
Or, bine fcu
Tntrucit, de cum ajunse In vrf, zri nurnaidecIt a
ceat dc haidamaci Inarmati infricobor, ce veneau in
goana mare Inspre locul unde se afla eL i, dup chipud
br smoluu, dup ochii de aram lucie i dup brbile
despicate crunt peste mijioc In dou aripi de corb pr-
dalnic, flu mal avu nici un fel cle indoial c n-ar fi
ni.te hoti cumplii, tIlhari de drumul mare, de soiul ccl
mai tielos
Judecat In care Au Baba flu greea deloc.
lar cInd ajunser chiar lInga colnicul dc piatr pe
care Au Baba sta cocot.at, nevzut, da el vzind tot, desclecar
la Un semn al cpeteniei br, un ins cit un
niunte, scoaser dIrlogii din gura caibor, trecur la fie-.
care bidiviu pe dup git cIte a traist de nutret plin

51
ci viz, care fusese purtat pe crucea a1e1or, in spatele
i Ii le.gar cu funia de pomli de prinprejur. Dup
car- dezkgar desagii dc la e.a i Ii aburcar in spinare.
i, mntrucIt desagii accia erau prea grei, lSiharii mergcau
gheboai. sub povara br.
Si toi trecur In ir pe sub All Baba, care Jesne putu
-i riumere i s vad Ca erau In numr dc patruzeci
nici unul mai muit, nici unul mai puin...

Ind povestea aunse aii, ercZ1c1H vzu zorij. n si


WU.

Ci inti-ci opt sute cincizeci i douci noapte

t))fl

..5i toti trecur In ir pe sub All Baba, care lesne


putu si nurnere i s vad Ca erau In numar de piruzeci
nici unul rnai mult, nici unul mai puin.
5i ajunsr, lncrcati aa, la poalele unei stInci ni
ce se afla la temelia dimbului, uncle se oprir rInduindu-:se
frumos. Jar cpetenia bar, care se afla In fruntea
rindului, li ls a dlipit jos pe pmInt desagii cci grei,
sttu drept, cit era de lung, dinaintea stincii i, cu gas
tuntor, strigInd vreunui am on vreunui lucru de nevzut
pentru once ochi, gri
Susam, deschide-1e!
Si pe dat stInca se i deschise larg.
Atunci cpetenia haraminilor se dete obeac mi Ia
a parte, pre a-i lsa mai Intii pe oamenhi lui s txeaci
Inainte-L i, cInd to intara, Ii ma iartIi In spinare
desagli i intr i ci dup ci.
52
Pe urm reni, Cu Ufl glas de porunc fr de cir
tire
Su..sam, mnchidete
i stinca se mehise la be, pecetluinctuse de pa.rc
niciodat vtaja tI1haruui nar fi despicato cu puter
vorbelor ic nzdrivmneti.
La privc1itea aceea, Au Baba se rninun mult In cu
gelul su i ii zise : ,,Cu priceperea or la vriijilorie,
incar: do nu miar dihui. ascunzatoatea, srni rneste
iungimci u Iimca ! i se p&zi ca nu care cumva sCm se
hntcasca vieun pie, In ciuda ingrij warn ccI rrnInta
L:nL1u rnagmuii lui care zburdau skbuzi prin tufariui.i.
bar cci paiuzeci de hoi, dup o eLlere cam Indclun
gat In peleia in care AU Baba ii vzuse afundinduse,
dote oaccaie .seinn de Intoarcere. prntrun vuiel su
buIntean nsmeni unui tunet depiitat. 51 stinca, Intmu;m
sfiif, se dschise jar j-j 1s pe cci pamruzeci s iasC
cu buIibaa br In fiunte i tinind in mimi desgi1e
g.L1Ie. Si fiecare se duse Ia calul su, ii puse friub si sari
cidare, duj cc ii leg clesagil Ia oblinc. mr capetenia se
intoarse ulunci Inspre deschiztura pederii i mesH cu
gias tare viaja
Susain. inchmde-te
Si cele c1ocit jumttt dc stinci venir Ia be si sr all
pir fri5 nici un feb de urm a despairu. 51 toti, cu
chiourile br de catran i cu brbile br de tilhari, iuai
clrumul indiirt pe unde veniser. Si-at 11mm cu ci.
Ci, in ceca cc ii priveste PC AU ibaba, chibzuinta ce-i
fusese pane htrlzit din daru.rUe lui Allah II Indernn sA
mai zbovcasc In ascunzatc)area sb in pofida Indemnului
cei imboldea s se duc si caute mgarii. btru
bi zise : ,Tflharii acetia arnarnici s-ar putea ca, dcor
fi uitat ceva In petcrCt, s se Intoarc IncUirt PC flepus
mast i s clea peste mine. 5i-atunci, ya All Baba, ai s
vezi tu cit face ca un amrit de drac Ca tine s se pun
In drumul u.nor voinici preaputernici ! Aa c, dupt ce

53
chibzui astfel, All Baba se mullumi sA-i urmeze cii ochiul
pe ciArej4i cci inIricoi1Lori p?nA ce-i pierdu din vedore.
51 numai dupal o bunil buwat de vreme de cind ei pied-
scM i de cind toatA paldurca intrase iarki Intr-o talcere
linititoare. so hotAri i ci, intr-un stlrit, sal so dea jos
din porn, ,i i-aatunci Cu o .surnedenie de WiJi Si tot rAntcindu-se
baa In clreapta. ba Ia stinga, pe mAsaral cc cobora
de pe o creangal mai de mis pe o creangA niai de jos.
lair ctnd ajunso pc palnilni, All Baba so indreptil inspre
stinca aceca, da binior, binior i numai In virful p1
cioareior, tinlnduii r5suflarea. $1 tare at fi vrut mat
Intli sal so ducal s-si caute mAgaril 0 sal se linitcascal
In pdvinta lot, dat Iiiii<l cal acctia erau toatal averea lul
i toalal pilnea coplilor sAt. Ci un imboid nemailncercat
pSnA atunci i so aprinsese In ininial Ia tot cc vAzuse
itt tot ce au:lse din virful copacului. $i-apoi, 11 mlna
neabaltut ursita lul Inspre Intlmplarca aeon.
Or, c!nl ajunso dinaintea stincii, Alt Baba o cercetal
de sus pinal jim Si o valzu neiedti ci fAral dc nici o crApturA
In care sal fi putut sal Strecori baremi un ac. 51 Ii
zise: ,,Ci chiar ad au intrat cci patruzeci, 0 cu chiar
ochil mci i-am vAzut cind au picrit Inaluntru! Ya Allah!
Ce picicherlic! Si cinc tie cc-or fi intrat sal facal In
hruba asta, poprital cu tot soiul de talismanuri despre
care eu habar nu am! Pc urinal cugeti: ,,Pe Allah ! da
eu 4th minte Iimpcde vraja cu care se deschide 0 vraja
cu care so inchide! Ce-ar ft dc lc-a Incrca oleacal, numai
ca sal vid daca din gun mea au puterea pe care o au din
gura tilharului acela Infricoaltor 0 uria!
51, uitIndu-i de toate sfiicuunile de plnal ad, i minat
de g]asul ursitei lui, AU Baba, talietorul de lemne, se Intoarse
Inspre stlncal ci rosti:
Susam, deschide-te!
5i, malcar cal cele trei vorbe fuseseral rostite cii un gins
cam Indoielnic, stlnca se despical 0 so deschlse IaN. $1
Alt Baba, Intr-o 1nfricoare plnal peste poate, tare at mat
fi vrut s dea dosul Ia toate celea i s-i sloboadA p1-
cioarele In vint ; ci puterea ursitei lui Ii tintul dinaintea
deschizturii i II sth s se uite inuntru. 51, in toe dca
vedea acolo vreo gropni de neguri i de grozvli, rmase
;peste msur de cfluit vzind cum se aterne dinainte-i
0 hrub lai.g, cc da dc-a dreptul intro sal mare, cu
bolta cioplita In acca stinca 1 lurninat bogat prin des
chizatunle subtiri tiate in tavan. Aa ca se hotri s
pun un picior dinaintea altuia i s intre in locul acela
care, la cea dintu privire, flu avea anurne nimic infricofltor.
Rosti aac1ar vorbele mintuitoare : ,,In numele lui
Allah, multindurtorul I multierttorul ! care izbutir
s-l intreasca, i intr fr a tremura prea de tot in
sala aceea boltit. 51, dc cum ajunse inluntru, vzu cele
dou jumatati ale stIncii cum se Impreun la bc fr
de nici o zarv i inchizInd cu totul intrarea; lucru care
flu iipsi a-l ingrijora, oricum, dat fund ca tatormca in
cutezanta flu era tocmai partea iui cea mat tare. Da
chibzui cii are sii poatii mal pe urrnii, cu ajutorul vorbelor
cole magiceti, sii facii a so deachide dinaintei toate
portile. 5iatunci so usa dos sii vadLi in iinLte deplinii
cole ce i se infiiJau :natntea ochdor.
51 vzu, peste tot idea lungut zIdurilor, stivuite pinii
la bolti, grilmeri-grmezi do mArl ui-i scumpe, i viguri
de inAtAsArii dc atlazuri, i sad cu rnerinde pentru gurA,
i lAzi man plino ochi cu gologani do argint, ,;i alLele pline
cu drugi de .argint, i allele plinc cu dinari do aur i cu
drugi de aur, LiSC in sir. 51, intrucit toate lAzile acelea
i toi audi nu fuseserA indeajuns spre a cuprinde toate
bogAiiie adunate acolo, podeaua era d ea plind cu mormane
de aur, de giuvaleruni i de argintArii, tie nici nu
mai tiau picioarele unde sA cake ca sli nu boveasc
vreo nastrapatA on sii flu so impiedice in vreo grAmadii
de dinari ca focul. 51 All Baba, care In viata lui nu vilzuse
euloarea aurului, ba nici mAcar mireasma nu 1-0 tia,
se rninuna do tzate acestea pinA peste marginibe minu55
riirii. Si dacii vizu acee coniori grim1dite acolo, fl
iruii Ia mntImplare, i acele be1uguri iir de numr,
do pIn i cu ccl rnai mic dintre ole sar fi putut .inp
dobi palatul unui rege, Ii zise ca trebuie s Lie nu ani
ci veacuri de cInd petera accea slujea i do taini i de
adapost la ncarnuri din nearnuri de hoi, Lii de hoi, co
boiltori din pradatorli de la Babilon.
CInd sc mai dezmetici oleac din huimaccala iui, AIi
Baba Ii zise : ,,Pe Allah, ya Au Baba, i.acataca soa Ia
Ia ia un chip luminat i to rnut de iing mgarii i i
de Iing lemnele tale In mijiocul unui noian do aur cwn
n-au rnai vazut dent: regele Soleiman i iskandar Ci
cu dou coarne ! 51 afli deodat vorbele cole vrjitoroti,
i Ic s1uIc.1i de putenile br, i faci s U se deshu.a
porile do piutri i peIerile cole de poveste, 0, bia
cuvIntatule tietor de bemne Astai o mare mi) a
a1oateimparitoiu]ui, careJe to face In felul acesta s1.pin
peste comorie adunate din tiihriile neaiiurilor do hoU
i do hararnini. 5i, dacr sa IntImplat aa, astai anurn
pentru ca s poIi s Lii deaci Inainte, cu toti ai IM, ia
adpost de nevoic, ca s slujeasc la o treab buna auJ
firtiagurilor i iii jaCirilor !
5i, punindui sufictul In tihn cu judocata aceat,
Ali Baba CCI s?Irman so ap.lec Inspre on sac cu buratt,
11 goli dc cc se afla in ci i II umplu apoi nurnai cu dirari
de aui i cu alU bani de aur btut, fara sa se atingii de
argint i do alto lucruni de pre. 51 aburc sacul PC annri.
i II ciuse Ia naplitul hrubei. Pc urm, se intoarse Ia sala
cea boltitil i UniplU Ia fel nc un sac, i inca un
i rnuli al1J sad. ati(ia cit socoti ci ca putea s cae.
fai ai beteji pe COl trei magari al Jul. Si, CiJ.d
se mtoarse Inspre intrarca peterii i zise
Susam, deschide-te
51 tot atunci ode doua laturi ale intrrii dc
so traser iarg la o parte, jar Au Baba dote fuga
caute ma garii i sn-i aduca Ia gura peterii. $i 1 inciirc
Cu sacii pe care avu grij s-i ascund dibaci, punind
deasupra br o grmad de crengi. i, clup ce isprvi
treaba aceasta, rosti vorbele pentru Inchiderea stincii,
iar cele dou jumti de piatr se alipir nurnaidecIt.
Atunci Au Baba Ii mIn, din urrn mgarii Incrca.i
cu aur, IndemnIndu-i cu un glas pun de cinstire, i flu
eoperrndu-i cu blestemele i cu sudalmele tuntoare cu

carimpodobea
e i firitisea de obiasinii
cei, cIndcuIi trsudalme
gnau picioareleca. intr,,o,
ucit, daccredinla
Au Baba, zebbulul
ca toti mintorittinetu
de mg.ari, Ii
!, on ,,parascovenia sorti !, on ,,fecior d
gurlangiu !, on ,,marf de pezevenghi, de bun seam c
nu 0 fcea nicidecum spre a-i b.atjoconi, Intrucit ii erau
tot atI de dragi ca i copiii Iui, ci o fcea nuinai spre a-i
indenma s fie cuminti. Ci, de data aceasta, sinli ca nu
putea, cu tot temeiul, s-i impodobeasca Cu asernenea
biagosloveli, de vreme ce crau In spinare mai mult aur
decit se afla In haznaua sultanului. i, fr a-i bosco
rodi in vreun chip, lu cu ei calea inspre cetate...

Ciud povestei ajurise ai(i, 3chciezada VZU zorii mijind 1)


scio-., (U

Ci In/i-a opt sute cincizeci si treia noapte

...Ci, de data aceasta, sIrnti Ca flu putea, en tot teme

iui, si rn-tpodobeasca cu asemenea blagosloveli, de vreme cc cihau in spinare rnai mulL aur dec11. se afla in haznaua
su]tanului. i, fr ai boscorodi In vreun chip. Iua Cu Cl
calca Inspre cetate.
Or, cind ajunse dinaintea easel lul, gasi poarta Incuat
pe din1iuntru Cu zvorui eel mare de lemn i ii
57
zise : ,,Ce-ar fi s Incere asupra ei puterea vrjii? 5i
rosti : ,,Susam, deschide-te ! Si numaidecIt poarta, desfcindu-se
din razlogul ei, se deschise larg. Jar Au Baba,
frA a-si vesti In nici un fel venirea, intr cu mgarii In
bttura cea mica a casei sale. 5i spuse, IntorcIndu-se
ctre p&art : ,,Susam, Inchide-te ! $i poarta, rsucin-.
du-se In titini, se prinse fr nici un zgomot In zvor. $i,
In felul acesta, Au Baba se Incredint c de aci Inairite
era stpIn pe o tain fr de asemuire, druit cu o putere
vrjit, a crui dbindire flu-i ceruse alt pre decIt
spaima cea trectoare datorat mai degrab chipurilor
crunte ale celor patruzeci.
Cind nevasta lui Mi Baba vazu mgarii ln curte i pe
Ali Baba trudindu-se, s-i despovreze, dete fuga btindu-
i palmele una de alta i strig:
0, brbatc, cum al fcut de-ai deschis poarta, pe
care chiar eu am incuiat-o Cu zvorul ? Numele lui Allah
lie asupra noastra a tuturora ! 51 cc aduci, In ziua aceasta
binecuvIntat, In sacui acetia man i a.a de grei, pe
care nu i-am mai vzut In casa noastr ?
Jar Au Baba, fr a rspunde la Intrebarea dintli,
spuse
Sacii acetia ne yin de Ia Allah, bre, femeie. Ci
hal de ma .ajut s-i car in casLi, i flu ma tot birjj c
Intiebii despre porti Si despre zvoare.
Jar soti.a lul All Baba, Infningindu-i nedumerirea, se
duse s-1 ajute a abuica sacu in spinare i a-i cra, unul
cIte unul, inlliuntrul casei. 5i, curn ii tot pipia de fje
care data, sirriti ct In ci se aflau bani, i gindi Ca banii
aceia or fi fund niscaiva bani vechi de aram sau ceva
asemenea. i decopenirea aceasta, macar c tare neintreag
i cu mult alturi do adevr, Ii arunc sufietul
Intr-o mare ingnijorare. 5i, pin la urm, ii intr in cap
c brbatu-su trehuie s so fi Inhitat cu niscaiva hoti
on cu ali ini de soiul acesta, aitminteri cum s priceap
ea de uncle veneau atItia saci plini cu bani? IncIt, dup
ce toti sacii fur crati In casI, femeia flu mai putu s
se stpInesc i, izbucnind deodat, Incepu s se bat
peste obraji cu amIndou mIinile i s--i sfIie hainele,
strigInd
0, pacatele noastre ! 0, picire Thr de mintuire a
coplilor n()tri ! 0, treangul ne paste
Cind auzi tipetele i vicielile nevesti-si, Ali Baba
fu cuprins de o suprare pinI peste poate i rcni Ia ca
trc.angun ochiui tu, o, alininito ! Ce te-a apuc
de cucuveti aa a cobie ? i cc ai, de vrei s tragi asupra
capetelor noastre osinda hotilor ?
Ea spuse
Npasta are s intre in cash odat cu sacii acetia
de bani, o, fiu al socrului meu. Pc viata inca i a ta, xepede-te
dc-i pune Indrt pe spinarea rngarilor i du-i
departe de aci. ntrucIt inima mea nu mai are tihn
de cind ii tie In casa noastr!
El rspurise:
Btu-le-ar Allah pe muierile cele fr de minte
Vd bine, o, fiic a socrului meu, c ti se nzrete curn Ca
a fi furt sacii acetia ! He, he, schimbiti socoata i
In.senineaz-ti ochii, intrucIt ne yin de Ia Cel-atoai.eirnpr
itoru], carele rn-a minat s-mi gsesc notocul astazi
in pdure. i am s-ti i povestesc cum a fQst cu norocul
acesta, da nu pIn n-am s golesc sacli, ca s-ti art cc
se afl In ci.
i Au Baba, luind sacii de un capt, ii goli unul cite
unul pe rogojina. i valurile de aur curser zuruind i
revrsInd potoape de flcri In odai.a cea amrIt a
tietoruluI dc lemne. i All Baba. mIndru ca o vedea pe
nevast-sa nuc de privelitea aceea, se aez pe gr-.
mada de aur, Ii strInse picioarele sub el i zise:
Acurna ian ascult-m, o, femele!
i ii tri toat IntImplarea de Ia Inceput pIn la
sfIrit, fr a sari nici un amnunt. Ci flu ar fl de nici un
fobs s-o rnai spunem o data.

59
Dupi ce nevasta hit AU Baba auzi Istorisirea IntimplArli,
simli In inima el aim spain face bc imei bucurli
marl, l se dezdAnui ci se InseninA i zise:
0, zi de lapte, o, zi de albeati! MArire lu! Allah,
eel carele a fAcut a intre in cairn noastrA avenUe aguni.
site de eel patruzeci de tllharl do drumul mare, iji carele
in felul acesta a Intors lnspre begiuire ceea ce fusese nolegiuire.
El este AtoatedAtAtorul i AtoateInipA4h1orul!
$1 se duse pe cilpA pe datA de cutu jos pe vine dinaintea
grAmezil de air, i se pregAtea M InceapA a numttra
unul cite unul dinaril cel fin de numAr. Ci All Baba
incepu sA nidA 1 Ii spuse:
Ce fad acolo, o, sirmana de tine? Cam do socoti
cA at putea a nunieni toatA gnilmada aceasta? Mat degraM.
nldic:A4e 0 hal dc-mi ajutil si sap o groapil in
vuhnie, ca sit ascund cit mat repocle tot aurul i sit-i
piurA urmele. CA altmintenl ne pnimejduim rAu sit tragom
asupra noastrA lAcomia vecinibor ci a vittatilor do la
agie!
Ci sotia liii All Baba, caze In toate cele Indnilgea buna
nmnduiahA care $inea mont!; sA-;i des seama cit ma!
limpede despre gnimada de bogLflie cc 10 intra In casit
In ziua acoea binecuvintati, nispunse:
Na, hotitnit, flu vreau si preget a socoti aunul

acest a . CA nu pot si - I l a s si I n t r e I n gr o api


o, flu al socrulul mcii, a-mi nAgaz sit rail due sit caut
t pI n i cc nu- l cl n t A r e sc or i nub mAsor . Pent r u ueea mA r a g t i e ,
vreo diminlie pe is megle;i. $i am s114 mAson, In vreme:
cc tu al sit api groapa. Si, In Letul acesta, avem sA
putem cu bunil chiverniseabA si chcltuim cc este de

tnebulntA ;i si ;tlm cc nimine de prisoslntit pentru coplil nostril


tar Alt Baba, mAcar cA socoteala aceea 1 se pAres cu
totub de pnis* flu vrol si se Impotriveasci nevesti-si
lntn-o Imprejurare atita de plinit do bucunie pentru ci
ton, clii spuse:
Fie! Da clu-te i Intoarcete repcde, i rnai &es
ia bine searna s flu dezv1uieti taina noastr On sa
scapi vreo vorb cumva!
Si-aa e nevasta lui All Baba plec s caute dirniilia
Cu pricina, i gindi ca drurnul eel rnai scurt ar fi sa so
duc sa cear una de la Kassim, fratele lui Au B.ab,
care avea casa flu departe de aCoio. i intra is nevasta
lui Kassim, bogtana i puns do Ingimfare, cea care
niciodat n-ar fi eatadicsit s poftease Ia v-eo m.asi;
ni.ei pe srcanul do All Baba i nici pe soti.a lui, cia!;
fund c acctia nu aveau nici avere, nici sprijinitori, i
ecu care niciodata nar fi trimis nici tin strop &
duice copi ilor liii Au Baba, pe la vreo srbtoare Oli
vreun praznic, nici macar nu icar fi cumprat vreuri
pumn dc nut, aa cum Ic cumpr cci bogai copiior
do oameni. saraci. i, dup salamalekuriie de datin,
rug sri-i Imprurnute o dimirlie pentru olecut do vreme.
Cind auzi vorba dimirlie, nevasta lui Kassim fu pmnI
peste poate do uimita, !ntrucIt pe Au Baba i pe sotia
lul ii tia tai-e sraci, ci flu pute.a s priceapi is cc
treab i.e-ar fi folosind acea masurat.qare de care mndeobtc
nu so slujesc decit cci stpIni pe hambare man do grIne,
pe cind eeilali se rnultumesc s-i cumpere serninieie
pentru o zi sau pentru 0 saptamina do l.a smlnar. melt,
milcar Ca, fr do nici o Indoial, in alto irnprejurri flu
iar fi dat nimic, sub cine ctie ce pnicina, do data aceasa
so simi prea arsa do zavistie spre a lass si seape pni
lejul de a-si muiturni sufletul. i-aa c Ii spuse
- sporeasca-si Allah bunurile asupra cape voas
tre. 0. mama a lui Ahmad ! Vrei o dimiiIic mare sau una
rnai mica ?
Ea rspunse
- Mai degrabii mica, o, stpina mea
Si sotia iui Kassim se cluse s aduca msura ceruta.
Or, flu degeaba femeia aceea fusese dobIndit din
viuzarea Ia co-doiIc nu Ic-ar mai mIiui Allah pe
poamele cle soiu acesta, i prpdile-ar pe toate viele-.
nele ! cci, vrInd cu once pre s afle ce fel de grune
avea s msoare ruda ei cea srac, se sluji de un tertip
dintre cele de care plodurile astea de ide au pururea
uiitre degetele lor. Aa c dete fuga de lu nite seu, i
cu el mInji frumue1 fundul msunii, pe dedesubt, pe
partea pe care se pune jos o msur ca aceea. Pe urm,
se intoarse Ia cumnatsa, cerindui iertciune Ca
fcuse s cam atepte, i Ii dete dimirlia. Jar sotia lui Au
Baba se topi In multumiri, i Indernn s se Intoarc
acas.
$1, dintru Ineeput, puse msura In mijiocul grmezii
de aur. Si Incepu s-o umpl i apoi s-o deerte oleac
mai ncolo, trgind PC perete, cu Ufl tciune, cIte o dunga
neagr de fiecare data cInd o golea. $1 tocmai cind Ii
isprvea treaba, veni i Au Baba, care la rIndu-i sfIrise
de sapat groapa in cuhnie. i nevast-sa Ii art pe
perete dungile de crbune, nemaiputInd de bucurie, i
Ii 1is In sam grija de-a Ingropa tot aurul, jar ea plec
degraba s duc masura lndrt soiei cele nerabdatoare
a lui Kassim. 51 flu tia, sraca de ca, ca un dinar de aur
se lipise pe fundul rnsurii, datorit seului vicleniei.
ii dete, aadar, dirnirlia Ind.rt rudei cele bogate,
vInduta Ia codoiIc, i ii mulumi Indelung i ii spuse
Am vrut s ma tin de vorb, o, stpin a mea,
pentru ca nici alt data bunvoia ta s nu se istoveasc
fat, de mine.
Si pec in calea ci. 5i-atIta Cu sotia lui All Baba!
Ci &4ia lui Kassim, vicleana, flu atepta decit s dea
closul eumnat-sa, ca s i Intoarc dimirlia i s se uite
pe fundul ci. 51 rmase peste msur de buimcit cInd
vzu un ban de aur lipit de seu, In inc de vreun bob de
linte, de orz sau dc ovz. 5i ca de ofran i se fcu pielea
fetei, i de smoal tare neagr culoarea ochilor. 51 Im
pietrit de zavistie i de pizm mistuitoare i se fcu
inima. $i strig: ,,Prpdul peste casa br! Da de cind
au arnriii tia atIta aur de s-1 c-in tre.asc i
misoare ? Si, in minia dc nespus in care se afia, nu mal
putu s ate.pte ca sotul ci s se intoare de Ia piavalie,
ci ii trimise slujnica si cheme In grba maic. 5i,
de Indat ce Kassim, cu sufietul La guri, trecu pragul
casei, muierea II i IntImpin Cu nhte 1JP(tc- sug:umate,
cie parc i-ar fi prins tocrnai cind da s e mursac-easc
cu vreun tinerel.
Pc urm, fr a-i da rgaz s priceap c-c e Cu ci n
furl:una aceea, ii yIn sub nas din.arul Cu pricina I
rcni
ti vezi ! Na, sta flu-i decIt ce-a scipat de Ia nevol
nicli ac-cia ! A, tu te crezi begat, i te fudu1eti in fiecare
zi ca ai prvlie i rnutcrii, pe c-md frate-tu nu are
decIt trei mgari drept toat partea lui pe lurne ! Sc-him-
ba-ti gindul, o, eicu1e! tntrucIt Au Baba, vreascagiul
ala, mae-goaie ala, nimicura nimicului ala, nu se mu]tume
te. s--i socoteasc aurul ca tine: ci 11 msoar! Pe
Allah : ii msoar c-urn Ii rnasoara grunarul gruncle!
5i, Intr-un potop dc vorbe, dc tipete i dc vaicre,
ii povesti toat trenia i ii lmuni dc cc tertip se
slujise c-a s afle taina c-ca uluitoare a bogiei ]ui Au
Baba. 5i adug:
Da asta flu e tot, o, eicule! Tu acuma se cade s
afli izvorul averii amrItuiui dc frate-tau, prefeutul
ala afurisit care face pe sracul i care prefir banii
cu dirmoanele i cii pummi!
Auzind vorbele sotiei sale, Kassirn flu se rnai mdci
de adevrul bogiei lui frate-su. $i, departe de a se
simt.i bucuros s-l tie pe fiul ttIne-su i al mumIne-sa
la adpost de ad Inainte de once iievoie, i s se voioeasc
de norocul aceluia, fu cuprins de o pizm otrvit
i sirni c-urn crap fierea...
Cind povestea ajunse aici, $eherezada VZU zorli mijind 1,
sfioas, tcu.

63
Ci litEr-a opt sutc cincizeci i patra noapte

UnnA:

Iii cuprins de o ptzm otrAvitii si idmti cuin crap


fiorea-n ci de ciudA. 51 se ridicA pa cflfl pe data i dote
fuga l.a Irate-situ sit vadit cu cb.iar ochii lui coea cc avea
de vitzut.
$1 Ii gist pe Ali Baba, care IncA ma! tinea cazmaua
In minit, isprAvind de aseuns aurul. Si, luindu-l ropode.
(Art a-i spune salamalekul de cuvilntA fArt a-i zice
nici pa numele eel mare. nici pe numete eel mie, 1 nici
purtindu-se hilt de ci ca fall de un frate, intrucit
do clad so Insurase eti poama cea imbeltpigatit a ccxloUcubs!
Li uitase de aceastit rudenie apropiatit, ii spuso:
A, care va sit zictaa, o, Uticit at migarilor, fad
pe ascunsul l pe talnicul Cu flOi! Bine, 4inc-to mat dcparte
dc stnitcia i de ticloa ta prefitcute, ci araLt-le
calic dinaintea oamenilor, ca sit-ti mMoni aurul In cutbarul
thu dc pAduchi ci de plonl4e aca cum Id mascarA
grAunarul gritur4ele.
Cind auzi vorbele acestea, AU Baba ritmase pint paste
mitsurit tIe tulburat do buimac, tm cit era zgircit cr1
afunisit, ci din pnicinit cit se temea dc ritutatea i de
litcontia ochiului lui frate-situ i al w4iei lui Irate-situ,
0 nlspunse:
Allah lie cu tine! habar flu am unde bait. Mat
degrabit dl zor de dumire$e-mit, i flu am sal mA dovcdcsc
lipsit 91d de mimI deschisA fatal de tine, nici dc
simt.Aminte bune, mAcar cit de an! i aM a! ultat logAtura
do sInge dintre noi 0 141 Intorci faw dc Ia mine 0 do la
coput met!
Atunci repezitul de Kassim zise:
Nu e vorba de toate astea, AU Baba! E vorba
numal a nu te prefaci fall de mine cit babar n-al de
nimic, tntructt cunosc cc no! In a-mi lii asciuts!
5i, artindui dinarul cle aur inc1 uris do seu, ii --e
uitinduse Ia ci ponci
Cite dimirlii do dinari asemenea cu sta ai 5n
ham:barul tau, o, vicleanuie ? i de unde ai fuiat u
atita aur, i.a spune, 0, ruine a neamului nostru ?
Pc urrn, in putine vorbe, ii dezvtlui curn unsese
nevastsa cu seu funclul dimirlici pe care le-o imprunni
tase, i curn banul acela de aur so brodise s so lipease
ae()io.
Dac auzi varbele fratelui su, All Baha pricepu c
greoa]a fusese svIrit i c flu rnai avea cum s Lie
indreptat. melt, fr a lilsa s i se mai depone un ir
king de lnticbiri, i fr ai cia fiateiui sIu nici cc
mth mrunt sernn do uirnire on de suprare c se p0
nierica rzvedi.t, spuse
Allah e darnic, 0, fratele meu ! El ne trimite c
rui.ile sale pIn chiar a le don noi ! Preamrit fie el
Si Ii povesti, cu toate amnuntele, IntIrnpia.rea din
pdure, cia fr a-i dezvlui vorbele de vraj. 5i adugi
- Noi, o, fratele rneu, sIn.tem frati do un tat i de
o marnti. Drept care, tot ce este al rnei este i al tu,
i. dae Imi fad hatirul dca prirni, vrea sii dinuie
jurntate din aurul pe care 1am adu.s din peter-i
Ci ciinosul do Kassirn, a crui lcomie era pe mIsui-a
taa1oae sale, iispunse
- Do buni seam ! e bine ei aud asta. Ci vreau .
tiu i curn a putea s intru chiar eu In stinci, da.
miar vent chef. 51 mai cu seam nu te sftuiesc sui mz
ineli In pnivi.na aceasta, aitminteni mt due pe daUi si
to pIrisc la cadiu ca prta: en hotii. 5i nat puida k:ct
sI pierzi dintro imnperechere ca asia
Atunci bunui Alt Baba, gIndinduse Ia soarta
i a copiilor liii, dac an ii Lost pint, i mai en seam
indemnat de f Inca Jul cea Impciuitoare dccli. de fni.ca
do ameninini1e u.nui frate cu inima amarnict. ii dez
lut cole tnei voibe ale vrjii, atit pentru dedhid7c
5 Cnrta ai.oL- U flk( i ma de opi o1.
pi nt i or cIt i pentin inch iderca br. Tar Kassi in fth
-1 spun rucai n voba d. mul(umirt. 1 pIrtsi pe
dlt. hauit. si so duca i si pun gabja singut pe toata
COullOltIt di f)elt(itt.
Aiu (fl. t doua Zi, Piflifl ZflIi, pleca In pad Li1(, flit
n md (Ic cli ncIu-t ZC(C cutiri incarclI 1 CU fli5tO lazi 11111 Ci
pt (lute avea do gind sa e umpla CU agOflisLalli CCl(i
diruj 1 (cucetLIlL U liii. 1)e iltuifiIeii, I1OLL11ZS( Cii, (k in
dala cc ar-c ssi den bine soama dc znliireaua i de
i)(;alil( slirise Ifl 1.ainIa, are sa mai Inca Llfl diUITL CLI
un numir ,i mai mare de catIri, ba chiru, dcu tiebui,
(Ii Ill 511 inhog de (arfliIC. Si urnia, in tolitO PLiV1I1iI(,
at-al au Ic I LII Au Baba. Cue impinsese buniblatca pIn Ia
It sU pi( flhllU (IC cIlauza. (In ChIC SC VaZUSC hiprig a1ungt
(it. rtIc doLifi pelv(-li i cit (CIII sherlel I tOri ni lui Kassirn
51(1 S( ) 1(1 SUIt (IObifldH end (lxi it.Ui UI.
i aunse ill cUllfl(I 111 poalele siincii, pd (1110 (1 (U
Yl(srU (lint i-c 101(1 ( sI incilt (eltIhuIte dLlpa mnftiaiea Qi
luci( 5i dupa vu-lu! ci iflCUfl unit CU Un COpUC maic. $1
ii id (U amindouI miiniie inspie stIri a Si tosti : ,,Susam,
d(s(hid cic ! Si si Inca e i dospica dintru data pe m
Inc. 1111 I\1155i HI. (lilt. ii IcgasQ eatIrii do copaci, intii
in pc5icia. n deschizatra Sc usi iip Ia mc, in UC1YIfi
iostuiii do inchidere. Or. habar flu IIVCU ci cc II atcptn
11(01(1
Si, dint runt a, fu o ul Li] ic, Ia vederea atitor b( )gi I
gi-madite. fi 1(11101 1T1t)Viii tie al_n i a atitoi giuvamoturi.
5i ii npidi i rnii straunic gIndul de a ii ci singur stapin
pusiC Visticlia ace(a dO basm. 5i vzu bine ca iar tibui,
CIt SU (flt( (nate, nu dnni 0 canavana do cmile. ci tonIc
camilele IaoInIt cite c1rumccsc de In marginile Chitaiului
pmn In hoiiiele IranLilLu. 5i ii zise c do data Urnhatoluc
ace s aiba grij do (((ate (CI.( do trcbuirni spre a
Intocmi dca dcvhatoIea o nval de prad, muIIumin
(ILlSe de data flCc-aSIa Sd Liflipla CU i1U1 bttut toti sac-n
pe care putc.a srii CHIC C(i ZCCC Chitili ii Iui. Si, ispra
virid troaba aceasta, se iritoarse Ia hruba ce ducea
inapre sUnca de inclildere, ii strigA: ,,Oa, descliide-teP
CIW1 habAucul de Kasaim, Cu mintea pe de-*nLregui
prins de vederea acelel comori, uftase dc tot vorba
pe cute trebuia s-a rosteasct $1 fu aa spre pieirea luL
tea fAn de izbavA. Spuse, aadar, In mai multe rinduri:
,,017, deachide-Le! Orzule, deschide-te! Ci stinca rilminea
inchLsh. Atunci zise: ,,Ovuiz, dcschide.te I i stinca
Mci in se clinti. Atunci zise: ,,Bobule, desehide-te I Ci
Mci o crApAturA flu se iv]. lar Kassim Incepu a- pierde
rAbdarea, qi strigA dintr-un nisuflet : ,,SecarA, deschide4e!
Metule, deschide-te! Nutule, deachide-te! Mill
deschide-te! Hric, deschide-te! Gnu, deschide-te!
MtizAricLl, desehide-ter
Ci poarta do piatrA rkmuse lnchisA. l Kaazthn, peste
inilsurA 4 mnfnicoat cind pricepu cA rAminea incutat acolo
din pricinA d uitasc vraja, se apucA sA 1niniie dma-.
intea stIncli neclintite toate numele de gnu $ 4 felurite
soiuni 4 aeminto pe care mina AtoatesAmAnAtorulul Ic-a
aruncat pe fa%a clinpuritor, In pruncia lusnil. Ci piatra
rAminea nemicatA. CAci nevrednlcul de frate at Jul All
Baba nu uitase, dintre toate senih4ele, decit nunai o sA-.
min4A, $ chiar pe aeeea do care erau. legate puterile cole
vrAjite, susa.mul eel nAzdrAvilnesc.
Or, mal devreme nu miii tlrziu, 0 adesea mail dcvrcn1o
decit mal tirziu, asa onbe.te soarta tinerca do minto a
celor nil, Ii vduvqtc do once iuminA i I.e ia viizul ?i
auzul, din porunca Celul flirA do margini puternic. 0$
ProfeWl . asupra-l fle binecuvintlirile d cot ma! do
seatnal sabunalek! a spus, vorbind despre cci rail:
,,Allah Ic va lua IndAnAt darul iumlnii saJe 0 are isA-I
lase sA bIjbiie pnin bczne. $1-atunci, orbi, sur i rntfll,
ma nu sal ma! poatal gaisi calea IndairAt! Ian altaidatA Telinisul
aibti-l Allah Intru rnilele sale cele mel de sus!
a spus despro acela: ,,Inlmile ci urechile ion au lost
picetluite .pe veci cii pecetea Jal Allah, Ian odd) br ui frst
07
eCoperi$i cu a basn*. tar hi ate menit tin chin hnfricosator
!
Aadar, cind Ucikiosul de Kassim, cute debt nu se
wflepta Ia acea lnturnplare naprasnicA, vizu cii nix mat stApinea
vraja tea preaputennicii, se ponni s-ig stoarc miii
tiLe in toab chipunile spre-a o gLsl, da cix total degeaba,
intrucit 4inerea but de minte as lzbiivise pe veci de numole
ccl magicesc. Atunci, radii spainiel l miniel, lsil
aculo sqeli plitd ca am i se apuci si stnibatA petora in
loato pii4ile, cAullnd vito ieire. Ci nuda peste tot declt do
perc4ii do plain judo ai dezniideJdli. $1, ca o tiarA turbali
cr1 ca a cAmIlil In cildunl, spumega de o spumi de
bale de venin i de sInge, 0 10 muca mtinile de deznAdejdo.
Dee asia flu Lu nicidecum tbatA osinda lui: intrucit
ii awl rArninea i sA ninari! Coca ce flu avon si zibovoascfl
mutt...

(?lnd povesten njunse uki. Sehercxnda viizu zoril mijind ift,


sfknis. 1.kcu.

Ci intr-a opt sule cincizeci ci ciucea noapie


irnnu:

..4umega do o spumi de bale iie venin L de singe.


ti muca milnile de deznAdejde. Da asta flu Iii nicidecum
toutA osinda lul: Intrucit Ii mai nilmunea si moan I
Ceea cc flu avea si ziiboveasci mutt!
Intradevir, pe Ia ecasul pninzului, vet patruzoci de
ho(i so intoarseni la poerA, deipil abiceitil ton do fiocaro
zi. Si IacAtA cii vAzuni cci zece catini ]ega de copaci 0
incutrcajj cu luizi marl. i numaidecit, Ia isa sema el cApe
teniei lot. 10 trasenA crinceni sibille din teacil 0 10 repe
zinii cal In goana inane spre intrarea in pe$enA. Ii
descillectinA ci IneepunA si dea noati de Jun Impfojunul
slincil, ca aA-1 dibAceasc pe insul ce putcu sA aibil acel
catiri. Ci, cum cutrile icr flu duoeau Ia nbnk, harambat
m se hodrl si intre In peterA. Ridic, aadar, sabia
luspre poarta cea nevAzutA, rostind vraja, iji aLlan se i
despAfli In dou jumAtAj.i care lunecarA fiecare Inspre
Jatura ci.
Or, Kassim eel .inchis, dacIt auzise cail i sti1gdte)e
de mirare de minie ale cirjaJiilor, ma se anal indoi de
pidrea liii LArA de scApare. Cl, Intrucit ii era scump sulktul,
vru si incerce a se izbAvi. Si so ghemui Intr-un coil,
gata si se repeadi afarA din con dintii clipitA. melt, de
IndatA cc cuvintul ,,susarn lii rosUt ji ci ii auzi, blestemindu4
scurta-i tinere de minte, i do curn vzu ca
se crapA deschizAtura, sAri sTaHl at un berbec, cu
capu-n jos, ci atita de vajnic ci CU atiLa de pu%inA socotin4A,
ca-i izbi pe chiur cApetenia color patruzeci, care
czu cit era de lung La pAmint. Ci, in cAderea liii, aniarnicul
acela cit Un munte Ii tin i pa Kassim dupi ci, i ii
infipse o rnln in gur ci ails in pintece. 51, tot utunci,
ceilalti tilkarl, grind j ajutor, inefAcaril tot cc puturA
nit infaco din prAdfttorul, din spArgitorul de Kassim, ci
titiarit cu sAbiile tot cc InclAcarA. Si-aca, In mai putin
dc-c clipealA de ochi, Kassim fit despicat de picloare,
de mimi, de cap de trunchi, i i deW scifletul ptn ;a
apuca iA se mArturlseascA. Intrucit aa ii fusese Jul scris.
$i-atlta Cu eli
In cc-i pnivecte pa hoi, apoi acectia, de indatA cc ici
tersed de singe sAbitle, intrarA In pcctera Jon ji gAsirA,
ninduiti lingA ieire, ascii chivcrnisiti de Kassim. 51 se
grAbirit all-i goleasdA acolo de undo luseserA umpluti,
.i nu-i deterA seama dc ceea ce lipsea Iliad iuat dc
cAtrc All Baba. Pc urmA ezurA jos roatA ca sA 41nA stat
i chibzuirA indelung asupra IntimplAnli. Dii, in neciulnta
In care se aflau dA I usesrA pInditi de Al! Baba, nu
izbutirA sA ajungA a pniccpe cum dc putusc cineva all
int,re Ia ci, se lehanicira sit ma! cugete la Un ce
69
carc flu avea fliCi Un Ce. Si a e, dup cc 1i descr
cain pnnfluri1e cce proasp&te i n[uIc& 1aca. saco
tuft mti bine sa ias din peaera i s Incalece jar spie a
a duce sf1 batfi durnuri1e xi sf1 aiic caravanek.
tiii LL(cU cia LI. oameni tri.dnici. Cii cc flu pica ndiageau
VO(IDLI. unga il taclalcie. Ci avern s miii gsi m. atunci
(1U1d air Sn \ifla V1Cfl1(a.
Or, in coca cc privcte Lurnarea tutururacestoin, .iiicata.
$1. miii iniui, snlia iU Kassirn ! A, blestemata aceea, care
lusese piicina mdlii sotctlui el ccl care, dc altmnt.eii.
Ii binemeri.ta siiiitul .[ntrucit. vicienia acelel m,LueLt.
caic miSrucist 1 Citi)UI CU SCUI ccl lipicioS, fusese nudul de
inceput at cf1spiiii do In sflriit. melt. neindoinduse efi
onul ci ale sf1 vinil degraba indf1rf1t acas, pregtise Un
uspul mume spie a--I sarbatoii. Ci. dac vLivu c se lasft
noaploa cf1 nu se ivcte nici Kassim, nici umbra de
Kassin-i, nici rruiieasinf1 dc Kassirn, fu pln peste poate
dc speriata, nu c Iac fi indrgit cumva peste msurf1,
ci cii h eta do ticbumhii pentiu via4a ti pentru .liicornia
ci. Ineit, atunci cind ingiioiarca ii aJLlflsc pinii pesbe
miergini, se hotiiri sf1 se ducii In All Baba, ca cea care
pinfi atunci nu vzoi.sc a cittad.icsi vreodatfi sf1i calcc pragut
case. PIudu de lob ! intnii Cu un ubiaz ntors ,i ii vise
lui All I3aba
Si1uniubeku1 lie usuprai. o, I ate de searnii
sutului mru Fiatii sInt indatorai fal de fiatii ioi-,
i prietenu fatii de piieteni. Or, yin sf1 te log sf1 mii iini
eLi asupra soai.tei fraLeiui tuiu, cute su dus, precuni
tii, l paduie. i care, macar cii noaptea e tirzie, flu sa
nial intors. Allah lie cu tine, o, chip al bine.cuvIntiirii,
du-te de vezi ce-a piiit n padurea accea
i AU Baba, care era diiruit Cu Ufl suflet rizvedit
de milos, impiiitisi spaima sotiei iui Kassim i ii s.puse
Depiirteze Allah niipasteie de l capuI souIui tiiu
sora mea ! Of, dc-ar fi binevoit Kassim sii asculte de
slatul men Iriesc. niar fi luat Cu ci sf1i flu ciuiu
Danu te ingrija paste mAsur de zthava ]ui ; Intrucit, fAn
de lqdoialA, o fi socotit cA, spre a nu trage asupra-i iuatea
aminte a trecAtonilor, s flu se IntoareA in cetate
decIt tlrziu In noapte!
On, o treabA ca aceea piltea cu putin)A, mAcar cA,
dc-adevArateiea, Kassim mi mat era Kassim, ci case ciozvirte
de Kassim: douA mimi, douA picioare, un trunchi 0
zn cap pe care ho$il 1e acczuserA chiar In launtrul
boiW, pa dufl uca de piatrA, ca si Inspaime cu vederea icr
i sA alunge cu duhoarea ion pa onieine an mat 11 avut cutezanta
sA cake pragul eel opnit.
A.a cA AU Baba o linicti cit putu pa sotla tratelul sAti,
ciIiarlitAcAonIcecAutaienuarfiduslaniudelawemea
aceca de noapte neagrA. $1 o patti cu toat dragoetea s14
petreaeA noaptea In tovArAcia ion. Ian so$h lul Alt Baba
o culcA In chiar patul el, pa cind All Baba o Incredh4a
cil do cum or da zoril are ii piece Ia pidure.
$1, IntzadevAr, Ia Intila scilpire de zo4 preaburnal All
Baba se l afla In bitAtura easel, lingA eel fret niAganl at
hit. $1 pieci lAnA de zAbavi cu el, dupi ce o Indenmase pa
nevastsa 5-0 IngnljeaacA l si n-o lase cumnatitsa si dud
lipsA do nhnic.
Or, eInd ajunse Ia stind, Alt Baba trebul s114 mtltturlseascA,
nevAzind nicAlenl catiril lul Kassim, cA pesemne a
nApastA s-o ft petrecut, mat cii seamA cli nici pita pAdure
flu zlinise niniiea. tar Ingnijonarea hit flu avu docif sit sporeascit
atuncl cind vAzu pAnilntui, Ia poalele stincli, plitat
de singe. melt, nu lAnA o mare tulburare, rQsti cola tail
vorbe magice ale desehidenit, i intrA In petexli.
Ian pniveUtea color case bueAU de Kasslm Ii IntnicoqA
pnivirile ciii cutremurli genunchil. 51 era mal-mai sit cadli
pierit Ia plimlnt. Ci sln4Amlnteie pa care le avea pentnu
fratete sAu II ajutarli sA-l binulascit tulbararea, ct nu
pregetil sit fad tot ce-I sta In puteire spre a so strAdul
s114 Indoplineascit datonintele cola de pa unit fa4it de
4 care criauu tuaeee musubnan, 0 fusese feciorul ace71
luiai tatii sd al ace1eiat mume. Si lull degrabdx din
peterA dol saci marl In care puso edo vase ciozvtrto din
fratole situ, trunchiul intr-unul, jar capul Cu amtndoull
mtinile i1 cu arnindoull piCloareto Intr-c4tul. 51 inCArdA ascii
aceta pe unul dintre miigari, coperlndu-i bine cu crengi.
tMate i cu liistSi4 Pe urnull tl zLse dZl, daCit tot so at La
acolo, nu era Mu sit se foloseasdit de prilej spre a mat
Iiwfiica vito dci sad CU our, Ca sit miii Lose miigarii sii so
Intoardit acasit cii samarul goL 5i-aa cii puse pe coiialti
dci rnitgari nite sad pUni cii aur, cii nite crengi i vu
niite frunze deasupra, ca l Intlia osnit. $1, dupit cc porunci
por%ii de piatnil all se Inchidit Ia bC, lull catca Indllnllt inapro
cetate, plingind In sufletqt suii sflritul cci JaLnic at lui
fLlltlfle-5iiu.
On, de cum ajunse In bAtAtura casei sale, AlL T3aba o
strigit ca all-i ajute iii dosdiircatul mAgarilor po roaba as
Morgana. Or, Morgana era o copili pe care Ali Baba i
sc4ia lul a culososenit IncA de pe viM era mid L o eroscuseril
cii tot atita gnijit i cu tot aUta dragosto ca i clad
t 1 lost pilrini at ci buni. Ian fotlt.a crescuse In casa br,
ajuUnd-o pe maica ci cea dc suflet Ia gospodllrie si fitcind
treabit cit zece ini. $i mai era i dritgitla, dulce,
Indemtnatidit, destoinidit si spornidit Ia tot Lelul dc nAscociri
CU care se puteau dovedi treburlle cele mai anevoioase
i cu care se puteau binui lucrunile cate mat
amarnice.
51, do cum coborl, dintnu-Intli sAntA mina tatAlui ci
di sufiet i Ii un bunvonit, cum avea obiceiul sit fad
de ficcare datA clad ci so Intorcea acasA. $i All Baths Ii
spuso
0. Morgan,.., tutu meat, astulzi sit-ti vitd cu iscusinta,
credin(a i tAcerea.
$i II islonisi sfiri(ui ccl negru al Iui Iratesitu,
adulugA:
Ian acuma so sEll. acolea. in saso buditti, aezat pe
cel dc-al treilea mAgar. 5i in vncmc cc cu am sit sui sA-i
due ves[ea CC1 lntuneeal nccjitei iui de vacluve, tu s
cugei curn nra face sl ingropm ca i curn ar ii murit
de muarte bun, fr en s poat careva s dihAceasca
adevru[ adevirat
[ar copila rspunse
Ascult U ma supun
Si Au Baba, lsIndo sa eLigele in npast, sui in v1duva
h .Kassim.
Or, fata iui All Baba aa era do schimbat cit. do curn
Ii vazu, sotia lui Kassim so u porni pe nite uriete nit
prasrdee. Si so gittea sitsi zgIrie obrajil, sa5i sraulgit pitr
si si sflio h;dnc!o. Ci All Baba tiu siti istoriseas
initrapituen Cu a[lta gingic melt izbuti sit abatit tipetele i
boce[ole coar i stirnit vecinii i ar ii iscat tulburare in
toata mahalaun. 5i, plait a-i da rtigaz sit se dumireascit do se
eitdea on ha sit nu uric, aditugit
Allah e darnic, i mia hitritzit bogitie pInit pes
trobuinlclo mole. l)acit, dar, in nitpasta cea fitrit de leac
cate to-a iovit, mai poate sit Ic aline ceva, iatit-mits gata s
improun bunurile pe care Allah mile-a trimis cu bunurile
tale. i sit to aduc de ad inainte In casa mea, ca sit-mi
iii cea dc-a doua sotie. Si ai sit gitseti astfel in mama
copillcir inci o sort iubitoare i gnijulie. 51 avem
hitim Iaolaltit in 1inite doplinit, vorbind dospre virtutile
rt[XSatuiLIi
51. clupt cc rush acostea, All Baba titcu, ateptind rits
punsul. Jar Allah lumint in clipita aceea i.nima acclei vit
duve dobindite odiniosrit la codolic, i o scuturt de toate
zavisiulie ci. Intruelt ci cst.c ccl atotputernic ! Jar muierea
prkepu bunttatea 1W Alt Baba i nilirinimia 1W, i primi
siii lie cca doa doua so ic. 51 chiar cit, in urma aee
mtriti cu omW aeo.ia binecuvintat, ajunse i ea femeie
de treabit. Siaa cu en
Jar All Baba, care tzbulise PC calea acoasta sit cutirie
ticetcte CCIC sfiietoarc i dtuea in vileag a tainci, .o htsit
13
pe soia liii cea nouA in seama sotiei de dinainte, ci atari
s-o caute pa tinbra Morgana.
Or, o gilsi tocmai clad so Intorcea dintr-un drum I cut
In cetate. Intrucit Morgana null pierduse vrcmea degeaba,
ci tidutse un gtid Intreg de urmat, In Imprejurarea
aceea grea. tntr-adevAr, fata dedese fuga Ia dugheana
negutoruIui do leacuri ce se afla peste drum, qi ceruse un anurne sol de teriac, bun la zvldulrea boiLlor cele ucigitoare.
lax negi4itorui Ii dedese din teriacul acela, pe
banli pe care I-i aritase, da flu fin a oft Intrebat mai Intli
clneesLebolnavlncasasiplnuiulei.IarMonganalinispunsese
suspinlnd:
0, pAcatele noastre I fratele stAplnulul meu MI Baba
afostiovItdedamblai-auaduslanolcasifielngrljit
mal bine. Da nimenea nu pnicepe nimic din boala Mt
S Iz4epenit, cu fata de &ran; flu vorbete, nu vede
I nu aude I Dale Allah, o, qeIcuie, si-i scoati teniacul
acosta din starea aceea...

cind povestea ajunse aid, Seberezada vtlzu writ mijind I.


oca, tku.

Ci Intr-a opt sute cincizeci ci ;asea nOapte


Urm:

...nimenea nu pnicepe nimic din boala lull Sti In4c-


penit, cu fc4a de ofran; flu vorbecte, flu vede ci nu
aude I Deie Allah, o, elcuie, si-i scoati terlacui acesta
din starea accea rea I
$1-acuma aducea terlacul cu prichia, de care Kanim
nunialputeasisesiujeasci,toctnalveneasi-lcaute
pe atipinut el All Baba. ci, In clteva vorbe, II Impirtil
cccacesocoteasifacLlareilltncuvliniglnduiqlli
rnrturisi te)ala rnifiL[fiatea pe care simtea faI dc
tictuiida ul.
nlr:tcli\a. a doua. zi, tdiiica 1\Iogan: .se duse ia
neguato.ru (lu ICaCU1i i CU 1ala sczt1dat hA laciimi, i
cu nu1tc suspine si si.ighiuri, ii celu un afiUrne lictar, cc
flu se du (bled dccii edlul pc fiIoaite fi de nudejcle.
S plec. spunind
\11j du noi ! daci mci cue Li I acesta nu lace flimic
sa dus
Si avu glija, tolodata, s spun Ia toata lumea din
mahala despre Inchipuita stare fh de izbav a lui Kas
sini. rate1e lui Au Baba. InciL a cloua zi. In zori, cind oa
menu din mahala iur scu1ai deodata de nite 1ipete sf1
-ataie i lilnice, flU SC indOlia Ca l,ipetele acelea nar
osl coase de sotia Iui Kassim, de sotia fratelui lui Kassim,
du tinra iVIoigiina 5i de toate femeile rubedcnii, spre a
vesti Tioaitea lui Kassimn.
Ci. estinlp. Morgana ii vedea miii departe de treaba ci.
ntradcvr. Isi zisese :. ,Fat.a mea, nui destul s fa
ti luata 0 rnoaitc nprasnic drept o rnoarte fireasc,
.ui rha s abai o primejdie mai mare ! $iaflurne si
(asi 1amCfihj siI vad curn ci raposatul e ciopirtit in ase
bucati Alt flhifitelCli ulciotul I1U are sa rarnina fi de
nil.ur !
Si. iu a zbovi. dete fuga la un papucar btrin din
ra.i-&hala. caie flu u (LIfiO5telt. i, dupi ce ii ur sajamalei
hum. ii puse in min un dinai de aur i Ii spuse
- 0, ejeuje Mustafa. mimi ta nii de trebuin1. astzi!
tar batrinul citpaci. care era un munegel pl.in de via
si du \7(;j[(A 1SpUfi5
0, zi binecuviiitata cle lurnina venirli taue, o, ch
de un ! Giietu, o. stapina a mea. iar cu am sati ras
punci pe capul si pe ochii mci
l iViorgana SUSC

75
0, mou1e Muatafa, dicll-te dat i hal cu mine. Ci,
mai intli, dacA binevoiei, Ia tot ye este do trebuint pentru
:usutul pielli!
Tar dupil cc mcxpieagul lieu ceca cc I se ccruae, lata
luA 0 basma .0 1-0 lefl deodati peste ochi, spunlndu-i:
PitA de asta nu se poate! PitA de aska nu se petite
face nirnic!
Ci ci strigi, spuntnd:
Du-te, tu, fati! Pentru un cbnar, ml Lack si ma
lepict de credh4a pirh4ilor mcii, 014 sA fiptuleac tine tie
ce tIcAloie sau cine tie cc nelegiuire nllprasnicA?
Ci ea 11 spuse:
Alungat tie Cci viciean, o, .cicu)e! Cugetui thu sal
stea pe pace! Nu41 lie Mci de una ca asta, intrucit flu e
vorba dec11 de o treabi de cusitur!
$i, spunund acestea, if mal strecur un ban de aur in
palnil, care ii lieu s-o urmeze.
$1 Morgana ii liii de mini.0 ii disc, legat Ia ochi, in
oivnija easel lul All Baba. $1 acolo ii scoase legitura i,
tritindu-i trupul riposatulut, pe care 11 alcAtuise jar, puilnd
cele ase buetfi pe fiecare Ia locul lot, Ii spuse:
Vezi acum ci anume spit a te pune at cosi laoialt
tele ease bucifi de eden mi-am luat osteneala de a Ic aduce
Ic mini!
l cum ei.cul se da Indirit unfricoat, isteata de ).lorgana
ii strecuri In mIni alt ban de aur, ii 11 maifigidal
unul, duct treaba vu Ii fAcutA repede. Papt ce-i hndupled
pe papucar at se aqtearnil pe treabi. i, cud bAtrinul
isprAvi, Morgana Ii legi larAi Ia ochi ., dupi cc if dote
risplata figAduiti, Ii scoase din pivnijA 11 duse indirIut
pint Ia ua priviliel lul, unde II lisA, dupt cc Ii desfilcu yederea.
lar fata zori lndtlrAt, acasi, intorcind capul din
dud In cind cat at vadi de se fine dupi ea cavaful.
i, de corn ajunse, ridici trupul eel lncherbArat at lul
ICassini, I] tmniresrntt cu tirnile ciii stropi cu mirodenit
si, ajutata de All Baba, U pose in giniglu. Dupal care, pentru
a oamenhi cure aduceau nalMila porunciti sal nu poatli di
bald nhnlc, so duse sal iii chiar ea nalsilia aceea, i o pMti
gras. Apol, tot ajutatal do All Baba, puse In racial trupul 4
coped totul cii alurile j cii pluzoturile cunipArate anume.
Esthnp, imnul 0 ceilalfl slujitori de Ia geamie sosiral;
jar patru dintre vecinil strl* acolo IncilrcarA nsAlia pe
umerl. lar imamul porni In fruntoa alalulul, urmat de eltitoril
din Corcin. lar Morgana mrgea In urma purtitorilor.
pllngind Intruna, sc4ind tipete jubilee, baltindu-se amw

rile In piept 0 smulgindu4 plirul, pe clad All Baba In- theta irul, Insotit tie vecini ce se desprindeau pe rW
de lingal el spre a-i schimba din vreme In vreme 0 a-i
uura pe cel]al$i purtaltori a! raclei ; tot aa pIni ce ajunseral
la mecot pe clad in casa liii All Baba mulerile adunate
pentnu suljba monLului 1$ IngemAnau bocetele 0 timplenu
toatil mahalaua cu fipete Infrlccqate. $1, In felul
;acesta, adevlirul acelel mofli rnwse cii gnu Ia adalpost do
odmnvfleag,fralcanimenlsalpoatIaveanlcl
cea mat micA b&iulaIA despre Intlmplerea cea neagnL
Si-atita cu toate estee!
Cit despre cel patruzeci de bell, din cina celon pse
ciozvlrte de KBssim $nisite In peteni se feniseni vreme di
o luni sal ma! dee pa Ia ascunzitoarea ion; tar clnd se
Intoarseri In peteni, nimaseni phil paste misuni de uluI$ clnumaigisirAniclbucAUedeKassim,nlcji ojtujiui
Kassim, aid nimic care, mel de aproape on mel de departe,
sal aduci a a.a ceva. $1, de data aceasta, cugetani temeinic
Ia Imprejurare, lar cipetenla celor patruzeci zise:
0, btIrbaiIor, am fost dibufli, nu mat Ineape Indo
iati! Tar taina noastri a Lost aflati. Da dad ma ne stniduim
degrabi sal gisim leacul, toate bogi)iile noastre,
pa care nol ci stnibunli notnl le-am strlns cii atitea came
0 laude, au sit ne Lie In curlnd nidicate de pintaul ho$ulul
pedepsit de aoL Ap ci nunialdeclt, final a pierde vnemea,
du$ ce i-am flicut pe unul sal plan, trebuie si-I facem 0
pa cehitlalt sal plan. OdaLi hotitnit, xiii este dedt numal a
7?
cale dc-a a,unge Ia Unt, i anume : unul, i cui-ajos
dibaci totodat, s se duc in cetate strvestit in dervi
venetc, s se slujeasc de toat iscusmta lui i s nile e
este cuacela pe care 1am taint nol in ase buc4i, i s dibceasc
In cc cas locuia insul acela. Da toate cerctIrile
acestea trebuic s se fac cu cea mai mare fcrc-a1i,
Intrucit o vorbil mai muTt ar putea s strice treaha i s ne
piai.cl fiir de izbavi. melt socot c acela care s-;r
impovara cu sarcina acnsta se eade a Se legs s so supun
osindcj cu rm)arlea, daeii ure s den dovad do uurtate in
Indeplinirea soliei Iui
Si nurnaidecIt unul dintre hararnini stiig
- Ma leg en pentru sprava aceasta, i prirnesc
Invoielile
Jar bu1ibna i soi Ii fhitiserii i ii coperna cm laude.
$i ci plcc strvestit in dervi.
Or, intr in cetate, i toate pravalille erau inc in
chise, din pricina ceasului. pica do cu zuri, afara d.c piaviia
eicu1ui Mustafa, cirpaciul. Jar eicu1 Mustafa, cu sula in
mIria, i.ucra do zor s inchipuiasc un papuc din pi&e ofrnie.
5i ridicti. ochu i ii zri pe derviul cc se uita in ci
minunmndu-se cum lucreaz, i care se grth siti ureo sa
larnaleikum. Jar eicu1 Mustafa ii raspanse Ta salamalok,
i d.crviul se marturisi minunat cai veciea, In virsta 1W,
Cu njte ochi atita de buni i cu. nite degete atita do indern
Inatice. mr btrinul, taic mguiit, so uifl in gwjii.

Pc Allah, 0, clerviuie, Inca mal pot sit bag aa in


ac ck. In intuia Incercare, ba pot i sit CO4 in a[undut end
pnie I aa de mmmii. ase ejortane de moit,
Jar clervgultIlhar, auind vorbele ade, era di poa
s pi d hucin ( , a iSi birect v 1
1.1 purtaso pe dru.mul ccl nnd scurt In eiuI d3.it. adt
litsit sit-i scape prilejul si, prefitcindu-se ubdt, st.rigii
0, chip al binecuvintitrii, ase c-ba re do mon ?
cc vcei si zici Cu vorbele acestea ? Au nu. e-ocwnva din.
IL1tttnpitIc ( ii obicei1 in tara aceasta s se tale morl.ii in
aSC JUCiL CflUC C urm sa lie cusue la lee? i oaie se
face UL spe a vedea cc este inhiuntru ?
Lu c1(L1l Mustafa, Ia cuvint&c acesa, zimbi a ride
rsptinsc
Nu, PC Allah, nu este asemenea obicel pe aid. Da
tiu cu ce tiu, iar cc i.iU cu ninieni flu are s Ue Am
penitu aceasta mai multe pric.ini, care de care mai Inteme
iate Si-apoi limba mea-i cam scurt in dimineata easta
i nu prea vrea si dea asculiare zbegurilor tinerii mele
de minte
tar derviu1ti1har incepu s rId Ia rIndu-i, atIt dirt
ptwina chipului in care eicul papucar rostise parirniile
cectca, cit i en s so fac plcut moneagului. Pc urm,
tcInduse cii sl.iinge mina, ii strecuri In palmI un galbe
i dauga
- 0, 1 iu de oarneni meteri la vorba, o, moule al meu
feretsc-m Allah s ma bag unde flu m privete. Da dac
in rostul rneu de om strain, i dorrile sa cunoasca toate,
as vrea sa-ti griesc, apoi aceasta ar Ii de ami face hatirul
s-rni spui unde se afl casa In pivnia in care so aflau
ceie ase hartane ale mortulu.i pe care ini citpit.
Lii bLitrifiUl cirpaci rspunse
Da cum a putea, o. frunte do dervi, do vremc Ce
rilci cu nu tiu care-i casa aceca ? Afla, intr-adevr, ca
am niers pin acolo legat la ochi, dus de o copilandr vr
,[lioarc. care a fcut ca lucrurile s se petreac cu 0
teai fr de pereche. Dreptu-i ins, fiule, c, daca a Li
iar legat la ochi, poate c as izbuti s dibuiese casa, c
hiuzindu-m dup anumite bagai-i de seam pe care Ic-am
lacut mergind i pipind toate lucrurile din drurnul meu.
Intrucit pesemne c tii, o, Invtatule dervi, cii omul vede
si en degetele tot atita de bine ca i Cu OC11, mai CU
searn dac flu are pielea aspr ca spinarea de crocodiL
Si, in Ce ni privete, am printre mutcriii crora Ic Incalt
c.irtstitele picioare ciiiva )rbl rnai limpede vazatori, datorit

79
ochiuhui pe care U au in yin Ia fiecare doget, decit aturisit.uI
de brbier care ma redo pe cap in fiece vinere Itliridu-nii
pielea amarnic, lua4-ar Allah...
Cind povestea :ijunse aid, $ehere7sada %XU totii tiiiji fld I,
sliousi, tiku.

Ci intra opt sute erneizeci i aptea noapte


Urmil:

...amprintre rnuteriij crora Ic incuit cinatitele pacioure


diva orbi miii limpedo vAzAtoni, datonit ochiulul pe care
Ii au In yin Ia fiecare deget, decit afurisitul do blirbier
rate ml rade po cap in fiece vincro, tAindu-mi pielea
amarnic, lua4-ar AUah!
Tar denviiul4lthar stnigl:
Binecuvintat sI tie sinul care tea alAptat, ,i dde
Allah sit mM poi IncA multI vreme sit bug! find In ate
0 sit lncal$i preacinstitele picloare, o, elc de bunitvestirel
IIotiirIt, flu doresc decit sA mit supun citlluzelii tale, ca sit
Incerci a da de casa In pivnfla Ia care se petrec ni*te lucrunl
abLe de minunittoarel
Atunci elcul Mustafa se hotitni sit se Mice, jar derviul
5) togA 1a ochi 11 duse de minI In ulitit, pe urmit mense
pe lingit el, dud cflAuzlndu-l, dud litsindu-se citlituzlt, pe
pipititelea, pinit chiar Ia casa Jul All Baba. Tar eIcul Muse
taifa sin:
Aid este, hotitnit, i nu altundova. Cunoso can dupit
duhoarea de balegit de milgar pe care o revarsit, dupit
iiatra asta do colea, de care mi-am zdrelit pidorul Intila
datA!
$1 hotul, peste misurit de bucuros, se reped, phil a
nu4 deziega niframa papucarulul, sit fad un semu pe
poarta case!, cu o bucatal de tlbi p0 care o eva Ia
el Pe urmit Ii desfitcu Iii ochI pe ClitLlZUI situ, II rAspliti cu
IncA un galben. i se desprji cia ci, dupa cc ii inulwmi
u ii fagaciul cb flu are si cumpere papuci docit nutnal
dc Ia el, cite ziLe o mai trth. $i lisA grabnic drumul Indirit
Inspre picture, spre a se duco si dea Cire c&peteniei color
patruzeci despre cole ce allase. Ci flu tia ci da fuga drept
spre a4 vedea capul cum U zboari do pe umeri, aa cmii
are si se arato rnai Incolo.
hitr-adevir, clad destoinica de Murgana iei sit so duci
dupi nite cumpirituri, ziri pa poarti, Ia Intoarcerea ei
de Ia suk, semnul cal. aib pa care dervkul-hot 11 ficuse
acolo. 1 11 cerceti at luare-arninte, ci cugeti In sufletul
i grijuilu: ,,Semnul acesta flu s-a fitcut singur pa poarta
aceasta. Tar mhna cans 1-a limit nu poate si lie declt o mini
vrijma. Aa ci se cade a abate vrijile, Incurcind isprawn.
51 dete fuga si cattLe o bucati de tibLir, 0 lieu
cite un semn aidoma, In acelai loc pa porilo do Ia toate

casele de pa ui% afit pa dreapta cit pa stinga. $i oil de cite od ficea un snm, rostea In minte. ca inspre fiptuktorul
seinnulul dindi: ,,Cincl degete ale nick! In ochiul
thu sting, 0 celelalte cinci In ochiul tilu drept! hntrucit
ctia ci nu se afli vraji mat tare spre a abate puterlie cole
nevizute, spre a te ten de farmece spre a face si cadi
Indirit pa capul descintitorulul nipastele puse Ia cale $
gala de a se Infiptul.
Inclt, a doua 4 clnd haraminil Indruniati de flrtateie
Jar intrari doi cite doi In cetate, spre a nivili In casa
Insemnati at tibiir, rimaseni poste misuri de mfrati cf
de nedumei4l bigind do seami ci toate pore caselor
din mahala purtau acelaci semn, aidoma. 5i deteri zor, La
un senrn al harambacei br, Si se Intoarci la peistera din
picture, spre a nu stfrni luarea-auninte a trecitorilor. $1
clad se vizuni ianii laolalti, ii tiriri in mijiocul roatei aIrituite
de ceata Icr pa boul-ciIAuz, care se dovedise aUtH
de uuratic, 11 oslndini la nioarte 4 pa datA, Ia seinnul
dat de cipatenia br, Ii retezari capul.
Or. ewn pedeapsa hoLarita pentru fiptuiLoru1 cel dintli
al acestei isprVi ajunsese mui gtabnicI clecil. oricind, un
alt hot se mrturisi gaLa s. plce in iscoada. $1 dornta
hLndui prLmila do caLve capetenie, so duse In cetate, Uit
kgat.ura cu eicu1 Mustafa, ii puse sal mndrume pIn di
naintea casci piepuse a fi casa Cu ode ase hartane CU
sub, i 1:acu un semn. rou pe poart, intrun bc nhid
ascuns. Pc uim se Intoarse la peter. Ci ol nu itAa ca un
cap mnserrrnat Cu sritura cea neag nu poate s faca dccit
sIrituia nceea i flu alta.
Intr-aclevr, cind hotii, cluziti do firtalele br, aUfl
scia pe ulita 1w Au Baba, gasii bate pOitlie coLlude Cu
iconatiul cci U(lU, chiar in CeIai bc. IntiucIt iscusila do
Morgana. piesuntind en ceva, SQ dovedise tot atita do gli
LII 10 Cfl 5] lit I iii data. Si. in ifl toarcerea Ifl iDestela, calauzu I
tivbui s indure, in coca cc pivcte cpatifla lui, aeeean
scunta en i ccl du d Elafi) bun sa. Ci aceas La nu ajut cu nirn Ic
In ai luiriina pe hoi cumui tieaba, i nu sluji deelt
sa Iniput nuvu ecata cu doi dinire haidamacii ci cci inni
fl(ifliiicfll I.

lfl(iI. ciupa cc (ugeta asupra Intiniphirilor o buna hucata


dc vruniu bu1.ibaa ridica frunlea i uii zise : ,,Deacuma
tacolo n-ani s ma nmai bizui decit pc inine ! i pleca
s.ingur Ia cutntc.
()r. ci 1IU taco pl(cUlfl lacuscia eCliUTti. Tntruct, dupa
(c eicuI iViust aLa ii aiati casa iui P.di Baba, nuii rnai
piordu vrernea s mnsemneze p)arta Cu VC() crid
(ira aUi. on a[bastr ci se uit cu luare arnintc
spie asi intipii bine in minte asezarea ci, dat fund c pe
dinnlai eii aidurna in ln.ialiarn. Cu toate casele vecine
i, odaa ecicelaica aceca isprvit, so Intoarse In pduie,
ii acIuni pc cci treizeci i apte de hoti rinni in via1i
i Ic spuu
- Fiptwu1 paguhei care ne-a fost pricinuit este di
buit, intrucit acuma ii CUflOSC bine casa. $i, pe Allah ! Pd
dcuipsa Iui are sa fic o pedeapsa arnarnic. Tar voi, flcii
necMuce1i:thl degrabi aid treizeci 1 opt de chiupuri man
de pilmint an, smilluite pe dinliluntru, cu gitul Iarg i cu
pintecele gros. tar aceste treizeci t opt de chiupuni a (Ic goale, aiar numal de una. pe care s-o umpI.ei Cu ulel do
milajine. $1 avetJ gnijil all tie tonic lAnA do nici o pksuiturA.
$1 intoarceWvil filril de ziibavil.
Jar hotil, deprth$i a indepiini lAM do cirUre poruncile
dilpeteniei ]or, rilspunscrA dl asculill i cli so supun, hI
deterli fuga sil rostulasdil, din suku! de oWe, cele treizeci isi
opt de chiupuri cu pnicina. i all Ic adudA bulibaei, puse
in cumpilnil douil cite douil pe call lot.
Atunci harambzwa to spuso haraminilor sill:
Punc4i.vA hainole ii intrai fiecare in cite tin chiup,
neplistrind asupril-vA decit armele, turbanul i papudl!
Jar cci trotzeci t apte de 141, filM a scoate o vorbil,
so coco4aril doi cite dol pe spinarea cailor care purtau
chiupurile. i aim fiecaro cal ducea cite douil chiupuri,
imul pe dreapta ci altul pe stinga, fiecare hot se lAsil all
alunece In cite un chiup, in care pieri cu totul. i so pomeninil
In felul acesta fttci4l grilmadil, cu picloarele lnghesuibr
sub el cu gonunchil In guril, In chiupuri, ca In cea
dc-a douilzecea zi nite puLoni de gilinil In oulle Ion. Z3i,
Indilpuiji aa, tineau tin iatagan Intr-o mmli i o bitil In
mina cealaltil, cu papucli chit4l frumos sub funduniie lot.
Tar eel do-al troizeci ci captolea hot filcea Ia tel PC partca
cealaltA qi In cumpilnil fa4ii de chiupul eel urnplut en dci.
Dupil ce 1411 sfirirA do a se aoza In chiupuni, lntr-un
chip cit mat pu4ln etinjenitor, dilpetonia vcni dc-i ccrcctil
until dupil altul astupil guru cJupunilor cu ni$o foi do
palmier, aa tel ca all nu so vadil cc so aim In do, da totodo.tit
all Inigilduie omnenilor all rilsufle in vote. $1, pentru
ca nici un tel do bAnuiulll all nu so poalA Isaz In minica
trecittorilor asupra celor cc so aflau In ohM, lull del din
chiupul cc] pun t unso frumuel cii el pcrotil de dinafarll
M chiupurilor cele no]. i dnd treaba Lu rcstuitil stile], cli
pctdl2ia h4flor so strilcesti In haine tic ncguitcw do u3d
$3
i, remind. mspre cetate Can. cc purt.au o inaf inchipuita, se
ficu frunte a aeele.i caravanc.
Or. Allah Ii moni bun pace si ajunse ft de necazur,
pe inseiate, chiar dinaintea easel .1 ni Au Ba ha. Si, parci
tt)ate anevointele sar fi deziegat de Ia SiflC. flu avu nici
o bataie dc cap spre ai Implini SCopul ceI aducea, d
a bate In poarta, intrucIi Au Baba insui sin jos PC pra
(r(flifldL[_sc in tihn Inainie de rugciunea dc scari..
(md pocsk iuiisc .n1i. e1icre7ada v;zu :.rii iiiiiud .

c uiUrcc 01)1 sule CIIICIZCCI Op1ci flOtipiL

.nu nyu nici o bUaic do cap spre ai implini SC(;pUi


ceI aducon, do a bate in poarta, Intiucit Au Baba Insud sta
os pe prag, .reveninduse in tihn inainte de rugciunea de
scain. mr epctcnia hotilor se repezi s oprcasc irui de
(U iP(flj dinainte Iui AU Baba i ii spuse, clupl sa1ama
lekwi i dupl urlturi
0. stpIne al rneu, robul tiu esie neguator do ulci,
nu tic unde s se du s mIneze in noaptea aceasta, int]-o
cetate in care nu cunoate PC rnnieni. Ndjduiete
dar. de Ta rnrinirnia ta, cii, In nurnele Iui Allah, ai si lU
gdui gzduire pIn mIme dimineal, lui i v.itelor iu:i, In
bitlIurn casci tale
I)nci auzi iugimiritea accea, All Baba Ii aduse arn.in[e
do cind era i ci om suac si dud Indura nemila. si inima
so inmuic pe dati. 5i, depaite de ai cunoate pe Cpe
ton in hoi ni pe care odinioar In pidure 1.1 vzusc i II
i/is. so iidicCt In cinstea lul ii Ii rspunse
0, negutatorule dc ulci, fratele ITICU, fieti casa in
(0 ii (H 1 tSt]( i dtuc i\1 lali sali gaseti ac t;ih ni i nearnu r
)ll0fiil !
$1, spunind aceasta, II lull de min i U aduse, cu call
luncurte.ichemllpeMorganaipeindllunrobile
dete porundll all-i ajute pe oaspotele do In Allah all descarce
chiupurilo i all dea de mincare vitcior. Tar cind chiupurile
tttrll orluduite frumos In fundul curjii, ci call iega4l de-a
lungul zidulul, flecare la glt cu cite un sac pith de on
de ovAz, All Baba, tot pith de bunlltato si do voioie, U liii
iarili pe oaspete do mlnll ci II duse in casll, uncle 11 poftl
all stea la locul do cinsto, ci ezu ci ci alllturl, spre a minca
do dnA. Si, dupA ce amindoi mlncarLt c1 bAuril 0 dcterll
mul$umire liii Allah pentru miMe iui, All Baba flu vroi
all-cl stinjeneasdll oaspetele, ci so scull spunindu-i:
0, stllpine al meu, casa mea esirn casa ta, law coca
ce so afli In casll ate al flu.
Or, pe clnd ci da a piece, negu.lltoru1 do ulel, care era
dllpetenla hoWor, II opri spunlndu-i:
Allah Lie asupra-$i, o, gazdA a mea, aratA-mi locul din
preacinstita41 casll wide Imi ste Ingllduit all dau tihnA
illuntrurior meie all-mi uurez udul.
$1 All Balm, arlltlndu-l umbllltoarea aezatll tocmai in
colt.ul blltllturii, chiar llngll locul imde erau Iiwiruite chiupurilo,
rspunse:
Acoio esto!
$i grbi a se depllrteze, spre a nit slinjeni treburile mistuirli
ale negt4Atoruiui de uiei.
i, Intr-adevilr, dllpeteftia ht4ilor n pregetA si I w21)
ceoa cc avea do fcut Ci, clnd sfirci, so duse Ia ehiupurl i
so apledA pate flocare spunind:
Hei, to, Cutare, do IndatA cc al si auzi chiupul lb
care te afli rAsunind de piatra pe care am s-u arunc din
locul unde silllcluiosc, all nu zAbovoti a loci i$ a cia fuga
Ia mine!
$i, dupA ce Ic dote astiel onmenilor all porundll de cc
lrebuiau all facil, so Intoarse In cast Tar Morgana, care llietepta
cii in felinar Sn minI In ua budAtAriei, ii disc
Ia odaia ce-I fusese preglltitA 4-l lalsA sIngur. far ci se
85
en si fic Line oc1iini atunci clad ncau i--5i pun
in fapt tSpVaVa, sil se mt indi pe pat undo -( cal on
doarrn pin hi 1T11C?ZUI iioptii. I flu ZahOVl mutt :in:i cc
foraw en o catdaie do spM1oreas.
iatunei se IntiinpUi coca c cia cml s so Intl mplc.
nti.ac1evai, PC cind Morgana so ifla in bucatari ci
spalinci de zor tivile cle bucate i triILiti!e, deodata lupa.
din lipsa do ulei, se stinse. Or, tocmai en zeheronun do u CI
din cas se ispvise, i Morgana, care uitnse s tIigu
htse attn in ziua aceca, Se amiil i1.u do nocazul acela 51 i[
strig pe Abdallah, robul eel proaspat at ui Mi Babi,
si-i spuse si lui suprarea i Ineurciitura ci. Ci Abdaliah.
izhucnind in ris, ii spuse
Ic P iIah ! o, iViorgana, SOOfl inca, CUIIi uk p4i sa SU
CU ii psete uluiui cm casa, cta VLCfllO in cuito SC attn
(hun neUma. rinduite lIng zid. treizcci 51 opt do chiuputi
phne CII tilci do miIsline care, judocind dupi niiicasma
oiuriloi In 01100 50 a.fla, tiobuie si lie do sojul ccl fill! ales.
A, Sora men. ochiul meU flU 0 rnai /11105(0 in SCIlLIl aceasta
pe iVIoigaiin cea iscLisitiI, 51 cea dostolnicil, i con plin do
flUSCocill

Pc uim aclug
IVi clue Indrt sa mi cuic. soon men, on xii mu scot
di.mineal do cu zuii, sni insolesc in hammam pe sliipInul
nosbu Afl Baba
Si o lisa. spic a se duce, nu depn.i.tc do odaia nogu lii
torului do Uhi. Sn sfuiaje en un buhai do haltii.
J\( UflCi 1\ioigana, olenea I ulburati dc voibelo luj Abdallah.
iua vasul pentru uiei i so duse in euit.e. on sii
uniphi dc In unul dintre ehiupuri. Si so duse In ccl clintli
chiup. Ii clestupii si culuncli vasul pe gum deschisii. Si
o. VI1tj!i do launtruri, o, bulbucare cc ochi, o, bio
gatii piucuirnat.ii ! vasut. in be sli intro in 0101, Sc lo
CLI U (.000 (10 Ccvii tii. Si 11101 cova ii zgillii 5i 1051 0
VUCO file zise
Pe Allah! piat;ra pe care a aruncat-o bulibaa este
pe puin un pietroi ! Haidern, acurna-i clipa!
Si scoase capul, i dete s ias din chiup.
5i-aa! Or, ce fptur orneneasci, dacIar da de o
fiinl vie intrun chiup. In be dca da de ulei, nu
mnchipui Ca vede cum i-a i venit ceasul eel de pe urni
al ursitoarei ? Aa i tinira Morgana, speriati iau In cea
dintii clip, flu se putu opri sil flu cugete : ,,Mam dus!
5i toat lumea din casa s-a dus fri de izbav Ci iact
Ca deodat nprsnicia tulburrii Ii Intoarse Ia be toat
iscusinta i toat judecata. 5i, In be dc-a se apuca s scoat
niscaiva ipete Infricoate i s fac zarv, ea se pleca peste
gura chiupului i spuse:
Nu, nu, voinicule! StpInul tu doarme Inca! Ateapt
s se scoale
melt Morgana, mintoas curn era, pricepuse totuL 51,
spre a se Incredinta de nprsnieia imprejurArii, vroi s
cerceteze toate chiupurile, macar s incercarea flu er
fr de primejdie ; i se duse la fiecare, pipi capul care se
i iea numaidecit cc astuptoarea era ridi.cat, i spuse
fiecrui cap
Rbdare, i pe curInd
5i, in felul acesta, numarii trcizeci i apte de capote
de hoti barhoi, i vzu Ca numai ccl do al ireizeci i optubca
oh up era plln cu ulci, Atu.nci isi umplu. in teat1 1jnitea
sul i dete fuga au aprind lamps, spre a so intowce :pe
c sL-i puna in fapt gIndul cci mintuijor pe care px
iH;.dIa apropiat 11 ci Inchipuise in nuntea ci.
iadar, odat in curte, aprin.se u.n foe marc sib cisax1u
ci siujea la spiatu.l rufeler i, cu ajuterul vas1 LU, u1r2pu
aan.uJ, goii.rid in ci tot ubelub din chiup. euro fu] ar-
cica tare, uhei ul n.u zboii a incepe si fia:hI
Aturci Moigana umpft g]sata cea a a -c. de h g2aid CC
U.1C1.Ul aecla ciocotnd, se duse ia unu.l di:i.re c:bLari sltL
va o o i3 ), . L
tuitO pe (apL.J c.a;o so 4ca. bar tfliia rul ace : cp :r L.

37
pC. VCC1. i Ii IHl1L moartea Cu un hoicait. cc flu
mi ica.
lai Morgana. CU 0 rnmnt net.iemurat, Ii fcu si in
dui ac(?Caa soarta pe toti Cci Inchii in chiupur, catc
inuriii inbu;ii i fierti, Intruelt nici un orn, dcar Ii ci
nchis i inti---un chiup cu apte pcrci, no ar putea s
cape dO uisita atIrnat la gitul [UI.
Or, sfirdndui isprava, Morgana tinse locul do sub
caan, astup la bc chiupurile cu capacele dIn ate de palmier,
i se mntoarse in buctrie unde, suflInd in iarnpi, rmase
In negur, hotrIt s vegheze la urmarea acelci
toienIi. si., stInd in felul acesta la pInd, nu avu do atep
Lat vrcrne rnuh.
tntradevir, Ia rimiez de noapte. negut,itoru1 do uk
SC detepta i so duse c1ci lipi caput do .fcreastra cc da
irispre curte ; i, clac nu vzu nici o IuminI In nici o
parte, i dac flu auzi fliCi Ufl zgornot, socoti Ca toat casa
trebuie s fie cuCundat In sornn. Atunci, Intocmai pro
corn le spusese oarnern[or 1w, 1ui nite pictricele pe care
Ic avea In el i. Ic zvIrli una do una Inspre chiupuri. $1,
avea ochiul ager i rnIna dibace, Ii atinse tinta do
I iecare data : coca cc pricepu dup sunetul scos do chiup
in [ovitura cu pitra. Pc urrn atepta, neIndoindu-se c
are sai vad tInind din chiupuri pe haidarnacii lui cu arnwle
in vInt. Ci nirnica flu se dlinti. Atunci, Inchipui n
dui Ca adorrniscr in chiupurile br, arunca iari cu pieire;
ci mci Un cap riu se ivi i ruici 0 rniscarc nu so stIi-ni.
i buIibaa hc4ilor lu pIn peste fire de rnIniat pe oamenu
lui, PC care ii socotea cufundai in sornn ; i coborl
jcp ci, gIndind ,,Puii de dine ! no sint buni de nirnic !
se repezi inspre chiupuri ; ci numai spre a se da Indit,
asa de Infricostor era duhnetul rio ulei clocotit i do carne
ais cc so revisa din ole. I)a so apiopie iarai i, ppind
cu mhia, si..mk:i pereii chiupur-Hor :1terbnii ca ai unul cup
tcr. Atunci sin nse do pc jos un nanunelu do paie, II aprinse
i se uita in chiupulL Si ii vzu oarneriii, unii dupa aiM.,
op1rii i furnegind, Cu tlUpU1ii( [thU ck sufict.
CInd ii vUzu aa, hulibaa h4iloi. piicepind de Ce
nioarte crunl.U pieliselu eei Lreizeci i ap1e de s4i ai lut,
fcu 0 srituiU dea niiirih pina pc coama zidului Curin,
se pravali in u.iiia si iii sibozi pwioaLele in viaL. 51. zbur
a SC fundi in noapfc, inincind SUb pai.i U4 Ia.LTUflIU I..
(N(I r)ov(sl JUfl 1J -r,:i1ii i/U u1 tifl
sfl .

Ci tiili-a 01)1 Sit/C CilicizeCi Si 1101.1(1 flO(1i)tC

...picepmd ctu cc moae etun l pie.tisciU eel ucieci


s aPW dc S(.)tL ai lut, LUCU o stilur dca rnirUrile ping
pc coama zidulut curt.ii, so pravli In ullt i Ii siobozi p1
cioare!e in vInt. 51 zbur i so afund in noapte, mIneind
sub pai.i lui pUmIntul. Si, cInd ajunsc in peter, so Cu
fundU in negrele cugetii la coca ce ii rnai rUrnInea de
fUcut deaci inainte spic a plUti tot Ce avea dc pUtiL $1,
pinCt una alta. atIla cu &
Estinip Moigana, cae izbvise casa stIpInului ci, pro
curn i vietile cc s1U1uiau acolo, do Ind.atU ce-i dote seania
eU totU prirnejtha fusese abtut1 odalU cu fuga neguUtoruJul
eel caip de ulei, atept cuminte s se lumineze de
2uU, pi.E a so duce sUi trezeasca pe stUpinu-sUu All l3aha
dc Inda{U cc acest:a se ImbrUcU, socotind c flu I usese
detepat ati.t.a do devreme decit ca s rnearg In hammam
i\acia II cl.use dinaintea ehiupurdor i U spuse
0, st.aI)lne ).l ineu. a sallU iin capac ii uitUte

Wi
$1 All Baba. dup ce se ultA, rrnase pinA paste tire
de speriat i do inmArmurit. tar Morgana nu pregetA s&-i
povestoaseti bate cite so petrccuserti do La inceput pInA
Ia sfirit, tArS a sAri nimica. Ci flu este dei nici o trebuintA
s-a mai spunem i xml o datA. $1 ii istorisi i1 povestea cii
semnele cole tithe l cu cele rajii do pa pori, despre care
nu socotise do cuviix4A sA-4 Ynvedereze dintru-ntli. C) nici
povestea aceasta flu este do neo trebuint.A su ma) 1nirSm
IncA o datA.
DupA cc Alt Baba auzi istnrisirea roabel sale Morgnna.
Ineepu sA plingA do tulburare i, stringlnd-o cu drag pa
copili La .ptept, Ii zise:
0, copilA a binecuvintAril, fericit tie pintecele care
te-a purtat! HotArit, plinea pa care at m1ncat-o in casa
noastrA n-a test mistuitA de nerecunottn4S. Tu eeti tata
mea i eti tata mamei copillor mel. Jar d&acuma mambo
ft at aS fit. capul casei mete ci eel mat mare dintre
copili melt
$1 Ii spuse tot aa mat departe vorbe drAgAstoase, i
mutt II mulWmi pentru bArbAa, pentru mintocenta ci pen-.
tn credk4a et fatS de casa liii.
Dupi care, All Babe, ajutat de Morgana 0 de rebut
Abdallah, purcese Ia bAgarea In pAmlnt a hoilor, pe care
se hotinl, du$ chlbzuintA, a4 face $5 planS sApinduJe o
groapA mare In grAdinA 0 Ingroplndu-1 acolo dee valnia,
SArA de nici o shujbA, spre a nu trezi luareaaminto a
megieilor. 51 lacAaa sfmr dca me descotorosi de prslla macca blesteniati. Bine-a fAcut
$1 multe zile so petrecurA In casa JuL Alt Balm, In
vilvorS de bucunii l do finitiseli. 51 flu so mat sAturau
.5si tot povesteascA arnnuntele acetci IntimplAri do-ti
inirArilea, muflumind hit Allah pentru mintuirea Icr ci
prefinlud toate tAlmAcinile pa care a Ic stirnea. Ian Margana
era mai rktAtatA ca ntciodatA; lay Alt Baba, luolaltA
cii cele douA soul ale tat cii copili sell nu mat pnidtclcau
c1 dovedeasci recunoctinta dragostea Sat-A de ca.
(Jr. intio zi, 11W eel anti mare al 1W All Baba care
OcirmULa daraveU[e do citzare si do cumpWarc in prvlia
ud.taiuari a 1w Kassint ii SpUSO iatlui su, cind so in
tSial_-e tInt Suit
0, parnLelc rneu, flu 5Uu cUfli sa Car sei lnIa)rc
VOCLRUIUL flU nogu[atorui IlLissoin, Loate cinstirile cit
rate nu nial (: nLoiicte sa inLI ropleeasca, do in pruaspata
1W .a:ezare in sukul nosiru. Iact a cincea aura clnd
primcsc, furd aI raspiati cis. nimica. s osputez la ci .rnasa
tIe prinz. Or. tare a vroa, u, i.aic. si cinstese i cu macar
o data. spry ai (lespagubi. CU boiuguI ospaIului (IC aceasta
sinuUr;X dat Li. pen U-u team clieltureli Ic ec ica .Ccut In
cinstea mea. Intrucit socot ca giadeti en i mine c nu ax
Ii deloc cuviincros s. zbuvesc mai muit ai intoarce
poP Lotutile pe care Ica dovedit fal, do mine
Tar All Baba raspunse
Do bun scama, a, fiul meu, aceasta este rca mai
aioas diritro datoril. 51 sar Ii czut smi aduci amin
(I.e ca mci degrab Or, tocmai iacdtd c n-iliac este vincri,
ci de odilmfl, iar tu ai s to prilejuiesti do aceasta spre aI
pofti pe hagg Hussein, vecinul tu, s vin s Impart cu
i-wi plinea si sarea cinei. Si, dacA are sli caute vreun tertip
spit a rat primi. tu s nu pregei a strui i a-I aduce In
casa aoastr, undo nddjduiesc c are s gseasc un
ospat flLI torniai nevrednic do rnarinirnia Lu.
Si chiar c a cioua ci fiul iui All Babe, dup rugciune,
ii patti pe hang Hussein, neguatoruI cot proaspt aezat
in suk, sit-i in.soascit in a preumblare pilicutit. 51 citluzi
preumblarea accea in tovitrit.ia vocinulul situ chiar Inspre
par-tea (Ic mahala undo so ella case br. Tar Au Babe, care ii
atepta In prag, Ic ioi inainte, cii chipul zImbitor, l, dup
salarnalekurile 5i untrue cuveriate i deo p&rte cr1 de alta,
ii n-itrturisi lul hagg Hussein rnultumita sa pentru fibtimia
arittatit fiului situ. i Ii pa [Li, cu multit stitruintit, s
91
intre sal Sc hndineascal in easa icr i sal ImpartS cu ci i cat
Iiiil salu ninsat do scaril. Si adauga:
- Si hi binc cal, orice-a lace, flu am sal pot rilaplilt
buntStilo tale fa,A de fiul tutu. Die, tatr-un sfiriLt, niLdaljdulm
cal al sal piimeti pUnts i sarea gAzcluhii noastrel
Ci hagg Hussein thpunse:
Pe Allah, o, slalpine iii mcii, gilzduirea Ia tate de
bunk seamS o gSzduire aleasal, da cmii aaj putea cu a-n
primesc atunci cind, meal de multit vremo, rn-am legal vu
juralmint sal flu mA ating vreodatal do mlncSruri giltite vu
sire, l sal flu gust vreodatA din aceastal mirodie?
Jar All Baba rspunse:
Nu esto nimic, a, hagg binecuvintat, nu am devil
a punca voabA Ia buctitlirie au bucatele am sal Lie galtite furS
aan .i MrS nimica asernonea!
Si-atita stArul pe lingal negujittor, pinS CC II sill sal lotte
In nesS. 51 nuniakieclt dote fuga s-o provesteascal pe Mng:ma
ak nu carecurnva sit punS sate In mincliruri, $ sal
gitteascal anurne In seam accea toate bUcatele i toate urnpiuturilo
i toate aluaturilc fAtal ajutorul acelel mirodil do
rind, lair Morgana, pinS pcste poate de mintS de groaja
naspetolul fatal de sate, nu tlu pe ce seamS sal punS un
gust atita de ciudat l Incepu sal cugeto Ia o asomenea
treabal. Da nit uital s-o iniinteze pe bucaltArasa aritpoaicA
sal so supunal porundil oade a stSplnului lot All Baths.
Tue dnd bucatele furS gata, Morgan le puse pe tilvi W
11 ajutIt pe robul AbdaIlah sal le care In sala de ospc4e. 51,
turn din urea ci era tare Iscodelnicit, flu pregetal sal yepcmcia
vreo douit aruacaltwj de cclii, din clad In clad,
Inapre oaspetele care nu avea pe plac sarea. $1 cind masa
se stirsi, Morgana pled spre a-I lAsa pe stilplnut All Baits
sit tithluiascS In tihnal cu musafirul situ poftit.
Da, Ia vrme de un teas, feti4cana at lvi larkl Ia
intrarea In sailS. Si, spre mares ncedumerire a liii All Baba,
era Imbralcatal ca o dinluitoare, cu fruntea laghirlAndatal vu
jechini de ant, cu gilul Impodobit en a saM de boalxt de
dhilimbar galben, cu mijiocul strins intr-o centurA de zak
de ant, 1 cu brAjiri de clopoei de aur la Incheieyile
mliniior l In gleznele picioarelor. lair Ia centurA ii atirna,
dufl obicciul ditnfuitoarelor de meserle, jungherul eel cu
miner de jad d cu larna lungA. IncovolatA i asci4ilA, care
s1ujete la preluminat mi*crile danjului. tar ochli ci de
gazelA 1ndrgostitA, cci atita de marl din urea lot ci atita
de adinci de sLrfllucfre. erau ulungi$i virtos cu kohl negru
pinA in tImple, hi tel en ci sprlncenele-i inUnse ca un arc
ad napraznclor. $$i, ImpodobitA ci dichisitA Wa, InaintA In
pcq4 bAtuji, dreaptil intru totul ru stuff In vlnt. 51, pe
urma ei, intril robul eel tinr Abdallah, jinind In mina
sUngil, In intkttirnea chipulul, a dairea cu geamparalele
scintetetoaro, pe care k zdrAngAnea pe pai danWlul, cia
uor do tat, In a tel numal cIt sA Insemneze pasil $ovarAei
sale. 51 clod ajunse dinaintea stIplnului ci, Morgana se
plocA ginga , trA a-i cia rAgaz sA se dezmeticeascA din
niutala In care Ii cutundase intrarea aceca nea$eptatA, se
Intoarse Inpre tinirul Abdallah i Ii tAcn un semn ucor
din sprincene. $1 deodati bitala dairalei se Inteti Intr-un
pas spornic, ier Morgana, lunecind ca o pasre, Incepu
dar4ul.
51 dAnjui tc4i pali neosteniti, i preluminA toate chipurile,
aim n-a izbutit vreodatil, In sarainrile nici unui rage,
vreo dAnjultoare de meserie. $i dAi4ul cum poato numal
dinaintea lui Saul eel negru de jale a Ii dilnjuit David
pAstorul.
5i dAntui dai4ul alurilor, dantul nAframelor i danjul
clornagului. 5L dlintnl danjurile evreicelor, i pe cole ale
grecoaicelor, ci pe cele ale etiopiencelar, .1 pe celo ale
persiencelor, 0 po cole ale beduinelor, en a uurAtate attta
de mtnunat melt hottitit! numal Balkis, regina cea IndrAgostit
de Solciman, oft mat putut sA dllnjuiascA In tel.
3
Si, dup5 cc c1uintui toate astea, i cInd inima stiipinului
ti, i inima fiului stpinu1ui ci, i inima negujtoiu]ui, mo
Ii.) I L ) flU 111 (1 S( lint un CJ( p isii . ix]
Hpii de nidiiea liupului ci, atunci mncepu daniul
eel and a a at jii nghruiu i. In tic uvit, tiiaind deodat
airna dauii1i din tcacai de ugirit, i tic kid i oa i
gingiic ii do foe, in vuietul tot mal spnic al daiiaici,
se repezi, Cu jungheiuI ameninlatni, i.sucjti. mJictic. pa
tim is piirisa si s.db ili i cu othii fulgci irid si p a
de nite aripi cc nit so vedeau. mr amenintarea aimci. xc
Intindea cind insprc un vtj rnai ncvzut diii vzduh, i
cInd so Intorcea cu virful inspre smnii cci fiumoi Ui uop
landrel Imptimite. Jar cci dc fa scoteau in acele clipe an
pt lung do spaim, atIta de aproape prea inima dniui
toarei do vIrful ucigac Fe urmi, meet, Inect, tremurul
dairalci so fcu tot mai domol, iar btaia ci sezu SI so
topi pIn Ia tcerea dep1int a pielei cea .risuntoax e. Si
Morgana, cu pieptul sltInd ca un val do mare, so cpii din
dant.
i so Intoarse Inspre robul Abdallah, care, l.a un alt
sema din sprIncene, ii arun.c, de Ia local liii, daireaua.
lar ca o prinse din zbor i, risiurnhn.do, so sJiiji do ea ca
do un f,aiera do Iernn spre a Sc duce so mntindt dmamtea
color tre3 priVit0r i. s le ceari, dupi. datina 12()f ci a
dnu.itoarc1or, miri.nimia br, lar Ali Baba, care, racar
ca ncrnuitulriit oIeac do fapta n tepiat1 a ]ujniceJ
sale, c sase cucerit do atIta vrajii ci de atita milcatrie,
it u 1( i tii o Hal d ur r ci w c T ii ? Tot ij ii -ircu
o temenca adi.nc i cu un zImbet, i. I.n.tiase d.c.caua
insore Liul Jul M &hn, csi.e ft racu puin daac doclt
tatIJLL
Atunci, tinind mereu daireau.a n u:kia st1ni, o
oaxpc.tx1u care nu HVOU pc piac a:.uL;.a. .i h. i.tussei.ii ii
acoaxe punga ii e progti s scotoceaxea in 4aJ..up
gologan. spre ai drui aceiei dntuitoaec atILa do vtednice
de doril. cinci cleodala 1V[org.ana. care c dase doi pai
irdrit, sun inainte en o pisic slbatic ii Inlipse In
inim.pina In strn.a plasolelor, jurigheiul tepezit Cu mina
dnoapi.. Si hagg I-[ussein, Cu ochii dintro data cufundal1i
In gdvnfl(lC mi, CUSC gura n.apoi o Inchise, deabIa rn
scnind o urnalate do suspin; pe uirn so nrui PC chilirn,
en enpunaintea pie.ioarCior si cu trupul fu dc suflare.
Ian Ak Raba xi iecioiosau. peste msurt do spiinin
a I si du I iii HI i, Sc lepezila In Moigana care, fi1CHi c
Urnunind (k lUlbUlaL(. it(.rgca po alui de nLtasE jan
gkeiul insiiItIat. i, intrucit Ci 0 socoteaU cuprins do
zticflcHia si de nebunie i o Indcaser do niIn spre ai
sinu ge .1 u.nghenu 1. en Jo spuse cuglas 1initit
- OS stapinii mei, miire lui Allah eel carele a in
diumat mina slab a urici copile ava rzhune do cpetenia
vranuSiI(r votri ! Ia vedeti dac mortal acesta flu este
negu1toiu1 do ulel, insui buIibaa hararninilor, cu chiar
ochii Iui. insul Ce nu vroia s guste sfInta sare a gzduirii!
$i. giind astiel, despuie de mantie trupul do pe jos, i
lasa s so vad, de sub barba cea lunga i do sub sttvesteala
cu care SO iflVaiUiSO anume, pe vrujmaLIl cc le ju
rasc nimiciiea.
Si dana Au Baba CUflOSCU in felLil acesta, n trupul
fca do vial al lui hagg Hussein, pe negutatorul do u]ei,
stpinLll chiuputilor i cpetenia dellilor, pricepu cii, pentru
a dou oari. nu5i datora izbvirea lui i a tuturor alor iui
decit creclintei pline de grij i vitejici tin ccci IViorgana
Si o SInin.e Ia piept, i o siruti intro amIndol uchii, i
Ii ZISO. cu lacnirni In gins
- 0. Moigana. fat,a mea, viei tu, spre a-mi duce fer
circa pIn peste marginile ci, sii intri pe ttdeauna in
ricamul meLi, miiitIndute cu fiu men, fliciiul acesta
frurnos Cli colon ?

95
1tI IVIorganti siwut rnmna lui Au Baba i rispunse
Pc capu i pe ochii mci
i nunta 1vlorganei Cu feciorul Iui All Baha fu cetluiUi
fir bav, dinaintea cadiu.lui i a marGorilor, in toiul pe
trcceiilor i al veseliei. Jar trupul eipeteniei hoi1or Lu
ingroput tainic in groapa cc s]ujisc do moirnInt i sotilor
lui de rnai inainte Lie el blesteniat!
i, dup Insurtoarea i:ui fccioiu-su...
mnd povst.ea ij ns 1(, h&rtza(1a vzu oii i d
sfos, tiiu.

Li iri1r- 0131 sule yaizeeeu nociple

..i, dup Lirlsui.t&)alx\a Jul iuciornsau. All Iba


cure prinsese Ia minte grija, i care urma (icac unia nu.mai
povetele Morganei, i asculta cu luareaminte toate Indern-nurile
ci, se feri o bucat de vremc do a mal ti-eec pc Ia
peter, de fric s flu dea acolo peste cci doi hoti dc-a
ciror soart habar nu avea, i care in fapt, precum tii, 0,
proafericituie rege, fuscser hciuili din porLmca bnii
baei br. Si riumai cind trecu a.nul, i cind se sim41 intru
totui Iinitit In privin.ta aceasta, se hottil a se duce, in
tovaraia fiului su i a iseusitci Morgana, s mai vad
petvra. Jar Morgana, care Iua seama la toale cIte Intil-fiC
tU pe drum, cInd ajunserti Ia tinca vizu c tuiaruri.1c
i buruienile astupau pe deanhegul poteccaua ce-i d
ocol, i, pe dc alt parte, c pe pmlnt nu so afla nici o
urmhi do pas Ofl]efiCSC i C1 4) ieiituri de cal. 51 Ir4elese
di liflieni flu mai trecuso po ae lo do m oil i V come. 5i ii
spuso tul All Baba
- 0, talcA al item, nu eate nimic !mputrivL Putein all
lntrllni, fin a avea de Infruntat nick o primejdie acolo
tnlAuntnu!
Atunel All Babe, tidlcind mmii tnspre ua de piatri,
rosU vnaja, zlcind: ,,Susam, desciilde4e I $1, Intoemal ca
odlnloani, usa, supanloduae Ia cole tel vorbe, l ca
rn1catA de nlte slujitori nevAzu, se deachise din chum
atinca a! 51 lisA trecere alobodA In! All Baba, hit fin-situ 1
tlnerel Morgana. $1 All Baba mit aminte cit lntr-adevk
nimic nu se schlmbase de cind fusese can din urmA datA

In tA, l se sin4i tare mindru sit ante Morganel 0 u4ulu1 at bogAle de basin peste care ajungea acuma
vistler.
$1, dupit ce cercetarit toate din peerA, umplurit cu am
51 en neatemate eel trel sad marl pa care II adusesonA, .51 se
Intoarserit aced, dupit ce Lu rostitit vraja de Inehidere. ),
de-atunci thathte trAin In tihnA 1 In huzurunl, folosin
duse en chibzuinti 51 en slbuhflA de bogijille ce II le hit
nizise Atoatedittittorul, carele singur el ate mare 51 darnle.
$1-aqa All Baba, tiletorul de lemne care nu avusese decit
ti-el miganl drept toatit averea, ajimse, datonitit unite!
sple 51 blnecuvtfitiril hit Allah, omul eel mal bogat 51 eel
rrial slAvIt din cetatea NI de banl. Or, slavit Acelula
carele dirulee LAnA a se zg2rci umil4ilor pArnintuhil.
Si tacittA, 0, pxeaterlcltule rege, until Seherezada, tot ce
ttu despre Intimplarea lid Alt Babe j a relor patruzreI dc ).
Ci allah eats mat Uutor I
Ear regele $ahrlar zies:
De buM seami, 5eherezacls, latbnplarea acekala cake
intlmplarq ulultoare 1 Ear ttnllra Morgana nu-qi are seamAn prIntre
kmelle deacunia Tar en 51hz blue asta, en care am Lost ae
volt a porunceac a se tla ,cspetele tuturor st1cateicr din asnamE
meu.

$1 5eherezada, datA-i vku pa rage cI-1 51 ncruntase apnlnreana


Ia aces amintlre, 51 ci se attrnlse amarnic Ia scale lucrurl
trecute, dete zor si Inceapl 0 aiti poveste, spunind:

II
TNTfLNW[LI Liii
AL-HAS ID PE PODUL BAG DADU LU I

1VI i H pVrsI ii, ( 1C4C al Vit HIWI. ), CU uuni d p


Capul. mu. Ca eini iu I Flatun AlI-Leid, ealilul aib
i\lIah nliu niloStiiIC sale ! icise inLio bunii zi dii
palLdul 1L1I. in tovaiaia viziiuflii C iatar u a spalniulut
lV1uurui. amindoi sIjves1i i, ca .i califul, n negut1atoii cle
va/a din cct aft. 5i toemax jUflSCSC cu eila podul do piatri
c. leag cole duua maluri ale Tiiului, cind vzu, siirid us
Ia paniint, Cu picioniele StrlnSe sLib sine, chine in intraria pe
)CI, un orb de o via;I tare batrina. cure cerea do pornana
litru Allah de Li COl Ce treceau pe calea milcior. mi
cali WI so opii din preumblarea sa dinaintea caliculul eel
baum i pU.SC on diane de aUI in palma pe care u inljnsose
oela. Tar eeictorul. eIncl ealiful dete sai U1flWZC diumul,
II pririse do min repezil i Ii spuse
0. dainicule faeal.or de bine. intoarca-l,i Allah lapta
aceasta a suiletuiui tu mflos cu cole .rnai .alesc dint.re birie
cuvIntar.ik sale. Ci rni rug lie fierbintc, pin a m pleca,
sa flu CaIeeumVa a ma 1.ipsi do mila pe care io niai eec.
Hidicii-Ii mba i tiagemi un pumn mi o palrnCi
PeSte uicche.
i, grilind a, isLi raina pu enre a nca. pun Li u ca
thinud s poat s$ii tr.ag paima ccruUi. Ci, <ft 1.eamh cm
accia s1 rat pIece xnai d:cp.a]tS ICUJ ai .mpi:n ign .fli
g.rij s] .npUCC d.c puipacria car ]ixrigLi a mentjci..
IJaca VZU daci auzi una en a**;a., rai:Uu1 .r.rna.if. tare
flCd U3nCrI1 $J 11 SVSC 027bu]UJ
0, mOSUiC)103C c rn 4i]af -.i u
lale. Intrucui accia caxe lice jxinxira in jUl AJL rat sc
i:a3e sLii spuibexe cuniva fiurrnisctca, umi]irdui pc -rJ 4
&a bucurat do pofl]ai::a aceca. Thi Sapta unitI Th LiTC nid
mndenini si to aUP.LJi c.sia ur. I uau nevre3r] dr

ii., . iia] astlti. CzUiu? i;Nue a rnui;L51.1;.r, :ere i


riIi iic orb :di* den diucnuL Ci ii Iacua ac iuair iLux a
1< scatna do iuarcaamiratc a cx b:iI 1i. uflfl, hiu:.raci nj_.
alIcia calilu.Iui, Thcu In rindu-i a rrc;ra :aut en rend. xnni.
botibi1ii, en au n] snipe. ii rise
(, (ia13i1C11]C sLiipInc ai xxxen, ira!.ti *t:ii..]i i cc
chi )AYcc. r nil ax i ncle 3 lc.xrm Sr I it
hi ate and cia paina .aoeea pesmr urcc]xc., )31Lmir;i;r flail
L ia c2J al pOtrth:fla iradxat. Cud nx; pci fru. at I rica accI.
ii u ci cc a L s nit C H i ti 1
Ii 1.31 fj)Th1131 tOil, IUix Aita_n a.. an ru :1cc a ho 1 & u kn2i a
fl carri lain Inca. dtnnin a H 4./Ha oat 1 f\rjP.
.rafi.
Jk: urrnd IjLIdu
lDatt Ii xi id3. a d..axrac ai4n.a, ;.sii.n3 j4Jcn
ladna rmeu, nu ri xnixc nini) d.c rI ph4 to.
Li. cHili al is 21,. ..,N i.. nan Linac dadt in r 1
tti utOLf; tIs 3 13; i. I:.u <Ic Sn 1{JJC Lii cit ci n iH;Tii.rii u,r b P
cern nc cii rtra px<:ci I cirp4t n tare :s;.h cc.]: ii wir.at
Li aQ.. Lurilcir. , r3 udep :cricj.pci 1 tu:rui cc
H ) I. 1 tn c,( i ri rltr 1 % clrct
111 a I iif.J.tlcl.-i iii 1 idluiJThd .nflirfldOU1 m linde I api 0 our
)t a, c It 0; ruin. ca1iiu]u:i Ion u hnrc 4ci.Licrjie.
Si A1-Rw4d, slobozit astfel, sd indepirti cii cel da
tovarki at sM i Ii zise liii Giafur:
---Pe Allah! povestoa acestul orb trebule sit fly o
povesLc cia-a minitrilea, mr pifania lui o pianie tate ciudatik!
inclt dii; Intoarco-te lii ci l spune4 ci vU din partea
ernirulul drept-credincioGiklr spre a-i porunci sit St
affe mime Is paint, Ta ceasul nigitciunli de dupit-amlazit.
Ian Giahar se Intoarse in orb l il spuse porunca stpinulul
situ.
Pc unit yen] iaril In calif. 51 nIci flu fitcuserit ci bine
ci4iva pai, cit i zitrinit pe partea stingit a podului, sLimi
aproape paste drum de orb, un alt ceretor, beteag do
arnindouit picioarele Cu gun ruptL Tar Massrur, spa--
tarul. lii Un aemn al stitpinului situ, so duso in ologul de
cele douui picloare $1 Cu gun strlmbit, ui ii deW pomana to
fusese scrisit Ia norocul lul, pentru ziun uccea. $1 ornut
sititit capul i Incepu sit MA, spunind:
Ilci, unihahi In toatit viaa mea de dascill de couI
flu am ci$igat atita cit ml-e dat acuma sA prlmesc din
mina ditmniciei tale, 0, stiplne aT meu
1st A1-Raid, care auzlse rispunsul, se intoarse Inspre
GiafarI ii zinc:
Pc vk4a capulul meu I daci acesta4 dascill civ
datA a scipittat de-a Nuns sit cereascit pe drumuri do
bunk seamit cit povestea lui trebute sit tie o poveste gmravi.
Du4e degrabi l. poruncee-l sit se nile mIme, 1%
teasel orbulul, in poarta pahatulut meu.
Si porunca fu Indeplinitit. $1 1$ urmarA preumblarca
mat departe. Cl nici flu apucanit ci sit so depArtete blue de
clog, cit 110 au4rA turn cherna cu strigitte marl binecuvintAttle
asupra capulul unul eic cc so apropiase de ci. 51 s
uttanit lntr-acolo, spit a veclea cc treabi putea sit tie. $1
vAzunit ci e1cuI, tulburat cu totul, Incerca sit so fereascit
tie binecuvlntitnile si cle iaudele ce-i nu aduse. $1 pnict
pur, din vorbele ologulul, ci pomana pe care eicul toemat
i-o dairuise era IncA l nial mare decit cea a lul Mass11w,
i-at1ta cit bletul om flu mat primise niciodati una
asemenea. Tar flarun Ii mirturisi hal Glatar inirarea sa
de a vedea ma om de rind dind dovadi de o lrgime de
mIni mat mare decit chiar a itt!, l adiugi:
MI-ar plicea si-i cunosc pe elcui acata 0
cercetez pricina. fliotimlel hit. Du-te, dar, o, Giafar, 0
spuue-I sit se InfA1eze dinaintea noastri, in dupit-amiaza
de mIme, l.a ceasul oztiiiui ci iii ologuluL
$1 porunca fit lndepiinitL
$1 as gAteau sAil urnieze drumul, cind vzurA inaintind
pe tin alal fainic, cum flu pot si desfoare de obicel
decit regli suitanfl. Tar In fruntea alaiulpi mergeau nlte
pristavi ciWrl, care strigau:
Faced bc stiplaulul nostru, solul like! preaputerniculut
rep at ChItalulul, I at fiicei preaputerniculul rege
a] Sindului at Tndului!
Tar In fruntea alalulul, pe un cal ce-cl videa solul Sn
fell aim as rotea In doui picicare, strilucea tin eroir
poate ci flu de rege, cu o Infiticare plini de lumini ci de
nairetie. Tar nuinaldecit In urma liii veneau dot ask! cd
purtau de tin cipistru de mitase albastrA o dm111 Infotli
zetA mkiunat IncrcatA cu tin palanchin In care cedeati,
una de-a dreapta aita de-a stinga, sub tin pelog de atiaz
n4uInchela
ci cu 1 acopercuiti Cuotinceati
Iacmac dedo
mitasiclntire
nirlmzie, ceie doulcctinerctntau
e dcmnfle, soldin
il e clalAutele
Are$uluL Tar alalubri se
cu InfArl nemalvizute nlqte cintece lndienetl P
chinzectL
lar Harun, minunat ci nedumerkt totodati, be spuse
sotilor sit:
laciti tin strAin de mare vazi, aim arareorl as
iveac In cetatea mea de scaun. $1, mAcar ci p1111 acuma
am primit pe regll 0 pe prIntli ci pe emiril cel mat falnici
de ps pimlnt, ci mubte cipetenil deale necredinctodilor do
jet
pe.ste mr.i, iar cei din taia hineilor i cci din phi1e de la
captul apUSU1UI miau trirnis soli i crainici, nici unul din
tre toti citi i-am vzut nu se puteau asemui cu acesta ca
strlLICirC Si ca irUmUScie.
PC urm se intoaise Inspre Massrur, sptarul su, i
ii spuse
IJu-te de sIrg, o, Massrur, i inete dup alaiul
acesta, ca S vez ceca cc este de vzut 51 s te Intorci s ma
liimureti fr de zbavi, Ia palat, dup cc vei fi avut grij
s-l poftcti pe strinul acela falnic s Se Infttieze mime
clinaintea mea, la (easul orbulu.i. al oogului .i al cicuIui
cel filotim.
i, dupii cc Massrur plec s Implineasc porunca, cmirul
dieptcrcdincioiior i Gialar trecur intrun sf
poduL Da nici nu ajunser ci bine Ta captul lui, c i
,aiui, in mijlocul rneidinului cc ii se deschidea d1nalnte,
i care slujea ca be de intreceri Ia aruncarea cu suIita i
Ia chirie, o mare strInsur de oameni cc se uitau Ja un
tinr Iare PC U iap alb ii frumoas, pe care o mina in
goana mare dc o]o pIn cob, chinuind-o cu lovituri n
prasnice de bici ii de pinteni, fr de ragaz, i In aa fel
Ca iapa era toat numai 0 spum i un sInge, jar picioarele
5i tot trupu-i erau cuprinse de tremur.
La privelistea accea, cailful, care avea dragi caii i nu
Inclura s lie chinuiti. fu pIn peste msur dc supat i
ii uitieba pc cci cc piiveau
Pentru cc sc pourt tInarul acela mntrun chip atita
de crunt fat de iii pa accea IlU1T1Oasa i supus ?
Jar Ci rspurLseL
Nu slim, i numni Allah tic ! Da In ficcare zi. tot
Ia ceasub acesta, lb vedem pe 1mnu cum Vine Cu iapa lul. ai
noi slain i ne UI tarn Ia tot fiamintul acesta neomenese I
i adilugari
La urnia mmci, este stapin Icgiuit pc iiL]3t lui i
poatc si se poailc cu ca curn ii place.
Tin Harun SC intoarsc Inspre (1 iafai i ii spuse
Las peseamata, o,Glafar,saaf]idelatmnrul
acesta prichia ce-I lndeamnI a-qi chinulascA aa lapa
$1 dacil n-o vita sA l-o dezvlluiasci, ma-I cine qtl
qI th-I ponmceti a se Infeze dinaintea tea, Ia ceasul
orbukd, al ologului al eiculul cel filotbn al cllretplul
eel 4ain.
-$qk,far rspunse c ale I cA se supune, tar califul
11 lAsi pe median ci se fntoarse singur Is palat, in aiua
aceea..

Clad poodca :3Jn( sjri, i$dicrccida ;cu nit-il aJld qt;


bfiaap, tcu.

Ci fe-a opl sste yaized tuna noapte

..Giafar rspunse cA aude cA me supune, tar califul


II lath Ia nieldan l me Intoarse shigur Ia paiat, In zita
accea.
Or, a doua zi, dupa rugiiclwzea de Is amkr4 caifful
IntrA In divanul de tihi, tar vizirul cel mare biatar aduse
nunuddedt dinaintea ma pe eel cinci inl pe care ii lntilni$eral
In ajun pe podul de Ia Bagdad, ci anusne pe othul
care cerea all tie pLtlmuit, pe ologul dasdlli de ccoali, pe
qeicul ccl filotlin, pe dAlAretul de raeam mare pe- urnia
(i%FllLa se clntau cfntece indieneti 0 chinezectl, pe
cuidaul stkpin al kjwi bAane. 3l, dupA cc tu.cchwi se te
menirll dinaintea scatmului imptirlltese 1 sAnstarA pAm
mntul turn so euvine, califul IC LAcu mervin u capul mA me
ridice: bar Giafar ii rinclul ft-urnos mini iingll altul, pe
chilim, Ia picloareie jetuluL

103
AtwicL Al-Raid so intowse dintru-nLuL lnspre tinirul
stpto al lapel celel albe .,i Ii spuse:
0, tinere care te-al ariltat led atita do .neomcncs
ft4 do mindretca accoa do lapA blunA, coa atita do Snpusil,
pe care cALAreal, pofl sA-mi spiii, ca sA tLu 0 oW
prpuMA
icina co-ti Indomna suf l e t u l sA so poar t e i n t r - u n
Ia sudulme cu sudalme i Ia lgvlturi cu lovituri?
chi p a*a do cr u nt f at a l do o vi t A f i l M gr a i , car e nu poat o sA Hi s -
Si all nu-mi spill cA to purtui qa ca 8-0 Inveti at ascul(area
on ca 8-0 domokti. Intrucit eu In vh4a mea am
dornolit i am ?nvlflat Cu fniul a sumedenle de annilsari
do iepe, da niciodatll nu am avut trebuintA sA chinulosc,
fltL CWU fAceal tu, filpturile pe care le strunearn. $i sA
nu-mi spui CA Iti hAflutal ua Lapa & sA-i vcselei pe pi4
viLori; tntruclt flu numai cal pniveli4tea aceea neometuasdll
flu-i vesoloa deloc, ci Ii supAra, ci rn-a supArat 0
pe mine odatll CU el Si nu malt a lipslt, pe Allah! sal flu
mA dau in vileag ste to pedepsese dupA cum 14 so cuverica,
0 sal pun ca$t unei privelLti atita do amarnice
Vorbette, dar, LAM a min ci fArA a-mi ascunde Intru
nimic pricina purtilrli tale: Intruclt acoasta4 singura cab
ce4i rmlne ca sal scapi do minla mea ci sal-mi intni In vole.
Ba chiar sint gata, dad istorisirea to are all mA multumeasdA
i dad vorbele tale au all-U acopore purtarea;
sint gala sal to Lent 0 sal uit tot ceea cc am valzut supalrAtor
In fc,Iultuiudoatepurta.
Clod auzi vurbele cuilfulul tinalrul stalpin iii iepoi albe
so NeLl galbon de tot ia chip i lAM capa-zi 3cm pfwtrlnd
tcerea, vldit In prada unei tare marl Incurcilturl ci a unel
mlhniii ftlrA tIe margin. $1, Intruelt ralminea aca mat
doparte, stlnd neclintit, LAnA a lzbuti sal rosteasdal un cuvlnt
pe cind lacrirnile Ii iroiau din 0cM i i so prolingeau
pe plept, califul schimbal glasul fafal de ci 4 mat nedit
menltcaoriclnd,Iispuseeugralctulce:
0, tinere, ultal cal ccli de fatal cu ernirul drept-credinciosibor
ci vrnbocte aid In depli.nal slobozenle, ca ci cum
ai ii intre prietunii ti, cud vd .bine ca povestea Li tre
buie s lie o poveste destul de cuudat, Tar pricina purtril
tale a pricin l ea destul de ciudat. Tar cii ma juruiese
PC harLUtle strmo5ik)r mel eel falnici c nu ti se va Pace
.nici Un ru.
Si, Ta rlndui, Giafar iICCp9I sAi. fac tinrului, cii capu
i en ochul, nlte semne vklite do imhrbtare, care vroiau
s spun limpede ,,Vorbete Cu taat Increderea. 51 nu-tI
lie spaim do nimic.
Atunci f]cul Incepu si dobIndeasc iari rAsufhirca
perdu.ta i, rid icind eapul, mai sara ui a cia ii pAl
ininttil intro rnlinite ealifului i SpUse

JN)VIO4T1/\ 1INAIWfU1 S1APlJ Al (EIVI 13ALANID

AF1, o, omire al drept-eredineioiTor, c sint om de


vu xII in mahalaua mea, unde ml se spune Sidi Ne.man.
Tar poves Lea Care-i povestea mea i pe care, Ta porunca ta,
am sti ti-o povestesc, este o talri a credint.ei musulmane.
5i. cit-ar P 1 acrisa CU acele pe coltul dinluntru aT ochiui:ui,
ar slav rio Invatatura oricui ar citio CU suflet iriutor
.nminie

Si tnarui tAlcu a elipa. spre ai strnge in glad toate


amintirile, i urni

Cud taiemeu a mwit, mia lsat do motenire cee


ce imi scrise.se Allah. 5i am VAiZLIL Ca milele lui Allah
asupra capului meu erau miii multe i mai alese deck
si-ar Li rivnit vreodat sufletul meu. 51 am niai vazut, pe
deasupra, Ca dintr-o i plri in a dorm zi, arvam pomenit
a 1 1 omul eel mal bogat l eel mal de vazd din mahataua
men. Ci viata men cea noiuui, departe de a mA face rnIndnx
si ingInriat, nu fAcu decit sA aporeascA in mine gusturile
mole tare slatorrileite dufl tihn5 cii singuratate. Si trAil
tor
ma &parte buriAoee, firitisindu-m In Loate dtmtnee

delaAflahclnuamnicogrljAdecasliniclobeleape cap. Tar In fiecare e ar lint ziceam: , Ya Sf41 Neman, ce nsrsratl 1 ce )izSti A4 viata ta! 1 c plcutl4 but.
ucla I
C, Intr-o buM zi, o, doamne al men, ml dqteptal cu
un jind nlprqnic de neln)eles, de a-mi schimba nuinaldeck
vials. fjlndu1 acela until In aufletul mets sub chip
de tzsirltoare. i ml Micai pe clipi pe det, miclnat
do frlmlnWi ]luntrk al mmli male $ zicIndu.en1: ,,Au
im ti-i ruline 1* ya Sf41 Neman, .1 trl qt aa, singur In can aceasta, ca an acal In vizuina lui, NrA de islet un
millet duke a]turi tie tine, NrA de un trup pururea
proaspit de femele spre a41 neon ochii, ci fin de filet o
sirntire csskl, awe si te fad al pnicepi ci trMe cit ado-
viraL din satlarea Ziditorului tin? Au tu aepfl, spre a
degusta nunli feUcanelor noastre, ca anti si te feel neputinctos
0 ban tie-a binelea numai Ia a nea lAnA do-a

putea?w La aoeste ginduni Sntru toW). flretl, cc ml so Inflticau


pentru iratlia oarl Sn mlnte, flu mel jregetal a uzma Indomnurlie
aufletuiut dat fund ci sufltul ate lucnea stint
ci ate dorunlie Jut catAa 11 Implinita Ci, fntnuclt na
cunoteam nick 0 femele peitoreasi care si-in! poati
gist o s4ie pnintre flicele eamenilon de seami din mahaJima
inca, oni pnintre cele ale negutorior ccl bog4t din
suk, ci cam do aitmintenl eiam tare hotlirit si intl bison
zaxma pe itzutck, adici dlndu-ini sean at ehiar ochit
met tie nuril ci de Insuqirile soUet mete, i neurnilnd ciatinacareceresiLnu
Uiobrazulce1eicucreteInaonl
deck mimal dupA ce senetul a fast scnis i dupi sItUtorkea
nui4il, ml hotiril si-mi akg sotia numal difltre
noabele ale fnpmoaae care se vind i ic cumpini Ia mezat.
F)i 1q11 tumaideclt din can mea ,i rail indreptal Inspre
sukol tie robi, zic.Inu-mi: ,,Ya Bid! Neman, ehibzuiala ta

108 1
esle minunat, dc ati ua o sotie dintie cupilandrele oab
in bc dca cauta o iegItur cu fetele de neamuri alese
Intrucit aia scapi de mute supLri-i i de .multe belele,
nu nurnai fei-indute dc-a avea in clrc1 nearnurile cole
fbi ale suwi tale, lar asupra pintecelui tu pi-ivirile puru
i-ca poncie ae mamel sotte tale, do bun searn vreo ba
ti-lila oti-vita, iar pe umeru tai povara fratijor, mail i
mid, ai sotici tale, i a i-udolor, btrmne i tinere, ale sotiei
tale, si a iegtwilut- sciitoaie 51 re.}e CU socrul tau, tatl
so id talc. ba lricl i sn dcpa-i (.Zi de Ia tine si ciclelile
(:c-nrw ma din pari.ea unci fete ne oarneni cu st ni-c, ce
RU WO sn prcg(te, CU oliCe pri l.ej. s Ic fac si simti c
en csle dc vil, lun-al. i cd flu ;.ii asu.pia ei nici un dt-ept
si nici 0 putcie, i cii nu dl fatd dc en decit datorinle, i Ca
1 SQ CUVIfl din paitc--t i bate cinstii-fle toate siujbele.
$iatunci chiar CU ii SU lot poti s plingi dupd viata ta de
burlac ii si rnuti degetele piriU Ia sInge. Pe cind, dac
ni sti alegi ta mnsuti o otie, cei-cetatU de ochi tUi si de
degetcie a1e. si care sU fie frU de neamui-i si numai ea
cii fi-urnusetea ci, Iti iimpczeti rosiurile: ocoieti 1flCUIC
1 UI-i Ic 51 Ui tunic foIoeeIe casrncei fUrU a avea i nepl
Ciii Ic ci ! Si nutit ast fcb. in dirnineata aceca c-u asemenea
gind ui-i. o. em iie iii ci iept.credncioi1or. a) LiIISCI In sukul
cft ivabe. spue ami aiegc C) so1ie plicutU en care sU mU
ha-, in ci iilee ii c dc t)fl Ic .SO1L1dI Ic. d i-agosl en impUi-tUit
$i bili(c-UVifltalilc ci. (iwi, dat Ifind cii din fii-ua IT1Ca JTI
snuin 111 sRiic de duii. iivnenm din IonIc pulci-ile aide
sa 14ascse in enpila cc i.iveuYI su alcg insuirile sulle[.uiui
i ale lupului caic snun IngadUlasca a icy an nsa pin
clobiazile agun 151 kd!( ii cluioic din Care inca nci eheltu isern
fl (1 iiii( I ) bucUt ica p Rid 0 faptu i-a Vie.
Oi-. zion aceca cia tocmai zi dc tug. si toe-mid fuscse
ad usa La flngc!ad () maim piunspata do fete cliii Cue-asia,
dn Ioiiiui. din lnxut&e cole de mal In Miazanuaple din
ii ibf)ia din Ti-an. cliii K01iSan. din Aibi. din liii I.e ri
mm ki. dc p marmuu anadulian de In Sciend ib. de Ia md

107
do Ia Chital ha und ajunsel in nnjIocUI Urgulid, nIlsilil i
teJ.viii si orinduataa aparte I eluritele marlin, spre a in
atari tulburrfle cc Icar Ii pricinuit amestecul atitor
i.wam i.ni osebjie. i in. iecare din tre cete, liec;arc fat era
at.::tL binc Ia vcdeie, in asa chip ci s poatti Ii cerccbatii
itt kM 1c a ci fiecare vinzaic sa iie incfr rita rt
rnti CmSllt i] flRU lana irieIacune.
Si nIa uisrta - ca nimenea nu poule sit scape tie ursitu
u.; ! -- ci fl.5ii mci cci d.intii sit se indrepte do j sine
;RHWt ceara do fcticane venue din Insulele do .a Miazit
n451jYLe.
do aitrn.tnttn,.paai flU n sar Li indreptat nickiccurn
Je.;it t;.ine Inspie pat-tea aceca decit riumai cit inspre pa.rtea
ict:Ca 4chii mci so i ndreptascra nurnaidecit. intrucit ceata
atcea $0 IidWa tiJ}fl1 CM clot Yflfli ID I LlflADcatO din preajznii
pn cli 111 it ti a nn&io t\ di c tIC pica ith
g.athcne ci aural, pcste nite trupuni tIe o albeatit do argint
;.wprihitnit. Tar feticane1c In piczoarc care alctuiau cCa12
attica semitnau Lire ciudat intro tile, aa curn nite siren
searnitnit cii sunorii.e br atunci clod sit dintr--u.n taUt ti
dintno maid. i toate aveau nite ochi aibtni ci pt-ia
zeaua iranicil. atunc cind este toed roud do piatnd...
Cind noVe->lv -&ThSt dl.. SkthP; (ZdLli .izii znril . Siid 3
siu. tc-u.

(i I;itra op Nate .saizeci tz an;a flOG phi

..pentzeaua iranicit atunci clad osLo mcii rout do


piatrit. lar cii, ti, dciamne ai meu, care in viata me-a no
n.ai avusesern pnibejul sit viid nite puiandre do a inuniu
seo aiLa de ciudut, ciam udilt. i irni simeam sufietud
cum zbura din .piept inspre priv.e[iiea aceea tuIburtoare.
i, ptstc rst.irnp dc un ceas, neputmnd .ajunge sn-ii oprese
icgerea Ia vicuna dintre dc, atita de aidoma de :frumoase
ernu, o iuai cle :mln p.e aeeea Ce mi se pru a fi cea rna
tini.t i a euniprai repede, fr a m. tirgui on zgirc
IntrucIt. hauurile a Irnpodobeau pe de.a--ntregiI, i er.t
ca aigintu1 .infro zacatoare i ca riiigdala. descopenita, peste
rnusui.a de afb i dc luminoasa, cu pletee ci de nidtus
galbenil, cu ochiii cci nemirgi.nii i vrjitori, aibati ub
ge.neIe intunecate si incovoiate ca nite lame de iatag ae,
i addpostind a piivne do ci dulecala ca apele mrii. Si.,
In vederea ci, ml. aciusei a ml nte slihu rUe acestca ae
.)C)(tHlUi :

0 III (it (U1C? (liii) iiepamnuttese


Sca1(kU fl CI212i?11lbCI1UrZ dc I.uinu
J pr((uni t rundajirui c1iine;.s ;

la (22C gUlU ??U(X. pare piUeZ


1)e svareie pe careI iiitoernecc
A ?Y)fliUfl.tn bun? hi djntro qrthiim

Cu dou. rui atdcnna croie


i)h pictre Ca de grnzdin sciipind
0, Lu, cu oclzuugute aclumbrite

Sub (.h.IICI petale mo diP hiacmnt,


I.ungi Ca ii f.araoan.ele vestite
1.)in vrerntI.e de vrji .mi dc clint ;

0, striucito I dcmc poithiie


Ti-a cuta cu cele mal frumoase
i cite-ar Ii pe drept: a le-ndrccyire,

LJ
Gre ealdar ff1, cdct tu, prlntre crdiaae,

7nimoaed em jIM deaiemuire; Cad numai zbenghiul tIn, eel eta prinoaee
Dc Jrwmuse, pe care-i ocrotee
Gtp4a de Ia eo4ui guru tale,
Door el de-ar fi, ,i-ndatd-nnebuneiu,
Tot ainul, clad te-ar Intilni pe cole,
S-ar elItIna de-un via jIrl nddejde;
De n-ar ft deck coapsa ta agale,

Cr1 pulpa mumai, dreaptd 91 pretung&


Ca dintr-un lernn cercac pared bItutd,
AUto numal dacIar fi, cl-a fungI
Pentru ca ad ae almtd IntrecutI
1 luntrea cc atrdbate rita-n dung.!,
Fritz volbura eta care e-nvdacutI;

Dc n-qr ft deck mljlocttl subfire


Ce-fl poartd-al atrdlucfrllor gherdan,
$1-ar ftdestul aI- plardd roil $ftre,
Dc plant.!, ramul arborelul ban;
bar mental tIn doar, Ca ii unduire
be nay.! pe al mInion amman

and trece-n tIn mEat.! de pirafi,


Atit dc-ar fi, 91-ar ft en prLtoaiafd
84 ve4 turn cad dc-a wilma .ceeera$i

TofI eel nzenll s4-qi piardd biata (11*14


Lov4i de ochil MI, qu vdMma I
0 Iuai asadai pe copila cea lu.minoas tie .min i, dup
cc ii acoperLi goliciune.a cu mantia mea, o dusei acas 1
mine. i irni phicu pentru du1ceaa, pen iru tcerea i pntru
sfiiciunea ci. i sirn1ii cit tie tare ma ispitea Cu frunisete
ci sirint, cu a1beaa ci, cu plet.Ie ei ca aurul topit, i ci
ochii a1bat Li pururea plecai care, din sfial, fr de nici
O nc1oiu1a, fi ocoleau mereu ]e ai mci. i, tUrn ea flu
voibea deloc limba noastr, jar eu flu o vorbeam deloc
pe a ci, ma ferii s-o ostenesc cu intrebri ce aveau s
rmjn ffua de rspuns. Si ii multumii Atoittedatatoruliti
care aclusese in casa mea o iemeie care Cu flUmal inLi
area ci Si era o bucurie.
Ci, chiar din senia intriirii ci in casa inca, nu putui
s rut bag tie searn cit de ciudate ii erau purtiri1e. Cci,
de turn Sc 1is noaplea, oehH ci a1batri se icur mai
Intunecai, jar privirile br, din Inecate in du1ceaa in care
se aflau Ia vrcrnea zilei, strluceau acurna ca de un foe
Iuntric. 5i fu cupiins ca tie un soi tie rpire cc i s vdi
pe trasaturile feei, printro albiciune Inca i mai mare
i printr-un tremur uor al buzelor. i, din vreme in
vreme, se uita Inspre u, de parc ar fi avut poft s
lasa s ia aer. Ci, Intrucit ceasul de noapte tlrzie flu era
deloc pricinic unei preumbiri, i curn dc aitminteri eia
vrernea s ne lum masa tie seai, eu ezui jos i o .poftii
sa ad llng mine.
Si, ateptInd s ne fie aduse bucatele, vrusei s ma
foloscsc tie secleica noastr singuri alturi spre a o face
s priceap intrucit venirea ci rni era o binecuvIntare i
cc simminte dulci IncoIeau In inirna mea Ia vederea ei.
Si a rningiiam incetior i incercarn s-o dezrnierd i s--i
irnbunez sufletul strain. 5i Ii buai mina binior i o clusei
Ia buzele si Ia inima mea. i, cu o grij de parc a fi
atins vreo estur grozav de veche gata s se destrame
Ia cea mai iin atingeie, Irni tiecui uurel degetele peste
matasea ispititoare a prului ci. lar ceea cc simii la atin
rea accea, o, doumne a] mew nu am sii mal uit. n toe

111
des e141 didura pdxulul vlu, Eu ca .i curn uv4eIe cele gathenedinc%fleleelarfifosttraeedinvreunxnetal
lngbejat, cr1 a 0 turn ata sues, pe pirul acehi, at 11

tdin
rocut tire
pate adq
mitasizaratir.
muiat In zipadi topiti. i link nkirl ci oil dli li4tere tesuti pe deaantregul nurnal
l gindeani Sn cigetul sticu !a atot.puterca cea nemalrglulti
a Stiplnulul tukuror fpturior, careic dtlrulce
fecloarelar de sub cerurile noastre plete negro 1 caldc ca
aburul nop$ii, 1st fruntea lete]or sUm ale Mlazunoaptel o
Incununi cii aceasti cununi de uncurl Ingheatt
i ma putui, a, doamne al meu, si mA opresc cit-a Li
tuThumt de o tulburare amestoeatA cu uluire cu pliiccre
totodati, tllndu-mi s4u1 unel fIpturi atita de rote i
atita do zthite de femefle do pain rtile noastre. a
chiar avul sln4mlntul ci en nw-I nick de &ngele meu,
nit) de oblr$a ma de rind. *31 ma tusei departo dc-a o
hizestra deodati CU niute haruri de dincolo de fire i1 cu
nlste puteri talnlce. 51 mA ultsrnz in en Cu minunnre i Cu
nAucire.
ci Sn curirid intrai robli aducmnd pa eapetole icr Lablalele
pa care le aezau pline cu bucale dinaintea nowitr.
51 bgal de seami ci numaidecit, Is vederea bucatelor
acelea, stSnjeneaia sotlel mel. spark, 0 ci roleata ci gilbes2eala
treceau rind pa rind peste obrajil el de sUn bitut,
pa dud ochll-i, t4lntind Iucnrlle fan a le vales, se Macau
totnial marl.
Ian eu, punind toate scaLes pa sfloaiia i pa nectiinta
el despro obicelurile noastre, vrusel s-o ineurajez a so
atinge de bucatele aduse, 1 Incepul cii a tavi de
copt In mt., din care Incepui si mmmc, aa cum Mcem
nd de obicel, shujlndu-n4 cia degeta
Cl vederea acestul lucru, In icc dea stirni In sufiettil
sotiel male pofta de inlacare, se vede ci i-o ft pricinuit,
flnA do indoiali, un sinflmlnt cuniva nepllcut, de nu
dilar 1 silL 51, departe dee ui-ma pilda inca, Intoarse
capul i se uttit Iznprejur ca parcA spro a cula ceva. Pe
urinA, dup un ristimp lung de GovAire, vtizind cU privirea
inca o niga se .tafrupte din bucate, i.i scoase do la sin
O cutlul4 micA, cloplitA dinte-un os tie copiI% i lull din eu
tin be(Jor tare subtire ficut din Lurbil do pit, se;nnind
ott beoarele celea de care tie shijirn not spit a sic curllta
in urechi. $1, tIMnd Cu gingihie intre doull degct beti
rorul ac&a acutlt, Incopu all injtpc cu I inccti.n urezul
.i all-I dadll IncA i mat ncct, .d bib cu bob, hi buze. $1,
intro fiecare dintre acele ingbJ%ituii mrui4de. lsit $
so scurgito bucatit de vrcme dest til do lung& Aa ci cu irni
isprAvlsem demult inasa, pe clad vu, in felul ;tcein, IncA nu
Luase mat mutt de vreo doulls.prezece boabe de urez. %ll
numai aUta vroi all mllntnee in seara aecea. Tar vu nu
vrusl si-i sporesc cumva stinjeneala art s-o iufricoez,
stllruind spre-a o face all mai Ia l din site bicate.
mr ceie ce vedeam flu fitcuri decit all ml intreascit
In credinta cit sotia inea cea stritinit era 0 flut4A osebitit
de bAtinaii de prin pArtile noastre. 51 gIndeam in sine-mi:
,,Cum si nu tie osebitit d lemeie de aid, copilandra
aceasta care nu are trebuintit spre a so hrAni decit de
tainul imei pisAruici? 51, dad-i aa In ce priveste nevoile
trupulul el, ce tzebuie sit Lie In ce-i privee nevoile suflotuluiV
$1 hotitril sit mIt dAruicac intru totsi str&duk$cl
do a-I .pricepe sufletul ce ml se ptlrea de nepAtruns.
$1 lint tachipuil, In seara aceca, spre a Incerca sit-mi
thu !nsumi o Jimurire vrednidll de crezare a felulul el
de a so purta, cit nu avea doprinderea all mitnince cu bittbatli,
IncA mat pu4in cu un sot, de tajil cu care o Li lost
poate invit$atit cit trebule sit so poarte cu shah. 51 Intl
ziset: ,,Da, cblar asta-l I A Impins prea departe sflala, pentru
cit este nelnvitatit 0 neutoare. On poato ci s-o Li
sllturat! 04 mat degrabit, theA flu s-a sllturat ateaptit
sit mitnmnce singunit 1 In tihut
Si numaidecit mA nldical, o lual do mini cu gniji nemirginite
qi o dusel In odala cc pusesem sit I so pregiteasci.
ls
i acuk. lsai si.ngui., ca s lie siobod s se poare cam
() plucea. Si plecal binior.
i, n noaptea accea, flu viusei nicidecum, de team
nu sup.r on si par sielitor, s intru in odaia so
mere, corn Inc indeobste brb.a(.ii in noapte.a nunii ; ci,
nmpotnivu. gindind c aa, cu gingia mea, am s cItig
h.atittuH.e otiei mele. i cit Ii dovecl&sc astfel cit bitrb.aii
de piin pu]1iIe nnastr.e smnt departe dea li nite necio
p1ii i nite oameni 1ipsi.i do buni.cretere, i cit tiu.,
atunci eind sec ovine, sit so rate gingai i eUViinCiOd.
Ci, .pe viaa ta. , ernire ni c1roptcied.incioi1or ! deloc flU
ina ucn)ijt. puiia lfl maptea ea de a intra la so(.ia inca
cea albiei.asit. copi Ltndra, fiic eden de la xniazitnoapte,
care era duice vedenii rneie i care stiuse sitmi vritjeasc
inirna ca vraja el ciudat.it i. en taina in care se invlula.
Ci plar(rea men en prea de pret spre a se litsa mntinatit,
6iluind Iuniuiile, i flu putearn decit sit cItig prittind
()goru.k i litsind I.iuctul siti piardi. acreala i sit ajungit
Ia pirga ml deplinli. in ritcrea pnielnicit. Ci tot imi pe
trecui nuaptea aceea in flesOinfl, glndind la frumusetea
bitlaie a cnpilei srliine cemi Inmiresina casa, i at citrei
trap scitidat. in ape sfinite ml se .pitrea mirositor ca o
caisit culeasit pe rou., i pufes ca ca, i ispititor ca ca..
Cuic{ poveste juose Oi(.T. Sehecz;d v vu zorU miii nd ,
sCioos. tO(U

Ci Iutr-a opt sule aizeci i Ireia noapt

...trni petrecui noaplea accea In, nesornn, gindinci Ia [to


museea bitlaie a copilei stritihe ce-mi inrnhesma casa. i
al cirei trup scitidat In ape sfui(e ml se pitnea mi.rositor
ca c cais cuieas pe rOU, .i puIoas ca ea t) i$Jpititor
ca ca.

Jar a domn zi, cind n.e strinserti Ia anas, c inUsnpinai


r V un tlxip nbjkn c] pectriclwr&i cinarnci cVfl ijLi&un
ci oaat cZ. e faces dnaintca entnThz ic i xnrc-
ipunc vcnIi v no on trirni$I din patea ic lnj fircjkn
i o polCi s ad Jinga itL, dinainLe.a tabla]elos CU
bucate, printre care, ca ci in jup, s dla ci o tav cu.
crez Alert Sn unt, cu niste bofle oe fliIucewu rnjnu.nat
de coapte, 0 inrniresma)e cu soorticuaxi. Ci w4ia men se
puitA intocmai ca i In aju.n, DCaI.!ngind L-&: cccii; numal
ti- 1 7 . flte (1 4 nd ) OjTh4 I C
kY 1 I. 1 1 fl 9. tU bcsriui cc I mr
inoc Lisor, spit a ci It ci uce in gura.
T I ca s nm xournciL c1 11 m r de kini
accia dc: a xnInca, indoam ,le uiflnh I au. ur3dcc ii utut
so. un744c a rainca. orezul Sn felul acecta 7 Poate c$i aa pa
sinUS ci, In ara cL Oil pOate c o Li. fclrid. aca pentru cA
n-o ii. pica minccioas 7 Oil poate cA vrea sIX iixA soco
teiJs cIte hoabe de crez a. rnImcat, ca sA mi indaTh7cc c datA
ma] malt ci altdat mai putLri 7 Os &cE] tact aa cu
gmndui lie a nu face risipA 0 en sA mA Icw:4c a 5] cum
pAtat, ci sA-nii arate a nu 1 risipitor, pe Allah se insaJA
inLruclt Ta avem a ne Wine de nirnic In :pXi\iifltE& aceasta,
cA flu. dui;4pre psitan aeewta sun pates cli ci :cc:ro iip&I
vrecxLtA. inLiue:it avem, s]ac A Ahoatetrnpa;jto.i ;i]:ui, cu cc
Li lirn intrtn msucbe]ug t tIlili a ne Lps niai de
(if 1 ii i d i ii
Ci. soUa inca, lie cii pticcpu gind tat It i :oodr.xocxicea
00:0:1, Lie cA ba, no. cordon curova sl ,rulrCxi1 c I oL in 141
acoJa tie reintcIes. Ba china, tie }YflCui ii ii V :ut tX-fY)i
In ciud A. to;, ;rnai p5 t ;]i boabc 1; <Ic rrta dcc I L do Xci d.c
cole, :ar a:poi, SArA ami spuio a id mAc:ar 0 veii:o 4 SArA
it sc ails La mine, chi:;i ];i ::j.,1,ap 1 i]:;r:j 4 ii pose In
tnt (1( Ic S u 1f u Iii rj 14
aecca. Jar seara Ia taco, lu niderat: tie 5itfl3JOiCiJ in ic]

115
en 5i a doua ZI, Si ca do Ionic diIe cind me aezarn dma
anion n1e40i intinse awe a miuca impreun.
I )acii vizui en nu. era cii putun ca o fern ole s poalii
ttii (ii minearea cea putin pe care vedearn c o rnniac,
fiLl na.ui iVLlSti rilci 0 indoiai cii dodesubt nar fi vreo
tuiti 1iei au nutl ciuclata decIt chiar Infiitiarea soiei mole.
S gincluf ;tecski intl Lieu. stt iau hotirIre.a dca maI avea
(i(l(.u. ci iabdaie, in niidedea ca, Cu vreniea, are sit so
ckpruruiu a trii en mine, preoum jindui.a sufletul meu. Ci
nu valiovii a preepe cli nlidojdea mea era zadarnici i ci
trLbuia a mi hotiri sit aflu, fie ceo fi, taina acelul fri do
riata nUt a do osebit de al nostru. Or, prilejul. so lvi singur,
cirid aid aui asteptam.
liii I--;i{idVal, dupi cineisprezece zile do ribclarc i do
cuvimli din pLaten mea, mit hotiirii sit incerc a intra in
odniut do annUl, pcntiu lntiia can. iaa ca i.ntro noapt
clad u ciudeani PC sotIa inca adorrnitit do mull, nit in
diep1:i ancetineetior inspre iatacui In care i&cuia, pe
ml urn easel climpotriva laturcii mele, i ajunsci Ta ia ocliii
sale. Intlbuindumi paii, do toarnit sit n-o tuThur din
suma (Dici an vroiain s-o trezesc prea repede, ca sit pot
Sfl privese in VOiC adorrnit, Inchipuindu-rni--o, cu pieoa
pole el nchisc Si eu lu agilei gene Incovolate, frumoasit ca
hurde eertiui.
Si incihit cii. ajungind Ia usa aceea; auzii inlithntru
paii suiiei mole. Si, cairn ncr putearn pricepe rostul ceo
tmnca mci treazit Ia ceasui acela tirziu do noapte, nit
inapinse ispita sit mit ghernuiesc pc dupi perdeaua do Ia
ui spec c ineerca sit vitd cam cc treabit putea sit Lie.
Si, in curInd, usa so deschise, tar sotia mea so lvi In
prag. Imbritcatit in hainele ci do mers In cetate, si lii
necind pe iespozile do marrnurit I iii a face nici aim pie
do zgornot.
Si mxli uitai Ia ca, cairn trecea pe dinaintea mea in
neguri, iar dc buimicire mi se streghei sIngele In inirnii.
Fata ci toati, in tout beznei, so anita luminati do dot
tAciuni aprlni care erau ocbii el, ascineni ochilor ae
tlgru a ard, zice-se, In nogunil i LumineazA calca de
urmat pentru. omm ci pentru praM. $1 era asemeni accion
chipunl ale spahnei pe care nile tnimit glnnii cel rAt In
somm elM vor no prevesteasci nipastele pe care Ic
urzesc Impotniva noastril. Da i ea in*l ml se i prea
0 gonnle din soiul eel mat crunt, Cu fala-i ca de cearA.
cu ochil-i vilrsind flAcAri, 1 cii putru-i gailben cc I so
zburJise pe cap inMco4Aton!
lar eu a, doamne al meu, tail simlewn LAbile cum so
string de sA se spargA, 0 limba cum ml so usucA in guril,
1 rilauflarea cam mi se eurmi. Si-apol, chiar de-a ft
fast In stare sA mA mice, tot mac ft lent cu mare gdJA
sA nu dim nici tin pie de semn despre cederea mea dupel
perdea, In locul acela ott nu era al meu. Acteptal, aadar,
pinA ce ca so depArtA, spre a ml ridica din ascunzl;uI
incu, clobindindu-mi ianl rAsuflarea pierduti. i ml Indreptal
inapre fereastra cc da tnspre curtea easel, ci met
uitai pnintre giurgiuvele.
i, printro fereastrA ce se deschidea asupra curW,
avusel vremea s-o zirese turn deschidea poarta dinspre
uuiti 0 cum lecea, abia atlngind pimintul cu picloarele
ci desoulle.
I lint si so depirteze dead, i dctei tugs In
poarta pe care o linac Intredeschisi, l o. urmAnli din
departe, thdndu-nii Inciflirlle In mini.
Tar noaptea era luminati do luna In scidero, ci cenul
tot so deflernea miret ca In Waft nople, cu licirirea
luminilor liii. l, In duds tulbunirli mete, imi Inlltal
sufletul lnspre Stipinul tuturor fipturior ci Inil ziset
In minte: ,,O, Doamne Dumnezeule aT slavel ci aT adovinilul,
Ill-mi martor ci m.am purtat cuvlinclos ci chibzult
fati do sotia mea, thea aceasta do strAin!, mAcar ci nu
ctlunimleadespreea, ;imAcarc4eaarputeasi setragi
din noun non do necredincioi cc prlhAnesc I ata ta,
Doamnet $1 nu ffu cc wea acuma si faci,.In noaptea
aceasta, sub lumina drept-veghetoarc a ceruluL Mu. Si ci
117
cu, nici do aptoape, nici pe depaite, nu sint piiita al
Lapteloi ci. Intrucit ma lepd de dc dintru inceput,
dac ole sInt impotriva Legii tale i a invataturii Trirnisu
Iui tan asuprai fie pacea i rugaciunea !
Si, pfltflhifidU-IT1I in I ul acesta cine1e. nu mal pie
getai s )inesc ci Lipa SOtla mea, oiiunde sar ti dus.
$i iacto ci stiabatu bate ulitele cetl.ii calauzindus
cu o pricoprc vadita, de parca s-ar Li nascut printie
:noi i do parca ar fi croscut prin mahalalele noastre. lat
en C) ilinlam din doparte, dLlpa vlurirea pruIui ci. care
liutuin in urmi infiicotoi prin noapte. Si ajunso
in cascie cole ITIL1i rIO Ia margine. i trecu. poi.ile cetalit
Si csi m. cif)L1ile pUslii. cc si esc do sut.c do ani ca
sa1a moililoi. $i ls In uima ci cimitirul dintli, cu
runirnintule mi cole neniasuiat de vechi, i zori mspre
ctul iidi s( ngroapa fll()Iti[ dcacuina in .fiece z
Inc en 4indo:im : ..Do bun searna, pcsemw co ii uvInd
acci Vrc() prwl eiia mi ViTh) snia muarl a, di rifle cele cc
nu Venit Cu cci din (iiiie stiaine. Si veca s51 indepli
neasca fata do en daLorin.e1e. Ici vrczm do noiiptc. din
pricina singuiiiti.ii i a lini1ii. Ci irni adusoi cloudata
aminte de faa ci cumplit i do ocini ci apiin.i. i iari
singele liii se involbuca mnpie inima.
Si iact c dintre rnmminte SC? lidi(a n umbra pe care
flu puteam () hicosc cec) ii. i care vein in Intimpina
socei mole. Tar ciupa gr()zavenicl iflfiti5irli ci ,i dupi
capui do hien pcadalnica, CUflOSCL11 iii umbra accea do
cimitire o gul.
Si cazui la pmint, pe dup Un moimint cu picioaielc
rnuiate sub mine xi tremurInd. $i putui astfel dtjta
aceiei Irnprciurari, Cu toata uluinla iflfIiCO5ata in care ma
aflam s vcl gum, care nu mu vedea, cum so apiopie do
sotia mcci Si cum o ia do min, spre a o duce inspic mcii
ginea unei gropi. $i ezur 105 amindou, Umi in
celeilalte, pe maigi nea acelci grup.i. lam i Iii) SC p leon
luspre 1iniInt Si so mid en apoi ininc1 in lilhifli CCVci
rotuTd pe care 1r1 deW In ticere eotiei melt $1 cuna3cul
hi lucrul acela 0 cpAl,InI de om tilati de curind de hi
vreim trap MrS de viati. $1 so$la me,, dlnd in ipAt
de flarl lacomi, Ii mnflp3e dh4il In carnea accea moarW.
0 Incepu roi4iie din ea amarnic.
Eu atunci, 0, doamno al mat, Ia prive]iea aceca, sdn4il
cum cerul se nirule din toate temeliile lul peale capul

men. 51 pesemne ci, In Infrlcoarea mea, 01 ft acoa vreun tipit de spaimi ce m-o ft dat In vilcaig. Intruclt o
vIz,il deodati pe sotla mea In picloaze pe mormintul ce
mi adipostea. I se ulta Ia mine cu niQte acM de tigroalci
flimlndi cind .sti pta aS earS pe prada ci. Si nu mat
avusel nicl 0 IndifLIi aupra eriril mele firS de acipara
51, pInS a avea vreme aS tac vreo mi4carc cit de cit spro
a mA apira, on spre a rat niscaiva nzgklunl care sit
inS apere de nipaste, oqi vilzui aim Iqi Intinde mimic
deasupra mea ci cum strIgi Intro limbS necuooacutA, cii
nlte sunete asemenea rigetelar ce se awl In pustiurL.
and povestea nJuntc n?r1, Seheevveda ilz, Wni) in!jInd, l
s, tku.

Cl intra opt suit .saizwi yi pa/ru zoaptO

T)nni I

...11 Intinde milnile clcasuprd mea 0 cuin slrIg Intro


limbS necunoscuti, cm nkte sunete aaemcnea nigtelor cc
se aid In pustiuni.
$1 numal cc yAteS a gmhiiturile acelea iiavc3efll, ci

dintro datA nil i pomenil preachimbat In clint Tar so4ia mea se repezi Ia mine, urmati de gula cea lt riceitoan.
5i amiradoui mA potopiri cii lovituri de pielar atha de nitpraanice
tii nici nit tiu curn de n-am rilmas mart pa
S

119
luc. Ci prirncjdia de rnoarte in care m aflarn i chagos{ea
de via a sufetu[ui Irni detert pute.rea i inirna dca
SI PC cele patru picioare ale mdc i dea o itia la fug,
cu coada rsudft sub pIntece, urmat Cu aceeai niprisnicie
de sotia mea i de gul. Si numal clnd ma izgo.niri
malt dcparte de cimitir, cnntenii:a i ele dca m niai
bate i dea mi mai fugii, pe cirid Cu urlarn jalnic de
durere si ma darn peste cap In [iccare zece pa$i. Si
ck?tei zor sa intru pe pnii c ceLitii, Ca un dine pierdut
i ca vai do eL
Jar a doun zi, dnp& o noap[e petrecut1 i acind chiop
prin cetaW Si coI md ciinii din mahala, care Ii fugheau
pe veneticul do mine, irni veni in gind, spre a scapa de
incollolilu h)i taiflt;Cfle. sn inn adnpustesc sub vreun acepens.
Si nii a iuniu i u to in con din tIi piinralie cc fusese
deschisa In consul acola do dirnineat. $i rni dusei do
mt ghcmnii mUun 1iJ)!4h01. uncle rni pitii do vederea ion.
Or, aculo era dughonna unui vInzator do capatini si
do picirinrc do onie. mi gndn men Irni lua inai in Lii
)aliOn laW do UJ)TliHJILOil ITICI, CflC VrOiaU sa intro
dupd mine piri inluritul dmhonii. Jar mricelarul izbuti
sai punil pe Puga 5i .Xi r!sipeuscu ci nurrlai spre a -s
initoarce Ia mine, Cu gindul vidit doa ma mndernna &im
mu UlIpaia. i chiar ca vazui bine c nu aveam do cc
si i-na bizui cumva pe adipostul. 5i pe ocrotnea Ia care
ncldjduiscm. Caci mice(arut era un ins clintre accia
1)0510 fine do ct-edith 51 ainaiiic do habotruc, Cn1e S000LCSC
cIinii en pe nite diImilni spum-cate, 51 flu gasese clestula
np i deslul sapun spre asi spaIn hainele atunci cInd,
din intirnpiam.o, vieumi onne ia alias in ticacat. Vent
aadar Inspre mine i rni imbokli prin setone i cu
grajul sami mu tIpia cii rnai iute din dugheana Jul.
Ci eu mi rosiogolli pe JOS 5i inceput si rn Invlrlcsc
reata, gen-tind cu glas jalnic i uilinclurna in ci ir sts
CU niic nc-In cam-c ccrcn U mila. Atunca el induinat
oarecum, l sA bita at care mA amenir4a 4 cura Unea manic aA$ izbAveasdA clugheana de tiptura mea, lul una dintre hl cilo ac lea de picor minunat mirositoiare
51, tinln&o cu virtul degctelor In chip de a rni-o arAta
cit mM ispititor, 1051 In ulitil. liar eli, o, doamno at mou,
arnllgit do niroasma acolei bucAWle, mA sculal din unghe.
nil nicu 51 mA dusol.dupA mttcelarul care, de cum mA vAzta
atarI din dughoani, ithi arundA bucat.a ri se intoarse Inillun..
tm. Ian am, do indatA cc lnfulocai carnea accea mirnmatA,
vrusoi sA ml lntorc degrabA in unghemul meu.
Ci Imi fAcusom socoteala fArA do gazda mea, negu,oruI
de dApllInl, care, ghlcind Intr-adevllr m1carea mea, sta
In prag cu o InM are crunti 51 cii bRa cea nApraznicA
51 noduroal In mInI. lam cu, CU 1nfl4iarca muglltoare, ml
uitam Ta ci dIM din coadA, in aa tel cit al-i ant Unipede
cA II rugam fierbinte al-mi IngAduie hatimul ace]ui adApost.
Ci ci rllmase neinduplecat 51 Ineepu aI-i vkature
bRa, nAcnind Ia mine cu un gin ce nit-mi mai ]llsa nici
o Indoiali asupra gindurilor lul: ,,CarA-te deaici, o, pezoveughiule!

Eu atupel, tare umilit ci, pe do altA part.e, terMndu-ml


do Ineolidile clintlor din mahala care 51 IncepuserA all
tllbare pe ihine din toate $4iIe sukalul, lint slobozil
plcioreie In vint 51mi luai tAIpAia In graba mare lnspre
dugbegtna deachisA a unul brutar, chiar lingll cea a mAceIar(mluL

Qr,.-de Ia cea dintli pnivire, brutarul acela, cu total


aitniknteri decit vlnztorul de cILpi4Inl de oale, eel miatuit
cit spaime ci bintuit ide erosuri, mi se pAru un am vent
vesIre.ichiarcAqatu. larinclipaclnd
ajtmgeam In dt#eaiia lid, Joe pa rooJinA 51 tomal
minca. i numaMeclt eufletul slit milce U IMemni, mAcar
ci at un-I dedesem nil up an ci a nea ftebuI!4A ci.
mincare, sA-mi anmee o bucAti snare de pline Inmulati
121
In zeumA de mcii, spunlnclu-rnI cu tin gJas tare blajIn t
,,Na, o, &ivrnanulu ! MInInc-o cu placate I
Cs cii, dvpartc de a mA repc4 cu Iticomie d cii btilpiiiali
pe darul do Ia Allah, aa cum do obicei se pauuui ecilalti
qtbi, m; uitai Ia bnrtarul cel daEniv rnclndu4 ins sornu
din cau i o rn*arc din coadi, apre a-I dovedi linipede
muulunui meu. Tar ci pe$eznne ci 0 11 lost tul.bura& do
biirdi-cuvinIa mat I i-oi Li lost pa piac, Intnucit II vizuI
curn irni z!mbtte cu bunillate. Ian en, macar c nu mal
cram chinuit do foame 1 flu swam lxebuinW de ndncaro,
nu pregetal ddoc, numal spre a-i Etc piActie, s iau
buuis. do pihw In dthti s-a mcnftc Zndeajuns dc incot
spxc n-i da s prkc!apA cA 0 fcusem numal ca lMaIoiis4A
fi4il de ci igi Ca prcuire. Tar ci bigi dc seam ironic accstea,
4 miS chemA, iji binevol a-mi faci scmn si stau
Ilng dugheana Jul. In eu zezui, ]Aelnd s so audit niqto
actrwc tie plAcate, cL Intordndu-mA lnspre pJ4A, spre
b-i iiAti 1, deocarmdati, nu-i ceream nitceva decit

ucroUro. ci, anuflumftit bit Allah caiele U diiroise vu Sntdepdntc , cevu toate gbdurile mole ql mA rtisplitil cii
nio inlngiicrl ce mA imbArbAtanA 0 trail dctcr myra..
dirt: cutczui, a,ad:;r, sit Infru In cna liii. Da sivIr;ii iii
cnul acctaa Intr-un chip destul de Iscualt spit a-I lAss
sit alma ci nu o IAeeam dceit en. ingAdulna Jul. i,
departc do a so impotnivi Ia intrarca inca, Lu dimpotnivA
pihi do btmAtate tyi tint aritti in Icr :arnIc putnam all
sian Ii!i :e1 rLInjcni. Tar eu pusel stilpinhe
soaks, rare ii pihf.rai tleatunci pe tot tl;nuJ e
slllAiuii hi casa liii.
i stiipinul TflPU, tiHXpJkI U:i dipa 3S?a, In prinn d.
0 dtcagnst mare fati do mine, ,ii rnfi nbhzdw cii o bunvdlnt
pni pesW use. $1 tin mnai putea hi s ;Wininee,
UK) Ia P)iflZ(*isdl, nici sil tiflCte, daci eti flit (stun IIngA
e1 41 nu-mi ;IV(\iin partea ptnti paste saul mm. Jar
cu l: rlndu-mi nv;un r3ja ut 1 14)dtIk ttodina l toah
druirea do care ar putea s fie In stare cel rnai frumos
suflet do dine. i, in Indatorinta mea fat de Ingr.ijirile
lul ales, siam pururea Cu OChii pe ci I nu-1 lsam s
fae tin pas prin cas on pe ulit fr a ma tine de urma
lul, cu dragoste, mai ales de cind bgasern de seam Ca
tuarca mca aminte ii plcea i c daca. din IntImplare,
avea de gind s ias fara ca eu s fi fost prevestit cu
vreun senin, flu lipsea s ma cheme pnietenete, fluierIndu-m.
lar cii ma repezearn de Ia locut mcii in uuit; i
sLiream, i zburdam, fcind Intr-o clipit o surnedenie de
copci In fug, i un potop de theguri pc dinaintea portii.
i flu conteneam CU toate zgoandeie acelea decit atunci
dud ci se afla do-a binelea in u1i. lar atunci Ii mnsoeam
cit se poate de frumos, mergInd In urma lui sau alergId
Inainte-i, i uitindu-mI la el din cIrid In cmnd, spre a-i
arAta bucuria i mu1umirea mea.
Or, ict c se i imp].inise o bucat bun de vreme
de clnd ma aflam In casa stapmnului meu brutarul, cind,
Intr-o bun zi, intr in prvlie o femeie care cumpr
o pita cc tocmai fusese scoas atunci aburind toat din
captor. i ferneia, dup cc Ii plti stpinului meu, lu
pita si purni inspre up.. Ci stmnt meu, care bg de
scam c banul pe care 11 prinifle de Ia femeic era caip,
O cherni incliit i ii zise
0. leliti. ulungescti Allah viaa ! i, dac lucrul
flu te suptht. a don alt ban In locul acestuia
Si, totoclat. stipinu1 meu ii intinse hanul cii pnicina.
Ci fomeia. o btrin olnit, nu vroi, cu mare clIrzie, sa Ia
iridrt bmul. pretinzind c era bun i zicind
Siapoi flu eu 1am fcut, ian la barii nu ai de
ca Intro pepefli i castraveti
Ian sLipinumcu fu departe dca se isa Incrcdin
dc uic1ecile fr do ternei ale batninci 51 Ii SUSC Cu un
gias 1iflitit si flu lipsil (le oaIfCiUe iUi

123
Banul tAu ate aa de vdit caip, c pizza 1 clixiele
ziieu de cola, 1 care flu ate deck o vietate nuiti I frI
judccat, nu sOar lisa tnelat cii el.
l numal cii gindul de-a o uznill pe citrinita aceeu, l
fan a gindi cunwa Ia vreo !zbanda a Zaptoi pe care urn
s-c Lad, ma chein strjglndu-rni pe nun ,,Bakht!
Bakht I hal, vino-alci I Tar eu, I; glasul In!, alergal La
el, dm4 din coadi. Si numaidecit mi cutia de ibmn In care
punea ban!! 0 o rsturni pa podea, luipnAtilnd dinainte-mi
toll ban!! ce se aflau In cecmegea 51 ImI zise:
Aid! Aid! vezi gologanil acetia? Ultil-te Uric Ia
toll banli! 51 spune-mi dad pnlntre ei se afli vrounul
caip!
Ian eu cercetal cii hare aminte toll banil de argint,
unul cite unul, Implngtndu-l Incetior cii laba, l nu abovil
mult pizza ce si thu de banul eel caip. 5111 trAsci
de-o parte, despir)lndu-l dl& gntlmadA, 1 punlndu.rn!
laba pa ci, In aa chip Incit si-I dau de Infeles lixnpede
stiplnului meu cit ii gilsisem. $1 mit uitam Ia ci, sclncind
incetiqor 1 bucunlndu-mit.
La prlve]Iqtea aceasta, stiplnul meu, care era departe
4a se atepta ha o atare dovadi de Isteclune din partea
(me! vietill de solul meu, ft pini paste marginile fir!!
de ulult 1 de mlnunat, stnigi:
Allah ate cal ma! mare! 51 viii se aflinici a
atotputh4I dealt Intnu Allah!
Ian bitdna, nemalputind de data aceasta a tilgidulasci
mirturla ehiar a ochilor el I, de albnhitenl, 0
InMcoqati de cele ce vedea, date zor aA4 Ia Indinit banul
celcalpqlaideaaltulbUnlnloc. $11qlluitIlpila,
bnpledldadu-se In poalele rochiet..
Ltd povestea ajuase aid, oheresada vizu writ mijind, s
toad, tAct.
Ci sntr:a opt nile aizeci i cincea noa pie

Urinil:

.Aote zor s-d Ia IndLirIt banul eel culp l sil dea altul
bun In bc. Si lql luA tAlpAia, Impiedicindu-se In poalele
roeldeL
In co-I prive$e pe stilpinul meu, IncA tutburat cu
totul de isteciunea ama, chemA vecinli I pe toil prAvliiI
din suk. 5i le Istorisi, cu mare minunare cele cc se petrecuserA,
dii flu Mn de a-mi Infloni vrodnicia, care 0 aa
ene cleetul de uluitoare prin sine InsAoi.
La istorLsirea aceca a stApinuLul nwu, toil eel de fatA
se minunarA de detepLilciunea mcii, mArtiinisind cA flu
mai vAzuserli vroodaLA un dine atita de nilzdrlivan. $1,
spre a dovedi spusele stApinulul mou, flu cli s-ar fi Indoit
de buna jul creclli4. ci numal cu ginclul do a mA lAuda
i mal mult, tinurli sA punA lii Incercare pniceperea mea.
$1 se duseril sli caute Iofl gologanii calpi pe care Ii aveau
pc-acasA, i mi-i ariltanA, ainestecati cu aul?ii de metal bun.
1st ou, vllzindu-i, gindif: ,,Ya AUah! este dc-a mirarea
clii bani calpi se al IA Ia toatA lumea asta!
Ci, novrnind ca pnin nedestoinicua me& sA tic a
inncgureze cumva chipul stApinulul mcii de fa Em megIe
ii sill, cercetni cu luare aminle to$i banil pe care mi-I
puserA sub ochi. 51 nu fu mAcar unul, printre eel calpi,
pe care sil na-mi pun mba o slI nu-l osebesc dintre
ceilafli.
Ear fain2a inca se rAspindi prin toate sukurile din cetate;
ci plnil ci in haremuni, datonitA limbutiel so(.Lei stApinulul
mat. 51, de dimineata pinA sean, brutAnla era nipiditi
de mul4imea de lume Ispititi a-mi pune la Incercare
dibilcua dc-a osobi banli ccl calpL $1, hi felul acosta, nu
ducoam lipsil de dirvalA, ziua toatA, trebuind a-I mul4u-
meat pe muteriii cc venenu tot mat multi din ii In zi

125
hi stnu-meu, din mahalalele tale mal deprtate ale
cetitil. i, in folul acata, faima mea if aduse atptnului
tan dover mat mare dec1t aveau toll brutaril din cetate
Ia tan bc. li sUlplnu-meu flu mal contenea dc-a binecuvinta
ventrea rne cave I se doveclea tot dc-un prc$ Cu
a coinoarti. Tar averea but, datoritI sin4amlnLobor sabo
miloase, nu 11pM a-i moborl PC ncisutlltond de cpl4tni
do oaie, care di, ciudi bi miqca clegetebe. * In za%%itia
Jut, flu pregetal si-mi ridice In cale tot feliiI tie capcane,
tie spre a ml prindo, tie spre a-mi prlclnul necazurl,
stSrnind Impotriva men, de indatal ye ml iveazn, to$I
dm11 din mabaki. Cl nu mat aveara a ma tome de nimic;
Intrucit, po de-o parte, cram bine plizit de stipinul meu,
iar pe do alta eram bine apirat de privlliaqU care Indr&
giseri pufina men tilr4A.
I!.i iacUl ci trecute oarecare vreme de dad trilam
actfel, Inconjurat de pretuirea tuturor; i chku ci aq
Li. Cost fericit cu viat.a aceea, datA nu ml s-ar 11 litton
necontenit In cuget amintirea shell mete do odinioarl de
fbpturil omeneasci. Tar ceea cc ml ficea sal suMr lade.mebi
nu eat atita ci ml vedeam tan dine printre dint, d
ci nil vedeam lipsit de fobosk4a cuvintulul 0 mArginit
Ia a inS rostl numal cu privirea ..,d vu jocul labebor sau cu
sclncetele nelegate. 5i adeseorl, dnd lint aduceam amlnte
tie noaptea cea cumpliti din clmltir, ml se .zbilrlea pirul
pe spinare $ ml Infriguram tot
Or, Intr-o burial zI, o baltrlni Cu thMt1area preaclnaUtl
veil, vs toati lumea, sal cumpere p1km de La bruthrie,
adusi de fauna mea. i, en toati Jumea, nu pregetl, dc
Indati cc-cl bul pllnek ci urma 5-0 plAL.eascl, dc-a arunca
inspre mine ctt.tva gologani rlntre care pusese amine 0
ian bnu$ caip, spre a-mi lapitI pricepcrea. Lw cu dibuli
numaldeelt banal eel prost dintre ceUaII1, $ pusel laba
pe 4 ultindu-mi Ia cucoana cea bitrinil, ca spre-a o
patti aS seIncredin4cze. Tar en ridici banul, spucilnd:
At gliiclt ! este chiar cel calpi
Si ma scrut Cu male nnunare. plati st.apii-iului meu
puinea pe care o cumprase i, plecind, irni fcu en semfl
abia vazut. care Vroia s spun lirnpcde ,,Urmeazarna !
Or. ow o, emire al dreptcredincioi1or, prkcpui c
femola accea se ispitise de mine intiun chip CLI totul
dcoscbit cci luarea amjnte Cu care red clctns( era
tate aitminterea d.c felul In caje red piiveau Ceiiflil. Ci,
ca Sd nu sdvIrsesc vreo gueea1a. o lasai sd piece. mulIu
inindu-nid nunxni sd md cit dupd en. Ci, en, dupd cIiva
pai, so intoatse .mnspro mine i vdzind ca tnt fdcoarn
decit sd red uit in on 1drd a md clinti din IOC imi real
face en some, i flee vlidit ci(cIt ccl din lii. .lu atunci,
1mplfls do puree-c nuti tare dccii chibzuinla irtea ma
pit Ioj Un (ic laptul en stapinunau se ella in lund UI du
gileneL prins CLI LIfl cLiptor do piine, i siirii in uiid,
.tuinduma dupd bdti-mna aceca. i mrgcam pe uirna ci,
opt indurnd din cInd In cind, CLlHflS do nvanc i dind
din coad. Ci, Imbibdtat do en, imi biiuii pina In urm
neincrede IC] i aj unset-am impteund ci mm fltoLt (tISCi sale.
Si deschise ua easci. in lid si md poLl i Cu un gins tare
dulce si fec ca en. spunindumi
Intid, iili-d, o. biotul do tine ! cd nu ni sd to cdieti
5i intrai CU en.
Atunci, dupd ce inchise ua a icc, red duse Inspre
tatacul dinlduntiu i deschise o ()CI]L1C in CUIC ma poiti.
Si VUZU1 aezatd pe Ufl divan o fetiscand en luna, ctre
irnpictn ceva. Si fain aceca iii puse repedu iamacui cInd
nid vdzu tat- eec-carla con biitiind ii spuse
0, fata men, II aduc clinele ccl do ponuna al bru-taiului,
chiar acela cat-c tie atita de hine sd clcosLbeasca
banil cci buni de banil eel calpi. lie tu tii cd eu iarn
i Impartdit indowlile mole, med dc in con ciitii zvoana
cc sa rdspindit despie ci. Si rnam des astdzi sd cump
pline de in brutatul sldpin iii itti, i am fost mart4)ra a
aclcvaruiui fapielor si rnam fdcut urmata dc clinele
acesta aa de let, cai( fit iflUflCnva Fiagciad ui Spunemi,

127
dar,totgtdultAu,o,Caamc%cadtiudacIma
hqe]at In prepusurile mele!
las copilaridra rspunse pe cLatil:
Pc Allah! o, maid a mea, flu te-aL iniut i
am si-ti dau dovada numaidecit.
51 feticana se ridici pe dpi pe datA, Jul un lighean
de arami roie pun cu api, bolborosi deasupra-i nitte
vorbe pe care eu flu Jo cricepui ei, stmpindu-mA cii dteva
picilturi din apa aceca, spuse:
Dad te-ai niscut dine, si Mmli cUrie; da datA
te-al niscut fipturi omeneascA, scuturi-te ci ia-41 Indirtit
chipul de fipturi omeneascA, Intru virtutea apei acestela!
51 pe datA ml scuttrai. $1 vraja fu rupt, iar eu Imi
pierdul chipul de clime spre a ml face ianA1 em, dupi
starea mea de la ntlscAtoare.
Atunci, pitruns de recuncwitin%5, ml anneal Ia pkloatale
mintultoarci ruele, spre a-i muitumi pentnu o facere
de bine atlta de maze; Ii sinutal poala rochici;
lizisel:
0, MicA binecuvlnt.atl, lntoarcA4l Allah, cu darurile
sale ode mat alese, blnefacerea fan de asemuire cii
care 1i slnt Indatorat de care mu ai ovAit a-i face
si se bucure pe un om pe care mu-i cunocteal, in strum
In casa ta. Cum q putea si gisese eu vorbele apro a-ti
mui$uml a te binecuvinta aca cum ji se binecuvine?
AfilmicarcAeunumals!ntstlplnaimeu, iclm..ai
cumparat pe un. pies care Intrece, ci IncA cii znult, Inaemriltatea
ma. 51, ca si-i cunoti Intru totul pe robul
care este acuma bunul ci averea ta, am sl-$l lstorisesc,
tAM a41 eNnui urechile ci tiM a-ti osteni mlntea, In
pu4lne cuvinte, povestea ma.
$1-atuncl II spusel cine sint c cum, din hoitehui cc
fusesem, ml hotinlsem deodati si-mi lau femele, 0 s-a
aleg mu dintre fetele oamenilor de vS din Bagdad,
cetatea noastri, ci dintre roabele vale strilne care se
vIM $ se cuinpirl. $1, pe elM mlntultoarea mea ci cii
mama ei ma ascultau cu luare aminte, I.e istorisu tot aa
curn fusesem vrjit de frumuseea ciudat a feticanei
de Ia miaznoapte, i Insurtoarea mea CU ea, i gingia
mea, i giijile mdc fa cle ca, i duIceaIa purtrli mele,
i rbdarea mea de a-i Indura purtriie ode anapoda. i
Ic istorisu Infricoata noapte dezvluitoare, i tot ce-a
uimat cleacolo, de La Inceput pIn la sfIrit, fr a Ic
ascunde nimica. Ci flu ar fi do nici un fobs so mal.
spunem o data.
Dup ce Imi ascultar istoriswca, n-intuitoarea inca
mama ei ramasera pin peste poate de mIniate pe soia
mea, feticana de la miazanoapte. Jar mama mIntuitoaiej
mole imi zise
0, fiul meu, ciudat ritcire a rnai fost i rtcire
ta ! Curn dc-a putut sufletul tu s se piece Inspre o fat
dc strini, cind cetatea noastr este atIta de bogat in
copile de toate culorile, i cind milele iui Allah asupra
capului fetelor noastre sint atita de alese i atita cle
multe? Hotarit pesenme e al fost vi,it daca ai ales
aa, fr de nici u socotint, i tiai incredintat soarta pe
rniinile unei fpturi Ce SC osebea de tine i ca sInge, i
Ca neam, i ca grai, i ca obirie. i toate astea, vd
limpede, au fost numai ticluirea lui eiLan, a I3IrdaInicului,
a Jzgomtului cu pietre. Ci s dam slava Iui Allah carele
prin niijlocirea fetci mole toa mIntuit din rutLitile
strjne i tea intors la chipul tu do rnai Inainte de
faptura omeneasc!
Jar eu rspunsei. dup cc II siutai miinile
0, maic bineeuvIntal; a mea, ma ciesc dinaintea
lui Allah i dinaintea preacinstitei tale fete de fapta mea
nechibzuit. i flu rivnesc nimic mai mult decit s intru
in neamul tu, asa cum am intrat in mila ta. Daca, dam-,
birievoieti a ma ingdui de sot legiuit al fetei tale cea
cu suflet ales, nu ai decIt a rosti mba do Ingaduire.

129
.L. C.t asp LtflSC
[)in pattea mea, flu vtd nimica imputrva ! Da tu
fala tna, tu cc. socoi ? TInrul acesta minunat, PC care
JUiah I-a scos in ealea noastr, iIJ oslo pe voie ?
.[a mintuitoarca mea CO tmnr rspunse
U. po Allah ! Irni este 1)0 VOle, o. maiCa a mea
Dt at La noi tnt Sc cede mal mlii si punem [a udiXpo
dac ncL? dv vrjile cole rele til do tical.oiiie
[ui & aai mainte. IntrucIt nu este destul c am rupt
dScinLt:uI ei.t (:.tic ii scosese cliii rIndum laptuLI.l.flr ()fliC
( ti(bLLI( SI) pUnCh pe toideauna in flef)Utifl
do a. mat liw( ru.
. C)U)a Ce tost i acestea, iei din odnia In caic no
.i spie a Sc tfltoarCe pvste o clipit Cu on ip
lain. Si imi dete ipul, care era pun cu .ap. i
I sus
Stdi Nemaii. caitik mole cole vechi, pe caie tocmai
[e-am rnicetat. Itni atala ca shame ecu tica1oasi no se
af a oasa ta Ia ciasul do fa, da c flu arc si.
ih etccu a so inWac uCol(i. Si. tot aa, imi rnai aratI
c. vwlt...anai sc preface fal.I do slugi c ar fi hntio mare
l.flgr.RrL-ttv din pricina lipsei Ink. Gibctetc, aadar,
oa plocata. s to intoici In tine acasa CL1 ipul pe
care la arn p1)5 in flIIn. Si SC) a1epi In curte, in
ca L n i.rarea ei st de.a deodatt piept in picpt CLI line.
5.. Ia nauccula in care are s lie cInd teo veclea. Impo
tn-wa a5lo)tarii ci, are s den dosul ca sn in Ia Cugii.
Ear La. flLuY1aiduCL, SI) s1ropetz Cu apa din sip. shiigrn
..Lasiiti cIiipul omenese ii fit.c iapi 5i numa.id s
c no. :a so presehimbe intlc) mapa ca toate opek. Jar
sari in spmarc 51 sn apuci do enarna Si. cu loam
imp t 1 na ci. si pul in gur n zabala i ndot la, cit mai
$t en sn pedepseli aa precurn I so cuvine,
&o nttihi cu rli5l(. Iovituri nprasnicc do bici, atIta
nu teo sili s conteneti. $i in toate zileJe
de l Allah s-o fad s induie pedeapsa aces1i. 3i, n
fehul acesta, ai so stpineti. AJ.tmicteri. rulatea are
s biruiasci iurhi pmn Ia urm. I:ir tu a vea de p:trnit.
lar cii, 0, CTuIVC al cIreptcredincoi1.or, ispunei c
ascult i c ma supun, i grbii si ajung ia cusa inca. i
sa a.tept sosirca SO.IeI mdc dc inat maunte, aScunzri
ditm in aa fe] ca sn vd d.c dcpaitc clad vine
1D()t sa i lEa ifliiIidZ Iut.a in In l xi cicoclata. Oi, nu
zhovi a Sd IV1. Tm. cii. CU toata iniioiarea CC IYia Ci)flSC
hi vcde.ea ci i In vedeica irLlnkuseii ci vlaJit4)nre, flU
piegelni sa .fac Juciul pentru care venisem. 5i izbtad pe
deplin S() S(hiiflb in iap.
Si cleatunci, legmndum cii legturile legiuite eu n
lLHOaiea men, care era die in sInge i de un neam cii
mine, flu lipsii a o face pe iap s Indure ceea ce ai
vizut pc meidan, o, emue al dreptcredincioilor Crimt
osind, fih de nici o indoiala, cia care ii are indrepti
iea in. iuu Latea al liii cle arnnrnic a strinei. Siaccata-i
po\Icstea 1i.-l

Dupa cc ca1 .Cu auv.i Siuisu.ea accasta a ;Ui di


Neman, se minima mull. in sufiehul su i ii zise tinruui
lIotait, poestea 1 a este 0 poveste deosebit, iar
osmnda pe caie o pu sn induic iapa aceea blan este
cuvenita ! lns miar plcea s mijloceti pe iing soti.a
ta s ingduie a gsi in mijioc Ca, lsInd-o pe lapa aceea
in chipul de iap, s nn mai pedepsesti, zi de Z1 Cu atIta
asplime Da dac hucnul nu Li Cu pu.tini, Allah este cci
in au m i1e

5i, dUpc cc grii ast.iel, AI-Raid se Intoatse inspie ccl


dcal cloilea ins, care era calaretul eel frumos, vazut in
fluntea alaiului pe un cal ce5i purta sojul ales in felul
de a umbla, cirehuI acela care se roea ca un emr on
en vienn liii de crai. si al cairn alai. era urmaL de en

131
palanchin sub care edeau dou copllandre don-mite, i
de niie cmntieti care cmntau cintece indieneLi si ehine
zeti, 0 ii zise...
Cind povestea juae aid, Seherczada vazu zoti mijiid, i
siiosL. t.iiU.

Cj Inir-a opt sute saizect i USCU noapte

Ii(Uta 1.)oniaad.n stiigi


0, sm-a men, te tog fierbin.ie giabestc do no spune Ce
sa inlImplat (md caliCul sn iii Lois Inspte (-ala ictul cot Un
pe tirmnele cruia se cIntau (inkce indieneti i ehi rczoti
mi Selierezada .rspunse
Din toat ininia s en drdg
i urm ast.lel

Dup cc califul se iritoamse Inspre clretul ccii r umos


care sta smirn dinaintea sa, i pe care Ii vzuse rotindu-se
pe calul ccii purta soiul ales in cilciitur, ii zise
0, tinere, am judecat dup chipul tu c trebuic
s f ii vreun strain de nearn ales ; i, spre a-1i InlesnI
intrarea Ia p.alatui rneu., am po:runcit .s fii chernat dinai:ntea
rnea .pentru ca auzul i vedere.a noastr s so bucu.re
de tine. Dac, aadar, ai ceva a ne cere, on vreun icru
minunat a ne istorisi, flu zbovi mai mult.
i. tInrul, dup cc srut prnIntul dintre rnIinile cali
If uiui, se terneni r..spunse
0, emire al drept-crethncioilor, pricina venirii mole
Ia Bagdad flu-i pentru vreo solie on peniru vrco crinicie,
ci numai pentru dorul de a rnai vedea o data tara In care
rn-am nscut, 0 dc-a tri aici pin la moaitea mea. CI
povestea inca este atita de uluitoare, melt flu vroi a
ovIi s-o Istorisesc staplnuli nostnu emirul dneptcredinckqilon.
51 spuse:

POVFSTEA CALAREfULUT PE U1tMA CARtJIA


SE CTNTAU CINTECE 1NDIENE$T1 I CHLNEZF$ITI

AtM, o, stipine al meu 0 cununA peate cafl nostru3


ci cii, de meseria mea de odinioari, care fusese mesenia
tatAlui meu 0 a tatilul tatilul mcii, erem Un tiietor de
lemne prin piduri 0 cel mai sArac dintre tiietorii de leinne
de hi Bagdad. Ian sinicia mea era mare ci era Incliniti 0
miii rAu, In tiece zi, de vieuirea In casi laolalti cu flica
socrului meu, chiar sotia mea, o muiere otititi, scl4ani,
glicevitoare, dinultil cii nite ochi goi 0 cii o minte
ticMoS. Atari de asta, flu era buM Ia nimlc-nlmica, rl
s-ar ti putut asemui Is ghigile qi Ia aUnt cu mitura din
ogeacul nostru. $1, cum era trial slclitoare ca 0 musci
de cal i mai cinlitoare ca o gilni pninsi, mA hotinisem,
dupi multe certuni i supinini, sA nu-i mal gnAiesc nlciodata
vreo vorbi l sA4 Indeplinesc, LAnA cnlcnire, toate
toanele, ca si am oarecare tihnA clnd mA Intorceam
acasi de Ia munca grea a zileL cea cc fAcea ca, atunci
clnd AtoatedAtitorul imi nAsplAtea truda cii vreo drahmi
de argint, aturisita de muiere si flu pregete vreodati a se
repeal si mi-o 1nface, do cum treceam pragul casel. $1-
aqa se scurgea viata mea, o, entire al drept-credincioiIor.
Or, Intr-o buni zi, avind trebuln si-mi cumpAr a
tninghie de legat lemnele, dat fund ci aceea pe care o
aveam se delrase de tot, mA hotinil, cii toatA spaima
ce mi-o stirnea gindul de-a vonbi at soia mea, si-i spun
nevola In care ml atlain de-a cumpira trlnghia aceea
nouA. $1 nici n-apucani sA tasi blue din gura mea vorbele
de cumpArare ci de fringhie, o, emire al drept-credinciolin
br. c ml se i piiu cl aud cum so deschid peste capul
t.OdQ zavoarele furl unilor. Si urini o vijelte Iustruit
Cu ucWne i CLI alurtsenii, C care nu este numaidecIt
EQ mal iosli do fa Cu s1pinul nostru ! 51 puso
Ctp a i ak. zicinclumi
A, fleandurn i Iupduura Cea nmi ticaloasa ! Do
.&n scam ci aumi ceri bani decit ca si to dud st
ch&Luti in tvria dezrnttateIr din Bngdad. Da lii po
pace ca ochiut rneu st dvschis asupra puitarii tak. 5i
dac Chla con barth acetia pentru o fnlnghie. apoi ant
s meng i cu. en s-n cumpeni cu mine do fat. Si, do
aitrainteni. duacuma lflCOl() nat sa mat ieu din ca
mine

$t spumncl accstea, mt liii Cu dirzte In suk i piili


en .negutonului frIiihia cemi era do I rebuinj
spre a citign plinea. Ci numni Allah tie en pret do
cite toenieli i dc cIl,i ochi poncia. aruncai rind pe rInd
clad lrtspre mine. cind mnspre negustorut speniat, fu in
cheial titguiala LLCCCa zbLlCiUlnata.
o doamnc al rnou, toate nsten nu erau decIt moe
putut neflorocuit mole, in ziua accea. tntrucIt, Ia plecarea
din suk. CUifl vnotam sli ma despitIcsc do sotia men spre
a ma duce in rnunca, en irni zise
- incoho o iei ? Incotro o 101 ? Slat: cu tine si na
ts te ta
S, fr nirnic miii mult, sihi In spinarea migarului
men i adaug
Deacurna iflCOl() am sil merg Cu tine lfl mu
&oo uncle to tot inuzi ca iIi tied zilete tind lemne, ca
sa-ti voghez munca.
Ian en, i-a tirea aceea, 0, doanwe al men, vazui lumea
irttreagi cum so Innegurenz clinaintea chipului meu i
pZLCepUi cl aun-il niai iminca deck s mon. [ Irni zisci
o. hieu1 do tine. ca pacostea flLl are ati. miii dea
tihnn mIntuirii tale ! Inainte baterni aveai cicada de zbav
citi vreme to afuni singur in pidure. Acurna sa sfIrit i
asta! Marl In tlcAloia ci In deznAdejdea tat! Nu este
scApare 0 putinA decit intru Allah mllosirdnicul! Dc Ia
ci venim ci ia el no intoarcem ! $1 mA hotAril, ndat
ajuns In pildure, sA mA yule pe pintece 0 sA mA las sA
mar do moarto neagrA.
$1, chlbzuind astfei, fArCe a rspundc a vorbA, porni! pe
urmele mAgaruhd care ducea In spinare povara ce-rn
apilsa sufietul ci viata.
Or, pe drum, sufletul omoneac, care eate scump vt4ii,
Intl nAzAri, spre a ocoli moartea, un glad Ia care nici
nu visasom pinA at.unci. 51 flu prcgetai sA-I tree numaidecit
In fapti.
tntr-adevAr, de cum ajunscrAm Ia poulcic muntelul,
liar soya meat se dete jos din splnarea mbgarului, ii apusel:
AscultA, a, femele! Intrucit flu mai am nici a putinli
do a- ascunde nimic, vreau sA-41 destAinuiesc ci
frtnghia pa care tocmal an cumpArat-o nu esle meniti
nipidecum, In mintea mea, sA lege lemne, ci trebuie si
shijeascA la a no ImbogAi pentru totcioauna!
51, in vreme cc muierea so afla sub Iovitura nedumeriril
In care o OtLIflCfl mArturisirea aeeea neaWp1ati, a
a dusci la gura unul pu$ vechi, secat do amar de ani, 1

Ii spusci: Vozi pi4ui acesla? In ci se uflA narocul nosiru I $1,


cii famja, am aCe mA duc sd-i culeg.
$1, cum fiica luL socru-rneu era tot mat uluitA, adAugait
El, da, pe Allah! e mutt de chad nil s-a dczvilult
taina unel contort ascunso In pulul acesta, i care cemoari
cste scrisA Intru norocul meu. lax zlua de astAzi este zlua
clad Lrcbuie sA cobor s-o scot I 51, pentru aceasta, rn-am
hotArit si to rog a-mi cumpAra funia!
Or, nici nu rostii eu bine vorbele acestea dc coinoarl
ci de coborIt in put cA ceea cc nidAjdulsem se i dovedi
pe deplin. !ntructt so4ia mcii strigA:
Nu, pa Allah! eu am sA cobor acolo mnlAuntru! CAd
tu n-al sA to pricepi niclodatA aim sA deachizi comoara

3S
;l cum put stApinire pe ea. 51-apol flu am nh 0
Incredere In cinstea Ia.
$1 10 aruncit numaideclt imacul Imi zise:
Hal, grubeLe de ml leagit en trlnghia 0 coboanit-.tnl
In pi4.
lar eu, 0, doamne at meu, du$ ce fitcul elteva nazurl:
numal qa, chipurile, i dupit cc inghill citova sudalme
pentru ovitIa1a mea, of tai:
Sit tie dupit vola jul Allah si dupti vota ta, a, fUel a
unor eameni de treabit!
51 o legal vtrtos cu tunis, petreclndu4o pe dupi
subsuori, 0 Ii dodd drumul sit lunoce in afundut pi4uluL
lar cind sinflll cit ajunsese Ia fund, ml doscotorasil de
toate, arunclnd fringhia In adincul gropli. $1 scosei un of-
tat de multumire cum flu mat slobozise pieptul nieu de
clnd iesem din pintecele maicAmi. Si-i strigal afurisitei:
0, ificit a unor oameni de treabit, at bunlvoir4a de a
nlmlneacoloplnitceamsitvin eu tetrag!
51, tInt sit-mi mat pese do rispunsul ci, ml Intonel
liniqtlt Ia munca mea L mit apucai sit tat lemne clntind,
ceea ce nu ml se mat intimplase de multloarit vreme.
$1, In bucuria mea, mi se pitrea cit Imi &escuserit anipi,
aa ml slm$eam de uor, ca pitsitnile.
$i, descotorosit astfel de pricina amarunilor mele, putul
Intr-un sflrit sit gust dulceaa llnitil 0 a tihnei. Ci,
peste doul zile, glndii In cugetul meu: ,,Ya Ahmad, legea
lul Allah i. a Trimisului situ asupra-i tie ruglelunea
l binecuvlntitriie! nu Ingadule unei fitptunl Ia viafa
altel fApturi cu chip Ia tel ca iii ci. Ian tu, pitnlsind-o pe
flica socrului thu in afundul pululut, o pnimejdulet1 de-a
o litsa sit moart de foame. Hotitnit! uziei fitptuni ca ea I
se cuvine mel rca osindit. CI tu sit nu4l Incarci
sufletul cu moartea ci, 0 scoate-o din groapt. 51-apoi s-ar
mel i putea ca Invit4ittura aceasta de minte s-o lecuiascit
pe totdeauna de firea ci cea unltit.
Si, nepuUrsd Infrunta statut acesta at cugetului, mA
dusei Ia put i o strigat pe Inca socrutui meu, stobozind
tuspre ea aitA Mile:
Hal, di zor de te leagA, ca si te scot. NidAjctuiesc
ci liivititura aceasta te-o ft lecuit.
51, sln4ind ci lunla I usese primA In atundul pt4ului,
aeptai un rstimp spie a-i da rigaz sotiei mete a se lege bine. Dupi care, simlind ci zgIlIia de Irlnghie, spee a-mi
dadeInelesciegata,otr1meicumarecaznA,aade
grea era povara de Ia capaltul Iuniei. 51 care flu liz spahna
meat, a, emire at drept-credinclotiIor, viztnd Legat de
fuMe...

(Ind povestea ujunse aid, ehercada vzu zoHi udjind ci,


sflcnisii. tilcu.

Ci tntr-a opt sute aizeci i aptea noapte

Unn:

...vizlnd legat de futile, in bc de I lica socrulul nieu, Un


glnn uria, cu a InfiL,are tare putin ]inititoare, $ care,
do indati ce atinse pimintul, se temeni dinainte-mi I
Imizise:
Multe mut4amuri am a-ti aduce, ya Sidi Abmad,
pentru binete pe care mi-I ficu$! Af, intradevir, ci eu
skit din rindul glnniior care nu au lnsulrea de a zbura
prin vizduhuri, i care nu pot decit a se tirlie pe pimint,
mAcar ci In acest chip lu)eala lot ate mare foarte $
le Ingiduie si meargi tot atita de repede ca $ ginli
vizduhurllor. 5i-qa ci eu, Un ginn piminteneec, Imi
alesesem de aid l aid putul acesta vechi spre a mi-I
face sAtaj. 51 triiam ad In tlhni deplini, plni cind, acum
137
dciii zite, a coborit Ia mine cea mat aturlalti muiae de
pe pimint. 51 n-a mat contenit si mi tot chinulasci din
clipita cind rn-am apucat si ml Inclrduiesc cu ea, l
ni-a slit, toati vrcruea aceasta, si trudesc Ia ea fin do
rttgaz, cu care do ant 0 ant trilam lntru burllcie
pierdusem deprinderile aces1ea! Ya AUah! drept care 41
slat tare indatorat ci mat izbivlt de pojarnica de muiere.
Of, de buni saunA ci in blue atita do insemnat flu are
si rimini EArl de nisplati, intrucit a cizut ink-un
suflet care-i tI prelul. laciti, data, to pot ji cc vreau
Si fac eu in schimbul luit
$1 so opt o dpi, cii si4 tragi sufletul, pe clad eu,
Iinltit do glndurile jul buno, cugetam: ,,Pe Allah!
muiezea aceasta este cen do spaimi, datA a irbutlt ca
si-i sperie pini ci pe ginni, ba pini ci pe ccl mal urias
diutre glnni. Cum de-ot 11 putut eu Si durez aiim arnar
de vreme lii riutatea 0 Ia ticllo ei ? 5l pUn de miii
fati de mine Insumi t fi4A do semenul rneu intru pacoste,
It ascultai atunci cind Incepu tarS:
Ba, ya Sidi Ahmad, din tilietor de lemne curn e
vreau Si te fat pe-o potrivi cu regit cei mat marL $1
laciti aim. Cunosc ci sultanul de lii lad are numal o
fati, care-I o copilandnil aim este luna in cea de a
patrusprezecea zi a ci. $1-I tatnan hi vremea do mAni1i
Ia anti patruaprezecc in dent, 0-i fecloanA turn mite
boaba de milrglrltar In scoica ci de sidef. Tar eu vreau
al ftc a cii Si 4i-o dea de sojie insu$ sultanul de in
Tad, pirintele slu, care tine is a mel stranic decit
Is chiar via4a hit. 5t, ape a Izblmdl In gindul acesta,
am aS I diii dnnnul pasulul, In tugs men cea mat mare,
tnspre palatul sultanutul, is Tad, i am si inthi In trupul
fetIcanei cnifle, i am si pun stiplnlreovreme pe mintea
ci. I, In felul acesta, stipiniti In dub, are Si se parS
nebuni pentru toti tel din preajma ci, tar sultanul,
titine-slu, are si caute s-o zvldulaeci pe in P41 vnacii cci
mat iscusi4i de Ia Ind. Ba nici until dintro ci nu are aS
poita st ghiceasc pricina adevrat a boalei, care va fi
ederea mea in trupul fetei i toatc strdaniile br au
s se spulbere a suflarea i la vrerca men. 5iatunci al
s te ivcti tu i ai s fli trncluitorul domnitei. i am
sf1-ti arid. nujloacele pen trLi acesta
5i. ciupa Ce gral astiel, ginnul SCOaSC din sIn nite
Iruaze de In un porn tairiic, pe care ml le dete, aditugInd
OclaL cc ni sit [ii clus in t.initra critiit bolnav, tu
o cercetezi de parcit habar nu ai avea cc fel dc boalit
ace. sit id un chip indoicinic i irigindurat, ca si bagi
10 speicti pe cci dc .fait, i, intrun sficit, sit iei una
din tie frunzele acestea, pe care so mmoi in apit 1 Cu
Caic Sit steigi .apoi ohiazctl fetch Jar eu, nurnaidecit, am
sit flu slUt sit ics din tiupul copilei i, pe clipit pe datit,
fata nrc SitU Cal3ete tarasi mintea i are s se Intoarcit
in starea ci dintil. Si, tot atunci, en ritsplatit pentru
tccuiiea sitvinitit, tu ai sit ajungi sotul copilanclrei, fata
regelni. Si acest;ai, ya Sicli Ahmad, chipul in care vreau
siti ritsplittesc binele pe care ml 1al fitcut in viaf
izbitvind umit d.c muierea aceca infricoittoare care a venit
sit-mi facit Cu neputma eclcrea In puul meu, In locul
acesta minLinat i tihnit, unde nitditjduiam sitmi tree
zilele In netulburnie. $i Allah sn batit pe afurisitit!
Si. dupit cc grill astfel, ghmul Ii mit ziua-bunit de Ia
mno, povit(uindu-mit sit poinese Indatit in drum Inspie
ara Indului. Irni unit citlittorie bunit i pieri din ochii mci,
tunecmnd pe Caa pilrnlntului en o corabie clusit de furtunit.
Eu atunci, o, doamne al mcii, tiinc1 cii ursita mea mit
ateaptL1 in ara Indulul, flu 5ovaii a urma povittuirile
ginnului l a lua calea numaidecIt lnspre ara accea
depiirtatil. Jar Allah Imi meni bunit pace i, dupit o
cilittorie lungit. plinit dc osteneli, dc Iipsuii Sl de primej
dli. care nu slut de nici o trebuintit a Ic povesti stiipInului
nostru, ajunsel fitrit dc pagubit in lain Tndului, acolo
unde dornniea sultanul tital dorunitci cc avea sit fie
solia men.

139
i, ajungInd In felul acesta hi captul cltoriei mdc,
aflai c intr-adevr nebunia dornniei se i dovedise de
o bun bueat dc vrerne, Ca faptul piibuise saraiul Im
paratesc i toat ara In dezndejdea rca mal adinc i c,
clup cc zadarnic folosise tiint.a doftorilor cei rnai iscusiti,
sul.tanul o fgduise pe dornnii de soiie aceluia care ar
zvFdui-o.
Eu atunci, o, ernire a] dreptcredincioi1or, tare pe
povee1e cc mi Ic dedese ginnul, i Thri cJe mci o grija
in cc privete izbInda, rn Inf1iai Ta piimiroa Pc care 0
data In zi sultanul o Ingduia acelora CC V1OiLul! S incerce
o zvicluire asupra minilor dornnitei. i cdcai cu toat
Incrcderea In odaia in care sta Incuiat fata, i nu piegetai
a pune In fapt invtura ginnului, schimbInd tot
felul de Inftiri Inginclurate, ca s fiu luat cu totul
in seam. Pc urma, dup cc bgai bine in speriei pe
toi cci din preajni, i fIr a fi pus mci 0 intrebare
despre starea bolnavei, Inrnuiai cIteva frunze dintie cele
cc le aveam i tersei Cu dc faa domniei.
i fata, cuprins numaidecIt de zgIltiieli, clete un l.ipt
mare i czu 1einat Or, acestea se datorau ginnului care,
cu ieirea lui repezit din trupul copilandrci, stirnise
starea aceea cc 1ar fi Infricoat pe oricare alt ins in
locul meu. Ci eu, departe de a ma arta tuihurat, stropii
Cu ap de trandafiri fata feticanei i o fcui s-i vin
in simiri. Tar ea se detepta Cu minile Intregi i Inerpu
s vorbeasc la toat Iumea, cu chibzuiaT, Cu dulcea i
cu msur, cunoscIndu-i pe cci din preajma i spuriInd
fiecruia pe nume.
i bucuria fu pIn peste masura la palat i In toat
cetatea. Tar sultanul tarii lndului, Indatorat de binele ce-i
Icusem, flu se lepd de fgduiala i mi-o dete pe fiica
lui de soie. i nunta noastr fu sarbatorita chiar in ziua
aceca, Cu vIlva Cea mai stralucita, ifl toiul ospetelor L aI
veseliei Intiegului norod.
$i laciti cum ajunsel sot al domnflel, fata regelul do
la End.
In ceea ce privete cea dea doua domniti, pe cave at
vAzuto ezlnd de partea stingi a palanchinului, o, emire
al drept-credlncioqilor, apoi laciti!
Dufl ce ginnul eel uri, datoriti tnelegeri1 hotirite
Intre nol, pirisi trupul domnutel de la md, Il bitu
eapul spre a afla unde avea all so duel si allAluiaacl de
act Inainte, dat fUnd ci flu trial avea adipost si ci putul
rlmsese stipinit do pacostea do fiictt a socrulul meu.
$i-apoi, tn vremea oderil sale In trupul feticanei,
prinsese gust pinS la urmi do un asemenea sot de adi
post, qi I.i fllglduise ca hi ieirea sa de acolo s14
caute un alt trup do copilandri. tnclt, dupi ce cugeti
oleaci, II lull rInt t porni Inspre Implrl1a Chitaiului,
cu toati iuteala, ca o corable mare goniti de furtuni.
Si nu dovedi altceva mel bun de ficut declt all se duel
t all so aciuiasci In trupul fetal sultanulul ChInel, o cr5114
tinitri de patrusprezece ant ci un sfert, frumoasi ca luna
In cea de-a patrusprezecea zi a 4 l neprihiniti ca boaba
do mirgiritar In scoica el do sidef. 51, dlntr-o datA, domnita
silkluitl de el so puse pe un cit do zgtflhituri i do zvlcnituri
anapocla, 0 pe o revirsare de vorbe firS de cap care
deterS limpede In vileag sminteala oi. 51 amirItul do
sultan al Chltaiului degeaba chemi la dipittlul fetei lul
p0 doftorli eel mat iscusiti din China, ci flu izblndi neam
s-o feel pe flici-sa sit so Intoardi Ia starea dintil. 51
fu cufundat, dimprouni cit saraiul ci cu Ixppiriia lu!.
In jab, ci In doznidojde, dat fund ci domnfla era singurul,
slit copil 1 ci ova o fall po cit do iubltoaro p0 atlta do
dulco i do frumoasi. Ci, Intr-un afIrt, Allah 11 avu
Intru mile sa l ficu si4 ajungi Ia urechi zvonul vindocitiii
cea minunati, datoriti Ingrijirilor mole, a domnitel do
la Ind care ajunsose sotla moe. $1 trimise numaidecit un
sol In titlnele sotlet mole, ca aS ml roage aS nil due i
Ut
sai vindec fata, domnia Chitaiuiui, fiigduindumi
SOt[(.\ oaa aiu s izbindesc.
Ei atunci ma dusei Ia sofia mea cea tInr, copila
suI1anulu de Ia hid, i Ii spusei de solia i de fgduiala
cc mi so tiimitcau. i izbutii so Incredineze c putea
prea bine su piimeasc do sora pe domnila Chitaiului,
care mi so fgdu1a do solie, dac a izbindi. i plccai
Inspre .aia Chitaiului.
Or, a, erniie al dreptcredincioilor, tot coca cc am
s-1J povcstc\sc in privina stapInirii do ctre gian a
cra4ei chinczoaice flu aflai ciecIt dup cc ajunsci in
China. i din chiar gwa ginnului cu pricina. tntrucit, P1na
atunci, eu flu tiuscm plea bine ni.rnic despre felu] iului
do care su ferea crita chinezoaic, i Imi ziceam Ca frun
zele mole au s dovodcasc a o zvidui d.c ui-ice-u 19.
Drept aceca plecasem pun do nadejde, fu a-mi da prin
cap c chiar prietenul rneu ccl vechi, ginnul ocr uiia,
care ii alesese siaul in trupul fetci sultanului, cia
prici.n.a iEiului.
Tnclt uiuiaia niea fu pln pcste margini atunci cind,
dup ce intrai in iaiacui cril:ei chinezoaice, unde ceruxom
s flu lsat singur cu bolnava, CUflOSCUI g].asul pnetenului
meu, ginnul cel uria:, care Imi spunea cu gura dornriii.ei
Ce, tu eti, ya Sidi Ahmad ? Tu, ccl pe care iam
c(ipieit cu hinefacerile mdc, tu vii s ma alungi din
ieaul pe care mi 1-am ales pentru odihna oaselor mole ?
Au nu i-e ruine ie s plteti binele cu ru1 ? i flu
tic team c, dac mt sileii s los de aici, am s rri
due dc-a cireptul in tara Incluiui, in li.psa ta, s ma dedau
Ia f ci do fel do lmpreunii amarnice cu fLlptura sotiei
tale do Ia md, i pe urma s-u omor?
i, mntrucit nu puin cram lnfi:icoat do pi.imejdia
accea, ginnul so prilejui de spairna mea spec ami istorisi
povestea sa din ziua cInd ieise din Irupul soiei mole do
Ja md, i m ruga fierbinte, pentru binele meu, s-i i

142
s tia.aca Iin1tit in adpostul eel nou pe care iI
alcsese.
ELI aurci. tale buimcit i ncvroind s ma art lip
sit dc iecLflOLifla fat de ginnul acela minunat, care, In
urma urmei, cia {)bilaa florOculUi meu, tocniai cram gata
a ma hotart sa 1T1 intore la sultanul Chinci spre ai
n.rtwisi Ca nu cram in stare, cu priceperea mea, s-o
scap pe cri dc boala ci, cind AUah irni sofia in minte
un teitip. Aa c ma rasucii Inspre ginn i ii zisei
0, cape tonic dc ginni i cunun a br. o. minunatule.
.nu ca su tmdui.esc pe cri4a Chitaiului am venit eu
aici, ci am .fcut t:oat cltoria aceasta spre a te raga,
thmp(thiva smi vii Inti-ajutor. Ca, do ;bun seam,
:fl1LIi tii mmte pe muerea cu care al petre.cut in put cIteva
iflc .arnarnice. Eh, muierca aeee.a era nevasta mea, fata
soclUILII rneu. 51 eu am a.runcato acolo in put, ca s am
tihn. 01, pa.costea se tine acuma dup mine, ca flu tiA
inc-a putut s scoat cle acolo pLuui acela dc ctea
Da iact Ca e slobod i se tine pe urme1e mdc. 5i pretutir
denea so tine dup mine s. of. vai de capul nostru
iflLr-o clipit are s lie...

CInd p)VteU Uj 11flS 11(1. SIiiez;dn \niU ZUlu Lid


iCZl-U. U.

Ci lntr-a opt sutc aizeci i opta noapte

..pretutindenca se irtc clu.pa lame. i, of, viii dc pa


catee noastre ! in Liu clipita are s lie aici. $1 i.act c
o u aud Corn t.ip cu glasul ci ccl afurisit in curtea paLa
14
tuui. Fie-i .mil, o, prietene a] meu, i ajutm ! Am v.e
nit s11i cer fierbinte ajutoriflIa
Cind auzi gmnul vorbeic mcle, iLl cuprins de o spairn
de nespus i strig
Ajuorin dc Ia mine? ya Allah ! ajutorin do
rnin< ? Fereascrn fraii ginni dc-a Yfl:ti da ochii vreodata
cu o muiere ca aceea! Prietene Ahmad, scap curn
al put:ea ! in ce ma privete, n-a putea s fac nirnica
i fug n urnaidecIt
Ata gii, i iei. cu vuiet din trupul dornni1ei, spre
ai S1Ol)QZi picioarele In vint i spre a mInca sub paii lUi
depiirtrile intucmai ca pe ape o corabie mare gonit
dc furtun.
lar crrt.a chinezoajea li veni In minti. i ajunse cea de
a doua soie a mea.
i de-atunci triesc Cu cele dou copile crieti, in
huzururi do toate soiurile i In plcerile cele mai gingae.
Si-atunci gindii Ca, pin a nu ajunge sultan peste ara
Indului on a Chitaiuiui, i pI.n nu a ma afla In nepuLin
I de a mai c1tori, s mai vad a data ara in care
rn-am nscut i unde am triit ca tietor de lemne, oraail
acesta al Bagdadului, cetatca pcii ! 51 iact, o, ernire
al drept-credincioi1or, cum rn-ai IntIlnit tu pe podul
Bagaduiui, In fruntea alaiului meu, urmat; dc palanchinul
care ic ducea pe cele dou sOtli ale mdc, domniele Indulul
i ale Chi.taiului, In cinstea crora cIntau meterhanalele
din sculele br cIntece indieneti i chinezeti.
5i-aceasta-i povestea inca. Ci Allah este mal tiutor!

Dup cc auzi povestea ciretuiui ccl strlucit, califul


se ridic In cinstea iui i ii pofti s vin i -s stea jos
lInga ci, pe scaunul jeuiui Imprtesc. 5i ii firitisi c
fusese ales do judee1e celui Atot-putinte spre a ajunge,
din tietorul de lemne ccl sarman care fusese, urma Ia
scaunul de domnie al Jndului i Ia scaunul do domnie al
Chitaiului. 51 adauga:

144
Pecetluiasc Allah prietenia noastr, i apere-te el
i OCIU1CaSC-tC Intru fericirea lmpiUilor tale de inline
Dupi care, Al-Raid se intoarse lnspre eel de-al treilea
ins, care era preacinstitul eic ccl cu mIna darni.c, i

i spuse 0, ei.cul.e, to-am Intilnit ieri pe podul Bagdadului,


i coca cc am vzut din filotirnia, din chibzuinta i din
umilinta ta dinaintea lui Allah rna Imboldit s te cunosc
mai dc aproape. i sint incredinI5at cmijlo.acele de care
1-a piciit Atoate-irnparItoruluJ. s se slujeasc spre a te
cinsti Cu darurile ai.e trebuie s fie cii totul osebite.
Sint ispitit pin peste poate a ic afla chiar dc la tine ; i
anume spre a ma lmprti din aceast picere am poruncit
s vii aici. Vorbetc-rni, aadar, cu inima deschis,
spre a ma bucura i eu, luind parte Ia fericirea ta Cu mai
deplin cunoatere. 5i s f ii Ineredintat ca, once-ar Li
s spui, eti dintru Inceput coperit de nframa ocrotirii
a ohlduirii meTe!
I.ar eicul eel cu. rnlna clarnic rspunse, dup ce srut
pamIntul dintre mIinile califuhui
0, ernire al dreptciedincioilor, am s-ti dete
istorisirea lntocmai, a tot ce este vrednic de istorisit din
viaa mea. Jar dac povestea inca este uluitoare, puterea
i siava Stpinnlui iumii este Inca i mai uluitoare
Si istorisi precurn urmeaz

POVSTE E1CULUI CEL CU MINA DARNICA

:Afl, 0, doanine aT meu i doamne aT tuturor facerilor


de bine, c eu, Ia viaa mea, am meterit In meseria de
biet frInghier, rsucind cInepa, aa cum o rasucisera Ina.inte
de mine ttlnele meu i moii mel. Jar oeea ce doblndeam
din meteugul acela de-.abia ajungea s ma ajute
a ne hrni pe mine, pe sotia inca i pe copiii mel. Ci,

145
din iips dc pilcepere Ia alt meserie. rn multurneam,
fr pLea cirtese, Cu puinul pe care ni-i rnenea AtoateImpartitorul,
i no. darn vina siiiciei mete decit pe lipsa
rne.a de pricepero i pe neiscusina mintil mole. Si. in pri
vir4a accasla. flu ma inelarn. sin I -claim si mat-I urisesc
cu loam umilinta dinaint-ca SliipInuIui mnctepciunii. Ci, o,
do.am.rie al meu, mnl,clepciunea n u a fus vecodata har:AI
frLniIieri lot. CElLO rasucese cinepa. au iau1 ci do seam
.nu putea s tie sub tLUbaflui unui frIngiuier, aic rsu
ce-ste cm-epa. Pentru accea. oricu.m ar ii lust. nu ave-am
dccii sli martinc plinea iLu Allah fr a ma ispili do do
run rn-ni do neimplinit dccii dca p.i dintro suriIu
pesie vnld murul-ciut Xiii.
0!. nItu buri zi, curn starn in dugheana rnea. Cu 0
funic do cinep .piins pc -clup degetul ccl gnus dc In
pcntr. !i P0 -CflL-C tocrnai o isp.rvisem de niisLlcit, VUZUI doi
oamcni bugal,i din mithala, cute aveau obieciul -dc-a veni
si st-ca pc huvita do dinainte-a piavalici mole spie a tif
ui de una i do aiieu. buccwmnduse do reveneala serb. Jar
ace1i dol Iruntai din rnahalaua men ernu bini prieteni
i ic pliieea s tainuiasca intre ci ba de una. ba de alta,
depnindui rntniiie do chihlimbar Ci niciodat nu Ii
e intimplase, in focul taifrusulu.i Ion. si ros.t-easca vreo
votb cu glas mai tare, on s se depnteze do buncuviinln
pc care, in 1.egat.urile vielil. priet-enii sint datoni s o aib
fiuliu -do prklenii Ion. Ba chiar dimputiiv ! Clad unul
V(ib(it, celaI-ult asculta. i tot a5a meicu Ceca ce fcea
en taiiasumala ion s fie tot-deauna cunuinte, i piru i ,
CLI Loata putinat.atea desteptaciunii mole. izbutearn s mu
-kteg CU Ufl CO cislig do In nt5tevorbe atita -dc dibace.
[an in ZiuI-u aceen, de indatil ce trod -delenil salamalekul
ion. ian CU -tii intoi:sei pi-ecurn se cuvenea, ii luar locut
-ob-inuii, dinain tea cLughenei nude. i li urmara o tinu
ial pc care o iricepusera inCL do p clad se pre-unub.lau
i unul clinlie ci, pc care 11 chernu Si S.:ui ii spuse c-cut
tall. pc care ii eherna Si Sruadt:
a- o, prietene Saadi, flu ca si I.e Infrunt, ci, pe Allah!
un cm flu poate ft fericit in lumea aceasta decit numal
atita cit are nide bani i nie avu{ii marl spre a tail
elobod de once neajuns. $i-apoi sinacli flu aim sAraci
dec11 numai pentru ci s-au niscut in siricie, din tati
in flu, cr1 penuu ci, niscuti in avu%ii, Ie-au pierdut In
risipe, in chiolhanuni, in vreo daraveli proasti on numal
in vreo nipastil dintre acelea fati de care omul este noputineks.
O:lcum, u, Saadi, pirerea mea este ci siracli flu
suit siraci dec11 din pnicini ci flu izbulnc si adune o sumi
do bani indeajuns de mare ca si 10 ingidule, pH.n vreo
treabi negustoreasci porniti Ia vreme pnielnici, si se
imbogiteasci pe totdeauna. Ian socotir4a men esto ci dad
ajungind In felul acesta bga4i, an da avutiei Ion o fotosinli
potrivitA, nu numal ci ar rAmine boga;i, ci at ajunge
ehiar neznArginitde boga, cu tinipul.
La care Si Saadi rspunse zicind:
0, prknenc Sand, flu ca si te Infrunt, ci, pe Allah I
kni pare niu ci nu slut do pirerea ta. $i-apoi sale neindoielnic
cA-i maf blue, Indeobte, si tntliqtl In avue dec11
In sinicie. Insi avu4ia, prin ca insii, nu are nimic ce at
putea si ispileascA un sufiet lipsit de patimi. Ea eel mult
este de fobs spre a face iilotimii imprejanul nostru. Da
cite neajunsul nu are! Au nu tim not, pe chiar pidea
noastni, vreo citeva, noi care hi Piece zi avem atitea neeazuri
i stiles supiniri? Ian soarta prietenului nostrii
Ilassan, fningbierul de cuba, nu-i ca oare mail de dorit
decit a noastni, Ia urma urmel? Si-apol, o, Saad, .cale
pe care o aniji tu spit a face ca tin sine si ajunga bogat
nu ml se pare tot atita de limpede ca tie. Socot, Intr-adevAn,
ci aceasti caie oslo tare su.pusi inilmpJirii, Intruelt
line de o mulime tie imprejunini ;i de nite noroace tot
atita de intlntpltoan ca ci ea, c desire care at Ii cam
prea mull de vorbil. Din pants-mi, socot ci tin om sirac,
lips1t de Ia inceput de once ban, are mAcar tot atilea
putin4e de a ajunge bogat ca i elM an avea eva panic;
147
vreau si zic cA at putea, fAil vreun cheag bnesc dintru
Inceput, si ajungi aemisurat de bogat de Ia o zI Ia a1ta,
fin a se truth deloc, nurnai dad a i-a fast serial hd
ursita. Drept aeeea, gisesc ci este tare zadarnic si agonisestl
tnereu, Cu ginlul 1a niscaiva zile rele, lntnzclt
zilele cele rele ca si cele bune Itt de Ia Allahne via, l4
foarte niu a ciuta si te zglrcei cii bunurile pe care ni is menete Atoatedititorul zi de zi, striduLndu-te si
pui pnisosul ae-o parte. Pnisosul, o, Saad, dad este, tre.
buie si meargi Ia sirmanli lui Allah; iar a-I pAsta numal
pentru tine Inseamni a fi li.pslt de eredix4i irs dirnicia
Atoatelmpi4Ltorului. In te ml privee, o, prietene, nu se
afil zi SI flu ml seal din somn zicindu-mi: ,,Bueuri-te,
ya Saadl, diet dna tie care va si tie astizi blaefacerea
StApinului liii! Si nfciodati credlr4a In Atoatedititorul
nu mi-a fast Incelati. 51, drept aoeea, niciodati In viata
mea nu am muncit i nidl nu rn-am Ingnijat de ziua de
mime. 51-aceasta-i socotinta inca.
Auzind vorbele pnietenului situ, preacinstitul Si Saad
riapu.nse:
0, Saadi, vid bine ci astizi ar 11 cii adevirat za.darnic
si stirulesc a-mi sprijini pirerea Impotriva ta.
Drept aceea, In be dc-a ne ciorovM fin de nMejde mal
degrabi am al fac a Incercare ye poate ci are si te Incredinleze
de temeinicia telului meu de a privi via$a.
Vreau, aadar, si pornac fin de zibavi In ciutarea wiul
om Intr-adevir sine, niscut dintr-un pininte tot ata de
calic ca ci el, ciruia si-i dau, ca dan neclatinit, o sumi
mare de bard, care si-I slujeasci de theag pentru Inceput.
51, tritruclt amul pe care am si-i aleg va trebul ciii ft
dovedit cinstea, Incercarea mea va si ne dovedeasci clue
dintre noi dol are dreptate: dad v.1 avea tu, eel care
a$ep$i toate numai de la name, on dad vol avea cii, eel
care socot ci trebule s141 zideti singur casa.
$i Si Saadi nispunse:
Chiar aa, o, prietene i, spre a-i gsi pe insul cel
ra i cinstit despre care vorbeti, flu avem rebuint sa
IccruLe.
Twrgem prea depar te. lact-1 pe prietenul nostru Hassan fringhierul, care chiar ca indep.linete toate rnsuirik
Tar drnicia ta nici n-ar putea s cad pe un cap
rnai vrodnic..

CInd povestc; LUfl-( (i, QheieZada V;1ZU ZO!ii fl)iJUld i,


Sioas1 LaU.

Ci Intr-a opt sute saizeci ci noua noapte

Urrn

,Hassan frin;ghieru1, care chiar Ca Indepline.te toate


1suiriIe cerute. Tar clrnicia ta nici n-ar putea sa cad a
pe un cap niai vrednic.
Tar Si Saad rspunse:
Pc Allah ! drept spui. i numai uitarea din parte-rni
a fcut s vreau a uta aiurea ceea Ce aveam ia IndernIn.
Pe urm se intoarse Inspre mine i Imi kspuse
Ya Ha.ssan, cunosc Ca ai o cas grea, cu muite gun i
cu mu1ii dir4i, i c nici unui dintre cei cinci Copi] Cu
care te-a hrzit Atoatedttorul flu este Inca Ta vIrsta
de a te ajuta nici cIt de cit. Cunosc, pe dc alt parte,
ca chiar de nu este prea scumpa cinepa, Ia preurile
de-acuma din suk, tot trebuie sa ai ceva parale ca s-o
eumperi. i, ca s ai parale, trebuie s Ic Li agonisit. lar
agoniselile flu sIrit cii putin la o gospodrie ca a ta, unde
veniturile sInt mai slabe decit cheituieliie. Aa c, ya
Hassan, spre a te ajuta s iei deasupra nevoii, vreau s-ti
druiesc dou sute de dinari de aur, care s-ti sIujeasc
de cheag spre a-ti lrgi negutoria de frInghier. Spunerni,

149
dar. dac socoi c al putea, Cu aceti dou s..tte dc dinari,
s-o sco.i Ia captit, ficind si ideasc banut Cu dibicie i
cu. chibzuia
Tar cu. o. emire a dreptcredineioiIor, rspunsei
0, stapifle al rnoU, a1ungeasrai AHah viaIa si fLlc
el sift ipe1i insutit inclart CCCt CC mi chuLlie marimmla ta
$L mtrucil. Ic induplcci a ma intrcba, cutez sii spun
Ca sainnta. paminLL11 rneu. cade intrun ogor al rod
fliC.iCi, 51 CU. hua a ma umf Ia prea tare in penc asupra
putml,ek)r mdc, ehiar i cii malt mai puini barii ln min.
miar ct destul nu namai s ajun.g tot atita de bogat ca i
cci mat de vaztl fLinghieli din isnalLil meLt, da i s ajung
:mai bogat, cii i.nsu mi. CICC sin .laolaita Lo(i iiinghicrii
din cetalca Bagdadului. Cit de p1i.n. dc lume i cit de
mare este (a -- (taca Si. Allah rnu ajatu, dc buna seam
insallah
Tar Si Snad, taic mu1umit de .raspunsul mcii. 1mm.
spuse
Am ma ic ndejde in tine, ya Hassart
Si scoase din sin o pung pe care rat-u inmIn i
irni zise
Ta punga aceasta. In ca se afl cel dou sue de
dinari. i ajutte Allah s le dai folosint norocit mi
ehibzuiti, i s gasesti in ei srnIna bogatiei ! i sit tii
bine cit cii i CU piietenul meu Si Saadi am fi peste miisurit
de bueuroi Sit aazim mtr() zi cit at ajuns, in irnbelu.gare,
iflai fetiit deCit e5ti in fleljUtOliflte
Eu alunci, o, cloamne al meu, luinci punga, fusei pin
pests marginile nitboiurilor de bucurie. Lw tulburarea mea
fu atIta dc mare, cit nici flu mat izbutii sitmi fac limba
a tush vorbele de muiurnire ce era de civiintit sit le
rostesc lairu irnprejurare Ca aceea ; i ahia dovedii sit am
baremi atita minte cIt s mit p1cc pmnit Ia pitmInt i sa
iau pulpana mantiei binefitcittorului meu i sit rnio duc Ia
buzc si la fnunle. Ci ci s-c grabi s-u tragit inditritt cu
gingitiu i sit-i ia ritmasbun de Ia mine. i. Insoi
dc prIetenul u Si Saac.Ii, se ridic. spre ai urma
pre U.ib1 a rca.
in cc ma privte, dupa cc ci sc departara, gindui eel
d.intii care irni veni in chip fircsc in minte fi s eaiit
unde a pute s pun mal bine punga cu cci dou sate
dc dlnari. ca s fie in ciepiin paza. Si, Intrueit in. csua
mea anuirita, -ilctuit(i nurnai cILntro odaic, nu. avearn
xUci clump, niCi mirosna de dulap. nici sipet, nici lad., nici

nimic de soiul acesLi tindc s aSCLlfld un lucru. de ascuns3 rinisei CLL tutu! nedumctiL i ma gIndii ci c1ipi s ma
due i s ingrnp ban ii accia in vioun bc pustiu, .afar din
cetate, pina n gan milucu1 dc ai lace s rodeasc. Da
ma zindii, cLCt.ifld Ca .Lscunzatoarea mea ar pute,
din vreo napuatu. s lie dibuita de careva, on chiar cu
sar putca s I i vzut de vreun plugar. i numaiclecit
imi veni gindul C lot cc imi rminea mai bun de fcut
cia s .ascund punga aceea in risu.cituni1e de Ia turbanul
meu i, pe clip pe data, ma sculai, inchisei ua do la
dughean i imi c1esfurai turbanul cit era dc lung. i,
di.ntru-ntii, SCOSC1 din pJ..nga ZCCC galbioni, pc care ii pusei
dooparte spie cheltuial, jar pe ceilaili, Cu pung cu tot,
Ii inv!ui in rasucitunile cearceaftUui, punIndui taman Ia
captul lul. Si, sii.ingind capalul acela, Cu punga inn.oclat
In el, imprejuiui cealinalci, imi intocrnii turbanul la be,
In p.atiu rotocoal.e desvirit rasucite. iatnei putui s
rsuulu niai in largul rneu.
Oi, dup cc sfIrii treaba, desehisei iari ua do Ia
dughean i ZOfli sa ma due Ia suk ca s ma rostuiese cu
toat ae cite aveam trebuin. lncepui dintru-ntil cu a
cumpara ci grmadLi stranic de cinepa, pe care ci adusel
Ia clughean. Dup care, cum tnecuse ci bun bucat do
vreme de cind in casa inca flu se mai pornenise pie do
came, ma dusci in mceinie i cumparai ci spatii do mid.
i luni cabea efle cas, spre a-i duce nevestimi spata
aceca de mid, s ne-o gteasc cci ptJge1e roii. i ma
51
bucur.arn rnai d5nainte de bucuria coplilor cmnd a stvad
buc.atelc ace lea g ustuase.
Ci, o, doanmne al rneu, mindri.a rnca era pica .fIous
ca s rrnin nepedepsita. Cad Imi pusesern sputa aceca pe
cap i m(rgcum balabanii.cl din mimi, cu gI.ndurile rpite
dc visele mele dc bogie. Si iaet c un crete flnii.nd se
repezi deodati pe spata de mid l, pifla Sa IUC eu. s
ridic mIna on s fac Vreo rncarc, min i Inife, dim
preun cu turbanul i cu tot ce se alla in turban, i Ii
ha zborul du.cInd spata in plisc i turbanul in ghe.are.
Tar eu, cind viizui aa, incepLu s scot .nite ipete atita
de Infricoate melt i oamenii. Si rnuierile i copiu de prin
preajrn fur cupninu de tulburare i Ii adugar rcnc
teie br Ia ale mdc, spre ai spenia pe t.I.lh.ar i spre a
face s lase prada. Ci ipete1e noastre, in bc dca izbirtdi
treaba aceasta, flu fcur decIt sl stirneasc pe crete
a-si spori bLitile din aripi. i picri nurnaidecIt in vz
duhuri, Cu avutul i cu norocul mew
Jar eu, tare pIc1Lit i mohorit, fusel nevoit a ma hotarl
s cu.mpr alt turban, lucru cute aduse Inca un scaza
mInt In dinarii de nun pe care avusesem grij si scot
din pung, i care acuma erau toatil. averea mea. Or, curn
i apucasem s cheituiesc 0 bun parte din ci cu tirguiaia
cInepii, ceca ce Irni rnai ramasese era departe de a--mi
ajunge spre a ma Imbia s visez de aci Inainte vreo ndejde
mai tern cinic in pnivina Imbogirii mdc de mu ne.
Ci, hotrIt ! ceea ce Irni pricinui necazul cel mal mate i
Imi Innegura lurnea dinaintea ochilor fu gIndul c binefdctorul
rneu Si Saad jalnic mu1umire are sd mai incerce
c i-a ales atita de ru omul caruia s-i Incredin-teze
rodirea bariuiui su i izbind;a crcetrii rIvnite. $i
Imi ziceain, pe deasupra, c atunci cin.d are sa afle (IC
nenorocirea ptaniei mdc, are s-o socoteasc poate ca pe
0 nscocire din partemi, i are s ma lnvdluie ca
dosada Jui.
Oricum, o, doamne a rneu, atita cit ma mai ajutara
cci ci.iva d.inari ce-mi rm.se:ser de la fu.riiagul eretuliii,
flu .avuserm ce ne pling.e prea tare in cas. Da cInd
i cci .mai de pe urm gologani se sfirii, repede czurm
iari In sricia dc rnai inainte, i .rn pomenii jar In
neputint de a mai scpa din stacea .mea. Ci ma pzii Cu
mare g.rij s cIrtesc Impotriva judel,.e.lor celui PreaInalt,
i gindeam : ,,O, bietule, Atoateimprit:oru1 ia druit
avere intrun ceas cInd o ateptai ccl mal pu1in, i ti
Iuato aproape tot atunci, intrucIt aa i-a plcut iui
ntrucit averea aceea era a lui ! Pleacte dinaintea jude
te.lor sale i supunete vierii iui ! i, pe cind eu rumegam
asemenea ginduri, -femeia mea, faI de care flu putusem
a ma opri s destinuiesc pierderea cea avusesem i pe
ce cab Imi venise, era cu totul dc neImpcat. i, ca vIrf
Ia loata pacostea, intruelt, tot aa, In tulburarea in care
rni aflarn, sepasem s Ic spun i vecinilor c odat cu
pierderea turbanului pierdeam i preul a o sut nouzcci
de clinari dc aur, vecinil mci, care Irni tiau do multa
vreme srcia, flu fcur decIt s-i rId de varbele mole,
dimprcun cu copul br, Incredir4ati c piercierea turbanuIui
Irni scrIntise mini1e. lar muierile, la trecerea mea,
rosteau .rizInd : ,,Ta uite-l pe ala care a lasat s-i zboare
i mintlie odata cu ttrbanul !
i-aa
Or, o, emire a] drept-crodincoilor, trecusera vreo
zece luni din ziua in care eretele Imi pricinuise nenorocirca
aceea, cInd cci doi prea1uminai prieteni Si Saad
i Si Snadi socotira s vin i s-mi cear veti despre
fobosinta pe care 0 dasem celor dou sute dc dinari. i,
PC clad veneau Inspre mine, Si Saad ii spunea lui Si
Saadi
Ma gIndeam rnai acum vreo dou zile la prietenul
nostru Hassan, fcindu-rni o mare plcere dc rnuUurnirea
pe care a vi avea cInd am s te pun mar.t;or Ia izbInd.a
153
cercetbsii noastre ! A! sA vezi Ia el o schlmbaro do de-abla
avem sA-I mai cinoaem.
i, cum i ajunseserA aproape do tot de dugheanil, Si
Saudi rAspunse, zimbir a ride:
Mi se pare, pe Allah! o, prietene Saad, cA mAninci
cam dc crud castravetete. In cc mA prive*te, eu cu chiar
ochiul meu ii 1 zArese pe Husan sthid ca de obicci cu
cinepa datA de dupi degetul eel gros de Ia picior, ci nici
un fri de schimbare viditi au-mi bate Ia oeM in fiptura
liii. Intrucit lacAtA-I tot atita de sircicios Imbricat ca ci
In treout, singura asebire pe care o vii Ia ci este cit
turbanui ceva ma! greos 0 mai jegos decit. acum wse
hani. Dc aitminteri, ultA-te i tu ci a! si vezi ci coca cc
spun nu poate ft tigiduit
Cu asta, Si Saud, cure se ella dinaintea prAvAliei
niele. mA cercctA i vAzu ci cit sturca men era MrA dc
nlci a scliimbare i cit inhA4iarea mea era Mn do nlci o
ImbuniltAtira Lu cci do! pnieteni intrani la mine 1, dupi
salmalekurile obinuite, Si Saadi lint spuse:
EL, Haicane, pentru cc at faj.a aceasta abatuti i
chipul posomonit? flni dc Indoiali ci daravelile iji aduc
zbucium, I schitnbarea viel te mchonAte oleaci!
Ian eu, wa ochii in joe, rAspunsei:
0, stApinli mel, Allah alungeascivi via%a! ci uiattn-i
vnitjmaa mea neoontenLt, Ian niprasnele vrcmii
de-acum slat ma! role declt ale trecutuhit. Cit 4espre Increderea
pe care stipinul meu Si Saud el-a puso In robul
au, apol aceea a lost lnelatA, nu, ccl drept, din vlna
mbului, ci din vhia potrivniciei ureiteil
i le istorisil pitania mea pa de rost, aqa precum jiem
Istonislt-o, o, ernire .1 drept-credlncloqilor. Cl iu est.e de
nici un fobs s-o mat spunem IncA o datA.
Clad sIIzlI ci povestea, vivaj ci Si Saudi mueticea
viclean, ultlnduse la Si Sited ccl tare dezamigit. $1 urmit
un nistimp de ticere, dupi care Si Saud lint spase:
fount, izbtnda nu este aceea Ia caremA aeptam.
Cl nu am i4i face nick o mustrare, macar cA povestea CU
ereleke este cam ciudatA, l a putea, pe <kept temel, a
n-o cred ci sA Ic blnuieac a ta fi veselit, a Ii benohetuit 1
a ft ospAl.at Cu banli pe care il-i dasem spre ci totul alti
foiosintA. Oricum, vreau sA miii be o datI Incercarea cii
tine, i al-ti mel dau a141 dinarl, tot atijIa cit 1 int.ila
oatl. CIci flu vreau ca prietenut meti. Saadi sA ml bin1usd
chiar de lii cea dintli lapitire!
$1, apuntnd acestea, lint numirl doul sute & dincui,
spunIndu-mi:
tmi place si socot cli do data aceasta flu. ai si trial
ascunzi bunui In turban...

Cinci povestca njLlflSc aid. $eliorozaidai vu zorli mijinci ;I,


srio:iwt. Isiru.

Ci tntr-a opt side aptezecea noajNe /

Urrn:

.Ae data aceasta flu iii si mel ascunzi barth In turban.


i. cum 11 l prinsesern de miizij spre a Ia duce Ia buzele
mole, ml prisi i pled impreunli cit prietenul slu.
Or, eu nu ml mai apucai de lucru dupi plecarea icr, ci
incuic4 degnabi pnivlha 0 ml tntorsei Ia mine nasA,
;tiind cli Ia ceaeul scala nu era pnimejdie 5-0 gsesc pe
nevasti-mea oH pe capiii met acolo. $i pusei deoparte
zece dinari de air, din cat doul stite, tar pe ceiIa4l o
suti noulizeci Ii lafkurai lntr-o basma pa care 0 innodal.
$1 flu mat urma decit al glisesc un Icc temeinic wide ci
ascund comoara. l-a ci, du$ ce chibzuii indolung, ml
hcatArii s-a pun in fsu.ndul unei cale cu tirije, tn care chill
ci niminula na are si-i dea prin cap si-i caute. Qi, dufl
155
cc aezai gvanul Ia bc in ungherul lul, pecai, pe cind
nevastmea se Intorcea acas s gtettsc de cin. Si ii
spusei, la plecare, c ma due si Ihguicse ni.te cinep, cia
c am s ma mntorc pmn Ia ceasul inesci.
Or, pe cind Cu mii afiarn la suk spre a face tirguiah.
-acee, un negutor de prafuri, din cole cu care Ii spal
prul mui.erile cI.nd se due Ia harnrnan, tocmai treeoa pe
i1i i fcea zarv cu strigtele lui. lat muierea mea, care
de rnult vreme flu se mai iiase, 11 chem pe raguiitor.
Ci, Intrucit nu. avea nici un gologan, flu tia curn si
tacit sit plitteascit, i gincli, zicindu-i in sinea ci: ,,Oaia
ceea do titrIte, care zace colea de mult vrcme, nu no este
do nici un ftilos pinit una aita. Aa cit am sit i-o dau i-icgu
toru1ui lfl schimb pe praful do spitlat pe cap. $iaa
fitcu. Jar negujittorut, Invoincluse cu brocul, tocmela fu
inchelatit. 5i lu gitvanut, cu tot cc so at Ia in ci.
Tar eu, la vremea cinei, mit intorsei ImpovLtrat CU Cl
nepit, atila cut puleam sit car, i o pusei intr-o chWmi
pe care anurne o intocmisem in east. Pc urmt, mit ropezu,
fitrit a mit da do go], sit arunc o ochiadit Inspre chiupul In
care se aflau noroacele meie. 5i vtzui CO VaZUi. 5i 0 ifitreb.ai
cu ntpraznt pc muierea ruca pen tru cc hase
chiupul do Ia locul lui obinuit. lar ca irni ritspunse ii
nititit, istorisindu-mi schimbul cu pricina. Si, dintr-o datit,
moartea cea rode intrit In sufletul meu. 5i citzui lat l
pitmInt, ca un om euprins de ametealit. 5i trigam
Alungat sit fie Cel-bttut-cu-pietre, o, femeie! Ai
schimbat i soarta mea, i soarta ta, i soarta copulor
notri, pe oieacit de praf de litiat pe cap. Dc data aceasta
sintern pierduti fart de mintuire!
$i, in putine vorbe, Ii povestii cum sta treaba. lar muicrea,
In dezntdejdea ci, incepu sit so vticitreascit, sit se
bata peste piept, sit-i smuigit pitrul i sit-cl rupit haineJ.e.
i tipa: -
0, nenorocirea noastrit din vin.a mea ! Am -vmndut
nurocul coplilor notri neguittorului acela do prafuri de
Juiut, i de care habar flu am cine e. IntrucIt acuma a
trecut Intlia oar pe ulita noastrl, i nu am cum st-i
rnai gsesc vrcodat, rnai ales c o fi i dat de punga
ioastrA.
Pc urm, chibzuind oleac, incepu s ma rnusLre
pentru lipsa mea de Imcredere in ea, intr-o treab atita
de grea ca aceea, spUflindU-mi c nenorocirea de bun
seam Ca ar fl fost ocoiit dac i-as fi imprtit taina. Si,
de aitminteri, ar fi prea lung, o, doamne a rneu, sa-i
deapn tie, care prea bine tii cc iscusiti limba muierilor
Ia necaz, toate cite i ic aducea durerea atuncea In gur.
5i flu tiam cc s mai fac ca s-o potolesc. $i-i zisei
0, fiic a wcrului meu, domoiet:e-te, rogu-te! Na
vezi cii. ai s-i stIrneti pe toti vecinii cu ipetele i cu
bocetele tale, i chiar c flu este de nici o trebuint s mal
afle i ei dea doua npast a noastr, cInd i-aa nu fe
mai ajung vorbele de batjocur si hlizeiile do zeflemea
i de laat peste picior, din pricina eretelui? 51, do data
aceasta, chiar c are s ii se fac do doua on mal mare
bucuria de ai ride de prostia noastr! melt este mai
bine pentru noi, care am i gustat din rIsetele ion, st
tinem tainuita pierderea aceasta i s-o Indurm plini do
rbdare, supunIndu-ne judeelor celui Prea-Inalt. 5i-apoi
a-i binecuvIntm c a binevoit sa no ia Indrt din da
rurile sale numal o sut nouzeci do galbeni, liisIndu-ni-i
pe acetia zece, a cror folosinta nu are s pregete a no
adace oareicare uurare.
Ci, oricI do bune s fi fost judecaiie mdc, muierea
degeaba se tot strduia s so lase in seama br. Si numaj
lncetior, Incetior izbutii s-o aim, spunl.ndu-i
.Sintern saraci, dreptu-i ! Ci, la urma urmei, hogatii
cc au de Ia viat mal mult ca noi? Au nu rsufim si mn
tot din aburul pe care ii sorb ci? Au flu rio bucurm tot
de un cer i tot de o lumin ca i ci ? $i na mci- i ci,
pIn la urm, ca i not?
157
Si, tot vorbind aa, o, doamne al rneu, izbutii flu n.umai
SO 1im1u-e, Ci sa ma ]ini1 esc i pe mine. 5i imi vzui
do niunea mea, Cu Ufi cugct U)t alila de limpede ca i cum
edo cloua afurisite de npasto nici nu ni sar fi Intlmp.lat.
Ci tot rnai rminea Un lucru cc ma rIclia : ma cuprind.
i S:p na 011 de cite oi a intiebairi cum am a pot
da iaui cu Si Saad, hinefcLu1 meu, atunci cInd avea
s vie si srni cear sam do cum am folosit CO! dou
sutc do dinari de aur. Jar gIndul acesta innegura lumea i
Viala chnaintea OChi1O1 mci.
intiun sfirit, SOS1 i ZiUfi CQa atIta do inii-ico:a1a,
care ml. puse do iat,a CU. cci doi. p]ieteni. Jar Si Saad, daca
zbovise atita si vin i s afle veii despre mine, fr do
mci o indoaia ca pesomne io Li zis lui Si Saadi :
flU. fle .pibirn a mtige Ia 1-1asan fiIn:ghierui. Cici cu cit
aVOin SL WYliflafli aecasta U atita aic sa lie ci IYLQI bogat
i Cii atiLa multufluii-efl fliOfi aic sa hO cnai male. Jar Si
Saadi propun ci tiebuic si ii raspuns : ,,Pe Allah ! nu
dor(..sc nmic mai muit decit s flu deun gind cu. tine.
Numai cii. ti socot ca bietul 1-Jassan arc s mal aib
ca1(. lunga dO sirabatut pin cc s ajungLt la oou1 undo II
astoapta beIugul. Da ia-citano ca am ajuns. 5i are s no
spuni chiar ci cum st cii daruvuli Ic !
01. eu o, cmi ic a] dl(pte1.cdincini.1o:1. cia in at.ita de
nuc inch nu avoam dec-It an dot, sianume acela dc
o Iua Ia fugI. spie a ma ascunde din ochii lor ; i doream
din tonte puterflc sii vad pmntu eum se Cnse i c-urn
ma inghito. Aa e, alunci cind ajunserfi dinaintea pi-v
liei, ma piofacui Ca flui vail i Isai mai doparte sa
pai.fl (l aS li tare p1-ins cu munca de frmghiei. 5i flu ridi
eiii nchii s ma uit Ia ci dec-it dupd cc imi detei gala
ninkkui i 1.usei nevoit sa le raspund. 51, pentru ca ocara
5i ()Sifldfl inca s flu dureze mai mult, nu vrusei nici rntcar
s i051epi. c-a Ci S ma mntrebe, ci mh inl.orsei inspre Si
Said I Ii istorisii, din tr() lasLifliUc, c-ca do a doua npastd
pe c-We 0 patisem, aclica tiOCLil pe c-ale femeia mcii ii
fc:tse cu oaa do tiIte in care ascunsesem pung.a,
oloactt do praf de lauL $i, c{Up cc ma u$u:rai intrucitv
in feu1 acesta, liisai ochu in os, ma asezai In locul meu
ma apucai lao do munca men, petrccirid iarsi sculul do
cinep po dup degetul ccl g;-os de la piciorul meu al
sting. Si gIndeam : ..Am Spas CO aveam do spas. i numal
Allah Li ce are s aimee ! -
Or, depai-te do a so supua san do a ma afurisi, facin
dun ide mincinos i do am de tea (acdinta, Si Sand
izbuti st so sl.apIneascuL. fiii a di in vi1c:u nimica din
cia I cc Ia i r I a ii i it I a in r , a
atla cTh-vie. 5i so muIumi s-nii --. ann
- La V)fl5 Lilmei, llS:iflO. Q.-lC (Li paLata ca t
c(sa CC ini bnsnic:sti sii fir i(%\Tarat. Sii C 1uI CL1 putinn.
cii 51 p-mga C(a (ICfl doun sa SC 11 rIUS. intocinat aa cum
sa dus cii sura ci. Ci chau id ese nat-ocum cte mit-joe od
cn1eie 51 negLltdtol-U1 do piaf do idut sau bi-odtt tarrian
In consul anume cnd tu Cifli ])1e1dLt In visaic it-i lamun
cind I ipseat do acaa, SjJIO a lnlaca CeOfi ce ota ascuns
atita do biric-. (iticum, OLI dcia-ama mu las pdgubas do
nm toni ispiti CL1 V1C( altd iriccicaic
PC Li irna. so mimi-si inspre Si Smiacli 51 Ii spLise
Ci, o. Stiadi, flLi StiIr_11CSC miii palm a gindi
do bani mimea fiLl csk LU pulinla. 51 c-a Ufl sainc tot saino
rdmine, ci id vi-eme cu n-u non I ii nn -ii lii ul-$;i I a si [1
pile mica.
Ci Si Snadi t-dspunse
lVfai-e gt-cscala sdvi:-seti. a, picadat-okulo Sand
Nu at ovai1. spica [ace sd u-bindcasca pdrurea ta, sa
ara mi paliLl sit to do d man. iumalalc In an eirlc 51 , un-id
tate In Liii neg:mlatnc do ptaluii do spalat pc cap. El bin-c
din park-mi. OLi nu am sd flu lot atita do dat-nb on tine
Ci mi ViOfi!] dccii. in ruridumi, sd Irtcet-c ati dovedi
singur numal juc-ul ursitei este iegea Vietut noasl 10, xi cii
singcu-e fliiflifl1 J u-cic-lol soartet sift tomc-iuiik- noroculub
rni nenoiocului pe cale p11cm riot s no biuini.

159
Pe urmA se intoarse lnspre mine I, artindu-rnI o
bucoaie de plumb pe care o ridicase mal inainte de
pejos,fmispuse:
0, [Insane, tu eel de care norocul a fugit p1n1
acurna, tare eq vrea d4i viu In ajutor, aia cum a ficut
prietenul meu eel darnic, Si Saad. Ci Allah flu rn-a bitgoslovit
cu atltea avi4li, qi tot ceea cc pot sA4i dau esto
bucata aceasta de plumb, pe care tiM de Indolali ci a
pierdut-o vreun pescar Uriinduiipe jos nivoadele.
La vorbele acestea ale liii Si aadi, prietenul siu Si
SaM tncepu si ridi cu hohote, gtndimd ci acela vzeu cA-mi
lad vito oltlcirie. Ci Si Saad nu liii seana qi irni 1n-
tinse cii tin chip fainic bucata de plumb, zicindu-mi:
Ia-o, qi lad-i pe Si Saad si ridI. !ntrucit are si
vinI o zi clad bttcata aceasta de plumb, dad aqa are si
lie vola soartel, ,1 se va dovedi mai de fobs decit tot
argintul din zicitorl.
las eu, qtiindu-i cc cm de bine era SI Saadi, qi cit de
mare era intelepciunea liii, nit vrusel sil-l suplr cumva
I icind vito impotrivire cit de cit. 51 luai bucata de plumb
pe care mi-c Intindea, qio bagel cii grijl la chimirul meu
got de once goiogan. $1 flu pregetai si-i multumesc tier-
blade qi pentnu taririle qi pentnu gindurile liii cele bune.
51-apol cci dol prieteni ml pinisinl, spre all urma pitumblarea,
pe clad at ml apucam laniqi de munca mea.
$i seara, clnd ml dusel ansI qi cind dupi cml ml desbrAcai
si ml ouic, sin4ii deodatl ceva care se rostogoii
pe jos. $i, ctupl cc 11 chutai qi fl gAsh, vAzui ci era bucata
de plumb care alunecase din chimir. 51, fIn a-i da nici
cea mai micA Juare-aminte, 0 pusel la intlmplare wide
nirnenii, qi ml lntinsei pe saltea, nezibovind malt pInI ce...
Cind povostea ujunse aid, eherczuda v&u rotH mijind l,
stiousL tAcu.
Ci tntr-a opt sute aptezeci 0 una noapte
Urm:

;.SAri a-I da nici cea ma! micA luare-aminte, o pusel


h Intimplare uncle nimeril, I mA !nllnsei pe saltea, ne.
zbovind mult pIni cc si adorm.
Or, In noaptea aceea, trezindu-se Ia un ceas tare de
vreme, cum Ii era obicelul, un pescar dintre megieii me
cind Il cerceti nivoadele, pini a le ma In spinare, vAn
a Je lipsea o bucati de plumb, tocmai Intr-un be uncle
lipsa plumbu]ui era o lipsi tare picitoasi pentru buna
foliosire a sculei Jail de murieL $i, cum flu avea alta Ia
Indemhii de pus In bc, 0 cum flu era net vreme de men
si eumpere din suk, dat fund ci toate privAllile erau Inchlse,
se vAn la mare ananghie, glndind ci, dad nu plead
Ia pescuit cu doui ceasuri pini In ziuA, nu o si tUbA cu ce
sAil Indestuleze a doua zi casa. 5i-atunci se boWl a-I
spune nevesti-si si se duci, In pofida ceasului nepotrIvit
a supiriril ce avea s-o pricinulasci, si-i scoale pe
vecinli mai apropia$i ci si be arate care-i necazul, ru.
glndu4 si-i caute vreo bucati de plumb, ca 8-0 punA In
locul celel ce lipsea de la nivodul lui.
SI, cum not eram taman vecinli eel mat apropiall at
pescarului, femela vent si bath mat Intil la poarta noastri,
gindind In sine-i, de buni seami: ,,Hai si Incere si car
plumb de Ia Hassan frbnghierul, mAcar ci tlu de amar de
vrezne ci anume chiar la el trebule si to duel atunci cind

nu ai trebuiClnei
nti de nlinicba
. 51poarti?
bitu Ia poarti mal departe; pIni ce mA dqteptal. 51 strlgal:
Ea rispunse:
Eu slnt, fate socrubul pescarulut Cutare, vecinul tAut
0, Hassane, ml-e obrazub mohorit ci to scol In felul
acesta dIn somn, da-l vorba de unealta de munci a ta
261
tlui cpuior fliCi. i miam si.lit. sufleLul Ia fapta aceasta
)psil ck civiin. lanane, rugute ! i spunemi,
nu e tin i{Ni iTIUII nfflia difi patLil (au, flLI CL[Vfl ai V.ieO
)Li(Nita d( p1 u II) S( (fliPtUIfl U S(JtU1 Ui .mett ca sa
lavoa(l L l( ?
Si tN data m.i uclLtsei imjril e ck plurnbLIl cc miI cledcse
i Saadi, xi gindli ,Pe Allah, nas avea rum si ma fob
&vsc mai bine di ci decit fcIridui tin bine Vecin.1]ul meu,
ICilal CUpI k)r. Sii 1tspurisci vecinci c chiai aveam 0
&mcata cc sa pulca potnivi. i mu dusci si caut pe p
paite buiata CU fincifla. i u dedri ncvcsimj ca sI i
duci ehia (Ni VecifiUl.
Si biata feniie, bucuroax. (Ni flU VCfliSC degeaba i ca
lILt xc in luicea acas ui-a dc izbi ncki, ii spwc iemeii mete
(). V( Ci flu U flOUX ha, mare binc fiefl facu I in noap
aciasi a ai.cu1 Ilassan. I ncIt, in schimb, tot pestek pc (
umul mcci are sul trag hi rca din (Ii .ar-ancatui a .nvoa
je1or ale Sit Ii( 5(115 intiu flUlUCU1 VostlU, Siavcrn xii yb
ad ucemn inline. I k capu I nostru
Si dek tug.a sai duc bucata de plumb veeinulu
Iostru pescarul. care nurnaidenit bi drese CL1 el niivo.a-
dele i plecii lit pexcuit, Cl douii CeaSUti plfliifi ZiUii, clupii
obicelul ui.
Or, rca c1iitii .aruncituri dc nav(yd, Intru norocul
ncstru. flui aduse decit numai un pete. Da pestele acela
eta lung dc rnai bine dctin cot, i gras pe miisuri. i
ni-I past deoparte In coul lui, i i.i viizu mai departe
de pescuih Ci, din toi petii pc care Ii rnai scoase, nici
unul nu fu PC pot.niva coiui din tIi, ca fru.musee i ca
rnrime. $i-aa cii, atunc.i cInd I.i ispriivi pescuitul, -grija
lul cea dintIi. pInii a se duce sii vindii In suk roada pescuitului.
fu de a pune Pc un strat dc iarbii inmiresrnatii
peteie menit nouii i de a ni-I aduce, spunindune
Faciivii Allah cit mai plicut i cIt mai gustos
i adiiug:
Ma rog VOU s primii darul aceta, ncar Ca nu
este destul do I alnic. i de potrivit. i iertatine pentru
puUntatea lui, o, vecinilor ! tntru.cIt acestai norocul vostru, iatita a lost toata alUfleatUra rnea dinti do
ntvod.
Lw eu rspunsci
A.ccsuii on tirg din care tu iei pgUbit, o, vecinc
Intrucit aCLIIYIai mntiia oara cInd se vind un pete d
frumuseica i de prclu aresia PC o bucat do plumb care
deabia dae lace un go1oganu de arani. Ciii prirnirn ca
dar din pwtea ta, ca s flu te suparm, i intruelt nii
faci cu. inma prietunoasa i darnici.
i mai shimbai.m citeva politeturi deacestea, apoi
so dose. lar CLZ 11 dedei soei mele pete1c de la pescu,
Sp1flifldU--
Vczi to, o, femeic, c Si Saadi na gcit cinci mi
spas c 0 buat do piiuub ar pea snmi lie med de
bios, dac vuca Allah, decit tot aurul din Sudan ? Ia uite
un pete curn niri emirli i nici regii nau \zut vreoda
PC tablal&e lou.
Tar so.ia mei. rmai cii 1i buuuioas Ia vederea ace1u1
pete, no ma lasa fri de rspuus
Aa-i, po Allah ! da corn sii fac ca sii1 gtesc ? C
noi no avem nici grtar, si nu avem nici barerni vreun vas
mnclestul de mare spro aI gti intieg.
Jar eLi rispunsei
Noi nimica, .flOi tot avern saI niIncm, lie Intre
lie filcut buci ! A.a Ca nu1,i. med face griji siii jertf
infiiiarea de PC dinafeai, i no te sf11 sLiI ted in buc
ca sa nii 4iiteti CU SOS.
lw femei.a, dupii ce ii despic.ii pe din cioua, ii scoase
ni.iuniaicJe. u vazu in flHJOcUl maunta.iclor ceva ce str
lucea cu o luminii vie. Si scoase iwrul acela do acIo, 1.1
spiii in l4iileatii i vzuram cii era o bucat do sticl,
mare cii on ou do porumbel, i strivezie ca apa de stineL
i, dupii cc ne uitarim l.a ca o vreme, o deerim copiiior,
IGJ
sil-;itacAdejoacAcueaicadn-oniaist1njeneasci
po nuna lot, care gitea pqtle eel minunat
Or, seam, Ia consul cind, temela inea bigi de seamS
ci, mAcar ci IncA nu aprinsese opaflul, o lumIni, pe care
flu ea o aprinsese, lumina odala. $i se uitS In toate pit-.
tile si vadi de wide venea lumina aceea, ci visit ci se
revirsa din oi4 de sticli pe care copiii 11 lisaseri pe jos.
$1 hil oul acela i-l puse pe marginea prichiciuhif, hi koul
obinult al limpil. $i rimaserim pIni pate tire de
minunati cind vizurm pute.rea luminii ce se revirsa din
ea,istrigai:
Pa Allah! o, theA a socrului me; laciti ci bucata
de plumb a liii Si Saadl flu don ci ne hrinete, da tie i
lumineazi, 0 ate aS tie cri4e deacuma Inainte de cumpiral,uL
u}ciuiui penLmu opai).
51, Ia lumina cea vrijiti a oului de sticli, mincarim
petele eel gustos, sporovind despre Indoitul chilipir din
ziua aceea binecuvintati, ci preamirindu.l pe AtoateImpir
torul pentru binefacerile sale. $i ne culcarirn, In
noaptea accea, mul$uml$i de soarta noastri 0 nedorlndune
nimic mat mult deck ca lucrumile aS tot fie aa.
Or, a doua zi, zvonul despre sticla cea luminAtoare pe
care o gisisem In pintecele peteiul flu zibovi, datoriLi
linibii celei lungi a flicei mojulul meu, ii se Imprtle In
mahala. $1 nu peaLe mult sotia mea se pomeni ci vine hi
ea ocvreici, vecini dea noastri, al cirei sot era giuvaier..
giu In suk. 5i, dupi salamalekurile 0 uririle de datini
dlntr-o pane 0 din cealalti, evreica, dupi ce misuri
Indelung oul de sticli, II spuse nevestemi:
0, vecini Aiah, multume,te hal Allah ci rn-a abitut
astizi pe Ia tine. Cici, dat fund ci Imi place bucata aceasta
desticli, ciniaiamunaaproapelatelcucaremiImpodobeam
uneori i care ar face pereche cat aceasta
deeaicl,acdorlsitleocumpir, ci flidaupeea, tiria mA
precupetl, o gritnadi de haul: zece dinarl de aur not I
Ci copiii notri, cInd auzir c e vorba s ii se vind
3ucaria, se puser pc puns, ruginduse dc mama br s
in oul pentru ci. Tar ea, ca s-i poto]e.aca i Intruelt, de
asemenea, oul acela ne .inea icc de larnp, nu prirni prelul
eel atita de ispititor, spre marea ciud a evrei:cei, care
plec tare mhorIt.
Estimp, ma Intorsei i eu acasa dc la munca ma, jar
sotia Imi povesti toate cite se petrecuser. 5i-i rs,punsei
Hotrit, a, fiic a lui mou-meu, dac oul nosLru de
sticl flu ar avea un anume prc1, fiica aceasta dc evrei nu
ne-ar fi ispitit cu cci zece dinari al ci. Aa c mie mi se
nazare gIndul c are s se intoarc jar cu ispita, i are
s ne dea i mai mult. Ci, urmInd cele ce am s vd, am
s ma in tare, ca s fac s ridice preul.
5i acestea ma fcuser s ma gindcsc la voi-bele lui Si
Saad, care Imi prorocise c o bucat dc plumb ar putea
Implini neabtut avuia uni om, dac aa iar fi ursita.
Si ateptai cu toat ndejdea ca ursita mea s se araLe
Intr-un sfirit, dup cc fugise de ia mine atita amar dc
vreme.

Or, chiar In seara accea, Intocmai precum prepusesem,


evreica, soia giuvaiergiului, veni iari pe la sotia mea;
i, dup salarnalekurile i urrile indtinate, Ii zise
0, vecin Aiah, cum de poi s arunci darurile
AtoateImparitoruiui 7 Ca oare flu-i a be arunca, dac flu
vrei s pnirneti plinea pe care ti-o Intind pentru o bucati
de sticl? Ci, IntrucIt este spre binele copillor ti, afl Ca
iam spus soiu1ui meu despre oul acela, jar el, IntrucIt
sint insarcinata i flu se cade ca dorinta unei femei mnsrcinate
s se intoarca in ea neImpbinit, s-a Invoit s m
lase a-ti plti douzeci de dinai-i de aur, de aur nou, ca pre
pe bucata ta de sticl
Ci soia mea, pe care o povatuisem In privin.a aceasta,
rspunse:
Eh, uallah ! a, vecin, tu ma faci s ma Intorc eu
In mine. Ci eu flu am nici un civInt In cas, nuniai flub soW5
crului meu este stpIn aici, ,i peste tot cc so afl aici. i
Cu el sc cade s vorbe(i. Ateapti1, c1ar1, s se mnt.oaici
i siii spui ieuI tiu
naa CLi, fltUfl(;i cmcl ma IfltoiStI a(iSU, cVreica Iffli
spuSe i nile ceen ee ii spusese sot iei mdc. i a.dugi
1(1 aduc plinea Cot)nIOr (ai, bre omule, pe.fltLu 0
bucahL do stichi. Ci dorinia inca do lerneic mnsrcinaUi se
cuvine s fie Impllnitui, jar sou1 mc!u flu vica sLi Irn
pOVwcze cugetul cu d!orint,a uric fenici in.sircinate. Pentru
accea sa invoit s ma l:ise a face tirguiaia a(easla
vinzaiea acewta, Cu aa o pierdere mare pentru eL
Jar eu <i. doamne al meu, dupa ce 0 ]sai pe fcrneia
aecea setmi in:iruie tot Ce LVUSCSC do Iniiuit, mi luai un
ragaz spre ai rspu.nde, i sfirii, drept twice iisuns,
cu a ma iita in en fara s iostesc vico vurba, cl(inInd
numai din cap.
CmC[ VIZU aa, kmeia se rngalberu do tot in ohrnz, se
ui1t In mine cu niSte ochi phni do ISCOdCIL i imi zise
Roagate lntru Profetul taLl, 0, musLilmanule
Jar cu iisunsei in tel
Asupra-i lie rugaciunea $i pacea. 0, neciedinci
oaso, si milele cole mai alese ale unuia SingLir Dumne
zeu!
i en iari
Penttu ce ocinul acesta go!, o, printe de copli,
i clatmarea accasta din cap a neprimiriI, dinaintea
darniciiior AtoateImprtitorului asupia casci talc, pri ri
mijlocirea noastia ?
Eu raspunsei
Drniciile iui Aliah asu.pra c1reptcicdincini1or lu
o, fiic dc necredincioi, sint dernult dincolo do orice
prel ! Prearnarit lie ci, fara (10 mijiocirea acclori CO
rtccsc afar din calea con clreapt
Jar ea Imi zise
Atunci, flu vrei cei douazeci do dinari de aur?
5i, dup cc eu ficui iari semnui cle nevrere, mi
spuse
Atunci, o, vecine, ii clau pentru stic)a ta cinci
zeci de dinari de aur! Eti rnu1umit?
Si iari, cu chipul rneu eel mai senin, cletci din cap
a neprimire. .i m uitai..
Cin.d pOVeStQn jUfl-e uc, tiezid vzzu or Hjind ,
sioas tauU.

Ci Intr-a opt stile aptezeci i doua zQapte

cu chipul meu (cI rnai senin, detei din cip a neprI


mire. i m uilai in alt parte.
Alunci sotia giuvaiergiuiui iii strInse vlurile, ca
a plecare, pm-ni Inspre ua, fcu micarea de a cleschide i,
parc izgindindu-se dintr-o data, se Intoarse inspre mine
i. irni zise
Ultimul cuvint ! 0 sut de dinari de aur ! 5i n
baremi nu tiu dac sotul rneu are s vrea .s-rni dea
atIta amat de bnet
Tar cu atunci catadicsii ai rspunde, i ii spusci, flu fara
OstrilTlbtura de adinc nepsarc:
Nu c vreau s Ic vd plecind nemulumit, o,
vecin, da eLi tare departe de socotealit Intrucit oul
acesta cle sticl, pe care irni dai preul ace] a de rIs, de
o sut de dinari, esle un lucru nazdrvan, iar povestea
iui este tot atita de nzdrvan ca i ci. Drept aceea, i
numai ca s v I ac plcere, tie i vecinul:ui nostru, i ca
nu care curnva s mntore dorini,a unei femei Insrcinate,
ma marginesc sa cer, ca pret pentru oul de lumin, nurnai

67
o suti de mU de dinarl de aur, nict unul mat muit, idol
unut mat putn. t flu at deelt a-i tel on si-i iat, Intrucit
ai$i giuvaiergti au si-mi clea i mat mult, filnd mat
ttutori decit sotui thu asupra pn4uiui adevirat at iucrurllor
trumoase tin do peroche. Ian In ceea ce ml pnivqte,
ml jut dinainlea hit Allah Atoatetlutorui ci flu
am a mat Intonc preiiuirea de-acuma, tie spre-a 0
sport, tie spit-a o sciclea. Uassalam I
Ond auzt vorbehe acestea i cirtd Ic pnicepu tlicul,
temeta flu mat gist birntc de nispuns 0 Imi zise, pieclnd:
Eu flu vind t ntct nu cumpir. Ci birbatul meu
este capuL Dad treaba o si-i convini, are si-ti vonbeasci.
Numal tigic1utete-rnt ci o si at nibdare, mat
Inainte de-a porni vito tocmA cu aflhi, Si a.tepi pini
vede ci ci out de atIcul!
5th detet tigMutnta. Si pled.
Or, eu, o, emire at drept-credincioiIor, dupi toomeala
aceca, nu ml mat Indoit ci oul, pe care Ii socoteam
a ft do sttclil, n-ar ft vito gemmi de mane, cizuti
din coroana vreunut rege de sub ape. $1, de aitminteni,
ttam t eu, ca toati lumea, cc comort zac In adtncunt,
cu case se Impodobesc tetele miniL i regineie mirtt. 51
chiltptrui acela cc dedese peste mine era spre a ml Intini
In cnedtnta mea. Sill preaminit pe Atoatelmpirptorul
careie pntn mijiocirea peteiui pescarului pusese in mllntle
mate acei lucnu minunat dtntre podoabele copilelon minion.
$1 hotinll si nu ml clintesc de Ia prelul de o suti de mit

de dinart, pe care t-h hotirIsem sotiel evreului, da glndeam ci mat btne a. ti ficut si nu ml ft gnibit a hotinl a
pretilutala inca, clnd poate ci a. ti izbuttt si doblndesc
mat mutt de Ia giuvaiergiu. CL, tntruclt hoti.nlseni
pneui at atita jurutnti, nu vrusei si ml dezic cumva,
t ml legal si ml tin do coca cc hotirisem.
51, aa cum socotisem, lnsu giuvatergiul flu zlbovt a
se 1nfiLeze acasi la mtne. $1 avea an chip mohonit,
care chiar ci nu-zni proorocea nlmica bun, mat degrabi
mA prevestea ci pulul de lele avea si se slujeasci de
toati viclenia liii spre a-in! titui gemma Ca pe nimica.
lar eu, la rlndu-mi, stam cii ccliii In patnA, da cii chipul
cel ma! zlmbitor i eel ma! binevoltor, i 11 rugal 4 stea
jos pe rogojinA. Si, dufl salanialekurile l uririle Inditinate,
Imi zise:
NAdAjduiesc, o, vecine, ci is vremea aceasta clnepa
flu este prea scum$ i ci neguAtoriile priviliel tale
slnt binecuvlntate!
Iareu, pe acelMi glas, rAspunsei:
Binecuvlntarea hal Allah flu este de lipsi is dreptcredinckqil
sli, o, vecine. Cl nidijduiesc ci neguAtotills
din sukul giuvaiergiilor lii sint prlelnlce.
lar el Imi spuse:
Pe vli4a lul Ibrahum ;l a liii lacub, o, vecine, se
clatini! se clatini! 51 deabla daci avem cii Ce si mlxicAm
o bucati de pline iun plc de brlnzi.
51 vorbirim ma! departe In telul acesta, o buM bucati
do vreme, fin a pomeni de lucrul care numal Ia el ne
era glndul, plnA ce evneul, vizind ci flu scoate nimic de
is mine pe calea aceasta, sTh,i cu a-mi spine, el cel
dint!!:
Fiica socrulul mcii, bre vecine, mi-a vorblt despre
un oarecare ou de sticli, de aitminterl fin mare pre$,
ce slujete de jucirie copuilor UI, l Ul 1 tim ci uneL
fernei, cind este Insircinati, aa cum este a mea, II viii
nite donir4e a,k ciudate .,i anapoda. Cl beleaua-1 ci sin-
tern nevol$i a Indoplini asemenea marafetunl, mAcar i clad
an Li do neimplinit, aitmintrelea lucrul jinduit an putea
si se pecetluiasci pe trupul copilulul L si-i poceasci.
51, Ia Intiniplarea de fati, Intnucit pofta so%iel mete n
Indreptat asupra oialui acela de sticli, tare mA tern ci
daci nu i-o lmplinesc am si vU on! aim se tl$rqte
cu toati grosimea lu! asupra nasulul copilulul nostnim, Ia
naene, or! asupra alto! cutare pini mci i ma! glngae,
1 pS care buna-cuvlinti nu-mi lngiduie si-i zic pe mime.
t.
Ma rog, dar, ie o, vccirie, srni aii mal mntli oii) aecla
de sticl, i, clac am s vd c nu imi este cu putir
s eurnpr unul Ia fel din suk, s binevoie.ti a ml]
vinde, p1tindu-i-I cu un pre cumptat, pe care s mi-I
spui, fr a te bucura prea tare de imprejurare.
Tar eu, Ta vorbele acestea ale giuvaiergiului. ispm

Ascult i m supun.
i ma sculai i ma d.u.sei. a Cuplil mci, cai.-c se jucau pe
batatura cu oul, i lii Iuai din mimi, in pofida ipekJo
i a plInsetelor br. Pe urm ma Intorsei in odaie, uncle
giuvaiergiul ma atepta stind jos pe rogojin, i inchisci
ua i fei.estrele, aa fe] ca s fac un intuneric cit mai
deplin, da cerindumi iertciune pentru purtarea mea
$1, dup cc fcui nsa, scosci oul din sin i ii pusei cit
rnai Ta veclere PC un tbuia, dinaint.ea evreului.
5i pe data odaia se lurnin, de parc s-ar fi api-ins
patruzeci de fclii. lar evreui, Ta prive)itea aceei, nu Se
putu opri au nu strige
Asta-i gemma Iui Soleirnan ben Daud, una dintre
cele ce-i Impo:dobesc cununa!
5i, dup ce se rninun In felul acesta, ii dete searna
c spusese prea mull, i o intoarse, aclugind:
Da am rnai avut irna Ia fel In rnIinile mdc. 51,
IntrucIt flu era lesne de vindut, rnam grbit s-o dau
in pierdere! Oh vei, de ceo fi trebuind acuma ca fiica
socrubui meu s Lie Insrcinat i s m si1easc au fIrguiesc
un lucru care nu se poate vinde?
Pe urm Irni spuse:
CIt ccii, bre vecine, spre vInzarea oului acesta de
mare?
51 rspunsei
Nu este de vInzare, bre vecine! da a putea s i-1
dau, spre a nu o face cumva pe filca socrului tu s se
intoarc In sinei! 51 am i hotrit preu1 de vInzare.
51 flu am s-1 mai Intore, martor mi-e Allah!
Jai ci Ifli SpUS@
Fit om cuininte. bre tecior do oarneni cle treabi>
i nw-mi pripdi casa ! Ci dc mia vinde cu i prvi1ia,
i casa, i do ma vinde i pe mine In sukul telahlor,
cu nevasla i cu copiii mel In un bc, 5i tot na ajunge
s incherb wta groaza do bnet cit al hotrit tu, de
burul scami ci numni in chip dc giumi ! 0 sut do mu
dc dinari de aur, yn Allah ? o suti do mu do clinari de
aur, o, eicuIe, nici unul miii mull. nici unul mai puin ?
Pal tu ccii iTh)artea nwa
Jar cu. deschizind iari ua i foresticie, raspunsci
1ini.tit
0 sut de mu de dinari, rLici unul mai mult ! de-a
ridica preu1 ar ti necinstit. Da nici unul mai puin
jet oul. On II lasi
Si adugai
- Ba, de tiam c oul acesta rninunat oslo o gemm
dinlie gemm&e do mare din cununa lul Soleiman ben
Daud - asupr-le fie rugciunea i pacea! nu 0 su
de mu cle dinani ti-as fi cerut. ci dc zece on o sut de
mu i, pe deasupra. si niscaiva gherdane i giuvaieruri
din prvlia ta ca clan pentru &4ia mea, care a stIrnit
ciaravela dind in vileag lucrul gsit do noi. Aa c socote
te-te tare noiocos c seapi Cu preuI acesta de nis,
bre ornule, i dute do adu aurul
Jar giuvalergiuL Cu nasul tare alungit, vazInd c flu
mai are nimic do fcut, chibzui o clipita, pe urm se uit
Ia mine cu hotcire i spuse, SCOiifld un oftat lung
- Aurul este In poarta ! D-mi gemma!
j. rostind acestca. scoase capul PC fereastr i strigi
Ia u.n rob harap cc sta in uhl tinInci de cpiLstru un catir
lncarcat Cu ni5te saci
Hei. Mubarak ! suie sacu 51 cIntarul aici
Jar harapu1 sui In casa mea sacli plini Cu dinari, i
evreui ii spintec unul dup altul i Imi cIntri cei o
sut do mu do dinari, atIt.a cit cerusem, nici unul mai
171
mull, nici unul rnai putin. Jar fiica socruhii mcii goli
lada noastr eta mare de scInciur, ci numai atita aveam,
de toate catrafusele cc se aflau in en, i neo umpiurm
cu aurul. de In evreu. 5iatunci numai scosei din sIn,
unde 0 pusesern In bun paz, gemma cea solomonica,
.i i-o dedei evreului spunIndu-i:
- Deie Allah so vinzi de zece on mai stump decIt
ai cumprato!
Jar el Incepu s rId cu guru pIn la ureehi, spunIndy-mi:

Pc Allah! a, eiculc, nu este cit vinzare. Este mcnilit


sL Implineasc pofta soiej mdc mnsircinate.
Si Ii Iu rmas-bun de Ia mine i Imi art nurnai
decIt Itimea spetelor.
$i-atita...

Cind povestea ajunse ci, Iuzdi VcZU zorli a uijind 1,


sfios, ta(U.

Ci In/i-a opt sute aptezeci i trela noapte

lirm

Ii lu rmas-bun de in mine .i Irni art numaiclecIt


l.imea spetelor.
Si-atIta Cu ci!
Dar in ceea ce Ii privete pe Si Sand, pe Si Saudi i
norocul meu pnin mijiocirea pQte1ui, iacit!
CInd ma vzui aa, de la o zi la alta, Cu muit mai hogat
decIt i-ar Li jinduit sufletul meu, i InotInd In aur
i In Imbelugare, flu uitai nicklecum c flu eram pin
la iirma urmii decIt un Lost frInghier seirac, fiu de fringhier,
i multumii Atoateimpartitorului pentru darurile
sale, 1 cugotal ce tolosinlA se cidea si dau de ad maAnte
bogi1tlor mdc. Ci dintru-ntli a fi vrut a ml due
i a sirut pAmintul cUntre infinite lui Si Saadl, spre

a-I dovedi mndatorinla mea, ci tot aa si fac .1 fal de SI Saad, cruia, Ia urma urmelor, l mAcat ci flu IzbuUse
a Si Saadi In gindurile cele bune pe care mile
nutrise, tot lui ii datoram a fi eeea ce cram. CI ml opri
sflala; 1, 4e altmintcri, Mci flu ct.iam tocmal blue uncle
edeau cu casa nici irnul dintre ci dol. Fapt pentru care
Thsal si-I qtcpt a veni adui de chic Indeminil Inimil
lot spre a af Ia veti deapre frlngbierul Hassan eel sirac
MbA-i Allah Intru mila sa pe acela, dat fUnd ci iacl
ti-I riposat 1 dat fUnd ci tineretea iui a fast tare lidloasl!

51, ateptlndu-i, hotirli si dau cea niai buni Intrebuintare


cii puth4i averli ce-mi fusese scrisi. Isv fapta
mcci cea dintli nu fu de a-mi cumpAra niscaiva baltic
filoase, ci do a ml duce si-i string pe toll frInhierU cci
siiraci din Bagdad, cave triiau tot In starea de tlcaiole
in care triisem i cii atita amar de vreme, ci, dupi cc Ii
adunal Ia in bc, be spusel:
laciti ci Atoatelmpiflitorul mi-a scris belug
;%in
i mi-a laca
lmis mihuzmeturibe
bosirdil e sale, atuncl clnd cclii
cram eelPrea-Inalt
mM nevrednlc de dc.si$i, drnu
ept aceea, o, f r a
rimlie strinse
i b or muaul m anl ,
numal asupra mu cap, ci si pute a vi bucura ql vol de
ole, dupi trebuir4ele voastre. Inclt, Inceplnd de astizi,
vi iau pe toU In sbujba mea, punlndu-vi si hucra pen-
tn mine lii treburile de frlnglilerie, Incredh4lndu-vi
ci aveti a f 11,1 phAtiti iarg, dupi iscusinta voastni, Ia
sfIritul zilel de mind. In felub acesta, ave4l Incredintarn
dc-a cltiga din belug plinea ahoy vol fin a ft
vreodati Infricosa de riua de inline. $1 lacKti pentru
cc v-am stnins Mci. 51 aceasta-l ceea cc aveam a vi spine.
Ci ccl mM darnic i ccl mat fiotim numal until AUah
este!

173
Jar frInghieru imi iu1.u.mir i m pieamirir pentru
gindurile mole bune LaA do ci, i prirniri cele cc k ig
duiam. i deatunci trudese pe searna mea new1burai
i bucuroi c viaa br i a copulor br esLe la adpost.
Jar cu Insurni, datorit isriafului acesta al nostiu, flu fcui
dcit sini sporese cltiguri1e i sinii hibzuise l rn
temeinic staea.
Or, trecuse oarecare vreme din ziua in care prsiscm
cisua mea cea veche 51 sirac spre a ma acza in alta
pe care o ridicasern Cu mult eheltuial in miiocui unor
grdini, cInd Si Saad 5i Si Saadi se gincliia intrun
sijrsit sa vin .sii rnai afle veti d.espre.sracul do fiinghier
}Jassan pe care II tiau. Tar uimiicn br Lu pin peste
pate cInd ii lntrebar pe vecinii nolii, vzmnd pilvaha
mea ine1ia do parc a Li murit, i cInd acetia ii vestir
ei nu numai ca sInt tot In vi.a, ci i Ca ujunsesern
unul dintic ncgultorii eel mai bogai din Bagdad, ct
stau intrun sarai minunat, Irnprejmuit de gridini, i c
rio nii so mm spune T-Tassan fringhicrul, ci Si Hassun eel

Atunci, clup cc dobindira tiri[e do ticbuini clespre


locu] undo so afla paatu1 meu, pornirL iniracolo 5i flu
peste mult ajunser dinaintea porii cebe man care da
rispre grdini Jar portarul ii pOfti s sti-ahata un ciIng
de portocali 5i do larnu impovara1i do roada i care i5i
avcau rdcinibe scabdate lntro ap vie cc curgea no
eurmat pnintrun ntu1et cei avea obIria Ia plilu. T
cInd ajunser. in sala do primire, se i alma sub vraja
reven(lii, a urnbrei do irunzare, a susurulul do apa i a
cI.ntecuiu.i do pasii.
icr eu, dc indat cc unul dintre iobii mci irni dote dc
veste despre venirea ton, detei iuga s to ies in Intim
pinare 5i vrusei sai apuc de pulpana mantiei i si Ie
srut. Ci nu ma liisar, i ma. srutar de parc a Li
Lost fate cu ci, iar cu Ii poftil atunci sa ia Joe in chioscul
cc Sc aungea Inspre grdin, rugIndui sii adii la kicul
cle cinstc, cc Ic eca datorat. Inc eu ezui rnai Ia o parte3
aa curn SC cLivifle.
i, dupa cc poiuncn s1 Li se aduc sorbeturi i rcori
tome, Ic 1)OVQStii tot CC nfl SQ mntimplase. punet CU
punct, iI:irt a wta nici ccl mai mic amtnunt. Ci nu este
de lobs s Ic rnai spunc.rn pe oat.e inci o data. Si Si
Saadi. peste iiisui dc bucuros, SQ IfltOaiS( inSpre prie
tenul diu i ii. spue
1ac(it, o, Si Saad
i flui inai zisc nimic.
5i Inca nu se desrncLiciserI din minunwea in care ii
aiUncse isb risijea men, cind dub dint ic cupiii mci, cc se
jUCaU 1ifl gtadinu, intrai deodatii linind in mimi un
cuib mare de pasiie pe care II dedese jos, la rugmintea
br, din vIrful unui curmal, robul cc be veghea jocurile.
5i rmaseim tare uirniti cind vzurun c acel cuib,
in care se afiau ciiva pui de crete, era intocmit Intrun
turban. Jar en, dup cc cerce.tai rnai indeapioape turbnnut
CUnOSCUi, fr putinta de indoiala, ca era chiar turbanub
pe care mii eipeiise odmioara eretele ccl hot.
Si ma intuinai leSpre oasPetii mci Si Ic spusel
- 0, stpinii mci, mal tineti minte turb.inul pe care
Ii purtam in ziun cInd Si Sand mia thiruit cele dit1i
cloua soLe de dinari ? -
Jar ci raspunser
Nu, PC A[iah ! nu preal mai i.incrn minte
mi- Si Saud adiuga
Da en hotaiit ca am s1 Cufl(xsc daca cci o s
floumeci de dinari sar afia in ci
Jar eu raS.)unsei
0. sl.apini i mci, s n weti nici o mndoial
Si iidicai pUeoru. pe care ii dedei copiiior, i des
prinsei cuihul. i desfiiuiai turbanut in toata lung.ime.a.
lui. $1, in caot de tot, neatins i innoduta intocmai cun-i
o mnodasem eu, atirna punga un Si Saad Cu dinarii in ea.

17t
i cel doi oaspeti ai mel Inca miii veniser In fire
din uiuia1, cInd unul dintre grjdarii mci intr iinInd
In mimi o oal de ttirIte, pe care o cunoscui numaideelt
a fl oala pe care .sotia mea o declese odinioari negutoruliii
de prafuri de lut pe cap. i grjdaru1 Imi spusc:
0, stpIne al meu, oala aceasta. pe care am cumprat-o
astzi din suk, din pricin c uitasem s au cu mine
tainul calului pe care clream, are in ea un scut mnnodat
pe care il aduc In mIinile tale.
i cunoscurm cea dc-a doua pung a lui Si Saud.
Ei, din ziua aceea, o, emire al drept-crcdincioi1or,
trim tustrei ca prieteni, incredintati de ad Inainte de
puterea ursitei i minunati de ciiile de care se SlUetc
ea spre a-i implini jude1e1e.
i, IntrucIt bunurile de Ia Allah se cuvine s ajung
l sracii sti, nu pregeta.i s ma folo.sesc de do spre a
face milele i pomenile aritate Ia Sf Inta Carte. 5i drept
acee.a rnui vzut clInd pornan ceretorului, pe podul
l3agdadului.
Si-aceasta-i povestea men!
Dup cc califul auzi istorisirea aceasta a eicu1ui eel
fi1otirn Ii spuse
HotrIt, o, eicu1e Hassan, cile ursitei sInt pline
d:e minuni i, ca dovad in sprijinul celor cc mi-ai
istorisit, vreau s-i art ceva
5i se Intoarse Inspre vizirul vistieriei i ii spuse cIteva
vorbe la ureche. lar vizirul iei, ci spre a se Intoarce jar
peste citeva clipe, Cu a cutioar in rnIn. 5i califul lu
cuttoara, a deschise i Ii art cc se afla In ea eicului,
care cunoscu pe data gemma cea solomonic pe care a
vInduse giuvaiergiuiui. Si A1-Raid ii spuse
Gemma a intrat In vistieria mea, chiar In ziua cInd
i-al vindut-o giuvaiergiului.
Pc urm se Intoarse Inspre cci dc-al patrulea ins,
care era dasciul de eoal ccl beteag i cu gura ruptL
ci ii spuse:
Povestete ceea ce al sine povestetl.
$1 omul, dupi ce siruti pimintul Intre mttnfle call
tulul, spuse:

PC)VESTWI I)ASCALULUJ 1Th3 300ALA


0100 SI CU GURA RUPTA

ASIA, o, emfre al drept-credinciqil; ci, in Ce nil


privete, eu am intrat In viati ca dascil de coa1A, 0
aveam sub mina mea optzeci de bliefi. Jar pinIa mea
cu blieil acela este de-a miririle.
Sint dator a incep prin a- spune, o, doanine al
meu, ci eram aspru fall do ei pini peste marginfle asprimu,
aunt,. nehiduplecat phil acolo ci, cider i In
recreae, 1e ceream si-i urmeze munca, 0 nu i.e dam
drumul acasi decit 1a vreme de tin ceas dupi asflntu1
soarelui. Si chiar iatunci flu pregetam si-I prlveghez,
tinindu-mi pe urmele br prin sukuri ci prhi mahalale,
spre a nu4 lisa a se joace CU haimanalele care a-I Ii
stricat.
Or, tocmal asprimea aceea LU pricina e trase asupra
capului meu nipastele, precum at si vezi, o, emire al
drept-credincioior.
Intr-adevlr, lntr-o buni zi, intr.Ind In sale de cetire,
Ia ceasul cind tu4i co1arii mel erau strlni acobo, Ii
vzui deodati cum se ridici toll In picicare 1 cum se
minuneazi hitr-un gin:
0, Invi4itorule, ce galben ecu astizi la chip!
lar eu rimisel tare nedumerit; ci, Intrucit nu aimteam
nici tin riu liuntric ce-ar LI putut si-mi glibenoasci
In felul acela chipub, nu fusel tulburat prea peste
misuri de tirea aceea, 1 Incepul lecIa ca de obicel, striglnd
Ia copii:
Incepei, o, puqlamaiebor! este ceasul de munch
177
Ci JacAtit cii co1arul monitor vent La mine cu ii fi41
tare ingrijoratik i Imi ziac:
Pc Allah ! a, invil(iloruk, et3 bin. galben La obraz
issi.Azi, ci alunge Allah nicc riku! Mal bine sik %in cu
lec4ia 3m locial ttw astizi, dacA etjii bolnav rau
51, tutodatal, co1arii toti, Cu chipuriLc punt cia mare
ingrijorare. se uitau La mine cu miLl, tic puLC Lfl2A i
atiwn pe cale sal-mi dau sufletul. lam eu, pinA in urmal,
ml simUi tare tulburat 1 imi zisei In sine-mi : .,O, Cutawe,
pe semne cii trebuie sI-ti tie tare Mu YArn s-(i cliii
seama. Tar boitle cele miii rele sint tocmai aceica ce
intnI in trup pe furi, Liii en ivirea br si se dea In
vileag cu vreo greutate prea vAditi. $1 ma rid icai pe
clipi pe datA, ineredintat clasa cobaruiui monitor.
intral In haremul mcu, uncle ml culcal jar, sl)unlndU-i
so%iei mele:
Pregltee-mi ceea ce se pregAtete spit a nail
doftorici de boala glibeneltl!
5i teeth acestea scotird nisle ofuri amarnice gemind,
de parcil chiar a II lost sub puterea tuturor ciume
lot i a tuturor boUbor niprasnice.
Estimp, co1arul monitor bitu La uA 1 ceru Ingidulnia
de-a intra. 51 lard mmmi optzeci de drahine,
spunladu-mi:
0, tnvAitoruie, colarii tIl eel cuminti au pus mini
de In mini spre a4i face darul acesta, pentru ca dhlacilipi
.noastri si poati si te ingrijeasel In toatil inIesnirea,
Liii a se gindi La cheltuiali.
far eu ml sim4ii tare Induioat de purtarea aceea a
lnvaflAceibor mel 0, spre a le arita muLtumirea mea, Ic
dedei o zi de vacar4i, neglndind cii povestea are sil mal
lie ticluiti ;1 abUt dad. Da chic poate sit ghiceasci toati
riutatea ce se ascunde in Inlma coptilor?
In cc ml privete, lint petrecut team ziun nceea In
spainie, miicar ci vederea banilor ce-mi veniseri inIr-un
chip atlta de nateptat lint fAces oarecure pulcere.
Jar a d..oua z, coiarui 1m)nitor veni iar ma vad i, cind
ma zri, strig:
- Jzgoneasc Allah dc Ia tine once rau, o, dascie al
n.OsirU ! Da tu e.cti. Inca i mai galben astzi .decIt ieri.
Odihnete--tc od.ihne:tete ! i nu to mai ingnija de
nimic !..

(iid povesc junsc hircz.ac1a vvu tor5, )jifld ,


SIJOflS, ta(u.

Ci intr-a opt sute aptezeci pat ra noapte

esti Inca i mai galben astzi decit ieri! Odihnete-t


e odihnettetc 5i nu te rnai Ingrija cie nimic I
Ian cu, tare tulburat do vorbele ticlosului de copil1
irni zbsei in mine : ,,tngrijetete binc, o, dascie, 1ngrije
te-te bine, pe cheltuiala invataceilur tai ! i, cugetLd
aa, ii spusei xnonttorului
Ai si 1ii tu 1ecI:ia, ca i cum a fi Cu acolo
i mi pornii s gem i s ma viii.cresc dc mila mea.
tar hLiiatui, Usindu-m in starea aceea, dete fuga )a
cei1ali colani ca s le spun curn st treaba.
lan starea acee.a do I uciuni dinui o sptrnmn Intreag,
dup care coIarul monitor irni mal adu.se aRe
optzcci dc drahme, spunindu-mi
Iact obolul colari1or tai Cci cunhinti, pentru ca
dscalita nostr sa poat s to Ingrijeasc bine.
tar eu ma simIii inca i rnai Induioat decIt Intlia
oar, i zisei in sine-mi: ,,O, Cutare, boala ta este boai
binecuvmntata, intr-adevr, dac Iti aduce atita bnet
1F9
UM de trudi qI Mn de necaz, I dad, Ia urma unmet,
flu to face d Indunl nimic. Dole Allah a-o P1 cIt mol
mutt, 8pm I olosul Mu cel mai mare I
51, din ceasul acela, -hotttii s5. ml prefac cupnins
de boalA, Incredintat In cole din urmA cA lAuntrunite
mdc flu enau cii adevArat atinse, 1 zicindu-mi : ,,NiciodatA
lc4iile tale nu a sA4i aducit atita cit boala aceasta. $1,
Incepind din clipita aceea, Iii rindul meu s114 faic p0 cci1a141
sit creadit In ceea cc nu era. 51, de flecare datA clad
peolarul monitor venea a mA vadit, if spuneam:
Am sit mon de nemincare, Intruelt stomahul meu
rat vrea sit pnimeascit hrana I
Or, lucrul flu era delco adevitrat, Intrucit niciodatit
flu ma! mtncasom cu atita poftit i nu-mi fusese mat bine.
SI trAil mat departe aa ma rAspits de vreme, pinit
clad un qcolar intrit peste mine taman In clipita clad ml
pregitteam sit mAniac un ou. $1 cea dintli miprnre a meat,
clad LI vitzul, In aceea do a ascunde oul In gunit. do toamit
cit, gilsindu-mit taman mlnclnd, sit nu dibitceascA adevitrul
0 sit4 dea sean de fittitrnicia meat, Ian out, care cra
fienbinte, mA fitcea sit pat nie dureni de neindurat. Ian
alunisitul acela de copil, care fIkA do nici o lndoialit cit
trebuie sit ft pniceput cum aLA treaba, In bc sit piece,
stArui sit so uite la mine cu o pnivine plinit de mitt i
spunindu-mi:
0, Invithittorule, cc umftat ei Ia obraz I cc amarnic
trebule sit sufe I Dc bunit seamit cit aicolo tnebuie sit tie
un bubol.
Pe urmit, turn Intl ieeau ochil diii cap de-atita
chin, i nu rspundeam nimic, Intl zise:
Trebule sit-I apargem I Trebute sit-I spargern!
$1 se repezi Ia mine, dlnd sit-mi Infigit un acoi in
obnaz. Cl eu atunci snli degrabit In picioare o luau
la I ugit Inspre bucittitnle, undo scuipal oul, cane Imi i
arsese pitprasnie obrazul. 51, ca urmane ansurli acebela,
a, emire al drept-credlnC1a1or, se Imbobotl o umfiAtwA
de-adeviratelea In obrazul meu, de mA ficu a vid
moartea roie. 51 trimisel dupi birbkr, care Imi cresti
obrazul, ca s1 stoarci bAica. 51, ca urmare a acelel tileturl,
am rimas cu gura rupti i strtmbA.
Si-wa a fast cu aceasti rupturi i at poceala guilt
mele. Da In ce privee ologirea meat, iaoAtAI
Cind mA mat Intremat .oleacA de unnirlie arsuril,
ml Intorset Iq .,walA, unde, mat abitir ca oriclnd, fusei
aspru J crincen h4A de scolarli met, a ciror rAzmerfll
trebuia curmatA. Si, elM purtarca vreunuia dintre eI
lisa Cit de Cit do dorit, flu pregetam si-I pedepsesc Cu
bAtaia CU varga. A*a ci sflrii prln a-I deprinde si mA
cinsteasci pini lntr-atita Incit, daci ml so Intimpla si
strinut, Ii lAsau numaidecit c5rl,ilo i cuietolo, ridicindu-se
smirni In picloare, Cu miinhle incruciate, i sc
tesneneau dinaintea meat pini Ia pimint, strigindu-mi
Intr-un glas:
Binecuvlntarea ! Binecuvintarea I
Jar eu rispundeam, cum se cuvine:
Jar asupra-vi iertarea! Jar asupravA lertarea!
$1-I mat InvAjai, tot aa, o mulUme de alte hicruri,
care de care mat de fobs si tot pe atita de pilduitoare.
CAd nu vroiam ca si so cbeltuiascA zadarnic banli pa
care pirinl,ii mi-i dedeau pontru discileala br. $1 nAdijduiam
ci In felul acesta am si fac din ci oameni de
treabi 0 negiflAtori de vazA.
Or, Intr-b 7.1, Ii dusci Ia preumblare, In ziua de ieire,
oleacA miii departe deck de oblcei. 5i, &jt fund ci umblasem
cam mult, eram toti amarnic de Insetall. 51, cum
tocmai ajunsesem llngi un put mA hotirli a cobor spre
a-mi stinge setea at apa proaspiti din flntini, 0 a
scot, daci voi putea, 0 o gileati pentru colarl.
51-wa, dat flind ci putul nu avea frlnghle, luai toate
turbanele inv4tAaeilor 0, Intocmind a fringhle Indeajuns
Iii
de lunga. nI iegai Cu en PC dup1 incinsul briuiui i le
poruncH oiatikr Sa inn coboare In flfltina. Jar ci ma
aseulinia numaidecIt. Si mu vizui atlrnat in gura p!iUILiI
Tar t YIHL CObOlila CU grij mare, do frici si nu mi. ovese
do ghiiduti Cu capul. $1 iaclii ci trecerea de In cuiidur
hi 1aCOnl( i (i( In 1urnini in intuneric rrii ficu sl strinut
no put ui simi opresc stinutarea mi flV LcCii meL
lie fr de vole, fic din cieprinclere, fie din rutate. deicra
toti deciata diumul coarcici si aa curn fceau in coa1,
k inciuciiaia braele ie piept i sirigar toii lanlalta
I3inccuvIntaiea ! Binecuvintarea
C.i eu RU putui s3. le mat rspurid, in impiejurarea
accew dat fUnd ci mi piibuoam greu in afundul puluiui.
un-i apa no era pica admea, flu rnLl IfleCal, cia imi
frInsei picinaicle amIndouii i umrul, pe cind $coliii,
inspaimintuti do Lapin 101 con i-ca sau do necugotatea br,
nu StiLl bloc, o loin-a in fugil sIoboz.indui picioarelc in
viaL iai (U cnteam mte uilete do durcie atIta dc nil
prazri ice belt nite drumei, abtlnd use mnspre partea
accea, rn tiaseril afar din put. Si, curn cram intro stare
jabniciL mil USCFil pe Un milgar i m aduser acas,
uncle zcii vieme muli. Ci flu mi mai zviduii de beteg&iic
mole. Si flu putui s m mat apuc do meseria men
tie dascl do coalii.
51 pentru .nceea, o, emire al dieptcredincioilor, am
lost nevoit s ceresc, spre ai ajuta si tie zilele fcme
i copiii mci
5iaia at putut s ma vezi tu i s mil mi1uieti atita
tie dar.nic pe podul Bagdadului.
51aceastai povestea mea

Si. dup cc dasciul do coa1 eel calicit i cu gum


pocit sfIrii do istorisit in felul acesta pricina obogirii
t a betesugurfior 1ui, Massrur sptarul Ii ajutLi s se
inLoarc hi locul liii Tar orbul care cerea s Lie bLitut
pe pod veni pe pi$itele dinaintea caflfuiui l, la poruni
cc i se dete, istorLsi i el coca ce avea dc istorisit.. i
spuse:

J()VI8JJ\ ()LLBULUJ 1)E PE P01),


(,JFL CIU (11{EA sA F1E PA1iU1T

Afl, o, ernire al drept-credincioilor, Ca, in cc ma


pri.vete, cu, pe vremea tineretelor mdc, eram cmilar.
i, datorit t)udei i strdanillor meie, izbutisern s ajung
stpIn PC optzoci do cmile, toate bunuri. ale mele. i Je
darn cu chine In caravane, pen.tru daraveli negutoreti
prin ni striiine, 4w1 la vremea hagialicului., lucru ce Irni
aducea citiguni marl i fcea s-rni sporeasc an de an
aveiea i cItiguniie. i, zi de zi, dorinta mea de a ajunge
i rnai bogat creI:ea odal cu agonisellie, i flu ma mai
gIndeam Ia mime decit curn s ajung cami]arul eel maI
bogat din Irak.
Or, Intro bun zi, pe cind ma int.orceam de la Bassra,
go], cu cele optzeci de crniie ale mele cu care dr.umeIisern
la oraul acela, ducind mrfuni tiimise spre tara Induiui,
i fcincl pupas Ia o oaz spre a le adpa i a le
lsa s pasc pnin preajm, vzUi venind inspre mine
un dervi. $i derviul acela ma lntImpin cu o fat prieteneasc
i, d up saamaIekurile dintr-o parte i din
cealalt, .ezu jos ling mine. i puserrn menindele noasti
Iaolalt i, dup datinile pustiei, Iuarm cina Impreuna.
Dupa care ne apucarm s taifasuirn ba dc una, ha de
aita, i s ne cencetm asupra drurnurilor noastre i unde
ne cliitorearn. i imi spu.se c se ducea Ia Bassra, iar
eu ii spusel Ca ma ducearn la Bagdad. ,i, clad inerederea
se Instpini Intre noi, ii spusei despre rostunile i despre
agoniselile mdc, i Ii povesui clespre visunile mdc de
bogie i de ImbeJugare.
13
tar derviul, lAslndwrnA el vorbesc pini la cap se
izitA In mine zimbiad l lint zInc:
0, stAplne at meu Baba-Abdallah, cite striclanli
mat riaipel spre a ajunge In tin cap atita cie pu$in pe
misura sudorilor, dud uneorl este destul o cotituri
de drum pentru ca ursfta si te faci, lntr-o clipeali de
*hi, flu doar mat bogat declt tolL cimilaril din trait,
ci mat puternic dectt to$i regii de pe pirnlnt Ia tin bc!
Pe urmi adiugi:
0, stiplne al meu Baba-AbdaUah, at auzit Lu
vreodati povestindu-se despre comori ascunse 0 despro
bogiitle de pe sub pirnlnt?
tar en rispunsci:
Dc bunht seami, 0, derviule, am auzit adeseorl
povestindu-se despre comori aseunse .,i despre bogiLle
de pe sub pirnlnt. $1 tofi stun ci oricare dintre nob poate
lntr-o zi, daci api-I judelul aoartei, si so trezeasci mab
avut decit to rogil. i nu se afli plugar care, plugirindu4
ogorul, si nu viseze ci are si vie o zi dud si
nimereasci $ ci peste piatra pecetluitit a vreunei comori
strnlce, nu se afli pescar care si nu tte, clxxi ti
aruncilnapinivoadele,ciaresivieozicindaresi
scoati ci niargiritarul on gemma do mare cc are si-i
fad si rizbati pini peste marginhle beiugulub. Aa ci
o, detviqule, nu sint nicidecum notiutor, i slut Incredintat,
de aitminteri, ci oamenii din breasla ta cunosc tame
vorbe de o putere mare!
tar dervi!ui, la vorbele acestea, incetit de a mat nitacoli
nisipub cu clrja itt, se uiti lari0 la mine t imi spuse:
0, stiptne at meu Baba-Abdallah, mit cain chltesc ci
astizi miat avut o lntlbnire tocmai proasti, dud m-ai Intlbnlt,
l socot ci ziua aceasta este pentru tine chiar ziua
Intorsiturtl de drum dud to sf11 dinaintea ursitei tala
tareulispuseb:
Pc Allah! o, clerviu.le, am s-o Intimpin cu dirjie
i cu ochu plini i, oncear fi smi aduc, am s
mese cu inim multumitoare
El im spuse
Atunci nic1icte, o, sracuie, i vino dupa mirLe
Si so scul in picioare i porni inaintea mea Jar cu
rni .luai dupi ci, gIndind : ,,Hotrit, chiar cii aceasta oste
ziua :so.artei. mole ! De cLad o tot atept ! 5i ajunserirn,
dupii Lrn coas do rnens, Intro vale destul do euprinziitoare,
CU o intrare atIta do strirntii Inch ciimiieie mdc deabia
puteau sii treacil prin ea una cite una. Ci In cuiind locul
so iirgi odal ii cu valea, Si no pomenirm Ia poa]ele UnUL
manic atuia do peste putinii do stiibiitut, IncIt nu era
do ternut. ca vreo fiipturi omencaseii ar putea vieodatii sii
aj ungii la nol prin partea accea. Tar derviul irni spuse
Iaciitine cii am ajuns acolo undo trebuia sii ajungem.
Ta opretei ciimilele 1 punele sii se cuice pe burt
pentru en, .at.unci cinci ale Sii vinii ceasul do a le Impoviira
Cu coca cc ni sii vezi sii nu no rnai canonim Cu ole.
Tar on raspunsel cii ascult :i ca mt supun, i rnii apucai
sii Indemn ciimilele sii so cube pe hurtii, toate, una cIte
una, in ocolul eel larg cc so Intindea Ia poalele munteiui.
Dupii care pornii dupii dervi i 11 giisii Cu Ufl amnar
In mmii, dind foe la o grarnadii do vreascuri uscate. $i, de
indatii cc flaciira izbucni din giiimada d vicaseuri, dervi
ul aruncii in foc un purnn do tiimiie tare, rostind
nite vorbe din care nu Inelesei nici L(fl tile. Si numal
dccii so ridicii in v.zcluh un stiip do I urn, pe care dervi
u1 ii clespicii in douii cu cIrja sa. 5i pe data o stmnc
mare, dinaint.ca ciireia ne aflarn. so despiiri La dou i ne
lisii sii vedern o deschiziituri Iargii, acoto unde, in clipa
do mat Inainte, .[L15e5C zid noted i malt...

Cind poveste;.i n unsc ici. $hreznda v.zu zorli inijind 1,


fons. tICU.

B5
Ci mntra opt sute aptezeci i cincea noapte

() stinc mare, dinain tea eareia 1W aflarn, se ciespat.i


n cloua i ne Js s vedem o deschizttur 1argi, acolo
undo, in clipa de mai inainte, fusese zid noted i inaJt.
Iai inluntru se IfliruiaU nite rflOVJlC do aur btut i
de nestoiiate, C1 movilele de sare cc se vd pe malul maui.
Jar cu, Ia vecicrea acelei comori, mA repezii Ia eel dintli
morman do aur, cu iuteala oimu1ui cind so repede pe
porumbel, i incepui sA umplu un sac pe cae ii i InsfA
casem. Ci deiviu] incepu sA rIdA i Imi zise
0. sAracut do tine ! to apuci de o treabA flu tocmai
birie raspAtita ! Au tu nu vezi c dac iti urnpli sacii cu
bani do ur al srii faci prea grei ca povarA pe camicIe
tale? Umplei mai degrabA Cu grimezi1e acelea do iiestomato,
1)0 Care I.e Vezi CeVa mai inclo, i din care numai
una prei,.uiette mai mutt decit liecare dintre mormanele do
aur. fund totodata do () suta do on mai uoara decit. an
galben de acesta.
Jar cu rAspunsei
Nu am nimica impotniv, o, dcrviu1e
Tntrucit vAzusem cit era de intemeiatA mustrarea iU.
i, unul cite unu], imi umplui sacii cu nestematcie acelea,
i-i IncArcai. doi cite doi PC spinarea cAmiielor mole. Si,
dupA cc moareal In felul acesta cele optzeci do cAmile, der
viuI, care se uit.a zImbind Ia cc fAceani, fArA a se clinti
din be, so rid icA i imi zise
Ne mai. avem deelt sA Incuiem vistiorla i sA plecAm,
i, rostind acestea. intrA In stincA i it vzui cum so
IndreaptA Inspre un chiup mare de aur rnetcugit cc so
afla pe Ufi spnijin din lenin do sandal. $1 in sinea mea
imi ziceam ,Pe Allah ! mare pAcat Ca flu am cu mine
optzeci de mu de cAmile, si Ic Incarc pe bate Cu neste
rnatele i CLI gaibonu i cu atgintuiiIo aceslea, in locul
celor nuinal )IJtZCCL cite am !b(
Or, aadar. Ii vizui pe dervi c c aplopic de chi upul
cel scump ii sal1i eapacul. 5i ia (in ci o ulcic do aur
pe care i() pune in sin. 5i, intrucit ma uitam In ci cu un
ftl do n1rchare in ochi, imi spuse
Asia flui nimc ! E ni1c alific pen tru ochi
Si nu-.rni inai spuse aliceva. $1, intrucil Imboldit de
ispiti vroiam la rindumi st ma duc s iau si eu din al
[in aC((U bonn pentru ochL ci ma opri, spunind
r.ntiu astati OStI clistul. 5iI ViOflWH S.1
de nici.
$i m. impinse inspre ieire, si nsli ni5I( vnrbc p@
care fiLl Ic pricepul. Si niirnaidecil cole doii paii ale
stIncil se alip]ra jar 5i, p locul cleschizaturii cscate, se
Taco on perete toL.atia do neted do parca at ii fost taiat
chiar din pia Ira rnuntelui.
Si c1erviuI so Intoarse Inspie mine i Imi spuse
0. BahaAdbailah, acum avern s icini din vale
aceasta. $1. do indat.a cc avorn s ajungerri Ia locul unde
neairi ml Hnit. avem s Inptrim phanul intro noi, dupfi
cLeplin dreptate, si avem s ne lum fiecare partea fr
tesic.
Si Cu .asta mu Indemnai camilele si so scoale. $i fiC
strecurni in in buni rind uial pe ;iculo P0 iIfl(10 iflIr
seni in yucca, 5i nieiseiani imprcuni pInt In dii imul do
car:uvane. undo urma si ne clcsprtirn spit a Ict.a [icearo
in drr!rnul SU. cu inspre Bagd.ad, iar derviu1 inspre Bas
sin. Ci, pe drum, Imi ziceam, gIndindurna in Irnpirea1a
CU pricina : ,.Pe Allah ! derviuI acesta core cam prea mull
pentiu cIt a facut. Dreptui ca ci mia dczvluit comoara,
ci a deschiso, mu1urnita stiintei lui vrajitoreti, pe care
Sflntu Carte o a[urisete ! Da fr cmiiele mole cear Ti
put ut sa fac ? Ba poate Ca i fara mine do :fa t.rcaba flu
ar [i izbindit, Intrucit comoara de bun seam c trcbuie
sA tie scris intru numele, intru riorocul i Intru ursita men
Mi gindcsc, dat, ci, dad-i dau patruzeci de clinhle Indicate
cu nesternatele acestea, aint pungiit de chhlipirul meu,
eu care rn-am ostenit si lncarc sacli, pe clnd el se hodinea
zimbind; 1, plnZI Ia urrna urmelor, eu aint stipinul
cimiLc,lor. Nu slat dator, aadar, si-i las a fad cuni
vrea, In impirteala aceasta. $1-am a mA cam pricep eu
si-i bag rnintile In cap.
tacit, atunci clad venl ceasul Impiflelhi, 11 spusel derviului:
0, stinte derviuie, tu eel care, clupi chiar porundie
Lsnafului Liii, trobuie si te Ingrijezi tare puin de
bunurile lumeti, ce-al si fad cu patruzeci de cimile
pline the povara po care o ceri cam pe nedrept ca pre$
pentru ciluuzelile tale?
$i clerviul, departe de a se supira de vorbele mele
sau a se neciji, cum mA iqteptarn, Imi rispunse cu gin

Iinitit: Baba-Abdallah. Intru adevir grAietl clad spui ci


slat clator a ft om ce se ingrijqte tare putin dc bunurhle
acestel hurni. tncht, flu cer nicklecum pentru mine partea
cc ml se cade dintr-o impirteali dreapti, ci spre a o
dArui, stribitind lumea, pe Ia toti sirachl I pe l.a to$l
dezrnoitenlW. In cc privete ceea ce nurne nedrept,
cugti, ya Baba-Abdailah, ci i cu de-o suti de cr1 mat
putin decit ceea ce ti-am dat, tot at fi ornul ccl mat bogat
din Bagdad. $1 uiti ci nimica nu mA silea si-fl porneneac
despre comoari, s1 ci putearn a n talna nurnal pentru
mine. Lath, dat, Ia o parte licomla, i mul%umee-te cii
ce ti-a dat Allah, fin a cuuta si mai cirteti asupr lnfr.
legerU noastre I
Eu atunci, mAcar ci Incredinlat do strlmba temeinicle
a licomiet mdc si neindoindu-mi dc uriciunea jindurilor
inele, chimbai tilcul i la faa i Ia dos, i rispunsel:
0, dervLule. rn-si dumerit In ce privqte greeaia
inca. Ci lngAduie-mi a-ti aduce aminte ci tu qti mm
dervii desivIrit, care nici habar xiii at de meteugul de
a rnlna crnhlelc, nu tii decIt s-1 slujeai pe eel Piea-
malt. Uii, dar, la cc npaste te primejduieti vroind
s mu atitea cmile dedate cu glasul stpinului br.
Dac mi-al da crezare, ai lua cIt mai puine cu putin,
chiar de--ar Li s te mntorci mai tirziu la comoar i. s
be Incarci iar cu nestemate, de vrerne ce poi s descui
i s incui intrarea in peter cInd Iti place. Aa Ca asculta-mi
sfatul i nu-4i primejdui sufletul cu osteneli i cu
griji cu care nu este deprins.
Tar derviul, de parc flu s-ar fi vzut In stare a putea
s nu-mi Indeplineasc vreo vole, rspunse
Mrturisesc, o, BabaAbdallah, Ca nu rn-am gIndit
deloc dintru-ntIi l.a ceea cc Imi aduci tu arninte acuma ;
i iact-rn pin peste poate de Ingrijorat asupra urma
rilor acestei cltorii, singur Cu toate cmiiele acestea.
Alege, dar, dintre cele patruzeci cle cmile ce mi se cuvin,
pc cele douzeci pe care i-o plcea s Ic alegi, i lasmi-Ic
pe celelalte douzeci care rmIn. Apoi du-te sub
oerotire.a Iui Allah
lar eu, rnc.ai. c t.are uluit dc-a vedea hi dervi o
atita de maie uurin In a se lsa dus cu vorba, ma
repezii sa aleg mai Intli cele patruzeci de cmiie cc ml
se cuveneau de Ia Irnprteab, apoi pe c&elalte douzeci
pe care derviul Imi Ingduia s ic iau. Si, dup cc ii
mult.umii pentru tot bincle ce-mi fcu.se, Imi luai ramasbun
de la ci, i pornui Ia drum inspre Bagdad, pe cInd. ci
Ii indernna cele douzeci de crnile Inspre Bassra.
Or, nici nu fcusem cIiva pai pc drumul Bugdadului,
c 5eitan imi i sufl zavistia i nemulturnirea In inima.
$i mncepui s deplIng pierderea celor douzeci de cmile
ale mete, i Inca i rnai muit avutiile cc ic aveau Incrcate
pe spinarile br. 5i Irni zisei : ,,Pentru cc ma pgubcte
de cele douzeci de cmile ale mdc dervi,ui acesta afurisit,
cInd este stpIn pe comoar i clnd poate s scoat
din ea toate bogiile pe care le dorete? i, dintr-o
189
dat, in opru V)tck i o luai Ia fug dup dervi, striglfldU-1
dn wale putcn!c, i Jeindui .scmne s-i oprease
teIe i s nlLi atpte. Ini ci ini aui glasul i se opr. i,
cinc.1 jUHCi ing ci, ii spusci
0. dervuuJe, Iratcic mcu flu pot. sa te las aa dc
UW, lUtlUcil. S1T)t )m)horlt i0L1( IH piivina La, din pu
cina grijii ccn am pentru tihna ta Si flu am vroit a ma
Intii s mz despart de tine fi a Ic ;uga s mai chib
zwcli inca ) data cit de ufievuic sint de minut duuzeei
de cmi !e incarciW Cu poVala, mat cu scami atunci
tind (ti. (H tine, 4), dciviuie, fratele mcU, UT) O1T1
rwdcprns cu mceiia i cu felul acesta dc I.r(buFJ.
Ci dcni.. nini 1. mai binc tiar veni dac nu ai psira C
tine deit ccl mult zcc camile. deseotocosindute do cele
mIte Zc(( SUC)11 UflUI IflS ca mine, care flU tude:e mai
mulL dac are grij do o sut oil numai do una
Lu voibole mete chini c clobmdira tocmai izbinda ii
cole incluiam. intrucit. clciviul, fr de nici 0 irnpotiivire,
imi ingdui Sa iOu cole zece ci mile pe care i I.e crcnm,
In wa fel c flui mai rmuser (iccit zece, iar eu ma vzui
stapIn pe saptezeci do camik (ti poverilo mi, rare. intro
cenu en bogatii overlie tuturor regilor do P pmrnt Ia
tlfl io.
Or. dup asta, sar socoti, o, emiie al clreptcredinc
Ca ii fi urrnat s am do cc sa iiu ]nu1.umit. Eli, ba
deloc ! Inc ocmul mnu rrnase gol ca i mai inainte, caca
flu ii miii ru, br lacomia men nu fcu alta dccli s
Sporeascii odata cu agonisetile. i ma apucai srni indoiesc
cererile, rugniinIi1e i slciiellle, spre aI dull pe
dervii s pun capac drniciei sale, Induplecindu-] s-mi
lase i edo zece camile cei inni ramaSeSCra. i 11 Imbiati
ai, i ii srutai miinile, i faeui atitea iatitca, pin cc
ci flu avu lana s so impitriveasca, II ma vcsti ca sint
ale mole toate, spunindumi
(3. .Baba.Abdailah. frrte1e nwu. dt o fo1osir4*
buna bogiilor care iti via do Ia AtoateIinpaLtitOruL
i aduti urninto de derviut uc toa intlinit Ia uut.itu
soartci tale...

(md povu.st 4j UUst il(1 St1 Clt/.LICl \ /.U Z)i flU


S1iofls. t(U.

C.i Inir-u opi sute .aptezeci i .aseu noapte

(J I I

o fu1osint bun bogati.ilor care. Ill via de la


A.toateirnpritorul, i aduti aminte cle cleiviul re to
intilnit la cotitUin soarici tale.
Or, eLi, u, doamne al TflOU, ri Inc de a ii pini peste
poate de nm]umit cii ajunsesern stiipin pc toaii saxanaua
do nest(rnaLe. Irfll)Oldit do lcornia ochiului nieu s
rnai cer mcii si aitceva. i tocrnai aitceva acesta avea s
prijeluiascii pripdul rneu. tntradeviir, Irni veal in
minte cii ulcica aceea de aur in care se afla aliCia ii pe
care derviu1. inainte dc a iCii din peiteri, o scosese
din chiupul ccl sCUrnp, trebuia sii tic i ca, en tonic cele
lalte, tot a mea. IntrucIt Imi zicearn : ,,Cino Stie cc putert
o avert alifia aceea ! i-apoi, am tot dreptul sii iau ulcica,
IntruciC dervi$ul poate siii ia din peter altele Ia fel
oricinci i-o p1i1cea ! i ginclul acesta ma hotri s-i vorbesc.
Siaa cii, pe cind venea sii ma siirute IuIndu-i bun-rirnas
ce la mine, Ii zisei
Allah fie cu tine! o, fratele rneu dervLule, au ce
vrei tu sii faci cu ulcica accea de alifie pe care ti-ai
ascuns-o In sIn? Si earn ce-ar putea face cu alifia accea
un der-vii care de obicei flu se foioseite nici de alifii, nici
de mireasrn de alifii, nici de umbra de alifii? D-rni
mai bine ulcica accea mic, ca s-o due laolalt cu celelalte,
drept amintire de in tine
Or, dc data aceasta, ma ateptam ca derviul., inciu
dat dc struinta inca, s1 flu mai vrea nicicum a-mi da i
ulcica. Ear eu stam gata s ma prilejuiese de nevrerea
lui spie 1 1-0 lua Cu sun, dat fund c eram mai tare decIt
C, i inca CU mull;, tar dac sar fi Impotrivit, ii zdrobearn
numaidecIt acoic) in pustietatea aceea. Ci, Impotriva oncLtrci
ateptari, derviuI Imi zimbi cu buntate, scoase ulcica
din sin i miu intrnse cu gingi.c, spunIndumi
Tine, iact ulccau.a, o, Abd.aflah, fratele meu
deie Allah ca ea s izbul;easc a-ti stura dorinta cea de
pe urm! Dc altrnintcri, dac socoti c mai pot face :i
aitceva pentru tine, flu ai dec11. s vorbeti, d iactm
gata s te muitumesc.
Or, eu, de curn ma VZUi cu uiccaua In min, o deschisei
i, privinci cc se afl In ea, Ii spusei derviu1ui:
Allah fie cu tine, o, derviule, fratele meu, 1mph-
ncteti drniciile i spune-mi care-s foloasele i Insuiri1e
alifiei acesteia pc care eu flu o cunosc
Si derviu1 rspunse
- Cu tot dragul inimii!
5i a.dug:
Af l, dar, de vreme Ce aa imi con, Ca alifia aceasta
a fost plrndit de degetele ginnilor eel de sub pmInt,
care au pus 1n ea o vraj nzdrvan. tntr-adevr,
dac se unge cineva cu oleac din alifie Imprejurul ochiului
sting i pe pleoap, unsoarea aceata face ca s i se
arate dinainte toate tainitele In care se afl comorile
pmIntului. Da dac ungerea cu alifia s-a fcut, din nenorocire,
pe ochiul eel drept, dintr-o data insul acela rrnIne
orb de amIndoi ochii deodat. Iact care este puterea i
care este folosinta acestei alifli, o, Baba-Abdaliah, fratele
neu ! Uassalam!
i, grind aa, dete iari s-i ia bun-rmas de Ia
mine. Ci eu fl prinsei de mInee i ii spusei
Fe via.a ta ! Mai ta-mi ccl de pe urm bine, i
ungem chiar tLl cu alifia pe ochiul stIng, IntrucIt ti
s fad lucrul acesta mai bine ca mine, i sint pIn peste
poate de ncribdtor dc-a pune la Inceccare puterea
unsorii pe care am ajuns stpin.
Jar derviul flU vroi sA se lase cumva pica mult rugat
i, tot binevuitor i tinitit, lu oleac do aUfic po virful
degetului i mica unse Imprejurul ochiulut sting si Pc
pleoapa sting, spunmndu-mi
Acuma deschide ochiul acesta sting 5i inchide-l pe
ccl drept !
Si deschisei ochiul sting, eel ohlojit, o, ernire a] drop
credincioilor, si Irni Inchisel ochiul drept. $i numaidecit
toate lucrurile cele vzute ochilor mci Obi$flU1l pierir,
spre a face icc Ia nite privc]iti puse uncle peste aitele,
cu petori de sub pniint i cu pe5tcti do sub ape, Cu
trunchiuri de copaci uriai. suobilj Ia rclcina Icr, cu Inca
pen spate in stInc, si cc tainie do toate soiurile. 5i
toate crau pline Cu coinori do piotre rne. do gheidane,
de giuvaieruri, do nstipate. do argintiii. de toate cub
rile i de toate felurile. Si vzui metaluiile In cmintele
br, argintul noprihanit i aurul nepipit, pietre]e de
cbetaruri in zctoiile icr. si vinele cole scumpe cu care
este Incins prnintul. $i flu contenil s ma tot uit si s
ma tot minunez dccIt atunci cInd simtii Ca ochiul meu
cel drept, pe care cram suit s-l tin Inchis, ostenise si-mi
cerea s-l desehid. Atunci il deschisei i numaiclecit lucru
rile privelitii dimprejui- vcnir de so aezai- singure
iar$i la locul icr obinuit, i toate vcdenhile datorate
puterii alifiei magiceti pierii-a deprtIndLtse.
5i, In felul acesta, Incredinmndu-m do adevrul
in privinta puterii nazdravane a acelet aWfii. cInd ar fi
uns pe ochiul sting, flu putui a ma Impieclica s ma indoiesc
In privinta puterii ungeili ci pe ochiul eel drept.

193
Si imi zisei In sinea mea ,,Tare socot c derviul este pun
de iretenie i de finicie, i c flu a fost atita de
filotim cu mine si atIta de binevoitor decit ca s n in
e1e Ia urmil. Cici flu este cu putint ca o alifie s dove
deasc dou puteri atIta de potrivnice, foiosind-o Ia fel,
numai scbimbInd locul. Si, rIzind, ii spuse derviului
Hei, uallah 1 o, taic al iretlicurHor, tare socot Ca
rizi de mine acurna ! Caci flu este CU putint ca o alifie
s dovedeasc nite puteri atIta de potrivnice unul fat
de cellalt. Ci mai degrab chitesc, de vreme Ce tu chiar
flu le-ai ificercat asupra ta, Ca ungInd ochiul eel diept
alifia aceasta ar avea puterea de a-mi aduce Ia IndemIn
comorile pe care ml le-ar arta ochiul eel stIng. Ce ZICI?
Po1i s vorbeti deschis. $i, de aitminteri, fie ca-mi dai
dreptate, fie c ba, eu tot vreau s pun Ia Incercare pe
ochiul meu puterea dreptace a alifiei, ca s flu mai am
hnuieli. Te rog, dari, s mio ungi pe ochiul eel drept,
fr de zabava; intrucIt trebuie s pornesc la drum pIn-a
arnurgi soarele.
Ci, pentru Intlia oar cle Ia intilnirea noastr, dervi
ul avu o mi.care de su.parare i Imi zise
BabaAbdallah, rugmintea ta este nesabuita vatarntoar
tar eu flu ma pot hotrI s-4i fac riu, dup ce
tiam fcUt bine. Nu ma sili, aadar, cu In.drtnicia ta,
s te ascult .Intro trea.b dc care at s te cieti toat
yiaa!
5i adug:
S ne desprtim, aadar, ca fratii, i fiecare sil se
clue In drumul lui.
Ci eu, 0, doamne al meu, nu-l slbii deloc, i fusej
tot mai Inere:dinat c Impotrivirile ce Ic fcea flu aveau
alt rost decit s ma Impiedice de-a avea sub mmna rnea,
In deplina stpinire, cornonle pe care puteam s le vd
cu ochiu.l eel sting. $i I zisei
Pe Allah ! o, derviule, dac flu vrei sa ma despart
le tine cu inima ri mohoiit, i numai dintr-o pricini
atita de lesnicioas, dup toate cele atita de scumpe
cite mi-al druit, flu ai decIt s ma ungi la ochiul drept
cu alifia aceasta, Intruelt eu nu Liu ciirn s fac. Si, de
aitminteri, flu am s-i dau drumul decit cu Invoiaia
aceasta.
Atunci dervi pali Cu totu Ia chip, jar obrazul lui
cpt o Infiaie d o asprime pe care nu 1-0 tiam,
i Imi zise
Te orbeti Cu chiar mba ta.
51 lu oleac de alifie i mi-o unse imprejurul ochiulul
drept i pe pieoapa dreapt. 5i flu rnai vzui decIt negun
cu amIndoi ochii mci, i .ajunsei orbul pe care ii
vezi, o, ernire al drept-credincioilor
51, simtindu-ma In starea aceasta Infricoat, Imi venii
deodat In mini i strigai, IntinzInd mIinile Inspre
dervi
MIntuieste-m dc orbie, 0, fratele mea!
Ci flu cptai nici un rspuns. Jar el rmase surd la
rugmiflile mdc fierbinti i la ipetele mele, i Ii auzil
cum pornea cmilele la drum i cum se deprta, ducind
cee.a cc fusese partea i soarta mea.
Eu, atunci, ma lsai s1 cad Ia parnInt i rmsei prbu
it un lung rs Limp de vreme. 5i de bun seam Ca
a fi murit dc durere i de tulburare pe locul acela, dac
o caravan care se Intorcea a doua zi dc la assra flu
rn-ar fi cuies i flu rn-ar fi dus la Bagdad.
5i de-atunci, dup cc am vzut trecind pe sub mIna
mea norocul i puterea, rn-am vzut adus la starea
aoeasta dc ceretor pe cile mild. Jar cinta pentru lcornia
mea i pentru nechibzuinta mea f.at dc binefa-.
cerile Ato.ateIrnparitorului mia intrat in inim i, spre
a ma pedepsi singur, mi-am hotrit osInda dc-a fi pitit
cu cIte o palrn de mIna onicrui ins cc i-ar face pornan
Cu mine.
5i-aceasta-i povestea mea, 0, emire al dreptcredincio
ilor. 5i ti-am istorisit-o fara a ascunde nimic din
195
nekgiuirea melt i din ticloia patimilor mek. i iac
t-rn gata sii piimesc o pam dc Ia mina fiecruia dintre
preacinstiIii aci de fat. rniiear c aceasta flu este flicide
um u pecleapsa indestul. Ci milos fiirt do margini este
singui numai unul Allah

Dupil cc ascult istorisiiea aceasta a orbubi, califul


ii.spuse
0, Baba-Abdallah. hotiirit ! nelegiuirea ta este o
nelegiuire mare, jar nesau1 ochiului tu este un nesai
dc neiertat ! Ci eu gindesc ca pocina i umilinta ta
dinaintea ceiui Pieamilos tiau i aclus iertarea. S
pentru aceea, dorec ca dc acuma Inainte, spre a nu to
mai vedea cum Induri osmcla aceca obteasca pe care
lii hotnri.to, s-4i he viala pus Ia aclapost din vistier
mea. $1, diept accea, vizirul vistieriei are si1i clea in
fiecaie :;i cite doua diahme din haznaua mea, apre ati
duce zilele. 5i aibte Allah intru mila lui
$i porunci ca tt atita s i se verse i dasclului eel
beLong i Cu gura iupt. Si-i opri Iing sine spre a-i
cinsti, potrivit cinului icr. CU toat fala ce se cuvenea;
pe tintrul stipin al iepei hlane, eicul Hassan, i pe
clreil pe urma ciruia se cintau cintece indieneti i
chine.zeti.

Ci s nu care CUmVa st crezi, 0, preLlfuricitule rege, uirn


eherezada, c povestea aceasta ar Ii de ascniuit, mai do aproupe
on mai dc departe, cu cea a domniei Zuleica
lar regele uhriar necunoscInd povestea aceea, eherezada
spuse:
POVESTEA DOMH9EI ZULEICA

Mi s-a Poves1it o, icge al viemilor, c se afla in


scaunul de domnie al califiloi, Ia Darnase, un rege din
neamul omeiaziior, care avea de vizir un om daruit Cu
Intelepriurle, Cu pricepere i Cu harul vorbirii, i care,
citnd crile celor do clemult i hronicele i scrieri
poel,Jlor, tinea minte tot ce citea, i tia, cInd trebuia,
s-i povesteasc stapinulLil su .povestiriie ce fac viata
phcut. si vremea desfttoare. Or, Intro bun zi, vzind
Ca regele, stpInul su, cia cam mohorit, se hotri s-1
anveseleasca i ii SpUSO
0, doarnne al meu, rnai Intrebat adesea despre in
tirnplri1e din viaa mea ii despre cum am trit
pIni a flu fi ajuns iob al tu i vizir al puterii tate. Tar
pin acurna am tot ocoht s rspund, de te.am s nu
par pica bCgre sau pun do Infumurare, i tiam isto
risit mai degrab luciuri ce ii sau mntirnplat atora, flu
mie. Astzi ins a vrea, macar c bunacuviinta ne
opreste a ne da de pild pe noi Inine, sa-ti povestec
IntImplarea ciidat care mi-a pecetluit toat viata, i de
pe urma creia datorez faptul dc-a fi razbdtut pmna Ia
pragul maretiei tale.

197
51, vzind c stpinul su so i arta pun de luarearnintc
, itorisi astfel pove.stea, spunInd
M-am niscut, o, doamne i cunun a capului meu,
In cetatca ace.asta preafericit a Darnascului, di.ntr_un
tat pe care-I cherna Abdallah, i care era unul dintre
negstorii cei mai de vaz din toat lara 5amuiui. 5i
nimica nu s-a precupeit pentru mnvtura mea, IntrucIt
am luat invttur dc la idasclii cci mai iscusii In cer
cetarea teologiei, a legilor, a algebrei, a poezi.e, a astronomiei,
a caligrafiei, a aritmeticii i a datinilor credintel
noastre. 51 tot aa am Invtat toate limbile cIte so vorbesc
in cuprinsul stipInirii tale, de Ia o mare pIn la cea
lalt, .aa c, dac a srbate Intr-o zi lumea, din dorul
do-a cltori, s-mi poat fi do fobs prin trile oamenilor.

Cmnd povestea ijunse aki, cherezada vizu zorii mijind t,


.siioast, ta(u.

Ci mnir-a opt sule saptezeci i aptea noa pie

Micua Doniazada so scuI de pe chiliinul undo sta gheniuiUt i


o srut pe sor-sa i Ii Z1SC
0, Seherezada, ma rog lie, grabete do no istorisete p0-
vestirea pe care al Inceput-o, cea a domnilci Zuleica.
Tar eherezada spuse:
Cu tot dragu inimii, i ca pe o cznstire datorat regelui
acesta druit cu purtri alese.
i spuse

Vizirul regelui do la Damasc Ii urm astfel istorisirea


pe care o povestea stpInului su:
Dup ce, o, doarnne al m.eu, multumit osIrdiei dasclilor
mel, mnvaai toate tiine1e de pe vremea mea, i
graiuriie limbii noastre, precum i vorbirile persanilor,
ale grecilor, ale ttarilor, ale kurzilor, ale indienilor i
ale chinezilor, i c.Ind, dat.orit. trudei desvirite a dasclilor
mci, Imi Intiprii in minte tot ceea cc inv4asem,
printele meu, linitit in privinta soartei mdc, vzu
fr dc amrciune cum i se apropie ceasul scris ca
oroc oricrei fpturi. i, pin a nu se sviri Intru mila
Domnului, ma chem lIng sine i irni gri:
0, fiul meu, iact c Atoatedesparitoarea a
s reteze legtura mea cu viaa, jar tu ai sii rmii fr
de un cap .cluzitor pc marea intImplarilor. Ci, lsIndu-te
singur, ma mIngii cu gindul Ca tu, multumita creterii
pe care ai cptat-o, ai s tii cum s zoreti a propierea
ursitei prielnice. Ci, o, copilul meu, ici unul dintre
fiji Jul Adam nu poate S tie ce-i pastreaza soarta, i
nici o chibzuinta nu poate s infrunte hotrIriie din
Cartea Ursitei. Dac, dar, o, fiul meu, are s vin o zi
cind vrernile s-ar mntoarce Impotriva ta i cind viata i
s-ar Innegura ru, flu ai decIt s te duci in grdina acestei
case i s te agi de creanga cea mai groas din
copacul eel btrin pe care 11 tii. Iar ea are s te mintuie!
5i tatl meu, dup ce rosti aceste cuvinte ciuclate,
muri In pacea Domnului, fara a avea vreme s-mi spun
mai multe on a mai lmuri In vreun fel o atare povata.
Tar eu, cit tinura zilele de inmormintare i de jale flu
contenli s tot cuget Ia cuvintele acelea atIta dc neateptate
din partea unui om IneIept i temtor dc Allah,
cum fusese printele mcu In toat viata lui. Si ma tot
intreham ,,Cum de s-a putut ca tatl meu s ma sftuiasca,
impotriva poruncilor Crii celei Sf inte, s-mi
clau moartea prin tr.ean.g, In caz de napasta, mai degrab
decIt s ma Incredintez In seama StpInului tuturor
fpturilor? Acesta-i un lucru ce trece dincolo de once
Inelegere.
Pc urni, Incet-incet, amintirea acestor cuvinte mi
se terse din rninte i, cum imi placeau petreceiile i

199
risipa, do curn ma vzui In frunea mostenirii bogate do
care aveam parte. nu zbovii s ma dedau Ia toate ispi
tele mole. $i tiii un ir dc ani In dIrdora nebunici i
a risipelor. pina ntiatlta Ca sfirii piin ami tOca tOa
averca printeasc, i intro zi ma trezii go] cum ieisern
din pIntecele rnaicii mele. $1 inii zisei, mucindurni dc
getele ,,O, Hassane, flu al lul Abdallah, iacttte ajuns
Ia ticloie din vina ta i nu din rautatea vremiloi. Si
fl1-L :mai rmine, chept nice bun, decit casa aceasta cu
grdina el. 5i ai s fii suit sa Ic VIflZ1, Ca Siti mai tii
zilele o vierne. 1)upa care, ai s ajungi. la cereLorie, in
trucit prietenii ti au s te pi.seasc i nici unul flu
are s dea vieun impiumut cuiva care i-a irosit avutLil
eu chiar miinile lul I
51 atunci Irni adusci aminte do vorbele cele de pe uimiI
ale paiintelui 1flC1, vorbe pe care, dc data aceasta, le
gsii chibzuite, zicindumi : ,,Hotrit ! este mai bine sii
mor spinzuraL decIt s ceresc mil pe drurnuri !
5i, eugetmnd astfel, lual o fringhie groasa i boiii
In gradina. Si, hotrlt sa ma spInzur, ma indreptai inspre
copacul pomenit, cutai creanga cea mal groasa 1, Clfld
ajunsei Ia ca, aezInd dou pietre marl la iadacina pamulul
eel batrin. legai fiinghia de ea CU un capilt. Iai Cu
cellalt capat lntocmii un 1a pe care mi-i petrecii pe
dip gIt ; i, cerind iertare de Ia Allah pentru fapta men,
ma aruncai in jos de pe cole dou pietre. Si ma bIng
neam spInzurat, cind creanga. Induindu-se do greutatea
men, trosni i se rupse do la tiunclii. Si czUi Ia pmint
in-ipreun cu ea, miii inainte cii viata s-mi fl pthsit
trupuL
51, cind n-ia trezii astfel din 1cinul in Care ma aulam,
i cInd pricepui c flu cram mart, ma simii tare umulit
ci imsisem atita incoidare de voin{ ca sa ajrng hi neiz
bincla aceasta do la urm. 51 -a i iidicam ca s iau do
Ia capt fapta mea nelegiulta, cInd vzui a piatr cum
cacle din porn. i luai seama Ca piatra aceea strlucea
pe pimint ca un cArbune aprins. 51, spre uluirea rnea
cea mare, bAgai do seamA cA, acolo undo mA prAbuiiseni,
pArnlntul era aternut cu pietre de-acostea selipitoare,
qi din care IncA mai cAdeau din porn, chiur de acolo de
wide se rupsese creanga. 51 mA suil iarAi pe cole doul
pietroale i mA uitai mal Indeaproape la clot. 51 vAzu.t
CA In locul acela creanga nu era intreagA, ci era scotborcqitA,
Jar din scorburA lunecau ietrele aceloa ye erau
aumal diarnante i smaralde 0 alte nestemate do toate
culorfie.
La priveli$ea aceea, o, doamne al rneu, pricepui tilcul
cel limpede al cuvintelor pArintelui rneu, l mile repetai
In gind tu Intelesul or cel adevArat, aduclndu-mi arninto
cA tAtine-meu, departe dc-a mA sfAtui sA mA splnzur,
mA sfAtuise numal sA mA agA de creanga cea groasA a
copaculut, tiind de la bun Inceput cA ea are sA se napA
sub greutatea rnea i CA are sA dea Ia ivealA cornoara
pe care chiar ci. gindind in niscaiva zile role, o grilmAdisc
anume pentru mine In trunchiul ccl got al copacubi
bAtria.
Si, cu inima plinA do bucurie. detet fuga In casA sA
caut un topor si sA despic med larg ruptura. 51 vAzui cA
tot trunchiul urieesc at copacului cel bAtrln era scobit
i era umplut pinA Ia rAdAcinA cu diarnante i rubine ci
peruze!e i mArgAritare smaralde si cu toate fleamurile
de gernme de pe pAmint i din ape.
Eu, atunci, dupA ce 11 preamArli pe Allah pentru binefacertle
sale, L dupA ce binecuvintai In inima inca pornonirea
tatAlui rneu, a cArui Intelepciune cugetase la ne-
bunifle mete i irni pusese deoparte mintuirea aceasta
nenidAjduitA, mA scirbil dc viata mea de mai Inainte
0 de nAravurile mete, ci de chiollianuri i de risipe, ;1
ml hotftrli sA ml fac om de ornenie c de chibzuiall. 51,
dlntru-nt1i, nit vrusei al mai trAiesc Intro cetate cc fusese
martorA Ia toate trAsnAile mete, si mA hotArli sA rnA duc
In impArlia Persiei, Inspre care mA trAgea cii o ispitA
201.
d@ neIrInt cetatea cea vestit a 5irazului, des.pre care
adeseori ii auzisem pe tatl meu povestind ca despre o
cetate In care erau Ingemnate toate strluciriie mintii
i toate dulcetile vietii. Si Imi zisei ,,O, Hassane, in
ceta tea aceea a 5irazului ai s te aezi ca negustor de
pietre scumpe, i ai s cunoti oamenii cci mai plcu.i
de pe pmInt. i, cum tii s vorbeti persienete, nu are
s-i fie deloc greu !
5i fcui numaidecIt ceea ce hotrIsem s fac. 5i
Allah Imi sense bun-pace i, du.p o cltorie lung,
ajunsei fr dc necazuri la oraul 5iraz, unde domnea
regele ccl mare Sabur-5ah.
5i desclecai l.a hnuI ccl mai bine tinut din cetate,
unde luai cu chine 0 odaie frunioas. 5i, fr a-mi mai
lsa rgaz s ma odihnesc, Imi schimbai Imbrcmintea
de drum cu nite haine nol i tare frunioase, i plecai
s ma preumblu pe iilitele ci prin sukurile oraului acela
strlucit.
Or, pe cInd tocmai ieceam din geamia cea mare de
Earfuriu, care Imi bucurase inima cu frumusetea ei i
ma cufundase n focul rugciunii, rii un vizir dintre
vizirii regelui Sabur-5ah venind Inspre mine. 51 ma zri
i el, i se opri dinaintea mea, privindu-m vrjit de
parc a. fi fost un Inger. Pc urm se apropie de mine i
urni spuse:
0, tu, eel mai frumos dintre flci, din ce iar
ecti? TntrucIt vd de pe hainele tale c ecti strain In
cetatea noastr!
lar cu rspunsei, temenindu-m
Sint dc la Damasc, o, stpIne al meu, i am venit
Ia 5iraz spre a ma clefui pc lIng iocuitorii sal
Tar vizirul, auzind vorbele mdc, se bucur nemarginit
c ma strInse In brate ci Imi zise
0, ce vorbe frumoase ai In gura ta, o, fiul meu!
Ciiani ai 7
Tar eu rspunsei:

202
Robil tu are aisprezece ani
lar el se bucur inca i mai mult, Intiucit se tragea
dintre sotii lui Loth, i Imi spuse
Frumoi ani, o, copilul meu ! frumosi ani ! Jar dac
flu ai altceva mai bun dc fcut, vino Cu mine la pa1a
i am s te inftiez regelui nostru, cruia Ii pl.ac chi
purile frumoase i are s te ctneasc printre camara
ii lii. i, hotiIt ! ai s fii I ala carnaradlor i cununa
br!
bar eu spusel
Pc capul pc ochii mei, i ascult i ma supun
Atunci ci ma prinso dc mIna. i fcurm drumul im
preun, tifsuind ba dc una, ba dc alta. 51 se mira grozav
cind ma auzea curn vorbesc persienete, limb care nu
era a mea, uor i curat. 5i se minuna dc Inftiarea i
de hainele mdc strbcite. Si Irni spunea:
Pc Allah ! daca toti tineril din Da.masc sint ca
ti.ne, cetatea aceea este un colt de rai, iar bucata do cer
de deasu.pra Darnascului este Chiar raiul
5i ajunserAm In felul acesta 1a .palatul regelul Sabur-.
5ah, i ma duse dinaintea regelui, i chiar c regele zImbi
ba vederea mea i Imi spuse
Obrazul acesta dc in Damasc fie bine venit in
palatul mcu!
5i imi spuse
Curn te cheam, , riaa fLLrnos ?
Jar eu rspunsei
Robul Mu Hassan. o, rege ai vremilor
Si dac ma auzi vorbind in felul acesta. se bucur i
Se lumin, i imi gri
Nici un nume flu s-ar ft potrivit mat bine cu Ufl
chip ca acesta, o, Hassan
$i adug:
Te cftnesc cmra al meu, pentru ca ochii mel
sa so bucure in fiecare dimineata de vederea ta!

203
Tar cu srutai mmna regeiui I ii muUumii pentru bun
atea pe care mio dovedea, Jar vizird ma lua i ma pusc
si-mi schimb hainele, i ma Imbiaca chiar ci cu haine
do cmra i Imi dote cea dintii mv itur de cum si ma
pmt in slujba mea cea nou do copil de cas. $i flu tam
cum si mrturisesc ndatoiinta men pentru toat grija
ce-mi arta. i ma iu sub obhiduirea iui. i ajunsei
piietenul su. i, la rindule, to.i ceHalti copii dc cas,
care erau toti tineri i tare Irumoi, so Imprietenira cu
mine. lar viata mea so vestea duke n palatul accia, care
Imi i dedese atIta bucurie i imi fagaduia atitea gingac
plceri
Or, ph-ia atunci, 0, doamne al meu, femeia flu insernanse
(hiar nirnic in viata men. Ci avea si Inca in cjrrnc
ivirea. i, odata u en, avon sit se I ensit in v!ata men.

Clad povesi (t I .1 U flSc Il (1 Sehcr@z cia vzu zo:i I ci


IiOUSa, tcu.

Ci intr-a opt sute saptezeci i opta noapte

Urll1i

femein flu insemnase chiar nimic in viata mea. Ci


avea sit-i facit in curmnd ivirea. i, odatit cu en, avea
sa se iveasca i mncurcittura in viata mea.
Jntr-adevr, trebuie sit mit gritbesc a-ti mitrturisi, o,
doamne a] meu, cit ocrotitorul rneu Imi spusese, incit din
prima zi
Alit, o, scumpuJ mcu, cit este oprit tuturor citmit-.
rai1or de la cole douitsprezece oditi, en si tuturor dregittorilor
dc Ia paint, i musaipilor, i paicilor, sit se
preunibie noaptea prin gritdinile saraiului, de Ia un
204
anume ceas. Intrucit incepInd de Ta ceasul acela grdinlle
sint hrzite numai pentru ferneile din harem, ca s poati
s vin acolo s se bucure dc reveneal i s tifsuiasc
Intre ele, i dac vreirnuT, spre nenoro.cirea lul, ar fi
prins in grdin Ia ceasul acela, i-ar primejdu.i capul.
lar eu rn. chibzuisern stranic s flu alerg niciodat
dup o primejdie ca .aceea.
Or, Intr-o sear, furat de rcoarea i de dulceata adierii
, ma Isai rpit de sornn pe o bancA din grdin. i
nu tiu. clt vrerne ezui aipit acolo. Tar in somnul rneu
auzeam nite glasuri de femei care spuncau : ,,Of ! e un
Inger! e un Inger! e un Inger! Of, cc frumos e! cc frumos
e ! cc frumos e ! i mLi trezii doodat. Si nu. vzui
nimic, decit bezn. i pricepui Ca visasern. i .rni pricepul
Ca. dac a ii prins Ia ora aceea 111 gradini, tare
ma piimejdui smi pierd capul, In pofida bunvui
cc stirnisern In sufletul regelui i al vizirulul stu. i,
pun do groaz Ia gindul acesta, srii In picioare, spre a
fugi [a patat pn a nu apuca s flu zrit In locurile
acelea oprite. Ci iact c un glas de femeie iei deodata
din negurii i din tcere, spunindu-mi cu un trernur do
its

Incotro, Incotro. o, frumosifie trezit ?


Tar eu, mai tulburat decIb dac a 11 lost fugrit do
oate strijiIe dc Ia harem, detel sit-mi slobozesc picloarele
In vint, negindind decit sit ajung degrabit Ta palat. Ci,
pInit sit lao eu cItiva pai, Ia cotitura unei citritri, sub
luna cc ieea dintrun nor, vitzui ivindu-se o femeie numai
frumusete i stritlucire, stind in picioare dinaintea inca
i zimbind, cu doi ochi marl do gazelit Indritgostitit. lar
infittiarea ci era falnLc, precum Impitritteascit ii era
prwirea. Tar Tuna CC stritlucea pe cerul lui Allah nu era
atIta dc stritlucitoare ca fata ci.
Tar eu. dinaintea acelei iviri. din rai coboritit, fitiit de
mndoiaua7 flu putui sit fac aitminteri decit sit mit opresc.

205
,i, pun de tulburare, ].sai ochil in jos, i ezui cu o mn-U
fiare cuminte. Iar ea imi spuse, cu glasul ci ispititor
ncotro te duceai aa de grbit, o, lumin a ochilor
i cine te poate sili s fugi aa 7
Jar cu rspunSei
0, domnita !. dac eti din saraiul acesta, nu al
cum s flu tii terneiurile cc ma imping a ma deprta
atIta de grabnic de locurile acestea. De buna seam, tii,
intradevr, ca ic este oprit brbatilor s Intirzie in
grdini, peste un anume ceas, i cii este cu primejdia
pierderii capului a incalca aceast popreali. Las-rn,
dar, rogu-te iierbinte, sii ma dcpii1.ez, pinii flu apucii
paicli s ma ziireasca
Jar tlniira domnild, iI2ind intruna, Imi spuse
0, racoare a inimii, teai trezit cam tirzior
pieci ! Ceasul despre care vorbeti a trecut de mult. i,
In bc dc-a cuta s fugi, ai face mai bine s-ti petreci
aid cit 111a mai rimas din noapte, i are sii-i fie 0 noapte
binecuvintatii, 0 noapte dc lumin!
Ci cu, IflCii i rnai tulburat, i tremurind i rnai tare,
flu. mii gindeam decit la fugii, i ma viiciirearn, spunmnd
0, pierirea mea-i fiiri de sciipare ! 0, fiicii dc oameni
buni, o, stapinii a men, oricine ai fi, flu-mi pricinui rnoartea
cu ispita farmecelor tale
i detei sii scap. Ci ca ml se aezii in cale, IntinzInd
mImi stIngii, jar cu mina dreaptii ii dete iamacuI Cu
totub la o parte, i Imi spuse, oprindu-se din rIs
Uita-te, aadar, la mine, o, tinere fiir de minte,
si spune-mi dacii .poi sii mntI1neti In once sear una
mai frumoasii on mai tiniiri ca mine? De-abia am Irnplinit
optsprezece ani, i nici un biirbat flu rn-a atins.
Jar obrazuJ meu, care nu-i chiar urit la privire, nici un
birbat pinii la tine flu a putut sii se laude cii 1-ar fi
Intrezinit. Aa cii rn-al batjocori amarnic dacii tot ni
mai ciiuta sii fugi de mine.
Jar eu ii spusel

206
0, sultana mea, hotrIt ! tu eti luna plin a fru
musetli i, macar ca noaptea pizma ascunde ochilor
mci o parte din farmecele tale, atita cit Intrezresc
ajunge ca s ma vrjeasc ! Ci, te rog fierbinte, pune-te
o clip In starea mea, i ai s vezi cIt de jalnic i dc
ginga-i.
Jar ea rspunse
Ma invoiesc cu tine, o, miez al inimii, Ca, Intrad
var, starea ta-i ginga; ci gingia ci flu vine nicidecum
de la primejth.a pe care o Infrunti, ci chiar ide la fptura
care o pricinuietc. TntrucIt tu habar flu ai chic sInt eu,
nici care este cinul mea la palat ! Jar in cc privete primejdi.a
pe care o Inir uni, apoi prirnejdia aceea ar fi
pentru ori.care altul afar de tine, ide vreme ce te .iau sub
apararea i sub ocrotirea mea. Spune-mi, aadar, cum
te chearnd, cine eti i care sint slujbele tale la sarai
Jar ei rdspunsei
0, stpIna mea, sInt Hassan din Darnasc, camarau1
ccl proaspt al regelui Sabur-Sah, i obladuitul vizirului
regelui Sabur-ah.
Jar ea se minun
A ! tu eti preafrurnosul 1-lassan, ccl care ia su
minile urrnaului lui Loth ! 0, ce fericire s to am in
noaptea aceasta, numai pentri mine, o, iubitule! Vino,
inirna mea, vino ! i Inceteaz dc-a mai otrvi ceasurile
de dulcea1 i de har cu negrele gInduri!
i, dup cc grdi aa, copila cea frumoas ma trase cu
putere inspre ca, i Ii alint obrazul de al meu, i ii
lipi buzele pe buzele mdc, cu patima. Jar eu, o, doamne
al meu, macar c atunci pentru IntIia oar ml se Intimpia
o atare treab, simtii la atingerea aceea cum viaz -
prasnic In mine copilul ttIne-su, i cuprinzInd-o cu
zvicnet In brate pe feticana pieritd, luai puiul i-i adusel
dinaintea cuibului. Ci, la vederea lui, In lee s se cutremure
luInd foc, copila mi se smulse dintr-o data din brac
i ma Impinse repezit, dInd un tipt dc spaim. i de-abia
207
;iucoi srni bag puiul acasil, cL i vzui pe data ieind
dLntr-un tufi de trandafiri zece copihindre care aiergar
inspre noi, rizInd s rnoar.
Si, la ivirea br, o, doamne al rnei, ine1esei ci vzus era
tot i c auzisec. tot, i ca tinara cu pricina se veselise
pe seama mea, i c flu so slujise de mine decit in btaic
do joe, cu scopul vdit dc-a le face sa rid pe soateJe
sale. $i, do aitminteri, intro clipeal de ochi, toate fe
ticanele se i aflau irnprcijurul meu, chicotind i t,o
pind ca nite capricar e neastirnpr.ate. 5i, in potopul
hohotebor iO1 do ris, so uitau la mine cu nite ochi Scii
pind dc vic1eug i do ispita, i-i spuneau ceiei cc ma
am gise:
0, Kaiuio, SO1l noastra, al fost grozav ! Oh, a
fost giozav ! 5i cc frumos rnai era copi1andru ! i cc
Viol.

[ar alta spuso


$i jute
Jar alta spuse
Si zgondos
Jar alta spuse
5i gin.ga
Tar alta spuse
5i frumos!
Tar alta spuse:
$i Labs
Tar alta spuse
$i arttos!
Tar alta spuse
Si zorit
Tar alta spuse
5i uluitor!
Jar aita spuse:
Un sultan.
$i, totodat, se pornir pe nite hohote Jungi do rI,
pe cind cu stam pIn peste poate cle stmnjenit i de tti1
208
burat. IntrucIt, o, doamne al meu, eu in viaa mea nu
privisern o femeie in fa, i nii flu ma aflasem in to-.
vria femeilor. lar acelea de-acolo erau de o neruinre
5i de 0 lips dc sfiiciune ce nu-i aveau seaman in hronicue
neobrizrii. i stam acblo, In vilvora chicotelilor
br, descumpinit, ruinat i cu nasul alungit pin Ia
picioare, ca un navieg.
Ci deodat, din tufiuI de trandafiri, ici, ca luna Ia
rasaritul ci, o a douasprezecea copilandia, a carci ivre
.iicu s se currne nurnaidecit. toate rIsetebe i tonIc gLirncbe.
Jar fiumuseea sa era sultana 5i fcea sL so phce
Ia tccrca ci toatc florile. i veni Iflspre ceata nuas ;,
care se desfacu Ia apropierea ci; 5i Sc uit Ia minc n
delung i Imi spuse
Hotrit, o, Hassan din Damasc, cutczana in cse
o cutezan niare, jar nvliiii tale asupia tinerci darn
ni.e dc aid I se cade pe drept osInda. i, pe viata men
cc pacat de tinereea i de frurnusetea ta
Atunci feticana care nurnai ca fusese pricina intImpirii
acesteia, i pe care o cherna Kaiiiia, veal 51
srut mIna celei cc rostise asernenea vorbe, i ii zise I
0, Zuleica, stpIn a noastr, pe vinta ta rca
scump ! iarti pornirea de achneaori, caic nui dec
dovada nvlnicici lui. Tar soaita ii este in miinilc tale
Aa Incit s cade ai prsi, on ai aduce rnIntuiie. acest
preafrumos nvlitor, acestui iaptuitor do t1hnii
asupra tinerelor fete fecioare ?
Tar cea pe care 0 chema Zuleica ezu o clipa pe gindun
i rspunse
Bine, de data aceasta s-l lertarn, de vreme cc
chiar tu, care ai sufenit Incercarea de tilhrie, pui mar-
tpeunic pentfetele
ru ci. SiccfieI-au
Isat capul i s Ti e sl o bozi t de pr i n i e j
sbobozit:, se cade s ne strduirn a-i face
d i a In car e se aT l ! Ba chi a r , spr e a l e t i n e mi n t e
oleac niai plcut ptania din noaptea aceasta. S-1
Juni, aadar, cu noi 51 s1 ducem in iatacunile noastre,
209
pe care pn acuma nici un brbat flu le-a prihnit cu
suflare.a .Iui.
5i, grind astfel, fcu sernn uneia dintie fetele ce-o
Insoteau Care pieri Indat, uoar, pe sub chiparoi, spre
a Sc Intoar:ce peste 0 clipit, aducInd in biale o gimad
de rntsrii.
Si desfcu la picioarele mdc mtsuile acelea, care
alctuiau 0 rochie rninunat cle femeie; cu toatele, rn
ajutar s-o petrec peste hainele mele. $i, strvestit in
felul acesta, ma cufund.ai frumos In ceata br. 5i, trecInd
printre copaci, ajunserrn la i.atacuriie haremuluL
Or, cind intrarm In sala d.c primire a haremului, toat
numai din marmur str.curat i invIrstat cu rnrg
ritare i Cu peruzele, fetebe imi spuser Ia ureche ca sala
aceca era Incperea in care fata regelui avea obicei s-i
primeasc musafireie ci prietenele. 51, tot aa, Imi dez
vl:uir ca fata regelui flu era alta decit chiar domnita
Zuleica.
i bgai d.c seam c In mijiocub aeelei sli atIta de
frumoase i atIta d.c goale Se aflati d.ouzeci d.c preuri
man de atiaz, aezate roat peste chilimul eel mare. 5i
toate feticane1e, care flu eonteniser o clip s-mi fac
pe furi. tot felul d.c ispiteli i s-mi arunce nite oche.acle
pIrjolite, so duser s ad orinduite frurnos pe acele
preuri dc atlaz, poftindu-m s ed i eu In mijiocul
icr, faa In fa cu chiar Zuleica, domnita, care ma pri-.
yea cu ni.te ochi ce-mi strpungeau sufletul.
Atunci Zuleica porunci rcoritoareie, i ase alte roabe,
tot atIta d.c frumoase i dc hogat Imbrcate, se ivira intro
clipit i Incepur a ne Impr1i nite tergare do
mtas pe nite tipsii dc aui, pe cInd aiteic zece veneau
pe urma br cu nite fufuriuii man, cane i nurnal cu
inftiarea br...

CInd povestei ajunsc Ji, Scherezada zorli mijind 1,


sfioas, lcu.
Ci intr-a opt sute saptezeci i noua noapte

Urm

Incepur a ne Irnpui nite tergare de rntas pe


nite tipsii de aui, pe cind alLele zece veneau pe urma
br Cu nite farfuriuri man, care i nurnai Cu Infiiarea
br erau 0 rcoreal.
Si i-ic puseiLi dinainte farfiriunile in care se aflau
sorbeturi cu ghead, lapte pnins, du1ceuri de chitr, felii
dc castraveti i 1mii. lar dornnia Zuleica gust ca mai
Intli i, tot cu 1inguria de aur pe care o dusese la buzele
sale, ma Imbie cu un pic de dulceata i cu o idle de
chitra, apoi CU Inca o lingunii dc lapte prins. Pc urm,
binguria aceea trecu de mai multe on din mIn In rnin,
pIn cc toate fetele se Infruptar din buntturile acelea
minunate, in rnai multe rIn:duri, cIt flu mai rmase nimic
in farfuriuri. 5i atunci roabele ne aduser o ap bun
In nite cupe de cbetar.
- lar taifasul flu zdbovi a se Incinge, de parc am fi
but toate soiurile dc vinuri. lar eu ma minunam dc cute
zana vorbelor dc pe buzele acelor copile, care ricleau in
hohote on de cIte on vreuna dintre dc sbobozea vreo
nzdrvnie stramic i vIrtoas pe socoteala cnpiluiui
tatIne-sau, a crui vedere le plcuse peste msur. Jar
nunlia dc Kaiinia, asupra creia ftzsese In:dreptat tilhthia
mea, de vreme ce fusese tuihrie, flu-mi mai pstra nici
o umbra do suprare i se aezase fa In fat cu mine.
Si se uita Ia mine surizInd, i Imi da dc Ineles prin graiul
ochilor c ma ierta pentru nvlnicia .mea din grdin.
lar eu, Ia rIndu-mi, imi ridicam ochii Inspre ea din vreme
in vreme, pe urm Ii coboram repede, dc Indat cc bgam
de seam c ea avea privirile asupra mea; cci, In pofida
tuturor strddaniiior cc ic Incercam spre a face s mi se
iveasc oarecare 1inite pe fata, tot mai pstrarn, Incon211
jura tie accle feticane fr seaman: o stinjeneal tare
supdraloare. XLlr domnita Zuleica i soaele sale, care
vedeau limpede starea mea, Incercau Ta rindu-le, cu to
sotul de miToace, srni stirneasc indrzneala. lar Zi
leica, pin la urn, zise
Oare cind, o, preten aT floStlU Flassan din Damasc
ai s W1 0 fat mai slobo.d i rnai vooasi? Au crezi
cumva cii fetele acestea neprihinite sint nie mInciitoare
de carrie de om ? i flu tii cii nici o piimejdie flu te paste
in latacurile fetei regelui, uncle riici un haclimb flu ar
cuieza vreodatii sii intre fiiri de ingiiduin1ii? Ulti, aadar
pe-o clipii, cii voibezti Cu dornnita Zuleica, i Inchi
pulete Ia o clucii de taclale cu nite fete de rind ale
VICUflOI neg JtatOII din $ilaz Aa cii saltii fruntea, o
Hassane, i ptivctele in faii pe toate aceste linerele
mmunate. Si. dupii cc ai sii Ic ceicetezi cu cea mai mare
luaLeamjnte, giiibete de ne spune. cu toatii slobozenia
i fAri a te tome cii neui supiira, carei accea dintrc n
care it.i place ccl rnai mult
Or. vorbele acestea ale domniei Zuleica, o, rege aT
viemilor, In bc siimi dea inimii i suflet, nu fiicuiii decit
sii-mi sporeascii tulburarea i fisticcala, i flu mii pri
cepui decit sii Ingaim nite cuvinte bilbilte, simtind roseata
sfiiciunii cum ml se suie in obraz. i a ii vrilt,
in dipita aceea, sii se cate piimintul i sii ma lnghitii.
Jar Zuleica, viizindurni ziipiiceala, Irni spuse
Viid, 0, I-Tisanne, cii ti-am cerut un lucru care to
pune in incurciituri. Intrucit, fiiri dc nici o indoialii, to
temi cii rniirturisindu-ti plicerea pentru una sii flu Ic
superi pe toate celelalte i sii le stirneti Impotriva ta
Ei bine, greeti, dacii 0 teamii en aceasta iti Intinecii
gIridurile. Al lii, aadar, cii eu i soatele mdc sIntern atita
dc prietene, S cii Intre flOl sint nite legaturi sufIeteti
atIta dc strlnse, melt un bii-bat, once-ar face cu vreuna
dinte noi, nu an putea sii no strice pnielcnia. Aa cii
a1ungiii din inimii ternerile care 0 fac atIta dc chib
212
zuiti, cerceteaz-ne cu toat slobozenia i, chiar dac ai
vin si rilrnInern toate goale dinaintea ta, spunene fi
de sfial i avem s no supunem, pe eapetele si pe ochi
no5tii. ! Ci nurnai grthe1e de ne SUflC carei cea aleas
do tine.
Eu atunci, o, d.oamne al rneu, chemai in ajutor cit
mi. so mai intorsese din brbiie dupi atite.a imbrb
tiri i, macar c soalele Zuleici erau desivirit dc iiurnoase
si iar fi fost cam anevoje pind i ochiulul ccl mai
priceput s fac vreo osebire Intre ole, i .miicar c, pe
do alt.d parte, domnita Zuleica era ca insi pe pu.in tot
itIta de minunat ca i feticane1e sale, inima men jin
duia fierbinte dupa aceca care, con dint.Ii, fl fcuse sa
bat: atita do nprasnic in grdin, sclipitoarea 5i dul
cea Kaiiria, multluhitoarea de copilultatinesa
rnd ferii stranic, In pofida oriciirei ispite, si-rni dezvdluiesc
sirnidrninte1e acelea, care, cu toate vorbele .11-
nititoare ale Zuleici, tare ar mai fi putut s trag
asupra capului meu ciuda celorlalte fecioare. 5i ma
mulumii, dup cc ic cercetai pe toate cu cea mai mare
luare-aminte, s ma Intorc inspre domnia Zuleica i
sd-i spun
0, stpIn a mea, se cade sd lncep cu a-U spunc
cii flu a putea Sd asemui farmecele tale cu cole ale soai
elor tale, ciici flu se asemuie strilucirea iunH Cu selipirea
stelelor. 5i-aa-i frumuseea ta, fad de care ochil flu ar
putea sii aibii priviri decit pentru ea.
Si, rostin cuvintele acestea, flu puti Sd ma opresc
flu repezi o arunciituri de ochi plind do in1eles inspre
Kaiiria cea dulce, in aa fel ca s-o fac sd priceapii cii
numai bunacuviinl(ii In-u optea rniigulirea aceea fatii
do dornnitii.
- Tar clupii cc auzi rispunsul rneu, Zuleica Irni spuse
zimbind:
Ai fost strilucit, 0, Hassane, macar cii 1ingueala
este vaditii. Aa cii acurna, cInd eti mai slobod la grai,
213
grbete dc ne dezvluie afundul inimii tale, spuniridu-rie
care este, dintre toate aceste fete, accea ce te ispitete
eel mai mult
Si, la rindu-le, feticane1e Ii impreunar rugmin
Ule cu cea a domnitei, spre a ma Indemna s ic dezvluiesc
gindul meu. 51, dintre toate, tocmai K.aiiria se
arta cea mai Inflcrat de dorina de a ma face s varbesc,
ea cea care irni i ghicise gIndurile tainice.
Eu atunci, o, cloamne al meu, alungind i ce-mi mai
rrnsese din oat sfiiciunea, ma In.duplecai fa dc atItca
struinte sporite ale fetelor i ale stpinei br, ma Intorset
Inspre Zuleica i Ii spusei, artInd-o cu o micare de mIn
pe tInara Kaiiria
0, sultana mea, iactii, chiar aceasta-i cea pe care
o rIvnesc! Aa, pe Allah ! chiar inspre duicea Kaiiria
merge dorul meu ccl mai mare.
Or, nici flu sfirisern eu bine de rostit vorbele acestea
Ca toate fetele i izbucnir laoialt in nLte hohote lungi
de rIs, fri ca pe fetele br Inflorite s se iveasc filCi
eel mai mIc semn de ciud. i gIndeam in sufietul meu,
privindu-le cum Ii decleau coate i mureau de rls : ,,Ce
poveste ciudat mai este i povestea aceasta! Oare
acestea-s femei ca toate femeile i fete ca toate fetele?
Oare de cInd au deprins fpturile de felul br atIta nepartinire
i atlta virtute, ca s flu se geiozeasc i s flu se
zgIrie pe ochi dinaintea izbInzii uneia dintre semenele
br? Pc Allah! nite surori flu s-ar purta cu atIta ging
ie i Cu atIta lips de zavistie fat de surorile br.
Iact un lucru ce Intrece priceperea mea.
Ci domnita Zuleica flu ma ls prea mult cufundat
In aceast nedumerire i Irni zise
Minunat! minunat! o, Hassan din Damase ! Pc
viata mea! tinerii din tara ta au gust ales, ochi iscusit
i pricepere. 5i sInt tare bucuroasa, o, Hassane, c i-ai
dat intlietate prietenei mole Kaiiiia. Ea este prietena
inimil mele, i-i cea mal Indrgit. Si n-al s te cieti

214
de alegerea ta, o, crajule! Do aitminteri, nici flu ai de
unde s tii tot preul i toat Insernntatea celei alese.
cici noi toate, aa curn ne vezi, n-am putea nzui, nici
pe de aproape, fliCi pc de depaite, s fim asemuite cu ea
Intiu frumuseti, Intru desvIririIe trupului i Intru far
mcccle mintiL i chiar Ca noi smntem roabele ei, macar
c din cc se vede s-ar putea amagi cineva.
Pc urm toate la rind Incepur s-o firitiseasc pe prea
minunata do Kaii.ria, i s-n laude pentru biruina pe
care o dobindise. lar ca nu se dovedi nicidecum neajutorat
a vorb, ci dee Ia fiecare dintre soatele sale rspunsul
cuvenit, PC cind eu eram pIn peste rnsur de
uluit.
Dupa care Zuleica lu o alauta dc alturi i o puse in
mIinile preaiubitei sale Kaiiria, spunindui
Suflet din sufletul meu, se cade sa-i arati drgutului
tu un pic din ceea cc tii, ca flu cumva s socoat
c tiam fi Inflorit noi harurile.
i rnult-plcuta Kaiiria lu aluta din mIinhle Zuleici
o struni i, dup un inceput vrjitor, cInt Incetior,
mnsotindu-se de sunetul strunelor:

Sint uce nica dragostei. Nebun,


M-a invd(at gingaele alinturi
a binevoit cu draq s pun
Cwnori de vise-n sujietu-mi, i jinduri,
Pc care s le-nchirt acum buimac,
Once-ar fi scris din veci s mi se-ntimple
Acestui Cd prior care ma seac
Ct scorpionil negri ce se joacd
In jurul preafrumoaselor lui tImpe.

Cit vol trdi sub soare sub stele,


Am s-l iubesc curn n-au iubit crdiese,
Cad port creciin4-n veci iubirii mele,
Fldcdului cc inima-1 a1ese

15
V oz fldr2,/OStZZ, s nn. it.erte
ltll)ire(1 voastra frUfla j(ll?II(UlCI
fix! a i a purur. th?rO i
Jn Liun pirdut. pe veci rh xe piercie
H U SC 1HU qase.ste ri iCu)(.hI (a.

(.1t desprc mi mu, J(u nturtu risi na


C sint pe VUCI !( re:i iiZ(1iU(JfIS( liii
I)e cprioruacexla (U H l) ICU
Jainciuse din. vis. d(xm: ?.i1 ti,
Ca din soptirea unui zeon th /run
flU mcii ill fl Ci temeri, H id 1)i(f(lceri.
Irlzirea ml cu. striuciri as:mi use
Pinn adincul inimiiini ptrunse
Prccu?n t(tfltt paloului o9er.

Pe tinarci. it jrunic (IC iumniim


(,ondezul fruinusetii itixei scrzse
Inconcteiccla Vra31 toT depl ma
hi floarea unor linii nedezie.
1(1? ()C11Zi mi, blacjoslovii ne soart,
Sint pun i deu ii farrnec f ascnth,aa re,
Cc inimna de vraja br st nwarta
SiLl) amen! flefl7ilOS care se-ncoardc
Cu. lid oldiei sagei uci,cyatoare.

0, tu, eel jam ((lid nam [iHtdie


S mcii triesc, ,l mitt. mmmi am en cine
In sujiet s te schim b, ta uI le cm-c
&ufielvmi tot, hal la liuni mu in cut mine,
Sd I.e slujesc en rim, iuhitui minim,
Sub strdluciri de mctrmnurd alliast ma
Sd amcld narduri In Ctt?mz inerezz,
Sd urnpld saint aburii, ear cu
Fe pie ptul tdu sd cint lubirea noastr.
CInd sfiri de cIntat, Intoarse ochii inspre mine cu
atita duioie melt, uitIndw-nii diotro data i intreaga
sflal i dc faptul c se aflau cle fat fiica regelui i
soatele ci cele chicotitoare, ma aruncai la picioarele
Kaiiriei, potopit do iubiie i pmn peste maiginile placerii.
Si, dac sirnii miieasrna cc so revrsa din hainele Ci
moi, i cldura trupului ci doLlsupra nwa, n-ia napadi
0 beiie de-o cuprinsei deodat in brac i incepui s-o
srut peste tot pe unde puteam, cu napiasnicie, in vierne
cc ca se alinta ca o turturic.5i nu-rni venhi in fire decit
cind auzii chicotellie de ris pe care Ic scoteau fetele Va
zmndu-m deziantuit ca un berbec pus In posteal din
ceasuL..

Cind povestei unse aid, 1 niezada vial ZO ii mu mci Si,


sfioasi, tacu,

Ci mntr-a opt sute optzecea noapte

Uiina:

nu-mi venii in flie decit cind auzii chicotelile de


rIs pe care le scoteau fetele vzIndu-m dozlntuit ca un
berbec pus Ia posteal din ceasul berbeciei Iui,
Dup asta, incepur s rnnInce 51 s bea, i s spun
In nebunii, si s-i fac pe dedesubt tot soiul de zgoande
i de 5otli, pIn cc intr o roab btrin care dete de
veste Intregei liote c In curlnd avea s se lumineze dc
ziu. 51 toate rspunser laolalt
0, doic a stpinei noastre, vestea ce ne-al adus-o
este asupra capulul i a ochilor notri
lar Zuleica se ridic spunIndu-rni:

211
Este vremea, o, Hassane, s mergem Ia odihn.
Jar tu poi s te bizui pe ocrotirea mea spre a ajunge s
te buQuri de iubita ta, cad flu am s precupeesc nimic
spre a te ajuta ajungi la Implinirea dorurior tale.
Ci, pIn una alta, avem s te ajutm s iei fr zarv
din harem.
i opti cIteva vorbe Ia urechea btrInei sale mance,
care ma privi o c]ipit In ochi i ma lu de mIn spunindu-mi
s merg dup ea. Jar eu, dup ce ma temenii
dinaintea acelul stol de porurnbite, i dup ce repezii o
aruncturLl de ochi ptirna inspre dulcea Kaiiria, ma
lsai calauzit dc batrina, care ma duse printr-un ir de
bolte i printr-o urnedenie de cotituri, i ma scoase la
o porti de la care avea cheia. i deschise portia aceea.
i ma strecurai afara, i vzui c ma aflu dincolo de
Imprejmuirile palatului.
Or, se i .luminase de ziu, jar eu grbii s ma Intorc
l palat pe poarta cea mare, dc-a dreptul, In aa fel ca
s fiu zrit de strjeri. i detei fuga In odaia mea, unde,
de cum trecui pragul, II vzui pe obladuitorul meu, vizirul
ccl coborItor din Loth, care ma atepta pin peste poate
de nerbdtor i de Ingrijoiat. i se ridic repede cInd
ma vzu IntrInd, i ma strInse in brae i ma srut cu
drag, spunindu-mi:
0, Hassane, inima mea era cu tine, i cram tare
tulburat In privinta ta. i n-am Inchis ochii deloc toat

noaptea, gIndindu-ma ca, strain cum eti In Siraz, Infrunj primcj:di le de noapte din partea pumalelor care colcie
pe ulite. Of, scumpule, unde ai fost, departe de mine ?
Jar eu ma ferii cu grij sa-i povestesc IntImplare.a mea,
on s-i spun Ca Irni petrecusem noaptea Cu nist femei,
si ma multumii numai s-i rspund Ca ma Intlinisern cu
un negustor de la Dam.asc, aezat la Bagdad, care tocmaj
pleca la El Bassra cu toat casa lui, i ca ma oprise la ci
toat noaptea. lar obladuitorul meu fu nevoit sa-mi dea
218
crezare i Sc mu1urni s scoat citeva oftaturi i s ma
mustre prictcncte. Siatita Cu el
Cit dcspre mine, Imi simteam inima i mintea legate
dc farmecele nurliei de Kaiiria, i Irni petrecui toat ziua
aceea i toata noaptea prefirIndu-rni prin minte pIn
i cele mai mici arnnunte ale Intilnirii noastre. Jar a
cloua zi Inca mai cram cufundat in amintirile mdc,
eli-id un hadImb veni s bat la ua mea d smi spun:
Aid iocuiete care domnia-sa Hassan din Darnasc,
ciimraul stplnului nostru regele Sabur-Sah?
Jar eu rspunsei:
La cite afli!
El atunci srut pmintul dinaintea mea i se ridic
apoi spre a-i scoate din sin un sul do hIrtie pe care mi-I
Inrnin. i plec precum venise.
Jar eu, numaidecit, desfurai hlrtia i vzui Ca pe
ea so aflau aceste rInduri, Insemnate cu o scriitur erpuit:

,,Dac tIiru1 cprior din tara 5amuiui va veni In


noaptea aceasta, pe lumin de lun, s se preumble mlthu
pe sub ramuri, are s clea ochii cu 0 tinr caprioara,
zaif de iubire, topitA toat d dorul lui, care-i va spune,
In graiul su, cit de tulbur.at este In inima ci ca a fost
cea aleas, dintre cprioarele pdurii, i cea mai dorit
dintre soacle sale.
5i, o, doamne al rneu, Ta citirea aceiei scrisori ma
simtii beat fara dc yin. Intrucit, macar c pricepusem, din
cea dintui sear, c ispitito.area do Kaiiria avea o ariume
pornire spre mine, nu ma ateptarn nicidecum in o duvad
ca aceasta din partca draguslei sale. Aa c, de indat
cc izbutii smi stpinesc fiorii, ma infiai dinaintea
vizirului, oblduilorLll meu, i Ii sarutai mina. Si, dupa
ce dobIndii In felul acesta bunvointa iui, Ii cerui Ing-.
duinta dc a ma duce s-l vd pe un dervi din tarn
mea,- de curInd sosit de Ia Mecca, i care ma poftise
smi tree noaptea Cu el. 51, dup cc mi, se det in-
219
gduina, ma intorsel In oclaia mea i alesei dintre nes
tematele ce Ic avearn smaraldele cele mai fi.umoase,
rubincle cole mal curate, dianiantele (ale mai albe, mar
garitaielc cole rnai man, priuzeicle COlO rnai giriae. safi
role cole mai desavir:ito i, pe 1.111 lii de aur, le intocmii
mmun irag do yiatanii. rio indat cc noaptea so
ateinu peste grdini, ma mmii mai cu mosc curat ci
ni dusci fara do nici un zgomiit Ia cinguli, pe portil,a
cea tainic pe unde ham citUiflUl pe care () gisii des
chis anume pontru mine.
Si ajunsci la chiparoii sub (are ml 1isasem furat
do soinn in seara dintli, i ateptai cu sufletul sugrurnat
Veniiea mul tiubitei. Ian ateptarca irn] aidea sufletu],
Ian ceasul intilninii noastre mi se parea c na are s nial
vinci. $1 iaciita ca deodata, sub razele cia luna, o aibe.at
usuara luneca pi.intro chipaloci, jar KaHnia cea ispiti
toane so lvi dinaintea och]or mci rpii. 51 ma inchinai
Ia pcionrele Cl, CU 1aa Ia pammnt, fr a putea s rostesc
Un CUVInt, i 50ZU1 a.a pifla CC, cu glasul ci do izvor sop
lit, IflH
0, 1-lassan iii dnagostei mole, rdicte 5i, In loc
acestei taceni dulci i ptirnae, d-rni cluvezi adevarate
ctespne iubiiea ta pentru mine ! Este nare cu putini, o,
Bassane, ca tu chiar s ma ii geisit mai irumoasa si mai
rrednic do donit decit pe toate insotitoarele meTe, fetele
acelea picute, mrgnitarele acelea neatinse, i chian
decit pe dornnia Zuleica ? Ar trebui s ma aud Inca o data
din guna ta toaw acestea spre a-mi credo urechilor.
Si, grind astfel, so plec inspre mine i ma ajut sa
miSt ridic. br cu ii luai mina 5i o dusei la buzele mole
patirnae i Ii spusei
0, sultana a sultanelor, iat rnai Intli pentru tine
un irag do rnatarii din iara mea. s-i depeni pietrele
dca lungul zrielnr tale do viat fericit, aducIndu
aminte dc rohul cc i 1a daruit. 5i, odata cu iragu1 esta
do mtnii, un blot dar mrunt, prirnete 5i rnrturia

220
dragostei, pe care stau gata s o fac Iegiuit dinaintea
cadiu.iui i a martorilor.
Jar ca Irni rspunse
Ce bcuroas sint c Liam stIrnit atita drago
O, 1-lassane, pentru care irni supun sufletul in primejdhule
ace.stei nopr. Ci, vai, flu tiu clac inima mea se cade s
se bucure dc biruinta ci, on dac n-ar trebui .s privesc
IntIlnirea noastr en pe meeputul unor npaste i al
unor necazuri In viaa men.
Si, giiind astfel, Ii pleci fruntea pe urnrul rneu, In
vreme cc suspinele Ii scuturau pi.eptu.L 5i Ii spusei
0, sUipina mea, pentru cc vezi lumen atita do neagr
dinaintea ochilor ti, in nuaptea ace.asta cle lurnin ? 51
pentru cc chemi asupra capului tu nipast&e. zvodind
atitea presirntiri greite ?
Jar en imi spuse
Deie Allah. 0, Hassane, ca aceste presimiri s fie
gieite! Ci s flu curnva s socoti e na fi neinterneiat
teama care, in ceasul acesta al intIinirii noastre atita de
dorite. vine s ne tuibure bucuria. Of, spaimle rode sInt
mult prea temeinice.
5i tcu un rstimp, apc)i Irni spuse
Afi, aadar, o, tu, eel mai iubit dintre iubii, c
dornnita Zuleica to Indrgete tainic, i Ca e gata. s-ti
mituri.sease dintro dllp in alta dragostea ci. Or, cum
ai s intimpini tu o nrturisire en aceea ? Jar dragostea
pe care spui Ca o al pentru mine vu putea en s dureze
lrnpotriva falel do-a o avon ca iubit pe cea mai frumoas
i con rnai falnic fiic do rege ?
Ci eu ii curmai vorba, spre a mrturisi
Da, pe viaa ta ! o, ispititoare Kaiiria, tu ai s fii
pururea rnai presus decit dornnila Zuleica In inima mea!
Si dc-ar da Allah s ai o potrivnic Inca i mai f.alnic,
ai vedea atunci c nimic nu ar putea s. clatine stator
rilcia inimli mdc robit dc frumusetea ta ! 5i chiar dac
regele Sahur5ah, tatl domnitei Zuleica. flu ar avea nici
un flu care s-1 moteneasc, i i-ar 1sa scaunul de domnie
al Persiei aceluia cc s-ar insura cu fata lui, eu ti-as jertfi
un noroc ca ae1a, o, tu, cea mai vrednic de iubit dintre
toate fecioarele!
Jar Kaiiria se rninunLi, spunInd
0, Hassan, bietule, cc orbire pe tine ! Au tu ui1i
c eu flu smnt decIt o roab In slujba domnitei Zuleica?
Dac Ia mrturia ei de dragoste tu ai s rspunzi cu 0
fleprimire, ai sa tragi suprarea ci asupra capului meu
i asupra capului tu, i amIndoi avem s fim pierdui
fr de scpare. Aa c este mai bine, spre folosul nostru,
s te supui celei mai tan. Aceasta-i singura cale de
scpare. Jar Allah are s-i pun balsamul pe inima
mIhnil1ilor.
Jar eu, clepartc de a ma nvoi cu povaa ei, ma simtii
pIn peste poate dc suprat dc-a fi macar bnuit de
atIta nevolmcie IncIt s ma dau biruit fa de nite
socoteli ca acelea, i ma rzvratii, strInglnd-o pe ispiti
toarea Kaiiri.a In bratele mdc
0, rod al darurilor cele mal alese ale Atoate-ziditorului,
flu-mi chinui sufletul CU vorbe atIta dc grele.
i, de vrerne Ce pri.mejdia atIrn asupra capului tu
vrjitor, hai s fugim amIndoi In tara mea. Acolo se afl
nite pustieti unde nirneni n-ar mai putea s ne afle
urmele. Jar eu, datorit Atoate-Imprtitorului, sint destul
de bogat spre a te tine s trieti In toate strlu.cirile,
fie i la captul lumii celei locuite de oameni
La vorbele acestea, iubita mea se ls dulce s cad
In bratele mele i Imi spuse
El bine, Hassane, flu ma mai indoiesc de dragostea
ta i vreau s te scot din amgirea In care anume te-am
Isat sa aluneci spre a-ti pune la incercare simtmintele.
Afla, aadar, ca nu sInt nicidecurn aceea pe care o crezi
tu, flu sInt nicidecum Kaiinia, prietena domnitei Zuleica.
Dornnita Zuleica sInt chiar cu, jar aceea pe care 0 credeal
a fi domnita Zuleica este chiar prietena mea Kaiiria.
222
i flu am ticluit acest vicIeug decit spre a ma Incredina
i mai bine de drago:stea ta. De aitminteri, vei avea numai
decit adeverirea spusel.or mele.
5i, dup vorbele acestea, rosti o chemare i din umbra
chiparoilor se iVi aceea pe care o credeam a fi domnita
Zuleica, i care de fapt era prietena ei de iriim Kaiiria.
Si veni s-i srute mina stpinei sale, i s se temeneasc
dinaintea mea precu.m cere datina. Jar domnia cea ispititoare
Imi spuse:
Acum, o, Hassane, dac tii Ca ma cheam Zuleica
i nicidecum Kaiiria, ai s ma mai iubeti tot atIta i
vei mai avea tu pentru o domnit sirr4rninte tot atita
de dulci cum aveai pentru...

Cind povestea ajunse aici, Seherezada vzu zocn inijind i,


sfioas, tcu.

Ci Intr-a opt sute optzeci i una noapte

Uiin

al s ma mai iubeti tot atita i vei mal avea tu


pentru a dornnit sirntminte tot atIta de dulci cum aveai
pentru a prieten ide rInd dc-a domnitei?
lar eu, a, doamne al meu, flu pregetai s dau rspunsul
de cuviin, spunIridu-i Zuleici c flu puteam pricepe
potopul de fericire ce ma copleea i nici pe cc cale ml
se putuse cuveni ca ea s binevoiasc au coborI privi-.
rile pIn Ia robul de mine, i, in felul acesta, s-mi fac
soarta mai de pizmuit decit cea a fiilor celor mai marl
regi. Ci ea Imi curm Vorba, spre a-mi spune:
0, Hassane, s flu te minunezi deloc de ce am fcut
pentru tine. Au flu te-am vzut eu, dormind seara sub

223
pon4 In Jumina luflhl ? Or, din ccasu acela, inirna mea
a ft aobita de Crumuseea La, i flu mai pot, fr
amI zchobi zborul inimii, s fac &tceva deciL s flu a ta.
Cu asa, i in vierne cc preabun.a Kaiiiia se preumbla
flu depaite de noi spre a veghea imprejurimile Iocului,
decieruii. zgazuii sk)bo.de riuiui I.nfUiciiirii noastre, ci
rli ca nimica ncegiuit s se petieac. $1 ne trecurm
noaptea siutindune i stind de vorb drgistos, pifla
cc piwtcna veni sli ne dea de tire c era vrernca s ne
(lcspar(ini. Ci, pin a nu plec.a, Zuloica Imi spuse
0, Hassane, s te gindeti mercu l.a mine ii f
duiese c am s(i arit In curInd cit. irni eti de drag.
lar eu ma aruncai Ia picioare]e ei spre ai mrturisi
ndatorina inca fa( de toate hatirurile cemi druia.
Si no dcsprtirm Cu lacricmle simUrii In ochi. 51 icii din
gradina prin aceleai intortooheturi ca i Intlia oar.
Or, a doua zi, nidjduiam cu tot sufletul un semn do
in mult-inbita men, care s-nii den temci a m bizui PC
C) nOU int1nirc in gradifli. Ci ziua trecu frd a aduec
Implinirca nadejdii mdc cea mni .scump. 5i nu izbutii
si Inchid ochii in noaptea accea. ne.tiitor curn cram
arupra pricinhi aceici taccri. 5i, in ziun urmatoare, in
ciuda faptului c sc afla lIngd mine obladuitorul meu,
cc se strdduia sd ghiceascd pricina frdmIntdrilor mdc,
i in pofida vorbelor pe care mi le spunea ca sd ma veseleased,
vedeam numai negru dinaintea ochilor i flu vrusei
sd ma ating do nici un fel de mIncare. 5i, Ia idsatul
SQIii, coborli Insprc grddini, pInd cind ceasul de poprire
inca nu SOS1SC, i, spre macca inca nedumerire, vdzui ed
toate crIngurile erau pline do strdjeri i, gindindum la
vreo Intimplare ndprasnicd, detei fuga inddrdt In odaia
inca. $i, cInd ajunsei acolo, ii gdsii pe hadirnbul domnitei
mteptindu-md. 5i tremura tot, i flu avea o Infdtiare
deloc linititd cd se afla In odaia mea, de pared din toate
culuriie urmau sd sard nite ini mnarmati spre ai
224
face buc1ele. i imi dde repede un sul de hirlie, asemeni
cu eel pe care mi-I mai adusese, i plec zorit.
lar eu deSf5urai sulul 5i citii edo C urmeaza
,,Afl, o, niiez de duioie, Ca tmnia Cpm()ara era
s fie prinsii do \ifl.atOri, du.p ce sa despr1it do c
priorul el ee] frurrios. Jar acuma este pazita do vinterii
care au riipadit toata paclurea. Aa ca ia bine seama s
flu care curnva s te duel noaptea, pe iumiriii do luna, sat.i
caui caprioara. Ci mai degiaba cautai scaparea 51
fereite-te do veieuguri1e prigoniLoio1 no5t.n. Si, mal
ales, flu I.e tesa euprins do deznd do, oncear Ii sa se
Intim pie 51 O1i(Cai putea S5 il LIZ! vicle LlCeStCiL. 5i nic
iiacar meui,Iea mba sil nu calo cuniva sil to Inca sati
pierzi udcnta i 55 aJufigi sd Uiti chibzuinia. Uassalam !
La ci Li na neelci ScrisSi. 0, O;c ni VlL niioi, SJ!
i gnijile mnele ajunser pint pesie fire, i ma lsai u
prins do va1miiagul gIndurilor zbuciumai e. Incit atunci
cInd, a doua zi, so rspIndi In palat zvonul, ca o hataie
de aripi de c:ueuvea, despre moart:ea pe cit do repede
pe-atIta de gmeu do priceput a dornniei Zuleica, durerea
mea 5i aunsesc pln peste margini i, fr de nici o
vorb, n-d pniibuii 1einat In bratele obladmtorului meu,
Cu capUl I U ncindurni Inaintea p[cioarelc)r.
5i rarnasei intro stare sor Cu nio.aiLea, vreme de
apte zile i aptc flOf1, dup care, multu.mitii Ingi.ijhilor
pline de luaroaminte pe care nu ml le prcupet.i obl
duitorul meu, mSi Intorsei Ia via ; ( CU sriticLul pun
de ale i Cu inima cuprins pe totdeauna do sHa de
vi.at. i, neputInd s mndur a mai rmIne In palatul
acela c:ernit do jabs mortil multiubitei mole, ma hotarui
sm lug In tain, Ia cci dintli prilej, spre a ma a! unda in
sihiistriile undo nu so afl nici o suflare in afa do cea
a lui Allah i de iarba cea smlbatic.
5i, d.c lndat cc so aternur negurfle nnpi.i, strinse.i
tot cc avearn mai do pret, ca cliamante 5i nostimnte,
grndn.d ,Mai bine-ar Li Lost sa Li vrut ursita ca mor
225
spinzurat 4e creanga copacului cel btrmn, la Damasc,
In grdina printelui rneu, decit s triesc o viat de
jale i de durere mal amar ca smirna! i ma folosli de
o lips a obladuitorului rneu spre a ma strecura af.ai
din saral ii din cetalea $irazulLli, cutInd singutUe,
departe do sal auri1o oanienilor.
i morsel lara do opru-e toatfI noaptea aceea, i toa1i
zi ua urinatoare, pinfi CC, spc se;ua, la un popas pe care
II fcu pe margnca crurnului, Ia un ipot de ap, auzi
In urina inca un galop de cal, i vzui la cIiva pai,
scsncl tIng mine, Un calact tinar, Cu 0 f.a, care, luminata
do roxenla SOL1ICIU1 in aslinit, mi SC palU miii.
irumoasa clecit a ingciului Raduan. i era imbcarat
CLI nit.e hairic stralucile, CUrn riLi poait clecit cmliii i
fill do regi. $i se uil Ia min fcinclumi nuniat din
mind semnul de bunmntilni al cuviintci, fdrd a rosti
i vorbele Inddtinate ale salamalekului obinuit intro
fluUirr1am. Jar CU, intoicifldui in acelai id SC1TIflC1C,
g:clnarn : ,,Ce pdcat cd tlndrul nCCSta minunat esto un
no:iediflcios ! i, in pofida gindLuilor accstca, ii poftii sd
sr odihneasca i sdi aclape calul, spunIndui
Doamne, fie-4i prielnied rdcoarea serii, jar apa
aceasta fi.ei pldcutd ostenelii calului tdu de sol ales
lar el zimbi a ride Ia cuvintele acestea i, sdrind din
sa. li ieg calul cu friul lingd ipotu1 de apd, veni Inspre
rne i, dcodatd, ma cuprinse in brate i ma sdiutd en
o patimd nespusd. Tar eu, uluit, ma uitai la di rnai eu
inarcaminte i detei un strigdt mare cind CUfloscuj in
fldcdiandrul acela pe rnult-iubita inca Zuleica, p care o
ciedearn sub piatra morrnintului.
i acuma, o, doamne al meu, curn a putea sd-ti spun
hucurIa ce-mi umplu sufietul, eind o gsii iard:i PC
Zuleica ? IntrucIt mai degraba mi-ar crete pdrul pe limbd,
pInd sit apuc a-ti da o pitrere despre tdria voHr.iej cc
no umplu inirnile In acele dlipe fer.icite. Ci sit mit mdrginesc
a-ti SpUnC cit, dupli cc ezuritm indelung unul In bralele
celuilalt, Zuleica Imi povesti toate cite se petrccusert In
toate zilele acelea ale durerii mdc proaspete. i atunci
pricepui c, fund pIrIt la regele, tatl su, se vzuse
pus sub o paz aspr i c, atunci, hotrit si Indure once
In locul vietii ce I se rInduise, se prefcuse moart i,
cu autorul tainic al prietenei sale de inim, izbutise
s fug din palat, s-mi pindeasc toate drumurile, s
ma urmeze de departe i, Incredintat astfel pentru tot-j
deauna de iubirea mea, vroia s triasc Impreurt cu
mine, departe cle mretii, i s se daruiasca Intru totul
nurnal slujirii fericirii m&e. i atunci ne petrecurm
noaptea noastr in dulceata irnpLhtit, sub ochiul cerului.
si-a doua zi Inclecarm amIndoi pe acelai cal
i luarm drurnul cc ducea Inspre tara rnea. i Allah ne
sense bun-pace, i ajunserm bine-sntoi Ia Darnajo,
unde soarta ma aduse dinaintea ta, o, rege al vrernilur,
i ma ajut s ajung vizirul mririi tale. Si-aceasta-i
povestea mea. Jar Allah este mai tiutor!

CI s nu care curnva s socoti, o, preafericitule rage, urir


eherezada, c povestea aceasta a dornnitei Zuleica ar putea
lie aseinuit cit de cIt cu istorisirile scoase din Nzdrfvnijle
cele duiri ale tineretii fr cle griji.
i fr a-i lsa vrerne regelui Sahriu sa-si dea prcrca de
spre povetea dornnitei Zuleica, spuse:
N]IZDRAVANIILE CELE DULCI ALE
TINERETII FARA DE GRIJI

ILACAI\$UT. C1L CAPATIN0S 5i SO[L\ LUI


C lA CU PJCIOR MIC

Sc povcstrte ci nurnai unul Allah este atoatetiu


tor Ca intiun sat ca toate satele, dintro ai ca t
tarile, traia Ufi urn cinstit i SUpUS vrerii Celui preaInalt,
i care .avea o soie minunat i temtoare de Ccl atot
puternic, i de Ia care dobindie datorit binecuvin
tirii doi copii, un biat i o fat. Iai biatul se nscuse
Cu Ufi cap Indrtnic i pietroS, jar lata CU Ufl suflet
dulce i cu nite picioiue mid i gingae. mr cind
amIndol Copul ajunser Ia 0 virsta, tatal br muri. Ci,
la ceasul mortii, o chemase pe sotia sa i Ii spusese
0, Cutiirica, te povuiesc cu toat stiruina sa
veghezi asupra biatului, lumina ochior notri, s flu
care cumva s4 bombni, once-ar face, st nu care curnva
sI Infruni, once-ar spune, i mai cu searn sn-b lai
totdeauna s fac aa curn 0 vrea, In once Imprejurare
ar fi din viaa iui fiei ea cit mal Iung si cit m
imbelugat!
i, dup cc sotia Ii dete fgduinta, plingind, birbatul
muni fenicit i nernaidorindui nirnica.
Jar mama flu preget s Se poarte Intocrnai dup
povaa cea din urrn a soului ei, rposatul. i, la oarecare
vrerne, se culca i Ea sa .moara c nurnai unul singur
Allah este pururea viu ! --- o chem pa iiicsa, sora
biatului, ii spuse
Fata mea, s tii ci iposatul tat-tu
AtoatemilosiCdnirui int.ru mila sa ! rna pus s ju
cnd a merit, c flu ain s Infrunt nici>clal voile frate
lui tu. Or, jtwuiete-mi-Le i tu, la rIndui, ca s inor
1i.nititi, c ai s urmezi pova,a iceasta
Jar fata fcu legLimintul .fai, de maic-sa, care muri
mulurnit, intru tihna Domnului ci.
Or, de Iridat cc mama Eu ingropaUi, biatul se duse
la soiasa si ii spase
Ascull, a, fiici a talalui IflCU i a rnarnei mdc
Vreau pa clipi i pa dati s stiIngem in cas tot ceea cc
avern ca bufliiii sub mmii noastra, toate lucrurile, toate
roadela, toi bivo]ii, bale caprele i, Intrun cuvmnt, tot
cc nea 1iisat tail nustru, .i s darn foc la toat casa,
cu tot Ce se afl in ea.
Jar fata, plin de spaim, fcu ochii man i strig,
uitIncl de povata:
0, frtioare, pti dac ai s svIreti una ca asta,
noi cc ne facern?
Jar el raspunse
Ce-mi pas mic
1 ficu precum zisese. Grmidind total in cas, puse
foe. Si wse tot avoW], se pripdi tot, pInn temelie. Jar
biatul, bgmnd de seamii c sorusa izbutise s rnai
iscund feluLite lurruri pe in vecini, spre a le scpa de
pirjoi, porni s scotoceasca toate casele acelea, pe care
le dibci. inindu-sa dc urrneie ]sate de picioarelecele
micute ale sor-si. Si, gisind lucrurile, Ic dete foe, unul
dana aitu, i Ion I Ia tot cc se afla In dc. Ci gospodarii,
cu ochu bulbucati. se inarmar cu furci i se repezirA
.i dupi frate i dup sara, si ucid. Ian fata, moart
de fniL ii
\r(7 a, .fratek mcii, ceai fcut ? S1 fuim !. of
sa iUQ!fl]

229
1 o iuar arnindol Ia iug, s1obozindui picioarec
In vint.
i fugi.rii ci vierne do o zi 1o noapte, i izbutira In
filul acesta si .seape do cci care le vrOiaU monitca. 5i
iun7ma In o moac mare, undo socerturii strIngeau
ioadelc. 5i, spre i cItiga plinca, amIn:doi so rugaia
sii fi piirniU a ajuta Ia ecerat ; i, dup fee1e br lurninoase,
lura prirn4i.
01, pesle vreo cIteva zile, biatul, vzIncluse rrnas
sirur acasI Cu CCi ti.ei copn ai vtafubui nioiei, ii
I Lli 1)0 acc;iIa cu Un poto dc ala tui SpiC Li SC iiflpilC
km CU Cl l be SUSC
Haideli pe uric s no jucfirn cle-a Irnblci.iul grIului
i plecar, tuspatru, inInduse do mni, Ia aria cu
piicina. lar biatul, spre a inccpe joaca, se fcu el
rnai mntui a fi grIul, iar coplil Sc veselir I.rnbUtcindui,
ci fri a-i face vicun rfiu, nurnai atIta cIt s so poat
ji.ica jucuL 5iacuma vern i rindul lor s fie gnu. Si
sc ftcur grIu. mr biatul Ii lu la Irnblcit chiar en pu
nite giine. 5i Ii irnblci atIta do stranic pIn cci flicu
Z(;b. $i rnluIira pe ark ac()o. 3i gata cu ci
CIt despre fat, sora biiatului, apoi aceasta, cInd bgi
do seami lipsa fratelui SU, so gIrdi ci acela pesemne
era in dIrdora sviririi vreunei fapte stiicciu.ase. Si
Incepu s1 caute, i pin Ia urrn ii gsi desvirind
zobeala color trei copii, fiji vtafului.
Si, cInd vzu treaba, fata Ii spuse
Repede, s fugim, o, fratele rneu, repede s fugim
Iact ce-at fcut jar! $t tare bine o mat duceam pc:
moia aceasta ! Da hat repde, s fugim ! s fugim
5i, InIcInclul do min, ii sili so ia la fug Impreu
Cu ca. Si, intrucit acuma bi.atui Ii venise in rniniIo 1W,
so Is tint. $i pornir. lar cInd tatl copii.Ior. so intoarse
acasil, i ciutindui copiii ii gilsi fcui zob pe uric. i
cInd bdgd do seam c fratebe i sum pieiiseii1. stnigit,
Irltorcil}duse inspre argatii lui
Trebuie s dam fuga dup ticloii acela cioi, care
iacata cum au multumit facerli de bine i gzduirii noastre,
omorIndumi tustrei copiii!
i se mnarmar cumplit Cu sgei i cu bIzdoace, i
pornir pe urmele fratelui i ale surori-si, tinind acelea1i
crri ca i ei. i, la cderea nopii, ajunscr la un copac
grozav de mare i de Inalt, sub care so culcar, ca s
atepte .s se fac ziu.
Or, fratele i sora se aciuaser chiar In vIrful acelui
copac. i, cInd se deteptar, In zori, vzur sub copac
toti inii care se luaser dup ci i care Inca mai dormeau.
tar biatul Ii spuse sor-si, artIndu-i-l pe vtaf,
printele celor trei copli
Ii vezi pe gliganul ala care doarme cob? Eh, am
srni fac nevoile pe capul lui
Jar sora, in spaima ci, ii dete un dos de palm peste
gur i spuse
0, picirea noastr-i fr do scpare! S flu fad
una ca asta, fratiorul meu! Ei nc flu tiu c sIntem
ascuni deasupra capetelor br i, dac stai cuminte, au
s se duc i avem s scpm.
Ci el zise
Ba!
i adug:

Trebuie smi fac cheful asupi.a capului ga]igariu lui al


se chinci pe creanga cea mal ce sus, i fcu cc fcu
peste fata vtafului, pe care 11 ncli. i-aa!
Jar omub, simtind treaba, sari din somn i Ii zri in
vIrful pomului pe biatul care se tergea linitit cu nite
frunze. i, pin peste marginile rnIniei sale, Infc arcu]
i Ii slobozi sgei1e Inspre frate i Inspre sor-sa. Ci,
IntrucIt copacul era tare malt, sgeile nici nu ajungeau
pin la biat, ca se opreau prin ramuri. Atunci Ii trezi
oarnenii i Ic spuse
Tiati copacul!

3l
lar fata, cind auzi vorbele aceica, Ii spuse biatului;
fratele su
Vezi ? Smntem picrdulj!
El intreb
Cine tia SLlS ?
Ea i-spunse:
0, cc chinui-i avern si indurrn, din p1-ic-ma color
ce-ai ficut!
El spuse:
tnc flu sIntem In mina br
i, tot atunci, o pasre uria rokh, care trecind pe
acolo Ii zrisc, Sc ropezi asupr-le i Ii lu pe arnIndoi
In gheare. i ii vzu de zbor cu ci, in vreme cc copacul
se prvlca sub lovituiile de secure, iar vtaful, pcIit,
plesnea de turbare i do rnInie infundatt
CIt despre pasrea rokh, apoi ca se ridic mai de
parte In vzduhuri, tinIndu-i In gheare pe frate i pe
sorb. i tocmai so pregtea s se duc s-i lase jOS pe
vreun bc rnai la indernIn, ateptind pentru aceasta
numai s strbat un brat de mare pesto care zbura,
clnd biatul ii spuse fetei, sora lui...
CInci povcstca ajunse dci, $1ici-czada vizu zoi-ii mijiid si,
sfioasd, tcu.

Ci in fr-a opt sute optzeci i doua noapte

biatul ii spue fetei, sora lui


Soro, am s-o gIdilesc pe pasrea aceasta la coad!
Iar fata, cu inirna zvicnind do spaim, strig cu glas
tremurat:
0, te rug fierbinte, fri1Jorul rneu, sa flU faci una
ca asLa, s flu faci una ca asta Ca are s ne lase din
gheare i avern s ne 1rbuirn!
El spuse
Am nune Pofta so gidil pe ps en aceasta
CA)ada
En xpuse
Avern s murim!
El zise
- Tiebuie 5i gata
Si fcu intocmai piecurn spuscse. Tar pantren, gidilata,
fI.cu o siritui in ]atuii. atIta do nepiacu1a Ii fu povestea,
i cka cituinul In ceea cc Iinea in gheaie, adic fratelui
51)111.

Si amindoi cIzur in mare. Si so dusera pina in fundul


mhii, cute era cumplit de adInc. Da, corn tiau s
monte. izbutir s se ridice iar la fata apei i s ajung
in ttrn. Ci flu vedeau nirnic ti flu desluseau nirnic, de
pare sar fi aflat In toiul unel nopti negre. intrucit i5ara
in care se aflau era tara beznelor.
Inc b.iatu1, fr a ovi, cut pe pipJte nite pietre,
i izhi dou unit de alta, pin cc incepur s scapere.
Si sttmnse o mulfirne de vreascuri, i Ic fcu o grmad
mare pe care o aprme CU aJutorul celor doua pietre.
51 cind toat giLimada luit foc, vizui limpede. Ci, tot
atunci, auzir un muget Infiicotor, ca dintrun potop
d.c gItlejuri de bivoli impreunate Intiun singur gins. 51,
in iurnina fouiuI, vzur venind inspre ci, nprasnic,
o gula neagr Si urieeasc, rAcriind din toat beregata ei
ciiscai en o genun
Cine-i acela care s-a Ineurnetat si fac lumin In
tarn pe care eu am menito heznelor ?
Si tare frici mai fu sorii de aceasta. Sii SI)US, C
un gins sIms, biatului, fratele ci:

233
0, fiu al tatlui meu i a mamei mdc, hotrIt c
de data accasta avem s muiirn. Oh, mic taie fric
dc gula aceasta!
i se ghemui In ci, gata s moara i ieinat d.c tot.
Ci biatul, I r a-i pierde firea a clipit, se i-idic i.n
picioare, puse pi.ept gulei i .lu una cite un crengile
aprinse din jratic i mncepu s le ni-once drept In gur.a
cea iarg deschis a gu.lei. 5i dup cc, in felul acesta,
arunc i cea mai de pe urm bucat de jiratic, gula
cca Infricotoare plesni pe din dou. 5i soarele strluci
iari peste tara aceca rncnit bezneior. Cci nurnai gula,
inturnindu-i sp.atele ccl urieesc inspre so.are, Ii oprea
s lumineze pmintul. 5i iacet-aa cu spinarea gulci
Ci In cc ii privete pe re.gele acelor pminturi, iact
CInci regole cc domnea peste acele prnInturi vzu iai
soarele strlucind, dup atIIia ani trecuti in beznul neagi:t,
pricepu Ca gula con cumpiiUi este moartt, i ici din
palatul lui, ui-mat do sti-jeri, spre a se duce s-I caute
pe viteazul ce scpase ara dc sub Impilare i tie sub
mntuneric. Si, ajungind Ia malul rnrii, vzu de departe
grmada de lemne fumegind Inca, i Ii mndrept paii
intr-acoio. Jar sora, dac vzu curn venea toat oastea
aceea Inarmat, In frunte Cu marm sa regele strlucind,
fu cuprins de o mare spaim i ii spuse lui fratc-siiu
0, flu al tatlui rneu i al rnamei mdc, s fugim
Of, s fugim!
Jar ci Intreba
Pentru cc s fugim 5i cine ne ameninVt ?
En spuse:
Allah fie asupra-i! haide repede, pin flu ne
ajung aamenhi aceia Inarmati care via Inspre fbi!
Ci el spuse
laca ba!
51 nici flu se dlinti.
Jar regele ajunse cu ceata lui la gramada fumegInd,
i gasi gula fcut frIme. 5i v1zu, lIng ea, un papucel
234
mititel de fetit. Or, aceia era papucul pe care sora Ii
scpase din piCiO1W cind fugise s se adiposteasc 1Ingi
frate-su, pe dup o rnovil, unde biatul sedusese s se
culce spre a se odihni oleac. Jar .regeie spuse oame
flier s?ti
Dc bun seam aces [a este papucul aceluia care a
ucis-o pe gul i ne-a scpat de ml unerecime ! Cutati-l
bine i aveti sl gsii
Jar fata auzi vorbele acelea i se Incumet s ias de
dup rnovil i s se duct inspre rege. Si se arunc Ia
picioarele lui, cerIndu-i semnul de ocrotire. Jar regeie
vzu In piciorul ei papucul pereche cu eel pe care II
gilsise. 5i o ridic pe fat i o sirut i Ii zise
0, copil binecuvintat, chiar tu al ucis gula ce
cumplit ?
Ea rspunse:
Ba fr.ate.le meu, 0, maria ta
El Intreb:
5i undei voinicul acela?
Ea rspunse:
Nu are s-i fac nirnenea nici un ru?
El. spuse
Dimpotriv!
Atunci fata se duse In spatele stincli i ii 1uI dc
rnIn pe biat, care se lasa Indrurnat dc ca. Jar fata 11
aduse dinaintea regelui, care Ii spuse
0, frunte a vitejilor i cunun a icr, tio dau
singura mea fat de sotie, jar eu o iau de ScUe pe fcticana
.aceasta CU picior mititel, al crei papuc 1am
gsit aid.
Jar biatui spuse
Nu st nirnica Impotriv!
5i toti vcuir In desfturi, in multumiri i in Irnbel
ugare.

Fe uma ,,eltcrczada spuse:

235
}FJ.C1u(a.JL DE Li (fl.E/NA

Se zice, Intro cole cIte se zic, Ca erau oclata intr-o


cetate t.rei fete tineicle, sulori c1up1 tat, da flu i dup
man, i CLUe trainU impreuna torcind spre au i5ine zi
ide. Si tusrele erau ca nite lune, cia cea mica era ecu
mai irumoasa, i cea mai du Ice, i cea rflai 1ermecatoae,
i cea mai dibace ca inderninare, Intrucit ca singuiii
torcea rnai muTt decIt amindoua surorile celelalte Ia un
be, iai coca ce tarcea era rnai bine lucrat i mai fu do
CUSU1 ccl mai adesca 5j toatc accestea Ic iccau zavis muse
pe cole cloua sUrori ale ci, care nui erau surori cIupi
m ami.
Or, Inlr-o zi. se duse Ia suk i, Cu banii pe care-i
pUSUSC dou paite de pe urma vinzarii turtului ei, Ii
cuinpir OP glustiI mieua de aiabastr, pe careo gasise
pe piac, Ca sit a-o puna dinainte, Cu 0 floare ifi ca,
atunci cInd isi toarce mu]. Da cInd se Intoarse acas Cu
ghivecelul In minii, cole dou surori Incepur si-i
iId i dc ea i dc curnpiitura ci, fcinclo dc risipituare
i de zapacita. lar ea, tare tulburat i tare ruinata, flu
t.iu cc stI spuna i, spre a-si potoli ciucla, iua un trandafir
il puse in ghivecel. $i ezu jos dinaintea ghiveeiului i a
trandafirului, i incepu sa-i toarc inuL
Or, glastruIa de alabastr pe care o cumprase t.orcatoarea
cea tineric era o glastrua nazdravana. far emil
staliina sa voia sa manInce, glastrua ii rost.uia nitc
bucate gustoase ; jar cind vroi.a s se imbrace, ii cia
ni5te haine minunute ; mi cind avert vreo dorinta cit do
cIt, ic) Impilnea. Ci copila, de fric sLt flu Ic fac Sj 1-nfl
ptzmae SU1O1LIC sale, care nui ei.au sulori dupCi
mama, se feri cu mare. gii.jLi s Ic dezvaluie puterile
ghiveciului ci do alabastra. 5i, fiW do ole, se refeea
Ca taee Ia fel ca do i c so Imbraca bit fc1 Cf cle, ba
citiat i inal siitcacios. Ci, cId surrnile nu erau uc:asa,
se Inchidea in odaia sa singuiic, Ii punea ghivecelul
de alabastr clinainte, ii mingua IflCetiC)1 i.i spunea
0, ghivecelul rneu ! o, ghivecelul rneu ! astzi
vreau cutate i cutare lucru
i numaideelt glstrita do alabastr Ii icea rost do
tot cei ceruse, i rochit frumoase, i tot felul de zahaiicale.
i, numni Cu ea singursinguric, copila se imbrca in
rcchii do rntas i de zarafir, se Impodohea cii giuvaie
rut-i, Ii punea mete pe toate degetele, brtri Ia gleznele
miinilor i ale picioarelor, i minca nite zurnaricale tare
bune. DUp care, ghivecelul de alabastrit fcea s piar
totuL lar copila ii punea Ia be iari, i so apuca si
tow-ca inul, fat de surorile ci, cu ghivecclul dinainte
i cu Irandafirul..
Si Lri In felul acesta o bLtnl bucatt do vierne, siiac
dinairttea surorilor el pizmae, ;i bogat fa do sine
insi.
Or, intro hunt zi, regele cettii, Cu prilejul prznuirii
.lui, dete nite ospete man la sarauul su, ia care fut
i.oftiti toi locuitorii. Jar cele trei fete furi i ele pof tiLe.
tar cole dou surori mai man se Impodir cu tot cc
avcau mai actrea, i ii spuser surorii br nai mid
Tu s stai aid, ca s pzeti casa.
Ci, do curn plecarh dc, copila se duse in oclaia ci i
Ii siuse ghiveciului de alabastr
0, ghivecelul meu, in seara aceasta vreau do Ia
tine o nochie do rntas verde, o hinu do mtase roie
i o mantle do rniase alb, tot ce ai tu mai str1ucit si
rnai vriitor, 5i nit mdc fnumoase pentru clegetele
mdc, i nite venigi Cu peruzele pentru miinile mdc, 5i
niste belciuge cu diamante pentru picioarele mole. i
rnai d-mi, de asemenea, tot ce trebuie.te Ca s flu cea
mai frumoas la palat, In seara aceasta.
Si cpt tot ce ceruse. i se dichisi, si se cluse Ia
palatul regelui, 51 intr In harem, unde nite ospete
aparte erau orinduite ferneilor. i copila fu ca luna In

237
mijiocul stelelor. 5i mmcnea flu o cunoscu, nici macar
suiorile ci, pIn Intratita strlucirea hainelor ii Spor se
frumusctea cea fireasc. Si toate femeile veneau s se
minuneze clinainte.a ci, i se uitau la ea Cu nite ochi
pieiiI,i Jar ca le prirnea minuniri1e ca o regini, cu dulcea
, i CU gingaie, aa fel Ca vraji inirnile, i le fcu
pe toate femeile s se Indrgeasc de ca.
Ci cInd srbtoarea fu aproape de sfirit, capiTa, nevrorn.d
a surorile s ajuig acas Inaintea sa, Sc folosi
do o clipita cInd cInttrete1e atrsesei toata luareaaminte
Inspre ele, i se strecur afar din hatom i iei din
palat. Ci, In graba fugii, Ii czu, din goan, unul dintre
belciugele CU diamante de la glezne intr-un jgheab ca
un an1 cc slujea Ia adilpatul cailor regelui. Jar ea nui
dete searna de pierderea aCelci verigi ce Ia glezn, i Se
mtoai-se acas, uncle SOS1 Inairitca surorilor sale.

CInd povcstea ajunse aid, Scherezacla vLtzu zoril mijind si,


sfioas, ta(U.

Ci Intr-a opt sute opizeci si treia noa pie

Urrn:

Or, a doua zi, cInci grajdarii duser caii fiului regelui


-i adape Ia adptoare, mCi unul dintre caii fiului
regelui flu vroi s se apropie de adapatoare. 51, tuti la
fel, se traser Indrt speriai, cu nrile urnflate i
sforind arnarnic. Cci vzuser ceva cc strlucea si
arunca stele pe fundul apei. Jar grajdarii ii mInara iar a
se apropie de ap, fluierindule stiuitor, ci fLr a izbuti
s-i Induplece ; Intrucit caii trgeau Indrt de frInghie,
inchiondorinclu-se i zviNind din copite. Atunci grjdarii

238
cercotari adipiltoarea i deteri de veriga cu diamante
care cizuse de la glezna copilot.
tar fiul regelut, care, dupi obicetul lui, priveghea la
Ingrijirile ce so dedoau cailor di i la lesilatul br, clnd
cerceti voriga cu diamante pe care i-o aritaseri grijdarii,
se minuni do gingA gbeznei pe care veriga
trebuia s-c Inconjoare, ci gindi: , Pe viata capului meu! nu so aim gieznil de femele atlta de gingail melt si tie
cuprinsi lntr-o verlgi atita de micA! l suet veriga In
toate chipurile, i vizu ci nestematele erau atita do
frumoase, incit pini cea mai micA dintre ebe pretuia
cit toate gemmele ce irnpodobeau curnina regebui, pirintebe
situ. $i 1i zise: ,,Pe Allah! trebule s-o iau do sofie
pe tiptura ce are o gbezni atita do vrijtti l care-I
stipina acestei briri. i se duse pe clipi pe datA si-b
scoabe p0 tatAl dii i si-i ante britara, spunlndu-i:
Vreau s-o iau de salle pe tiptura care are o glezni
atita do vrijiti 0 care-i stipina acestei britiri.
$i regebe Ii rAspunse:
0, flub meu, flu sti niniica Impotrivi. Ci treaba
aceasta 0 prlvete pe mama ta, ,i trebuie si vorbeti cu
ea. Intrucit eu flu mA pricep delco, iar ea so pricepe!
Si flub regebul so duse ba maici-sa 0, dupi ce ii anti
veniga ciii povesti cum sti treaba, ii spuse:
Numai tu, a, maici a mea, pofi si ml Insorl cii
fiptura care are a glezni atita do vrijiti, ci do care ml
s-a begat inima. Intrucit tatib meu mt-a spus ci te pri-.
cepi, qi ci eb nu so pricepe!
Ear maici-sa Ii nispunse:
Ascult i ml supun.
$1 so scubA in picioare, c1 chemi femeile, 0 pbeci
Impreuni cii ebe s-o caute pe stipina bni$arei.
$lstnibituri toate casebe din cetate, ci intrani In toate
haremunlie, incercInd pe picloarebe tuturor ferneior $
abe tuturor fetebor beiciugub aceba penfru gbeznA. Cl toate
ptcioarebe so dovedini prea marl pentru strlmtetea p0-
239
cloabei. 5i, dup cincisprezece zile do cuUui zaclainice
i de ncercri, ajunser la casa celor trei surori. 5i
regina, cu chiar rniinile sale, Incerci brar.a de diamante
la gleznele celor trei fete, i dete un ipt mare do bucu
ne cInd vzu L brara se potrivea do minune Ia gezna
surorii celei mici.
Si regina o srut pe co.pil ; jar celelalte jupinie,
urmind() pe regina, o srutar i do. 51 o luar do min
i o duser la sarai, unde nunta ci cu fiul regelui Lu ho1:
irit numaidecIt. 5i se srbtori nunta, care avea sa
dureze patruzeci de zile i patruzeci do nupi.
Or, In ziua cea din urrn, dup cc copilandra fu dus
Ia harnmam, surorilo sale, pe care Jo luase cu ea ca s-i
Imparl Cu ole bucuria .i ca s le fae jupinite man la
paiat, a irnbricaia i a pieptnari Si cum fata, creztoare
In dragostea pe care iu artau, Jo clezvluise taina 5i pu
Ionic gniveculului do alabastra, nu Ic fu anevoie s capete
do Ia ghiveciul eel ntzdrvan toate rochiile, toate podoa
bole i toate giuvaieruni]e cc trebuiau spre a o Impodobi
})C proaspala mireaca CUm flU mui IUSCSC irnpodobit vreo
dat () iat <Ic crai on do sultan. 5i, cinci sfiriri dca
o piepiana, ii prinscr In pletele cole frumoase ni5te
ace marl do diamant. Ca .mtc pene albe do erodlu.
Or, nici nu apucar CIC binc s pun i eel do po urm
ac hi. heul Iui. c tInra mireas se si preschimb
deocinta intno lurturea cu mi mat pe cap. $i 15 lu
zboiul cu biiti do anipi pe Lereastra palatului. tntrucIt
iicele pe care suroijic i Ic mnfipser In par erau nite
iC@ vrajlt)reti. dWuite cu puterea do a preschimba fetele
In tuituiele. Si numai zavi.stia Ic fcuse pe cele clou
sutori Sa ceiwa asernenea ace do Ia ghivccelul de ala
basinil.
Jar cole douii SU1S)lL CLUO Ia coasu) accla fusescr sin
gure cu mezina br. se fenir si povcsteasc fiului
rcgelui adevarui. Si sc multumji sjj spun c sara br
iCSiSe pe() clipit din odaic si ci flu SC mai Intorsese.
Jar flu] regelul, vizind ci miroasa ltd flu se mel lvee,
puse Si tie ciutati In toati cetatea i in toati Impiritla.
Ci ciuiirile flu duseri is nimic. Jar pleirea copilazidrel
se cut undi In jale i amiriciufib. $1 iaciaaqa cu flecijitLd
fecior de rege, mistuitul de dor!
Jar turtureaua venea In toMe diminetile 11n toate
serile i se eza pe tereasti sotului el cel Unit, 0 Ingurlula
cu glas trist, Indelung, indelung. tar feclorului
regeiui I so pirea ci ingurluitul ei rispundea Ia jalea
Jul; i a indrtlgi cu a dragoste mare. $1, lntr-o 4 vizind
ci turturica nu.4 Ia zborul cind se apropie de a,
intinse mina i o prinse. tar ea Incepu Si se zbuclume In
mIinik Iui L all se scuture Ingurluind mat departe cu jale.
tar ci incepu 5-0 mlnglie Incetlor, si-i netezeasdi penele
i s-o alinte pe cap. Si iaditi ci simg sub degetele
lui, pe cind o alinta pe cap, nite bolduri mid 0 tan, ca
fli$te capete de ace. $i le scoase Incetior, unul cite unul,
do sub motul turturelel. $1, clnd trase cal din urmi
ac, turturica se scutuni se Lieu Ian fad.
Si trAin arn!ndoi In huzurunl, muttumiti j Infloritoni.
Jar cele doui suroni rele muniri de pizmi i de o aprindone
a slngelui. Jar Allah le dirui celor dot Indnigostfli
o puzderie do copit, tot atita de frumo0 ca i pininjil lot.
Jar $cherezadn, In noupteas aceca, mat spuso:

POVJCSTEsI CU T:WUJ. Si cU J.T:1 RROEI.UL

Sc povestete, .printre cite so povestesc, ci a Lost odati


Intr-o cetate din tara Jndului un sultan pe care Allah,
cattle oste singur mare 1 darnic, U ficuse tati a trel
domnite ca nite lime, desivirite din toate pnivin)ele 0
o desfitare pentru ochiul celui cc se tilts la ele. Jar
sultanul, pIlrintele lot, care Ic Indnigea pini pate fire;
vroi, de cum ajuriseni is vremea minitiu]ui, si Ic
241
gseascA nite soti care si lie viednici a le preui curn
H SC CUVCfl(a H Sa Ic Inca terici Ic. i, drept aecea, o
ehern pe regina, so1ia 1W, i ii spuse
Tati et tetWc noaslrc tustrele, multiubitele tat
icr, nu auns In vremea nriLiu1W, iar atunci. cInd pornul
se a[1t In piimvara ]ui se cuvine en, sub primejdia de
a nu se usca, s se IfiCULfl1HC Cu lIon vcstitoare dc roacle
humease. Diept accea, ni se cade s gilsirn, pcntiu fetele
n.oastio, ni.1e SOi care sil Ic Inca fenicite.
Tar regina spuse.
Gindul este minunat.
Si, dup cc se sftuiri intre ci asupra celm mai bunc
cai dc a ajunge Ia neW scop, hotnir s-i puna pe pils
tavil obte.ti s den dc tire. peste tot intinsul Impirici,
rum c cole Irci domnite se aflau in anii do rnni[at si
Ca to lerionit dc emiri i do maimani, ha si dc oarnent
fr .dregatoiii, on chine i dc oameni de rInd, er.au rho
maii sa so Infdtieze, Ia zi hotrIt, sub ferestncle pain
ILIIUi. IntiucHI. regina It S]DHSCS@ S0tU1L1I ci
Norocul in cgisnicie flu Une nici de bog.ie, nici de
obIrie, ci numni dc jide(uI Ccliii atolputernic. Mai binei,
aadar, si lilsarn oarLa s aleag chiar ca pe SOJl ieteioi
noastre. Tar ole flu von avon, atunci cInd Va veni ziua
sil aieag, dccli s-i arunce fiecare naframa pe fercastid,
peste gi.Irnada dc ieiLoii. Jar cci peste care au sii. cadii
cole ti-el nframe au s lie soii color trei fete ale noastre.
Ian sultan.ul rspun S OSO
Gindul este minunat
Si-asa fcur.
melt, atunci cmnd ziua pnistvit de crainicii doninet.i
veni, i cInd .mei:danul ce se intindea sub zidunile palatulii
so umplu de muitimea dc petitoli, feenstit se clcschise
i fata cea mai mare a regelui, en 0 lun, se lvi cea dintli
cu nafrarna In min. Si fain arunc nfiarna. Jar vInttd
o duse si o lasa pe capul unui emit tinar. strlucit do
fru.mos.

242
Pc urm, cea dc-a doua fat a regelui se ivi la fereastr
, ca o iun, i ii arunc nframa, care czu pe capul
unui crai tInr, tot atIta de frumos i tot atita do picut
ca i ccl dintli.
Jar cea dc-a trela fat a sultanului de Ia md II arunc
i ea nframa asupra rnu1imii. Jar nframa so roti o
clipit, i-apoi coborI spre a se ag4a drept In coarnele
unui t-ap, ce se vinzolea i ci printre petitori. Ci sultanul,
macar c a fgduise cu sfintenie pe fiic-sa orieui o fi
s fie de fata i asupra cruia avea s cad nframa, socoti
Incercarea ca neImplinit i porunci s he luata do Ia
capt. i tinra domni Ii arunc iari In vizduh basmaua
care, dup cc sc opii Intro dou adieri do vint,
cleasupra mcidanuui, czu cu iuteaht i dc-a dieptul iaii
pe coarnele apului. Jar sultanul, pina peste poate de
nedumerit, SOCOti ca neimplinit i acest al doilea judet al
soartei, i a puse pe fiicsa Sd ia de Ia capCil:. iariti incercarea.
Jar ndframa, a treia oard...

Cmnd povestea ajunse Sehe-ezada vzu i i1nr! 1


sfioas, tc2

Ci Intr-a opt sute optzeci i pa/ia noapte

Urm

...sultanul, pInd peste poate de nedumeiit, socoti ca


neimplinit i acest al doilea jude al soartei, i o puse pe
fiicd-sa sd ia do la capdt iardi Incercarea. Jar ndfrarna,
a treia oard, se roti o vreme in vzduh, i se duse apoi
de se ldsd drept pe capui eel Incornorat al tapului.
La priveIitea aceea, ciuda suftanului, pdrintele cupilel,
ajunse pIna peste poate, i maria S trga
243
Nu, pe Allah! .mai degrabi so vLId c imbtiIne
feeio:ira in salaiLil neu, decit SC) Vad CUIXI ajungc S0111U
UflL Ial) impuit
Ci, Ia vorhele acestea ale tatalLu su, copila Incepu sl
pling ; i lacrimilc curgeau iloaie PC obi-ajii ei; i, pIn
[a uim, spuse, Intl-c dou suspine
Do vreme Ce aa mic uisita, 0, piinte al m
pcntLu. cc viei so opieti din calea ci? Pen Lou cc to aezi
intro mine i orinda mea ? Au nu tii Ca ficcare fptur
ii poait ursita legat la gitul sau ? lao dac soiuta fl1CLI
esW lcgat de acest lap, pentru cc rail aprcti 511i fiu
oie ?
i. Ia rinduk cole dou suron ale Ci, care pe sub
11SCLIflS eiau tare zav-stioase pe ca dn piiCma c era cea
-nul Linil i ecu rnai frimoas, li Inipleunalil nemuBu
i-nirua cu a ci, chitinci cii niiiitiiuI copilei cu acol tap
yea sii To riZbLlflc pJflil peste ateptaiiTe br. $1 tustrele
lacia atta zaivil, cii sultanul, tatitl boo, ii dote pinil
Ia uma ingiiduinta ha un nuiLi atita do ciudat i do
an:-poda.
$i so dote porunca flUmaideCit en nunlile color trei
domni1e sil fie fiicute Cci toata V1IVa CerLita xi uirnind
fahaenn1e Inchiltinate. $1 toata cetatea Li luminatii si u-n-pod
biti, Vrefle. do patiuzeci do zile i pati-uzeci do nopi,
cli so detei-ii petreceri man i ospee falnice, cu danturi
Si CU cintece Si bucuiia flu mai contenea sii stapineasca
in inimile toate i an fi fost depllnii dacil fiecare oaspete
-ia ui Ii fost oleaca ingindurat do unmiirile unei ataic
unirt intro o domnit fccioari i un tap cu o infiiti
eTc lap mai amainic decit toti apii. $i, In ristin_lul
zilebor acclea de pregiitii-e a noptii de nunti, sultanul i
Sol,ia sa. in fel ca i femeile viziiiboi i ahe d iegiitoiiloi,
15i toidira limba vrind so facii pe copil sai schimb
gIrdul de asi siivIri miiiti5LlI CU 0 dihanie atlia de Uri
niiroitoaie. CL1 ochiul dc foe i cci beleaua Infnicoiitoate.
Ci domnita, 1a toti 0 Ia toate, rspundea de fiecare
data cu vorbele acestea:
Flecare 10 poartA ursita legatA Ia git, tar dne ursha
mea este. de-a ft sotia unui tap, ninienea flu vs putea s
se pun tmpotriv.
Or, dod vent noaptea de lmplinire, domnita Iu dus5,
cu surorile ci, la hammarn. Dup care furA lmpodobile,
meremetisite i pieptAnate. $1 fiecare Lu dusa in odais
de nunti ce-i fusese pregAtitA. i Lu poftit dupA Liecare
domnflA sotul Ce-i fusese scris de ursitoare. $1 se pcnrecu
ce se petrecu, cu arnindouA surorile mat marS
Ci, In ce privete pe domni4a cea mica i pe Iap.utul
ei, iscAtA! De IndatA cc f,apul Lu poftit in ciclaia cepliel
0 Lu InchisA ua dufl ci, tapul srutA pAmintul dinwu
mlinile so4iei sale ii, scuturindu-se cleodatil, 10 IepAd

blurm
ana de ap pe
0 se schivirful
mb Intr-birbiet,
un flAcAu frumospeca InurmA
- genii Harut.pe
$i ventglt,
ling fpe
atA ci ourrn
srut Intrecam
ochi, pe
mat peste tot ii spuse:
0, viaA a sufletelor, sA flu carecumva sA incerci
a afla cine sint! AjungA-i il c slot mat puternic
ci mat bogat dectt tatl tAu, suitanul, 0 decit cci dot soti, Liii
socrilor celor dou surori ale tale. $1-i muitA vre.me de
cind dragostea do tine sAlkluta In inima meat i nu am
tzbutit docit acurna s ajung pln Ia tine. $1, dad mA
gAseti potrivit tie, 0 dA wet sA mA pAstrozi, nu at
declt sA-mi Iacio fAgAduinA!
larcopila, care II gAsi PC fiAcAul ccl frumos intru totul
pctrivit i intocmai pe gustul ei, rAspunse:
431 care ate LAgduinfa cc trebuie sA-li (ac? Spune-mt-c,
iar eu am s-o ?ndepllnesc, oriclt do grea ar Li
sA fie, din dragoste pentru ochil Mi!
El spuse:
LucruL este losne, ya setti. 0 cer numai sA-mi
fAgAduieti cA nu ai sA dezv1uieil niciodatA nimAnuia
puterea pe care o am de a mA schimba cum Imi place.
245
Irit iuct dCa VlC()data. CLuVa nimai iar trece prin rninte
en en stiit cnc1 tap, (mH(i iaptuia orneneasca, a pieri
pe data i iiar fi anevole St trial dii do urnia men.
Jar copi in ii tagadui, cu toata incrcc1inaroa, i adtugi.
1V.[ai bine s mur deei( si pierd un so atIta
frunius en tine
Atunci, nemajav;.nd nici o pri.ei.ni Interneiat do a
sLim binuie1nici, se lsar s lunece leaei1 porniri1 lur
iiteti. i se jubira Cu 0 iubire mare, i pctrecur, in
nuaptea aceea, 0 noapte de binocuvmntiuu, buz PC buzi
i picior pe picior, in desftri curate i in schirnbu ri
riajjte. i nui CUIrflala zbeguiile i trLldelC decit odata
CU iVi1Cll zoiiloi. Jar flcul so ridic dintre albiturile
copilci i Ii iu iari chipul siiu dintii de ap brbos.
CU COifiC, CU copite despicate, Cu belea nprasnic i cu
tot ce mai urmeaz. i din toate cite se petrecuserd nu
mai rrnase nimic, afara do citev.a picaturi de singe pc
tergarul cinstei.
Or, dimineaa, cind mama domnitei yen, cm e datina,
s afle veti despre copila sa i s cerceteze Cu chiar
o.ehiul ei tergarul cinstci, rmase pIna peste rnisur do
uluit vzInd ca cinstea fetei era zugivit pc tergar i
c Implinirea trebii era vadita. Si vzu c fiic-sa era
duke i fericit, i c la picioarel.e ci, pe covor, sta tapu
i rumega Inelepete. 5i, da.c vzu aa, dete fuga sa-1
aduc i pe sultan, sotul ei, parintele dornmtei, care vzu
ceea ce vazu i flu rrnase Intru nirnica mai puin uluit
Ca sultana. 5i Ii spuse fiicei sale
0, copila mea, adevratu-i?
Ea rispunse
AdevAratu-i, tat!
El Intreb
- Si flu al murit de ruine i do durere?
Ea raspunse
Pc Allah ! pentru ce s if murit, cind sot.ut mcii
a fost atIta de ginga i atita de dulce?
24t3
am &nmltel Intrebi:
$latuncinuaiatep]tngedenimLc?
Ea sptise:
De nimic!
Atunci suitanui spuse:
De vreme ce flu se plinge de sotul ei, Inseamni ci
ate fericiti cu eL 5i esta-4 tot ce putem si-i dorim fetel
floastre!
Si o lisari si triiasci In tthni cit tapul, sc4ui ci.
Or, peste o bucati de vreme, dete regele, cu prilejul
praznkuiui siu, o Intrecere mare pe cimpul meidanuhti,
sub ferestreie paiatuiui. 5i patti Ia Intrecerea aceea pe
toti dregitoril de la palatui silu, precum 0 pe cci dol soti
ai fetelor sale. Ci pe tap sultanui flu-i pofti, ca Si nu se
fad batjocura privitorilor.
5i Intrecorea Ineepu. lar ci]Aretii, pe bidivifi icr care
mlncau pimintul, niviliri ricnind amarnlc 0 zvlrlindu-i
gerideie. her cei cc se dovediri mai presus tie to
tiarA cel dol soti ai domnfleior. 51 muiimea privitorilor
if 0 preamirea cia urale de-a valnia, cind hitri pe meidan
ian ciliret stniliucit, care numai cit InfAarea iui if
ficea siii piece fruntea pe toti luptitonil. 51 if chemi
he Intrecere, until dupi aitul, pe cei doi eminl biruitoni
i, de Ia am dintti ]ovituri cu geridut siti, if tninti jos
din a. $1 Lu siivit de ura]ele multimii, ca biruitor In
ziu.a aceea.
5i-aa, cind tlninul diAne) trecu pe sub ferestrele
pa]atuiui, saiutlndu1 pe rege cu geridui siu, cum cere
obiceiul, cele doui domni)e if aruncani nite privini pline
de un. Cea mai micA Insi, cunosclnd In el pe chiar so)iil
situ, nu lisA a se ivi nimic pe La)A, spre a nu- da taina
In vileag; ci liii tin trandafir din piete qI 1-I aruncL Ian
regele i regina i suronlle o vizuni i rimaseni phil
peste poate de supira)I.
her In cea dea doua zi Intrecerea se trio. iadql pe
meidan. i larAl tinereiul cel frames necunescut Lu
247
bhiLoru1 zi id Si. cind trecu pe sub feresre1e pal.atului,
COd I11I ITIICL1 clintic dornnie ii ariinca faIt 0 iaso.mie,
p0 OaL0 () iunso ci in pat. mi tegele i regina i cole
dout SU1IflIl 0 vazurLi 5i rrnaser peste misurLt dc sugru
LflUiI. ho IiLlU IiI /JSU lfl SIflC ,iaeaia ca acUnla neru
flI t d JCtLld a CL faLit 1l mail LI ii SCSt.( ill oci iii tu tLuura
SiiIIitLflki( tata do Un VL1lOILC. t flH SC ITIU1tLnY1C.te Ca
nea mULti sa VC1C1TI neagia lLllYlCa. 1TIILitiflU_LS( CU iap
[)t(iZaiIiCt i mr tegina ii arunca nitc privti. poficie. lar
CCL cioun SLILOLi ii scut.uiar huinele, tie sil.Li, uitInduse

Ltt in ccii doa loin Z, cind bi ru i 10101 in con do pe


iuiu ntae. caic fLlscse tot ttlrt.U I col fiumos, trecu
po Un) ieit.sliclo I)tlIat LII 1.11. tmnnia domni a, sOI in inipului,
I an (1 In pal. S)IC it atUnca. () 110(110 (10 tamarisca.
IHICLILIt U LI put LISO it SC stiApini vazind ui pe so Ui Ci ata
de 1teilUcltoI.
La piivelisloa a(dCa. flhifliit SLiltaflUlUl $i nemuilairnitea
suitnnii :ii ciuda cilot (.ioUa SulOli lIl)uffluii eLi ripias
float tat c>chii sLtltafiUlUi so .tIcurt ioiii, xi uttchite U
Lt.entu JIi. i flUltile i SC uniliata. 1 () ILIUl pe Ijicasa dc
pletu ::;i V.101 So ()Ifl( 1(110 ii 50 SpU1 betO dc pc paITilflt.
Si zbteia Ia en
A. clezrrtat.ata aturisit, nu teai rnuluniil num
sCt acluci Un tap In namuJ rneu, ci iact ci aurna ii
s1jtneti laW do toat lui-riea pe venet.ici .i 10 aliti dorm
tote clup tine. Mon. dana, i izbtvetene de ticioia ta
Si so prcgtea s-i sfarrne capul d.c lespezile do marmina.
Si siaca domnit, cuprinsa de spairn vzindui
moai tea dinaintea ochilor, flu so putu opl.i, aa do scump
lucru si drag este sufietal, sil flu sttige
Am s spun adcviirul ! Crut4-rn. i am sa spun
acievtru1
Si. fi ai mat tinge sufletul, povesti tLIi talinesa
rnuniinaSi i sutonilor tot CC i so ntimp1ase CU WUI,
i ce eta CLI tapul, i. curn eta .apu1 cind tap, cind ftp
tur orneneasc. Si ic spuse e. era chiar soiu1 ci clretui
acela fumos, Ce C1SC bhuitoi ia intreceri,
$i-aa
Jar sult.anul. i Solia sullanuWi. i cele doria fete fliC
sultanulul, suvorile tiricici domnite...

(:mnc1 IJ()VCSL(1 lii lS fl(i, (i(czdcI vtzti zori 1 ii: hid


sfics. t

Ci intr-a opt sute optzeci si cincea noapte

...1LI1 sultamil. i suia sultanulua. 5i .cele doLlil fete


ale suttan ului, sLuorile tinerei domnie, rmaser flLlCL
de uirnire i se rninunar de ursita fetei. $iatIta cu ci
Ci in cc ii priveite pe iap, apoi acesta pieri. i nu
.rnai tu :fliCi a.p, nici f1cu fiumos. nici .rnhieasm de tap
nici porneneala de flcu. Jar tinra domnit. dup cc ii
asiepiil in zadar Zi:1C In 511 51 nopt In 511, incIese Ca &
flU )lC sa SC miii lVeaSCa. 51 umbla tot tiist. i induic
raUi. i plInsLi, i fr dc ndejde.
SI lrj en nsa o b-n bucat de vrerne, in bocete necur
mate 51 In istnviie, neVlOifld si primeasc nici o mingIieie
Si 111(1 0 lihn. 5i ispundea in tot,i cii Inceicau sn facil
s uit ainarul
Degcaba. cii sint fiiptura cea mai niipllsi.uit i am
sii mu i. dc bunii seamii.
Ci. plnii a flu mud, viol sii tie singuri dc se rn.ai afi
pe toat Intinderea piimlntului lui Allah o femeie la fe
dc piirisitii de so.ait ca en, i in fel de niipiistuitii. 51
hotiri dintru-nlii s piece Ia drum i sii le iscocleascii
pe tonic feineile din toate cetiitile pe unde aven sii umble.

2-13
Pe urm, prsi gindul acesta, dintli, i puse s se zideasc,
cu cheltuieli man, un hammam strlucit ce nui ave.a
seaman In toat impria Indului. i tnimise ciainici
s dea dc veshe in toat I.mparati.a c intrarea Ia hammam
avea sa f i.e fr de plat pentru toate ferneile cite vor
vrea s vin s se :scal:de acolo, ci numai. dac fiecare
fenieje cc se va prileji dc aoeast treab ii va povesti
fetei 1egelui, spre a o insenina, nenorocirea cea mai mare
sau jalea cea mai mare ce-i v.a fi Intunecal viaa. CIt
depre cele ce flu .aveau nimica d.c felul .accsta spre pOVC:S_
tit, apoi acelea flu aveau In.gduinta de a intia Ia hammam.
melt nu zbovir a Incepe s cuig lnspre hamma
n-iul ;domniei toate nacajitele din Imparaie, Ionic pirasi
teki de so:trta, napastuitele de toate culorile, nevolnicele
de toate SoiUli]Q, cele cc erau vduve i edo cc ciau deS
prtite, i toate cite fuseser lovite, Intr-un chip oil in.
tr-a]tul, de rautatea vremilor on de prapiduri1e vietii.
i fiecare, inainte dc a se sclda, ii poveste.a fetei rege
iui tot ce Indurase mai jalnic In viata ci. Uncle ii povestir
cu cIte lovituri le cinsteau soii br, ian .altele vrsau
lacnimi iriiruind povestea vduviei br, pe cind abtele Isi
spuneau amrciune:a dc a-si vedea sotu.1 cum indrgete
pe vreo potrivnic dc-a ion, cumpiit i btrln, Ofl pe
vreo arpoaic cu buze de cmil; ba uncle gsir nite
vorbe tare Induiotoare spre a Inira povestea monii
vreu.nui fi,u singur Ia pari;ni, on a vreunui sot tare lubit.
i un an se scurse In felul acesta la hammam, In dirciora
istonisinilor negre i a bocetelor. Ci clo.m.nita flu gasi nici
0 femeie, In mu1imea de femei pc cite ic vzuse, a carei
jale s poat fi asemuit cu a ci ca trie i ca .adI.ncirne.
$i tot mai mult se cufunda In jal.e i in deznd.ejde.
i iact ca Intn-o zi intr In hammam o biat btnin,
trernurInci sub rsuf.lanea mortii, ce sc spnijinea lntr-o
c.inja spne a pi. i veni la fata regeiui, i ii srut mIna,
i Ii spuse
Necazurile mele, ya setti, slnt mat multe decit anti
clii I-am trAit, l ml s-ar uica limba pini si apuc a
stli si 1 le istorisesc. Drept care, nu am si-IL spun
decit necazul cel mai din iirmi care ml s-a Intimplat,
0 care de aitminteri este eel mai mare dintre toate,
Intrucit numai lid nu I-am priceput nici tflcul, nici pricina.
Jar necazul acesta ml s-a Intimplat chiar ten, pe cale.
Si, daci tremur aa dinaintea ta, ya setti, tremur numal
din pricini ci am vulzut ce-am vizut. Or, iaciti. Afli,
ya setti, ci toati averca pe care o am nu este decit
numai ciixiaa aceasta albastri de stambi pe care o vezi
pe mine. $1, aim era de trebuk4i si ftc numaideelt spA]ati,
spre a-mi IL cu putiz4i Si mA lnfAIlez intr-un chip
cuviinclos la hammamu] milei tale, mA gindii Si mA duc
pe malul vrewiei ape curgitoare, In vreun icc pustiu,
uncle si-mi tie Ingiduit a mA dezb4ca fin a Ii ziriti
de cineva, i si-mi spM cAmaa. Jar treaba se petrecu
lAna de necazuni, 0 ImI ispnivisem de spilat cAmaa i
o Intinsesem pe pietroaie ]a soare, cind vizul cum venea
lnspre mine un catlr I Ad catlrgiu, IncArcat cu doul
birdufuri pline cu api. Jar eu, socotind ci $ catirgiul
are si se ivceasci numaldeclt, detei zor si mA imbrac
lanA$ cu cAmaa care nu era deck .pe jumitate zvintati,
,i lAsai catirul Si treaci. Ci Intrucit nu vedeam nici catirgiu,
nici umbrA de catlrgiu, nimisei tare nedumeniti, girtdindu-mi
la catirut acela lAnA de stipin, ce se ducea
bilAginind din cap pe $Armul niulul. neabitut de la drumuL
i de Ia tinta iui. $1 mA Impinse ispita si ml scol
In picioare $ Si mA iau pe urmele iui, de departs. 51

ajunse dinaintea unel miguri, nu departe de malul apel, i se opri Si bati In pianint cu copita. 51 de trel on
bitu aa cu copita de la plciorul lui al drept. 51, la cea
de a treia bitaie, migura se Intrecnipi, Ian catlrul o lul
In jos pe a vale duke, Inapre miezul migunii. Jar eu,
cu t4oati uluiala mea pinA peste poate, nu putui si-mi
opresc sufletua de a se lua dupi catirul acela. $1 Intrat
251
pc urma lui in hiuba accea do sub prnint. i na aVUSCi
mull p.mn cc i ajung in fe]ul ace.stei -In tiu bucitrie
Imue, ewe pcsemnc c cl-a, fIi. do nici a Indoi.a1i, bucilt
na \/IOUflUI paint tie sub pimlntul acela. Si viizui. nite
4raUto iasii Si Irumoase. iinduite CU gliJa pe phI_ole cup
oaohii, i (a)c cm I au icvIismnd a niusn de c-ca .mai
ac:isa. cciY)i jni1 Ia loatO md ucile inimil ii lini infiori
.fliil(.. :$r (.) poita mare Imi iiscol i hunt ruille, mi su Iletul
)fl(fli IU aiiianic 1fl(.)1flit S1 gusto din bLIC tele accilea rniriu
nate. Si nu put;ui smi I.rifiin j.i.nduiile suflctului. 51,
cam na vedeani nici buctar, nici u urn dc hucItai, nici
pe nimeni do In ewe s cei ccvii in numele hii Allah,
]TI dii.sci ki cia 11 ta CC lCVLIISfl milCnsma (C1 mm placuta
sii ci1t.u capaci . Si an abur tare miiusitu.r mi5. irivil ul
ci un gins stiigii In mine deodat din fundul ciuti1ei
,,I-Ici, hei ! I-Iei, hci ! acenstai pentru stpina noastra
Nu pane mimi, cii moii ! Inc eu, cuprins do spairn, hiisai
capacul s cad Ia lao pe ciatia i fugii din buciiie.
5i ajunsel in alt sail, oleaca rnai mici, uncle pe nite
tvi ciiii o1incluite tot f1u1 do duki.uri alese, i nLte
plcinte picut .aiornitnare, ii a grimad dc alto lucruri
de cc! miii ales sci, numai bane de mi.ncat. Jar cu, nemai
putind smi Infrin inclemnurile suliotului, intinsci xnmna
spre a tav ii luai a pi.cintcl, cal.cl Incil, i manic. 5i
iaciit ca ma inv ceva pese nina, si hisni plci.n.ta ; jar
un ias care ieea din mijiocul tVii stngcl Ia mine
,,Hei, hei ! hci, ho ! acesieas peni iu stplna nuast iii
Na pane nnniz, ca fbi-i Ian Lnir;.c:aclrea inca nIUnSO
pin i Li I 1J, r OH P1 in i nh ticmr, iiid
tonta pc piemuarc)c mole cc-ic btrnc care so topean sub
mi ic. $i, c.iupi cC tneeui pci ntun ii do sali, 51apci }.f
alt 5ii do siIi, ma p&nicnii dintro data mUu srd mar
ziclil it balI_if, dca miadroe i dou buciil,.ic cc n a
nimica do pzmuit nc. hi sian undo rcfiicn, ba dimp .d.nivit
51, :n IThJLOCUJ aceki siiU., e i-a an hnvaz marc pun Cu
4lpa si iac.uiali ic ::apyrocnui havaL ii ennu pal: uveci
do jeu.ri, dintie care unul era rnai in alt .i rnai strIucit
decIt celelalte. Si au vzui pe nirnenea in sala accea. In
care nu se afla decit racoare si desvirsire. Si edeam
acolo de-o bu.n bucat d.c vreme. mirrunindu-m do toat
frLuriusetea acec.i, cInd, in toiul tcerii, urec.hilerni Ire
.srir l.a o zarv ca aceea pe care o fac copiteic unul
ciopor do capre pe pictre. $i. neiiind cam cc treab sar
fi pLitLit s fi.c, rni .g.hernuii degiab pe dup un divan
cc so afla iIngi un perete, In aa fel ca s pot sa vd
fr Ca eu s flu vazuta. Jar zarva do copile tocanind pe
podea so apropie do sal, :i Vizui in curmnd corn intiadi
in incpere patruzeci de 1api cu nite brbi lLlflgi. Jar
lapul ccl dc Ia urm cia claie pe ccl dc dinaintea iui.
$1 so dusera cu toii do ezurii rindulU fiamos. ficcare
dinaintea cite unui jet. mpreu.ru1 havuzuiui. Jar eel care
calarea pe sotul su so dde jos din s.pinarea celui care
ii purta, i se dose dc sezu dinaintea jeiului ccl mare.
Pc uirn toi api.i so temenir Inaintea lui, Cu capul pe
podea, i .ezur aa U:fl timp, fr a se mica. Pc urm
se scular iari cu totu deodat i, odat cu cpetenia
br, se scuturar de trei on. $i, tot atunci, b1nile ion de
tapi cizur de pe ci. $i vui patruzeci de fecioni Ca mte
lune, jar eel mai frurnos dintre ci era cpetenia. 5i intrar
in havuz, cu cpetenia Ion In frunte, i se scldar In
ap. 51 ie.ir de-acolo Cu nite fptuni ca de lasornie care
ii binecavintau pe Zimis1itoru1 br. 5i se duser de ezur
in jeuni, goi toti cu frumuseea br. 51, pe clad cu i-na
uitarn la fILicul ce edea pe jcuI ceb mare, i ma minunam
in inima rne.a do Infti.aiea liii, vzui deodati niIe
lacrirni rnaii curn ii picurau din ochi. 5i nite lacrimi
la fcl cdeau si din ochu celorlaiti feciori, cIa flu chiar
atIta de multe. 5i toti Incepur s of teze, spunInd : ,,O.
stpine al nostr u ! o, stpine al nostru ! Jar flcul, cape
teriia br, suspina ,,O, donini a gingiei i a frurnuse
ii ! Pc urn-ia auzii nile gernete cc ieseau din pamInt, se
revarsau din bolt, nzbleau din ziduri, din ui i din toate

23
luciuiiie, iostind Cu jale i cu. durere tot vorbee astea
,,O, stpmn a noastra ! o, sultana a gingiei i a fru
rnuse1ii ! Si, dup Ce plinscra si suspinar. i oftar vrcme
de un ceas, flcul se rldic i spuse : ,,.Cind ai s vii ?
Ca Cu flU pot sa ies ! 0, sutana mea, cind al s vii,
ntrucit eu flu pot s ies ? 5i c.obori de pe jetul siu i
inti iarisi in blana Iui de lop. $i toi a fel coborir de
pe je1uri1e br i intr.ar iarLii In picile lor de api. Si
e duserA aa cum vemsera. Jar eu, cInd nu m.ai azii
pe lespezi zgomotul copitelor br, ma seulai din ascunzituarea
me.a i piecal i eu precum veniscm. 51 flu putui
s riisuflu In voie decit cInd ma vzui afr dc sub pamint.
5i-aceasta-i, o, domni, povestea i-nea. Or, ca-i nenorocirca
ce.a mal mare din viata mea. ntrucit flU flUTfli.l Ci
nu am putut s-rni satur din cratie i de PC tablale, ispitele,
ci nici n-am priceput nimic diii tate minunaii1e
cIte be-am vzut acolo sub pilmint. 51 tocmai aceasta-i
nenorocirea Cea mai mare din viaa mea
Jar cind baba Ii sfiri astfel povestea, fata regciui,
care o ascultase cu inima zvic.nind, flu se mai Indoi Ca
apul care clrea pe tovaru1 su, i care era fincaul
eel mai frumos, n-ar fi cumva multiubitul ci, i era s1
moara de tu]burare. 5i, cind Intr-un sfirit izbuti s
vorbeasc, Ii spuse htrInei:
0, maic a mea, Allah eel mllosIrdnic flu te-a
minat aici decit pentru ca btrmnetebe tale s-ti fie fericite
de pc urma mea. IntrucIt de-acuma Inainte ai s-mi fii
ca 0 maic a mea, i tot ceea ce stpinete mina mea
va fi i sub mIna ta. Ci, fie-ti rnil! daca ai vreo Inditorint
fata de binefacerile lui Allah asupra eapului tu,
ridic-te pe clip pe data i du-m la locul unde i-ai
vzut pe catIr intrInd cu cele dou burdufuri. 5i nu-ti
cer s vii cu mine, ci numai s-mi arati unde este bocul!
Jar btrIna rspunse Ca ascult i c se supune. $1,
cInd kina se ridic peste terasa hammamulul, plecar
amIndou i se duser pe malul riului.

254
Si vizui. In ct.uind. vreme caLiru cc venca inspre ole,
Incrcat cu cole dou burdufuri ale iui pline Cu ap
$1 so luar dup ci, dc departe, i Ii vzur cum btea
CU copita la poala mgurii, i cum so afund In hruba
do sub pmInt, deschis dinaintei. Tar fata rege[ui ii
spuse bttrInei
Tu ate.aptm aici
Ci bitxLria nu vroi nicicurn SO lase sa intro singur
In hrubi, i so 1inu dup ea, In pofida spaimel.
5i i.nLrav In hruba do sub pimInt, i ajunser in
hL1ciUric. 5i din toate cratitele cele roii i mmnidre, orin
duile frurnos re pub, i care cintau cu dulceat, se revr
sau nite rniicsrne do soiui ccl mai ales, care urnflai
foaklc inirnii, Infiorau nirfle i risipeau grijile din suf be
tele necajite. Jar capacele crati13e1or se ridicau singure Ia
trecerea br, i nite glasuri rsunau voioase, zicind
Bun venit stpInei noastre, bun venit!
Jar In cea dc-a doua sal vzur tahialele orInduite,
In care so aflau dulciuri minanate, i cltite presirate
cii zahr, i nite lucruri atita dc bune i atita de ispititoare
lncit I] sturau numai cu Inftiarea br pe ccl cc
ic privea. 51 din toato tvile i din afundul cpistcrebor
Cu piinea proaspt nite glasuri voioase se invLilurau la
trecerea br
Bun venit ! bun venit!
51 pin i aerul. dimprejurul bar parc ridica nite frea
mate de fericire i rsuna do strigate dc bucurie.
Jar batulna. dact vzu i auzi toate acestea, Ii spuse
fetei regelui, artindui intrarea Inspre boitile ce duceau
Ta sala cea mare
0, stpina mea...

CInd pOVE2Stc ajurise aic, $eherezada vzu zocil mijind d,


sfioas, tacU.

255
Ci Intr-a opt sute optzeci si sasea noapte

...bMinu, dw vizu i au:i toate accsta, ii spuse ietci


regelul, atindui intiarea inspre bo1i1:e ce duccau Ia
Sfl]d CCLI iiu-iiC
0, sUtpIna nica, ia[t pe aid tiebuie s jntii. Tar
Cl urn SU te ntept cuka, CUCi IOCU1 slujniceior este Ia
buctUuie i nu in salile SCflUflU1UI rnpaiatvsc
Tar dornnia Poifli singura, pilfl acele bulte, i aunse
In sala cea inure PC CUCO io zugiavise btiina, in V)CIT1
ce la trecerea ci giasuiile fiiceau sa SO aLida nitc (ifltaii
dc bun venit. Si in inc s so ascuncl pe dupi divan,
cum fcuse btrina, domnita so ciuse do ,;ezu pc je.u}
ceifa1nic cc se malta la locul de cinsliie, pe marginea
havuzuiui. Si nu mai fcu nimic alta deelt ii trasc iamcutul
peste fat.
Or, cle-abia se aezase ea astfei, ca o regina in jctu
su, cii un vuiet tare duice se auzi, nicidecum ca do nite
copite bocinind pe podele, ci ca un pas uor Ce venea in
fugii vcstindu1 pe stiipInul siiu. 5i, ca un diarnant, intri
VO]fliCUl.
Si SC petrecu coca C:C SC pCtrecu.
Jar in inimile celor doi Indrgosii1i bucuria urmii dup
virtejuii. 51 so Irnbriitiari aa curn un iubit se imnhrii.i
cazii cu iubita lui, pe cind din bnltii i din ziduri i din
toate ungheielc salii xiisunau duke ciniurile i so mM-
lau glasurile slujnicelor intru siava fetet suitanului.
5i, dup o bucata do vicme petieouta cle cci doi ifl
driigosti.i in desfiituri i in huzururi viijite, se I.nioarsenii
la palatul suitanului, uncle sosirea Inc fu intirnpinat cu
IncIntare, i do cud ole inc. ca i de toti cci rnici i cci
man, in vulvora bucuriilor i a cintecelor, i a Impodo
birii intregii cetti de ctre tIrgoveii ei.
Si de-atunci trir mu1umii i Infloritori. Ci numai
unul singur Allah este cci mai mare!

Tar eherezada, IntrucIt nu se simtea obosit in noaptea aceea,


)1-j spuse

IOVESTEA CU FlUL flEGELUT


$1 CIT BROASCA-1ESTOASA

Se povestete, Intre cIte se povestesc, Ca In vechimea


vremilor i In curgerea veacurilor i a clipelor, a fost un
sultan puternic, pe care Atoateimpritorul 11 dnse
Cu trei copii. 5i pe aceti trei copii, care erau nite flci
nelnfricai i nite lupttori viteji, Ii chema : pe eel mai
mare 5ater-AIi ; pe eel de al doilea, 5aterHossein ; jar
pe ccl mai mic, $aterMohammad. Jar acesta eel mai mic
era de departe ccl mai frumos, eel mai viteaz i eel mai
mninirnos dintre eel trel frati. Jar tatl br ii iubea cu
o dragoste la fel, Intr-atIta Ca hotrIse s be lase la
fiecare, dup moartea lui, o parte aiderea din bunurile
s din ImpArtia sa. Intrucit era om drept i cinstit. 5i
nu vroia s-l capatuiasca pe unul In paguba ceborlalti.
Jar cInd flcii ajunser la vIrsta de insurtoare,
regele, printele br, ramase Incurcat i ovind, i, spre
a se sftui cu careva, II chem pe vizirul su, un om
Ine1ept, cinstit i pun de socotin, i Ii spuse
0, vizire al meu, tare a vrea s gsesc nite soii
pentru cci trel feciori ai mci care sint la vIrsta de a se
mnsura, i te-arn chemat ca s capt un sfat de la tine
in privinta aceasta.
Jar vizirul cuget vreme de un ceas, pe urma sit
capul i rspunse
0, rege al vremibor, astai o treab tare ginga
257
Pc uirni adiug:
Norocul i ncnoiocu[ sini. Inv[iiik in ncvu,ut x
nirnenea nut ar putea st siluiasct judetele uisilci. DrepL
ttCCCi gIrtdul meu oslo ci tustrei feciorii stpinului nosrU
tegeic s1 lase In seama soaitci lir dca le alege soliiIe.
$i, pentru aecasta, tot coca cc nu rnai bun do fcut ce
trei COCOfl1 estc dca so SL11 pe terasa pa[atului. cu aLcurLk
si CU st.cii1e br Si, tCOI() sa he kgati 1 OChI si st
fie pusi si se InvIiteasca pe be de rnai multe oiL DL11.t
care, fecaie clintic ei s ttagt Cu o sigcatt Insprc paitc.
fat dc care Sit oprit Jar casele pe care au s cad stgeiIe
s Lie ccrecta(:e ; lar stapInul nostru sultanul s ehome
pe fiecare diritie stipInhi acelor case i s le ceai de 5(4w
fata pen iru coconuT Cu sgeata, dat fund cei Cata aceca
ia Lost senist astfel Inttu noiocul su do calve uisiti
Cind auzi vorbele aceslea ak vizirului su. snitanuL
ii spuse
0, VIZt[C a flICU, sfatiil tan este Lin slat rninunat
iar povaa ta este prirrii l.t.
i trimise riurnaidecit dLip Cci mci hi ni sI. care
tocmai so Intorceau de lit vinatoaic, ii VCSLi de Intekgerea
hotarta In privina br Intie C i VIZIF. i SC SUI CL1 Ci
pe terasa palalului, urinal de toli vizirii i do loti due
gitorii.
Jar cci (Id cocofli, care so suii pe t.oiasa du(inau
I i.ecace arcuiile i tolbole. isi alesei cite o stgeat u
Ii apucaii arcurile. Si fuii tegal,i Ia ochi.
Si, eel clinii. .fiul ccl mai mare aT regelui. dup cc In
PUS S SC invuleasca ()C bc Isi atinti sgcata Inspic paitea.
fa1.t do care so aim intors. Iai sageata zviiliti din coarda
sboboziUi niptasnic. zbui piin vizduhuii ii ajunse e
cIzu i casa uuui cmii mare.
& hi iindui, ccl dcal doilca flu al tegelu I ia
sgeata. caic aj unse de eizu pe torasa baetpcteniei.
oit.i[or irnpiiitiei.
Jar ccl dca] ticilea fiu al regelui, care era beizadea
5aterMohammad, ii slobozi sgeata Inspre paxtea spre
care se afla rntors. i sgeata ajunse de czu pe o cas
pe al crei stpin nu-1 tia nirnenea.
$i plecai s cerceteze cele trei case cu pricina. 5i
se vzu c fat.a emirului eel mare i fata capului otiiii
crau dou feticane ca nite Iu+ne. Jar prinii br fur
peste msur de bucuroi s Ic mrite cu cci doi jeciori
ai regelui. Ci cind se dusei sii ceiceteze i casa cea de
a treia, care era casa uncle CZUSC sgeata lul 5aterMo
.harnmad, vzui c nu era Jocuit decIt de o broasc-
lestoasa rnaie 5i singuratica.
Jar sultanul, paiintele lui ,ateI1VIohanI1T)ad, 5i toi
vizirii i crnirii i musaipii se uitar Ia broasca aceea
mare, care tria singurr-singuiie in casa aceea, i se
rninunar ca dc-o minune. Ci, IntrucIt nici nu era de
visat macar o e1ipit cle a i-u da de soie lui beizadea
Sater-Mohammad, sultanul hotri c trehuie s se ia
do Ia cap iarsi. Incercarea. 5i, ca urma]e, coconul eel
-Linr so sui iaiii pe teias, ducindui pe umr arcul
i tolbii. si. dinaintea tu.tuior color de tal, Ii slobozi
a doua oa.ia sigcata asUpia noiocuhui SiiU. $i sgeata,
dusi d.c uisi.Lii, ajunse do cazu taman chiw pe casa iocuit
no binasca accea nuue 5i sing mu tici.
La pi.ivelitea aecasta. suitunub iamase pini peste fire.
do nod umeiji , Si. ii SpLLSO beizadelei
Pc Allah. o, fiul meu mimi ta nu aie asiizi nsupiaj
bmeeuvin i.aiea. R.oagiite Intiu Piurocul
Jar coconul ccl tIni raspunse
IV[Intui.tea si himcuvintiuilo 51 tuate iyiilele s lie
asupia lui, axupra scdilor lui si asLipla dieptcieclincic-.
silor. 1.u.i
Jar sultanu] adug
Chearn in ajLrtor numule iui Allah. i s1obozetc
a,,(a1a pentru cea dca treia ineercare
Lu coconul ccl tinr spuse
In numele lui Allah eel fr de margini milosirdnic,
Atoate-fcAtorul-de-bine!
i, iflCOrdIn11tl arcul, slobozi a treia oar sgeata,
care ajunse, dus de ursit, de czu inca o data tot pe
casa In care tria, in singurtate, broasca aceea mare.
Cind vzu, fr putin de tgad, c Incercarea era
atita do limpede i do vdit In folosul broatei-testoaso,
sultanul hotri ca fiul su, beizadea ater-Mohamrnad, s
rrnIn neInsurat. i Ii ZISO
0, fiul rneu, Intrucit bionsca aceasta flu este nici
do neamul, ni.ci do sonil, mci do legea noastr, este mai
bine ca tu s flu to insori deloc, pina cc Allah are s no
trimit rnilele sale
Ci $ater-Mohammad strigt spunInd:
- Pe harurile Prorocului cu ci fie iugaciunea
pacea ! vremea burlciei mole a trecut ; i, Inirucit
broasca-testoas mi-a fost scris do ursita, primesc sit
ma Insor cu ea.
Jar sultanul, pIn peste msur do uluit, rspunse
Hot ant, o, fiul rneu, broasca aceea testoas tia fo
scris do ursft ; ci de cInd oare fili lui Adam i iau
do sotii broaiel.estoase ? Acestai un lucru dc-a mi
nba
Ci. beizadeaua raspunsc
Eu pe broasca aceasta o vreau de sotie i pe nici
una alta ! -
Jar sultanul, care i iubea feciorul, flu vroi s-l supere
cumva, nici si fac vreun necaz, i, schimbIndu-i hotrIrea,
Ii dete Invoirea la cstoria aceea ciudat.
i so pornir nite petreceri man i nite ospee marl
i nite zaiafeturi man, Cu danturi i cu cIntece, In cinstea
nuntii coconilor SaterAli i ater-Hossein, cci doi f ii
mai man ai sultanului. Jar cInd cole patruzeci do zile i
patruzeci de nopti cIt tinur petrecerile pentru fiecare
nunta so scursera. cci doi coconi intrar in iatacurile soi
ilor br, pentiu noaptea de nunt, i ii Implinir Insur-
toarea cu deplin fericire i barbatie.
Ci, cind Cu rIndul nunii coconului eel mic, Sater-Mo
hammad, Cu soia lui broasca testoas cea singuratic,
amindoi fraii mai man, i amIndou soIiile celor doi
frati, i pninii, i toate femeile e:iinilor i ale dregto
illor flu vroir s vin la srbtonire, i flu crutar nimic
spre a face acea srbtoare cit rnai jalnic i mai mohorita.
[ncit coconul eel mic fu umiliL in sufletul su, i
indur tot felul de jigniri, atit dc la pnivirile cit i de
]a rinjetele i intoarcerile de spate ale tuturora. Ci In ce
privete ceea ce se petrecu In noaptea nuntii, cInd domni
orul intr Ia soia sa, nimeni nu putu s tie nimic.
Intrucit totul se petrecu sub vlul pe care numai ochii
lul Allah pot s-1 strbat. 5i tot aa fu i In noaptea
urmatoare i, de aitminteni, In toate celelalte nopi. 5i
toata lumea se minuna ca o legtur ca aceea putuse s
se Infptuiasc! Si nimenea flu pricepea cum un fiu dc-al
Jul Adam putea s s1luiasc alturi Cu 0 broasc-testoasz
, fie ea chiar i mare cIt un chiup de cel rnai mare.
5i iac-aa cu nunta Iui beizadea 5ater-Mohammad cu
so.ia sa broascatestoasa
Ci iacata Ca anui, grijile domniel i tulburrile de tot
iciul, fr a mai socoti i durerea CC-i pnicinuise InsUrtoarea
fiului su eel mic, ii girbovira subtanului spinarea
i ii subiar oasele. 5i slbi, i se glbeji, i Ii pierdu
pofta de mIncare. Tar vederea i se topi odat cu putenile;
i ajunse aproape orb dc-a binelea.
Cind cci trei fii, care ii iubeau pe printeie ion asa
cum Ii iubeau, vazura starea In care se afla sultanul,
chihzuir s flu mai lase gnija sanatatii sale in seama femellon
din harem, care erau nite netiutoare si nite
bintuite de eresuri; i se sftuir asupra cAilor cele mai
bune de folosit spre a-i Intoarce tataiui br puterile, odat
Cu sanatatea. 5i venir Ia ci i, dup cc ii srutar rnmna,
ii. spuser

261
0, taic h rios(tu, iact Ca fata t lng1benete,
c pofta ta de mincare scade, 1 c vedeica Ii slbet.
ac dac lucruille au s urmeze tot aa, flU o stI mai
en dccIt a ne sfiia hai.nele, In durerea noasLr de a
ne pierde fbi odata Cu tine, care eti sprijinu i in
drurnarea noaslr ! Se cade. dar, s asculti de sfatul
nostru intrucit SIntern liii Iii, iar tu eti printele flostru.
Or. no am chibzuit Ca deaci Inainte sotille noastre
si gtteasci mincarea, si nicidecurn ferneile din hare
mid tu. Ciei solijie noastre sint tare pricepute la buctreal,
i au si 1aci ni1e bucaic care siiti intoarc pof
dE rnIrteare. $1 odal Cu pofla snti intoarca puterile. i
odata CU puteile snita1ca, si odata Cu sanitatca si
adItCa indatat sitalucitea V(d(Iii si t.ilmdui[ea oehlor
ti bolnavi
tar su(tatiul fu nespus du Induioat de grija accs*1a a
1faor sai. site 1aspLrnsc
- .Reve.rsei A[lah asupiava milele sale. o.
tatinekti vosttu ! Da ticaba aceasta ate si lie o supuare
cam prea mate pentru sotide voastre...
(ci est i iute U(L. e1iercic1 i/U oil iirt s
t U.

Ci intr-a opt sute optzeci si cintea noipte

.UCdOd aceast.a atC sai fie 0 supatate cant ptea mat


pentu Sot ILIC voasite.
Ci e.i st.rigat. SpLIflifld
Cute supatare . Da nare nu si et elu roabeic tale ?
Si cc aitceva au dc fcut rn.ai degraba, Uceit s gnsc
bucatele pentru intremarea ta ? 5i ne-ar gin.dit, o, i.at,
Ca pentru line ar fi eel niai bine ca fiecare dintre dc
st,i fact o tav Cu bucate, gtite de dc, aa ca sufietu]
tu s pata s-i aleag dintre tvi. pe aceea ce-1i va
fi .eea mai pe plac ca inft.isaie. ca mireasm i Ca gust.
Si, in felul acesta, sntatea we si 1i se mtoarca, jar
chn au s i se zviduiasc.
Iar sultanu ii strut i Ic spuse
Voi 5ti14 mai bine decit mine ceca cc mi su cuvine
5i, ca urniare a acestet inle1egeri care ii bUCUra pin
pest.e marginile bucuriei, cci trei coconi se duser Ia
sotiile br 5i I.e polunclia sa prcgteasca, fiecare, cite 0
lava cu hucate cue sX fie minunate ca mnftiare si ca
rnirosna. Si ficeme dinlie ci sl.Iini mincliia soiei saie,
spunindui
rJ]QbUi( ca tatl nostru sa aieag bucatele gtite
In casa n.oastia, i. nu pc cel.e gti e in casa Jratilor rnei.
i, estimp, cci d.oi frai rnai man nu conteneau si
iIci de fratele ion mezin, intrebindul Cu mare batjocur
cam ce-ar putea s trimit sotia lui, broasca-1,estoas, spre
a. lace SL SE) Intoarca pofta de rnIncare a tatlui Ion si.
spec ai. Ihdulci cerul guiii.. Ci ci mi rfispund.ea Ja intre
bii.Ie si la iscodeiile mi dcci.t; cu un zirn.bet cuminte.
Cit clespie sol,ia J.ui 5aterMoliammad, care era bioasca
t.estoasa CCa singuiatici, apoi en no atepta deeit un pni
Iej ca acela sprea arta de cc era in stare. $i, pe ciip
pe data, so apuc de lucru. i incepu cu a o trimite Ia
soti.a fiului. eel nlai .maie al iegelui pe slujnica sa do credin
, cu sarcina de a-i cere s binevoiasca a stringe,
Iru ea, broasca, bate cacarezele dc oboIan i de Oareci
do pnin casa, dat fund Ca en, broasca, avon numaideelt
trebuint do do spre-a drege oiezul., umplutuniie i colelake
bucate, i c ea mcioclata nu so folosea d.c alte rniro
d.enii decit do acestea. Iai soia Tm $aterAh, cind auzi
una en asta, Ii zise : ,Nu, pe Allah ! 1 easn? .sfintu
263
a that cacArezile do obo]ani 0 de oareci pe care mile
core at urlsita aceea de broascA-$estoasA. Intrucit o sA
pot si mA cam tulosesc 0 eu do ole, ca mlrodonli, mat
bine decit ea! Sill rAspunse slujnlcei:
hid pare rAu a rAspund cu un rofuz. Ci, pa Allah!
cAcArezele pa care le am de-abia dacA lint ajung nile!
51 slujnica so Intoarse acasA, aduclnd rAspunsul acesta
stApinA-si, broasca-$estoasA.
Atunci broasca so puse pa ris; i so cutremurA do
bucuria $i o trimise pa shujnica de credln$A ,i la solia
cehui do-al doilea flu al regclui, cu surcina de a-i core
tot gAina4ul de Ia gAini ci do La porurnbei pa care II
avea la Indemlni, Intrucit, chipurile, ea, bruasca, ar 11
avind 0 grabnlcA trebuur4A do iia ceva spro a presira
bucatele ce le giltea pantru sultan. Ci slujnica so Intoarse
la stApini-sa u mina goali ,i cu nicte vorbe jignitoare
pa 11mM, din partea sotlei lui $ater-Hossein. lar broasca,
dacA o vizu pa slujnicA cu mimi goalA, 0 dad auzi vorbole
cole jignitoare pa care le aducea pa limbi din partea
sogel colul do-al dollea flu al suftanului, so Inflori do
voiocie 0 do mullumire, i so puse pa un ris do so pribuGi
pa spate.
Dupi care, giti bucatolo, aa cum tia oa, lo orlndu.i
pa tavi, puso tava lntr-un co., do rAchiti, i acoperi totul
cii un torgar do in mirosind a trandafir. 51 o trimise
pa slujnlca oi do credix4i si dud tava la sultan, pa
dud, la rindul br, cole doui 50th ale boizadobor lqi tnmiteau
tivilo br cu niflo roabe.
Si laciti ci veni ci coasul mosoi; lar sultanul cozu
jos dinalntoa color trot tablabo; ci, do Indati ce fu ridicat
capacul de pa tan cebel dintli domnite, o miasmA so
revirsi, spurcati ,i sioasi, do cicAreze do coaroco, In
stare si-i Inibuce pa in elefant. Ian sultanul fu atlta
do it izbit do miasma aceea, Incit 1L Intoarso capul c1
so prAbuci ametit, cu picioarole sub barbi. lar fill lui
se repezir Imprejurul su, i ii stropn cu ap de trindafiri,
i Ii vinturar, i izbutir ai face si vin in fir
5i-atunci, aducInduii aminte de pricina ameeiii sale,
flu putu sit se opreascit a-i litsa minia sit ritbufneascit Im
potriva noritsi i s-o copere cu toate afurisirile.
5i, de la o vreme, ajunserit dc-I domolirti, i fitcurit
cite i mai cite pin ce 11 Indupiecarit sit guste si din
tava a doua. Ci, de Indatit cc o dezvelirit, o miasm
cruntit i Impuitit umplu sala, de parc s-ar fi ars acolo
gitinaul tuturor orittitniilor din cetate. 5i miasma aceea
pittrunse In beregit1ile, In nasul i In ochii bolnavi ai
pritpitditului de sultan, care gIndi cit de data aceasta avea
sit aungit orb dc-a binelea, i sit-i dea duhul. Ci toti
so repezirit sit deschidit ferestrele i s ducit de-acolo
(ablaua, pricinit a ritului Intreg, i sit aprindit titmiie i
srnirnit spre a curitta aerul i a isipi miasma aceea urItit.
Jar dupit cc suitanul ingretoat trase oleacit de aer curat
in piept i IzbutI sit gritiascit, strigit
Da cc ritu ic-am fitcut Cu soi1or voastre, o, copili
mci. dc-I chinuie aa pe Un bittrIn si-i sapit groapa de
viu ? J-ceast.a-i o nelcgiuire neiertatit la Al]ah!
Si cci doi COCOflI, Sotii color care gittiserit tablalele,
ii iitsar nasul In jos i ritspunserit cit aceastai o treabit
care trece de Intelegerea br.
5i, estimp, coconul eel tInitr 5aterMohammad veni
sit-.i sitrute mIna pitrintelui situ, i II rugit sit-i uite silele
cc simtise, spre a nu so mai gIndi decIt la plitcerea pe
care avea s-o aibit dc-la cea do a treia tavit. Jar sultanul,
cInd auzi asa,. fu cuprins de o mInie i do o supitrre pInit
este poate, i strigiI
Au cc spui t.u, o, $aterMohammad? Si-ti bati Jo
de pitrintele titu bittrmn ? Eu acuma sit mit ating do bucatele
gittite de broascatestoasit, cind i edo gittite de nite
degete do femei smnt atita de greloase i alIta de Infrico
ittoar-e ? Vitd bine cit vati jurat tustrei sit facei sit so

263
verse I icrea din mine i s ma facei s-mi sorb moartea
dintr-o Inghiitu[il.
Ci COCOflU1 eel 1T1iC se arunc la picioarele printelui
sau i ii jur, pe viaa Jul i pe adevrul ccl sflnt al
credinei, c tablaua cea dc-a treia are s-1 fac si
uite necazurile, i c ci, Sater-Mohammad, se leag s
lnghit toate bucatele dac n-au s fie pe placul tatlui
sAu. i ii rug fierbinte i II Indernn i strui cu atita
cldur i cu atIta smerenie s-i fac hatIrul de a se uita
Ia tav, c regele, pIn la urrn, se ls Induplecat i-i

Mcu semn unuia dintre robi s ridice capacul do pe cea de a treia tabla, rostind Ins rugciunea: , M adIpostesc
Intru Allah ccl atoateocrotitorul !
Ci iact Ca, odat capacul ridicat, se revrs de pe
tablaua broatei o aroma Inchipuit din cole mai dulci
mirosne de buctrie, i-atIta de aleasa i-atita do placul
ptrunztoare Ca, tot atunci, se i deznodar bjerjle inimii
sultanului, i i so deschiser florile boogilor, si I se
Infiorar vInturtoarele nrilor, i i se Intoarse pofta do
mIncare cea do atIta vreme pierita, i so desehisera ochji,
i i se limpezi vederea. i ca trandafirul i so facu obrazul,
i hodinit icoana hpu1ui. $[ se }7Oifli S rnnInce
fr de rgaz, vreme de un ceas. Dup care, bu dintr-un
sorbet minunat Cu IflOSC Sl cu lngheat nrunita, i, de
picere, rIgli do cIteva mi ni5te rigiieli porni..te din afundul
pIntecelul stu rnultumit. i, simtindu-se pln peste
poate de VOIOS i de Indestulat, Ii multumi Atoateimpri
torului pentru claruiil.e sale, zicmnd ,,Al Gamdu. Iillah !
i flu mai ti.a curn s-i mrturiseasc fiului su ccl
mic rnUlluflllrCa CC() avea do Ia bucatele gtite do broasca
estoasa, so1ia acestui.a. lar SateriViohammad primi lau
dde sfios, spre a nui Lace pizmai pe Jiai,ii liii 5i a-
stIrni lmpotriv-i. i Ii spuse taUilui su
Aceasta, o, iat al nwu, flu este dccii o parte din
harurile sotJei nie ! Ci. cu voja Jul Allah, are s vin
o zi cind sot.iei mele ate s-i fie dat si rneiite s rnai
bine firitieIile tale
Si ii tug. de vrerne cc era multurniL s ingadme ca

pespurnnd:
vutor nurnai broasca-testoas si aib grija de ai pre gU tvile cu bucate, in fiecare zi. Jar sultanul primi,
- Din toata inirna rnea piin1easct i plin de dragoste,
o, copilul meu!
i, Cu mIncrurile acelea, se Intrema iarsi pe deplin.
Jar ochii 1 se zviduir i ci.
Si, spre a sarbtori vindecarea sa i Intoarcerea vede
ru. suitanul deto 0 petrecere mare Ia sarai, Cu un OSp
falnic, Ia care ii pofti pe cci trei fii ai si cu sotifle
loi. Jar dornnitele se gtir cit putur mai bine, ca s se
atak dinaintea suitanului Intrun chip care s fac fala
soLHor si s Ic lumineze obrazul dinaintea printelui br.
Jar broasca-testoas se gti i ca spre a-i lumina obrazul
S0tU1L11 ci In fata lumii, cu frurnuseea podoabelor i
Cu hainele-i zarife. i, dup cc fu dichisit Intocmai procurn
viojse, o trirnise pe slujnica ci de cre.dint la cumnat
tsa cea mare SC) roage si imprumute, ci, bro
estoase, gisca cea mai mare pe care o avea In poiat,
intiucIt doica. eu, broasca, s1 se duc la sarai cl.are PC
acea pasie bun do clrit. Ci domnit.a ii dete rspuns,
pila mijiocirea limhii slujnicei, Ca dac ea, domnita, ar
avea o gIsc atIta de fiumoas, s-ar folosi ea iflSi de
o asemenea pasie. lar broasca, la rspunsul acesta, Sc
puvah pe spate dc ris, i 0 trimise pe slujnic Ia cea de
a doua domnit, Cu saicina do ai ceic, rlumai ca Impru
mut pc-U zi, tapul ccl mai mare pe care Ii avea. Ci slujnica
so Intoarse la stpiruii-sa aducIndu-i pe Iimb un
ref uz Insotit do vorbe amare i de cleveteli neplcuLe.
Si broasca se stIlci si se cutremur de ris. i fu pIn
peste pcalc de Inveseiit i do bucurati.

267
Si, cind veni ceasul petrecerii, i cInd femeile sult.anului
se rInduir frurnos, sub porunca stpInei br, di.na
intea uii celei marl dc Ia harem, spre a le Intimpina
PC edo trei soii ale flilor regelui, vzur deodat un nor
do pubbere cc se apropia cu mare repeziciune. 5i, din
mijiocul acelui nor, se ivi In curincl 0 gise urieeasc
cc zbura la fata pmintului, cu picioarcle zvlcnind, cu
iItul mntins i cu aripile zbtute, i ducI.nd-o cocolat
amarnic in spinare-i, i Cu faa rvitt de spaimI, pe
cea dintIi domnita. 5i, numaidecIt dupir ca, clare pe
un ap cc behia i zvIrlea din copite, inglat i colbuit
toata, se lvi i cea dca doua domni.
5i, Ia priveIitea aceen, i sultanui i soia sa rmaser
pin peste poate de Irnbufnai, i so fcur vineti Ia
chip, de ruine i do suprare. Jar suitanul izbucni Im
potriva br In boscorodeli i In mustrri, spunIndule
IacitiI-vii ci flu sInteti multumite de a-mi fi vroit
moartea prin grea1 i otrvire, mai vrcti s ma faceti
i do rIsul iumii, i si ne umiliti i s no necinstiti pe
tot.i In ochii noroclului
lar sultana, i ea, Ic prirni cu nite vorbe scor1oasc i
Cu nite ochi poncLi. 51 flu se tie cc s-ar 11 IntIniplat,
do nii s-ar fi. dat de veste chiar atunci do apropierea
alaiului celei dc-a treia domnite. lar inima suitanului si
a sotiei sale so urnplur de spaim; IntrucIt Ii ziceau:
,,Dac aa a fost alaiul celor dou domnite dintli, care-s
de spia noastr de fpturi omeneti, cum are s fie alaiul
celei dc-a treia, care-i din neamul broatelor-testoase ?
5i chemar Intr-ajutor numele lui Allah, zicInd: ,,Nu este
ajuter i mIntui.re decIt Intru Allah, carele este mare i
puternic ! 5i ateptar npasta, tinIndu-si rsuflarea.
CInd povestea ijunse aM, $cherczada v.zu ZOrH mijind ?,
S iI.()asa. t.acU.
Ci Intr-a opt sute optzeci .i opta noapte

Urmi:

$1 iaciti ci ceata cebr dintli vestitorl se lvi pe mel


dan, dind 4e tire sosirea sotiei coconulul 5ater-Mobam-
mad. 51 IndatA se ci vizuri patru saM frumol, ImbricaU
at atlazuri i cii nicte mantil strilucite cii minecile fluturind,
care veneau, cii nite vergele hungi In mini,
striglnd:
Facej4 bc fetel de regi!
51 palanchlnul, acoperit cii stole scumpe l frumos
coborate, se lvi purtat pe umeri de nite arapi tuclurit
i veni de se opri In Josul sciril de la Intrare. 51 cobori
din el o domnfll Inveqmlntati In strihucire ql In frumu-.
5*, pe care nimeni nu o cunotea. 51, cum se aeptau
si vadi coborind tot aa qi broasca-4estoasi, crezuri ci
domnita aceea era Insotitoarea broael. Da dad o vizuri

ciMohammad,
sule numal ea scare, ci cis-o
pahancbiIntimpine
nul se Indepirteazicii, furl cam nevol $ i si cunoasci
toate cinstirlie datorate
I n ea pe sot l a l t d 5at e r
clnului el ci cii toati dragostea cuveniti. lar Inline sulta-.
nulul se umfil de drag ha vederea fnumusel, a gingiIet
aelIscusceleintei,mel
a purtirminunte.
li el abese ci a farmeculul a tot ce se revirsa din a, plmi ci din pal on din iniccirile
51, Intnuclt venise coastal de-e se aceza ha ospi suItenulIlpoftipefillsil
lpesoffflefIUorsilsilaboc
Imprejunul liii el al sultanel. 51 Incepu masa.
Or, felub eel dintli de bucate aduse pe tablale fu,
precum ate datlna, o tafl mare de orez flert In unt.
Cl, phil a avea vreme careva si Ia o Inghi$lturi, domnhla
cea frumoasi apuci tan c cl-o turni pe toati In cap.
51, tot atunci, toate boabele de ott a prescblmbani In
mirginltare, care a revirsani dee hunguh phetelor domlea
nitci. i so irnpi.tiai irnpiejurul ci, i czw pe podea
Cu un zurui.t vjit.
$i, p)fla s apuce CCI do fat s se dczmetieeasc din
uluiala br dinairitca un.ei minuni atita de strlucite, d.om
nia lu un castron male, pUn Cu nite ciorb verde i
gias do mulukhia. si io turnl dca valma pe cap.
cjorba cea verde so preschimb pe dati Intr-un. potop
de smaralde Cu con mai frumoas. api, cc se revrsari
doa lungul pletelor 5i al hainelor ci, i ajunser do se
Iniprtiar im prcjurui, Ingemamndui culorile ]or f
moaso cu albeala i oprih1nit a miigiiitaio]or do PC pod.ca.
lIli piiVoIi$tca aceloi IflifiUfli U ului pm peste poate
pe sultan i 1)0 musafirii sii. Lii- siujnicole Sc repozir
s aducI In masi alto tablalo Cu oroz 5i Cu ciolba do
mu] ukh in. bar cclelal.te dou domni e, ingilbenind dca
bin elea do pizma, flu vioiii s rmini cumva aLIta do
sterso sub izbInd.a (uninatCi lot, i apucar i do Ia rIn
dule faijuriurije CU bucuto. mi con mai mare apuc
tava cc n-ox. pe emd con doa doua lull castionul CU
con verzuio. 51 i 10 tuinala f locate ie cap. lar orezul
rmasu orez In pau1 uncia, SI mncepu s so scuig gretos
pe capul Pe euro ii ingl Cu unt. Jar ciorba cea verde
rmas ciurba, i Se scuise DC pruI Si PC fata i pe hainele
ceici dca doua, invMuindo pe toal Intro n
ial voido, ea-ntro oem-a dc vac, sciiboas i elcioasa
pina pesle poette.
mi sultan ul. In p1-i ve1itea aceea, imase Ingreoat
pIn poste mwginiic ingreoslrii, i ip Ja cole dou
flUlOti mai mai-i ale sale s se scoale de acobo i S iaS
din sai. depeu.to do uchii lui. 5i le dote de Inteles Ca
nu mcii vruia s Ic vada de-aci Inainl:e, n.ici macar s
nu be miii simt mii.-oasma. Jar ole se scular, pe elipa
pe data, i plecara din faa lui, cu sot,ii br, ruin.ate, umi
hte i siloase. Sia tIta Cu ole
Ci in cc o privete pe domnIta con rninnat i pe
beizadea $aterTVboharnmad, sot ul ci, apoi acetia ramasera

270
numai ei in sa1 cu sullanul. care i siut i 11 strInse
Ia piept cu bucujic, i Ic spuse
Nurnal VOL smntel.i COl1i mci
$i doil s-i Scric pe data scaunul de domnie pe nu1TIC1C
fiUlui SaU ccl mic, $i porunci S SC adune to Cmir.ii
i tot.i vizirli, sense de fat Cu ci scaunul de domnie
PC capul lul SaterMohammad. en llisat si ca motenire,
singur ci, fr ceilalti utrnai al suttanulul. i Ic spuse
celor doi
Voiesc ca de aici Inainte s Iocui.i cu mine. in pala
intruelt fi de vol a muni fir doar i poae.
lar ci rspunsei:
A asculta Insearnn a ne supune ! Jar donin.a ta
cste asupra capului i asupra ochiloi fl()5tri
Jar domnia cea nzdravana. ca nu care cumva si
fie ispitit asi mai lua vreodata chipul de bioasctes
toas, care ar fi putut s ite vreo tulbuinre neplcut
bttrInului sultan, dete porunc slujnicei sale sli aduc
PC data carapacea pe care o lasase acasa. Si cInd avu
carapacea In mIinile sate, o arse i o fcu cenu. i
de-atunci rmase pe totdeauna sub chipul de dornni.
i siav lui Allah, carele a druito cu un tiup fir de
cusui, minune a ochilor!
lar AtoateIrnpi4itorui ii copeni rnai departe Cu milele
sale, i ie duui o puzclerie de copu. Si trtirLi multumiti
i infiori toil.
lar cILua vazu c. regli 0 aS(Ul t ii u (ar pta.
(ce, niai spuse, Iii flonptca a(eei, p0V((.Cfl CU

F/\JA NEUUfAtOR UI JI 1) I IiOi\ BI i)1 N A UT

Mi s-a povestit, printre cite ml s-au povestit, ca era


odat In cetatea Cairo un negutor de boabe de nut,
cinstit i preuit de toti, pe care Atoate-dttoru1 II dru271
ise at trei fete i alt nirnica sA4 duc stirpea mat departe.
$i, Scar cit 1ndeobte fetele flu aduc cu ele vreo binecuvhztare,
nogulittorul de nAtaL primise cu Impitcare darul
Zitmislltorului situ; si 1i lubea fetele cu o Iubhe mare.
$i-.apol, fetele erau ca nite lune, tar cea mai micA Ic
intrecea pe cele douA surori ale ei, i Ia fruniuse$e, ci Ia
farmeci 1 Ia gingAie, ,i Ia cumhfleflie, 0 Ia desteptitdune,
0 Ia desAvirsiri. tar pe micn4a aceea o chenia
Zeina.
Or, In fiecare dlminea(A, cele trei fete se duceau Ia o
metenA care le Invitta meteugul cusutului de horbote
pe mittitsuri ci pe catifeluri. CAd vlnzAlorul de nAut, pitrintele
br, omul acela de treabit, doris. ca fetele lul sit aIM
o crectere aleasit, aa ca ursita sit paulA sit sonatA In
calea mAritbului 1cr niscaiva feciori de negustori marl,
0 nu niqte Ill de precupeti de rind ca ci.
5i, in fiecare diminea4A, cind se duceau In mestera
icr de horbote, fetele treceau pe sub fereastra fiulul sultanulul,
cu mijloctil br mlAdiu, cu infAticarea icr de domni%e,
ci cu cele ease perechi de ochi babionlci ce ritzbAteau In
teatit frumusetea pit iamacul ce-i purtau peste obraz.
tar fiul sultanuiui, In fiecare dimineafit, clnd Ic vodea
cit yin, be striga de Ia fereastnit, cia un gIns alflAtor:
Saiamaieikum asupra Melon precupe$uiui de boabe
de nitut! Salamaieikuni asupra cebor trei slove drepte ale
alfabetulul!
Ian cea mai mare .i cea mai mijlocie nAspundeau totdeauna
eta un zinibet uor din odd, Ia urarea flulul sultanului;
cea mat micA insit flu rAspundea deboc, ci 1$ vedea
de drumul ci, fitrit ca mAcar sA-$ ridice capuL Da dacit
flub sullanuiui stitrula, ocrind de pita veti despre boabele
de Mitt, ,i despre preui pe plait si boabeior de Mut
ci despre vinzarea boabeior de Mitt, $ despre cit de bune
nu cit de rele sint boabebe de Mitt, $ despre sitnittatea
neguittorului de boabe de nitut, atunci fata en mlclj
numai ea, rspundea, fr ca barerni s e osteneasc
ai arunca o pLivire ahzadelei
I)a ce-i Intre boabele de nut i tine, o, fa1 de
nut?
Si tustrele pu.fneau in rIs i-si vedeau de drumul br.
Oi, flu! sultanului, care era indigostit cu patim de
futa cea rna -mica a neguatoruiui de boahe de nut,
micua Zeina, flu mai contenea s se amrasc cle batjocura,
dc .nepsarea i de nezorul la dorurile lui. i,
flt1-() Z, cind fata ii risese de el rnai tare ca de obi
cci, In rspunsul la Intrebrlle lui, vzu c nu are s dobindeasc
nimica dc Ia ca cu vorbe dulci, i hotrI s-i
p1 teasc urn ilindo i pedepsifldO.
cum era fiu de sultan i avea putere deplin
asupra sufletelot, porunci s vin la ci negutorul dc
boabe de nut .i ii spuse
Eti chiar tatM celor trel fete ?
lai precupeu1, trornurmnd, rspunse
I)a, pe Allah ! ya sidi.
bar fiul sultanulul ii spus
Pi, bre omule, vreau ca rnIi.ne, la ceasul dc rugciufle,
s te intorc aici, din.aintea mea, irnbrcat i gol
tolodata, rIzind i plingInd in aceeai clipit, i clare
in vreme cc ai s mergi pe p.icioarele tale. 51 dac, spre
nenorocul tu, ai s-mi vii aa cum eti, fr a-mi mulurni
cererile, on dac ai s ma muiurneti cu una, cia
nu ai s ie indeplineti i pe celelalte dou, pleirea ta va
fi fr izbav, jar capul tu are s-ti zboare dc pe grumazi

5i bietul precupe de boabe de nut saruta prnIntui,


i plec gIndind : ,,Aceasta, cu adevrat, esbe o treab pmna
peste poate! bar pieirea mea este fara de izbav, hotrIt !
5i, galben dc-a binel:ea la chip, ajunse is fetele sale,
cu burdihanul pIntecelui intors pe. dos i cu nasul alun
git pin Ia picloare.
273
tar feLele II vzwA ingrijorwea i necazuL hit usa
mat mid, tinerica Zeina, 11 lntreb:
Peatru ce, 0, pArinte ad meu. te vM atitat de gal-
ben lit chip, tar ]urnea s-a inncgural. dkudntea .teet
tale?
Siel rilapunac:
0, taut met, am In ]tiLmtruriIe flinici rnele a .ntipastA,
latin piept o apAsare!
larealizise:
Povesteite-mi nApasta, o, tuba, inLruclt poate c
soarta arc a curme apAsatta $ ate a-tt wjureze pieptuL
Clad paveclea ujunw aid, ctierexuda v;zu nrii adlw1
sfloasiL tun.

Ci lair-a opt sute optzeci i noua noapie

..jxute cA soarta are d ctwme apsarea $ are saMt4i


uireze pleptuL.
hit eL H povesti tot necanil, de Ia Inceput pinA La

sfkU, Cind
fArA a uitauzi
a nici un povestea
and.nunt, Ci au estnecazului
e de nicI a trebuintatAlui
lil sA4 mai epunem 1 no! I n
slu, ci cind In
cA o dat a .
tWine
elese pricin&a sapArvia.Arli, aPcsehimirmA
brl lit chipse$ a apsAr L i di n pi e ptu t l u
Intoarse Inspile .1 $11 spuse:
t , se por n i pe- u n na, da i m na de er a a
MadarrrnmaiaUtaera,o,talcAalmeu? PeAflahi
atuncea Lii NrA de pis ci NrA de grijA, 0 flne-te de povelele
inele In necazat cesta! i are si-i vie rindul. i
flulut sultanulul, nin4curA Ala, sA-i mute degetele $
sA crape de ciuclA. IacA-aa!
i chibz J U L1], i zise
in c& .pi5vc:e porunca dintii, flu ai decit s i
cIu;c Ia ve.cir)ul n.ostru pescai-1, i s-4 rogi. si vind
on riavod dcal Iui. i smi aduci nvodul ac&a, i a
-l,i Sac manlie pe care s1 1i() pui pe h-up, dup cc
:-,fl--1] Jepezi bate hainele. i, in lelul acesla, ai s iii i
gol i imbi-eat totodata. Jar in ce privete cea dca doua
pwu.nc.i, no ai deit. Lltunei cind ai s te du.ci la p.alatul
uItanuhi, si ii cu tine o ceapI. i s ic treci cu ca Ia
(khi, mea cliii prag. i ai st Si plingi i ai s rizi in
C&(.1.i eipit. Si, iniiun sfii-iI, In cc privcte cea d
1.reia paunei, dute, 0, taic a) meu, Ia Veciflul nostru
i1-lflaluI i, )oaga1 si den imprumut mInzul Iui
inagni mint afiul accst.a. i .s ici nagaruu) cu tine i,
cInd ai si ajungi ia fiol sult.emului, neisprvitu]. acel.a, s
nCa1eCi pe nigru i, Intiuct picioareie tale an s ating
pammtul. ) Sfl IYi(J?I totodata C picioniele tak, pe .iisur
re igiusul re s nwaig sub line. i, In kelul acesta,
LU sa I ii i caIfliQ 1 C JOS totodata ! 5iaeeaslai pova
ryiea ! Ci Ai]ih (-l( U(1. nuii putrini, i singur el esle
i.nieIe.pt.
CinJ InzIi1niiJ i-n boabe de nut, 12l niintoasci
:-(nfia, nazi vubeIe aceha ale Jetci sale. o -i;ui pe iaI.
rtre ochi i ii spuse
(.), fiirii a tin lui tu si a mamei tale, o, Zeina, c.Ine
uduce pe ume feie ca tine, acela flu miii moare ! Siav
./ce1uia carce a pus iii.ila deieptc-iune .i. itIta mint-c
In ap
5i, pe cJipI pe da1t, lumen 5 se insenin clinaintea
xhu]or, gi-ijUe sc spulberar din inimt, i. pH-ptul I se
umiJa. 5i niInc nleac, ii bu. un ulcior de upi, i se
duesii fac trcl. cei invtase flic-sa.
Sia dma zi, rind totul fu gata, cum ti-ebuia, negu
torui de habc de nut se duse Ia palat. i intr la fiul
suItanuu5, cu rhino] i cu infi.area cerute, imbrcat
-5 g-1 tolodc.tu, :-jznd i plingInd intiaceeai c]ipit,

2Th
mergind pe jos i tot atunci clrind, pe cInd mgIruu1
speilat mncepise sA zbiere i s so vint:uie In mijiocul
saul dc primire.
La prive1it:ea aceea, fiul sultanulul se mInie i so
Irnbu[n pI:ni peste fire i, neputInd nicicurn s-1 pun
pe negutatotul dc nut s Indure pedeapsa cit care jI
probozise, dat fund ca omul indeplinise poruncile ce i
se dase, simti ca-i piesnete bica fierii din ficat. i se
jur In sI.nei Ca acum are s-i piteasc asupra chiar a
fetei, .l ca are s-o nimiceasc fr do scpare. i ii izgoni
pe negut.oruI dc boabe do nut, i Incepu sA chibzuiasc
In cc Eel s-i Implinea.sc rutite asupra fetei. i-a$a
cuel!
Ci in ce o p.rivete pe ti.nerica de Zeina, cum era tare
mintoasa i u.m avea un ochi care vedea departe, jar
na.sui ci aduirneca mersul mntImplriior, Ii earn dete prin
gind, din felul cum taic-su Ii zugrvise starea do furie
a .fiului sulta.nuiui, ca afurisitul do bi.at are s se ia dc
ca Intrun chip primejdios. i Ii zise ,,Pin a se lua
ci dc noi, ia s no luam noi de ci ! i se scul In picloare
i so duse s caute un meter dc arme tare priceput in
meseria lui, ci Ii zise
Vreau smi mntocrnecti, o, taic al mIinilor dibac
o piatoc toat nurnai din otele, pe rntsura mea, i nicte
puipare i nite brtare i un coif tot din oiei. Dai nu
maideeIt en acoste lucruri. s fie fcute in aca fel ineft
Ia cea rnai uoari rnicare in meis i la cea mai uoar
atingere S scoata Un ziingt ascutit i un vuiet mnfri
coctor.
lar meSterUl rspunse ca ascult i cii se supune, i
flu zbovi mult pIn ce s-i faureasca 1.icruriie cerute,
Intocrnai aca precurn fuseser poruncite.
Or, cind so ls noaptea, tinerica Zeina se strvesti
cumplit IrnbrcIncl hainele do fier, i lu In buzunar o
pereche de loarfece c1 un brici do brbierit, i Insftc
27ff
n rnin o fuic ascuit, i pl.ec la palat, Intrairna
astf.el.
i, cmnd vzur de departe cum venea viteazul ace].a
nfiicotor, stiIjeru1 dc la poart i paicii palatuiui o
]uar Ia fuga In toate pri1e. i, Inluntrul saraiu1u
robii Inspi.mIntai de vuietul asurzitor pe care ii scoteaa
icluritele pri ale hainel.or de fier, i. de infiarea
crunt a celui ce Ic purta, i de poiui pe care ii rotca
pe sus, urmar pilda strjerului porii i a paicilor, i
(ktera zor s se piteasc fiecare cu burta lipit de pmIn
prin vreun ungher bine ferit. i, In 1eu1 acesta, fata
prccupetului de boabe de nut, neIntilnind nici o piedici
i nici cea mai uoar nzreai de Impotrivire, rzhtu
Mi dc suprare pini la odaia in care edea de ohic
iicheua accea de feci.or al sultanului.
lar fiul sultanului, cInd auzi tot zngnitul nprasnic,
i cind vzu c intr peste ci acela care II stirnea, N
cuprins, Ia vederea lui, de o spaim mare, i gIndea Ca are
ivindu-se vreun efrit rpitor dc su.flete. i ing
tibeni dc tot, ncepu s dirdlie i s clnne din din1i,
i se pi.bu.i pe podea, strigInd
0, preaputernicule efrit ripitor de suflete, cru4-m
i Allah are s te crute!
Ci fata Ii rspunse, luind un glas cun-iplit:
Leag-i c1eana i ficile, o, pu1amao, c de n
iti mnfi.g furca aceasta In ochi
Tar biatul, Infricoat, strinse din buze i din falci,
i flu cutez nici s mai scoat vreo vorb, nici s mai
faca vreo micare. Tar fata precupetului de boabe de
naut se duse la ci, pe cInd bietanul sta aa pe podea,
nemicat i pierit ; i, scoind foarfecele i briciul de
barbierit, ii rase jurntate de mustcioar i jumtate de
barb din partea stIng, jumtate de p4r din partea
dreaptil, i amIndou sprIncenele. Dup care, 11 mInji
pe fat cu baleg de mgar i-i bg o bucata In gura. i,
cind sfIri, pieci aa cum venise, frii a cuteza cineva si i

277
ItU!LL ifl caI(. Si so iflk)aiSe ii ck nici un nccaz acas.
undt s dczbiiea repede do hainele de sirniL i so
cuici .lInga surorile sale, c.i st datma u.n sonin. bitt
ma drni.nea1a.
Si. in ziua aceea. ca de object. CelO tici SLI1OIl, dup
cc so plar. i so pieplanata i so cIichisiri plecai(t
de-acas spre a so duce ia rnetcrtta lot initu ale ale
chndiselilor. $1. ca in toate dirninetile. tiecur pe sub
:fereastra fiuiui sultanului. Si Ii vzur curn sta, dup
;rkaravul lii, acolo la feroastr, ci cu fata ti cu capul infofolite
Intr-o basma, in aa chip c numai ochit i se
vodeaa. Si tustiele. altrninti&ea de curn le era felut obi
nuit doa so purta fat do ci, so uitari la hut sulianului
cu etiruinti i Cu .m.arghioleli. Tat Ii ul sull.anulii Ii
,Nu tiu. da socot a Sc cam dau pe brazd ! Poate
Ca. (Ittorita hasmalei care imi invluie capul i 14a. so
face di ochii mi so arat trial iiumoi ! 5i stiigi lnspre

(-(ci. voi cole trei litere drepte ale alIabetului, t),


pinandre ale inirnii mole, salamaleikum asupra voasti
tustte.1.o ! Ce v mai :1ac boabele de nail in dminoata
aoeasa ?
Ear cea mai mica clintre cek tici SLILOLL tinerica Zeina,
:slL capul spre el i ii rspunse pentru SLuOrile ci
F-Tel. uallah ! Si asupra ta s lie salamalekul. n
chip inftfolit ! Ceti rnai fac in dimineata accasta paitca
sIn. a bLbii i musttiic, i ceti mai lace jumatalea
cea dreapt a capuiui, i ce-ti mal fac spiincenele. si
ri-a host pe gust balcga do mgar. o, drguiute? Deic
AtIah s ai o mist uiie picut la inima ta
5:i dup cc gri acestea. o lu itt fugi irripreuna cu
suzorlic sale. chicotind de rIs i fcInd din depttarc Inspre
fiul sutLanulni ntte semne do w.flerriea i do b.atlocor.
Si-nsa
$. cind auZi si VaZU toato astea. foil SLthaflUUi pricepu.
fit d.c vreo in.doiahi. ci efritul do cu noa.pto ni fusese
aitul decit lata precupeu1ui de boabe de nut.. i, min
peste nsu. simlea curn 1ieiea din beica Iui i se SU2C
Ia nas, ci se urui cii on are siii vie de hae fetieane.
on moare. i, ticluind un gInd, atept un rstirnp e
siii creasc Ia Inc baiba, m.ustii,ile spnincenele i pru.
i-apoi porunci sii vie dinainte-i precupeu1 de boabc dL
niiut, tatii potnivnicei CCa tiflQ1(? ; i pre.cupeui ii zis
mergind inspie paatuI irnpii.iitesc : ,,Cine cUe, de date
aceasta, cc belea ma m.ai ateaptii din paitea puIama]t
aceea ? i ajunse cam nu pica inseninat dinaintea finIui
sul.tanului, care ii spuse
Ia ascu]tii, bre ! vrean sii niio dai de soie pe
ta, cea dca treiu, d.c care smnt i.ndigostit amarnic
dcal sii cutezi sii nu vici, nc siii zboare iipii1Sn
pe grumaz!
Tar precupeu1 de boabe du niut rispunsc
Nu stii inipotrivii nimica ! Ci fiul suita uui iu
tru Ingiiduiascii-mi numai un iiispas scurt cI vreme
ca sii ma duc sv Inti-eb i pe fala rnea. inamle d:2*i .
miirita!
Tar ci rispunse
Dute cj intreabo, cia sii ,tii bine cii, daci
viea, are sii gute ca c1 line rnoai-tea cea neagri
i niiuci.tul de precupe dc boahe do niiut se dmc
111 cii-sa cj- povesti cum st treaba, i spuse
0, fata mea, aeeasta-i o niipastA de ncabift.
Ci copilandra mncepu s ridii i1-i Z1SQ
Pc Allah ! o, taic, nui in treaba aceasta nici
fel d.c npast. i nici miicar mireasrnii do ncpastii. IntrucIt
ciisiitoria .aceasta este o binecuvintare pentru mine
i pentru tine, c pontru surorile mdc, ietee acestea.
Iai eu Irni dau Invoirea.
i precupel,ui dc boabe de niiut se d.use sii ducii rispurisul
fetci l.a. fiul sultanu.iui, care se infioni do bucini

27
i dc muiWirnire. i dete porunc s se fac fr de zbav
pregtirile dc nunt, care Ince.pur ru.maidecIt.
i-aa cu el!
Ci In ce 0 privete pe copilandr, apoi ea se cluse s
caute un cofetar .pr.icepit in meteugu1 de a face ppu
de zahr, i ii spuse
Vreau de Ia tine s-.mi f.aci o p.pu toat. d.c zahr,
care fie de mrimea mea, i s semene CU mine, .i s
.aib. culoarea mea, CU prul Mc:ut din fire de zahr, i
cu nite ochi.ori negri, i cu 0 guri i un nsuc drgla,
i cu nite sprncene lungi i sublirele, CU tot cc trebuie
peste tot.
i cofetarul, care avea nite dcgete foarte Indemina
twe, ii tictuL 0 pdpu pe inisura i pc asernnarea ci,
atIt dc bine iucrat Ca flUi lipse.a decit graiuI spie a ft
0 fiic dc-a lul Adam.
Or, cInd veni noaptea dc Impreunare a nunii, fata.
ajutat dc surorile ci, care ajunser domnitele sale d
faIt, Ii petrecu cmaa peste trupul ppuii, pe care o
culc pe pat, In locul ci, i cobori asuprai pologul pattiiui.
$i Ic date surorilor sale poveele de trebuin, i se
duse sa SC CUICC In odaie in dosul patului.
5i, cind veni ceasul de impreunare, cele dou fete,
surorile rnintoasei Zeina, ieir Imaintea sotului j fl
poftir in odaia dc nunt. i, dup ce ii fcur urritc
de cuviint i II didicir curn s Se poarte Cu sara iou,
adiiugar:
Este ginga, i Iio Incredintm ! Si-i drtgi1
i duke, i flu o s ai a te plInge de ca
Apoi Ii lu.ar rimas-bun dc la ci i II lsar singur in
odae.
$i fiul sultanului, aducindii aminte atunci toate
j:igniriie cite ii fcuse s le Indure fata precupeului dc
boabe dc nut, i toate mIni.ile strInse In ci impotriva ci
i toate umilintele Iui, i toate batjocurile cu care II napdise.
sc apropie dc capiTa pe care socotea ca e CUl
catA sub polog, qi care 11 atepta raembcatL 5110 trase
deodatA sabia cea mare din teacA, si-i rse o izbiturA
din toate puterile lui, de-l zburA capul fAcut tindirl In
toate pAriTa lar ima diatre buci 11 intrA In gura pe
care o $nea desehisi revArslnd un potop de sudalme asupra
celei cAspite. 51 sin4i gustul de zahir, 0 se rninunA
cii minunare mare, uj strigi: ,,Pe vla)a meal laciti a
dupi ce rn-a ficut, pe clnd era vie, si mmmc balega
amari a mgarior, mA face seuma, . cind a murit, si gust
dulceata cea mai aleasi a dm11 el.
51, Incredlr4at a retezase capul wwl fipturl atlta
de clulci, 14,1 lisA durerea si ributneascA, 0 vru sA-1
spintece pintecele cu sabia ce-i elujise a tindireascA
paptqa.
Cl deodati copilandra cea vie ie din ascunzAtoarea
eii,pe]a spate, ilapwA&mInAILsArutAspunIcdu-1:
Sinelertiin,iarADaharesAnelerte0ell
Lam fiul sult.anului 141 uitA toate necazurlie clnd vizz
zimbetul fetiranei cea duke pe care o jinduise atlta.
$i o lertA i-o lubi.
51 trAin In spomnicle, lisInd o puzdenie de urmal.
lar Seherezada, nezthnIndu-se deloc osterilti In noaptea uceea,
It mat povestl regelul Sahrlar povestea urmitoare, care-I pavestoa
Dexlcgiltorulut.

DJtZLFGA1ORUL

Se povestete ci trAin odati, In pnAvilia liii, din cetatea


Damascului, din tan 5amulul, un tint negtflAtcr
care era ca lana lb cea de a patrusprezecea noapte a
ei, atita de frurnos 1 atita de Ispititor theft nici una din-
tie cele cc tlrguiau In suk nu putea sA stole Impotniva
frumuselil liii minunate. Qel, Cu adevirat, flAciut era
251
o bucurie pentru ochiul care ii piivca, i o sind pentru
sufleLzi CC}Ui cei vedea. i. anu.me cZespre ci a :is
Stdpirt irni e suit an ul jru uuseii,
Jar in jdptura-i, parcd pidindclitd
De insuci Zidilorul Inniii, crei.
Sint toti dc fald, pentru cdi ziditd
Fdr prIhand i desarata.

Jnjdiarea-i (lulce- I i gin gad,


Pe cit ii este inima de crud
Jar ochiii lunqi, cu geand pdtiniatr,
StIrnesc rdzboi, zavistie i ciud
Acelora ce-ar vrea sd nu Ic pcse
Deutitea haruri i rnindreti alese.
i pun pojaruri, jinduri .i ro.ea l
in ininifle cele mci de qheotd.

(Jirlion.at e. pleleiccat ran


Ca SCOrpiOflUS ; mzjlocui .a11)?1e
Precu rn e ramul ar bore mi ban,
Ca ba;mbuSul, inlddiul pe.ste jire.

Rtnentocniies oiclztrdet coaptc,


Ce tremur, cincl calcdn mersui iia.
irecitin iuurtul crud al unul iaptc
lfl. .4U(liflU ?)1C IlilUl be(ium.

()i-, inru buni zi, i]cui edca, Ca dc ubicci, i


Icul prvHci sale, cu ochii lui man i negri i u ispita
chipuiui sliu, cincl iritr o jupini ca s fac. vreo tiru
iai. lar ci o intImpin Cu cinstire, i Sc porni. Intre ei
tocmeaia asupra vInzth-ii i cumpiii. Ci, peste o ciipit:,
jupin.ia, mrobit:a en tutu) dc fai-mcce)e iui, ii spuse
C), chip de 1unLi, am si via i muine si te V.t. i
sa iii .nu]t.u.ni!l d niine
$1 Ti LsA, dupit cc cwupAr natece, pltind fAn a Se
precupoli, td pLecA in calea 1.
$1, aa cum figadulse, vent tar hi pritvilie, a doba zi.
hi acelatsi coats. Da Ithea de minA o copilandril Cu mull
miii LinArii decIt ea, i nai drAghqA, 0 mat ispititoare.
.,d mat UpicloasA. br neguAtoru1 cei tinAr, clnd o vAzu
po floua veniti, flu mat ant ochl declt pentru a, ci flu
(imat IuA in seamA PC cea dintit, de parol nici nu o mat
vedea. [an aceasla. pinA La urmA, Li spuse:
0, clilp bthecuvifltat, pe Allah! flu ai ales rAu.
il. ducA net, am s slujesc de rnjlQCitOaLC inth Line qi
fetiscana aceasta, care este chiar fata men.
bar flAcAul spuse:
Binecuvintarea SC aflA In mlna ta, o, prealeasA
jupthitit! FbotArit, pe Prorocul! asupra [ui Lie rugActufiea
$ pacea ! dorul mat este pIaA peste peale pentru
copihindra aceasta, filca ta. Ci, vai! donl nit sate Im
plinit aievea, id, dad etau si judec din edo cc se vid,
fiica ta sate prea bogati pentru mine.
Ci a ate Impofrivi, spunind:
Pe Prorocul! o, fiul meLt, nu sate nimica! Intruck
avem si te iert.m de zestrea pe care sotul eale
dator s-o acne pe nuniele solid, ci luAm pe seama
noastrd [onto angaralek nuntii 0 toate chelbuielile. Aa
cA mi ai decit si Ia lnvoiqti, $ ai si dnbIndeti un culcu
bun, ci pline caldA, tm trup proaspilt $ bunAstare I
Intrucit. atwici clod dat de a LipturA atib de frumoasi
cat tine. o Tel aai cum sate, LAvA a-i mat core aitceva deck
sA so poarte cu vuirilcie Ia cccii cc cut, virtos, cltrz ,i In
delung.
far IlAcAul rispunse:
Nit tate nimica Impotrivit.
Ciad pnv&en aijunse aid, $nherexndn vfliu zoril iiiiJind t.
srtotis. ttt(

28*
Ci lntr-a opt sute nouzecea noapte

Urm

i, aco.lo (? bc, czura Ia invoi.aiI 111 toate piiviflt.eic,


i se hotri ca nun:ta sa se sarbtoieasca in ccl rnai scurt
ristirnp, irA do siujbe i fi de rnosahri, fr de me
terhanale, fr de dnuitoare i de cmntree, i fu do
prcumblri i aaiuri.
5i, la ziua hotritt, so tiirnise dupi cadiu i dupc mar
tori. 5i fL scris senetul, precurn Invai, Legea. jar mama,
dr fat Cu cadiul i cu martorii, II pofti pe flcu in wJaia
do nunt i II Is singur cu sofia sa, spunindu-1
Bucuraiv de norocul vostru, 0, copili rnei
51, In noaptea aceea, flu se mrai afIi in toata cetatea
Damaseului., din tara amu.lui, 0 pereche mai frumoasi
decit a odor doi tineri ImbriiaIi, care so potriveau
unul cu celaIt ca dou Jumatati dint.r-o migdal.
5i-a dana zi, dup o noapte petrecut In desftri,
mirebe so scuba i so cluse s-i fac splrile cele de datin
la ha:mmam. Dup oare se duse la prvlia Wi, ca
de obicei, i ezu acolo pmn Ia InthLderea sukului. bar
atunci. se scul i piec la casa lui cea nou, la nevast-sa.
5i intr ba harem, i so duse drept Ia odata de nuntt,
linde In ajun so dedulcise Cu atitea lucruri minunate. 5i
iact ca, sub poiogul patuiui, soti.a Iui, cu pletele desfcute,
dormea li.pit do un copilandru CU obrazul noadumbrit
do-un fir do par, care o str.ingea cu patimI
Ia piept.
La priveIitea aceea, lumea so innegur pe chipul
mirelui, care se bruluci afar din odaie spre a so duce
s-o caute pe soacr-sa i s-o adue s vad ceea ce era
de vazut. 5i chiar c dote do soacr-sa care sta In pragul
odii i care, eInd ii vzu gabben Ia chip i tare tu]burat,
ii zise
Ce al, o, fiul meu? Roagi-te Intru Prorocul!
Isv el rispwise:
Asupra lul tie rugiciunea 0 pacea! Ce e asta, o,
maici? Ce este ceea ce vid eu .pe pat? MA adApostesc
Intru Allah Impotriva viclenlilor Celul bitut cu pietre?
i scuipi niprasnic pe jos, ca asupra cuiva ce-ar fi
fast is picionrele sale. Isv soacra spuse:
Si pentiru ce, a, fiul meu, toati mini.a aceasta i
toati tulburarea aceasta? Oare din .pricinl ci so$la ta
oste cu altcineva? Ci, pe vredniclile Prarocuhii! au lu
socof i ci poato ci,neva si se hrAneascA cii vAzduhul wemurior?
5i soco4i ci 41-am dat-o pe fats mea de so4ie,
fin a4i care mimics & zestre i de diaLS, iar hi acuma
si te-apuci si-i cathdei purtavea 0 si-i strici toanele?
Da asia-i un naz mare din partea ta, fiul meu! Intrucit
mat degrabi or trebui 81-41 spui ci doul femei ca noi
flu ar fl Izblndit 81-i trAiasci zilele dad mu ar fi fast
slobode si fad ce vor ! Acuma pricepi?
las mirele, bulmicit de toate cite auzea, mu izbutl decit
si Ingalme:
Mi adlpostesc Intru Allah! El este Atotmiloslrdnioul!
lar soacra urmi:
Ce, tot te mai p]ingi? PAl, copile al meu, dad
felul nostru de-a trSi mu ip ate pa plac, mu ai deck si
neaniiditlliskttdelatespete]e!
La vorbele acestea, tinerelul, phil pate mAsunl de
mlniois, strigi, In aa tel ca 81 tie auzit l de mamA 0 de

Mi despAr4esc de ea! pa Allah ql pa Prorocul!


ml despAr$esc!
Si, tot atiunci, de sub polog, ttnilra nevasti se ridici
trosnindu-1 oasele ci, auzind rostirea despi4eniei, 11
trase degrabi iaqmacul peste faA, ca 81 mu mat stea desveJiti
dinaintea aceluta care de ad lmcclo mu mat era pentrueadecltunstnliin.
$i,odatlcua,ieidesubpolog
285
ft fiptura cu care uezusc imbz4titl atita de drigistos. Or,
Mptura aceca, care do deparle semina cii in blietandnu
lAM barbi, era, numal vizindu-i valid piniiul desfAurat
deodati, del ajungea pinil Ia gkzne, era o coplil.
i, po cind bietul tinerel ala in4epenlt de ululalA, dci
martori, pe care soacra ii ascunase In clnsul amei perdele,
so ivinl 0-i spusenA:
Am auzit rotirea dc deapalflinie 5 adeverhn ci
te-ai despiflit de aoa ta!
Ear mama lispuse, rlzln.d:
Eli, tiul meu, nu4i mid rintie deeR si pled! i,
ca si au to duel cii o pirere greitl, aDA ci letirana de
colea, i care era ouleali cii soija ta, ale Lata ma ceo
mail micA. lair ceca ce ad gindit ti esle un pleat pe sulktul
tilu ! Da si mail $51 ci sotia Ia a lost msd hiLlS minitati
cu un Unerel careS era drag i care a avea i a dragi.
Cl, lntr-o zi, s-au certat, 4 In lolul dihoniel, ginerele
mat i-a spus Mel mele: MA despir4esc de trel oriP
i tu tii ci acesta-4 jurimintul de despArjenie cel mal
greuice1mai stint laracela carel-.arostitnupoatesi
so mid Insoare cu sc4la Jul de pini ad, theA i-ar vail
chelul Intr-o zi, decit dad so4ia Iii nu leagi alt mlniU
cii alt birbat, care, Ia rlndu-l, a-o lase i a $1-qa ci
avoam trcbuii4A de an deziegitor, liii meu. $1 I-am chutat
multi vreme pe deziegitorul acela, tiArA a-] gsi. $1, pIni
Ia irmA, am dat de tine. $1 am priceput, de cum ta-am
vizut, ci ad si Ill tin deziegitor desAvlrit. $1 te-am ala
$1 s-a petrecut asea ce s-a petrecut Uassalm!
$1, at asta, fl Impinse atari din nsA, ql incite poarta,
In vieme ce sotul dint!], de fati cii tot ace]a.i cadlu l
ci tot aceiai martorl, scrise a) dni)ea senet dc cisAtonle
cii so4ia Jul dintli.
$I-aceasta-I, o, preaferkitule rege, poveatce Deatiegtoraaml.
Cl ca-I departe do-a 1 Ja Id do desfAtSIIonrc ra ponbea eli..
petentel & agO.
PC DVIt$ThA CAPET&N(W liE AUCT

r& odizoarI Is Cairo un kurd, venit In Egipt pa


vremea dc1ei regetul eel atotbiruitor Saladin aibA-l
Allah .ti.tru mikmlrdjlle sale! i kurdul acela era in
Ins cumplit de votnie, cii nie inust4i marl 0 eu o barbi
&-i ajungea phil Ia oeM. i cu nlte sprlncene de-i cA
deau paste ochi, cu nste smocurl de par del iqeau
din nas din urecbL Tar chipu4 era atita de amarnic,
tacit ajunse repede cipetenie de agii. Tar pulamakie din
mahala numal cit ce-i vedeau di departe 0 o 0 luau la
fugi slthozindu-qi picinarek in vint, mal sprtnteni dccli
dacA at ft ant icindu-se vroo gull, Tar mamele Li aperiau
copill spunindu-le cil au si-I cheme pe kurd. atuncea
clad ace$ia ma emu cuminhi. mit-un ouvint, era spaima
mahalaiei 0 a cetitit
Or, lntr-o bunA 4 dpitanul simli cizm 11 apasA singsnit.atea
i e gindi ci tare b.Lne an fi, sears. clad se Intoarce
acasi, si giseasci i ci nie carrie proaspiti
buM de hat l.a gun. Drept aceea, se duse 1 caute a
peiltoate I4 siR:
Vreau si-mi Iau female. Da am pA4lt rnultc
itiu cite belele aduc lndeobfle fenielle cu ele. rept accea,
Intnuelt doresc si am cit mat putine incurcilturi cii paUn$i1,
vreau si-mi glseti a fati fecloari cute si nu se
II depirtat vreodati de poalele maid-si, i care ail lie
gata a till ci mine Intr-o casA care-i alciltuiti nuinai
dintr-o odaie. $1 pun Invoiala cia niciodati si nu lad
din casa din odaia aceea. $i Ia vezi dad pnji on duel
rita pc4I so. gi1seti o atare fati
Tar pitoarea rispunse:
Pot! Slpuneiosarvuna!
Tar clpltanul de agle ii deie un dinar drepi arvunil,
ci pkci in catea Liii. Tar pe;itoarea se scull In picioare
pont so. caute fate cu pnicina. $i du$ mat multe zile
de chutini 1 de umblete. de Intrebinl 1 tie nAsptmsunl,

287
gsi pin Ia urrn o fat ce so mnvwa s treuasca cu kurduL
fr S iaSa vreodata din casa aictuit nurnai dintr-o
odaie. i peitoarea sc duse s-i dea de tire cpeteniei
de agii despre.izbInd..a strdariiilor ci, i ii spuse:
Cea pe care U-am g:sit-o este o fa fecoar ca
nu sa dezlipit vreodat. dc ling nlaicsa i care mi
spus, cind iam artat clorinta ta : ,Ori ca am s triesc
Cu capetenia cea viteaz, on c st.au. aici IncUiat CU
maicmea, tot aiai !
Tar kurdul fu rnuiuimt fuaite dc i-uispuns i o intrcb
pe petitoare
$i curn est.e fata
Ea rspunse
Este gras i durdlie i a)b
El spuse
A.a-mi place
si-a c, IntrucIt i tat.I. id C se in.voi.a, i mama fetci
SC IfiVola, i fata se I.nvoia, i kurdul se Invoia, nunta fu
strhitonit fLir de zbaWt Jar kurdul, taic aI acelor
mustti vajnic.e, 0 aduse pc fata aceea gias i durdulic
i alb In casa lui alctuit numai dintro odaie, i se
incuie acolo cu ea i cu ursita sa i numai unul Allah
tie cc s-a petrecut n noaptea aceea. i, a doua zi, piecInd
s-i vad de treburile dc la agie, kurdul Ii zise: ,Mi-arn
interneiat norocul CU fata aceasta. Ian seara, mntorcindu-se
acas, ii ajunse nurnal o pnivire spre a-i da seama c
totul era bine orinduit In cas. i In fiecare zi Ii zicea:
,,tnc nu s--a nscut acela cruia si fie dat a-i bga
nasul In ciorba mea. Ian linitea-i era desvIrit, i tihna
deplina. i habar n-avea c, In pofida pricepenii Lu cea
mult, femeia-i iscusit din natere, i ca, daca-.i dorete
ceva, nirnica flu poate sa-i. steie In cale. i-avea s capote
i ci in cunInd Invitura aceasta.
Se afla, Intr-adevr, pe uii, chiar peste drum de
fereastra casei, un zalhanagiu. de canoe dc oaie. i mcelarul
acela avea un fiu, un pezevcnghi des4vIrit, care
din firea ui era plirt de via i de voioie, i care de
d.irnineaia pIn seara cinta necuinat, Cu un gas tare
frumos. Tar tInra sotie a kurchiui cpetenie dc agii fu
Inrobit de farme.cele i de glasul fiuiui mcelaru]iui, i se
petrecu intro ci coca ce se petrecu.

CInd povestea ijunsc aici, $eherczada vizu zoril mijind si,


sfioasa, t,aU.

Ci intr-a opt sute nouzeci i una noapte

5i jupInul kui.d se intuarse actas in ziua aceea mai


de.vreme ca de ob.icei, i bg cheia in broasc, spre a
descuia ua. lar sotia 1ui, care in dipa aceea so afla tocrnai
In dirdora bucuriel, auzi scirtlibi cheii, i ls toate
ca s sara drept In picioare. Si dete zor s-I ascund pe
drguul ci intr-un ungher al odii, pe dup frInghia pe
care atirnau toate hainele, si ale sotului i ale ci. Pe
urm Isi 1u izarul eel mare, ccl cu care so Invluia de
obicei, i coborl scrita s-i IntImpine pe brbatul su,
cpitanA1, care, urcnd scam pin la jumitate, apucase s
adulmece c so petrecea in casa lui ceva cc nu se petecea
do obicei. Si Ii zise neveste-si
Cei aid ? $i CC I ad cu izarul acesta ?
Tar ca rspu nse
Povestea Cu izarul acesta, o, stpine al meu, este o
poveste care, daca ar Li SCiiS cu acul PC coItu1 din Iuntru
al ochiuui, am sluji de Invatatura aceliia care ar
citi-o cu cinstire! Ci, rnai mlii, vino i stai colea pe divan,
ca s ti-o povestesc
Si ii trase Insprc divan, ii rug ad jos, i urm
astfel

19 Caitea celor 0 nile i una de nopi, vol. 12 28


Afl, dar. ci era in o.rasul Cairo u cipeten.ic dc agii,
om amarnic ii zuliar, care 0 veghea pe nevas1tsa fr
dc rgaz. $i. ca s ftc tncled in at dc ciedinl.a sa, o in
chisese Intro cas, cumu.i aerasta, care flu avea dc
nurrrtI o edaie. Ci, lfl pOIJdLi 1 U turur iscoclel ilor Jul. mule
iUiCa ii LrlCol.flora dn toat inima, i se impicna pe
coarnelt lul cele nesm.itoare cci fii.il until micc1ac vecin
a br, Jifli cc. IfltI() Zi, ntoicind usc wasii miii devre
ca de obicei. cipetenia de aiii mirosi ccva. Si, in
var, cInd ferneia 11 auzise Ia ui, declese 7.01 sa1 ascundi
pe d.tagutul ci. Icr pe bLirbatu-su II trscse pe on divm,
1nUOCRia precum fcui cu cu Une. $iatunci muarea ii
arunci pc CLt o basma pe care 0 avea In .mIn i U
strinse cu ca dc gIt din toate puterile, uite_aSa
Si. spunind acestea, ncvestica arunc izarul pe capul
kurdului. ii ii sttInsc pe dupa git, rIzlnd, i urmmndu-i
P()VeS11LCa asi c.I
$1 cind puiuI dc .leTh fu bine pins in ni.fiami i
cu capul i Cu gitul. iemoiuca strig la diguuI ci
ascu.ns pc dupa hainele soi,ului : ,I-Iei, dragufuic. lute.
aute ! fgi ! Tar macelarul ccl tinr dete zu sa iasi din
ascunzalo.area iuz s Se iepead pe sciuii. in ubii.
$iaceastai puvestea cu izatul pe carei tinearn In rn
ya sidi
$1, dupli. cc povcsti astfeI povestea aceasta i vzind
ei drguLlt c.i este de mult in. .afar d.c once primcjdic,
nevestica Isti izarul pe care II rsucise virtos imprejurul
gItuui souIui el kurdul. i se puse pc-un rIs dc se p.rvail
pc spate.
liar cpitanul kuoci scpI.nd in feiu.l a:oesta din sugiunare,
nu tiu dac se cade s rld ori s Se supe.re de
povestea si dc joaca sotiei 1u1. 5i-apoi kuic1 era i kurd
r.mlnea. Si drept aceea flu pricepu niciudata nirnic din
toata pCtania accea. Tar mustatile 5i srnoace]e.lui de par
flU SQ fe1i iflLlU fl1fllC. ii flThUI1 Ca Ufl Offi fericit, mu1-
urnit i indestu)at, lsInd mult prsi1 pe urma Iui..
tar eh.izada, in noaptea ecea, nal spuse ,i povesea :e
riucazi, LoreI o Infruntare intro a rinmia a trei in.i d so
ian sebite, ianune Intro un sot, an drigu si on hot.

(\Rt ESI CJD1 M\ I .M1\ I-?iNIMQk?

Se povestete cc eiau Ia Bagdad un vir i o var care


de cind crau copil so Indigiscr cu ) dragoste mareS
Jar prinii br ii meniser unul aituia, zicind totdeauna
.Cind so face mare Habib. av(m sci Insurm Cu H
biba ! i copili triser i crescuser Impreun, i odat
CU O crescuse i dragostea br. Ci, cind ajunser Ia vIrsta
se insoarc. ursita flu hotrI Insurtoarea br. IntrucIt
prinii, lovi (I do pi-va1itea vi-emilor, rrnser tare
inn total si mama Habibei se socotir norocoi
prim indu-.I cc so1 pentru f.ata br pe Un preacinstit eic,
unul dintre negustorii cei mai bogai din Bagdad, care
ceruse do SO1e.
$i, dup cc miitiu1 ei cu eicui fu hotrit in felul
acesta, tmnra Habiba vroi s-i vacl pe Habib pentru cea
din urma oara, i ii spUse plIngind
0, fiu ci unchiului meu, o, rnultiubitule, tu
ce sa IntImplat, i tii e prinIii mci rnau dat de so
unui eic pe caie nu 1am vzut mciodata i care nu rn
vzut niciodat. i iacta ca, prin csatoiia aceasta, sIn
tern prdati pe totdeau.na de iubirea noastr, o, verio
rul meu ! $i poate ca moartea noastra or ii mai de dent
clecIt viaia!
Jar Habib rpunse suspinInd:
0, multiubita mea verioar, amar-i soarta noas
ti-a, jar viafa noastr de-acuma inainte flu mci are nici
o insemnatate! Curn am mci putea noi, dcpar-te unul

29.
dft altu], si intl slm$im gustul vieW i si tie mal bucurim
de frutnuseWe pimlntuliil? Of! of 1 o, verloara ma,
rum avem si mal InklurAm noi povara ursitel noastre?
$1 se plinseri unul pe altul, de era si se topeasci de
durera Pe until veniri l4 desplrtiri, spunindu-le ci
mireasa este aeptati spre a 11 dual Ia casa soulul.
let dezn&IAjdutta Habiba Lu dual cu alaI Ia casa elculuL
$1, dupi slujbele cele inditinate, l dupi urlrile
l vorbele de binecuvlntare, nunta liii sfirlt, l toati
Iumea pled, IAalnd-o pe tlnAra mireasi Ia sotul ci.
Itu clnd veni i ceasul de impreunare, elcul intri In
odala de nunti i o vAn pe nevastl-sa rum plingea In
perne 0 rum pieptul I se zbltea pun de suspine. $1 gindi:
,,De bud seard, plinge i ca aa aim pling toate fete.le
rind se despl4esc de mama lot. Ci noroc ci flu $ine
pta mult, 1ndeobte. Cu un plc de ulel Izbuteti si-I dal
de bar phil 0 lacitului ccl mal ruginit, lar Cu dulceaj4
se domesticeac pitA I pull do lou! i se duse llngi taLl,
pe rind ea plingea, i Ii ziso:
Ya setti Habiba, o, lumini a sufletulul, pentru cc
fli prlpideti tu a frumuseWa ochilor? $1 ce durere-!
pe tine, de te face si ulti phil ci ci lingi tine se afli
cineva pe care flu 1-al cunoscut pitA acuma?
Ci fata, auzind glasul sotului ci, Lu cuprinsi de alt val
de lacrimi ci de suspine, i 1l cufundi capul l mai tare
in cipitlie. far eicul, cam incurcat, II spuse:
Ya setti Habiba, dad plingi dupi mama ta, din
pricini ci te-al despir4lt do ea, spune-mi ci nil duo
dupi ea pe datA!
let copila, drept once rispuns, scututi din cap intre
perne, plingind mai tare, 0 nimlc aitceva. far so$iil
zise:
Dad dupi tatil tlu, on dupi vrcuna dintre surorile
tale, on dupi dolca ta, cr1 dupi vreo dihanie dragi,
vreun coco, on vito pisidi, cr1 vreo gazell, pltngi Lu cu
at)tajale,spune-mIi,peAUah! plecsA-oaducI
Ci numal a rnicare tga.dnic din cap Intre perne ft
rspunsul. lar eicu1 cuget a clip, .i zise
Poate c plingi chiar dup casa pri;nilor ti, In
care ti-al petrecut pruncia i copilaria, a, Habiba ? Dac
dupi ea plIngi, spune-mi, i te iau de min i-aco1o te
duc!
lar copila, oleaca mai alinat do vorbele cele bune ale
souiuj. el, ridic un pie capul ; i ochii ei frumoi erau
plini de lacrirni, iar obrazul ci vrjltor era ca a flacr.
i rspunse, cu un glas t.remurind de plIns:
Ya sidi, flu dup mama mea plIng, nici dup tatl
meu, nici dup surorile mole, nici dup doica mea, nici
dup altele dragi mie! Te iog, dar, fierbinte, s n
ieri a-i dezvlui pricina lacrimiloi i a jalei mdc.
Tar eicul eel minunat, care veclea pentru mntlia oar
d.ezvelit obrazul sotiei sale, rmase tare tuihurat de frumusetea
sa, de vraja copilreasc cc se revrsa din toat
fptura ci i de dulceata graiului su. i ii zise
Ya setti Habiba, a, tu cea mal frumoas dintre fete
i cunun a icr, dac flu desprirea de ai ti i de casa
ta iti face jale, Insearnn ca-i alt pricin. i te rag s
mi-a spui, ca s-i caut leacul.
Tar ea rspunse
Fieti mil ! Iartm de a4i. spune
El gri:
- tnsamn atunci ci pricina flu-i alta decIt neplcerea
i sila ce ai fat de mine. Or, pe viata ta! dac
mi-al fi spus, prin mijiocirea mamei tale, c flu vroiai
s Lii sotia mea, eu hotrIt ci flu te-a fi suit sa intri
Impotriva voiei tale In casa mea!
i. ea spuse
Nu, pe Allah ! a, stpIne al meu, pricina chinul.uj
meu flu este nicidecum neplcerea on sila! Cum s am
simtaminteie acestea fat de cineva pe care nu 1-am vzut
niciodat? Ci se datoreaz cu totul altui lucru, pe care
n-a putea s ti-I dezvluiesc!

23
Ci el stru.i rnai departe, atita de dibaci i Cu atila
buntat.e, c fata, cu ochii in jos. sfiri cii a-i rnrtuii
dragostea ce-o avea pentru vrul ei. spunI rid
Pricina lacrirmior i a jaiei IT1CIC oslo 0 fiiptur1
drag. care a rimas acas. i anurne fiul unchiului meu,
COt CU (UC 11T1 croscut laolalta. CIrC rna inclragit 51 P
care Iam Indigit din pruncie ! Tar dragostea, 0. stpine
at rrnu. esle n buruian care ii are rdcinile infipte
Lii .ir1im. 5i. Ca S() smulgi. ar trebui si smulgi si inima
dati cii ea
La ckivihuuiua aceasta a soiei sale, eicu[ 1ts CapLili
jos. [ara a scoate () v()1ba. Si cuget in ceas de vrerne,
pe urmi s1t capul sii spuse fetei
0. stpina mea, legea lui Allah i a Profetului siu
asUprai lie rugaciunea i pacea ! Ii opre
drepicredincuos s dobindeasc cu sila fie ceo fi d
La un cireptcredincios. Jar dac bucaita de pline flu so
cadc a Ii ILlata CU s[ht dc la un dreptcredincios. cc va
fi cind esle voiba si riq)CaSCa iniina ? Aa Ca lin
tetetj sufletul. i inseninli ochit ! Si nimic flu are s
se IrilImpte, declt. ceea CC a lost setis Ia uisil;narca ta
i adLtug
Ridicte. dar, 0, sotie a mea deo clipa. i, cu ingadu
si cu deplina mea vole, du-te la acela care arc
asupra ta nite drepturi mai terneinice decit ale mdc,
i f Li a lui In toat slobozenia. $1 te Intorci aici de
cu zorL pin a se detepta slugile a te vedea cnd to
mntorci. intnucit din ceasul acesta eti ca o copila a mea,
din carnea i din sIngele rneu Jar printele flu se atinge
de fata lui. i, clup Ce am s mor, tu ai s fil mosteni
toarea mea
Si mai adug
Ridicte, fiica rnea, fir a $OVi, i du-te dc-I
a[in pe varul t.u, care pesemne Ca te plInge cun-i se plIng rn.ort.ii!
o ajut s se coal.e, i ii pue Cu chiar mina Jul
rochiile edo fru.rnoase i nesternateic de mireas, i
inso1i pIn la poarta. Jar Ca iei In uiiI, cu hainele cele
frumoase i cu nesternatele ei, ca o ido]i purtat ?n
zilele de srbtoare de citre necredincioi.

(ind povesti ;jUllS.( (1, $CIiCrCZilC1a \iiZU tori i tiji od


sfioasii, 1(U.

Ci Intr-a opt. sute nouzeci i doua noapte

1J ma

Da flu apuc ea s fac nici. clouzeci de p pe uliI


pe unde nici un suflet flu trecea la ceasul acela de noapte,
c deodat 0 umbra neagr sari din bezn i se repezi
Ia ca. Or, era un hot, pindind vreo prad de noapte, i
care, vazIndu-i sclipirea nestematelor, Ii zisese : ,Jact
cii cc am sa ma Imbog1.esc pe toatii viata ! i o Infaca
virtos i se gtea s-o prado, spunIndu-i cu g]as mnfundai
si mnfricotor
Dac deschizi gura s strigi, lungimea are sLi t
Se amestece cu lUmea
i i pusese mIna PC salbe, cind piivirea lul dete de
frumusetea obrazului %fetei ; i, nucit cu totul, gIndi
,,Pe Allah! am s-o prad pe ea Intreag, ca-i mai scurnp
decit toate comoriie ! i Ii zise
0, stpIna mea, flu ti se va face nici un ru! Da
flu ml te Impotrivi, ci vino de bunvoia ta cu mine. i
noaptea noastr are s Lie o noapte binecuvIntat!

29
CAd gindea: .,Asta-i o ainlee! CAd numai ahneele
lea noaptea Imbracate cu atita strAlueire. $1 pesenine CA
vine de pe is vreo nuntA de emirP
tar . coplia, drept once rAspuns, Ineepu si plingil. Si
botul Ii zise: Pe Allah! pentru ce plingi? Fac jurAmint cil
n-am si to jeluiesc, dacA ml to dal cle bunivoie!
i, totodati, o liii .de mini ci vru s-o tragi dupi el.
Atunci, pnintre plinsete, fata ii spuse cine era l Ii is-
tonal mininimia eiculul, sotul ci, iji nu-1 ascunse nimica
din toati povatea a 51 adiugA:
Ian acuma sint In milnile tale. FA CU mine ce-al
vrea!
Cind lw4ul, care era cel ma) atunisit tflhar la drumul
mare din tot isnaful hotilor de Ia Bagdad, auzi povestea
ciudati a Mel, i clad pnicepu toati stnilucirea purtinil
rnininimoase a WCuluI, sotul et, lisA 0 clipA capu-n jos
i chibzui adinc. Pc urmi nidici fruntea i-i spuse fete!:
- 51 unde locuiete fiul unchiului tAil, cel pe care it
at drag?
Es spuse:
In cutare mahala, pe cutare u1114, uncle sack In
octata cc di spre gnidina casel!
Ian ho$ul spuse:
0, stipina mea, nu so vu pun spune vreodati
ci dot lndnl%gostfll au fost pigubiti de dragostea Ion de
citre un ho$! Diruiasci-$i Allah milele lul cole mat alese
In noaptea aceasta, pe care te dud s-o petted cu vArul
tAut Iareuamsitecilkuzesctamaiteinsc4esc,spre
a to tent de Intilninile nedonite cu alt! hot! d&al ca mine!
$1 adiugi:
0, stipina mea, datA vlntul ate al tuturora, calcul
nu este at meu!
51, rostlnd acestea, hotul o luA pe fetlcanA de mini
.1 o lnsol, en toate cinstirile cc se dovedesc fall de o
reginA, pini is can iubitului ci. 51 10 Jul nimas-bun de
in en, ciup cc Ii siul poaia rochiei. il ii vAzu de drumul
saw
Jar fala Impinse po.arta do la grAdin, strbtu grdma
i se duse drept Ia odaia vrului el 51 11 auzi curn
suspina, singur singurel, Cu gindul Ta ea. 51 btu in ufl;
i glasul pun de plinsete al vruiui 01 Intreb
Cine este la ufl ?
Ea spuse
Habiba!
Jar ci dinluntru st.rig
- 0, gins al duicei Habiba
Si rnai spuse
Habiba osLo moaiLii Clue e5ti Lu, care Irni vorbeLi
cu glasul ci ?
Eu spuse
Sint eu, Habiba, fiica unchiului tu
51 usa so doschise, Inc Habib cizu leinat In bratele
veriuarei sale. 5i cInd, in urma ingrijirilor duicel Habiba,
so trezi din IeinuI lui, Habiba Ii puse sa se culce
.iing en, ii aez capul pe genunchil ei i Ii istorisi ce I
so Intimplase cu eicul, sotul el, i cu hotul eel mrinimos.
Jar Habib, cind nazi, Lu atita do tuiburat c dintru-ntij
nu izbuti s roste.asc o vorb. Pc ujm so scul deodat
i ii spuse verioarei lui
Vino, 0, verioara n-tea rnultiubita
Si a lu do min. fr a vt-ui s so prilejuiasc do en.
si 1ci cu ea in ulit, Si 0 duso. fata a rosti a vorb, in
casa eicuIui, sotul ci.
CId oicui a vzu po sotia sn IntorcIndu-se cu tInru I
Habib, vrui el, i cind inoieso pricina care ii aducea astfo!
pe antiridol la casa lui, ii poW in chiar odaia lui i ii
siirut aa cum un printe ii srut copiii, i Ic spuse
cu an glas pun do greutate
CInd un drept-crechncios ia spus sotiei lui ,,T
eti fata rnea, din car-flea l din singele meu ! nici o putere
297
flu rrwi poao si deziege de vorbele Iui melt, dar, o,
COJiJi mci, flu--mi datorati nimic ! Intrucit sint Iegat cu
chiar vorbele mole
. duip C( JO 4iUi attoL sense pe numnele br i
cc-a si bununlo CC JO 1oa, .5i se duse s i.ocuiasc n
altI vlaio

1 ( (1 1 St P J tCgt I ul ui Iar Si tr._igi Iu 1


iltttn. ma tI Iu1t Ia ttinhit Pt Vittltt easta. i. ill io;pi.a
0 ))tt SJ)US(

ai\ 11iU I111 .J\N1F

Cicl cia In Cairo un biei,andiu, fu seaman do ii.u


mas i de druit. i avon ca pnietenl, care ii iubea mull
i pe care i (1 0 iubea, a feticana al crei so1 era un
yuzbaiu, vifiaf pesW o suta de caraiii do agie, om plin
de np.rsnkie i do vitejie, care avea nite mimi de flu
mai cu un dogot do-al ion i an fi fast deajuns spre a-I
strivi pe biei,andru. Si yuzbaiu1 acela avea toate inuiriie
cele miriunate in stare s muIumease haremul
su; ci biejndrui flu avea pie de barb, jar sotia era
dintre femeile acelea care poftesc mal mull Ia carnea de
mid ; i era en o cirlan dintre acelea cArora le place s
se smt strunite mai cu seam dc ctre .flcindri.
Or, lntro buna zi, yuzbaiuI intn In cas i ii spusc
puiandrei, Sotia sa
0, Cutare, sint poftit In dup-amiaza aceasta s
ma due in cutaie bc, n nite grdini, ca -s rsuzflu vzduh
curat cu niste piieteni. Dac, dar, pent-ru o treab
sa-u alta, va fi nevoie de mine, vel ti uncle s ma cautL
Jar soUa ii spuse:
Nimenea flu are s doreasc abtceva de Ia tine
decIt s te 1ic in bucurie i mufl,umire ! Du-te de te
veseete in gidini, o, stpine a moo, i aceasla si te
Insenine i s te infloreasc, spre bucuiia noastri
$i yuzbaiul se duse pe drurnul luL firitisinduse. Inca
o data. c are o sotie atit de grijulie. Sj atita do mull
druit, Si atIta de mult ascu1titoare. i alIta do IT1UIt
politelsita.
Si, dc euro Intoaise el spatele, s()Iia stri.gi
.IVlrire lui Allah. earele ii depiiteaz do lii .noi,
in dup.aniiaza ac(aStfl, po yuzba.iu1 acesta crunt Iact
Ca am s triniit dupa elenciul inimii mole
$i Ii chern pe hc1inibulu1 pc eare It avea in slujba
Ci. $ii SUSC
0. biatuk, du-te degraba dupi Cutrie. din partea
mezi. lar dac no ai sa-1 gseti acasa. s-1 cauti peste
tot pIn ce ai sl gsesti. i si spui ,,Stpmna mea
tilmite salarnalekul, si iti spune s te duci Ia ea acas,
chiai acurna !
lai hadImbul eel micut iesi de la stpint lui si, ne
gasindu-1 pe flacaiandru acas. porrn s stiabat, in cutaica
lui. toate prvliile din suk pe Linde avea nar.avul
doa so ducu s st.ea. Si, pln l uim. ii gsi in prvilia
LiflUl bthbier, undo intrase spic a so iade P0 Cap. Si se
apiopie do ci taman in elipa clod birbieiui ii mnfura
gItul cu on slergar curat ii ii spunea
Dcie Allah ca bibieritui sii tie phicut
lai hadimbutuL aprnpiinduse aadi do flileilu. .se
ploc mnspie ci i-i spuse Ia ureche
Stp.mna nea Cutare 1I tiiniite salamalekurile ci
cele rnai alese. .i ma Insrcineaz sti .spun ci astazi
trrnul este lirnpede 5i c yuzbasiul este hi gradini ! Dae,
duo, lii s te bucuii. no ai dec11 s vii fir de aniInaro si
fi do zbav.
Iai bietandrul, auzind acestea. flu mai putu s rabde
a rnai zbovi acolo nici o dllpit. sii strig brbieiului

29)
terge-rn reped pe cap, c ma due ; i am s m
intorc alt data
i, rostind vorbele acestea, ii puse in rnin o drahm
de argint, intocrnai Ca i cmnd ar fi fost dichisit pe cap
dc brbier. Jar brbierul, vzind atita drnicie, Ii zise
.trni d o drahm cInd nici flu 1-am ras pe cap! Ce-are
x tie cInd are s i lie ras pe cap? Pc Allah! iact
un muteriu pe care n-am sa-1 scap din ochi. Fr de
nici o Indoial, cind am s-1 rad pe cap are s-mi dea Un
pumn de clrahme de-acestea !
Estimp, flciandrul se ridic repede i iei in uli.
Jar brbierul ii Insoti pin In pragul prvliei, spunIndu-i:
Allah fie cu tine, o, stpine al meu! Ndejdea
mea-i cii, dup ce ai s-i orinduieti daravelile cele
/ornice, ai s te Intorci in prvlia aceasta, din care ai
s iei Inca i mai Irumos decit la intrare. Allah tie cu
tine

lar flcul iispunse


Taileb ! prea bine ! am s ma intorc
o zhugh.i degrab, i pieri dup coltul ulitei.
Si ajunse dinaintea casei drguei sale, soia yuzbaiului.
5i tocmai era gata s bat in u., cind, spre uluirea
lui nespus, vzu rsrindu-i dinaifite, venind din partea
cealalt a u1iei, brbierul. $i, netiind cam care putea
s fie treaba ce-i fcea s fug asa pe barbier, care dc
departe ii fcea nite semne dc chemare, nu rnai batu
1 pta. lar brbierul ii spuse
0, stpIne al meu, Allah fie cu tine! Ma rog ie
s flu uiii de pivlia mea, care s-a Inmiresm.at de yenirea
ta i s-a luminat. lar ineleptu1 spune : ,,Clnd te-ai
dedulcit in.trun joe, sa flu mai cauii altul ! Jar doftoru
ccl mare al arabilor, Abu All ci Hossein Jbn Sina asupra
fie milele Celui prea-Inalt ! a spus : ,,Nici un laple
.nu este de asemuit, pentru copil, cu laptele mamei ! 5i
nirnica flu-i este mai duice capuiui decit mina unui birbier
dibaci ! Nkljduiesc, dar, de la tine, o, stpIne al
rneu, c ai s cunoti priWUia mea dintre toate celelalte
prLlvlii din suk.
Jar flciandrul zise
Hei, ualiah! de bun seam, am s-o cufiose, 0,
Nirbierule!
5i Impinse poarta, care se i deschisese de dinluntru;
i grbi s-o Inchid pe urma Iui. 5i urc s se IntIlneasc
Cu drgua sa, spre a-si face treaba cea Indtinat cu ea
Ci brbierul, In be s se Intoarc Ia prvlia lui, rtmase
Infipt In ulit, dinaintea porii, zicInduii : ,,CeI
mai bine-i s-l atept chiar aid pe inuteriul acesta, ca
s-1 ciuzesc chiar cu Ia prvlie, de team s flu care
cumva s greeasc Ia cele ale vecinilor inei!
Si, fr a slbi ua macar o clipit din ochi, se protpi
acolo.

Ci In ce 11 privete pe yuzbaiu, dupA Ce ajunse la


locul de Intilnire, prietenul su Ii zise
Ya sidi, iart-mi necuviinta f de pereche de
care ma fac vmovat fat de tine. Ci a murit maic-mea
i trebuie s-i orInduiesc Inrnorrnlntarea. Iart-m, dar,
dc-a flu putea s ma bucur aslzi cu tine, si iart-rni pur
tatea cea urit. Allah e .milos ! i avcm s venirn alt
data impreun aici, cit mai curmnd.
5i ii lu ramasbun de In ci. tot cerindui Int.ru
iertaciurie, i piec pe drumul hit. Jar yuzbaiuI, cu nasul
cam alungit, Ii zise in sinei ,,Btu-Ie-ar Allah pe babele
cele afurisite care innegureaz Intr-un chip atIta
de ticlos zilele de VOi051e $1. at undalear Pirdalni
in hurile cele mat adInci dintral cincilea tad !

Cind povestea ajunse aic. eherezac1a vu zoU mijtnd i,


SliC)as. tiCLt.

30t
Ci in/v-a opt sate noudzeci i trew noapte

J Iiiji. :

5i, grincl acesica, sciiipt o data cu. nduf, irnaind


in baib : ,,Scuip pe tine i po pmintui care-o s to
astupe, 0. muma a pacostelor ! Si ii Iu calea Indrt
inspre casi. i aunse pe ulila lui. cu ni5t.e ochi buihucati
de minie.
$i ii zii pe barbierul Ce ta mntepcnit cu priviiile pe
feiestreie do Ia casa lui, ca un ciinc cao ateapta I so
aiunce Ufl OS. 5i Ii umfl i-i zise
Cei cu tifie, bre $i cc 1.reabi Intre tine i c
aceasta ?
Tar bubieiuI so temeni pIn la pmint 5i rspunsc
- 0. sidi yuzbaiue, ii atept aid pe cel mai bun
rnuteiiu al pivliei mole ! Tntruci.t pliflea nica (SiC In
rniinilclui
Jw yuzbai.ul, tuic uirnit, ii intieb
Ce bscleti tu, ma, javr de efrii ? Nu cumva
casa inca o ii acuma bc de intilnire pentru muteriii unoi
brbieri de teapa ta? Car-te. n, pulamao, c, do nu,
ai smi afli gieutatea niuinii
Jar brbierul spuse
- Nurn&e lui Allah fie asupia-41, o, stpine at meu,
yuzbasiWe, i asupra casei tale, si asupra celor care Tocuiesc
in preacinstita-1,i cas, sia al bunei-cuviine i
a! tutuioi vntui1or ! Ci, pe preascumpai viata ! ma
juruiesc c muteriu1 meu eel rnai bun a intrat chiar
aci ! 5i. Intrucit iact ca-i cam demultior de cind se
af] aici, iar meseria i prvlia mea ma pun In neputin
d.e a-i mai atepta, ma rog tie s-i ,spui, cInd ai. si vezi,
s zbovec rnai muit!
Jar sou feticanei ii zise
Si ce fe.l de orn este mu[er.iu1 tiu. o, plod de codoi
prsili de pezevenghi ?
El spuse
Este tn tinerel fiumos, cu nite ochi iaca.a, i cu
un mijiocel iac-asa, si diliblu foe ! E un a1abI Intru to
tul, zarif Ia purtri i la st.rai, i filotim ! i dulce ! o
bucatt de hazr, y.a sidi, u.n fagure dc miere, uallahi!
CInd vtaCui eel de peste o sut de caralii de agie auzi
asernenca .l.aud i aseme.nea zugrivire a celul cc intrase
in casa lui, ii .Infci pe birbier dc ceaf i, zgi.lIindu1
dc cIteva on, Ii spuse
- 0, prisiIde pularnaie.i pul dc k1e
tar birbieru1 eel zgil1iit stnig
Nu am nimic impotniv!
Ian yuzb.aiui urm
Inca mai cutezi s rosteti asernenea vorbe desp
mea ?
Ian brbierul zise
0, stpine al meu, ai s vezi cc are sti spu.
muteniul meu cind ai s-i spui : ,,Brbierul ce cu rnIna
dulee te asteapt in poart. !
Lr yuzbaiul, :spumegind. rcni la ci
Daca.i aa, ezi j sj.asteapt.a pIn fiji du
ccrcctez spusele
$i se repezi In cas3.
Or, estiinp, muiciusca, vzlnd i au2jnd de dup fere.astr
tot ce se Intimpia In ulit, avusese destul rgaz
sji-i ascund pe dr:gutul ei in fIntina easel. $1 cInd yuz
b.a$iui intr in odai:e, flu rnai era acolo nici flcu, nici
nirnic ce s se asemuie cit de cli cii aa ceva. Si a in
tzeb pc nevast-sa:
Hei, pe Allah ! o. fcmeie, oare chian este curnva de
crezut Ca un brbat s fl intrat In casa noastr?
Tat nevasta, ca suprat pIni peste poate de o atare
bnuia1ji, stnig

303
0, ce rulne asupra cat noastre i asupra meal
Cum all B putut, o, stipine al meti, all intre aid un bAr-
bat ? Tzgonlt tie Cel-rAu!
Tar yuzbiu1 spuse:
PAl un bArbie, care se dill In uliti, mi-a spus ci
ateapti si lasi de Ia fbi tin tinerei, muteriu deal lul I
Ea spuse:
5inul-aisiArSmatdezid?
El spuse:
Mi duc si-I sfArlm I
Si coborl, 0 fl inQfidi pe birbier de ceafi, 0 Incepu
sf1-i rAsuceasdi, rAcnind Ia el:
0, codo al maid-ti fll neveste-ti! Al cutezat all
rostel asemenea verSe despre haremul unul drept-credincios?
51 urina, fin de Indolahil, si-i fad dintr-o datA lungimea
si-I tread pnin 1Ame, dad birbierul strigA:
Ps adevArul pe care nil-a dezviktit Profetul, o,
yuzbaiuIe, 1-am vAzut cu ccliii mel pe tIAdAu cind a intratincasi
IDanul-am vizutsihileit!
Tar cellllaltul 11 opnl din rAsuceali 0 nimase pinA pests
milsuni de ifluit auzindu-l pe instil acela stiruind a mArturisi
asemenea lucru pinA ci dinaintea mor$ii. $1 Ii zise:
Nu vreau all te udd pini a nu-$i dovedi ci minti,
o, dine ! vino-ncoacel
Sill tin In cad, Incepu a stnibati cu el toate
odllile, l de jos, i de mis, i pests tot,. 51, dupll ce cercetari
0 rllscoiiri tot, coboniri In curte i scotocini prin
teats collunile, fan all gllseasdi nimic. 51 yuzbaiu1 se intoarse
lnspre birbier si-i spuse:
Nuestenimicl
Tar celAlalt spuse:
Dreptu, da mai ate i fintina aceasta pe care IncA
nu am cercetat-o.
SI-aca! Tar fIkllui auzea toatll vlnzoleala l toate vonbela
Icr. $1, Ia vorba din urmll, despre fInlini ci despre
cercetare.a fintinii, 11 blestem In inima lui pe brbicr,
gmndind: ,,A, puiul dc codoae ale pul.amalicului! Are s
ma duc la spInzurtoare ! Jar ne.vestica, la rIndu-i, II
auzi i ea pc brbier vorbi:nd de :c,ercetarea fIntInii, i
coborl In graba mare, strigIndu-i sotului ei:
Da .pIn cInd, 0 brbate, ai s-l mai lai s-4i bat
curtea i haremul pe plodul sta dintr-un potop de Incornorati
al neruinrii? i au flu ti-c ruine tie s-l bagi
aa in tihna s1au1ui tu pe un strain de teapa stuia
de cole.a? Ce .mai atepi dc nu-l osindeti dupa nelegiuirea
lui ?
lar yuzh.aiu1 spuse
Drcpt spui tu, o, femeie, trebuie sal pedepsese.
tu eti cea ponegrita, aa ca tu se cade s-l osIndeti.
Pedepsete-l dup greutatea i dup fapta clevetirilor Jui
Atunci puicana se sui In cas i lu un cutit de Ia
buctrie, i 11 incinse Ia foe pIn ce se fcu ath do fierbinte.
i veni Ia brbierul. pe care yuzbaiul Ii i aernuse
Ia pmInt dintr-o smuncitur. i, cii cutitul eel in
ems, Ii arse vinioarele, i Ii scoase ouoareIe, in vrerne
cc yuzbaiul ii tinea proptit la pmInt. Dup care, ii
aruncar in uiit, st.rigI.nd In urma Iui
Asta are s te Invee minte s mai plvrget
despre hare.murile oamemlor ci.nstiti
Jar arnritul do brbier zcu acolo pIn ce nite treeaton
miloi ii ridicar i 11 duser Ia prviia ]ui. i
gata cu el
Ci In ice ii piivete pc flacaiandrul inchis In fIntin,
apoi acesta, de indat cc toata zarva din cas conteni, dote
zoi s ias din ascunzAtoarea lui i sli slohozeasca p1-
cioarelc In vInt. i Allah coperi ceea cc avea de copenit!

lar $eherezada flu vroi s lase curnva noaptea aceea s treac


- a-i mal povesti regelui ahriar i povestea lui Faiiruz i a
SOiCi sale.

35
wj%tp-4.fl.% JjI FAIII(LJZ $( A SLYfIt( SAI.V4

& povostqtc cu un tege sedea intr-o zi pe terasa palattdui


sti, revenindu-se 1 bucurlndu4 ochii Cu iriveli$a
cerului & deasupra capului i Cu grAdinile cele frumoase
de Ia picloareic stile. Si deW dendatA cu privirea, pe
lewis unei case aczate .pc*ite drum do palatul slu, doe
terneie cum flu mai vilzuse nicicind alta acetnenea ca tnt
muse%e. i se intoarse inspre cei care ii inconjuntu i ii
Intrebi;
Aculeetecasaaceea?
lar ci rispunserl:
A slujitorului ilu Faiiruz. tar femeia aceea este so
tba 1111!
Alunci at coborl de pe terasA; tar patima ft i lisase
beat flsA de yin, i dragostea era In ininia liii. $1 U
charM pe slujitorul slu Faiiruz i Ii spuse:
La scrisoarea aceasta i du-te in cutaie 0C4. (Ii
adu-ini rAspinsul!
i Faiiruz lul scrisoarea, i so duse acasi is el, i Ii
puse scrisoarea sub cap, si 10 trecu a,a noaptea aceea.
Tar clod se falcu diminea, se scull, ll lul bun-rAmas
do La sotie, pled Irwpre orul cu pricina, habar iie
aviod ce rosturi avea domnul ski Impotriva liii.
EsUrnp. regeie se r&dic degrabA, numaideolt dupi ye
wtzL piecE. i se Indreptil, Imbricat In haine etrAvestite,
Inapre casa lui Faiiruz, ;i bitu In ua. Jar sotia lut Faiiruz
tatrebl:
Cineeste1auA?
Si el rAspunse:
Sint eu, regekt, atApinul sotului tEut
51 eadeachise. tar ci iotA, i spuse, aseztmlu-se:
Am yeaH ca niusafir.
tar ea zimbi ci rAspunse
. Mi adipustese intru Allah de rnuaaflrUct aco3la
Intrucit chiar ci flu ml qtept is nimLea bun de Ia 11
C regele spuse:
0, alean a] Lniniilor, noi sintem stApinui snNhzi tiu,
$ socotim cI no tie prea cam cunc9ti!
br ea rispurise:
-- Ba ft cunosc, o, doazmne i supine al mea, d ca-
nosceg1ndeJ,itiucevreI, caeistapsniii
sotuLd ma $1, spre a- dovedi ci pricep prea bine taxi
We tzeaba, to povAtuiesc, o, sultane al meu, a al suf&
ulautaduslnallatcltelPeepotdveascAQitlestihurile
acestea ale poetulul:
Mu am id-mt fac vreodatd cult
Pe drumul cdtre vreun izvor
Ce itt! cu gktzdul bunt sale
La bundvota tuturor
$t-$ last! proaspetele ape
To$t trecdtortt sd-i adape.

Clad muele cel.e murciare


61-abet pe farfurta moe
Roirea br bizittoare,
DTe mt-ar ft foamea cit do grea,
Las farfurte qt bucate,
Cd aitceva nit so mat poate.

La fob qi tail ocobee


Un drum ce duce Ia vreun vrzd
La care, strecuraft hofee,
? dm11 via Ia addpat,
Sd Idflie qL of Ta fel
Do undo se-adipose el.

i, dupi ce apuse stihurile acestea, solia liii Faiinz


adtigl:
Ci tu, o, muiata, ai boa din fIntIna p.e care .afl.ii
main tea ta siau pus buzele ?
Tar regele, auzind voibele acestea, se uit Ta ca cu
uiinie. Si fu atita de tuihurat IncIt Intoarse spatele, fr
a rnai gsi. o vorb do rspuns; i, In graha lui de a fugi,
ii pierciu acolo unul dintre papuci. $iaceasta-i fu pania.
Ci In ce 11 privete pe Faiiruz, iact! Dup ce ie din
casii, spre a se duce uncle Ii trimisese regele, cauta serFsoarea
In buzunar i flu o gsi. i Ii aduse aminte c o
pusese sub cptIi. 51 se Intoarse din drum, i intr in
cas chiar Ia o clipit dc cind regele tocmai ieise. 5i
rjyt irnineul regelui, pe prag. 5i numaidecit Intelese pridna
trimiterii lui afar din oras, in nite locuri deprtate.
5i ii zise : ,,Regele, stpInul rneu, flu ma trimite acolo
decit. ca sa-t dea frIu sTobod Ia o patim tinuit ! Da
piist:r tcerea i, intrInd fara zarv In od.aje, lu scrisoarea
de uncle o lsase i plec iar, fr ca soia s fi
prins dc veste dc intoarcerea lui. 5i prsi oraui In graba,
i ee duse s-i Indeplineasc so.lia cu care fu.se:se i.nsrcinat
de regele stpinul sau. 5i Allah Ii sense bun pace,
i omul duse scnisoarea Ia locul poruncit, i se intoarse
In cetatea regelui aducind rspunsul cerut. 5i, pb-ia a so
thice s se odihneasc Ia ci acas, dete zoi- si so Infiieze
dinaintea regelui, care, spre aI rsplti pentiu viednicjt
iui, ii drui cu o sut de dinani. $i nimica nu so porneni
despre ceea ce tirn.
Ian F.aiiruz, luind cci o sut do dinari, se duse la sukul
giuvatergulor i al argintarilor, i cumpr, do toi banii,
ni.te lucruni st.rlueite, tot felul do po.doabe plcite i.e.rneilor.
5i le duse pe toate nevestesi, spuninclui
Acesteas spre a srbtoni intoarcerea inca
Si adug:
Iaic i pe astea i tot ce al aid, i Intoarce
casa tatiui lau I
Jar ca II mntreb
Pentru ce ?
Pentru Ca regele, stpInul rneu, rn-a icoperit cu bu.nAtatea
JuL i pentru c vreau ca toat lumea s afje,
i ca tatl tu s se bucure vzInd la tine toate podoabele
acestea, drept aceea dorese s te vd curn pleci acolo uncle
Iti spun.
Jar ca rspunse:
Cu drag i Cu toat inima bucuroas!
i se Impodobi cu tot ce-i adusese brbatu-su, Cu
tot cc .mai avea, i piec Ia casa tatlui ci. i taic-su se
bucur foarte dc venirea ci i de toate mIndretele pc care
ic vedea pe ca. i ezu In casa tatiui su vreme de o
lun Intreag, fr ca sotul ci Faiiruz s se rn.ai fi gIndit
s vin dup ca, i fr ca barerni s fi trimis s cear
tiri despre ca.
Tncit, Ta captul lunii aceieia de d.esprire, fratele tinerei
neveste ve.ni la Faiiruz i-i zise
0, Faiiruz, dac flu vrei s dezvIuieti pricina mln.
ce-o ai Im.potriva sotiei tale, i pricina prsirii in
care ai Tasat-o, vino macar i apr-te In pricina en noi
dinaintea regelui, stpInul nostru
Jar Faiiruz rspunse
Dac voi vreti s v judecati, eu flu am si ma
judec
lar fratele tinereiei spuse
Ci vino totui i al sa ma auzi ce pIr am
i se duse cu ci dinaintea regelui.
i II gsir pc rege In sala dc judee, cu cadiul stInd
jos lIng ci. i fratele tinerei femei, dup cc srut pam
mntui dinaintea regelui, spuse
0, stpIne al nostru, yin s ma judec pentru o
piicin!
Tar regele ii spuse

309
Pricinile de judecat 11 priveac pe damnia-sa cadiul.
Cue1aecadesAvorbeUl
lair fralele tinere.i femei se intoarse inspre cadiu $
ztse:
Allah lumineze judeicle domnulul nostru cadiull
Or, iacAtA pira i jalba rioasfril: Warn Inchiriat, nurnat ca
tnchiricre, omului acesta, o gridini frurnoasi, bine oemtiti
cii ziduri Snalte i pizite; minunat Ingrijiti 0 siditlt
cti [Intl i cu pomi roditori. Ci omul acesta, dufl cc a
stains mate futile ci a mincat bate poarnele, a dat jos
zidurile, a lisat grMina vraite in cele patru vinturi
a adus Lotul In stare de it $Wacurna vine si rupi Involala
J si ne dcii Indirit gaidina In starca In care a
adus-o! $i-aceasta-i ,pllagerea noastri ci pricina noastri.
yasidilcadiI
i cadiul se Iritoarse Inspre Faiiruz i Ii zise:
Datuceaiaspune,o,tinerel
Si ci rllspunse:
tntr-adevir, .le dau Indirit gridina intr-o stare mail
btuiA decit era Inainte!
Car cadiuL Ii spuse fratelul:
Este adevirat ci di Indirit gridina in start zntil
buni, precum ne mirturisecte?
Car fratele zise:
Nu. Ci si aflii de hi ci pricina care 1-a
irn.pins sine-a dea Indirit!
51 cadiul Intrebi, Intorclndu-se inspre Faiiruz:
Ceaidezis,o,tinere?
Si Faiiruz nilspunse:
Le-o dau Indirit din toati inima mea $1 in pofida
Inimli mole l tar pricina acestei diii Indirit, Intrucit dorete
s-n afle, este ci am Intrat In gridina cu pricina 0
am vizut pe pmlntul ci urmele trecerii leului 0 ale p1-
ciorulul lul. Si mi-a Lost IncA si rita mA sflie leul. do
mas mu incumeta inca o data. i pentru. areca am gradina lndani.t stpInului ei. i nu. am icut treaba
aceasta cEecit din cinstire fa de leu i din frica :nt
mine.

Cind 1)\c_S kBIs(. I .1 erzuda .1 i i


SJiOa.sa, 14(t).

(ii In/i-a opt suic nouzecz Si patra noapie

lar regelo, caie sta tonit pe pcrn. i auhd


Ja s se vad, cmnd auzi vorbele ]ui Faiiruz. sJuitoi.d
su, i pricepu unde bate tulcu], SC idic PC jumte
ii spuse tInrului:
0, Faiiruz, 1initete-i &ifletui, alungai,i temex
ii Intoarce-te la grdina ta Intrucit, pe adevarul i pe
sfintenia Islamului! grdina ta este cea rnai bire aprst
cea rnai bine pzit. din cite am vzut eu in viaa mea;
jar zidurile ci sInt la adpost de once c]care ; iar porno,
roadele i florile ci sInt cele :mai curate si cele n-un frumoase
din cite am vzu.t vreo.data
Si Faijruz ini,,eiese. 5i se Intoarse la sut(ia Jul. 5i o
i, In feu1 acesta, nici cadiul, nici nimenea clintre
mulli cIti se aflau de fa in sala de jadee nu putu s
priceap nirnic din pricina aceea, care iirnase tinuit -
tre rege ti Faiiruz i fratele sotiei. Ci, numai unu ATh
este Atoate-tiutor!

leir $eheezadi spuse

1
0131 J?SI A $1 DETFJTAC.[ UN.IA

Eta odat un orn, amit de bati.n, pe care Allah ii


diiu.i:se, ca pe toti amiii din neamul su, cu un sIngu
virtos 51 cu minte Intunccat I.ntrucIt este lucru tiut c,
atunci cmnd Allah a Imprit darurile sale oamenilor, a
pus in fiecare piimInt Insuiiile cele bune i Insuiriie
edo rele care urma s se treac din neam in neam tututor
ce.Ior cc aveai s so nasc acolo. i-aa Ii drui Ci
cu minte 51 CU isteriune pe locuitorli din Cairo, cu pute.re
ba[bateaSCa pe cei din Egiptulde-Sus, cu d.ragoste do
pcezi.e pe printii notri arabi, cu vitejie pe cilitreii din
puslie. cu obi.ceiuri cuviincioase pe locuiorii din Irak, cu
p.tiete..nle fa de oaspeti pe triburile cele rticitoarc, i
Cu multe alto daruri, rnulte alte prnInturi ; ci sirLenhlor flu
to dote decit patima dup chilipir i dorul do negutori.
i ii uit cu totul cind Irnpri darurile cele plcute. Drept
accea, micear face, un arnit, din 1rile care se intind do
la marea cea srat pIn Ia marginile pustiu.lui Damas
calm, are s fie puru.rea tin mocofan cu singe vIrtos, iar
mm tea Lii flu are s fie VreOdat deschis decit Ia ispita
cea grosolan a chilipiruiui i a piicherlicului.
Si-aa ca sirianul cu pricina se trezi intr-o bun ZI. cu
clorinta do a se duce s chiiipirgeasca pe la Cairo. 51,
:fr dc nici o Induial, numai soarta 1LU cea pctoas
i-a suflat gIndul acesta de a se duce s triasc printre
oamenn cci mai pIacui si mai isteti dc pe pmInt. Ci, Ca
toti cci din neamul lui, era pun de IngImfare, i gindi ca
avea s-i nuceasc pe oarnenii do acolo, Intrucit avea
s duc nite lucruri frumoase cu ci. Lua, intr-adevrir,
In nite lazi, tot ceea cc avea mai strlucit da matasarii,
ca bogasiuri scumpe, ca arnie lurninate i alte lucruri asemenea,
i se caraui In cetatea cea ocrotita, Misr AlKahirah,
Cairo
Si purcese cu a mnchiria un local pentru mrfurite sale,
i o odaje peritru sine Intr-un han din ora, In inirna
sukurilpr. 51 incepu d se duel in flecare zi pe la mu$teril
0 pe ILl ncg4ltori, poltindu4 sA vial s14 vadA mIrfurile.
51 winA fil lucreze tot aqa o bucatA de vreme, pinA cind
lntr-o buM 4 cum se duse 51 se preumble l se tot nita
ba Ia cireapta, bit Ia stinga, so Intllril cu trei letiqcane ce
veneau aplecate 0 legAnae, i cart rldeau spunlndu-qi
ni4te lucruri apt i-api. 51 erau toate una mal frumoasi
decit cealaitl, i miii ispititoaro, mal plAcute. $1, cind le
ziri, mustatile i se zburlirA ii I se cutremurarl; 0 se
apropie de ale, cind Mole Ii aruncarl nitc ochiade, 1 le zise:
Se poate oare sA veniti a-it! tine tovArkie plicutil,
lit hanul meu, spit a tie veseli in noaptea aceasta?
Jar ele rispunserl, zimbArele:
Binevoim. intr-adevlr, i vom lace ceea Ce ne vel
spune 51 facem, spre a-fl 11 pe plac.
larelintrebA:
La mine sau la vol.0, stiplnele mdc?
Ele spuserl:
Fl, pe Allah! It tine! Ce, tu crezi cumva a sc4ii
notri ne-ar lisa sA aducem acasi bArbali strlini?
51 adlugarl:
In noaptea aceasta vom vent Ia tine! Spune-.ne,
aadar, unde locuieti.
El spuse:
Locuiesc intr-o udaie Ia cutare han, pe utare uli$A.
tar ale spuserl:
Dad-i apt, pregAtoiste-no o cinL si tine-ne-o la caM;
jar not vom vent lit tine dupA ceasul ruglciunii de noapte.
[ar ci spuse:
Vorbele voastre sint desAv1r1te!
51 fetele U ilsarl, spre a-jt vedea de drum. tar ci, Ia
rindu-i, so duse dupA merinde, cumpirl pete, castrave,
stridil, yin 0 mirodenii, le aduse pe toate In odaia liii;
t pregAti cinci feluri de liucate cu came, fin a mat pune
318
j )(4nia i. 4;)czu.) -! ).egurnc}c ; i ic uii chiar ci, cu
nina ii ; i finn tnu1 tIt. nai binc en putinL
Thr (:lnd. S( ficu vienica de cin, cole irci feinci vcnwii,
aa cimi giduisci, invluitc in nite cbini1,e albasne cc
ic iuccau dc neiccurio-ut. Ci, dup cc intrar, ii aiuncar
1inee <icka dc pe UflWii i CZua jOS Ci mte Inne.
lal SilIHOLII Sc SCUfl Si V(fll dinaintea mc, stind apot i C]
un Ulcioi, dup cc iinduise CUn-I SC CUVIflO luJu
riliC plinc CU bLiUdic. 1 ICt(IC mmncai fiecaie atita cit in
cpu in dc. Inc ci Ic aduse pe uim sohaua cu vinuri 5i
dUp nccpu Sd Sd poLl)te infre ci. 5i sirianul, la mndcm
nuiile ni staiuitowe, nu ls s1 treac flici Liii rind
dc in butur, i bu pin cc incepu eapul st i so bKilngne
in Ionic puile. 5i atunci. prinzind oaiecaie ifiirn, ifiCepU,
s so uitc in hi tovaIeL)r sale ; i putu s so minu
neze dc rurnuscca letelor i s so bucuie dc nuiii 14w
sc inviili intro uluiala i naucenla. Si se c]tin intro
aiureiua i zpiceal. i nu mai itiu s osebeasc bibal
de fcnwie. Jar .staiea lui lu nernaiponncnit, i soarta ja]
nicii. $1 privea fara a vedea, i rninca fr a boa. 5i dote
s sc slujeasc do pieioaie, i czu-n cap Si ii ioU ochii
Imprejw, i scutui din nas rnahrnur. 5i sufl i strnut
Si rise $1 plinse Dup care, so Intoarse inspic Ufld
dint ic cole trei Iccioaie, i ii fcu intrebare
Allah lie HSUId Ia ! ya sctti, cc flume--i fi avnd
Lu. iaie ?
En iaspunse. cum se cuvine
Ai-mai-vzu t-vreodat-pe-cineva-ca--rn inc ?
Jar rnintea lul zbur i mai tare, i strig in gura mare
- Nu. unilahi, flu am mai vzut pe cineva Ca tine!
Pc urma se intinse pe jos, sprijininduse in coato, i 0
intieba i pe cea doa doua
Da pe tine. yn setti, o sIrigele vietii mnirnii mol
um to cheam?
Eu ri spun so
- N-ni-vzut-vreodat-pe-cineva-caressemen
mine
Ear ci stiig
Inai1ah ! fie 1oia [u.i Allah. 0, stapiri a :tnea Na
vazutvrcod.alapectnevacaie--sasemene-curn
Pc urm SO intoarse lnspre cea dc-a trela l o Iritrebti
- Da PC tine, ya setti, o, pojar al. iriirnii mdc. cacn
caic poate fi preacinstitul tu nume ?
.Ea rispunse
Uittelaminc.iaistmicu
Si auzmd acest al trci[ea ispuns. sirianul c rotogoIi
pe duumca, strigind cit II 1inea gura
Nu am nimica ImpotrivL o, stipin a inca Uitt.c-lain
lfleSiaiSarflaCUfl0t1
Si ole preurnblar pocalul necontenit, si U deseitaii in
gItIe,ul iui, pmn cc so prbui, cu capunaintea picioareioz
i CLI suflarea Impiedicat. Atunci. vzmndu-.l in starea
aceea, fetele se ridicar i Ii scoaser turbanul i Ii puseri
pe cap o tichie de nebun. Pc urm so uitar imprejurul ioi
I puser gabja pe tot ce gsir la IndemIn, si bani i
lucruri do pret. $i, Incrcate cu prada. 5i Cu inima u5C)ara
IL .lsari In hanul .lui s grohIie ca un bivoL i .1isar odaia
in scama stpInului ci. Tar Atoaleacoperitorul acopert ceea
cc avea de acoperit.
Or, a doua zi. cInd se trezi dfln hel,ia ILU, Silian Li] SC vazu
ingut In odaie i flu zbovi a bga do seam Ca odain fusese
mturat do tot cc se afla In ea. $i cleodat Isi dobincli pe
deplin slmturile i strig
Nu este mretie i putere dccli numal intiu Alilah
hivitu i marele
Si se repezi afar din han. cu tichia de nebun pe cap.,
i Incepu s-i Intrehe PC toi trectorn dac flu Intitnisera
pe numitete Cutare i Cutare i Cutare. 5i rostea numele pc
care I le spuseser cole trel :fernei. tar oarnenii. vzIridu-t
Impopolonat In feul acela, Ii credeau scapat do la maristan
i raspuricleau:
Nu. pe AHah ! flu am vzut niciocialli pe cineva ca
tine
lar a]ii zieeau
Nicioc1atL nu am vzut pe cinevn ce s i se
n-iuic!
Jar aNii raspundeau
Ne uitm Ia tine, Intr-adevh, da flu te cufloatem
Inelt, Ja captul Intrebiri1or, nu mai tiu cc sr fac i
nici eui s se plIng i, pIn la urrn, intIlni Un trector
rni.1os i bun dc sfat, care ii spuse
Ascu.1Mni pe mine, a, amitule ! e1 rnai bun lucru
pe care ii ai de fcut, In Imprejurarea aceasta, este do a to
intoarce in tara 5arnului, fr de amInare i fr de zbav,
IntrucIt Ia Cairo, vezi tu, oamenii tiu s rsuceasc i
capetele tan, pe cele uoare, i tiu .s se joace cu oUalc
tot atita dc bine ca cu pietrele.
Jar amitu1, Cu nasul ai.ungit pInn. pmInt, se rntoarse
In ara lui, din care nar fi trebuit s ias niciodat.
Si, Intrucit adesea Ii s-au intImpl.at asemenea piflanii,
cci de batina Ion din tara arnuIui ii clevetcsc cu gum
mare pe copm Egiptului.

ar ehcrcz;ida, sJirin d de istorisit pov( stea aceast , raru.


i regele Snhriar ii zise
Nuinni unul Allah rsic tnvatatoi i Lumintor
Jar en athiug
i)a cear mal rniine din. snonvele neestea, daca ar fi :s
IIiui to cu Poveslea Ccirtii magice ?
mr regele $ahriar zise
Carei carton aceen inngici, o, Scherezda, si tarei po
teo ci?

Jar en spuse
T.as s 1,io povestesc, o, nLiia ta, in iioaptea urimdoare,
de-o vrea Allah, i dac aa este plcciea Ia
mr regele zise
. I)e bun searni ! vreau s aseult, In noapten unntnnre. p0
vest:ca a.eeasta pe (arc nu 0
(1 U IL I N S U L

cUvINII;L1 !)F SI J) CELIi. \OL: AZLCI 1 NUUA IE (14-

PETE RElEZATE . . .

TIcAiflS1l SoyiiLoi: . . 2.

Povestea IStOLiSuta do placintar . . . . 31


Povostoii iSWiisi ILL do ZOL/av:!gLu . .
Poveswa istorisita do riacehir . . . . . . . . 4.1)
EovcsLea istorisita do bosrlarinot .1

IC)VESTE/l LUJ l LI H/I HA Si A CELO!: v/nUUZECI r;:


40

!A1iiLNIUILJs LU! cl 14L 1511) HE I-VL)Ut, flAG f)ADULI! I

Povestea t!ntLiUlUi stpmn al iepei biane


Povestea ealarotalul pe urifla cruia so cintau rhitere indir
ne4i Si rltinezesi 1 103

Povestea eieuIui eel cm mmn darnica 145


Povestea dasclului do cuala olog i (1! gura rupta . 177
Povestea orbulin do pe pod. ccl care cocoa s tie paluuiit [83

317
)N)VESlN,:i j)()j/jj\1jj El Yl 1IJI(:1. . . 3!)
C1)N 11]LCI .iIi ?INEUEJJ) FAfl1.
DE (Jul21 . * . * *

)-)avuusul vt) tapai1inos i ni ui vi fl fl un- niic * * 228


Belci.ugul do in glezna - * ...,.. 2:k
Povestea vU apL)l $1 (U taut -egeiui * * * * 211.
Povestea vU liul vegelui 51 (1 hioasva-4estoasa 251
Fcita neguIioiu1u (IC ISY1I)t ih unfit . * 271
Deziegdtovul * . * * 28)
Poveslea tapcten tet th- ngii - * * * * 28-7
Caic onto vei unit inarini urns 2 . 291
Bai-bierul ju.gdnit . * - * 298
Preston lul Paiiru- xi : sniei sale * * * 3Gb
C)hIr,ia 5i detepfdviui va * * * * * * * * - 12
Lecor: NICOLAF T(TCA
Tchno redactor: ELENA CALUGA RU

bLa CIC fipai 21.111.1975. Thaj 90 110 cx. brou1e.


Coil ed. 15,41. Coil tlpar 10.

Combinatut Poligrafic ,.Casa Sclnteit


Piat.a Scinteli nr. I Bucureti
Republica SociaIistl Romniu
Comanda or. O OM