Sunteți pe pagina 1din 377

I1t1S1iflti2 COJ)ertc1 Anca Vaileccu

cartea ceor

o mie i unade nop


j14)

NOPJI[.E 938 001


TRA[)UCERE D HARALAMBE GRAMESCU

IBUOTECA PENTRU TOTI 197


EDJTUPA MNERVA BUCURET
Ptz vrsitznea rotn(ineasci toatc drepturile rezer-
V[i Edittzrj INlincrva (fl[)rj)

1,( (7(S &Iiilc flZflES (t ui:e nui, 1.rLit:1 ion.


lilt.iale et c)nll)1(Le (IIJ texe arab par ic dr,
1. ( N1ctrdrus, tornO Ii it 1fl(.. 1I14, 1IV Fnsquelle
cfltcui (f.a.).
OrSI urica (oloborata nI traducerea In imba rus
I(noa tisiac.i I oclnoi foci, pnrevod s aral)skogo
11/1. A. Sour (8 VOhIllIC), Gostdartvnnnoc hdtlstvo
I lidojcstroniioi I.) ICIatU(i. EV[ skra
Tar $$eherezada spuso:

POVESTEA Liii BAIBARS $1 A 1SPRAVNICILOR


SAT DE ACME

Sc povestee ci Allah ccl ncvzut ate singur tiutor!


cA a Lost odaul, In 4an Egiptulul, la Cairo; tin suits
dintre sultanli eel man .i puternici din neamul eel preavestit
ad baharenilor turcoxnanL $1 numele lul era de
sultanul Al-Malek Al-Zaher Rokn Al-Din Balbars Al-Bon
dokdari. Tar sub domnia lui Islamul strAlucea cu o strilucite
cum flu se mal pomenise vneodatA, Jar ImprAtia se Intindea
tainicA de Ia capAtul eel mad dcpArtat ad RAsiritulul pini
Ja hotarele cele alunde ale ApusuluL Tar pe ta4a pAnttulul
liii Allah .i sub cenil siniliu nu mad rAmAsese In
picioare niniic din zidurile de cctIi ale trincilor 0 ale
nazareenilor, ad cAror regi ajunseserA ca tin pre pe sub
pieloarele sale. Tar prin clrnpiile tale verzi ci prin pustiurl
pe ape niciun gin flu se mad nidita atarA de glasul celui
drept-credincios, I nici tin pas nu mat rAsuna afarA de
pasul celui mergtor pe calea cea dreapti. Or, binecuvintat
tie In veci acela caMe ne-a aritat calea, preatericitul flu
ai lui Abdallah khoreianul, dornnul stipinul nostru
Ahmad-Mabomed, tnimisul lul Allah asupra-i tie rugAciunea,
pacca i binecuvintAnile cele nepnihAnite. Amin!
S
Or, sultaiiul Balbars Ii iubea norodul, jar norodu.l ii
iubea sultanul; iar tot ceea cc, mal de aproape on mal de
departe, avea vreo legtur Cu norodul, fic obicciuri
niravuri, fie datini i credinIe dc-ale iocuiui, toate ii
edeau la inirn pIni peaLe poate. melt flu numai c Ii phicea
s le v.ad pe toule cu ochiul iui i s Ic aud Cu urechea
lui, ci se clesfta Cu istorisini i cu .ascu.ltarea povetiior ; i
ii ridicase in cinurlie ode mai de sus pe tori musaipii, i
pe to.i strjerii, i pe toti cei cc ajungeau ia ci s.i tiau si
povesteasc frumos fapte dlln trecut on sn-i In4ieze
lucruii din vremile sale.
$i-aa, Intro noapte, cInd so afIa rnai cu chef ca
de obieei s asculte i si 1nveie, ii stninso P0 t(41 ispravnicii
de la agia din Cairo si Ic spuse
Vreau smi povestii In seara aceasta tot cc
mai vrednic dc a 11 povestit.
Tar ci rspunso.ra:
Pc capul i pe ochH noLni C va VrOi stLipinu
nostru si povestim coca cc ni sa intimpiat chiar noU
on ceea cc am aflat de Ia aii ?
i Balbars SUSO
- Astai o Intrebare grea. Deepi care, sintei siobo
sil povestiti fiecare cc vroi, ci numal cu ii4eiegerea ca s
fie Cu totu.l i cu totul dc--a mirrika
Jar ci rspunser
I{ei, uallah, 0, sUipine al nosLru ! nint-ca noas
este roaha ta, ca i limba i crcdincioia noastr!
i ce.1 dintli care veni dinaintca lui Balbars spre a in
cepe, fu un ispravnic do agie pe care II chema Mom
AlDin, i care era xos pIn In ficati dc dragostea de femet
i sla CU inima pururea zacaita In fustele br. i, dup
uiri1c de viaW lung aduse sultanului, gri
- Eu, o, rege al vremibor, am siI1i povostese o pi4an
do porninil dca mea, l care ml s-a intimplat n anil dinth
ai si ubei mole
i istoris.i astfe
F()VESTEA TSTOR]SITA 1)E (.A.TRE (EL DINTlI ST?RAVN1C
1)E AG1E

Af1, o, doamne i cunun a capului rneu, c atunci


cind am intrat In slujb Ia agia din Cairo, sub poruncile
cpeteniei noastre Alam Al-Din Sanjar, avearn o faim
arnarnic, i once plod do codo, on de cea, on de ticlos,

on c tIrfoti:n, so Infricoa do mine si fugea ca de prpd i ma ocolea ca pe o cium. Jar cInd treccam clare
pnin cetate, oarnenii ma artau cu degetu.li Imi faceau cu
ochiul a ineIegcre, pe cmnd aJi,ii Ii aterneau pIn Ia
pmInt, cu miinile Ion, salamalekunile cuviincioase Cu care
Irni intimpinau trecerea. Jar eu Imi vedeam de drum, Cu
sufletul urnflat In gu;.
Or, mtro zi, edearn in cuitea valiului, spnijinit cu
spinarea do un zid, i cugetam la maretia i la insemntatea
mea, cInd deodat vzui cum imi cade din cer in poai
ceva greu ca osInda de la judecata dc apoi. 5i era o pung
plin i pecetluit. 5i o luai In mIn, i o golli in poala
hainei mele. 5i numrai o sut de drahme, nici una mai
mult, nici una rnai puin. Si degeaba ma tot uitai in toate
prile, deasupra capulul meu i. do jun Imprejur, ca flu
putui s dau cu ochii de nimeni Care an fi putut s-o
scape jos. 5i zisei : ,,Slav Domnului, sultanul Imparatiilor
Vzutului i Nevzutului ! 51 lsai lecinara s alunece ]a
sinul t.tmnelui ci. 5i-aa cu ea
5i, a doua zi, slujba ma chem iari Ia iocul din ajun;
i ma aflam aco]o dc o bucat do vreme, cInd iact Ca
Imi czu in cap ceva greu i care ma mInie Mu. Si ma uitai
CU nnte ochi roii, i vzui, pe 4llah ! ca era o pung plin,
mntru totul sor Cu cea draga printelui su, pe care o
crnstisem Cu Oc1OtiNa. la pieptu.l meu. 5i Ii Ingduii i ci s
sc inclzeasca tot acolo, ca s-i tina dc tovrie daica-si,
ca so feresc do ocara vreunor pniviri nestioase. Si, ca i
in aju.n, niclicai eapul i ian 11 isai In jos, i Irni sucil gitul
7
cf-I risudil, i nil Invirtli ci in cezul nemiccat 1 ml ultaf
lii dreapta l la stinga, ci fIrl a izbuti sI dovedese .vreo
urml de-a celul care o trimisese pe acea dulce binevenitl.
i ml intrebam: ,,Dorm on flu dorm? $i iii rlspundeam:
,,Nu dorm! Nu, pc Allah! nici vorbl de somnP
$1, ca aim nu s-ar Li intImplat nimic, Imi strinsel poalele
manuel i ieii de acolo cu un chip ncpilsALor, scuiplnd pe
jos is fiecare pus.
Ci a trela oarA lual seama al flu mel cu gnijI. $i-aa
cI, de cum ajunsel lingl zidul at pnicina, unde de oIlcei
ml tolilnoum fIbs, ml Intinsel po pilmint c1 prefticindu-mI
cI dorm, Incepul sI storM scotind Ia pufnituri cIt o turml
de cAmlIe suplrate. Si deodatil, a, doamne sultane al meu,
sim4ii o minI duke cI ml piplie pe Ia bniu, clutjnd habar
n-am cc. $1, intrucit flu aveam nimic de pierdut In toatl
pipIbala aceea, bAsal nina cu pricina sit se strecoare d.e
sits In jos inspre pacostoa ci; , cind socotil cit se afundase
pe calca cea strlmti1, Ia temelul posadei, o prinsci lute,
grlind:
Incotro, a, sara mea?
$1 ml sliftal in capu oaselo; holbind ochli, vlzul cit
stilpina milnil odd dulci, Impodobitl cu un ghiul de olrnaz,
care se ispitlse p0 acea cab a pierzlrii, era o copilandna
vriljitl, o, doamne sultane al meu, cc so uita la mine rizind.
51 era ca o lasomle. $111 zisel:
Noroc ci voie-bunA, o, stlpina mea! 51 chifipirgiul
ci chilipirul lui skit bununile tale. Spuno-mi numai In cc
grAdinl ecti trandafir, In ce mitnunchi lasomie, $ In cc
livadit privighetoare, a, Lu, con mai ispititoare dintre fete?
51, rosti.nd acostea, lual seama bins sit nu carecumya
sit-mi scape.
Atunci feticcana, fAil de vreo shall In micilni on In
glas, Imi lIeu soma sit mA nidic tint zise:
Ya Si-Mom, ridicil-te i vino dupl mine, dad donecti
sit ttii cine slut i care Imi este reumele.
Tar eu. fr a ovi o clipit, Intocrnai ca 1 curn a fi
cunoscut-o de cind uinca, on ca i curn i-as [1 fost frate
de lapte, ma ridical i, cIupi cc irni scuturai caftanul i
imi potnivii pe cap cealrnaua, pornhi la zece pad in urma
ci, ca s flu trag luarea arninte asupra noastr, d.a fr s-o
scap o clipit din othi. $i ajunscrm aa la captul unei
fundturi .Iatuialnicc, unde imi fcu sernn c pot sa ma
aproplu fara team. Si mi dusel la ea zImbind i, fr
dc zabava, dedei s-i fac pe copilul ttmnelui s rsufle
mireasma alturi de ca. 5i, Ca S flu par vreun prostlu
or vreun natarau, Scosci afar copilul cu pricina i grail
E zor mare, o, stpIna mea!
Ci ea se uit Ia mine cu nite ochi scIrbiti i Irni zise
Pune-1. lndr1, o, ispravnicc Mom, Ca are s rceasc..

iar eu raspunsei cu supunere i Cu ascuftare, i adugai


Nut est nimica Irnpotriv, i tu eti stpIna, iar Cu
smnt ccl miluit Cu milele talc. Ci, o, copil legiuit, IntrucIt
ceca cc te ispitete flu este acadeaua aceasta groas i
vIrtoas, nic.i zebbul acesta Cu toat dichiseala 1w faloasa,
pentru cc rn-al cinstit Cu cele dou pungi pline, d rn-al
pipit pe Ia brIu, s rn-al adus in fundl:ura aceasta Intunecoas,
prielnic Ia zbeguit i razbeguri?
Tar ea lmi rspunse:
0, ispravnice Mom, eti ornul in care am cea mal
desavirita Incredere cm tot oraul acesta, i de aceea am
venit Ia tine, rnai degrab decIt la oricare altul. Ci pentru
o cu totul alt pricin decIt aceea Ia care gindeti tu!
Tar CU spusei
0, stapina Inca, onicare ar fi pricina, s-a :fcut
Spune cc ajutor ceri de la robul pe care I-al cumpiirat pe
doua pungi de o sut dc drahrne?
Tar ea zimbi i Irni spuse
Deic-d Allah via lung ! JacLit ! Afl, o, isptavnice
Morn, eLi cu sInt o femeie indrgostit nebunete. Si
thagotea arde In luntrurile mdc ca un foe pirjolitor.
9
i, de-a avea o mie de limbi .i o mie de mimi, patima mea
tot n-ar fi rnai aprig, atita sint de piin do ea. Or, minunea
mea flu e alta deelt odrasla cad.iului cetii. lar aceasta-i
o taini. a dragostei. 5i s-a iurit o Iegtur pttinia, Intemeiat
pe ine1egere, pe fgcluieli i pe jurminte. Jar
legturile noastre tineau de o bun bucat de vreme, i
ajunsesem nedespirit, rnIncam Impreun i ne adpam
din ace1ai ulcior, pIni cInd Intr-o zi cadiul, barba aceea
afurisit, big de seam legturile noastre i Ic retez
scurt, despirind-o cu totul de lume pe odrasia ]ui, i Imi
spuse c are s-mi rup mIinile i picloarele dac am s
mai intru in casa lui. 5i de-atunci n-am mai putut s-o
vd pe minunea mea. Si chiar c spre a-mi uura inima i
a-i aduce oleaci de bucurie rn-am hotrIt s yin s te
caut, o, ispravnice fr de seaman, tiind Ca numai de Ia
tine poate si ne vln bucuria i u.urarea.
Or, eu, o. doamne sultane al meu, auzind vorbele copilandrei
ceiei firi de asemuire pe care o aveam dinaintea
ochilor, rmsei minunat pIn peste marginile minunrii
i Imi zisei in sine-mi : ,,O, Allah Atot-Puternice ! Au de
cInci ar fi fugind copiiandrele de copilandri i cpriele de
api? 5i cc soi de patim i cc fei de dragoste or mai fi
patima i dragostea asta ? 51 cum s poat da mugur astravetele,
dintr-o zi pn a doua zi, dimpreun cu toate
dichisurile lui, acolo unde ogorul flu este prielnic grdinaritulul?
$1, de minunare, Imi pleznii mIinile una d
alta i Ii spusel feticanei
0, stpIna mea, pe Allah! nu pricep nimnic din
ar1tarea ta cea gingai! Lamurete-ma mai intli cu de-amnuntul,
pmn una alta. IntrucIt, uallahi! n-am mai
uzi t s se nia fi pomertit vreodati c de obicei cpriteie
ar suspina dupii ctpri1e i ginile dup gini!
Tar ca Irm S:USC
Taci, ispravn.ice, IntrucIt astai una dintre tai.
dragostei, i puii oameni sInt fcul,i ca so priceap...
Cmnd povestea ajunse aki, ehrezada vzu OLii mijind
sfoas, tcu.

Ci intr-a nou sute treizeci i opta. nocipte

Urrn.:

;..Ajungai sa Lii Ca 2T1 bizui pe tine Cfl S ma ajU


s intru in casa cadiulul ; i, dc-al s fad aa, al s do
bindeti indatorinia unei femei care no s i.e uite.
Tar eu, auzind-o, mi minunal pIna peste poate 1
giridli : ,,Hei, unllahi, o, jupine Mom, iacatate acurna luat
de codo al unci muieri la alt muiere ! Astai o poveste
care flU-i are asemuire intre toate povctile codolIcuK
N-avem. nirnica Impotriv, poti s tel toat arigaraua Iii
circa sufletului tau!
si-i zisei copilci daurite
Porumbia mea, povestea ta este o poveste tare
ginga i, macar c nu-i pricep nici capul, nici coada,
1:1-al dobindit supunerea mea, deopotriv cu toat credina.
Ci, pe viaa ta ! curn poL eu sat.i flu do fobs 112 toate astea ?
Ea spuse:
tnlesnindumi s ajung la minunea mea, fa
cadiuluit
Tar eu rispunsei
He, he ! o, turtureaua inca, unde sint cu, i unde-i
eu, fata cadiului, norocita aceea? Pc mIntuirea ta cea
areapt, deprtarea care ne desparte este cam mare!
Tar ea Irni spuse, cu gias Inciudat:
0, siirrnane, au flu cumva crezi ci a fi atita de
zmintit melt s te pun s intri In odala eopilandrei? Nu,
pe Allah! Ci vreau numar s-mi sIuj.eti drept cirj de
11
prijin pe drumuJ meu spec vieicug si tertip. Si am socetit
Ca Burial tu, 0, Jspravfliee, ai putea xii iniaptuieti ecea e
nazUjese

Jar CU SOUSiN
Aseult l mCi SUUfl. si sInt C) cIrj oarh si surdC in
i ii ile talc, m kil uscaua inea.
Ea atunci led spuse
Aseult. aadar, si te supune. In noaptea iua0la., cU,
impodcbi l ca un paun en hainele mete ec-1e IT1aL irilmOCSC,
i inviuitd In usa fcl hint nhrneni al tnine\a in amid de
Uris s flU rita Cuflousea in mahala, am sd mi due xi ma
acz 1Ini easa ektCilUlLli, lDdt11t(1 InimiU miii nwle. j\tUflCi9
tu i cu strjeii pe care Ii ai sub PC)runcile talc, caauzin
duvi dup ntireasma cc are x xc reverse cnn hainele
niele, aveti sa vi indreptal4 inspire i-nine. lar lu xi vii
euvuneins Ia iriine $i SIt Imilt intiebi ,,Ce lad aidi, Ia ec-asul
acesta Llrziu, siriguii in uHi; o, hanimi duareni ? far cu.
lit Voi ruispun.de : ,,Uallahi, o, vrednicule ispravnice, sint (3
lati din mahalaua din mi1ocnl eeajii, iar tatil mea este
unul dintre eFflifli SLit t.aflului. Or, astLizi, am piecat dii
acasi i din mahalaua nuasti.a i rnan-i d.us m big ca Sd
The nite tirgu.ieli. 5i, dupi cc am tirgui CU(:Ii cc aveam
de tirguit, ci dupi cc ant arvunit ceca cc aveam de arvunit,
am bgat de seami ci xc iuleuse lirziu ; melt, cind am
ajuns in rnaha]aua noastri din inirna ectitii, am vizut ci
poriIe cetitii so inchisesori. 5i-atunei, nidCijduind Si dau
de vreun cunoscut la care simi. petree nuaptea, rnam
tors iar jos in tirg ; ci, spec ciuda mea, nu gisd pe nimeni.
5i, deznidijduiti ci mi vid aa, cu, o fati de emfr fin
adipost In toiui nopl.ii, venii Si ed pe pragui easel
acesteia de-aici, care mi s-a spus ci asIc casa cad iului,
ca si mi ocroteasci umbra ci. 5i, do cu ziui, am si mi
intone la pirinii mci, care pesemne ci acum rn-or socoti
ca nioarti, on micar ca pierduti. Tu atunci, 0, ispravniee
Moth, cum ccii om deciept, ai si vezi ci. inu-adevir, sint
imbnicati in haine bogate, ai si gindeti ,,Nu ii este
Ingduit unui musulman s lase in drum o fcmeie atIta de
frumoas i atita de tinara, pliria toata de rnrgritare si
de gIuvaeruri, care ar puea s lie siluita i prdai de
xuscaiva haimanale. 5i-apoi, daei in .rnahala sar petrece
aserfl(mea necaz, iaci Ca chiar cu, ispravnicui Mom,
ii rspunzLor de nelegiui.tc, dinaintea stpInului nostru
suilanul. Aa Ca Li-ebuie, iritrun fet on Intrallul, s
sub ocrotirea rriea pe fptura aceasta rninunat. 5iaa Ca
am s pun s stea lingii ea unul dintre oarnenii mci
Inarmati, ca su vegheze pIn Ia ziu, on rnai bine ar Li,
i Inca cu mult Inti-ucIt nu am pie d.c incredere In strj
ile mole s pun ochii, Lana dc zbav, PC vreo cas dc
oarneni de treabt care so gazduiasca Cu toat cinstea pIna
dirnineaIL Si, pe Allah! nu vd Linde ar putea s gseasc
ceva mai bun, In toal: privintele, decit In casa stpInului
nostru cadiul, Ia poanta caruia a aduso ursita s ad. S-.o
ducem, aadai.-, in casa lul. 5i am s culeg, fr de nici o
Iridoial, toate :[oloasele, fr a rnai pune la socoteal Ca
indatoi-inta ar putea face s se Incline spre mine vpaia
acestci copilandre, ai crei ochi au d aprins In luntrurile
mele un p0 ar. i, cugetmnd pe drept astfel, ai s zdran
ganesti din veniga dc Ia ua eadiului, i ai s ma ajuti s
inii-u in harernul lui. i am sa ITia vd astfel la Un be cu
mmunea mea. 5i donut meu va Li Implinit. iaceasta
socoala mea, o, ispravnicute. $iaceasta-i lmunirea mea.
Uassn am !
Eu atunci, o, doamne sultane al meu, Ii rspunsei
feticanei
Sporeasca-i Allah harurlic asupra capului tau, o
sluipIna a mea. Aceasta-i o socoat minunat 5i lesne de
fptuit. Deteptciunea e Ufl dan de la Atoate4mpritoruL,
Si pe data, hotnInd dimpreun cu ea ceasul hTtIlninii,
ii srutai mIna ; i ne vazuram fiecare de cab.
Si-aa e veni seara, pe urrn veni i ceasul de tihn,
pe urm acela de rug ; 5i, peste cIteva dlipite, ie5ii, in
fru.ntea oamenilor mci inarmati cu pabosele trase din teac,

13
si-mi fEte talk do ncmpte. $1, din mahala in malmia,
ajunserAsn, pe Ia miez do noapte, In uli4a In care urma si
se afle coplia dragostel ciudata $1 mireasnia bogati ci
tare pe care o slm$ii IncA tie Ia capAtul uli$ei ml ajuti
a adulmec undo era. Si in curind auzil clinehetul brt4i-
riot sale al lAr4ugurilor el do la glezne. $1 grill dire
oamenil met:
Wsepano,flAcli,cAzirescoumbMcolo!Dace
mhostare!
1st ei iscodirl In bate piruIe ca si dibuiascA oblr.
$lo vizurim pe frumoasa cii pricina acopezitA cu mAtisuri
0 grea tie atlazuri, aim se uuta Ia not atept1ndu-no, aplecati
cu uiechea Intinsi. $i ml apropial tie ea, preMclndu-mA
nqtlutor de nimic, Incepul vorba as ea, spunlnd:
Au ce tel tie hanimi qtl tu, trumoasi ci impodobiti,
i sgura singurici, Ia un ceas ca acesta, 0, stapfna a mea,
Un de teami do noapte 1 de trecAtoni?
La acestea, ea Imi dote nispunsul aca precum ne Iz4ele-
sesem In ajun; tar eu ml Intpnsei Inspre oarnenli met, ca
psitru a le cere pirerea. $1 ei Iii rispunserl:
0, cApetenie a noaskA, dad binevoie$i, hal s-o
ducem pe temela aceasta Ia tine acasi, untie are si-i tie
mat blue decit oriunde altundeva $1 are si te Imbucure,
nu avem nicl o Indolali, Infruclt ate bogati, de buM
seami, c trumoas4, ci dichisiti cii lucrurl scumpe. $1-al
sifadcueac&aisAtacl; lazluA,ais-oduc1IamaicA-sa
care o lubete!
IareupaiIaei:
Gun I MA adAposlesc Intnu Allah tie vorbele voastre!
Au can mea ate vrednicl si primeascA o assnenea tati
de emit? $1-apol vol ,mi ci Iocuh4a inn e tare tie-
tie aid! Cd mal bine at fi si cerem glzdulre pentru
as is cadiul din mahala, a cmiii cad se at IA cider aid.
Ian oamenll mel Iinl ris.punsenl cii ascultare ql cii supunere,
c Incepurl 5g bati Ia,qcadlu 1n u care a desebise
numaldectt. $1 Insuci cadlul, spnijinit pe umeril a del robl1
se ivi In prag. Si, dup salamalekurile dinlr-o pare i din
cealalt, Ii povesLil IntImplarea i Ii in1iai cum st
treaba, In vreme cc tineiica e&a in picioare, invluit CU.
grij in vIiri1e ci. i cadiul irni rtspunse
Fie binevenit aid ! Flica mea are s-o grr-duiasca
i va avea grij s fIe multumit
Si, Cu asia, Ii pusci in mIn comoara aceea viciean,
si Ii Incredintai prirnejdia vie. 5i ci o duse In harernul
lul, jar eu Irni vzui de caea mea.
Or, a doua zi, ma Intorsei Ia cadiu, spre a Iua Indrt
comoara Ce 10 Incredir4asem ; i Irni ziccam In sinem
,,Hei, ualiahi ! noaptea trebule s fi fost toat alb pentru
fetele acelea ! Ci, hotirIt ! mi-ar plesni crelerli pmn s
tiu vreodat ce-a urmal: s se petreac Intre cele dou
gazele. Au s-a rnai auzi t vreodat s se rnai fi povestit
dc-o nzbitje ca asta ? 5i, esti.mp, ajunsei la casa Ca
diului; i, din prag, m pomenii Intr-o larm amarnic de
glasuri i de slugi InspimIntate i de femei speriate.
$1 deodat Insui cadiul, eicuI acela cu barb alb, se
repezi la mine i Imi strig
Ruine s Ic fie oamenL[or dc nimic! Tu ai adus
In casa mea o ins care rn-a prdat do toat averea! Eti
dator s-o gseti. cii, de nu, ma duc s ma plIng de tine
suitanului, care are s to fac s guti moartea cea rosie.
$i, Intrucit Ii cerui annunte mai rnulte, Irni povestL
Intr-un potop de ipete, do ocri, de amenintri i de su
dalme Impotriva fetei, c, spre ziu, aceea crela, Ia rugmintea
mea, Ii dedese adpost, pierise din haremul Iui,
fr asi lua ramas-bun ; i, odat cu ea. pierise i chimirul
cadiului, in care se afiau ase niii de dinari, tot
avutul su. Si cadiul adug
Tu o cunoti pc muierea aceea, i, ca urmare. de
la tine Imi ocr acuma banii Indarat!
Or eu, o. doamne al rneu, cram ailta do uluit de Lirea
cea neagr, IncIt imi fu pIn peste putint sa Ingairn vreo
vorb. i Inii nucarn virfurile degeteloi. zicIndurni : ,.O,
codou1e. iaet-te in smoal i In pcur. Undo eti tu,
i undo osLo ca ? Pe urm, clup Un rstimp, izbutii s
graicsc ii raspUflsc CR(iiUlUi
1)a asa sau petiecut lucrurile, Inseamni c
trebulan s so IntImpie, intrucit ceca ce trehuic s so
intinp1e an puate ii oiilit. Dami nurai trci zile d
ragav. (1 511 vad do put sa atlu ceva despre muierea aceca
afuiisit. Si, do nurn s izbutesc, al sti duci atunci
Indepi inlie volba 1J1.ivin.a pioiderii capului rneu.
lao tadi ul mi s(0u1a eu luare arninte i Irni spuse
I li di.iu (011 0(1 7110 p0 (RiO le ceri
$i ieii do iwoln nfipfidit do ginduri, zicIndumi :
sa infunduL do daLi asia ! A. hotiirlL ! eti un neispihvil..
ba rnai ifat, an gugoman i an zcvzec. Curn ai sii izbutcsl 1
tu s gise in Inima uiuiului Cairo o femoic ascunsi
sub val ado i ! Si ci ni ai s 1ai sii to uilI prin haiomuii,
fri s mid Ifl ole ? I.ii nai bine l,iar fi s to (luci
s dniini flC0Si( 1101 zik do igaz, i in climinoaa celel
dea i1(ifl sit to in kutiXV/i dinai lea cadiului si sal dId
searna tIe vinu a. Si. chibzuind asa in cugetul mou, m
dusci acafi hi IfliflO I mit iniinsei PC salteaua mea, pu
care mu peIi(cul ccJe 1101 zile Cu i1C1flR, 1iu a ITiai V1Oi
sa mit scol, cia :i huia a putea sit mnchid ochii, atita tie
zbuciurnat eraln do inhimpialea aceca ticitloas. 5i, Ia
lSpraVnoa liigU7nlLi raft scuhti i plccai, spre a mit duco Ia
cadlu. 51. Cu capul p11 mit LIrurn inspre osindit. clad,
trecIncl po a ulitIl nu ckpaite do casa cadiului, o zitiii
deodalit in dosul zitbioleint unei lerostre int.redeschise pe
fitptaa aiiiUlL!i1IOL flic1C. Si SC uila Ia mine rIzind, i imi
fitcu an somn di phoape. caic vroia sit zicit : .,Urcii re
pecle ! Iai en zuri i sit mit folosesc rio poftitca aceca, do
(1110 Imi atlina viai,a, si Intl() clipie dc oclu fusel lingit
ea i. UI Laid do O1IC( salamaick, ii zisei
0. SOlt lfloa. 51 (NI CL100 era 511 scotocesc i sa
Cant. plin toni o ungheeie arau1ui. Of, in ce hcdea nia
bigat! Pe Allah! rn-al dim d cobor treptele mortii celel
roii!
Tar ea veni Ia mine si ml sArutil. si ml swinse la piept:
Gum de po$i, tu, ispravnicute Moth, sit (ii atila
de inlricoat? Gata, nu-mi povesti nimic din cite ci s-au
intimplat, intrucit tiu tot. Ci, cum mi-e lame sit le scot
din incurlturit, am aeteptat, spit a a Lace. clipa cea cle
pe urmt $i te-am chemat anume ca sit te snip. mAcat cit
a fi putut sit te las sl.41 urmcszi drumul inspre osinda ta
cea fArt de izbitvire!
lax eu ii mul4umii, L flu putui, at.Ita era de duke, sit
mit opresc a flu-i sitruta mina, pricina pacostei mele
de-acum. $i ea lint zise:
P11 linLtit L potolee-4i xbuciumul, cId mu are sit
ti se intimple rdmic rita Do aitminteri, ridicit-te si prive
te!
51 ml lull de mint i mit duse intr-o odaie in care se
aflau douil sipete plifle cu giuvaeruri, cu pietre de rubin,
cii nestemato i vu lucruri rare .,i scumpe. Pe rmit deschise
unul dintre sipete, care se dovedi a Li pEn cu aur,
i, punindu-1 dinain tea mea, imi spuse:
lacittit, poi, dad dorefl, sit iei din sipetul acesta
cei sase mU de dinari care au pierit odatit cii chiminul cadiului
acela de caftan, tatill minunil mele. Ci, o, ispravnicub,,
sit tii bine cit ar fi aitceva mai bun de fitcut, decit
sit-i dai banli InditrIt barbei aceieia afurisite. Dealtrninten,
banii acetia flu i-am tuat de La el decit ca sit moarA
sugrumat de turbare, cit-i u zgircit lacom pc at a de
pisitlog. $i-aisa cit n-am fitcut ce-am fitcut din vreo poftit
de a-I pritd; tar cind ecU bogat ca mine, flu fun spre
a fura. 5i-apoi fate iui tie cit nu 1-am ptgubit dc4t spit
a gritbi ositida ursitei Iui. Oricum,ar Li, La ascultt tertipuL
pe care 1-am Inchipuit eu spre a-i face pa boorogu1 de
ap bittrln sl-i piardit mix4ile de-a binelea. Ta scama vu
luare-arninte La vorbele mole i sit nu le uiti.
1?
$1 se oprl o cllpL dupi can spuse:
laciltA. Al a te dud numaidedi la cadlu, care
pesemno cit te qteaptut pe frigarea nerAbditril, i al sit-i
spit: ,.Cadiule doamne, eu numai pentru Impitcarea ciigetulul
meu mi-am potrecut aceste trei zile iscodind prin
tot oraul, In privin4a acelci fete citreis, Ia rugilmintoa
mea, i-ak dat adilpost pe-o noapte, i pe care o Invinuicti
acuma cit ti-ar ft furat pse mU & dknari de aur. Or,
eu, ispravnicul Main, fliu ritzvedit cit femela aceea flu a
.ieit din casa l.a din cilpa In cure a intrat: intrucit in paficla
corcetitrilor do tot solul ale ownonlior notri, i ale
tuturor ispravnlcilor de agie din calelalte mabalale, flu s-a
gAsh nick urmit, nici nimic din ea. $i nick una dintre muierile
iscoade pe care ic-am trimis prin haremuri flu au

dobindit vito 5tiro despre a Or, tu, ya sidi E1-K.adi, vii sit ne spit d sit ne mArturieti cit taUt tee jefuit. Invinuirea
kid ar trebui sit ftc i cloveditit. !ntrucit eu nu iu,
pe Allah! dacit, In povestea aceasta nomaipomenitit, fata
n-c ft fast, In chiar casa ta, lovitit de vito neleghuire, ott
mAcar jertfit a vreunui viclqug Intunecat. 51, dat filial
cit este aproape dovedit, prin cercetitrile noastre, cit ca nu
se alit In ora, at ft de nevoic, a, cadiule doamne, a se
tacit o cercetare qi In casa ta, anume spre a ne Incredinfa
cit nu se gAsete acolo vreo urmit din acea fatit pierdut,
$ spre a ni se adeverl dacit bAnuiala mea este intemelati
on este gre$tA. 51 Allah tie mai bine I $1, In fekil acesta,
o, ispravnlce Main, urmit puicana cea vritjitit, din pInt al
sit ajungi pIr1! Jar cadiui are a vadit lumea cum se
tnnegureazit dhiaintea ochilor at, i are a-i cupnindit a
znlnieamarnicit; irchipuuiuiaresit-ifiecumepiparca,
i are sit stnige: ,,EI tare eobritzat, juplne Main, clnd
ridici asemenea prepuneni! Ci tie! po$ijit-4i Incepi nu
maidecit cercetAnila. Da pe urmA, cind are a so dovedeascit
liinpede cit teal InQelat, osindirea ta de citire sultan nu
are sit-ti tie decK .i mat cuvenitit. Pu atunci, Insofit do
oamenii ti ca martori, ai s faci n cercetare in casi. Si.
de bun seami, flu ai s ma gseti. Si, dup ce ai s
scotoceti aa mai intui pe teras, pe urm prin iatacuri
prin lzi i prin dulapuri, fr de vIeun fobs, ai sti 1w51
capu-n jos, ros dc un zbueium marnic, i ai s Incepi
s te vaicareti ri sati ceri iertaciune. Si, in clipita aceea,
ai s te affi in buetria easel. Atunci, ca din Int.Irnplare,
ai s te ui in fundul unui chiup male de uIei, ai s ridici
capacul chiupului i ai s strigi : ,,IIeL o clipita ! ia uite
vd ceva colea Inluntru ! $i sti afunzi rnmna In chiup
i ai s simti acolo inluntru ceva Ca 0 boccea cu haine.
i ai s scoti afar bocceaua, i ai s vezi, i toti cci de
fata au sA vad ca i tine, iairnacu1 meu, crnaa mea,
a1varii mci si toate haincle mdc. 51 toate au sa fie mmjite
de singe Inchegat. La privcHtea aeeea, tu ai s te
dovedeti biruitor, jar cadiul are s rrnin Inmrmurit; i
are s so Ingthcneasc la chip, i Incheleturile au s inceap
sai tremure; i are s darnblageasca, i poate c are
s si moai. Tar, de n-o muri numaidecIt. spre a cocolosi
treaba, are .s fac tot cc este cu putin, pentru ca numele
lui sa nu lie bgat in aceaxta poveste ciudata. $i are s-ti
cumpere tcerea Cu aur greu. 5i-asta-i ceea cc Ii cer cu,
o, ispravnice Mom!
Dup spusele acestea, pricepui ce tertip minunat Inchipuise
ea spre a se rzbuna pe cadiu. 5i ma uimii de
minte.a ci nAscocitoare, de viclenia i de isteciunca ci. 51
ma socotii scpat de belea dc-ad Inainte, si rmsei inmrmurit
i nucit. Ci nu pregetai a-mi lua rmas-bun de la
tineric, spre a porni pe calea artat. 51, clad Ii srutai
mIna. ea urn strecur Intre degete o pung cu o sut
de dinari, spunIndu-rni:
Aceasta-i pentru cheltuieliie tale de astzi, o, st1-
pine aT meu. Ci, inallah ! in curIncl ai s CUfl()ti fl)1U bine
darnicia indatoratei tale.
Tar cu Ii rnu1umii fierbinte i nu putui, alIta dc vrjit
cram de ea, s ma opiese a nui spune
Pe viata ta, o, sLtpin a rna, clod [ucrUu
se va sfIri intru mLiilumi1ea ta, nu ai prnu si to ma
riI cu mine ?
Tar ca Incepu s rida L imi SUXC
Pi tu uil,i, ya saied Morn, cii cu sint miiiiati i
ca sint legata prin fiigiiduieli, piin creclin1ii i pith ju
rimIrit ? Ci nurnai singut Allah cunoate cc aduce ziua
de mime ! Si flhlTl[C flu are sa SC ntmip1o dQcIt coca CC
ese sons sii so mn1lm1e Uassalrn

(mci poveta LJUOS( flI(i, c1 (rOZBflH vait.i ycri nuiji nd


XCiUiSLt. 1H(H.

C. intia n,oua SUtC (rei.ZeCi i flOlLCl floCtpte

Tar eu plecai do la ca. binecuvInlirido, i ma duset iir


de ziibavii, CU oamomi met, la cad.iui care, de curn mii zii,
stigii
BisrnilIah iaciltii--l pe dalornicul rneu cia unde
huh flSt.O aVUtul ?
Si .iiispnnsei.
0, doamno cad.iule. Chlf)U.l TOOU flu ste flifl11C pe lingii
capul. cac.iiuiui, Ian cu nu am pc nimcni caie sii n-w spri
i no I a 1(.)cul do hUS Ci, dacii (1 OJ I alea VO ii (10 pali (hI iii
aie sii xc vaclii hnipede.
Ian cadiul, flIlflIOS, l,ipa
Ce Indiugi tu dspie diophite ? Au sucoti cii vei
I ca xii lu aperi Oil xii xcii p1 dc Ce to aiteapti dac nal
gthdt muierea i avutul furat? Hel, pe Allah I Intre
dreptate ci tine depttarea este cam mare.
Eu atund, cu a mare incredintare, mA ultal tintal In
ochli Jul i Ii descintal povestea cea uluitoare pe care o
InvA$asem i care, din pM mA (Aces pfl. Jar urmarea
Lu lntocmai aa cum o prevestise muieruqca. Intruelt
cadiul, de supArare, vAzu lumea Innegurindu-se dinaintea
ochilor sM; .i pieptul I so umplu de o miMe mare; l
chipu4 se fAcu precum arcleiul, i strigal:
-mi indrugi, o, tu, ccl mat swobrAzat dintre
oteni? Au nu ai plc de sfialal cind foci asemenea prepuneri
In privinta men, de fajA cii mine i in casa inca?
Da bind Intrucit ai asemenca bAnuiell, putt sA41 fad
numaidecit cereetArile. $1 dud are sal se dovedeascal pe
deplin cal ai lucrat samavoinic, atunci osindirca La dc vltt.re
sultan flu are sal No decit i mal strnicA.
51, vorbind natfel, se falcu ca o tigale inclns In care
veri nite spA rece.
lIoi atunci nalvAlirAm in casa Jul 1 cercetarAm pretu.
tindenl, prin toate colturile i ungherele, de sus pinal los,
fAtal sal ocolim Mci o ]adA, nici un cotton 0 nict un dulap.
51, In tolul acelor. cercetAri, nu conteneam salmi Lurlaez
privirile spre gazela cea ferrneeatA de care semena ci era
Iridralgostital, In vreme cc ca fugea dlntr-o odale mntralta
spre a se ascunde de ochii strAinilor. 51 gindeam In sine-
ml: ,,Mapillah! ua bismillahI Si numele Lul Allah lie
asupra4 lrnprejuru4! Ce ramural 0 cc mlticflere! Ce
strAhucire i ce !rumusete! Blnecuvintat sal tie sinul litre
a purtato, i mArire AtoatefalcAtorulul carele a turnuto
In tiparul desalviqlrif! $1 pricepui intrucltva cum n copl]andrA
cc acesta a putt sa inrobeascal pe a alta, aseme
nea ci, Imi zlsel: ,,Bobocul de trandafir se apleacA uneoH
peste bobocul de trandafir, zaiacadeaua peste zar
nacadeaP 51 cram atita de pe dephin de fericit de aceastal
21
cugetare a mea melt a fl vrut s i-a rnrturisesc fr de
zAbavi copilandrei cea vrjitoare, spre a mi-a IrlCuVilnta
ca s flu ma socoteasc un lipsit Cu totul de ginduri
subiri i de marghiolie.
Or, ajunserm in felul acesta pin In buctrie, Insop
l de cadiul tot mai rnlniat, fr s. gsirn nimie neobinuit
1 fr s fi dat de nici o urm si do nici o rrniI,
din femele.
Eu atunci, urmind dascaliei mdc ceiei luminate, ma
prcfcui a-mi fi grozav de ruine de purtarea mea cea
samavokdca, i Irni cerui lertare dinaintea cadiulul care
se bucura do Incurctura mea; i ma umilil dinaintca iui.
Ci bate astea erau anurne spre a flu dezvlui lovitura pregtit.
i cadiui ccl cu mintea groas flu preget a se
lLlsa prins In mreaja pianenului, i se folosi do prHei spre
a mu potoli cu cc credea a fi izbInda iui.
i irni zise,
FIel, neobrzaWle i plod dc minemos, si Lu mnsui
rnlncinos din nearn do nearn, cc sa fcut acurna cu mnvinuirile
tale edo aprige i cu piepuner tie talc cele ticaloase ?
Da 111 pe pace, ai sA vezi tu riurnaideelt cit costa s fii
lipsit dc cinstire fa dc cadiul cetii
lar eu, in vremea aceasta. sprijinit do an chiup de
ulel peste rriusura do mare, care avea capacul seas, sLam
Cu C&Ufi jos i cu infiarea ahatutu. Ci deodatu ridicai
capul i. strigai
Pc Allah ! nu 5tiu, da simt Ca din acest ehiup iese o
duhonie ca do singe
$1 ma uitai In chiup, i irni afundai mIna in ci, i o
trsei Indritt spunmnd
Allah akbar ! bismillah
Si SCOSCI alaia in felul acesta bocceaua CU rwinele
mInjite de singe, pe care a alLlflcaSe In chiup, ifliifite de
a fugi. staphia nwa ccii tineiieii. Jar in boccea so aflau i
22
&maci1 ei, i basmaua de pe cap, i nfrma de la git, i
aIvarii, i cmaa, i papucii, 5i altc albituri ale ci. pc care
nu le mai U minte, toate pline de singe.
La priveJitea aceca, cadiul, prcurn prevestise tinerica,
rmase buimac si nuc cu totul: i ing1lbeni amarnic la
chip ; i Incheieturile incepur si tremure ; i se prbu
pe podea, cu capunaintea piciourelor, 1einat. Tar eu, de
curn Ii veni jar in. simIiri, nu piegetai a ma impuna de
Intorstura lucruri]or, Si ii spusei
e, he, ya sidi El-Kadi, care dint.re noi ese minciiioul
i carei ccl cc are dreptate ? Macire lui Allah ! Iac-
t-m, gindese cu, mndrituit dc a ft virit aa-zisul furt,
In cIrdie Cu tInra femeie! Da tu ce-ai fAcut cu IneIep
ciunea i Cu pravilnicia ta ? i curn deai putut, bogat cum
.ti ,i hrnit cu pravila, s tCt pe cugetul tu a.i da ada
post unci bide femei sprea o vicleni, jefuindo 5i or
rIndo, dupiLce pesemne c at i siluit-o in chipul ccl rnai
tacalos ? Accasta-i, pe viata mea ! o fapt Infiicotoare,
despre care se cacle, fr zbav, si dau socoat. stpinului
nostru sultanul. IntrucIt flu rnia incleplini datoria dac
a tinui Intimplarea ; .i, curn nirnic nu rrnine ascuns,
nar trece mult pIn s afle din a]t parte ; si rnia pierd
dintr-odat i slujba si capul.
i arnritul de cadiu, nauc pIn peste poate, sta acolo,
dinaintea inca, cu ochii holbati, prind a flu auzi nirniq i
a nu pricepe nirnic din toate astea. i, pun de tulburare
i de spairna, edea nemicat, ca un porn moit. Cci, fcIndu-se
noapte In mintile lui, flu mai tia s osebeasc
mIna sa cea dreapt de mIna cea stIng., nici aclevrul de
ceea cc este caip. i, dup cc se rnai desmetici oieac din
nuceal, irni zise
0, ispravmce Mom, astai o treaba tare intuneca
pe care singur Allah poate s-o priceap. Da dac ai vrea
no dai In vileag, flu vei avea a te cM!
i, spunInd acestea, Incepu sa ma potopcasc cu laude
i u temench. i Imi drui o pung in care se afiau, ca
23
greut4lte, tot atlUa dinari do aur cfli Ii fusesrA prAdal.
i Imi cumpArA In felul acesta tAcerea, ci stinse ian foe do
at cArui pirjol Ii era tare fricit.
Atunci hid luat ritmas-bun do Ia cadlu, pe care IL litsal
piorit, mit dusei sit-i dau seama puLcanci de cole petrocute,
lay ea mit Intimpinit rizind d Imi spuse:
E impede cit flu are sit mad trbiascil mutt!
$1 chlar cli, o, doamne sultane ad mat, nici flu trocruit
trel zile pinit aflai vestea cit bietul cadiu murise dc-a
plesnituril a fierii In el. i, Intruclt nit pregotal a mit duco
numaidccit la puicanit spre a-i da de ctiro despre cole a
so lntljnplaserlt, slujnicele liii! spuserit cit stitplna lot ftctrial
plecase Impreunit cii fata cadlului la a mode pe care
o avea pe Nil, Llngit Tantah. lair eu, mirat de toate astea,
NrA a ajungo sit pricep cam cc-or fi sitvtrcind laolaltA
cole douit gazele NrA f taut, fitcul tot ce-mi ala In putix4A
spre a da do urina to; ci tAM a izbuti. 5i, de-atunci,
tept zi de zi sit binevoiasclt a-mi da vreo stire despre
ele i sit litmureascit pentru mintea mea a treabit atita de
anevoie de priceput.
$i-aceasta-l povestea ma, a, doamne sultane at meti,
ci aceasta-i pitfania cea trial ciudatit care mi s-a Intimplat
de cind Indeplinesc shujbele cii care mLla ta rn-a Invrodnicit.

Dupit ce Lcpravnicul de agle Main At-Din 1c1 sfir$


Izstorishea, in at daflea lspravnic veni sit se temeneascit
Intre miintle sultanulul Balbars qi, dupit uritri i Inchinitciuni,
spuse:
Eu, a, doamne sultane at nostru, am sit-ti povestesc
tot aa a Intimplare dc-a moa, i care, dc-a vita Allah, are
sit-fl umfie pieptul.
5i spuse:
24
POVLSTEA ISTOTUSTTA DE CATTlE CEL DE AL DOTLEA
lS1RAVNIC DE AGIE

All, o, doamno sultane ad meu, ci, lnatnte de a se


lnvoi a mA in de sc4. liica socrulul mcii aibA-l Allah
Intru mUtt sa ! mi-a spas:
0, flu ad socnuhul meLt, dc-a vita Allah, avem iii no
cilsitorim: ci n- putea sil to mu do st decit daci to Invoieti
do Ia bun Incepul cii coca ce am sA.4i cer, 1 anume:
trei Indatoniri, nimic mad mull, dat nimic mat p14th!
Ian eu am nispuns:
Nu este nintica ImpotrivA! Da care skit Indatoninile
acelea?
Ea mi-a spus:
Si flu to atingi vreodati do hal, si flu mmmc
aid ian tel de pepene verde, i flu czi niclodati pe
vreun scaun!
tar eu am nispuns:
Pe via ta, o, flici a socnuhd meu, Imi cent lucnuni
grele. Da, aa cum slat, le piimesc cii mimi deichisi, mAar
ci flu he pnicep tilcul.
Za mi-a spus:
Asia-i! $1 nu ad dec11 si to lnvoic oh sit Ic
pAguba.
Tar eu am spas:
Le pnimesc, 0 cu tot dragul inimii!
$1-aa ci mmta noastni so sI1vlnl, i treaba se fcu,
totul so petrecu aa cum so Adea sit so petreacit. Si
tnitinim laolaltA un ir do aid In lnelegore desAvlritA 0 In
fihnL
Ci veal o zi clnd mintea men Incepu sit so chinulasci
amarnlc do citutarea pnlcinei celor trei Indatorini de po-
mini, In pniviz4a haului, a pepenilor ver ci a sca
a
unulul ; i In-il ziceam : .,Da ce-o fi indemnInd-o pe uiica
SOCrWUI 1T1(U Si tO popicasca de Ia cle trel lucruri, care,
dac te-ai atinge do dc, flu i-ar diuna Itru nimic? De
buni seama ei trebuw s f IC dodesubt vieo tain pe care
tate mial plcea so dibtcesc ! Si, nernaiputInd s
infrinez ispilole suHeWlui i tiria dorur]ior, intrai in pr
viIia unui priecn dcal meu i, do Inceput, .ezui pe un
seaun umplut cu paic. Pe urrni eerui si mi so aduc o
lubenii minunati, racoiita 3TUU irininte in ap. 51, dup
cc o flIIflCai CU desiaf arc, inghi.ii o boab de hai i Imi
luai zbru1 mnspre vis i irispie pH1cciea tihnit. 51 ma simI
1eam CU desiviiare rnu.umit. ; iar intecul hiii era lericit,
datori tit hUhUZUlui ; i, datorita scaunului umpiut CU pale,
Ia id do preafeiicit irni era i ezutul, eel de atita amar dc
vreme \.adUvil do pilicerea SLaunelor.
Ci, o, doamne silitane al mcu, cind mit intorsci acas
fu fc i potop. tntrucIt, do cum ajunsei dinaintea ci, soia
inca i smi in picionre i Ii trase iamacuI peste fai, dc
pat-ca, In be de ai fl sot, nui mai cram decIt un brb
strain ; i, uitinduse Ia mine cu. mInie i sil, ipt
0, cone i phxl de cunc, aa I1i 1,11 tu fagilduielile ?
Hai incoace ! .Deacu, mci-gem Ia cndiu ca s re dea des
pitcnia
Jar eu. cu minlea inca a.metit de hai i cii pintecul
Inca plin do lubenita, i cu trupul multumit ca mai sim
ise sub sine, du.pt al:lta vrcme, un scaun moale, lncercai
si lac pe istetul. tagaduind cole trei abateri ale mdc. Ci
nici flu apUCal bine s incep a face semnul de tgad, ca
sotia mea i slrig
Mueti limba, o, pramatie Cutezi sA tgdui
cccii cc e rzvedit ? Duhneti a hai, .i nasul meu te simte.
Te-ai indopat cu pepene, ii vd urmele pe hainele tale.
51, intr-un sfIrit, ti-al pus fundul tu de pcur pe un
scaun, 1 vU semnete pe mantia ta, curn a! s14 ! en
puiele flu lint dungile pe a. Aa cii eu nu4i mal Mit nimic, 0 nick tat nit-mi rnai c*ti nimlc.
Cind povcstea ajunso aid, $eherezada viltu writ mijind ql,
sfloastj, tAcu.

Ci Intr-a nou cute pcttnczecea noapte

tTrmA:

St grIkund ustfet. so unraunil de tot in nulframele ci $


mA Ut?, spre ocara nasului meu, pIni Ia cadhu acasi. $1,
cud ajunserim dunaintea cadiului, spuse:
- 0, doamne al rneu cadiule, eu, slugs ta, rn-am legat
prin cilsitorie legiuiti cii birbatul acesta ticilos care se
afli dlnaintoa ta. Or cii, ?nainte de nunta noastri, i-am
cent trei hndatoriri de cipitui, pe care ci ic-a primit pe
care ic-a tunut un ristinip do vreme; ci astizi iacAti ci
k-a hncicat. Or, aadar, in temoiui dreptilUi mole, socot
si lncetez, Incepund din ceasul de-acum, a-i mai II
soe; viii si-mi dat desplirtenia i si-mi cci zestrea
zilogul.
lar cadiul ceru si i se spuni Indatoririle. lar ea I le
ln@lrul 0 aduugi:
Or, plodul acesta de sptrtzurat a ezut pe un scam,
a muncat o lubeniti s-a Indopat cu hai.
5i 1l dovedi pin impotrlva men, pe cind eu nu cutezai
si tigidulesc nicicum coca cc era vidit, mA mul4umil
si-mi las capu-n Jos, do ruine.
Atunci caduul, care avca o mimi bunii i i se ficuse
miii de starea In care mA aflam, Ii spuse so$uei mele,
Inainte de a da vreo hotr?re:

I?
-O,filc5deoamen1detreaba,debunAseamAcAaI
dreptate, da ne de tine sal fil mirinimoasal.
$1, cum ea se Infurie i se burzulut i nu vroi nici sal
ascutte, nici sal Ia seama de nimic, cadiut ti U41 cci de Ca
Incepuril s-a wage stiruitor sal mA torte do data acoasta.
?i cum ea se arAta tot nemiloasA, o rugauil Ca mAcair Sn
amino cererea de despAronie, ca sal aiM vreme sal mail
chibzuiascil si sal vadA dad flu cumva, fa411 cu atuica iiigAmlni
IaolajtIl, nu I se vs pirea mat cuminto sal mail zA
boveascA deocarndatA cu cerorea ci, chiar dacal are s-n
ridice sill datA, hi caz de nevoie. Atunci sotia mca, sAtu]I
de stilrulnie, spuse lntr-un sfirGit:
Bine, primesc sit mA impac cu ci, ci numai vu Invoisla
ca aomnia-sa cadkd sal gilseascA rAspunsu.L )a a In
trebare ce am si-i pun.
$i cadiut ziso:
MA Invoiesc. Punc intrebarea, a, femele!
law ca spuse:
Dintru-ntil skit os; pe urthA mit fac vinal; po urinal
ajung carrie. Chic slut cu?
Tar cadiul lisA c.apu-n jos ca sal cugeto. Dan degoaba
cugetil ci mutt i binc prefirlndu.ji barba, cit rimase mut.
f$i, lnLr-un sfIrsjit se Intoarse inspre ncvastA-mea i ii
spuse:
UaIJahI, acuma, dat fund ci skit ostenit do divanifi
eel lung at judecaltilor do astitzi, n-a fi In stare sit gllsesc
dezlegarea la asemenea cimiliturL Da te rog sal vu iariti
aici inline do diminoalit, i am sA-41 riispund, Intruelt vol
avea rAgaz sit cercetcz cliflile mete pravitnice.
Cu asta, puse capalt judetelor l so duse acasit. $1 era
atita de cufundat In Intrebarea cu pricina, Incit nici mAcar
nu-I dete prin minte sit so atingi de mincarea pe care fata
lul, o copill de patrusprezece ani ,i jumitate, 1-0 pusese pe
mad.. i, muncit de gindurile lui, 141 tot spunea In

oaptit: , Dintru-ntl skit Os; pe urinal ml fac vinit; pe until ajung came. Chic sint eu? Eel, uaUahl, chic skit
at? Da, elm este? Ce e asta7 $1 11 prefiri toate hiroagele
cIL kgi, l Loate terfeloagele de boil, i pe cele de
slovenie, i Lou to cirtile de tuvitituri, 0 niciierea ma
izbuU sal gliseasc dezlegarea acek4 cimilituri, nici nimic
care, de upruape oct de departe, si-I poati lumina on si-i
puni pe eaten lalmurinil. 5i-asa cli, bitt-un sfIrit, stnigi:
Nu, ix Allah, mA las pAgub! 51 nlci un let de
cafte flu two sal mA limuneascA vreodatA In pnivh4a aceasta.
hit fiicui-sn, care se ulta la ci care bAgase de seami
zbuciumul tui, U auzi rostind vorbele do la urmi, 0 Ii
spuse:
0, tati, imi pant Ingnijorat fnAmIntat: ce al, tie
Allah asupra-1,i! l care ate pnicina zbueiumuhzi $ a
gnijilor tale?
Ian el nispuase:
0, fata mea, ate o pnicinil care flu poate si fie
limuniti, $ este o Incurcituni fink de ie*ire.
Eazise:
Cl ja arat-o. CA nimic ma niratne ascuns Ta price-
peat Celui Peealnalt.
Atunel cadiul se hotinl si-i Istoniseasci toati povestea,
$ si-f InfAtieze clinilitura pe care i-o pusese muieruca,
sotia ma. hit capiTa Incepu a rIdi l ziso:
MaallahI da cc, asta-i cimilitunil do nedeziegat?
Pii,o, tati, asta4 tot atita de uoanA cat $ curgerea apel din
izvon. CEdar ci deziegarea este limpede $ so mirginee Ia
atit: ca fobs, ca title $ ca Irnpotrivirc, virtutea omului,
de l.a clnclspnezece pinal In Lreizeci $ dud de ani, se
asemule cu osul; do In treizec 4 duct l.a aizeci, cu o
vuk; Jar dupi saiwci, flu mat esW deck o zdneai4A.
Auzind cuvintele aicestea ale copilef sale, cadiul se
umfii In sine, i so macninA, :51 grIll
MArine Jul Allah, impA4itonui de dLeptilciune!
Weal mintuiL mind na, o, copilli binecuvintatA, $ at scApat
de l.a izbeliae a calanicie.
I0
$1 nici nu so luminase bine de ziu cInd cadiul so i
scul, pIn peste poate do nerabdator, i dote fuga la casa
diVan ului j udetelor, undo d iriguia divanul pr.icinelor, i,
dup o at:eptare lung, inti-un s.flrit vzu. intrind femeia
pe care o atepta, adicci pe sotia niea, i pe robul do colca,
adicci chiar pe mine. i, dup salamalekurile cuvenite i
dintro parte i din cealalt, solia mea Ii Zise cadiului
Ya sidi, inai ii minte intrebarea inca, i ai dozie
cirniuitura ?
Jar ci rspunse
El harndu lillah ! rnrire Jui Allah, caicle rna lu
ininat ! 0, fiic dc oarneni cumsecade, ai ii putut s-rni
pui o intrebaie oleac rnai grea, mntrucit aceasta deacurn
se dezleag fr cazni. i toat lumea tie Ca vIrtutea
omuiui, (10 Ia cincsprezece pInt la treizeci i cinci de ani,
so asemule Cu Ufl os ; de Ia treizeci i cinci Ia azeci, so
face aserrlcnea Cu o vin ; jar dup aizeei, flu rnai este
decit u bucat de zdroan1 fLir rost.
or, sofia mea, care o cunotea prea bine pe copila
CaCliUlLli 51i 5t1 steciunea, ghici ce so petrecuse i, cu un
glas pezevenghi, Ii spuse cadiului :
Nu are dcit paisprezece ani 5i ;jurnitate copila ta,
da capui are do dou on peatita, do nu i rnai. mu
Plecciune ! plccciune Da undo are s se opreasci ea
oare din povirnitura aceasta? Uailahi, multe femei do
meserie nar ti s fac atitea ! Harunile ci sInt minunate
pentru rneteug, i ziua ci do mime este bine intemeiatLi.
i, cu asta, imi fcu semn s ies din odaia divanului
judelelor. i iesii, lsIridu1 pe cadiu cu buzele umfiate,
molt uz i napadi.t do buimcire, dinaintea tutuior cIti se
aflau do fa pmn la sfirdtu1 zilelor lui.

Si, clup cc istorisi acestea, cci do al doflea ispravnic


de agie so trase indrt In rmndul su. Jar sultanul Baibars
Ii vise
Tainele lui Allah sInt de neptruns. Povestea aceasta
este ) poVeste dc-a rnirrilea
Atunci pi Inainte eel do al treilea ispravnic do agie, pe
care ii cherna Ezz Al-Din, i, dupt cc srut pirnIntui
dintro milnile lul Baibars, spuso
Mb, o, rege al vremilor, nimic do pomifla flu mi sa
intIrnplat in curgerca vieii. mdc. ca s fie vicdnic a
bate pInii la urechile Inllimiitale. Ci, dac irni vei in
gadui, iL1 iStolIS1 0 intirnplare care, macar ca ne
inca, flui lfltru flirfiic mai ispititonie I iflUi pi4tn
minunat. Dc aitminteri, meatu

JOV1r[EA 1SI( )I tST TA I )1 cATHE (El 1W \ 1. 11? El r E


ISPRAVNI( I)E AGIE

Afl, o, doarnne sLiltaflu! al nostru, ca mama obii1ui


tiu tia o sumedenie do basme din vicmurilo di dernulL
5i, piintre inultele hasmo pe care Icam auzit do Ia cii,
mi. 1-a povestit intr-o zi i po acesta
A fost odat, pe Un meleag de pe lingi macca cea
sarat.t, en pescar care era insura cu o mindiee ck
ferneie Si mindreea aceea do femeic it frca ferieit ; jar
el, tot aa, o facca fericita. $i pescarul acela cobora l.fl
fiecare zi s pcscuiasc, iapoi Ii vindca pc.c1e. mr bani
pe care II capata aUflgeaLt taman atIta cit sii aibCi ce
n-imnca ami.ndoi. Or, intro zi, pescaru]. cazu bolriav, i ziua
aceea trecu :fara nimic do mincare. Ineit, a cloua zi clirnineata,
ncvastsa ii zise
Pat bine, da tu nai s te duel nici astzi hi pesc
Daca nu to dcci, Cu COO s trim ? Ia hat, .ridichte oleae
lar eu, dat fund c tu e.5ti siabit, am sa due In locul tau
ivodu1 do pescuit i eoul. 51atunci, c.hiar dae no
prbnde decit doi peti, o s-i vindern s avem cc s mirn
desea ca

31
lar pescarul zise
Biixe
so iidic, lar nevasi itsn iu cosul i navod unr
glad po urma liii. i ajtmscra pe rna)u niThil, in!run lot:
bogat in pe:ti, sub zidurile palatului so) tim ului
01 suitanul, in ziua accea, tocrnm :)edea Ja fcreas1ri s
privca niarea. 51 o zri pe nevisa pcsra a:, nund7jud
aceca, ii U5i eltlflh ochii asupra Ci, i, flIl1-() tlipa SC Hi
drgosti dc on. 5i pe data 11 chcnia i>e vizicul san cI nue
i ii spuso
0, Vi/J1( ni meu, toernal 11111 vazU 1.cc ))C ncVaS1
pCscaIuIUI (IC edo, ii rnam indrgos{iI CU palirna !t ci),
mntrucit C 0 ramndrete si nui are pe1och2, aid pu Jr a
pioapo, mci pe departe, in saraiul mcu.
Si vizirui iaspunse
Fcc ib sit L1Tfl J s( <1 VJ( 1) 01 1 Ccc c J
fictni 7
Si SL1IH)nhiJ 1aSp?iflSP
- Nu incapo ovaiaia Irchule s pin s1.rdr palatuJn
sl mn,face P pCSCaL sw-i ornuarr. Eu, atunci, am s ma
Insor cu nevasta Id.
IL11 ViziiUi. CHIC Ci) am CILhzuit, 11 SUSC
J\TU (ste c iisl.it ccr 0)10 iPi idi V1( U vfl I UI
pact en hal, cit lumca a;e s vorbeasc do LIIU pe se;ura
noastra. Are s spun, de pild ,,Suitanui 1a oniont lx:
I2SCL, pe sSlracui acria, din pricina unei iemer.
$i regele ii raspunse vizirului
Asai, ULtili)ii] ! Da cc s fac ca smi impline
dc ird cu mIndrutea aeeea filM (Ic 1)Creche 7
Lw vizirul zise
Poti snti ajungi tthta pe ciii Iegiuite. 5tii -um C2
sala tie taifas a saraiuiui este lung tie o sut do piain
.i lat. do a suM (Ic prjini. Aa ca avern si poruneirn
pescaruiui sic vinii in sal, iar Cu Ulfl siti SpUn ,StpInui
nosiru sultanul rea sf1 a:tearna aid in saLt un chilirn pe
jIcS. 5i ib JLflTL tretuitie sii Lie din tr-o si.ngur bucaifi. Dc-ca
nu aI s-i acluci, avern. s fe )rnor1rn. In feiui acesta
rnoartea lui Va aVea o piicin. Si nu are s SC spun ca
pricina a fost o fence.
Tar sul.tanul rispunse
line.
itunci viziinl so ii.dica xi 1.rlm!.e sni. lie adus
iajul. [ar cind IDCSI.fliU1 SOSI, vizirul ii ha i 11 dLISC in saJ:
saraiului, dinaintea sultanului, i ii spuse
0, pescarule, sUipinul nosirU regele vrea s-i
term In sala uceasta, lung do o xut do prjini 1 1
tot peatita, Un c}rli m care si he lacUt niurriai din 1.r--o
hucatn. Drept accea, iti di an ngz de Irci zile, dup (:ac,
thica flU aI SU aduri hilimuL, are s to arda in ioc. Si,re,
;aadar, Un leganiint pe hniia .(h)sl a, si pcetluiestei eu
pecetea ta.
Cind auzi. cei spunea viziiul. pesearul i.ispunse
Pi bine, dii ec en sint. me1er de chiliniuri ? Fa
sin.t me3ter do pciti. C ro-mi i)eti (IC toato culor.ile U de
toate soiuiik, tiadue. Da Ia chilirnuii. nu na pricep, pe
Allah ! xi habar napi do cle i habar nam nici baremi
inn<-asma (W1 do culoarea Io. Da pete in invoj S
pecet]ui.
Ci. vzirul. rispUflSC
Degeaba mat bati gura. E porunc de Ia rege.
lar peSCarUl ziSC
Hei, pe Allah ! poti smi wi a sut de pecei, nu
nurnai o peceto, do vremo cc iacitmi meter de chili
muri
i lxi plesni rniinile una do alta, i ie.i din sarai, si
ie duso In nevastnsa, necjiL -
Tar nevastsa, vnzIndul in staica accea, II ntreb
Do Ce esti necajit ?
El rspunse
Tact. Si, fai.a s1 mai 50(41 o vorba, ridIcte
stringe brurna de catrafuse pe careu avem, .i s fugm
din 1aiu accasta.
La intrebA
Pen LILt CO 7
El Laspunse
P11tLLL cA .regeft \r(U s.t ii ( ?u10HC p(?Stt 1 ((1 Z
En ji zise:
Pai CLIITL ?
Ill raspunse
\ICLI dO ick. LI1I.UL( LID. chiliiyt iLl 1L (1. u sut ct pra
jini, f)Cntru Sam din puintul 1W
E;.t inltcb1
- Nunud atita ?
El raSI)UflSe
Da.
En SOUSe
U1fl( t. ik L I Ill-lit S 1111 lj( I I S i.t a Ut. Cli
liniud i at saIt aS1trIiL in sa1a iegdui.
i:i alunci zise
J\Lula irni nat .ijpsea ! acurnai deslIviniiL On ni info
bunit i tLi en vizinul, bre, FOIHOIL, nt-i sInlern nut cainva
flieteni. -di. cbihrnun ?
( i en Sii LiflS(
\Trcmi chiat- acurna chilitnu! acela ? Si te& duce
nutnaideciL si W si s.t aduci aid
El spuse
Da, rnai. degrabd nLlniaidccil, in inc do mime, ca s
mid linistese. Nu.rnai aa a putea sit dunn in tihn.d.
En ii zise
DacLti ai$a, 0 biiibate, 3alhih, scoaldte i du
cuta.re Foe, dinspre gnddinL Acolo ai sd -dat do un porn
sti-imb, Sub care se aHa Un put,. Tar hi s to pied peste
Pub aceli. a Sd to ut,i in iaLlntrul iui i sd sti-igi :
cutdiico, piietena ta Cdii dragii, CL1IdI.lC-a, iti tnirriite cu
mine salamalekul ci i ii spune sdnil clai, ca sKi ii du
I usul pe care ia uitat in tine set-i. cind so grKibea sit so
intoarca acas IIIU ce so Idsa negura, ntrucIt vrem sit
Inipodibirn o odaic c-u ILISUI acela.
Tar pescarul Ii the nevestel sale:
Bine.
Pled, aadar, iai de zAbavA, Ia pu4ul cii prkina, de
sub pomul cd strimb, se uit In adinc I strigi:
0, cutrico, prietena ta cea dragA, cutArica, ft trimite
cii mine salarnaleku.t el i 1t spune: ,,DA-ne maul pe Care
1-a ultat is tine, Intrucit vrem all impodobirn o odale cii
maul acela.
Atunci, cea din pu singur Allah Ii Iia do tire ! H
rispunse zicind:
Ph pot eu all nu-4 darn once pnictenei mdc dragi?
Fine, laca maul ! Ia-i si du-te dc aterne sji irnpudobete cii
d odala curn vet vatS. Pc urmA all mi-i aduci YnclArAt
El sptse:
Bino.
i lull Luau pe care II vAzu ielnd din pt$, it pusq in
sin i pled in treaha lui, indreptindu-se apre casA i ziclndu-
i: ,,Muiesca asta rn-a fllcut Ia Let de nebun turn e
cW. f3i ti vAzu do cale, .,i ajunso Ia nevastA-sa, i ii zise:
0, fiic a socnului rneu, iadhtA cli ti-am adus luau).
Ea Ii spuse:
Bine. Acuma du-Ic in vizirul care 14i vrea noazlea
qi spune-i: ,,D6-mi tin cui mare ! Jan ci are all-ti dea un
nil, qi tat ai sA-l Inflgi Ia tin ca$t at shift ceiei marl, ad
all legi do cui firul do pe Luau] acesta i ad all intJnzi chili..
miii, cit dc lung i cit do lad ad all vrei!
Tar pescarul je rainunui, striginci:
0, femele, aadar hi vrei ca, Inainte de moantea
inca cea apropiath, sA-i ridli oamenii de casa inca i sll si
bath joe de mine, luindu-mA drept nbun? PM se af.lij ,ri
chilim de o auth de prlljini in fiasul hats?
Ea ii spuse burzu]uindu-se:
Vrei all pled cit mai lute, oH nu viel? Tad cda1l1;
bra onuale, si du-te precum ti-am spits!

a
tar pescarul se dime Ia sand, cit luau], zicIndu-i! ,,Nu
tate mintuire i tArie deck Intru Allah Altiutorul.
Iact, o, srmane de tine, ziua de pe urinal a viefli tale.
dmud jiovealca ujunse aid, Solwrczada vzu zorii inijind L,
sflaL4il. Ltacu.

Ci Isilr-a nova stiLe patruzeci ci un noapte


TJnidi

$1 se due in nge i in vizir. Tar vizirul I! zise, uitIn


dic-se aiurca:
linde este chilimut c pescaruic?
51 el rAspunso:
flamaici!
Et 11 IntrobarA:
Undo aid?
El Ic rAspunse:
Aid, In sin!
Tar ci Incepuri sal tidal cit ci, ziekid:
IacAtal4 pe unul care so flne cit glumo irwintc &a
twirl!
Tar vizirul ii intreba In bAtaie de joc:
On cc, in chiUm dc o auth do prAjini este o minge
de copU care poate sal fit bilgatal In sin?
1 t-o intoarse:
- On cc yR privqte PC voi? Mi-afl cent in chi]im,
lar cu vi 1-am adus, flu aveti nimic aitceva do cerut do in
mine. Aa cal, In bc sal rizi de mine, o, vizirule, in scoalal-te
ci dR-mi un ciii mare. Tar chffimui are sal lie dinainte-i4,
coJea In asiA!
Atunci vizirul se tidieR, itIndu-l do zmintea]a peacaruiui,
liii cuuul, ct spuse in urechea spitanauul:
0, spAtande, si stal cola, lingi ua do Ia sail.
51, mini .pescarul, cind am si-i thu cuiul, am are si poati

aenie chifianul precum doresc, tu si scoji paloiul, fin si anal atepti alti ponunci do Ia mine, tji, dintr-o fuigeriturd
si-i thdni eapuL
$1 spitarul rspunse:
Binel
Ian vizirul se dine si-i Inmineze pescarulul cuiul, spitntndu-i:

Ia ti-ne acuma sLl4i vedem chiiniuL


Atunci pescarul Infipse culul Ia un capit al sAul, legi
tie cul capitul firulul do pe Na, i nilsuci fusul, ziclndu-:
,,Toaree-mi mofla, o, afunisitule 1 5i iaciti ci se Intinse
j se aernu do-a lungul sAffi, In toate palr4fle, un
chilim Impinitesc care nu-i afla perechea In tot saraluL
Ian regele ci vizinul se uitari unul Ia aThfl niuci, vreme
do un ceas, pa clnd pescarul sta cuminte, lAnA si spuni
xainaic. Pe urmi vizlrul clipi din ochi Inspre rege, cu o
pilvite isteati, ci se Intoarse Inspre pescan, 1-l zise:
Regele este mu]$umit $ fli spune: ,,Blne. Da Iji
anal cere un lucnu.
El II zise:
$1 cane-I lucrul acela?
Vizinul nispunse:
Regele fll core, $ ateaptA do Ia tine, si-i aduci un
pnunc. 51 pruncul si nu tie anal maze do opt zile. $i tnebale
si-i istoniseasci stiplnului nostnz regelp a povesta
51 povestea tnebuie si .Inceapi cii a mincluni ci si se
sftroasci cu a minciuni!
Ian pescarul, clnd auzi, II spuse vizinulul:
Numai attta? Pc Allah! nu-i a cenene prea maze.

Numai ci hAban n-am avut plni acuma ci pruncil do opt zile an putea si vorbeasci, $ anume si vonbeasci spne a Istonisi
poveqti cane an ca Inceput a anincluni $ ca sflrclt o mlxi..
duni, mAcan i dc-ar fi pruncli aceia copii do drl$l.
Ian vizirut nispunse:
27
SI tact! Cuvlntul i porunca regelui trebule el tie
Indeplinite. lii dAm, pentru aceasta, tin rAgaz de opt zile,
dufl care, dad n-at al aduci pruncul cent, at sI gu
moartoa cea rodc. Serb aadar tin legmmnt In privln$a
aceasta i puno4i peectea deasupra.
Lair pescarut spuso:
Bine, iacALil-mi pecetea, a, vizirule. PcectIuiejte tu
In 1oct11 mou, intrucit eu nu mu pricep. Eu ma otiu dec11
al-mi dreg nilvoduL Pecetarul mutt so atm In mlinile tale,
S ce viol, 1 pcceUuiee cu ci de a sutl do orb, In bc de-o
datA! lair In privint1l pruncului, Allah zniiosirdnicul arc al
ne poarte do griji!
lair vizirul Jul pocetarul poscarulul ci pecotlul legAmintul.
lair pesearuL Ii lul indAHlt peceturul l pled
mohorit.
5i ajunse La novastl-sa i II zise:
Scoall-to rt hail si fugim din taca aecasta! Ti-ant
mat spits a datA, ci n-at vrut all mA asclji. Scoall-te, cA
eu ml due!
Ea Ii zise:
Pentru ce? Din cc piicinll? Au chulimul n-a icit
din fits?
El rispunse:
A ieit. Da codocul acele, vlzirul acela at dosulul
mat, pbodul acela do cltea, lint coat acuma un prune care
sI flu aM ma! mult de opt zile, t care trebui al-i is
toriseascl o poveste; L povestea trebule sI Lie minclunl
din minciunl. I au binevolt sI-Mi dee, pentru isprava
aceasta, tin rispis de opt zila
lar nevastA-sa Ii zise:
Dine. Da flu te neciji, bre omtile! Cde opt zile
IncA flu s-au scurs, i phil atunci avexn vreme al chibzuim
04 gilsim chichita mlntuirii!
Or In dlminea$a celei de-o opta zile, pescarul Ii zise
sotielsalea
Tu ad uitat eare de pruncul de care trebuie si he
rost ? Astzi am ajuns Ia soroc!
Eailzise:
Bine. Du-te Ia piflul pe care II tii, de sub pomu
eel strimb. Dintru-ntli si-i dat IndArit fusul celel care
sA1iiuieto In put., $1 si-i muflumoti frumos. Pc urmi si-i
spui: ,,0, cutare, prietena La cea dragi, cutirica, itt trimite
zialamalekul i 141 care si-i lmprumi4i copilul Macut ieri,
intrucit avem nevole de el pentru o treabi.
La cuvinteic acestea, pescarul if spuse nevesti-si:
Ual]ahi, nu mad tffi pe nimeni-atita de alurit i de
zmintlt at tine, decit poate pe vixtrul acela de picuri.
Cum, bre femeic! vizirul 2nd care un plod de opt zile ci
Lu te knarghiole$i cli, IncA i mat mult, ai si-mi dad un
prunc do ozi care si .tie si vorbeasci limpede ci si
istoriseasci povqti!
Eta rispunse:
Cetebagi?Du-tenumaiificumi-amspusi
Jar ci so minuni:
Bine. Jacliti ziua mea cea mat de pe urmi de pe
pilmint.
i plecil de-acasi, merse pini cc ajunse Ia pu4. SI
arunci fusul In put strigind:
IacAt.i fusul!
$j adzlugi
Bre cutare, prietena 6 cea dragi, cutirica, 141 tnmite
salamalekul ct 141 cere si-i dat pruncul de o zi, Intrucit
avem trebuin4i de ci pentru o treabi. Numai di
zor, ci aitminteri capul meu are si-ant zboare de pe
grumaz 3
Atunci cea care siliclula In put numal unul Allah
Ii .ia de cure! rAspunse:
lacitA1 : lnel!
51 pescarul liii plodul de o zk cc i se clirul, pe dud
en care siIiluIa in put Ii gniia:
t-. Rostee asupra-i descintecul de deochi!

a
lar pescarul, Julad copilul, rosti asupra-i biarniliahul,
siclad:
BismiUah errahmun errahim!
$i jinind plodul In bra4c, plecA.
$1 pe drum kd vise: ,are s-au pornenit pa undeva
cepil, tie at chiar i)l In vinit do Lreizeci de tie, qi flu de a
tat sta, care sit $ie sit vorbeascit l sit istorisoascit poveti,
mitcar tic i printre copili etri1or color mat de-a miritrilea
? Pe urmit., spro asi limpet .inlrna In privhfla aceasta
Ii grill copilulut eel hthorb4t pe care Ii ducea In brale:
La, ha!, taicit, glitsuiqite-mi oleaciS, si vAd i all. ma
Incredint.ez dacit asia-i xiua mortii mole!
Pa copiluL auxind glasul gros al pescarului, se spcric
ji so zbIrci, tsi la chip i din pintece, i titcu piecurn fat
tall copul, vrasazich incepu sit pLingit Cu nite strinibitturi
.amnrrdce i sit se ude pe el cit putu. lar pescaru.l ajunse
la ncsnstttsa iiicuI fiewjclt i includat, I spuse:
lacittit cii am adus copilul. Mintuiascit-mA Allah! Tot
cc tie este sit plingit *si s Sc ude pe ci, piodul cia citlea
lauiLeInce*itarem-a adus!
Ci (ft It ZiSt
Ce w bag!? Koag&-te Intru rotacu, bre omule,
p1 fit turn fli spuc La i du fArt zilbavit copiiui
acesta hi rage. 5i-ai sit vet limpede dacit e sit vorboascit
art nu $io. Nutual cit sit ted pentru el troi perno, ii aft-i
atei la mijlocul divapuiui, .1 sit-I sprijlni cu pernel
acelea, punindu-i una in ptstoa dreaptit, una In partea
stingit, i una In spate ! $1 roagit-te Intru prorocul!
i pescarul ritspunse:
Asupra-i tie rugitciunea i pacea!
Pe unnit, ducindu-l subsusarit pa noul-nitscut, piet
lange i Is viztr.
Cid vizirul II vizu pa pescar venind at pruricul cel
tnhorbo$it,tncepusAr1ditttispuse:
Asta4 cupful
tar pescarul rispunse:
Da.
5i vizirul se intoarse inspue copil i ii gri cu giasul
cc so ia spre a le vorbi pruncilor
Micutule
Da copilul, In Inc Sa vorbeasca, ii stritnb i IULSLI]. i
gura, i Incopu s fac ,,Ua ! ua !
Jar vizirul se duse tare multumit in rege i ii spuse
I-am vorbiL copilului, da ci flu mi-a rspuns i s-a
muLtumit s pling i s fac ,,Ua ! ua ! Or, acesta
sfiritui vioii pesearului. Ci dovada nu se cade s se fac
dent !dinaintea divanulul viziriior, ernirilor i dregtorilor,
Intrucit am s le citesc Invoiolile din iegrnIntul pe care
inm pecotluit cu pescitul ; i, dupa anon avem nil
Licidain
Ian icgele spuse
Pal chiar aa. 0, vizirule
51 intrartt anIindoi in soul ; ha etuitit i dregiiIotii so
siiInsei1i acolu. 51 Cu aciris pescarLil ii Viznu1 citi dinain
tea ILu si clinainlea tuturor color de fail iegml.ntui perot
iuit, il spuse
A.cuma o, pescatule, nil ad uc txpJtil care are all ne
gri anna.
51 pescarul spuse
- SA mi so dna mai intii Ltd poran 5iapoi eopf
are all graiasca
51 i so aduseril cole tnoi perne lam pcscaru asezll
copiltil in miilocul divanulul, si II rezernil ca cole tmei
porno lam regole ii Intrebil pe
Acestai copilul cc are sli no islonisoasc porestea
care-i uiinciunll din minciunll din mmcuna ?
Or, pin s aib vreme pescarui sll dea rllspuns,
pruncul do o zi rllspunse
mlii de bate, salamaiekui lie asuprati, o, maria
Iar vizirii si ernirii i toti ceilaiti se rninunar de
copfl pInll peste poate Iar regele, tot atita de ulult ca
1. 41
to1i cci en so aflau do fai, ii iispunse cnpflului Ia urare,
i ii zise
iSt.OiiSd.(.i1(, Destoinicule, poVeStea carei o z
ail ca do m in ci ii n i
mi. Cop ILL I ii i-aspi inse, grai nd
TaciiIi ()daiti, (1i1fl p0 atunci in pUi(rea tLnel-e1.e
1(11 mdc, urn blind ie alara d.i a cetate, pi-in cimp. pco
vrerrw. (i.e LUi a. am ifl LI ml L un pLOCUpe. de pe.peni VO1Z1
i, turn mu cia tare cakl i tare scm, am cumptra1. un
pepOfl C V (I d pe a d i nar do aur. Si am .i u at. ben I Ia 1 a in
taat din en (u ehe, pe care am Iniu.lecalo, i rn--am
racoim I. Pc urm. curn mu uitam in liiuntrul lubeniri, rn
dat do Ufl (.)ra cu cetatea lui. Eu alunci. .tiiu-i a ovi. mi--am
splat picionrele unul dup aHul, i am in ti-at in harbuz.
Si am inc pa I st nuii pieuiblu pe aroJo, ultind umu
irflpeiULUl .fludu l.a pinV&Elik i..la casele i Ia 1.1 ove.ii din
oraul ac1a din .lubeni iii. Si am umbla I asa iYid dC1i 0,
pina CC am ajuns Ifl cmp. $1 mob am vzut un cuimal
din care atbi a Un pol.:p do ehIar&hin.i dc cu.i.mae, toale
lungi do un :001. III Cl t SLUICtLlI flWU CaIC riVflca 1a
curmnuei.e aeclea, 1fli niboldi L Ufliarnic in.spre ole
nam lost Yfl Slaic sanii deStOl ispita d rnnm s
curmal, sit i-up un i. sau douit, sau trei sau patmu cuimale,
I sit Ic miinInc Ci gasi in cw-rnal niLe felahi. c.ae sem(u.nau
mci in curanal. si secerau spicele. pe cind aiti. felahi
bateau gilul i ii vinturau. Jar cii, clupit cc am mai Umblat
o vrerne pi-in curmal, rnam intilnit cu unul cae buitea
niLe oua pe 0 aim, i rnam ultat niai Cu lu.areamin
Lam vitzut cit din toate ouitle bitt.ute pe ai-Ic iceau nite
puiori. 5i cocosii teccau intr-o parte. iar ginueJe In
cealalt.it. Jar eu maiii oprit acolo sa mit unit Ia Ci, 5i i-am
vitzut curn creteau vitzmnd cu ochii. Atunci am Irnpcre:cheat
Intro ci 00005011 Cu giiinuele pe u.rrnui ian-i litsat a(a)Io
rnulturrflti, i rnam dus pe altit creangit din cur-ma! Si
acolo am dat de un mitgar care purta in spinare niite
zumazlcale de susan curn chiar c sufletul rneu era
mor dup umaricale de susan, am. 1uat o zumarica si
am Infulecat-o din dou-trci imbucturL i, dup cc am
mmncat-o astfei, am ridicat oehii i rn-am pomenit afar
din lubeniW. Tar iubenit.a sa nchis la bc i sa fc
iari Intreag precurn fu.sese. $iaeeasta--i povestea pe
care o aveain s vo povestese
Clrid auzi vorhebe acOstea ale nouflaSCUtUIUL, regele
ii zise
He, he, o. eiciiIe al mmcinosilor i CUflUfl a br,
he. he, Desloinicule ! iact o testur de gogoi de tuf!
Da tu chiar Iti Inchipul c am crezul o boab din toat
povc.sbea asta :dcceasc? AL ualah ! D.a do cInd, de pild,
so afl orae n buberiit ? Si dc clad ouale, dup cc au fo.st
blktute pe o arie, mai scot pui ? iVIrtuiiseto, Destoinicule,
c1t bate astea slat un ghiveci do minciuna CLL minciun!
Tar COpilLil rispunse
Nu tgduiesc nimic ! Da 51 tu, inriata, ar treb
si nu Uigduieti 5i nici s tinuie[i gindui[c tate cele
adevrate fatt de acust am.ri1 de poscar. po care vrei s1
omori spie ai rpi frmeia, mindretea aceca, pe care ai
Yalit() pe l4rm ! 1-Ici, da ! i no ti- e rwine dinaintea
chipu[ui iui Allah care ne vedo, si rivneti, rege fund i
suftan, Ia coca cc flu este ab [au, i s fun bunul aproapelui
thu. rnai putin bogat i mai pulin puLerriic, corn e acest
pescar shrman ? Pc Allah i pe harurile Proroculul
asupra-i Lie i.ugciunea i paea! ma lur Ca daci,
cliph i pe data, nul iai In tihn pe pescar i nu te lepezi
do gIndurile tale cole rele fal; do novasta but, am s
v spulbei- do pe pamint neamul, i ic 51 viziruiui thu,
do nici macar mustete nau sh v mai dcci de urm
5i, grhind acestea Cu Ufl glas Infiicohtor, copilul
ccl Inhorbotit ls toat lumea nphdi l do uluial, i
Ii spuse pescarului:

43
Xcuma thichiule, ia-mi hr ci au-ma de aid Ia
tine acasi.
51 pescarul 11 ]uA pe pnmcul do o zi, Destoinicul; ci,
nesupirat de himeni, led din palat ci so dime inultumit
Ia aevasti-sa. Si, dupi ce femela aNal ceea cc avea do
aflat,lispuae:
Nu-ti mal rilmine deck sal te duct fikit do zibavil,
a a Indirit copilul de unde 1-al luat. Si sal flu ufli a-i
duce ci salamalekul meu prietonci mdc dragi, i muftumirile
meLe ci s-o Inirebi do sinitate!
lar pescarul spuse:
Bine!
51 flcu prrum Ii spuseso ca sal fact Dupal care so
intoarse acai ti salvin4 spilArile cole sfinte rugaciunea;
1 l implini Ircaba cea do rind cu sotia sa,
mindretea. 51 de-atunci, train amindol in ferluire i
huzur.
SI-atltacuci!

51, dupi cc istorisi astfel povcstea aceasta, ccl do at


treilea ispravnic do agic so acezi Ia locul du, lair sultanul
Batbars zise:
0, minunati poveste! Ce palcat, o, ispravnico En
A1-DIn,calnune-aispusces-amaipetrecul,Inzilele
care au urmat., Intre rege ci pescar!
Atunci pA Inainte cel de at patrula ispravnic de
agie, pe care IL cheana Mcliii Al-Din. Si spine:
Eu, o, mAria-ta, dacal Imi lnghduietj, am sal-ti povestesc
urmarea aceatci Istonisiri, care este mci i mai do-a
miririlea decit inceputul ei I
lax sultanul Balbars spuse:
De burial seami! ci din baLi inima, i din to
cugetul!
Muriel ispravnicul Mobil A1-Thn spuse:

44
PO5JESflA iStOfliSrrA UK cAmz cn DE AL PATRULEA
ISPRAVNIC BE hOlE

MlA, dar a, rege at vremltor, CA, din rcilla cereasci,


lj se nAscu an bAictel poscarutui 51 soe1 sale, mlndretea
uceea. lax pArintU Ii deterli acelui bAletel numele de
Mohammad eel Destoinic, In arnintirca Inhorbotltului cel
dc-a zi care Ii scApase do Ia ananghie. $1 coptiuL era frumos
ca maicti-sa.
las sultanul avea cli ci un copil, do-a searnA cu bliatul
pescarulul; da copilul sultanului eta bAtut de urlciune,
jar Ia culoare era de culoarea fiior db felahi.
Or, cci dot bAieti urnblau .Ia accea51 coaIA, sA Invee
a citi i a acHe. 51, clad flut regelul, care era un trlntor
51 Un neisprAvit IL vodea pe fLul pescanalul, care era tin
sirguincios i un dostoinic, U zicea:
Hot, flc4i thrninei4a fericitA, plod do pescar!
5111 zicca azja spre a-I umii. lax. Mohammad cal
Destdinic rAspundcm:
Si dimincata ta lie-ti fericitA, a, flu & sulLan, 51
albeascA4i chipul eel negru ca pieLca de iminel bAtrini!
$1 eel dot bAleti umblarA astfct IaolaltA la coalA
vreme de tin an, dlndu-i mereu bint4e In felul acesta
51, pICA Ia urmA, fiul sulLanuliri se duse Imbutnat sA-i
povesteuscA Iui tiltine-slu necazul, spunlndu-i:
Copilul pescarulut, cilnele acola, lint Intoarce In
fiecare zi salamalekul ziclndu-nii: ,,Tu, eel cu fata neagri
a pielea de iminei bAtrtni.
Atunci regele se supArA; ci, lntructt nu lndrAznea,
dki priclna trecutuhii, sA-l pedepseascA el lnsu51 pe fiul
pescarului, l cheffiA pe eicul dascl al eoIil 5111 spuso:
0, elcule, dad vel vroi sf-I oman pe bAlatu
Mohammad, fiul pescarulul, am sA41 dau un peche boga
51 am sA-1 dAruieec nitte cadlne 51 nlte roabe aThe 51
frumon
In dascMul oolii se bucut4 si rkpunse:
La porundile tale, o, rege al vremilor! In fiece zi
am sA4 blagoslo,vesc pe copil Cu o ciomAgealil, pinA ce
arc s-si dea sufletul de-atIta blagoslovealA!
$i-asaa cii, a doua xi, cind Mohammad cci Destoinic
Be duse Ta coalut sA citeascA din Coran, dascAlul Ic apuse
colarilor:
Aduceji varga de pedepsit, ci acterneti-I pe flul
pescarulut Ta pilmint.
Tar ecolaril, cum era obiceiul, ii Incfiicartl pe Mohammad
ciii tntLnserLt Ta pAmint, ci ii pusenA picioarele in menghina
do lemn. Ian dascAlul coIii luA varga ci Incepu
stJ croiascii pe bliat Ta tiilpi, pinA cc fini singele din
ele i pInA cc pulpele labele picloarelor se umflanii d.c tot.
$i II spuse:
Tni1ah, miineo luim de Ta capllt o, ineAptitinatule!
$1 biliatui, de cum ii detenil drurnul din scula schingiunilor,
fugi de Ia ccoahA, slobozindu4 picioarele in viM.
51 se dust Ta tacit ti la mama as, Ic spuse:
laciltA! seicul ccclii rn-a bItut de moarte, din
pricina fiuhai riultarrului. Eu n ml mat duc Ia scoall
$ am sA ml fac pescar Ca fats.
Ian taicA-elu ii spuse:
Bine, fiule!
51 se nidicA, ciii dete un nAvod ci un ccw, ii Ii zise:
Tine, iacltfl sculele de pescuit. Jar mime du-te
Ia pescuit, chiar dad n-al sA agoniscti decit atita cit 1ji
trebuic ca sA tnliecti.
Si-sea cii, a doua xi, de cu zoni, Muhammad bliatul so
dust a arunce nIvodul in rnare. Da nu avu d.c pnins in
zulvod decit tin banbun, atita tot $1 Mobammad stninse
nAvodul ;i id zise: ,,Am sI pnljesc barbunul acesta, In
chiar solzii lui, i sin a-I rnlnlnc de pninz. Se dust
acadan sit adune nite iarbl uscatit ci nicte vrcascuni, Ic
apninse, i Jul barbunul ca sl-l pnAjeascit pe jar. Altnci
barbunul deschise guru IIICCpU s-i griasc, spu
nmndu-i:
Nu ma frige, ya Mohammad! Eu skit un rage
dintre regii din mare. Pane-ma Indrt in ap aa cum
cram, i am sti flu do fobs la VPCO vrcrne rca, i am s
Vin ]ntraJutor in zi1ce dc anang.hie
Tar ci ZISO
- Bine.
Si puse indlh-l Inap barbunul. Si iac--a:a en e.
(In d pm estea fljUhlSc ai ci 1 viczuda vazi I 71 WiI mu md si,
sfioasTt, tU(iI.

Ci ifltrci flOUCI sute patruzeei .t d.crua noa pie

Tinn

Da in coca ce ii privea.e pe rege, nthriasa, peste


doull zile, Ii chem pe dasclul de la coaba i Ii inLreb:
L-ai omorIt pe bAiatui Mohammad, I iul pescarului?
tar dasclul rspunse:
Iam tras o btaie bun chiar din ziua di
pin 1-am fcut dc-a ieinat. Atunci a fugit i flu s-a.
mai Intors. lar acuma este pescar ca i tat-su,
Si regele 11 izgoni sii zise
Sictir dc-ad, o, pui de ctea! Fii;i-ar taic-tu
afurisit, i maniatisar lieta en un pore
Dup care ii ehem pa vizir i ii spuse;
Biatul fl-a murit. Ce sit facem 7
tar vizirul ii rspunse regelui:
Am sit-ti rostuiese eu o cale pen tru moartea li
51 regeie Ii Intrebih

41
Cum s4 rostuiesti moartea?
El rAspunse:
Stiu o Ma tare frunioasit, flica sultanuiui din
Tara Verda Tarta aceca se sill doparte cia aici mile do
iapte an]. A.a cit avem sit-] chemitm pe flu] pescarulul, tar
cu am sit-i spun: ,,Sultanul, stlptnul nostfli, are multIt
pretuire falit de tine ci so bizute pe vitejia tat. Aa cit
trebuie sIt to dud In Tara Verde ift s-o acluci do acolo
pe lath sultamalui aceiei 4ri, intrucit stApinul nostTu rogele
vrea sit se insoare Cu ca i nimerri afarit do tine nu ar
putea sit t-o adueL
531 regele ii ritapunc vizirulu]:
E bine ; trimfte dupit biltat!
Atunci vizirul porunci sit Lie aclus I15citiau1 Mohammad,
in pofida dude] acestula, ji ii ziso:
Stilpinul nostru sullanul doreto a I.e trinilte sit
to actual pe Ma suitanului din Tarta Verde.
lair ci ritapunse:
Da do cind ci ft tiind vu drumul ?nspve tars
accea?
Viziru] spuse:
Trebule.
Attmci biliatul pled necitjit, i so duse Ia maick-su
si14 povesteascit nItpasta. lair maicit-sa ii spuse:
Du-te i- plimbit necazul pe malul riulul, iproape
de locifi uncle se varsit rIul In mare, necazul arc sit Ii
se spuibere de la sine.
$1 bitiatul Mohammad se cluse sit se plimbe cii ncuzul
dii, pe malul mitrll, aproape cia gura riulul.
$1, cum umbla ap In lung ci In hit, neclijit, barbunul
de odinloanl iqi din mare ci yen] Ia ci pe tArm, dlndu4
binete. Sill zise:
lentru cc qtlneciljit Mohammad Destoinicule?
El rilspunse:
Numlmalbitreba!ditci]uci3ilestefitnitdeithitvire.
tar petele Ii zise:
IzbAvirea oste In milnile hd Allah. GrAiete.
Elspuse:
Gindete4e, a, barbunule, cal vizirul ccl de pilcural
mi-a zis .,Trobuie sal to duel sal no-a caut) pe fata sultanw
lut din flra Verde.
51 barbunul ii zinc:
- Bia. Dw-te Ia rege i spunei: ,,Am sal mal due
sal ti-o cadt pe fata sultanulut din Tan Verde. Da, pen Ins
aceast,a, trebuie ca tu sal pui sal ml so TacIt a dahabia de
stir. Si trebuie ca aurul acela sal Tie luat din averea
vizirului talu.
51 baliatul Muhammad se dune sal-i spunal regelut twa
cc ii spusese barbqnul. Jar regcle nit putu sal TacIt alt.
xnintcri deck sal punal sal i se mevtereascal dababiaua de aur,
din averoa vizirului i In ciuda nasului aceluia. Jar vizirul
era sal moaral do ciudal mocnital. $1 Mohaznm.ad se nut in
dahabiaua de aur 4 pacca pe rita in sus.
j. barbunuL prietenul sItu, mergea inainte.-i, araltin-.
du-i drumul i callaluzindu4 de-a lungul brc4elar riului
i ad curgerilor de ape, pmnal Ce, Intrun sf1rit, ajunse Ia
Tara Verde. Si Mohammad ccl Destainic trimise tan
prii$av in cetate ca sal strige: ,,Tot omul, ftc femeic. tie
balrbat, Tie copi], Tie tlnalr, Lie baltrin, poate sIt coboaro pe
inalul rIului ca sal se uite Ia dahabiaua de aur a ltd
Mohanimad ccl Destoinic, Thai pescaruiui.
Atunci toll tirgove din cetate, cu mie cu maie;
balrba i femel, veniral sal se uite Ia dahabiaua de aur.
$i sezural sal se utte la ea opt zile In 0. Atuncl, fate rege-.
hit nu mai putu nici a sIt-i Infrine ispita, i cern
IngMuh4al de Is taltine-salu, spunind:
Vrcausmalducieu,cato ceilaiti,sItvald
daha
Atunci regele se lnvdl cii treabh aceasta i, mat tutU)
porunci sal se dea de veste In toatal cetatea ci nlmenq
49
nici barbat, nici Lemeic, nu are Ingaduina n ziua aceca
si ias din cas, nici s se preumbie prin parLea trrnuid,
IntrucIt doinnita urma s se duc s vad dahabiaua.
5i-aa c fata regelui so duse pe trm s se ulte la
dahabiaua de aur Si 11 Intreb prin semne pe Destoinic
daca ar putea si intre i s-o vad i pe diniuntru. 5i., dup
cc Mohammad ii feu din cap i din ochi un sernn care
insemna ,,da, fata se sul pe puntea dahabialei i Incepu
s-o cerceteze. Atunci Mohammad eel Destolnic trase bini
(iC priponul i ruul, i dote drumul dahabialel, i
ULflL.
Or, cInd fata suHanului din Tara Verde Ii sfiri
cercetarea i vol sli ias pc punte, ridic ochii i vzu
dahabjaua p1ecati, destul de departe de-acuma d.c ceta
Wa printelui ci. Atunth ii spuse prictcnului barbunuiui
Unde ma dud, Destoinicule ?
El rspunse
Te duc Ia un rege, ca s Sc Insoare cu tine.
Ea ii spuse:
Nu cumva, din Intimplaie, iegele o ii mai frumos
decIt tine, Destoinicule ?
Et rspunse
Nu stiu. Al s1 vezi numai.decIt Cu ocha ti.
Atunci fata Ii scoase ine]ul de pe deget i ii arunc
in apa riulul. Ci barbunul se afla acolo, lui inelul i ii
duse In gui-a, deschizIndu-le calea. Pc urm fata Ii spuse
Destoiniculul
- Eu nu am s ma mrit decIt. cu tine. $1 vreau s
flu de bunvoie a ta, chiar aid.
lar ficul Muhammad ii spuse
Bine.
Si o lu, cu feei:oria Cl Cu tot. Si se bucur de en pe ap.
$i, cInd ajunsera la captul drumului, Mohammad, fiul
pescar.ulul, se duse la rege i Ii spuse:
Iacit-m. Tiam adus-o pe fata sultanului din
Tara verde. Da Iti spune c nu are s ias din dahabia
decit dad II qterni pe pimini nijfe chilinruri de milase
verde, pe care calce spre a veal Ia palatial tam $1 Ui at vezi atunci ce gale umb]A ca.
JAr regale ii zise:
Bine.
Si puse ii se cumpere, Cu bani deal vixirulul l spre
ciuda nasului aceluia, toate chilimurile de niltasA verde
cite se aflau in 8ukul de chilimuri, ji porunci 4 lie
aternute pe jos pInA ]a dahabia.
Atunci domnia din 7ara Verde iei din dahabia ci
pqi pe chilimuriie de mAtasil, ImbrcalJl in verde i
legnlndu-se 1e rilpea nth4ile. Si ngeie a vzu, se minima
de ea ci se IndrAgosti do rumuseea ci. Tar dupIt ce copila
intrAlnsarai,elilzlse:
Am a pun si se acne chiar In seara aceasla senotul
de dsAtorie cii tine.
Ian copila ii spuse atunci:
Bine. Da, dad wet si te iamni cu mine, adt-mi
Inelul care mi-a cAzut de pe deget in apele riulul. Si pe urmi
avem d facem senetul a] si I.e macn cia mine.
Or, inelul ii dedese barbunul pnietenulut sAu, Muham
mad cel Destoinic, fiul pescaruiui.
5i-aa cil regele 11 chemA pa vizir ciii zise:
Asculti. Sultiultet i-a cilzut tneIul de pe deget in
apeic niului. Ce este acuma de tAcut? $i cine poate si
ni-I aduci?
Tar vizinul rAspunse:
PM cine aitui poato si ni-i aduc, do nu Mohammad,
flul pescarului, procletul l efritui?
Or, vizirul nu piia astfei decit spat a4 lace pa bilat
s cadA Intr-o capcani tIM de scipare. tacit regeie
trimise dupA el In graba mare. Tar clad biliatul void, Ii
spuseri:
E vorba de un mel care i-a cizut din deget sultAni4ci
in apele rlului. $i nimeni nu poate si-i aduci, atari
de tina

St
El Ic aspunse
- Binc. Na, iaeiului mclut
far 1-egeCe IL i.nelui tU se duse sii ii tWa copi[ei din
[ni; Verde. ii .spuse
Tine. aratat.i in&ul, si s facern in seara aecasta
s(nrluI d( Casak)iiC
En ii spi.isc
Tjru. i)a in Ian a, cind o fa 1 so rnth-i Ui. {S.e
UI UI)ieei.
Il ii vise
11111(. Spitn.eiiu-I..
En zinc
Sc stpii an ianI do In casa ininlui filna In mnie, SP
WP pie 5.antul CII femne 5i CU VrcaSeUri, i I so d foe. Tar
macit- se arun in foe. 51 merge pnn ci pIn la mare,
urn!- a scnldtt. spre a xc duce apol drept Ia mireasa lui..,

C ?! nsaIa :iiflnse ni-i Sd vI-{zndn nizi zorli mijisci at


sfusisn, lc.

Cl inL--a 7itflt sute Pcitru7:ci i ticw noa pie

rnre1e se CLIIata it foe i in ap. $iaCcasin_i


datina senetului de cstorie in tara mea.
Atunci regele, Care era indrgostit de preafrurnoasa
domnit, porunci s se sape antu1 CU pricina, puse sf1 fie
urnput Cu lemne i Cu vreascuri, I.i chem vizirul sill zise
- Mime. pregt.ete-te sf1 mergi aook) Cu mine.
S, a doua zi, eind veni ceasu] s so dea foe Ia santul cii
lemne, vizirul Ii spuse rogelui
Ar Ii bite en mai mnamle sii so arunec dintrun
in Thcul acesta iViohammad, Jiul pesearului, spre a vedea
twit are s lie treaba. Dach el are s ias viu ,i nevhtOriat
chn foe. puteiri atunei an ni aruneani It foe i nun.
Jar rugel.e spuse
Bine.
Or, esbnip, barbunul so suiso in clahabia. in prieknul
SAU. biatu], 5i ii spusese
Dosloiniculo, dne regoie arc an. te theme l.a ci Si
are sa4i spuna .Arimeaio in {oeul acesia ! tu an.
to sperii, cia sat asiupi aroehilo d an. ios1ob iugaejunea
cea ocrotitoare do rn.u .un nurnole lui Allah induraforul
eel frul do margini i Miiosirdnieui. Fe Ulma. a to arunei
hotn.rIt in anul do foe.
5iaa ca rogole potUnci sn. so den foe in hutuci si la
vxcaseuri. 5111. ehemarA pe Mohammad i ii spLisora
PklUlIeate in fQ. 5j inergi pita in maio eaei in
pna, ntrueit oti dostoinie.
El lo rspunse
Pe capul i po oehii mci ! in poruneiie VOLtSIiC I
51 ii aslupa urechile. i iosti in mintea iui r2gaeiunea
bisntiliahului, i mu. hotarIt in foe. Si iei la Partea
ciinspre mare. mai frumos decit fusese. Si main. lumen ii
vzu i rmaso uluith do frumusetea lui.
Alunei \TizirLll Ii spuse regeiui
Haide an. intrtim i noi in foe, on an. ioim fruniosi
on fiul pesearului, procletul ! Si cheamiil i po fiul tu,
en an. se arunce in foe iaolalt ou noi, d an. so faca frumos
cum o an. ne facem noi.
Jar regele ii chern pe fiusu, ccl care era urit
care avea un chip on pingeaua cia iminci veehi. Si so luarn.
tustrel de min i so aruncarn.. iacn.-aa, in foe. Si sc
macurn. un morman do cenusa.

.53
Atund Muhammad cel Destolnic, flul peecarulul, se duse
Ia copili, domnila fiic a sultanului din Tan Verde, i
tilcu senetul de cAsAtorle cu ea, ci o iuA de so(4e. Si se
sul In scaunul de domnie al ImpArA4ioi, ci Lu rege 1
sultan. 5i Ii chemi pe llng sine pe tatAt i po mama liii.
SI titA Cu tc4ii laoIaltA In saral, In deplinA fericire c
t4etegerc. muttumiti ci Infloritori. Or, niArire tin Allah,
stApInut infLniirli, at multumirli, at tendril i at bunei
tn(e1egeri!
Ian dup cc ispravnicul de agie Mobil At-Din Il
istorLal astfel povestea aceasta, i dupit ce sultanul Balbars
Ii Lu ntut%umilor i Ii mArturisi desfittarea an, se Intoarse
Ia Incu-i. 51 pAflt inainle un at cinetea ispravnic de agie,
pe care ii clierna Nut Al-Din. $1, dufl ce sitruti pitmintul
dintro niuinile sultanului BalSa; Ii spuse:
Eu, a. sti4pino at nostru ci cununil a capetelor
noastre, am sit-ti lstorisesc o pnveste care nu-ti at lii seamAn
printre pove$.
5ispuse:

POVKSTEA TSTORTSITA DE CAmE CEL DE AL CIN(JCIMIL


JSPRAVNIC DE AGIE

A lost adult un sultan. $1 sultanul acfeta, tntr-.o bunt


zi, IL chemit pc vizirul situ i Ii zise:
Vizirule!
Ian accla rAspunse:
La poruacile tale! Ce esie, o, mAria-ta?
El ii spuse:
Vreau sit pui a nil se scrie i ciopti o pecete care
a arbit anume putera ca, dacit ac fi veset, sit nu ml
rnohorAec, ci, duct c Li mohoz4t, sit nu mit Inveselesc. 51
trebuie ca aceta cane va scnie pecetea siji Ia Indatorinja
do a pune In ea puterea ceruti. 1w, tu, pentru aceasta
ahmrAspilsdetrei4k!
Atunci viziz,il se Wise Ia eel care Lac de obicel peceti
i amulete, ci le spuse:
Scriell-mi o pocete pentru rege.
$1 le povesti co spusese 1 ceruse regelo. l)a niel
unul dintre ci flu vrul si ia asupra-i a lace o asernenea
peceLe. Atunci vizirul so ridici 1 pleci necijit. tM id zise:
,,Nu mu si-I gisese In oraul nostru pe acela de care am
trebuinti. AM si mi duc In aM 4azt
i iei din cetate , mergind prin cimpie, so Int&lni
cu un ;dc arab care 11 Imblicea gnu! pe aria hi $1 II
dote bthe%e, rostind:
Pacea Lie asupra41, o, eicu1e de arab!!
Tar ;eicul do arabi Ii rAspunae Is salamalek i Ii xlse
Undo te duct, ya aid!, acuma, pe cildura asia?
El ii rispunse:
Drumctesc din pnicina unel trNzl do-a regelul.
Seicul 11 IntrebA:
Ce treabA4 aceea?
El rispunse:
Regele lint core si pun a I so sale a pecete care si
Lie In qa Let melt, theA ci o Li vest!, sA an se rnahonisj,
i, theA o Li moborit, si flu so Inveseicasci.
lar ceicul do arabi Ii spuse:
Numai aUta?
Vizikul nispunse:
Da.
El Ii spuse:
Bine. $ezt jos. Tar eu am si-li aduc do niincare.
$1 celeul do arabi II Thth o clipiti pe vizir si so dime
Ia Lata sa, pe can o chema lasomla, cull spuse:
0, Late ma Tasomia, piegAtele tie mail penlna

Sa Ii spuse:

a
Do wide vine oaapetele acela?
El rAspunse:
Din partea sultanuhi
Eu U intrebi:
$1 ce vrea?
hwileiilistdsitreaba.Cknuawfl&tdun
fobs s-a mat spunem 51 flOi IncA o datA.
Atunci lasomia, domnfla de arabi, pregAti pe datA o tavi
cii oiAt, pe care se aflau treizeci de ouA ce inotau In wit
duke, i 1-o dote tatiSiul slu, cii opt darabe de pline,
spuntndu-i:
Du4 astea dpmeuM l spune-i: ,,Piica mea
lasornia, dornnitA de arab Iji ureazi bun-venit 51
trimite Vorbil ci are sA4i attic ea pecetea Si tot ea 141 mat
cipune, po deasupra: Luna dc-able are treizeci de zile,
marca cstc plini astizi, tar opt i1e fsic o s5ptAmini r
$1 tutu t1 zise:
Bine.
$i liii inincarea 51 pleA.
$1, cum mergea aa, untul de pc tavi at scurse pe
mine liii. Atuncl e1cul puse tava la plimunt, lui una
dintre pUnt, terse until de pe mIni 51 mimI piinea cu
unt, precum 51 un ou care 11 Ispiti. DupA care se scull 51
ptecA si-i duci mIncarea virinulul, cl-I spuse:
Fata meat lasomia, danmt4A de arabi, 141 trimite
salamalekul 51 l spune ci are s&41 scnie ea pecetea. 51,
pe deasupra, 141 mat spune: ,,Luna de-abla are treizeci
de i1e, marea este p]unA astilzi, 51 opt zile fac osiptimini.
lar vLzirul spuse:
Si znlncAm mat Intli, 51-o si vedem pe irmA.
Ian cind isprivi de mincat Ii zise pArintelui lasomiel:
Spune-i si-mi acne pecetea, dat mat spune-i 51 ci
I aaavutcuozimaipujin,cimarcaafostuacatA, 51c1
BAptmtna nu a avut decit apte zile.
Atunci eicu1 tie nb& se mntuarse Ia filci-sa IL-i zise S
Vizinul itt spune si-i scrii pecetea, dat ci luna a
avut cii o zi mel pi4in, ci niarea a Lost uscati d ci siptAnina
n-a avut decit ppte zile.
Atunci fata ii zise:
Nu ti-e ru1ne, o, tati, tie cc-al fkcul? Al pus
Lava cii mincarea jos pa drum, ai mtncat o pline si un ou,
i-al dus oaspetelui ouile EArl untul lot!
El Ii nispunse:
Eel, uallahi, dreptu-i! Ci, o, Lola mea, lava era
p1ini i untu.l s-a vAnat pa nina tries; atunci am stat
jos d am stan untul Cu o pline, pa care am mmncat-o;
rjteatuncl ml s-ut filcul poRt! do an ou. pa care I-am
trfulecat.
Li spu;e
Nu e niiri:u. Sii pregitbn pcc.etea.
Atunci eat piegiti pecetea i a intoerni cu vorbole
acestea: ,,Oriee simlmtnt, fie necaz, fie bucunie, de Ia
ALlah no vine! $i-i tnimise pecetea vizirului, care o lul,
clupt! muituminile euvetle, i pled 55 i-a duel regelul.
lar regale, dupi ce hal pecietea i ciii ceea ce era scris
pa oa, ii fratrebi pe vizir:
Cine a fAcut pecet,ea?
El itspunsc:
0 capitA, pa nume lawnia, domni4l de arabi.
hit regale se ridici! pe eel. dciii picloire ale hit 14
rise vizitulul:
Vlnosidu-mllatatilei,casmmutnsorcufata
Atunci vizirul It liii pe iege de mini ci pled Cu at.
$1 se duseni Ia ceicul de arabi, i4 spuseni:
0, eicule tie anti, am venit ca 55 Iegltm cwnetrie
Cu tina
El le rispuase:
Spon1nneamcisponInca4!Dapt1ncine?
Vlzlrul nispunse:

57
Prin domn:lta de arabi, lasotnia, thea ta, pe care
stipinul nostru regete, care so atM dinaintea ochilor tail
dorete s-o Ia de sotic.
El spuse:
Blue. Sintem slugilo voastro. Da flica mea va fi
pusA 1ntLo cumpAnit pa un talger, lar aurul po cotlalt
talger. 51, greutate pentru grcutate. Int.ntcit tasomia este
scumpi inimli tatillui ci.
lar vizirul rllspunse:
Nu oslo nimic ImpolrivA.
Si plecar dupA war, i It puserA po tin talger do
cumpntl, pe cind eicul do arabi o punea pe filc-sa pe
cellalt talger. 51, clnd fata .i cu aurul so cum.pAnirA, so
scrise, acolo pe bc, senetul do cstorie. Si regele dete un
ospit mare In salad arabilor. $1, In chiar noaptea aceea,
intrA Ia Lath, In casa printelui ci, 3i ii tuk Lecioria, ci so
bucurl do ea. 5!, dimineata, plecti cit ea, ji a aezA in
saralub sAu.
Or, dupil ce ezu o bucatil do vreme In saralul regelul,
preafrumoasa copilA do anti Taomia inepu 4 alunece
Inspre slAbhre i 4 so sfluagui de lungoara Atunci regele
chemA hakimub sill spuse:
Suie degrabA ;L cerceteazo pe Seit El.Arab, base.
rida. Nu titt de ce slbete api 4 so sUng..
$1 hakimul urc io cercetA pe lasomia. Pc urmA coborl
Ii spuse regelui:
Nu ate invAtatil cu ederea In cotate, Intrucit este
Lati de la clmp, lar pieptul ci so usuci din lipsi de aer.
Tar regele IntrebA:
5icetrebtlesA!acem?
Hakimul rspunse:
Pune si I se zldeascil un sarah la mare, unde va
putea 4 rAsufle an curat; i are 4 so facA mai frumoasi
dedt era
$L re4e dete numaidecit porunc zidarilor si zideasci
un sarai Ia mare. $1, clad saralul fu gab, Lu dusi acolo
lasomia cea v]AguitA, domnita de arabL
Cind povestea ajunse aid, .kiwrezada vzu nil mijind i$,
dioasA. ticu.

Ci intr-a nou4 side patntzeci $ patra noapte

UnnA:

Or, dup cc Juanmia zu o vreme acolo )n swat, se


IngnA4 ,i InceiR de a mai (Inji. Si, cum sedea Intr-o zi
spiijinitA In doate is fereasira ci, sil se uite la mare, un
pescar vent s(t-i arunce nilvoduL chiar sub zidurile saraiu-.
hil. i, dud fl trase, nu vAzu in ci decit nite sMrimituri
de cirimizi i nite cioburi de scald. Si se mohori. Atunci
IasomiaIigriiifizise:
0, pesearule, de dab aceasta, daci viel si arunci
nivodul in mare Intru norucul mcii, am s4i dau un dinar
de aur pentru osteneala ta.
Iai. pescarul rispupse:
Bine, o, domnit!
5i arunci nivodul In mare, Intru norocul domnltei de
arabi lasomia, II trase i, strlnglndu-1, gist In el. un up de
aramA roia 511-i anti lasomlel, care numaidecit se
Invilul cu un cearceaf de pat ca tntr-un Izar I cobarl
1apescartIizise:
flie, laciti di.riand, i di-cil ulpul.
C pescarul rispunse:
Nu,peADahInuamsiIaudInaru1capIatipentn
acest alp, ci im sirut de pe obrazul Mu.
5.
Or, chiar In clipita cmnd vorbeau astfel )aolalt, dete
peste ci regele. $1 ii InMc pc pcscar, si II UCJSC CU
pada sa, i Ii arunc 1eu1 In apele riului. Pc urm so
Intoarse Inspie domnita de arabi lasornia i ii zise
5i nici pe tine nu vreau s Ic rnai vd. Du-1e unde-4i
place!
Si ca plec. Si d.ou zile i doua nopi morse en
flrnind i Insetat. $i. ajunse atunci Intrun ora. 5i ezu
jot; Ia ua prvliei unui negutor, do dimineata pin Ia
ceasui rugAchrnii d.c Ia arniaz. Atunci negutorui ii zise
0, dornniata, 5CZi aici do azi-dimineat.. Pentru tc
Ea rispunse
Sint o strinI. Nu tiu pe nimeni in cetatea aceasta.
$i nu am mIncat 5i. nu am but nimic do dou zile.
Atunci neguatoru1 Ii chemi pe arapul su si ii zise
Ia-o pe ferneia acoasta i duo aeas Ia noi. 5i
spune-le, acas, s-i dea s mnince 51 s ben.
$i o iu arapu.1 i o duse acas, i ii spuse nevestei
negutoruIui, stpIna sa
StpInuI mcu Ii trimite vorb s-i dai femeil
acesteia s minInce bine Si sa boa.
mr femeia ne.gutoru1ui no uit la lasomia, i o vzu,
i Lu cuprinsi do pizn, IntrucIt cea1alti era niai frumoas.
$i se Intoarse Inspre arap 5i ii spuse
Bine. SuFe-o pe femeia aceasta In polata de pc
terasi.
5i arapul 0 Iu pe lasomia de rnIn i o duse sus in
poiata Cu prichina, de pe teras. $i lasomia ezu acolo pini
seara, fr ca nevasta negutoruiui s so Ingrijeasca de
en In vreun 101, mci cu rnIncare, nici cu buturii. Atunci
domnita do arabi Tasomia ii aduse aminte do ipuI do
aram roie pe care ii avea la subsuoar xi i zise : ,S
lecTern, poate c o Li colea in ip vreun strop do ap do
but ! Si, gIndin:d aa, lu ipui i Ii rtsuci eapacul.
Si nurnaidecit .ieiri din ip un lighean cu ibricul Iui. $5
lasornia so sn1a pe mum Pc Ui mci, i idu i rh.i i va u
aim lese din 1p o taMa plina cu mincArwi 1 Cu bAuturl.
$i mind, i1 bAn, il fu multumiti. Atunci, rLsuei iarSi
capacul lpuhd, ci 1e1rA din ipzece roabe albe tinere,
cu geamparLele In nilini, care Incepurl si dAntuiasc
prin polati. 51, dupA cc Il sflrirA dAr4uirea, tiecare din-.
Ire ele annel zece pungl de aur pa genunchii Iasomlei. Pe
urmi Intrari toale IndkAt In sip.
51 donmfla de arabi lasoinia rAmase aa In poiatA
fret zile Intregl, mincind ci desftlndu-ee cu copilele din
ttip. 5i, or! de cite or! 1 ecotea afarA din sip, cia Ii
aruncau, dupil dant cite zece pungi pline CU aur; ci tot aa
pin cc la unni polata se ump]u Cu aur pinA Ia bagdadie.
Or, dufl acest rAstJrnp, arapifl negugAtorului so sul
pe terasA pentru o nevoie. $io vzu pe domnita lasomia,
i se minutiA, Intruclt o crecka plecatA de niult, ca urmare
a spusolor nevesici neguAtoruLui. Si lasomia Ii ztse:
-. Oaro stApZnul tu rn-a timis atci ca MI-mi dati MI
niAninc on ca all mA iils4i si mai moartA deeR Inainto, de
frame ql de sete?
lar rebut rAspunse:
Ya setti, stApinul rneu crede dil s-a dat pline
i dA al plecat In chiar ziua aceea.
Pa iirmA date fuga degrabA la stApinul situ, Ia prAvA
lie, i II zise:
Ya sidi, blab testicle pe care ai trixniao cii mine
acasA, acum trek zile, a stat WatA vromea aceasta pa terasA,
in poiatA, fAd all mAnince or! Si bea ceva.
Si negul4torul, un oat de treab, se mohort ci pled
pa datA din privAlle, ci se duse sii spuni nevestisi:
Cum, o, blestemato? Nu ial dat si minince nimic
acelet femeisirmane?
51 o InjfAcA, l Incepu so bati, pitA cc mina lii
ostenis-ototbatLPeurmi,luAniqtepllneqilncaaae
lucrunl, ci se sul pa terasi ciii spuse fasomiel:
Ya seW, pofteqte de mAninci. Si nu ne ocirt penlru
ultare!

61
fl rkpunse:
Allah si-ti sporeasci bunurile! Esto ca si cum
bunivointa ta at 11 ajuns Ia tinta ci. Acuma, dad at yea
sA-4i desAvinvLi milele, tia ceie un hicru!
El spuse:
Griiete, o, stipini a mea.
A vrea a-mi zideti ian sara] Ia marginea cetillil,
i care si tie de doual ott ma! frumos decit pabtul rcgolui.
El ralspunse:
Nu este nimic impotrival! Be bunal seamal I
Ea spine:
lacalti nite aur. Ta atita cit vn4. Dad zklarii tu
creazal de object pontru odrabmi pe zi, Ut sal Ic dai patru,
ca sal gralbeascal zidfrea.
1st neguZltorul zise:
Bine.
Si liii bank! l se dine sal tocmeascA zidari i mcflwi,
care zidiral In scurLA vreme ian paint de doui ott mai tntmos
decit palatial regelui. Si neguAtoruL so Intoarse atunci
Ia poiatA, la domnfla de arabi Iasomia, i ii spuse:
Ya setti, saratul este gatal
Ea Ii spuse:
taciti nite ban!. Ta-I ci date sal cumperl chilimuri
de atlaz pentru saral. $1 fi rost sal aduci nLte .slujitori
arapi, care sal tie sldinl i sal nu tie arAbeteI
$i negt4Atorul se duse sal cwnpeze chilimurile de alias
i sal tacit rust de arapil ceruti ca slug, care sit nit tie
i sal nu priceapi aralbete; ci se Intoarse Ia poiatit, sal-i
spunal domni$eI de arab! lasomia:
0, stipina mea, totu-i Imptinit acum. Aibi buMtatea
sit vii ci sH id In stipinire saraiul.
Tar domnita de arabi lasornia se MicA ci, Inainte de
a 1ei din poiatA, Ii spuse negutorulul:
PoiatalncaremiafluesteplinacuaurplnAia
tavan. Ta-I pe tot, ca pe un dat din parte-mi, pentru
bunitatea pe care al dovedlt-o fatal de mine.
511$ itia rmas-bun de la negnator. Si-atita cu eN
a In ce o privqte pe Iasomla, apul aceasta Lt fAcu
infrarea In saralul el. Si, cump&Imdu-si un caftan strAlucit,
de rege, se ImbrAc cii el l se aez Intr-un jet. 51
semina Intru totul cu in rege frumos. S[-asa cu ea!
a n ceea ce il privete pe so4ul ei, regele, eel care U
omodse pe pescar $ cat care o altuigase pe ea, apol
acela, de Ia o vreme, so InseninA ji 1$ aduse aminte do cit
Ia ceasul nopil. 5i, atunci noaptea, It clwmit vizinul ii
lithe:
Vizirule! A
Ear vizirul rspunse:
Aicisint!
Elspuse:
Hal a ne lmbrc5rn teptil i sA plecim s-a eulm
pe domnita de arabi lasomia, sc4ia mea.
$1 vizinil zise:
Ascult gi mA supun.
5i iesirA din palat, stnivesti4i aa. $ umbiarA dout%
zile tot cAutind-o pe domnita de arabi lasomia, inirebffid

$ cercettnd.Palatul
i ajunseni In cetacesta
atea In care seeste
afla domnide(a.curlnd,
5i vAzurA saracAd
iu.l ei. Sinuregel1-nm
e Ii spuse vima!
zirului:
vizut In druniurile mele po aid do mail Inainte. A] cui
an putea sA ftc?
tar vizirul rispunse:
Habar n-am. Poate ci a Li al vreunui rege nAvAl!tor,
care o fi cucerit cetatea, fin ca noj si ttm.
5iregelezise:
Pe Allah! poate ci aa o Ii. Incit, spre a ne incredh4a,
avem sA trimitem un pnistav In cetate si des do
veste ci nirneni flu are lngAdu1na si apnindi. tumina is
noapte In casa as. In fehul acesta, avem si tim dad
oamenii care locuiesc In palat slat supu$ prea plecati
at nqtrl, on slnt cumva nlte regi cuceritoni.
a SI-wa ci pristavul se duse prin cetate si strige
63
porunca. $i, dud se Iku noapLe, regele porril si strbaUi
rnahalalcie Impieunil Cu viziru] su. i vazu]a c nicierca
rio era 1umin, afar numai do pa1atu ccl strl ucit pe care
Ci nu-1 cunoteau. 51 auzh de acolo cmtece i ZVOfl de
aJiute. de cbze i dO t.iinbale. Atunci vizirul ii zise iegelui
Vezi i Lu, o, rniriata ! Bino tiain spus cu
jara aceasLa flu ruth este a noasi ri. i ct sauaiul aoesa
brUit do rcgii nvlitori I
mu regole rispunse
Cine tie ? I-Iai s rneigem i sni iscod.m p0 sIr)
]cru do 1:i puarta paatului.
S se dUsera sa1 scodeasca ie stunjer. Ci, rum siii
l(9ui era un pagn, care flU Lia i nu. pricopea o vorba
pe aribetc, Jr rdspunse Ia flecare mntirbare
5anu
Coca cc in ]i.mba pgIneasc mnsemna Na liu !
51 regoJe cu vizoul. sn.u plecar i flU pu tui s aclo:nmn
lfl n(.)apLea aceca, Intruelt ii cuprinsese frica.
Jar dinuneala i-egele Ii ZISC ViZirLilul
Spunei pristavuiu s rnai CiainicCasC inci o
prin cetate Ca nimeni s flu aprindd lumina [a noapte. In
telum acesta aveni s cptim 0 I:flCicdiiitu.[c.
51 pristavul crainici ; i noaptea veni ; i rege]i so
preumbla CU vizirth sau. Ci gsir c bezna JIOIfiflCU m
toate casele, afar do saral, undo lurnina era do dou oii
rnai tare decIt in alan, i undo totul era numai o sti-alu
cire. $1 vizirul ii zise rcgel.ui
Acurna ai Incredintarea in. ceea cc priveic role (0
iafl SpUs, ciespuc cuptinclerea accstei tnri do citue reii
sLrnini.
$i regele zise
Adcvratui ! da cc iie ami.ne do facut ?
Vizirul zise
SI no duceni s no cuicarn, i mime avem s
ved em
$i a doua zi vizirui ii spuse regelui
Hal si ne ducem si ne preumblim, ca iaata lumea
prin preajma saraiuiui. $1 am si to las jos iar eta am si
urc singur, pe fui% si vid cu oohii mel i si aud eta
urechlic mele din ce tail site regele.
$i-aa ci, atunci. clnd ajunseri Ia poarta saralului,
vlzirul izbuti si thick bigarea do scami a strAjerilor i si
urce pinil In sam scaunului donmesc. Si cind o vizu pe
domnfla de arabi lasomia i so Inchini, gtndlnd ci as
Inchini unul rege ttnAr. Jar ca ii rAspuae Ia salamalek
i Ii 4se:
$ezijos.
$1, dupi cc ci ozu, domni4a do arabi [asomia, care $1
cunoscuse ii care avea tiit despre venirea regelui, so4ul
ci, In cetato, rilsuci capacul do Ia up i numaidecit
ricoritoareic fun scoase; 0 zece roab albo preatrumoase
ieri din ;ip Incepuril si din4uiasci bitlnd din geampanale.
$1, dupi dant, fiocare dintre ele arunci zece pungi
pline cu aur pe genunchii lasoniiei. Jar ea le liii i le dirui
PC toate vizirulul, spunlndu-i:
Ia-k ca dan, IntrucItvid ci esti airman.
$i vlzlrul Ii siruti mina ci Ii zise:
Deie-4i Allah blruin4i asupra vnijrnadilor tiii, o
rege al vremilor, i alungeasci-41 pontru noi zilole!
Pc urmi Iii liii nirnas-bun si cobont Ia rege, rare
edea jos lingi poarti.
$1 regele II Intrebi:
Ce-at ficut acolo, o, vizinule?
El niispunso:
Hel, uaUah! bine 41-am spus eu ci 41-a fast nipi
pimintul! Glndete-te ci mi-a dat o suti de pungi ca dart
mi-a spus: ,,Ia asta pont-u tine, Intruclt eU irac !
lara
aciti ccaceasta?
mi-a spug regoie acela! Mai po tu, dufl una ca asia, si to Indoiet1 ci li-a cuprins orassul acnsta u
irege]ezise:
Ba tu chiar aua soco4i? flack-i a, am si inccrc
65
i cu s adorni veghea sti\1erUor cci pgIni i s ure sus
spre ai vedea uc
i fcu precurn spusese.
Or, de cuni vzu, domniia de arabi Tasornia ii i
cunoscu, dar nu lsKi s se bage de searn nirnic. i so
ridici din juju! CL In cflstea Tm, i a spuse
Aibi bun a lea do a dea os
1. CiflCI lOgeiC ii Va/li C eel pe care ii socotea a fi
un rege strain e se iiclicd in cinstea iui, inima i se Iinit:i
i Isi ziso in sineti : ,D bun scarni c este Un supus, i
nu or ego ; ahminLeii no sar fi. sculat aa pentru
cmrva po care nui CUflDai{ ! 51 ezu. in scaun ; jar raco
fLtotU(1( so i ivira i regele bau i ft rnu11urnit. Atunci
e jib bL1ii Intru totu i o intib pe domniia do arahi
lasonija
Da ou, care v.1i hianiul ?
Irn ca zirnbi a ride i raspunse
Not sinlorn oamefli bugai.
51, gi-ilind asticI. IaSUC capacul ipuh.ti pe clip, Wee
roabe aibe minunate ioira din sip, dntuind In btaie do
g.earnpaiaie. 51, inaink do a pieri, fiecare dintre ele arunc
cce pungI pline cu ai.n pu gtnunuhii Iasorniei.
(ii id j)ovestea i t1V .i I (1 (t(Zii(l \ti./U v.oii i rnij ii id i,
oaa, thu.

C nti-a noua sute pcttruzec cincea noapte

ii tea

SI igek se minun do ip, pmn peste marginile mi


nuniei xiii spuse dornnei do arabi lasomia
1oti In s-rni spul, o. frateie rneu, de undo ai cum
Ira. arcst sia rjit ?
Ea rspunse:
Nu 1-am cumprat pe haul.
LI mntreb
Atunci, pe cc 1al cumparat ?
Ea spuse
Pax am vazut hi cineVa upul. si idi S)US at&
cineva ,.Darni ipul i coremi Dc ci cc . ro lax
mia rspuns : .ipul nu este nici do vinciut, n:m do cum
prat. Da, d.ac viol s 1 druiesc, vino sa fad numai o
data cu mine ceea cc face cocouJ cu gina ! i, pe urm,
am sAti ddruiesc sipul. 5i Cu ism Itlcut ceen cc \rO
de [a mine. S ci mia druit ipu1.
Or, Jasomia no gria astfel decit pentnu c avea ca
un gind.
Tacit. cincl iogclc auzi spusele acestea, ii zise
E binc, iat ticahai lesniejoasa. Cci si cii, dac
vita smi druieti jipul., ma InvOi s-mi fad luc
accia do doua on, nu nLunai o data
Jar dommiji do aabi Zise
Nu, dc dou on no este destul. Deschid-ne All
poarta chilipirfflui
El Ii spuse
Atunci haidc i Iami de patru on, pcn
ipu-acela
Eaiizise:
fine, scoalate Si intr in odaia de cuba, po
troaba hotani La.
Si intrani until ciup altul in odaic.
Aloud ciomnita do arabi lasornia, vzindul pe rege
cum so aoaz anume pcni.ru vinzanea cu pnicina, se j-use
PCun ni.s do so prdvdli pe spate. Pc urm ii ziso
Maai1ah, o. ioge al vremiior ! Tu eti rego ,i
sultan, i vrei s Ic lai pustnit pontru un >ip ! Atunci
cum doai putut, avind asemenea cugot, s iei asupna
uciderea pescarulul care mia spus .,Dnii un sinu
iaipul ?

6Z
CIncl auzi vnbcle acestea, rc?gce rimase nuc i in
.rnatnhe 12 AMx o curc)scLi pe clonin.a de arabi lasomia,
i inrcr)u r1t, sii vise
AU. iLl (Sit ()aLt ? Si ma i asi(as ale tale ?
Si 0 sattia i a mpaca CLI ca. i. deaiLmel, tr.ir
Iaoial La in dcpUni inelegcre, rnuUurnire ti huz.ui. Si m
rice iui AliaU, ()[ifldLil 1(lUt ifllekgcLi , td irnpiiLorul dc
huzin CIL i(I]CU(

Jar ispravnicul de atie Nur AlDin, dup cc isorisi


ast tel puvesI.e21 cci domni la dc arabi lasomia. tacit. Tar
sullanul Baibats rnul L xc vexeli i xc desfata Ca n auzise,
i Ii spuxe -
Pc Allah, puvcx Lea [a xte neraipornenila
.Alurici en aT tasetca i.splavnic dc agie, pe care ii Ch(.flia
(Jamal AlDin, veni in tic mu nile I ui Baibaix si spuse
Eu, o. rege al vicin I ho, clact i.mi Ingidu iet I, am
si ixlurisese 0 povcs! care ate s--.i piacLt
Tat. Baibars 1.1. vise
-- Di l)una seamii ai in tdu iota
$i spia\nkuI dc agie (Jamal AlDin xpUS(

i )\ [11\ IS[I)1i$11./\ I)l (:\1Ifli (1L 1)I .1 S\Sf


1S1[{AVNI( I)I A(.HI

A. iusi udata. 0 reg al vrer.n ilot. un sultan cat e avea


0 taiii lat- fala dornn.i t cIa Ii uni asa, flLSpus ch: liii
rueasi, xi eta tare .iubi [a ti tate risfaaIa tUIL gitigi uI.i Id.
$i, PC deasupra, cia grozav tie (ilibie. Peniru accta xc
i numea Dalal
Or, I.ntrn vi, edea i Sc scdrpina in cap Si gasi pe
cap tin pdduch.e mititel. $1 Se iii[a la el o hucatd de vieme.
Pc urmd xc scul d 11 [ad mire degeie i se duse in piVnLI
a in care Se aflau rindui ic chiupurik ce.lc mail (Li
dci, cii wit i cii micra $1 doschise in chuup mare de
uiei, d5O cii gingilisie pAducheic pe fata ulelulul, aezA is
be crapacu] chiupuiui, astupindu-] asifel peste pAduche,
i plecA.
i so scurserA vile i aid. $1 domn4a Dalal ajunse la
cci cmneisprexece tank ai ci, uit1ndu-i de multi vrexnc de
piduche si de internnflarea Jul in ciii up.
Da veni o xi elM piduchele sparse chiupul cu trupul
]ui, .1 ici de acolo, seminind, Ia rnilrime, Ja coarne oi Ia
Infiltbsare, ci tin bivol de Ia Nil. lax strijerul !nsrcinat cii
paza pivni.ei o lui Ia tugS inspihsninlat, chemlnd slugile cii
strigilte amarnice. $1 piduchele Lu Impresurat, ft lnficat
de coarne ci Lu dim dinaintea rogeluL
Tar regele lntrebS
CecAsta?
Tar domnita Dalal, care so afla acoki cia fa$, striwl:
7th 1 PSi Asta este pSduchdc meu!
Lw regale, nedumerit, o intrebii:
Cc spui tu, Lath inca?
Ea rispunse:
Cind cram mica, mA scArpinam In cap hnr.-o 4
am dat de piduchele acesta pe capul meu. Atunci 1-am
hat i ni-am dus si-i pun Intr-un chuup cu ulel. i-cuma
a crescut mare i voinic, l a spart chuupul.
Jar regele, auzind-o, lispuse tileS-sI:
Fatamea,tuacumasecadesaflj.nijijtaaQd
piduchele a apart chuupul, bar mime l tu s-ar cam putea
aS sari pate zid i at dai fuga dupil bArbati. Diept aceea
mal binc-i acuma at te mArit Fereasci-ne Allah de
alice spirturi!
Pc irmA so Intoarse Inapre vizinul au i-i spuse:
- tnjungbie pMuchele l jupoaie-l, ci attnni-i pielea
ha poarta palatului. Apoi Ia Cu Une pa spitarul mcii ci pa
eicul ealemgiilor de la palat, ce) care are sarcina aS acne
69
senetele de cAsAlorie. $1 pe etch care vu cunoatc cA pielea
athtat este a piee de pduche avem sA-i incurAm cu
Ma inca Dab]. Oar vine ira vu cuncmte ce (ci cite piele
este vu fi scurtat di cap, lar pielea hal vu 11 aiirnatal Ia
prnirtA, alturi de pielea pilduchelul.
51 vizfrul injunghic pducheIe, acelo pe bc. 11 jupul
l Ii atlrn picica la poarta palatuluf. Pu urmA trimise
un crainic. care crAinici in cetate:
(Inc vu cunoa;te pielea splnzuratii la pourta palatulul
se ye insura cu El Soft Debut. fata regi1ui. Da cine
iua o vu cunoae va ft scurtat de capt
51 mufli tIrgovei din cetate se perindar pe dinaint.ta
pieli & pAduche. 51 unii ziseril: ,,Esie o ek cit btvob.
5111 se retezA capul. lar al(i1 ziserA: ,,EsLc o pieicb do
txtrbec aflibatic. 5111 se. retezil capu). hi& In fetul acesia,
RosA retezata pentruzeci de capote, i patruzeci do piei
de fit dc-al liii Adam twA agi4ate alAturi de pielea pAducbclui.

Cinci puccslen ajunse aWl, S4icrn:td.a vxit zurli mijind 4


teasEl, Ulcu.

Ci Intr-a nou sute patruzeci p .asea noapte

EJrznA:

Atunci trocu pa ncoLu un flAiu care era Irumn cii


steaua Canopus ctnd strk1uce1e peslo mare. 51 intrebA
lumea:
Ca4 cu adunarea aceasta de dinuintea palatulul?
511 se rspunse:
Cine va cunuate pielca acuta, sa vu IL:;ura CU
fata regelui
Si flcui se duse in vizir, In spaLar :;i :J QCLii ca
lemgiiior, care cUcau sub piciC. i Ic zis
Am s va spun CU CC hi] du )jj(jC1 a:casa
Jar ciii ras.punsera
Blue.
El Ic spuse
Este pielea unui pduche crcscth in uki.
Jar ciii ziser
Acievratui Jntr Ia rege, o, vovnicule, si l
netul do casatore.
51 ficul intr Ta rege i ii zinc
Este pielca unul prduche crescul. In uk:i.
Jar regele zise
Adevrat esle! S se scrie senetul mnsurtorij
aces Wi voinic cu fata rn.ea Dalal
5i fu scnis senetul, pe clip pe data. 51 so pr5znui
riunta. 5i fiticui eel frumos ca steaua Can.opus ptrunse
n uoaia nuxcsei 5l so hueur de fceioara Daial. Far Dalal
hi muitumit in braWle flcului ccl frurnos ca steaua
Canopus cind strluceste peste mare.
-ezu Ct laulad CI, n aflat, paLruzeei de zile, dup
care f1cui intr la rege sii zise
Eu sint fi u do rege i sultan, si as vroi smi i
sotIa i s p1cc, spre a ma duce In imparAtia tatAlul meu
i s rCImIn In palatul nostru..
Jar regeic, dup cc strui s-i mat intIrzie o bucat
tie vreme, zise intrun sfInit
- I3ine.
51 adi:iug
Mime, ijule, avem s puncrn sti so seoal pentn
line darurile. robii ti hadimbii.
Jar ci rspunse

71
On pcmtru cc 7 AVLm cU:i bc1ug de tflLttc sI flu
vrem TIiZTI1C, dccii Q SOI flCLL DLiIaL
ha- iegeie ii zise
Bine. iau. aadar. si dule. ]..)a mil rug Ie s
pe mama ii CU ott, C-a sil il ic xi maicilsa unde.t silli
tC1c. [ata, ,;i sil SC cluca su vadii din cind in clad..
U1 riitpunso
[ht dO cc si rnai. ustertim degeaba pU matria ei, fe
mt-it In vii-sUl ? WILl leg miii degrab su aduc on aICI P0
su ta men, in [lecare 1 un. ca su vedei CLI tou.
Si ?i-gele 7.150
rr1i job
liar ileiiul 0 ILtil pc sc4ia sa i)alal t plee cci uu luspre
tettcI [11.1
(ii liacacil 1UI I I dC Ii Limos 01. 1 1 mlici i U (if
tin gluil ca toi ghuliL ha chiat- din sni ul Cot nun pr-iroejdtus.
Si o aezil po Dalal in easa Jul. caic so aim ri
fru sihslriv, p0 virtul Un Ut rnuntc. Pc urrnil. p.lec sil
bafa cmpu tilt, sa sparg chuuritu-ile. sil Jo thea pc- 10
rnuile insreinatc sil lopedo, sd spot-ic babele. sui inspLicruink(E4)Iil,
Sti 1.1110 lit viflL sa latre po Ia u:i. 5 stiloauot: itt
n)aple. sa hinl.ui-u prinlro narui[ui!e cole de demult, sil
arunet vt-till. i-oLe, sit so strirnbe pt-tn l)ozno, stl t-ilv
S( 0 01 lnIntCtC i dul TV CC roil it S s ivut L I I I
sudum do nclogiuiru m sil i[e potop do ntipasL. DLIpil care
i4 Lati iattimi chipul ca fitietlu a ii adLise In min. 5Oii.t
sale D-alal Un cap dc Ii LI dcat lot Adam. spunindua
La, .Dalal, capitaec-sia. irigel 1cm euplur [a
Ia. UucLi[.i. ca stil rninctian inioueunti
[at eta ii rtispu use
[t un cap do am [Pm iiu confine docil cap do bmnboc.
[-.11 zise
Bine

Si so duse ilL canto tin berbec., Tat ea ii fripse ii IL


Si trilirA aa mai departe singwl sthgurei In puatie
tatea br, Dalal pierduta fAil de apArare In puterea
cApeAunulul. Ia cApcAunul afundindu-se In rilutAtile lui,
spie a se Intoarce apol l.a ea $tat cu urmele omorunbor,
ale siluidlor, ale mitcelurilor i ale fitrildelegibor.
$1, dupil opt rile do asemenea tnd, ghulul levi 0 se
prcschimbA. luind lafatisarca i chipub mamel sojid sale;
id I puse haine muicreti so Intoarse sit bali. l.a poartA
far Data] so ultit pa IcxrcaLrA i intrebit:
Cine bate Ia poartit?
Isv ghuluI rAspunse cu glasul rnzanei, i wise:
Eu sint ! cteschide. lath inca.
$1 donrn4a cobod in grabA deschiw poarta. $1 fat.a,
In cebo opL zik. ajunsee stabit, galbenit topitit. lot
ghulub. In chipul mumei, ii spuse. du$ cc se IrnbrAIianA:
0. Ma inca scumpit. am venit 1a tine, mAcar cit flu
am ingc1uinA. Intrucit not am auzit cit sofl thu as Li utt
ghul, care tear pune sit mAninci came de Lii do-al hal
Adam. Ut! Cum o dud, lath inca? Tare mi-e teamit
acuma sit nu te ninlnce ci pa tine. Hal fugi cu mine!
Cl Dalal, care nu vroia sit-i vorboascA de rita pe sc4ul
ei, ritspunse:
Tact, tu, o, mamA! Na este inCi Un ghui t nici
a. mireasmit de ghul! flu rasH asennnca vorbe, o, pAnttele
noastre! Sotul meu este tin flu do rege, I rumos ca
steaua Canopus pa mare. tail ciA sit mitnlnc In fiecare
4 cite un berbec gras.
Atunci ghubul ciii tinAr a piut4 cii inima bucuroasil
pentru ca, intrucit domnila .nu-i dovedise taina. $1 Ii luit
InlAtiarea lui cea trumoasli de Ia Inceput, 0 vent sit-i
aducrit un berbec sit-i spunA:
Tine, ia-i i frige-l, Dalab!
Ea ii zise:
A lost malcit-mea pe aid. Nu e irma mea. 51 mt-a
spus sit-ti tnfALez untrUe a

73
El rispunse
Chiar cl Irni pare iu c nu rn-am grbit oleac,
a o ntlni pe soia credincioas a sociului. flieU I
Pc ui.m ii spuse
Aai Ca .i-ar plcea S-O Veil l PC mtua
o;a mamei tale ?
Ia rspunse
- Oh. cia!
El ii ZISC
Bine. Mime am s i-o aduc.
Or, a doua zi, cInd se lurnin de ziu. ghulul iei, se
preiacU in rnatua c1omniiei Dalal i se duse s bala Ia
poart. Si Dalal Intreb de la fereastr:
Cine-i acolo ?
El Ii zise
Deschide, sint eu, mtua ta ! Ma muncit do
de tine, i am venit s te vd.
Jar ea coborl i.-i deschise poarta. i ghulul, strvestit
In rntua domnitel, o srut pe Dalal, pl.mnse mdclung
i cu un potop de lacrimi, i spuse
Aoleu, o, fiic a surorii mdc, aoleu, o, ce durere
icejale
Jar Dalal mntreb:
Da de cc ? cInd ? curn?
Ea spuse
Al ! Ai ! Al!
Ea use

Ce te doaie, tudc ?
Ea use

- Nu ma doaic nirnie. o, thea a surorii mdc, da ma


doare pentiu tine! Am aflat ca acela cu care teai mtr
tat este un ghul.
Ci Dalal raspunse:
Taci, flu rosti asernenea vorbe, tuic ! Sotul rneu
ste :fiui unui rege i sultan, aa cum sInt eu fiiea de rege
i sultan. Bogiiie lui sInt mal marl det bctiile tahi
iui rneu. Jar el se asernuie, ca frumuse.e, Cu sleaun Cuii
pis Ind sirlucete peste mare.

CmncZ joes un.st . v1jy(l{ Vt( Tni


sfunszi. IL(U.

C intra 7u)uct uLe patruzcci saptea noapte

Fe U11T1 C) poiLi si rnnince dintiun cap de berbec,


spie ai dovedi limpede c Ia so1ul ci se mnInc berbec
i nicidecum lii de-ai lul Adam. L5j ghulul ptec, dup
cc mmcii. mul1umit i bucuros. i flu pregetii a se ntoarc
apoi in chipul siiu de tinerel, cu un herbec pentru Dalal
I cu un cap dc flu de-ai lui Adam, proaspiit tiiat, pentru
sine. i Dalal Ii spuse
A fost pe la mine rniiLua rnea, i 1i urea
bunii pace.
El zise
- )M[iirire lul Allah ! rudele tale sInt i:are de treab
cii nu rnau uitat. Da asai ca ie i mai cliagii c
rniituii a Ia. sora iatilui liu ?
Ea spuse
0. da!
El spuse
Bine. Am sil tio actuc mime si. dupii aceca, n-
sc rnai vezi pe nici una dintrc rucicie tale. intrucit mi
team.ii de limba loi
Si, a dou.a zi, SC ifllaI,.i4ii aofllflitei Dalal in chip dC
ma1ua a ci, soi.a a ta1Uu.i domnil.ei. $i, dupii salama

7
)ckurik I sndArile do-n parte i de cealalti, 1n&ttu(m
p]?nsq din beIug, J suspin, i griAl
Ce prtlpAd ii cc jale pe capul nostru si pe caiuI
tAn, o, fiie a fratelui meu! Am auzt cA ccl cu care teal
mAritat estt on ghul. Spume-mi aclcvArat, fata mea, pe
harurile stpinului nostru Mohumnwd - asupra-i fie rugaciurua
i pacea!
Atunci Dalal no putu $ tnii mat mult taina care n
Jnbufl, i spust in oapi, tremurind:
Tact tu, mAtwjLt! tact, art are sA vinA ci bi sit mt
facIt sA ni se amestece lunginlea cu IA4imca! Inchipu
ieste.-ti cal imi aduer nhtc capote de adami ; i, intrucft cu
no Ic vzeaau, le rntlninc singur. Ah, tare mA tern cal are
sA mA malnince ji pe raffle in curind.
Or, tie corn rosti Dalal voabele acestea1 mAtu.a ii si
bAIa!nvederca
M(iwta ci tea adeviliii,tratALu
, se facupiinsA
lcu un ghul cu chipde5nfricspaima.
otAtor care incepucea
sal clagalbenal
b4Ane din dinji. 51i DaIdos!,
tremurici. Jar ci ii spuse, fAral a se sincbisi
CarevasAncal $a, imi dal numaidecit In vi!eag
taina,Daiai?
Jar ca w a,.uncal Ia picinarek kit i ii spuse:
MA pun sub ocittirea ta, lana-mA do data accasta!
Eltizise:
Da to rn-al cri4at faal de mAtaw ta? $1 mi-ui
ocrotit cinstea? Nv! No pot sal Is cr4 De unde sit incep
sal te mAnic?
La It ritspunse:
Dacal chiar trebule numaidecit sal mA mitninci, asia-i
pentru cal aa mi-a lost awaits. Da astti sint murdarit, lar
.gustui citniii mole are sit Ito rAn in gun l.a. Aa cit ar ft
naai bins sit mA duc niai littlE Ia hammam, ca sal mA spit!,
anunie pentru tine. $1, clnd am sit lea do Ia scaldit, am
sit flu aIM i duke. $1 mlreasina calrnit mdc are sit. lie
desfaltaltoare In gura ta. $i at sit poti atunci sit mA mAnlnci,
Incepind de uncle vei nea.
$1 ghulul rispunse:
Asta aa-i, a, Dalal!
$1, pe clipi pe dati, Ii i aduso un lighean mare pen-
cm spitlat 1 nite ride pentru hammam. Pc winA se duse
sA caute un ghul, prieten deal lui, pe care II preschimbA
tntr-tm mAgar, iar el 1nsui so prefitcu intr-un asinar. $1
apuse pe Dalal citlare pe sam, 0 iosi cu ea pe drumul
dinspro hammamul din cel dintli sat, purtind ligheanul do
spitlat pe capul sAu.
51, ajunglnd Ia hammam, Ii spuse femeil ce sla de path:
Iaclltii penLru tine in dar trei dinari dci am ca sit-
rostuieti o scaldit buM acestei juplneije, Elicit do rege.
$1 sit tnt-a aduci Inditritt precum i-o lncredintez.
51 a dete PC Dalal In seama paznicei. iei i ezu
jas afarit, dinaIntea u0i de Ia haffimam.
lay Dalal intril in sala dintti a hammamulut, care era
sala de ateptaze, 0 iiezu pe o lavflA de marmurit, singuricti
i tristil, lingit ligheanul ei de aur i lingit legittura cu hattie
scumpe, In vreme Ce toate tetele cele tinerele intrau Ia
scaldit, i se splau, i se Jlsau frAmintate do b&iefle, ,i
ieeau vesele i glumind Intre ale. lar balal, dr&patlie de
a fl multumitit, cuni erau celelalte, plingea mocnit In cotl
ei. lar fetele venirit la es intr-un stirit, 0 Ii apuserit, ficare:
Ce al tu, sara noastrit, ijl pentru ce plingi t Ridicit-te.
mat bine, dezbracit-te ci scatdit-te cu nai.
Ci ea le rispunse, dupit cc Ic multumi:
Au paste scalda sit spele grijile? Poate ea s
vindece necazurile cele fAn dc Icac?
$1 aditugim:
Mai e vretne datuM pentru a cobort Is scaldla.
Estimp, o bAtrinit precupeatit de seminte de dovleac i
de slime prAjite intrit In hammam, ducind pci cap blidul
ei cu seminte ii cu alune prAjite. $1 fetele cumpirarit de la
cia, care pentru un piastru, care pentru o jumittate dci
77
piastru, CaiE pentru dot piatri. i, la urrn, Intristata de
LaaL V1()ou 1 ea s xe desfete oleac Cu alune i Cu. Se
minIt, () clw.ma PC precupeata cea btrin i Ii spuse
Vino, o, nuI.u, i. d-rni niSl.e seminle nurnal
Un ptastru ObiflUit.
Iai vinzatoarea Vefl.i liriga ea i CY.U jos i umplu CU
Scflliflte msura dc. corn, pentru un piastru. i Daia, in
bc si dea un piastru, Ii puse in mIn salba ci de mrgritare,
zicIndui
Mtu, la asia pentru copiii thi.
$i. CUfl1 precupea.a se topea In mull.urniri. I lfl saiutaii
de rnIni. aftd ii spuse:
Ai vrea s-rni dai blidul tu cu seminl.e. i hainele
ruple pe care Ic porki, i s iei de la mine, in schimbul
br, ligheanul acesta de aui. giuvaeturile mdc, hainele
mdc i 1egtura aceasta dc rufe SCUrnpC ?
Si precupcaa cea bttrini. neputind s cicada In atita
malrnirnlc, iispunse
Pentru cc, fata mea, 11,1 rIzi de mine, care sint
saraca ?
Tar Dalal ii spuse
Vorbele pc care ti Ic spun smnt curate, maica b
trin a mea
Atunci btUilna Isi scoase zdrenlele i i Ic dete. Tar D.alal
se Iinbric degrahi, puse blidul cu seminte pe cap, se
Invlu.i iritr-() cirpi a1bastr Ii Innegri mimic cu norciul
dc pe podeaua de Ia hamniam, i iei pe ua Ia care edea
sotul ci ghuluL Si, cuprins din cretct pina In taip de
o spaimi rece, trecu pe dinaintea lui, sirigInd cu gias
tremurat : ..Seminte coaple care omoarI vremea ! Alune
prjite care vese1ec inima aa curn fac vinzatoarele
de seminte.
Or, cmnd ea ajunse destul de departe, ghu)uI, care
nu o bgase de seama, ii simi mireasma, cu nasui lui
de ghul. si Ii zise : ,,Cum este CU putin ca mireasma
domni.ei Dalal s fie asupra acestci NitrIne precupete de
seminte? Pc Allah, ia s vd cam cc treab poate s
fie ! Si slrig
Hei. vlnzal.narc de scmine hei. nite alunc
Ci. unuiucIt Viflzat{)auea flUSi mtoarse capul, gflUlUI 3i
Zixe : .i\/1ai binei s ma due sci vid cc e la hammam
Si se duse so intrebe pe paznica
1)e cc zbovete sd iasa JUpin(ila pe care tiLUfl
Inc1din1at() ?
a ispunse
Numaidecit aie sa iasi.i, laolalt cu cclelaltc iupi
flCSi te. care flu pieac dccii. spec seam. pliflse cum sfn
cii deparatuL cii zugivirea Cu hennea a degetelor, CU ill
miiesmaiuI ii cu picptnatu1. cositelor.
5i ghulul se 1inhti i se dusc s stea Ia poart. i as
tepta acoft) pIri cc inak femeile iei.rti din hammam. i
strijeia de Ia u iei cea mai dc pe urnir, ii inchise ham
mamu]. 51 ghuiul ii zise
EIei, Ce faci ? Cc. o incul acolo i Pc jupIneiia pe
care tiam increcHnlato ?
Ea spuse
- Nu mat este nimeni in hammam, afar de vInziitoarea
cea batrina de seminte. pe caee o lasam in toaIz
serile s doarmLi in hammam, cirn p1icine1 c flu are
adpost.
Jar ghulul 0 lu pe strttjeia de gil. i o zgIlii, i era
maimai so sugrume. 5i ii stiiga
0, codloa5o. tu cti raspunzat.oare pentru doninii
Si dc Ta tine am a 0 cere
Ea raspunse
Eu sInt paznic de haine i de papuci, flu sInt pa
n rca (IC fcmei.
Si, ini.iucii ghulut o sliingea ru de gIt, Incepu sa ripe
0. musulmanrlor, auto1
$i cpcunul incepu s-o batti, pe cInd din toate par
1i Ic cide.au fu.ga oarnenii din mahala. Jar ci striga

79
De-ar Ii ea i pe cea de a aptca planeti, trebuie
sA mi-o dai lndili4t .0, tartoritA de litfe biltrtne!
i-aa cii strAjera de Ia bammam i cii negi4Atoreasa
do seminW cea batdn.
Ci, estimp, Dalal, iacAtA! Odat cc se vzu iqiti din
hammam i izbuii s in.eJe ochiul ghulului, merse mal
departe, sprc a so Intoarce In tan ci. Tar cInd se depArt
do eetale Ia o depArtareT destul de mare, gAsi un izvor do
a$ uncle se spI pe mUM, pe obraz i pe picioare, i-apoi
porril inspre a aezare cc so InM4a In preajm, 0 care era
palatu) unui ree.
5$ ezu pe lingal zidul palatulul. Jar maba aripoalcal,
abAhindu-se pe acolo pentru 0 treaW, a viizu i se dime
sil-4 spunal stiipine-si:
0, slilpina inca, de n-ar Li frica ci spaima pe care
Jr am do tine, ti-as spune, fAtal teainA cal a min4i, cal
acolo jos so aflal o Iemeie mai frumoasal decit tine.
Es raispunse:
Nine. Du-te i spime-i sal urce aid!
$i arApoaica so duse jos .i-i spuse:
Hat sal vorbeti cii stilptna mea, care to choamal.
Ci Dalal rAspunse:
Au nu carecumva, din vreo Intimptare, mama inca
o Li vreo roaM arApoaical...ori tatall mcii vreun arap, ca
sal merg alalturi de robi?
$i aralpoaica se duse spuse stalplne-si ce-i zisese
DalaL Atunci stipina trimise o roaM aiM, poruncindu.4:
Du-te tu i cheam-o pa femeia do jos.
Jar roaba aIM coborl i ii spuse donmflei Dalal:
Vino, o, domnia-ta, sal vorbei cii stalpina ma
Q Dalal Ii rAspunse:
Nu slut roaM albal i nici fiicA do robi, ca sal merg
cu oroabal aIM.
51 roaba se dime s44 spunal stulptne-si ce-i zisese Dalal.
Atunci sultana I) ehemil po fiul ci, cnpilul regel4 0
lizise:
Coboar tu atunci si adu-o pe femela dc 308
lar tinrul beizadea, care, ca frumusete. era asemenea
stelei Canopus cmnd stra1ucete pesW mare, cohen Ia tir:e
ned ii ii zise
0, domnitd, aibi buridta Lea do a Urea In ha cm, hi
regind, mama mea.
Jar Dalal, do data aceasi a, rdspunse
Am s arc cu tine, mtrueit esti flu do 1(W i do
sultan, aa cum slat en fiicd do rege do sultan.
Si ured scarle inainLea hi.
Clad pOVOSI (U U.JiII 150 UI ii, 1 oi0z; ida VUVA ZU1i I ii I 1 si
s fionsaS, tHoU.

Ci 2ntva nou side patruzeci i opta ltOCIpI.C

Uiinii

Or, de indaLd cc heizadeaua o vazu pe Dalal suind


scdrilc, in frumuset,ea ci, ciragostea iaenhcu ca ii i CUbIHI
in inimd. Precuni i Dalal tresiiri in suflet Lii c do fruni ti
setea tInd2ului beizadea. 5i, Ia nndui, doamna, satin re
L4OlUi, cind o vdzu pe Dalal, it zise In sine ,,VorhcIe roahei
sint cirepte. Cu adevaiat csW mai frnmoasd deet nine)
Incit, dupd salamalekuri ii tcnienele, fiul regeiui ii
spuse maicd-si
A5 vrea sd nd insor Cu ea, intrucit e hmpnde ed
cste odomnitd do singe do regi.
Jar mama ii spuse
Este treaba ta, fiul ineu. finbuje sd aii coc
cc faci. N
5i tnarui COCOa chema eadiul i, pe clipd pe ciat. ii

a
puse s serb s&netul de cstorie, i prznui flUflta cu
Dalal. i intr In odaia mii.esii.
Da cc i sa mntimpiat ghulului in vreme aceasta ?
bact.
Chiar In ziua cind se priznuia nunta. un on-i care mIna
un berbec mare i all? veni s-i spun regeiui. tatl
beizudelci
0, doamne aI meu, sInt un dijmas dcal tu,
aduc in dar, cu priiejul acestei nunl,i, un berbec voinic
atb, pe care i-am Ingrat. Da se cade SLi kgiim herbecul
Ia ua harcmuiui, IntrucIt sa nscut si a lost ciescut
priritre femel i, dac lai 1isa jos afar, ar bchi toati
noaptea i nar rnai lsa pe nirnenea s doarm.
far regele zise
Bne, este primi 1
4ji dete Un Ci[tafl siralucit dijniaului, cale ptee:i
sa.

iai leg(le Clel;( belh(-cuI C(l al h in seana agi.i de la


O(?RL spuni.ndui
U ci. a lcag:l berbecul ac(sta in ua dc Ia harem,
ihoci I no ar tihni dccli inlic ic-mci
Or. clod veni noantea bucuriei, i cind I lul regelni
itri in udaia niirosei, i cind, dup cc Mcu cea ce area
icut achn-rni alturi de Dalal. berbeeu ccl aTh Ii
r_ipsc- Crirgha i mini in odaie 3i o Wa pe Dalal i iei
en in curIe. $i II spuse. Thri a xc rnira
ia SpUnC-1-i.H DalaL niai nini Iisat tu vreun s
dc cinxtc ?
La ii S p USC
vhi pun SUb ocrotuea ta ! SI nu rii rninInci
Ii

Dc data aceasta nu1 mai tine


Aiunic ca zisc
As kaoi. pina a mi lumen, s intro ulcaci la urn
h..- cc Ic (101 Cli1k enti-u 0 fleVc:)kC
Tar ghulul zise
Bine.
$1 o duse la unibl(oii, Xi ramase s) \lc4fiezC Ia
aieptrnd ca ea s ispraveasca.
Or, de curn so vzu Inluntru Ia urnbltori, DaJa] ii
icii arnIndou mun1e i gnu
0, Doamni a noasLra, Zeinab. fiic a Proroculu
nsiru ccl binecuvinlat, o, tu cea care mIntui do Ia u,
V fl 0ITI1 intrautor
Si preasfinta ii tnimise ni.rnaidecit o soal1a dca d,
dinre fiicele de ginni, care dspic zidul i u Inlreh
pe DaJal:
Ce doreti, Dalal?
Ea rspunse
Ghtdul este Ia u, i are s ma maflince de mndat
cc am s ics.
Ea spuse:
Dac Ic soap de el, ma Iai s te srut o data?
Ea spuse
- Da.
Atunci gennia preacuratei Sett Zeinab crp1 zidul
dinspre curte i se repezi npraznic asupra ghulului. si
ii izbi cu piciorul drept In boae. 5i ghulul se prbusi
mort intru totul.
Atunci gennia so Intoarse Ia umbitori I 1) Iu pe Da]al
de niIn i ii art berbecul eel alb mntins pe jos fr
suilare. Pe urn, 11 tIrIr afar din eurte i ii arunear
in ant. i iae-aa Cu ci, gata!
Jar gennia o srut. pe Dalal o data pe obraz. si-i zise:
Acum, o, Dalal, vreau s1i ocr smi lani un
Ea rspunsc
La porunci]e tale, dulcea1a mea.
Ea spuse:
Vreau s vii Cu mine, numai ptnhu un o.as, Ia
Marea de Smarald!

83
Eu rllspunse:
Bine. Dadoce?
laF gonnia rAspunse:
Fiut mcii ante bolnav. 1w hakirnu] nostru a spun ci
flu are nil se vindece dadS daci boa o strachini cii api din

Marea do Smarald. Or, nimoni nu poate si umplA 0 strachini cu api din Main do Smarald, fin fluiTlai 0 fuel
di oamoni. Jar eu ml folosenc do prilejul vonirii Ia tine
spre a-4i core binolo acosta.
Si Dalal nispunse:
Pa eapul ri pa ochii mel, mimat nil flu Indirit aid
Inainte de a so trazi so4ul mcii.
La spuse
Dc buM scami.
51 o pusg nil Incaicco pe umerli sAl, si a dune pa Vlr
mul Mar11 do Smarald. 51 ii dote o strachini de nut. 5i
Dalal umplu strachina cu apa aceea rninunatil. Dat, clad
o scoaso. o mdi de api Ii udi inlna, care, numaideelt,
so lieu verde ca trifolul. Dupi care gennia o iui Iarii pa
Dalal cutlare pa umerli nil i o dune Indirit In odaia de
nunUt lingi beizadea. 51 iaci-aa cu soa4a preacuratel Sett
Zeinab - asupra-i lie nugilciunea, $ pacea!
Or, Marea de Smaraid are un cantaragiu care vine
s-u cintireancit In fiecare dimhwatA, spre a vedea dad a
furat cineva din ea on ba. 51 nispunde & troaba aceasta.
5i, in dimineupi acoea,cantaragiui 0 cintini $ o misunl,
t1i gilsi lipsi c) strachini, Intocm?i. 51 so Intrebi: ,Cine
danA sit lie fiptu1 furtiagului? Am si dau fuga a-i
ciu1. pa toate drumunile, pini ce am si-i glsesc. CAd,
de-o avea pa mini vreun semi de in Marea de Smaraid,
am si-I duc Ia sultanul iiostru, care o sit ie ce va avea
de tilcut cu ci.
Si-aba ci liii nite bniAni de sticil ci nLcte ineIe1 l
Iepusepeotab1apecaroaezipecretetuicapuiui.
51 incepu si bail drumunile, pa tqt piznlntul, pa sub fe-
reslrcle palatetor cle regl, sthgtnd: , Br%Ari de sticli, o, dumnhtelur ! Tnele de smarald, o, feteiorP
5i sLrAbAtu asLfel larA dupW tarA, frA a da peste sfSpina
mind celei vend, pin ce ajunse sub ferostrele saralulul
In care se ails Dalal. $1 acolo Incepu lar sA strige:
,,Brtri the sticl, o, domnitelor! mole de smarald, o, feteJor
! Si Dalal, care stat Ia feraastr, vilzu pe tabla bra
irt1c $1 inelele, care ii picurA. 51-i spuse neguAtoruIui:
0, negu4torulo, wLoapt s cobor ca sa le Incerc
pe mina mea.
51 coburi Ia nLgu%Ator, care era cantaragiul Mar11 de
Smarald, s1 intinse nilna sling, spunInd:
Incearcilmi nie mole .i nhfle brajtiri, dintre ce
(? le a) tu ma) frumoase.
Ci vinzai.arul so minunA,zidnd:
Corn do flu il este ruine, o, doninij,A, sit-mi tntinzi
mina stingit? Eu nu fac Incercitrile decit pe nilna dreaptit.
$1 Dalal, tare nevenindu-i Ia Indemlna sit-karate mina
dreaptit, cate era verde ca trifoiul, 11 spuse.:
Mina inca dreaptit este bolnavit.
El ii zise:
51 ce dacit? Eu flu vreau decit s-c vAd cu uchu mel,
i am sit u mitsura.
51 Dalal Ii arittit mtna.
Oz de um vAzu mina domnll.ei Dalal, care avea
semnul verde, cantaragiul Mitril de Smarald tiu cit ea
iuase strachina do apit. 51 o 1 5nfAcit In brato i p duse
La sultanul MAr11 de Sniarald. 51 I-c dote In smit,
zlcind:
Ea a pritdat o strachinit din apa ta, o, rage al MAr11.
51 tu stil cc at de fitcut cu a
51 sullanul MAr11 de Smarald se uitit Ia Dalal cu
minie. i, de cum ii cAzurit ochii asupra ei, ritmaso tulburat
tie frumust4ea sa i ii zise:
0, copio, vreau sit intoc.mesc senelul de citsdtorie
cu dna

a
Ea ii spuse:
Ce picat cil sInt mritati, prin legatura lcgiuitL cii
in tinerel asernerw.a Ia :frumuse1e Cu steaua Canupus
c!nd str1ucete peste mare.
Atunci ciii spuse
flu at VieO SOin cale saIi semene, or.i vr
.fnc ?...
Ea spuse
Am fa1 care, de as1zi a aluns Ia vitsia mii
4dUL IntiuCit a irnplintt zece ani i care s mnl Ia
[rum usete cu tatal ci
El spuse
Bine
5 11 china pe can[azagiuI lVUirii de Sniaia.ld i ii zse
T)uo pe stpIna ta in Jucul de unde ai luat
(antaragiul o iu1 pe umer.i. Jar sultnnul Miii de
Srnardd pie udat Cu ci, 1inIndu pe Dalal de mini.
$i intrar in palatul iegelui, i sultanul veni dup
Daia pina Ia soul ci, d ii zise, cmnd se cunoscur
Cer s kg eurnetrie CU tine, prin iiea ta
El Il zise
.Bine hotLiil;te ze-trea pe care ai si mio d
ca

sultanul 1\tUIrii de Sinaiald spuse


Zestrea pe care am si liu dau pcnru ca va [1 dc
patruzeci dc cmiIe incucate cu snaiaklc i cu hiacunturi.
5i Jegatura se Incheic. $i se prznui nunta suitanulul
IiIXrii cIt Smarald CU fala domnt CL Dalal si a crusoruluj
cci frurnos Ca sleauc Canopus. 5i iiiiri cu toii Impreuni,
In d viriUi In1egcre. 51 mrire lui Allah, iii toat
mpreiurarea

Dup cc ispravnicul de agie Gamal AlDin isloris


iceath poves[e. sullanul Baibars, fr ai da rgaz s se
inour1 In locul su Ii zise
Fe Allah, ya Garnal AlDin, aceasai c
frumoasa poveste pe care am auzit-o vreodat!
Jar el rspunse
Aa s fie, acuma cind a fost Indrgit de si
pInul nostru!
i se Intoarse in rInd. Atunci pi mnainte un al aptelea,
pe care ii chema ispravnicul Fakr Al-Din; i srut
prnintu1 dintre mIiniie sultanului Balbars, i gri
Eu, o, emire i rege al nostru, am sii spun
patanie care mi sa InlImplat chiar mie, i care nu are
alt Insuire decit aceca do a fi scurth. Iacato.

Pn\ isri:x Sit ) ISIT\ IN ( Aiiu CEL 1)F :\L S


SPH:\\ NW 1W A1I

lnfr() xj (a toaft zilele, in satul in care mi aflam e


atunci, un hot do arab Vefli noaptea Ia casa unui gospodar
s lure un sac de grIu. Ci oamenn din gospodarie ii au
zir i ma chemar cu glasuri amarnice, strigInd .,Jioui
hou1! Da procletul nostru izhuti s se ascund atila de
bine melt, cu toate eu trile noastre, nu izbutiram sa1
oblicm-i. Si. CUTfl luasem calea indLirt spre poaiia ca s
plec, trecul pe llng o grimada mare de gnu din curie.
5i, in virful granwzue gnu, era un lighean de aram .e
slujea la msural:. $1 deodat auzii o vIntuitur nprazmea
stIrnit In grmada de gnu. 5i vizui totodatd Hghea
nul de aram aruTicat in sus la cinci pieioare inltime.
Eu atunci, in pofida uiminii mdc, ma repezu sa SCOtOCOSC
in gramada dc gnu i dedei acolo poste arabul care se
ascurisese in ea, cu fundul Intors In sus. $i. clup cc ill
in,;fcai d Illegal bold, ii mnt.rebai cea fost cu vemui
ciud.at care mia dezvluit unde so afla.
Jar el Imi raspunse
A lost ct voia mea. o, doamne a] rneu
Jar eu ii rspunsei
Btuiear Allah ! Si izgonit fie Celviclean !
ce s ic vIntureti aa spit paguba ta ?
5i ci irni rispu use
D.repiui ya sidi. am luerat spn. paguba inca. as
limpede. Da am fcu In anume in tiLl fulosul tu.
lar eu ii inirebai
Cum aa, o. pui de 1e12 7 iapoi dc cind a vie iuil.ur
fie ca i de mLirimea acesicia, a slujit intru kiusul cuiva
pe pmInt?
Jar el ruspLmse
- INn ma oe;.ui, u. spravn ice ! Eu flu niam in1.
decit spre a te cruta dc osLencala can trilor pros indilun
gate, i dc tiuda de a bate zadarnic ecta Lea u eI mpurilc
P urmele mule. lVl rug, asadar, smi rspunzi Ia bine
cu bine, mntiucit eti flu de oainrui etc bine I
Eu atunei, o. cloamne al meu, en am pu I ui s en ole s esc
atare judeea Lii. 5i iam claL drumul
51 aceasta] pania men

Si. clupa cc ascull snoava isp.ravnieului Fakr AlDin1


sulianul BaIhars ii zise
I-Tel uallah ! bunvoina ta a fosi la loon! N
Pc urm. curn .Fakr AlDin se i iriloiscs( Ia local san,
Un a! optulca pi inainte, pe care ii chenia Nizam
Al-Din. 51 grM
Ceea cc am sI,1 povestesc CU nu are nimic ase
naenca, nici dc apioape, nici de departe, en cole cc al
aseultal. pind acuma, o, stpIne al nostru sultane I
Si Baibais ii intrcb
Este COVU vzut cr1 ceva auzit 7
El spuse
NLI, pe Allah. 0, slripine a! men, este eeva CE (U
numat am auzit. Tact
$i spuse
PC)V1kSTEA ISTQRISITA DE CATRE (EL DE AL OPTULEli
ISPRAVNIC DE AWE

A lost odatil tin cintAret din clarinet, care. cinta i ci


pe unde putea. $i era InsuraL Cu omuiere. 51 muierea
r&nase InsArcinatA, din ostenelile lul, i, cu ajutorul lui
Allah, nAscu ins baliat Ci clarinetistul nu avea nici un
balnut In casa liii, nici spre a o plalti pe moafl, nici spre
a-i cumpAra ceva sotiei sale, 5i, nemaitiind cc sal
facA, plecil amaltit, spunindu-i nevesti-si:
Am sal mA duc pe druniu[ lui Allah,sA ceresc dol
bZinuti do aramil de hi oamcnii miloi; i un bAnu$ am
sal i-i data ca platal moaQei, iar pe celallalt, tot ca platA
neguAtc.rului do gilini, ca sal-ti cumpir o glinA, cu care
ath ic. hralnejU in zilele lAuziei tale.
$1 ietft, amdar, din casA. i, aim strilbiltea un cimp,
dde pqste o gilinal aciuiatA pe un dlmb. 5i se apropie tncetisor
1e gilinal, i c prinse mai inainte ca ea sal aibal
vieme dc a lugi. $1 sub ea galsi un ou ouat proaspalt. 51
ii puse in sin, zicind: ,,Binecuvlntarea a pogorit atiiz1.
Este taman ceca ce-mi trebula; i nu mail am tie cc mA
duce sal cerGesc. Intrucit am sal-i dau galina fiicei socrului
mcii, dupal cc am s-o frig, in ziua aceasta a uurArII ci;
0 am sal vlnd out pe un balnut tie aramil, pe care am sal-I
dan cci platil moaeL 51, cu gindul acesta, plecal La sukul
de cull.
Ot cind trecu prin sukul argintarilor i at giuvaergiliar,
se intlini cu an giuvaergiu evreu pe care 11 cunotea
ii care 1l.lntrebA:
Ce dud acolo?
El rllspunse:
0 gaina cu out ci!
El ii zise:
Ia dl sal vald?
51 ciarinetistul Ii araltal gtuvaergiului galina ci ouL
lair giuvaergiul 11 Intrebk:

59
\ri s VIfl1 001 ?
.1 1dS;)L 1 ise

El spuse
Cu cit. ?
El vaspunse
Spunc? tu mntui
Liuvaergiu1 spuse
eumpi pe zece dinari de aur ! Nu preuiu
mai mu It
lai siiracul zise, giridind Ca giuvaergiul ii bate joe
i:le el
tt.i ba.i oc do mine pentru c smnt srac ; t.ii bino
La no acsta Ii este pieu.1.
iar giuvacigiul gindi c ii cere trial mult, i ii zise
R1 dau, ca ultim pie, ci.ncisprezece dinari
El 1aSpUfls@
- Allah vede!
Atunci giuvaergiul Ii spuse
lacilta douzeci dc dinari de aur noi ! Ii iei
.ui id ?
Atunci chuinetistul, vitzlnd ca tirguiala era adcvrati,
ii dete oul, pe douzeci do dinari dc aur, i zori sit-i
.zate spatele. Ci giuvaergiul dote iuga dup ci i ii
3ntreb
- Ai multe ou de-acestea acas?
El rspunse
Am s-1i aduc unul mime dup cc are s-1 fac
gilina, i tot Ia prc4ul doacorn. Da, dacil rn fi aitcineva
.n locul tiu, nu I 1a vinde flICt cu treizeci do dinari
do aur
Jar giuvaorgiul zise
Aratrni iindei casa Ia ; si, in fiecare zi, a
vm s iau oul, ?r Ca tu s te mai osteneti ; i am
saI)i cLiu Ce] dOUaZ(:ci do dinari.
Tar clarinetistul 11 arAtil casa, sI dete fuga apoi si
cumpere a aWl flLnil In low] outoarei acelela, i se
duse s-a des Ia fript perxttu nevakth-sa. i a r8pIAU din
beIn.tg pe moaA pentru oslenelile ci.
1, a doua zi, Ii spuse nevesti-si:
0, fuel a socrulni meu, sil flu carecumva si ta
guns cea neagrA care se aflA In cuhnie. Es-i
tarea easel...

(md povestea ajtmse aIvi *1icreznda vzu zoril rnlJlnd i.


sflonsA, tAcu.

Ci intr-a nou sute patruzeci 0 noua noapte

Vrmfi

...Ea ne ouA nbft.e ouA cure preluiese, fiecare, is Pr(4u1


zikti, douAzeci de dinari de aur. $1 giuvaergiul cutarc rd
Ic cumpAr Ia pretul acesta!
i chiar cii giuvaergiul incepu sA viril In fiecare zi
sA La oul proaspAt ouat, piltind, pesin, dpuAzeei de di
nail de aur. lar clarinetistul flu zAbovi a rlzbate Ia a
bunilstare aleasil, i a-i deschlde o prAvilie frurnoasLt
de negut.ltor In suk.
1st? etnd flul sAu, eel care se nAscuse In ziua glsi.rli
glihili, fu destul de mare pentru a putea sil meargi is.
oaIl, clarinetistul de odinioarh puse si se zkleasdi pe
cheltuia]a sa o coaIA frumoasl, 0 II strinse acolo pe
coplil siraci, ca si Inve)e a citi a sen ImpreunA cu
flul dii. $1 gAsi pentru ei to$l an dasdi de coalLi strAhucii,caretiaCoranulcapeapA,
icareputeasa1i-1
spunA pa dinafarl, chit Ineepind cIa Ia cuvintul eel mai
de la irmA sprea ajtmge Ia eel dintli.
cii
DupA care elarinetistul so hotrI s picce In hag!alic
Ia Hod az, i ii spuse nevestisi
Ta bin.e seam a xii nui rich giuvaeigui <.k tine i
siiti in giuin:t
Jk 13 lIT) tt nieca CU I) cui.nVnIia & I U MCCXS.I.
Or, in () V)(tfl( Ci1lIDtl piecarea CintiflellStLiilJi & C)(11
meLua, giuvnt ri ul ii S].)USC IC) tII) Zi I emci 1
Am Sttt3J (in)) C) lada pIna cu CLI).. Darni thu ga;n:)
in sub imb ?
En iaspunxe
- - Cam. xii iu (mu, tue ornule ? Sojul meii inuinie
du a pleen, rna s.filuit xl atuitor xii nu1 (mu clued ounl
El SI)USe
Dacii su Supiun, iLl flu a mci o \lJflii. inia )axpi3n
derea asupra men, nit el nare dec11 xii mti tuagii in nix
puncture pe mtne, cane miT nilu in priviuia men cnn in i ma
xukului.
5i ii deschixe lucia ii ii maIn aurul din en. IaI. lnhiieita
xc bucunii xii aibii atita am cieudatii, .ii dote giuvaergiu.
lui giiina. inn ci 0 Jun ii ci Ofl1OJi pe datii, 51i SpUSO ienleii
- Curito Si fnigeo aIfi SI) VJ.fi 51) mu. Dii (m
Jip.si a buciiljeii din ca, en su scot inciiiiit am siti spint
pin tecele aeeiuia care an mineao.
51 piecii.
Or, in consul amiezu, liul eianIletistuiLu Sc intuiirse
de ha conli. 51 a ViiZU pci rnniciisa. cii scoate giiin.a din
erntiti Si o pm-ion PC o Lava dci farfuniu. Si 0 coperea en
U11 t cigar dci muse]inii. 51 sufietul Jul de eo1ar o:11
nurnaidecit sii minInco o buciil,Jcii din gnu-ia mecca ;SJYI
tiloare, 51 ii spuse rnaiciisi
- i)iirni i mb o bucati, mamii.
En j pJQ
TacT In ! (a cc, e a nonsinbi ?
Pci urniui, cinci feutcin iei o clipitbi din odnie, biiatui.
i-id cii 5tCngnrul. dt: niusehinii i. din tnc) mucatux, rupse
tIrIila ginii ci o infuiec fierbinte mdui. Jar una dintre
roabc ii v.uizu i II zise
(1 stapinc al mcii, CC flOflOiV1HC 5i cc nuipasta fuirui
dc izbuivire. 1 Fugi ic aoa. cuici i uvaergiui. care arc
vinei Si ia gaina. LUO snti Sp! niece pin tcc:ete dfl
scoata din ci tirtita pe care ni niincato
inc bdiatui zise
- .Aai I Mai binci sf1 p1cc dccii sa pierd t
aceasta bunui
Si incaicca pa catuca Ui plccfi.
()r, giuvacrgiui ILl zabovi a venj sa--i in aina. Si
Va/LI cii lipsea tirtita. 511) inlrehzi e mama
Undo asic tirlila ?
La ruispunse -
1:) cincl an) ici t ii CLI 1w din ociaw, 111.11 mon a itipt
tiri.ita cu clintii ii a iniulccato.
Inc giuvacrgiu I strigii
\Tai CIU ndne ! An dat 1111 aLuLil fliCU 9c tiiti(i aceca.
lJnde cste Ii ci tau, pusinmaun. ca sf1i dc.sch icE piflteI
i 5() scot ?
La raspunsc
A fugitdc Mcd
Tat gILIvaer-giLli lest 1) L1 Llb ii) nie Si porm sni caLtie.
prIn cetuiti 51 piin sate. spLirund c-urn anita buiWlul, pind
cc dctc do ci, aduttmt mit-un cimp. 5i se aprupie incet
or dc ci, sprc ai ucide. clad bdiatul, care nu clormca
dccli cu un echo suiri din somn. Jar giuvaergwi tipd la ci:
Vine incuacc. C). flu al clannetci. Cine tia spas sd
rndnlnci timtiIa 1 Lu am pluitit pentru en o mdii plinii en
aur, 5i rnam invoit CLI maicdta Jar acuma invniaia a
sui se implineascd pt-rn moartea in
Ci bdiatul, fiiid a se tulbura. 11 ruispunse
L)ute dcaid, a, giuvacrgiule ! Nu c ium
ba(i aiim cale pentru a tirtit1d de gdind ? Si flui o uine
mcd i mai max-c a vroi sdmi spinicci pInieceic din pri
cina aceiei tirtie ?

Ic?
(. LILIvaorgiJi iLiSpunSe : N
Stia en r am in
Si si tiaso cuiiu! do Ia briu pontni a doschicle pin
orn!o biLuului. Ci btuai Ui II apuca pe alunsit flUmal cu
min. si ii sii1ii, si 11 izbi do pmint, undo ii sfrirna
P1S2O Si ii :1 1 ungimon s1 i so intrepatrunda CU in
irnea. lar pructotul aturisit s Cie ci ! m
OflSU1 liii.
Or, bLuiatul avon ssi dovodeasc in curinci uinariio,
asupr;i sa insusi. ito aco]Oi tIrtite do gin. Intraciovar.
inn caton iiid mat. stflo a 50 in trirce la maicaSa Ct sn
till iici po :1 ium. 51 a unse ii u cotate undo vzu ian paint
do rvgc talc avon spmzural.e Ia poarta patruzeci do capote
i(i.r unul. Si Inlrobii (fl)ThOflhI
Pontru CO xml. spinzuiabe capetele acoIea ?
1 so laSjJUflSO
Pogolo are o fat tare vitoaza la lupta in fl].Cidiifl.
Ccl care va Indriizni si o va birui, o va ]ua do so tie ; jar
celui care nu n Va blrui, I xc Va rotoza caput
j\.liinci biliatul I atril filr a ovai la rege 5i ii spuso
- Vroau Si cobor pe rnoidan cu iiica ta, ca sit
Iflasol putoiilo CU ca.
Si iogelo ii ritsounse
0. copilul men, credo-ma. dule do aici ! C
bitrbaii nini tan docIt tine au onit .iau fost biruifl do
fata inca ! E pitcat sit to ornoare
La astea, el ritspunse
Vreau sit mit biruiascit, sit-mi taie capul i sit mi-i
pinzure in poartit
Si negelo spuse
- Bine, scrie aa si pune-i peceten pe hIrtie.
Jar bitiatul sense i ecetluI.
In vremea aceasta, se atennu un chilim in curtea dodinituntru,
ian fata si btiiatui coboririt po meidan, i so
prinserit until pe altul PC dupit mijiocul trupului. cii Ii
pusorit unieru unui Intraltul. i luptarit ammndoi minunat.
i ba fleul o lua i o rsturna la prnInt, ba fala se
ridica, Intocmai ca un arpe, i il rsturna pe el ia iin
du-i. i tot aa mai departe urrnar a se rstui-na ba el
pe ea, ba ea pe e1, vreme de dou ceasuri de lt)pt. fr
ca vreunul dintre ei s izbuteasc a-i face pe potrivriic
s ating pmIntul cu urnrul. Atunci regele se supr
vizInd-o pe fiic-sa, dc data aceasta, c flu se dovedete
mal voinic. d gri
- Ajunge pentru astizi. Ci mime avei si mal cobocI
inc o data pe meidan, pentru lupt
Pc urm regele ii despiri, se Intoacse in iatacuri1
sale, chem hakimii do Ia paint i Ic zise:
- In noaptea aceast si dai biatului care a lup
cu fata mea s rsufle in somn nite bang adorrnitor
i, cInd bangul are sai Implineasc rostul, voi si cerceta
trupul biatuiui spre a vedea de flu poarti asupra
lui vreun talisman care 11 face atita de puternic. Inti.uclt
chiar ci dintie toii vitejii cci voinici din lume. fata na
i-a biruit pe cci mai tan .i ia facut s mute pmInLut
Pc patruzeci fr unul dintre ei. $i-atunci cum dc n-a
putu.t s-.1 doboare p.c un copilandru c-a aeesta ? Aa incIt
trebuie s fie vreo pnicin tainic, i pricina ticbuie
so dezvuIuii voi. Aitminteri, meteugu vostru mi se va
dovedi zadarnic, jar a]UtorUl vostru 1111 SC va arata lara
de voinicie, i am s Va izgoncsc din paatuI i din cetatea
mea!
melt, cInd se lisa noaptea i clad bLiiatul adorrni, hakimu
se duser SL-i dea s isufle hangul ccl adormitor,
si ii adormir aclInc. i Ii cerc.etar trupul, bucaica cu
buc4ica, ciocarundu1 cum se ciocnesc urcioarele i,
intrun sflrit, g.sir Inluntrul pieptului lul, inv1uit
In mruntaie, tIrtita ginhi. i Ii aduser foarfecele a
sculele, fcur o tietur i scoaser tirtita ginii dir
pieptul biatului. Pc urm ii cusura la bc pieptul. II
stropir Cu otet tare, i II aduser In stacea in care fusese.
Or, dimineata7 biatul se ti-ezi din somnul ccl iu i
iii Mmj.i pieptul ostenit, i el Insusi mu miii avea virta
decare
med inaiontemincase.
. CAd puterile i so duseser ti odatA cii tirtita gAinil, care avea imsuirea de a-i face de nebiruit pe ccl
51, vilzinduse acuma mat slab, nu vroi
sui so .primejduiascA a Incerca n infnmtare amarnicA, $
fugi, do Inch sit nul InfringA .i sit-i omoane fata cea
luplittoare.
51, slobozinduui picioarele in vint, nu se owl din
fugil pinhl cc flu ajunse dincolo de vederea palatulul i a
cetaitli. 51 dcU peaLe trel in9t care se certau Intro ci. Si
H mntrebIl:
Decevitcertati?
El ntlspuflserA:
Pa un lucnu!
El le spusc:
Unluvru?Cclucru?
El ruhspunserA:
Avem chilimul acesta de cola Dach so aeazit pe ci
cineva, ti II Iovq4e cu varga aceasta, 111 cat sit mearga
lie pinA ci pa virful muntehil Ks!, chilimul U duce acolo
cit ai olipi din ocM. hr nol scum ne omofln pentnu clii
lirnul aceata!
El le zise:
In bc sit vA ornoniti intre vol pentnu chulimul
zbw-ittor, mat lithe luaumi pe mine ca jdecittor, $ am
sit vi judec fAn pitntinhe.
Tan ci nhlapunseni:
P11ne judecitor in pnidna noastni.
ELlespuse:
Intindeti chilhniil pe pllmlnt, cii siI vAd cit es
de lung $ de bat.
$1 se acezit In mijbocul chlbimulul ql le spuse:
Am si arunc o piatni din tate putenile mele, ian
vol si fug4i dupi ca tustnei. $1 acela ewe are so ajungit
ccl dintli va cApita diiliniui zbnnilton -
Ri Ii spuseni:
Bine
Bitiatul atunci kit o plattit$o azvtrli; lar cci treio
luanit is fugit dupit ea. $1, pe cind el fugeau, el lovi ebilimul
cii varga, spunlndu-i:
Du-mit drept In mijlocifl curi de Ia palatul wgelu
cutane!
51 chilimul. mndep]lni porunca, pa dipA pa datA, .d II
Jilsit pe fiul claninelei In curtea paktului cii prieLna, acolo
und de obicel aveau toe huptele domnitci.
$1 bAlatul stnigit:
laM luptittorul I Sit via Invingiltorul situ!
$i fata coborl, de fall cu toatlt lumea, In mijlocul
cur$il, i veni pe chihrn dinaintea bitiatulul. 51 numaideclt
bitlatul lovi chilimul cii varga, spunind: ,,ZboarA cu iioi
phd pe virful munteluL Kid. 51 chilimul se nidicit In
slAvi, spre uluhea tuturora, i, In trial pi4lnA vreme declt
at trebul pentru a Inchide in odd i a-t deachide tar, Ii
i litsit pe vmrful muntehul Rat
Atunci bitiafti H spuse Met:
Cine este acuma bhuitorul? Este cea care nil-a
rApit din piept tlrtita de gitinit, on ccl care a rApit-o pe
fata regehul din mijiocul palatuhd ei?
clad povestea ;junse ale!, Seherezada viizu writ niljlnd ),
sfloasA. t&b.

Cl fntr-a none! ante nnLtecea noapte

IJrmA:

Ea r*spunse:
Ml pun sub ocrothea ta! lartit-mil! $1, dad vre
sit ml dud IndArAt In sarauul tatliul meu, am sit ml mAth

97
cu line. spunInd ;,Acesta rna birui[. 51 am s le p0-
riiwvsc. hukimW s puna mndrl in pieptu]. thu tirtita
gnu
i is

S. C. SILSIS S9LATIC ,,Bate fierul dl C odd !


1.. is vi unu xis ILlS cu tine coca cc cLii, pIn a nu. Ic duce.

usui isl is luL ci SO cube lingil cc , glsindo cam so


C vu is. xc: pi t[il Ji bulL floral undo trebula, cut vreme
(Vis ci. (ii dcdala lain ii aldui 0 lovitur de picior care
Ii s. :-uu(-u du-is duia h51 dincolo do chilirn. 51, lovind
(:blIbIlllil (II vuigu. xpusc ,,Zboar, o. chifimule, i durn
Icc luLl! ul tuLLlui IThCU P 5i chulhmC, tot atunci, Ii .i
ILIfi ui-I (LI isis xi duxe In sara.
iV fLit (iuI-uwtixluIui rmase srngac pe vmnful mun.
Ic c );lu(jduct isa muar de foarn.e i de seW, fr ca
b. -u is \jiscl luiniuL isai mai poat cia do urmA. 51 pu
(2cI)cC.Ilc din munlc!, mucIndusi rniinile do eiud.
S. c -isuS; LLCCL Viisfli& ole 0 zi cii o noapte fr a se opri,
(ii ,IcclIc, Sj)i( ziuL, In ml jiocul munteini. 51, spre.norocui
lu gus ucubu duc OLD-mall CLUC SC fiingeau sub povara br
Os sc. uncle cuaplo.
Cc. unul dinlue eurmali avea cunnabe roii, jar collait
.cuc-xncde galbene. 51 biatui se repezi s culeag cite o
cI.-enna din I iecarc sol. 5i, cum Ii pldceau rnai mult cole
galbene, Incepu s mnInce Cu poft una diritre acele
curmale galbene. Ci deodat simti 0 mIncrime la cap;
i Iil duse mine Ia cap, la locul undo simtea mincrimea,
d pipal un corn -care ii cretea din cap cu mare iuteala;
care se rsucea linprojurul curmalului. $i degeaba so
zbiltu ci rnult s1 bine ca s scape, c rmase priponit de
curmal cu cornul silu. Alunci Ii zise ,,-Moarte peritru
xnoarte! Mai bine-i, pIn una alta, s-mi stimpr foarnea,
i pe urn-iA sil mor ! 51 se apuc s rnnInce i curmalebe
ernie roiL $1 Ia ulte! De cmii inghi4i una dintre roocovarick
acelea, 1i i sirnU cornul curn se deface de pe
curmat i capul aim ii rirnine slobod. 5i, cit at dipi din
ochi, cornul Lu ca i turn nici n-ar Li Lost vreodat. 51 nu
mat rAmase din ci net m5car o tirrnA pe cap.
Atunci bAiatu id zise: ,,Bine. 5i se apuci sil mAnince
toate curmakk rosu, pini ce liii stImpiri foarnea. Pe
urmtt fi uniphi ainul ci. cunnaic nwll i g&dbenc, t la
Ia drum mad ckparte, mcrgind zi 0 noapte, vine de
doua tuft intregi, pInA ce ajunse Ia celatea potrivnicei rut1:
faa regelul.
Si se dmc sub ferestrele palatulut .,d mncepu sA strige;
spwilnd: ,,IIei, curmale trufanda, hel, curmale! Degete
de domnite, hei, curmalele! Cete 1e viteji, lid, curmalelel
Jar (ala regdui auzi strigarea vinzAtorului de eurmale
Irufanda, 0 Ic spuse soaje]or sale :-
CAbori%i repede 1 curnpAratimi nite curmate do
in vInzAtorul acela, i alegeji]e cit mai zemonse, a,
Adder.
Si cia coborini sA cumpere curmale, care mu Ic furut
ilsate, data fUnd raritate lot, ctedt la pretul de un dinar
pentru tiecare. $1 fetele cumprarA aisprezece, pentru
kjaisprezece dinari, i so duserA sA Ic dea stilplnel br.
5i fats regelui vAzu c erau curmale galbte, chiar
cele care ii pIecau eb mat mull Si le mincA pe tonic
aisprezece, aruricindu-le in gur iina dupA alta. 51 zisc;
0. surorile nude, tare sint bune!
Ci nici flu isprAvi ca bine the rostit vorbele acesloa
di si simti o miacArinie npriA, care o gidila, In .aisprezece
bocuri felurite & pe cap. 51 ii duse mlna repede Ia
cap, si sirnti c *3aisprezece coarne Ti mnrnugureau prim
picle, dintnr plete. in aisprezece locuri diferite. $1, ptn
sil dea vreun tipAt. cele .aisprezece coarnu se i lungiscri
i, palm cite paitru, se prinseril virtos de perete.
La privo1itea accea, i Ia ipeteIc sfii.citoare pe care
fata, deodat cii soa1eie ci, Incepuse s Ic sloboaclit, taic
su veni In fug, gIfiincl, i inticb
Ce-i aid ?
Jar soatele Ii rspunser
0, stapine al nostiu, ridicarn och.ii cInd am vzut
deodata aceste aisprezece Coarfle curn ieeau din capul
stpInei noastre i cut-n se Intindeau s se piind patnu
cIte patru de perete, aa curn le vezL
Atunci tatl domniei adunt hakirnii ct-i mai ISCUSiI,
ac-ia care scosescia din pieptul biiatu1ui tiitita giinii.
Si hakirniii aduser ferstiaie ca s taic coatnck ci
coarnele flu se lsar tiaie. Si incctcar alic cliipuri, da
fin a ajunge la vt-co izbInd, i fr a ddi so lecuiasc
C dornniIa
Atu.nci tatt ci inccic alte chipuri de rnmntu.ire, i tri
misc un crainic In cetate. si stiige : ,,Aeela care va da un
k-ac fetci su1tanuui, i o Va scpa de cele aisprezecc
coal-ne, 0 va capata de ,solje i va fi fcut urmai 1
seaunul imparatese.
01. cc s vezi
Fiul claiinetistului, care flu atepta dccii. elipila aceta,
inir In patat i se duse sus la domnitLi, spunind
Am s-o scap Cu de coarne
Si. de cum ajunse dinaintea ci. lu o cnirnal ro$ie, 0
feu bucieIe i 0 LlSC ui gula domniei. Si, in ch:iar
c 1 p1 ta accea, Hfl COtfl i i CicSpliflSe de pet-etc si, vd:ii cJ
CLI oIuii. SC (thud 1 JIflt [LI UlflhiI piL[i (U tutul de pe
capLIl .fetei.
La pi.i\e1rtea at-ta-a, t t1 cci flu fata. cu nIruaSa i
itunte. se rninunara Cu buc ui-ic i s[Iigara
0 ! cc hakirn inate
Jar ci spuse
- lVtiine aOl 5-0 THaI SCC dt tin Coin I
Aturu:i u oprit Ia xaiai. uncle iezu aiSp1eZee( zile, In
ficcare zi scpInd-o pe donmi de cite un corn, pIn ce
o mIntui de toate cole aisprccce coarne.
Si-aa Ca regcie, pin peste fire d.c minunat i de rnul
umitor, puse s se scrie nunaidecIt senetul do cstorie
..i] buiatu1ui cu domn4a. Tar nunta lu praznuita Cu VO1OJ1C
i in. potop de lumini. Pc uimLi, veni i noaptea de datin.
Ci, do Indat cc biatul intr la so(ia sa, In odaia de
nunUi, i.i zise
iacuma ? Care chntie noi doi este biruitor ? Este
accea care mia lua din piept tirtin gainii i care mi
fund chilimul ccl vrjit ? Cii mai degrab este acela care
Ica fcut s-I1i creasca saisprezece coarne pe cap. s ic-a
fficut s piar intro nimicur do vrerne ?
Tar en ii zi.sc
Tu. cti, aadai ? UI, efiitule
El ii riispunse
1)a, CLI sInt, fiul claiinetistului.
ha .11 spuse
Pc Alilali ! rnni biruit
i so culcar anndoi lao1a1ti, i se dovediiii arnind.oi
Ja 1e1 de tan i. in Id do voinici. i ajunser iege i regina.
i trinii CLI tofu IrnI)rcufla In dcplina bUCU1EC i In len
cire dcsavirita.
,iaceastai 1DuvCStCt men

I)up cc auzi jslonis.iroa ispravnicului Nizam AlDin,


suit anul Baibars, sinig
Unlilahi, nu tiu dac flui. iccasta povestea con ma
frumoas pe care am auzit-o vroodata
Atunci un al noualca ispraVnic dc agie, pe care ii chema
Gelal AlDin pi inainte i siirutii parnintul clintre nilinile
sultanulul Baihars, i grill
lnailah, o, rege aT vremilor, povestea pe care am
s jo istorsesc are si piac numaidecit.
i spuse;
1,OVKSTNA :csorusr tA Lfl CATJiI c:Er Di ii NOUATJA.
IS1HA\ NIC l)E AG1E

A fosi (Idol U U [0111CC 01110, lii pofida tUt.L1l0[ st iuida


111 11(11, TIll pIifldCa lOLL 51 flU PINt OH. incit, 101 () ZI. so
,(J. Ii 1 S( 1 Lii I l /\ jilid tldtOi Lii ,i ci 1) [1 t,
rn ic Ii ck it Ii fi) u I (1( iiiI ill tiulti 1
5i, grtiind ast LI dospro m r(r1a lOLdul. en VioLa sa
ceara o fat. ciii no dac en or ii 11 is sL Lw ala d gingasa
si do sirnt it 01110 1 nelL pmn i mlroctsin 1 ((Ii U:?Oara a
ililliLli Si) Siinjeioasca do so faJI s inarLi.
Th1 iaCfltti (LI plinse rod si oiisu IThJ do eq r;iro. iota
u 01100 Al iaft 111 clruise. i 000u (10 la lol do tiii(5iS
4_k 14111 11 1 t ltLll 1_i -1 i11() C I liii 1 1 lii
St 1 1 1 ( 1 Si-i (l( 1 1 1 huh ... C 1 A h
LIt cinci iii I S I lILt littlE 51 i(, 5 ii in 1
CI YII 151)1100CC aril, ii ul sit I 1aiul ul rc .1 po ni4tt n ;iZ
apiuc;aa pcsW loieostia. Si ding usto._ do ea ohm I in
ihlahia IUI. (51 SE? lflttiaisu 00(50 i_0;itlflv.
far hakimii WI i_ut iii dupli ii! liii In ol, Vu sti rI ihd
ceai.ca 1oauI care u.i,a do 1re1tuina. Atun:.:i em LI
XIit:u :i 0 babLI. tiiflhi> i Ito ueiast:u. stiaJerL11u1 do a poatta
i hahn ii spuse. dupa n so uiLti. in .I
0. 0511 inctiLigtust it, SCu IDIOt Lu ((U Iti V100 ci haL4Llia La
CuLt lit ?
El rLIspunse
st indrllgoslit.
En ii Zise

Spu nemi do doe, lao eu am sLIt fiu o legLIlurLi in I


tine si Cii
El SLISC
Do plOLlfttInlOaSLi S1ILLI!than.
En rSpitflSO
- -- RLIeoiestofi oeiiti i linislus toti Iflulitul. Cli i
tin aduc
$1 baba plea, i o gsi pe faLl, ca se revenea In
praguL portii stile. i, dupA salamakkuri iji temenele, It
spuse: Mintuirea tie asupra mint preafrumoase ca tine,
Ma men! Cele care4i seamAnA, .ft care am degete atita
de su]eget ca ale tale, at trebut sit Invaje cum si tese
inul. CA nimic flu este mai plAcut decit fusul intro nite
dogete ca fusul.
$i plead.
Jar fata so dust Ia mama sat jt II zise:
Du-mA, mamas Ia meterA.
Ea olntrebA:
Ce meterI?
Ea rAspunse:
La inctera do in.
Jar maiclszt strigA:
Tact! taut esl.e primejd.ios pentru line. Mircasma
luL ii face Mu in piept Dad Ic aungi do ci, at sA mod.
Easpuse:
Ba n-aip sA mm.
$i atita stArui, i atita plinse, Incit maicA-sa a trimise
Ia mctera de in.
tar fata iezu acolo o zi IntreagA, sA invee a toarce
inuL i toate soatele sale se minunau de frumusejea ei 0
de frumusetea degotelor ci. $i iacAtA. ci un fu1gu de in
ii intrit Ia deget . intre came unghie. i taUt cAnt joe,
tAM do sin4irc.
Si toil o crezurl moarti, careva se duse Ia tatAl i
Ia mama el le spuse:
Venl4i sA irA lua4i Ma, 0 alungeascl-vi Allah
zilele : a murit!
Atunci lath i mama foWl, pentru care ea era singura
bucurie, bi rupseserl hainele biltuti do vintul urgiei,
so duserA, cu giulgiul, s-o Ingroape. Ci lacith ci trecu pe
acolo baba 0 lespuse;
fly
Sinteti oameni bogai sial fi iuine pentru V
s v Ingropai :fata in prnint..
Ei IntrcbarLt:
5i ce s fwem ?
Ea rispunse
Zic1iii un chiose In rniIocu1 apelor riulul. $1 c
caio PC Ufl pat in chioscu acel.a. 5i veti putca s Va
cluceti so vedeli mi do cite oil vi sn face dor do e
Iar ci ii zidir un chiosc do marmuia, pe :niie pi1atri,
In .tTHJ[OCLIl apeh)l iIului. 5i ii IflCOfljUiara Cu o griidin
Ph1u1 cu straturi. do fkni. Sj pusela fain po Un ni -do
iilcI{. In chiosc. i plccai plIngInd.
Or, CC SU VOLt ?
Baba so du.se numaidocit in fiul iegclui. ccl bolnav do
citagosto, ( ii spuso
1laide S() VOZI p0 lata. To ate-apt, culcat inir
hioe. in iijlncl apOlol lILI1Ui.
.A(:unci clai5oiul so scula i ii spuse viZirulul taLlu

Flal Cu 1_nine in o picumblaic.


ieii amin-doi. tinInduse (10 depaite -clupa baba
care ii aiata ccaioiu1ui diumul. 5i aunser Ia ChOSCUi.
do matmui, iai fiul sultanului ii spuse ViZ1rUIUI
AtapUmiI Ia usa. Nam s zbovesc.
Pc uI-ma mica in chLOSC. $i o gsi PC lata muarIi. S
ozu os sn plinga, instind st.ihwi despre frumuseea et.
$1 ii Iua rnhna, en si i--u saiute ; 1i viizu degeC1c ccli.
atIta do subiri i do girigau. $i, minunInduse do ole, gris
la unul fulguuiuI do in dinlie unghi.e i came. $1 so mh
de fulgul -ac-cia -do in i Ii trase afai cu gingiu.

Cind 1)oVSt( flj llfl- alt-i .11CI(/il(iii VitZU ZULU U it -k.


SfiOiiit, tttcii.
Ci intra nou sute cincizeci i unci noaptc

TJrmi:

5i nurnaidecit fata se tieZi din 1einu1 ei, i se ridiei


dreapt in capu oaseior, i Ii zimbi tmarulw beizad(a, fii
ii z.ise
Unde m aflu?
Jar ci o strinse Ia pi.ept i spunse
Cu mine!
Si 0 sruta i Sc CUTCa lmga ca Si CZWi 1aolal1i
patruzeci de zile i patuzeci du nopti. feiieii pIn1 peLe
poate.
Pe urm. citiioru1 Ii luil buniimas dc la ca. spitnin
du-i:
Trebuic sa 1)1CC, din pricina vizirului tatalui mcii.
care m ateapL la II due mnduLt in paint i m
Intoic.
5i coboii In vizii.. $i iei cu ci. 5i strbi1L1 giidina.
Si d.,Lcr peste nite 1ran:clnfiii albi si pestc nitc lasomil.
Si eta uonui se tLflbUla crnd h. ViIZU SI Ii SL1SC V1ZiILil Ut
Ta searna ! rprtfldlfi1.ii i iasoniiile sint albe en albut
obrajiloi- picaIiumoasei Sittukhan ! 0. vizirule. a[ei-p
Uiml aid trci zile. en st mt due s mai vd o dat
0i.)Iij ii )ieq1tUfl1o cci Si ituki inn
Sd SUI iflCiiJiaJ, i SeZL1 liCi Zile CU Sittukhan. si se
ndnunezc de obtnj ii ci, (iuc elan en trandafitil cei ai bi
i C1 iasomtile.
Apoi coboti i ii inn pc ,,rjjj, iSi Uiifl Cu ti pr-cur
blaica pt-in gi-l.din iflSpic ienre. $i cIeteri pestu LIIi
.rocov, en poatnele hungi i negre. Si clai()rLti tatnase
tulburat de acea prive1ite, i ii spuse viziru[ui
In searna ! recovele smnt Iungi i negre en sprincerele
preafr-urnoasei Sittukhan ! 0, vizirule, miii ateapt

105
aid fret zile. ca sA ml due sA mat vld o datA sprIncenele
preafrumoasot Sittukhan I
51 ureA induirAt, i ezu fret zile cii ea, sA se minuneze
de sprincenele ci cele frumoase, hingi tji negre ca roicovcIo
ceic douA cife doul pe ramuri.
Apol cobori i U liii p0 vizir, $ 1i urmA Cu ci pitumblarea
prin grildilni Inspre ie$re. 51 deteril peste o
fintinA jkpiitoare, vu uvolui frumos i singuratic. 51
crAh3orui rAmaso tulburat de prive11tea aceca, ,i Ii spuse
vizirulul:
- Ta scama! uvoiu1 fintinli este ca rnijlocul preafrumowei
Sittukhan! 0, vizirule, mat a,lcaptA-mA i aid
trci zilc, ca sA ml due sA mat vld o datA mijiocul pre&frurnoawi
Slttukhan!
51 ureA IndArAt, .i ezu lzei zile cu ea, sA se minuneze
de mijiocul ci, ewe era asemaea cii uvoiui fintinil.
Apoi coborl Ia vizir, spre au urma vu el prewiblarea
prin gridIni inapre ie$re. CI Ia uite! Fata, cind ii vAzuse
pe lubitul ci cI suie astfel Indirit la ea $ a ti-eta oat-A,
IndatA dupA cc coborise, 1$ zise In sine : ,,Vreau si ml duc
sA vild, die data aceasta, pentru ce tot plead $ lar se
Intoarce aa! $1 coborl din chiosc qi se pill dupi ua
care da tnspre gradini, spre a-i vedea cum plead. 51
crAirjorul, Intorclndu-se, o vlzu aim 1st llpea capul de
uSA. $i se Intoarse la ea, galben $ trist, $11 spuse:
Sittukhan, Sittukhan I n-am si te mat vAd, o, nicio-
datA!
51 pIed, i ie cii vizirul, spre a flu se mat Intoarce.
Atunci Sittukhan porni si rlticeasci prin gridini;
plingindu-se pe sine Insli, ci pirlndu-l ru ci flu era
moarti cu adevArat,. 51, pe cind rAticea aqa, vizu ceva
strAlucind lingi api. 51 riditi hacrul acela de jos, $ vAzu
ci era Un mel solomonesc. 51 fred uure1 cornalina InvrlstatA
care fl Impodobea, $ numaidecit lneliil Ii grit:
La pot-uncle tale, iacAtA-mA. Spune, c&-lni cart?
Ea rlspunse:
0, mel al ltd Solomon, cer de Ia tine un paM lingi
palatul crWorului care rn-a iubit, i si-mi dai frumusete
inal mare cleelt frumuse%ea znea
Si inelul Ii grill:
Incbide4i ochil i deschide-i liar?
Tar en I.i Inchise ochii i, clnd 11 desehise tar, se vizu
lntr-un sarai milret, ziclit ahilturi do saralul coconului
domosc. Si so privi In oglindil, l nilmase vniljiti do tntmuselea
an 1nsLi.
$1 so duse s5. so rezeme In coate Ia fereastri, pe cind
cnA1orul trecea cilare pe calul JuL 51 a vizu, fan a o
cunoa4o, iji plecA Indrigostit. 51 ajunse Ia mama hi! i
lispuso:
Mamil, flu al tu vroun lucru osebit de frumos pe care
Si te duel si i-i diii ca dar domnifei care s-a mutat in
palatul eel nou? $i n-al putea tu si-i spul totodati:
,,MAniti-to cu fiul mat?
tar regina, maicil-sa, Ii spuse:
Am detail bucilti de atlaz Impiniltese. Am si I Jo
due i am si-i pun 1ntrebarea.
El II spuse:
Bine, du-14e.
$i mama beizadelei se duse La fati i ii spuse:
Jata mea, primeste darul acesta; flul mat dorete
Si so Insoare vu tine.
tar fata o chemil pe anipoalca an i ii spuse:
Ia aceste detail bucilti de atlaz, i ti-he cirpe de
spillat podelele.
lar regina pleci imbufnatA ci so duse Ia fiu-siu, care o
Intrebil:
Ce 1,1-a spus, mamA?
Ea rispunse:
A pus-o pe roabil, sil Ia cele detail buciti de attn
daunt, 0 i-a poruracit Si fad din dc clnpi de cters print
casM
El Ii spuse
IVIa iOL lie o IYi ifild IT1( i flu cnniv l ifl U Li \i I Ufl
]UCI.U do plot, Caic ni putca s it dud ? Ca sint hUlnav
(10 dUlUl dup odin ci.
En ii spuse
in o saibi (Ic -;uifllflluldc fi cusui i fiii paUl.
li H SpUSO
Bino. Dui1.
Si mama bcizad.c.ioi SUL la fal i ii spUs(
Priirietc d.c Ia fbi dalul acesta, fata men fiat ma
(1i(-t.C Sd SC tnsoaie CU line.
la ca ispunse
i)aiu tu oslo primit. o, mlliiata
o chern pe roaba si-i spuse
I>O)Lifllbtii all ifliniat. Oli iI.1 ifl
Ea iispunsc
Na mncii, ya seth.
En ii S]JLLSC
-- Ia atLindi boabeic accsteL-i dc smaiald a clIc
xurnbci Ii, c;.t sa Ic man 1.ndL si sa se satcire
J\Llzind vorbek st.ca, mama cmaisomulLu ii zic fetci
- Nca Uini]it, lain mea IV[a ro tie samni sp
irmA dac viol sil to mriti cii Ciu meu, mi ba
Ea rspunse
I)ac vrei (II nal miiit cci Fiat Ulu, SpUfic] di
prelaca mort ; invelcste.l Cu aple gi.ulgi ciii, du-i pHi,
celate ti spunele s[iigioi talc s naI. iniroape dccii
gidina Care so aflil in palatul meu.
lar mama beizadclei spuse
Bine. Am sl ma du.c sci spun fluid mcii d.orin4n ta
i so duse sai spunii fiului sau
Habat nni ! Dac ViOl. sil to iflsOri. CU 0I, itt 0010 Sd
ic prelaci ca a rn.urit, sa te invcisc in aptc iuIgiuri, s
Ic port Cu ataiul plin cetate, si s te d.uc in ca ca s lii
ingiopal. $iatunci are s iriite Cu tine.
Tar e rspunse
Nuniai atita. n nii ? Alunci. sfi5i -l.i hainele, tIPa
sizi:. Fiul rneu a murit
Jar mama beizaclelci ii sfiie hamele i tipi CL1 glas
ascutit 5i a1nic : .,O. vai do mine i do rriine ! flu! meu
a ITIL1rIL !
AtUflCi toaa lUflieii din sarai. aLiZiflCl tipatul.. dOte fLiga
i Ii VaZU pe beizaclea ifltifls pe OX, asemenea Cit fl0iii,
si pe mama iui (:uplLnsi) do ale. $ 1 uara !.rupul raposa
tului. ii spalara i if Invi1uir in apte giulgiuti. Po urm
cititoril din Cwan. i eicii so adunai 5t io1ra in alai
chnaintea trupului, copolil ru naliame scumpo. Si, clupa Ce
phrnbari rnortul .wi n toata eo atoLl. so intnars(rU st1 aev.o
in grdina foWl. WL1 (Lifli 0011150 eLl. Aoolo II i;aii.i. i pie
cara In calea lot.
01, cind flU ITILU Ill fli fllCfl I in giad I nti. lid a CLUU 10111150
odinioara clintIun fiikut do in, si care so asemula lii
obraji cu lianclaijiji cei albi i cu iasomiile. Ia spilneone
(U rocovoIe (10 p0 ramLiri, i la boiu CU tUV0iU1 haVUZUILtI,
coboi Ia domnbioiui cine era iflVLHI; in cole sapte giul
1Uli. Si doslacLi do pe el gi UlgiLili lo UflUl 1l I LIflU1. Si,
ci nd scoase i eel do al ap1eIea gi ulgi u. ii spuse
- Co. tu oral ? Ta Lute di patima l.a clupa bind t
impLfls sa to lai lflVelit lfl apte giulgiuri
Tar ber/adoaua OLITILlXO pun do buimacoala. i Isi muca
dig(toIe, i i lo sflsic do iuine. Iai fata ii vise
Niti ii imic, do data accasta.
$i imasei impeuna s so iubeasci i s so desfete.

Tar 5111 tantil Baibars. dup Cl ascuita povestea ii spuse


opraVfliCL11Ui Gelal AlDin
IJallahi ua Wilahi, tare socot. Ca asIa-i tot co am
auzit OL1 mai minunat.

Atunci un al zecelea ispravnic de agie. pe care 11 cherna


Hebal AlDin, veni Intro mIini[e sultanului Baibars i zise

109
Am de istorisit o poveste care-i sora mai mare a cesteilalle!
i spuse:

FOVPiTK,1 ISJOhI isJiA. mc cArit cxl, DX AL ZPXIcLIIA


ISPIUWNIC 1w, Aunc

A fost odatil un rege care avea un flu numit Mobammad.


$1 flu) ii spuse Intr-o zi luL taical-salu:
VrtausalmAlnsor.
Jar laW] situ ii rAspunse:
- Bine, ateapLA s-o trimiteni pe maicit-ta sit vadit
frlele de mitritat de prin hareniuri i sit cearit vrnrna pent.ru
tine.
Ci flu) regelui spuse:
Nu, lath, eu vreau sit mit insor numat jwin nchui
mel, dupit cc am sit vAd fats.
Si regele rilspunse:
Bjne.
Atunci tinitrul beizadea sAri pe caNt situ, frurnos ca din
bamc, i plecit in drumelie.
$1, duput doruit zile ds drumet, dde peale un am care
edea jos Intr-un cimp ci smulgea nite praz din pimint,
pe cind flicA-sa, o copilandrA, ]ega firele de praz.
L$i critiorul, dupit salaznalekuri, ezu jos lingit ci i
21 xis Ietei
Nucum.vaaiunpicdcapit?
La tispunse:
Baarn.
El spuse:
Pit-mi i nile sit beau.
Jar ta se scuTh ti1 Ii aduse ulciorul. Si ci bAit.
Or, taUt ii plitcu, ci-aca cit-i zise tatAlui ci:
0, 4eicuie, mi-al cia-o de scUe pe fats ta de coka?
El rtLspimse:
Bittern slugile tale.
51 aitorul Ii spuse:
Bine, o, eicule! Stat ala Cu fata, phili daui fuga
In tan mea sA iau cele de trebuinti pentru nunti. flpoi
mA Intorc jar.
51 beizadea Mahammad se dime Ia hAtIne-sAu si-i abe:
M-am logodit cu Ma sultanuhil prazulul.
lzr tatA-silu ii spuse:
Da ce, prazul ate acuma sultan?
EL nAspunse:
Da, lar eu vreau sAntA Insor CU fataklI!
Ian regele gnu:
MArine liii Allah, o, flul nwu, cattle a dat u.n sultan
prazulul!
Si adAugA:
Dc vrenie cc fats 141 place, teaptA mActar so tntmitem
pe mama ta in tarn prazului, ca sA-I vadi pe Lath
prazului, d pe mama prazului, i pe fats prazu.tut!
Ian beizadea Muhammad spuse:
Bine.
5i-aa cii maicil-sa pkcA In 4am tatAlul fetel. ii vzu
cA aceea despre care flu-silu ii spUsese cA este thea sultanulixi
prazului era o copilandnil minunatui din Waite pri-
vin4ele, i lntr-adevAr MeutA spre a Li sotia until flu de
rege.SiiiplAcudeeaplnApestepoate; iosArutAilt
spuso:
FaLA dragA, eu sint reginA, mama ciiioratu5 care
te-avAzut, i amveniteasAtemAtitcuel!
Ian Lath Ii spuse:
Cum? fiUltAuesteflUderege?
En rAspunse
Da, thai este thai regelul, iar eta stat mama Mt
$1 fata spuse:
- Atunci, nu mA mkit cu ci.
En inirebA:
Si de cc?

111
Ea ii spuse
- Eu nu ni. n1iit decit Cu Un om care are o mesene
Atunci igin.a plee Imbu:fnat& i ii spuse SU4UUI ei
Fata din (ala piavul Ii 1 U vi fl siX e fl ritC CU
flo.stJLl
R(L(i(. intreba
J fl Ii LI C(. ?
11 SJ)USC
Rntiu Ca fill V1(!a Sit S(. ntaIil( (.LCClt cu un urn
St aiba ll inuiniie lui c) rncseru.
Ei.egel( spuse
Arc dreptate.
Dii beizadcaua, cmnd auzi, cazu boliuiv.
Al:uflCi iegele su ric:hca i pc)1unci s lie Lhcnutti in ci.
toll seicli isnafelor : si, ((nd M atlara CU tt4ii diflWllttnl
iui, ii gii celui dintli. ChiC Clii SQ.ICU1 t.imp.lhUilUI
-- In cila Vielne 1rn inVala niiscria in pe fiul men
El CXSpLUISC
In doi I1iI, poalc cliiiU mac null, cia nu rna pui,in.
zise

[3inc. ll((1 Ci()I)flltC


I:)C Ll1IY1Il SC 1toarse IfiSpi( C(i dc id iioJ lea, care nra
CiCLll liclblr.iiol. i ii zlse
in Cliii VI(ITIC iat iflVaia flUStlia In pe liul. ifl.CU
El ispunse
I rn 1 tehuic Un an. zi in zi.
Rcgele ii zise
Bine. Treci colea deopacte.
i tot aa Ii in I reb pe to 1,1 eicii du biesle, care cciur
unli un an. alt.i.i cmi. mr altiI t.re.i, ha ehiar i pati:u ani.
regel.e flu 5tiu ce hotiXilre s in, cind ii zri pe unul in
spatele ccIo.ra1ti ii care ha siXrea, ha se apieca, ha fiXcea
se.rnne cci ochii i cu degetul ridicat. Si regele N chem i
I) intreb:
Ce Ic l.oi. sal(i i te pled aa ?
El rAspunst:
Ci 811 iiiA faC VLlZUt de stlplnul nostru sultanw.,
Intrucit eu slut sLrac tar elcll breslelor flu mi-au dat de
tire despre venlrea br aid. lar eu slut tesAtor, 1 1-a. In-
vita pe flul tilu meseria ma lnha-*m ceas de vreme.
Atunci regele Ii lisA pe toll cil de tale si piece
L flU-i opri deck. pe tesitor, clii aduse zntisuri de toate
cu1oriieliznrAzboideesutilispuse:
lnvatA-l pe flul meu meteugul tAu.
Tar tesitonil se intoarse lnspre beizadea, care so ridicase
,$lizise:
Ulti-te! eun-amsA-4lspun: ,,na,a,orlfAaeata
Nu, eu Ii spun: casci ochil i vezi! SI Ia sean la mitnile
mele cum se duc ci cum se lntorc.
51, Intr-o nimicuri de vreme, jesAtorul loan a nih-amA,
pe clad crAiorul se utta Ia ci cu luare-arninte.
Pc urinAl jcsAtoru1 Ii spuse uceniculul slu:
Acuma vino i fi hi o nifraini ci aceasta.
51 crAioruI s apucA si lucreze, l ten o niframii mlnunatil,
zugrivind in tesitura ei pelatul i grAdina tWA-
1W silu.

(Intl povvsten hJunse nit), &lrrezada viizu zorli mJjind ci,


stionsti, t&u.

CL Lntr-o novA mite ctncizecL $ doua noapte


1mM:

51 mauI liii cele doui niframe i sul Ii rage, ci ii spuse:


Care dintre aceste doul nifraxne este muucri ma ci
areostemuncaflubgju

Sit
lar regele, fr a soVI, art Cu degetul pe cea a I iului
su, acolo undo era zugrveala Cea I rumoas en palatiul si
cu gritdin, zise
- --- Aceasta4 munca ta, iar ceahilla e4e tot. munca la!
Da tesuitorul strig
Fe vrednieiLle preastralucitiloL tui slramosi, 0,
s-nulriata, nuifrarna eca frumoasui oslo mtnica 11 LL1LU tim. mr
ceastalalta, cea uritui, c-ste munca mea
Atunci rcgele, rninunI.nduse, Ii cimftdni pe tesator sea
pesth toti eicui bresle]or, ii lsui sui piece muflumit. Dupui
CUIC ii spuse nevesle-si
Ia nframa lucratui de [jul tuis si dute xii i-n aial,i
[cci sultanuiui prazului i siii Spui : ,,Fiul mcii cxl.e, (IC
rnoserie, tesalor de mtasc.
5i mama CTiiFOmUlUi luii nuiftaina i xc dose ta [ala, i
ii ariuil n?ifiamna, spunindui vorLwlu icgelui Iai fata so
in mu.ua do nuframnh a SpUSO
-. - Acuma, am xii mim muith Cu fiul thu
lam vi.zirii regelui luai5. cadiut .i se dusctfl xii facii xc
netul do casalonc. 5i so priznui nunia. Si cracomul intra
la Icthcana din tiua prazului i dobIndi dc In en niste
cops care loti (flELU insemnati, p0 coapse CO 00 sum n do
pmaz. Si fiecare Inviitii o mescrie. Si tifliril to.i rnidtuniltt
{ft lflflOiJ tori. Ci Allah bc mai binc

Fe urmii sultanul Baibars spuso


- Povestoa aceasta a fetci sultanulul pLazului mia
plicut pentru tIleul ci. Da nu mai c-ste nimeni printip xToi
care sii mai aibii de povcstit ceva ?
Atunci piii mnairite un alt ispravnic de agie, care on
ccl de a unsprezecelea, 5i-.l chema Salah Al-Din 5i,
dupui cc skrutui puimIntul dintre miinilo sultanului Baibars,
spuse:
Eu! Iactii poveslea inca!
POV14aSTEA ISTORISITA DE CAT1tE CEL 1)E AL
UNSIREZECELKA ISPRIhVNLC? DE hOlE

I s-a inthxipiat odati until sultan s i se ascA tin flu


Ia sorocul la care i o ia$ de sot ales, din staniti1e tm-
pArAiei, aduee pe lume tin minz. Si suLtanul spuse:
- MInzul care a venit pe lume oslo saris iniru norocul
fiulut zndu,. nou-nAscutul, l ate bunul Iui do drept
Or, elM copilul so fcu mare i crescu in ani, maic-sa
muri; ,tat in ziua aceea, mutt si mama m.inzului.
51 zilele trecurA, sjl sultanul luA do soUc altA femelej
pe care to alese dintre roabele do Ia sarat. lar copilul fu
dat is *woalA, fAd sAl mal poarte dInea de grijA i fbi-A
a-I mai lubi cinova. $i orfanul do mamA, do fiecare datA
cind se Intorcea do Ia coalA, se ducea La calu) sAu, fl
minglia ii da ab mAnince i sA bea, i ii povestea neca-
zurilo saLe i pAritsIrea In care se afla.
Ox roaba cu care so Insurase sultanul avea un ibovnic,
care era un hakim evreu. Si cel dot ibovnict ii vedeau tare
stinjenito intilnirile lot, tocmai de faptul cit in saral trAla
i acel orfitnel de mamA. 51 so Intrebarit intro et:
Ce a facem?
51 cugetarA in privtna aceasta, iji hurtitririt sb-i oLd-.
veaseb pe tmnitrul beizadea.
Cit despre el, cind so Intoarse do Ia coalA, so duse sb-il
vadA calul, ca do olltcei. $t II gAsi p].Ingind. $t ii spuse,
mtngiindui:
Ce to face sit plingi, caluie al meu?
lar calul ii rbspunse:
Pling pieirea vte4ii tale.
El ii mt-ebb:
Da cine vrea pieirea vietli mole?
Calut ii rAspunse:
Femeta tatitlul Wi, q1 hakimul afurisitul acela,
Copilul Intrebit:

115
Cumasa?
Calul spine:
Ti-au pregfltit o otravA pe care au scos-o din pioLea
nut arap. $1 an s-o punA In mincarea ta. Or, lu Ia seama
e ins carecumva sa gwti din mincarea icr.
$1-qa cii, atunci cind tinirul flu al sulLatiului ureA Ia
sc4ia tatAlul Mu, ca Ii puse mincarea dinalnia lar ci luA
minearea i, Ia rlndu-i, o pine dinaintea pisieli so.tlei
regetui, care rnieuna pe acolo. Si, p1nA si apuce stApinii-sa
s-n opreascfa, pislea InfulecA ntncarea 1 muri po clipA.
St cniiiorul se scuhA i iei, fAn a da vreun scmn cii pni(Xpuse
ceva.

tar fenicia regelul i hakimul so inLrebanii:


Clue a Li putut sA-i sptmA taina?
5i !i nAspunsonA:
Nimeni flu l-a spus, LAvA nurnal calul.
Atuack femela zise: /
Blue.
51 tic prehAcu bolnavA. tar regale themA a-i vinA
hakimut evreu, care era vraciul lair, ca s-c cerceteze PC
reginA. 51 el ocercetA i gnu:
Leacui ei stA intn-o mimi do mlnz dintr-o iapA do
sni ales, de cutare i cutare cuinare
Ear regele spine:
-. Nu esle dccli tin rnluz, In ImpArAtia mea, care si
IndepitceascA toate acestea, si-anume minzui tiuLui nicu
eel mfan de mamA.
5k cind biilatul so intoarse de La waiL tati.I liii Ii zise:
Tusicil-ta, regina, oslo boinavil, ci nil se athi alt
leac pentra ca dec11 mica minzuiui tAu, fiul iepei de sot
ale
EL it rispunse:
Nu este nimie ImpotnivA. Ci, o, tati al meu, eu nu
am cAhiinit IncA nici o datA rnlnzul meu. A vrea sit-I in.
calee mat Intit i, pe urmi, sit-i In]unghie i sit-i Ia mica.
lar regele zise
Bine.
Si t naru] (.1al5uL nealeen pi ((11111 SUL Lflfldflicc JT;
irogit ciir{i, si ii slnboii in galup pe rneidan. Si, ier1ircJ
nsa, pieli dn nehi flai]]Omun. Si eaiaieti UI91$1 i :i v: PlC
dU1)a el, tin nul L]]JI gasirn.
5i biaiu] a unse astfe] i ittc) all a cm paralc dot ca
a mmmi san. linga giadina iegelui de peste m]pUJi1ia
aecea. Tar ralul Ii dote Un sinue do pen (liii eOWY:c 1
paWn do eremnno xi ii spuse
i)aeei a nevne de mine. s aplinzi un iii d par dcn
men, mr Lii am isa 1w narnaidecit lmga tine. Aeu:m
miii brie s to Ins. ma miii spw a ma due si as.
corn flu trot pent IS flliflC. 5apol on 5i 2(1 ( S tJ*S
lii iii liliiiii to in iirsita La.
SO Sail) [ala 51 50 clespaitiia.
be tnninl fin ale rege SC CIUSi hi b&15glad)nar ii v:
Sint s(rii.n aici. .Nu vrei s ma ioi m slil ii 7
151 ii ii S}JL(1]S0
Dine. Chiar c avearn novoie do cineva s seam ui
care t iaa l.a ruata fintmnii do udat grdina.
Ii ii ti iii ci aisi si dus in intia ii i 1 11] L I
.mndeiiiiie buni gradmaruiu.i.
Or. Jet ole regelu so plimbau in zi tin eieeea p:in
cina, ar tea ruin mica din tie ole ci zar pe bacatu3 P
nuna haul do Ia inata 1intinii. 51 draguslea Ci)bail
ci. Si, fara a SO clti pe fataL, Ic SJUSe suiuiiii sale
Sururilo mole, cia pm dud avem rim s sUn n
maujtate 7 ()are tatl nostru vrca s rio last? si IN; flD;fl]
di tot 7 0 sfl IN SO streghceasea singele in noi.
lar suroi,i tc sale ii ziser
Asta aai Sintem aproapo s n.e acum, ian s;cc1c
rust iii stti sit so stregheeaseit.
51 so strmsei bate i so dusirit 1usaptc In rnama Hor
tai

317
Owe tatl nostru vrea sil im fad si ne acrim In
can kit? Are sA ni se sLregheeasci stngele. N-ar ft mat
line, mntr-un sfirit, si ne giseasci nite soti care si ne
acape do primejdiu aceasta grea?
Atunci mama se duse Ia rege cl-i vorbi despre necazul
feidor. lair regele porunci si se strige ob$ei ci to)i tineril
din ecLaLo s vistA si tread pe sub ferestrole palatulul,
penLru eli c1oninitcte urmeazi si se thirite. Si cr1 de cite
or! vrcunul cHntue at Ii plicea vreuneia dintre surori, ea
Ii aruncat asupra lul niframa. 5i, In felul acesta, aso
dintre feb! so cApiatutrA cu cite un sot pe placul Icr, i so
arAtarA inultumito.
Ci fala cca mezinil flu-I,! arunci niframa asupra ni-
minuia. 5t i so spuso despre aceasta regelui, care zise:
-. - Nu mat esto adar nimenea in cetate?
I se rispunso:
- Nu mail osle dccii un bMat .sirac, care muncecte
Ia wata di api din gribdirti.
Si regele spuse:
- Trcbui.e si tread & ci nurnaidcclt, rriicar ci ctiu ci
fiick-n1ea nu are sA4 aleagi.
so duse careva si-I caute, sill impinse sub feitstrele
palatuiui. $1 iaiti ci nframa fetei cizu drepf peste ci.
51 o mAritari cu el. ?, de mIhnire, regele, tatil .fetei,
cizu boinav.
Si se strinseri hakimli iIi hotiriri, da izbivire ci ca
leac. si boa lapte de ursoalci dint-un burduf fiqut din
piele de ursoalci fecioari. Si regele spuse;
Este uw. Am case gineri, tusase xdte cilireti
viteji, care nu a4anzAnA Intru nimle cu biesternatui acela
dc-al apteiea, biliatul de Ia roata de api. Duce-ti-vi 1
spune$l-Ie si-mi aduci laptele!
Atunci eel ase gineri al regiul siriri pe call icr eel
fainicllpiari,spreasedueesicautelipte]edeursoalcL
Ic bthatui, &4u1 mezinet, Inclieci pe un catlr
ghthos i plec d el, in vrerne Ce toata lurnea ii lua in ris.
,i, cInd ajunse Intrun bc rnai ferit, Jovi in crerimLme
arse un fir de par din coarna calului siu. $1 (:alul se i ivi,
i se srutar. Si biatui ii ceru ceca cc aVea si-i ccar.
Or, do a 0 vreme, cei ase gineni al regekii se rfluar
ser din drumunibe br, aducind cu ei un burdul din piele
de ursoaicli, pun cu lapte de ursoaica. 5i i-I dctera reginei,
mama sol:iflor br, spunIndui
flu-i socrului nostru, regek
51 regina btu din paime, jar hadimbii ureaiii, i ca
spuse
Da.i laptele acesta hakimilot ca si1 eeicetee
i hakirnii cercetar laptele i gri.r
Este lapte de ursoaic btrini, i este adus int--un
hurduf din piele do ursoaic btrmn. Nu poate tie decit
vtimtor pentru sanatatea regelul.
Si iact c hadjmbii urcarA iari Ia regini si ii tietcr
ait burduf, spunIndu-i:
Burduful acesta cu lapte ne-a 1ot ad us us ad
neaori de un flcu clare, mal fru.mos decit i.ngerui
Harut!
5i regina be zise:
Duce-ti-i hakirnibor ca s-i cercteze.
5i hakimii cercetar, atit burduful cIt. i eca cc
afla In ci, i grir
Iaciit coca cc cutarn. Este lapf.e 1C uisoaca inni:
intro piele de ursoaic fecioar1.
$1i deter s bea regebul, care se v.indeeti pe (iu)a pe
data, i grd
Cine a adus leacul ac3sta?
I se rspunse
Un ficu calare, mai frunios dcsit inge.rul Haut.
El spuse:
S I so lin-nIneze din partea rnea in.eiui domniei, i
i 110 pUS in Sc uriul nicu Imph th Pc u rra n a ma

119
ace). i am si ml duc s-a desplrtesc pe fata niea inezini
de bliatul do la roata fintinti. $1 am s-a mitrIt cu fliclul
care rn-a ficut si ml intcrc din tars morW.
$1 i so Indeplintri porundile.
PeurmAregelesesculllsesullnsalascaunulul
tmpritcsc. Si cmi Ia plcloarele fliciulul cel frumos. care
edea Ia je%, i I le sruti. 51 UngA eL o vzu pe fats so
mezinA, care zlmbea. Si regele II spuse:
Bine, fats meat Vid ci ta-al despir1t do bliatul
da Ia roata fIntInil, ci ci -M aruncat de bunil vole alegorea
asupra acestul lucia care ate ma] frumos decit
tngeru.1 Mural.
lar ea Ii spuse:
Tail, bliatul de Ia roata de api, fliclul care ti-a
aclus laptole de ursoalci fecloari, precum ci ccl care cade
rcuma In scaunul do domnie, nu sint dec11 unul singur l
acelai ins
far regale rttmase uluit do vorbele acestea. ci so Intoarse
Insprc fliclu ci Il Intrebi:
Late adevirat ce spine ea?
Li rispunse:
Da. este adevirat. 51, dad flu, ml vrei de ginere,
lucrul ft este lesne, Intrucit thea ta este IncA fecloari!
53iregeleilsirutllilstzlnselalnimalutPe urmi
porunch si so priznuiasci nunta cu fats hit. 51, Ia ceasul
anume, filciul so dovedi atlta de harnic )ndft o scipi pe
tmnira lui sotie pentru totdeauna de acrealA ci de streghe
area slngelui.
Dupi care so Intoarse cu ea In 1mpir1a tatllui slu1
In fruntea unel octiri marl. 5i acolo sf11 ci tatil slu mu-
rise, ci solia tatilul silu ocirmuia treburile domniel, In
cIrdAcie cu hakimul ci, afurisitul acela! Atundi puse si tie
!nflcati amindoi Ii Infipse In teapi asupra unul rug
aprins. $1 se mistuirhl In teapi. Si se Isprivi cu el!
Or, mirire lul Allah, cal carele trAioLe fin a se mistul
In cecil
$i sultnul BaI.bars, dupLi Ce ascult povestea aceasta
a ispravnicului Salah Al-Din, zise
Ce pcat ci mi mi este nirneni s-mi istonseasc
vreo poveste asemenea acestora!
A1;unci pi Inainte ispravnicu.l de agie pe nume Nassr
AL-Din, care, dupa-ce Ii uri viat lu.ng i pace sultanuith
Baibars, zise
:Iu Inca flu am spus nirnic, o, rege aL viemilor
51, de aitminteri, dupa mine nimeni flu are si mal spun
nirnic, Intiucil flu are s rnai fie :mmic: de spus
51 BaIbai-s fu multurnit, i grti
Scoa to coca cc ai
Atunci ci spuse

(..ES[IA 1S[OlHSi7.A i.( (..A(RE CEL DE AL


iSPkAV.NC l)E ACHC

Sc povestesLe da mal este o.are vreo tiint afa- de


aceca a lui Allah ? c a lost odat, dupa Allah. un rege
pe prnint. Si regele acela era Insurat Cu o regina stearpa.
Or. Intro zi. an maghrebiri veni la rege i ii spuse
Dac ii dau un ic.ac pent.ru ca fcmeia ta s 1odesc
s sL nasc. atlta cit Va vrot, miI dal mie IDe tiul 1lu ccl
diu.[ii ?
5 iegcIc ic-punsc
Bine. .i1 dau.
Alunci maghrebinul Ii cLtu regelu. dt: /unatcai
una crde n tUflL rosie, i ii spuse
Ta sc) maninci pe cea ve.ide, iar fenieia ta pe cea
roae. 5i Allah vu lace coca cc mai rmIne.
Pc urma piec.
Si regele mmcii zumarieaua c-ca verde, si-i deli soliei
sale, cure o mInca, zumarcaua ce-a roae. 5i Ieii cia rilmase
plina i nscu on flu pe care 11 flumir W[o.hammad he
binecuvinlat nurnele acesta! $1 copi)ul Ineepu s creasc,
i e 1CU maic, destoinic la inv1tui i druit cu un
glas humus.
Pu itrma lugina TflL1] flasCU Ufl .fiu, pC care ii flLlflElrr All,
i (al( flCcpU sa CluasCa nealuturat i rielnclemina!ec intru
Iota!. l)upa (1t. I(gina lar iimase mnsrcinatl1, i nscu
an a! tiui:ua tiLl, numit Mahrnud, cave mncepu sLt creascLi i
S(. h&CL1 ifl1C, )1istaiau lImp.
Oi, push :ece ani, rnaghrehinul veni Ia rcge i ii zise
1)Inil pe fiul meu.
1u4- 1(!u1e zise
lime.
i SC duSC Ia soia sa i ii spuse
IV[aglnebinui c venit sa1 Cuala PC liul flostju C1
rn ai.e.

Jar ea rspunse:
Niciodat ! Dil pe AU ccl neisprvit.
Si regele zise
Binc.

Sill chem PC All ccl neisprvft, ii prinse de mir,


i iI dete maghrebinului, care 11 Iu i plec.
51 .rnerse CU ci pe druthuri, prin arita, pIn Ia amiaz.
Pc urrn ii lntreb
- Au lie nu .i-e nici foame, nici sete ?
Si biatul rispunse
Pu Allah ! cc rnai Intrebare ! Curn al vrea ca, clup
jumliLalc do zi trecut fr a rnInca i fr a boa, s
nu--rni fie nici foame, fliCi sete 7
Atunci maghrebinui fcu : ,,Hum ! l 11 lu p.o biat
do mmni i ii duse Indrt la pcrintele SLIU, zicindu-i
Acesta nu este fiil meu
i regele ii mntreb : -
Da care este fiul tu?
El riispun.sc
Adu4sA4vMpetustre!,amsA-1iaupeItulmetc Atunci regele Ii chenil pe cel trel f 1 al sil . $1 magb,
rebinul InUnso raffia 0 11 lull pe Mohamnad, bAlatul ccl
mare, care era chiar cel dArult cu un gin frumos. Pe
urmi pled.
$imersecuelojumlltatedeziflzise:
7i-e foame? Ti-e sete?
Jar dostoinicul rAspunse:
Dad Ve i-e foame on sete, Imi ate ci mie foame
i soLe.
Jar niaghrebinul 11 sllrutA i Ii spuse:
Aca, destoinicule, tu ecti intr-adevllr flu! meu.
i 11 duse In lana lul, hi atundul Maghrobului, ,i 11
pofti all intro InIr-o grildinui, unde ii dote si milninco l s
bea. Dupll. care ii aduse o curie de farmazonic i ii dse:
Citete din cant.oa aceasta.
Ian bliatul lull curtea o cioschise; ci nu ctiu all descifrezo
nEd un cuvint. 5i maghrebinul se minie, ci Ii zise:
Ce? e*U fiul mnu i flu cii all descifrezi cantea
aceasta de farmece? Pe Gig 1 po Magog, ci pe focut
stelelor celon rotitoare, dad InLr-o luni de treizeci de Wile
flu ai all 01 toatA cartea ca pe apI, am sll- tat rnlna
dreaptll.
Pe urmA II lIsA ci ieci In grAdinll.
i bliatut lull cante% de vnIji so strAdui s-o citeasdll
vremo de doullzeci ci noull de zile. Ci, dupll acel rAstimp,
incA nu izbutise all afle in cc fel frebuia s-o M spre a o
titi. Atunci Ii zise in sine: ,,De vreme cc nu mi-a mat
rArnas dectt o zi, hal, moante pentru moarte! am all ml
duc all nil plimb pnin grlldiall, mel degrabi declt all-mt
chiorAse ochii mai departe pe cartea aceasta de vnllji.
i so at unclll pe sub pomui din grIdinI, ci deodatll vIzu
dinaintea lui o fati splnzuratll de pletele ci. i se repezi
s-o dezlega Jar ea II sirutA 0 Ii spuse:
123
Skit o domnit czut In puterea maghrebinului.
51 rna spirrzurat din pricin. c am mnvtat pe dinafar
Lartea de vruIj i.
AtUflu c1 ii 513U.S0
51 Cu slat un flu (IC rege. br maghrebinul mia d
carl.ea de viai. 50 Invat in ticizeci dc vile i flu mCi
]ipsesle, pentru moartea ni.ea, dccii zi.ua do miliie.
Tm. iaia Ii spuse
Am s te i.nvfl eu cartea de vrji ci, cind are
vinii maghi.ebinuJ, s-I spui flu at invtat-o.
fl(j ,)()\r45( :1tIflN( il!.! hCfJlQr(fzfl(Ia VRZU ZUlU nijind iji,
ILl.

(1 intiu ?OUU. sute cvflc12CcI i treta noapte

riI;l

Ea atun.c ezu p.)s iing ci, ii lull stuns in brate si ii


inviit cartca db vrllji. Pc urrnll Ii spuse:
Trebuie sll ma spinzuri precum cram.
5i. ci u ascuitll.
5i maghrcbinui Cfli, Ia. sflri.tui cold dc-a treizccta
tile, .i ii spuse bAitului
Spune-nii cartea de farmece.
El rllspunse:
Cm-n sll iJo spun., citll vrerne nam descIlci ai
&uvint 7

Tar maghrebinul ii ,d the mina dreapta, :5i ii spuse


Mai at un rhgaz do treizeci do zile. Dad, duph acect
rhsphs de vrerne, mi. at sa tii cartea, am shi zbor capul
Pc urmh pled.

:124
lar bAiatul se dust is fatA, sub pomi, tinlndu-iii In mlna
stIngI mina tAiatA. Si o doziegA pe fath. lar fata Ii spuse:
Uite trei frunze do Ia o iarbA pe care am gsit-o, il
pe care magbrebinui o caut de pairuzeci de an). spre a-si
Implini cu ca meteugul tainelor vrjitoriei. Lipete-le
pe cele douil bucL4i tie mind ale tale, 1 mind are si $1
se vindece.
Jar bAlatul fActi aa. 51 mlna I se fAcu precum tusese.
Dupfl asia, fata frech v alt trunz, citind din cartea
de vrji. 51. Intr-o clipitA, dou cimite ii4i ie din
pAmint, i ingenunchearA spre a-i Iua. 51 fata ii spuse
bliatulul:
Sa no Intoarcem flecare la pArinli nori. Pc urrnil
Lu sA vii all mA ceri do so%ie, Ia patatul LatAlul meu, In
cutare bc, din cutare tiarA!
$1 ii &iruW cu drag. 51, dupA cc so IdgAduird unul aftia,
(locate plech Inspre $ara as.
Jar bAlatul Mohammad ajunse La pArinLi liii, in goana
nAprasnidA a cAmilei sate. Ci flu to spuse nimic din cite
i se intimplaserA. Dote nurnal crnila In seama cApetcniei
hadimbilor, ziclndui:
Du-le s-o vinzi Ia oboru] de vile. da at grijA all ma
carecumva all vinzi i frlnghia din nasul ci.
Si hadimbul kt de tunic dAmila, i se dune s-a vindA
La oborut de vita.
Atunci se Int4A un vlnzAtor de care vroia all
cumpere dilmila. $1, dupA indelungA tocmeat& o cumpllrA
do Ia hadimb pe un pies tare sdAzut, dat fund cal de obicei
hadimbll habar n-au de meseria vlnzArii sI a cumpArArii.
$i, spre a deailv1ri tirgul, o vidu cu frtnghie cu tot
Si-a*a cal vinzAtorul de ha$ duse dAmila dinaintea
pralvahiel liii 1 o bAsal scott, ca sal se mlnuneze de ea
musterli! salt obinu4i, mindAtorii de hat. tar et se duse
sal aduda daLdare de spA, ca sal addpe damila, ci puse
cftldarea dinaintea dAmitei, pe clnd be4ivanii de haqlc se
125
uitau la el, rizind pinA In fundul beregAlor loP. lar
ciznila ii puse cele douA picioare ale qi de dinairite In
cildare. Atunci vlnzAtorul tie hasis a kwi i strigA la ca:
,,tndArilt, o, codoaoP lar citmila, auxind wa, isi ridicA in
sus celelalte douA picioare ale sate. i so cufund cu capunainte,
In apa din caldare .i flu xc anal intoarse.
La privelfl$ca aceea, vinzuitorul de hai ii plcsni
miiniLe una tie ala aji incepu sti tipe:
0, musulmanilor, ajutor! nil s-a metaL cilmila in
cAldare!
Si, ipind aia, arAta Jringhia cane-i rmuisose in minil.
$1 oamenil so. strinserA din bate pAflhle sukulul, ijl ii
spuserA:
Tad, bre omule! cc, etti nebun? Cuni poate sA so
Inece o cAmilA Intr-o clildare?
El le rAspunse:
Ia cAlati-vA-ji de treabA! Ce cAuta aici? VA spun
cA s-a Inecat In cAldare, Cu capu-nainte. Si iacAtA-i fringhia
care mi-a rimas In ninA I tntrebat.i-i pe preaciristi,ii cure se
aIM In prAvAhia inca, daci spun adevArul oH dacA mint.
Ci negustoril eel Cu scaun la cap din suk ii spuser:
a $i ft 1 cel care so aflA la tine flu sinte4i decit
nie bejivani tie hack Mn niel o crezaie.
Or, pe cind ei se gllceveau aa, magbrebitnal, care prinsese
tie veste despre I uga beizadelel i a domnitel, hi
cuprins de o ininie frA tie niargini, i ii musca degetu!
,i *1 rupea, zicind: ,,Pe Gog i pe Magog, Si pe focul
stelelor celor rotitoare, am sA pun eu iar gabja.pe ci, macan
tie s-ar afla tie ti pe eel de al apLelea pAmint! $1 deto
fuga mai mlii in cetatea destoinicului; i nimeni drept
peale gflteava dintre betivanil tie basic i oanienhi din suk
51 auzi pomenindu-se despre Iringhie i despre cAmii, i
despre cMdarea ce slujise tie mane i tie monmtnt, i so cluse
lavInzAtoru1dehai$Ilzise:
0, slrxnanul de tine, dacA .%I-al plerdut cAmila, aIM
gata sA tl-o plAteec eu, In numele liii Aliahi DA-mi ce -a
maitlmasde]aea,adicAfrlnghiaaceea,iareuazns-$i
dau pre$ul cit ai plAtit, ci IncA o auth de dinari ca doblndi
pentru tine.
51 tIrgul itt incheiul. pe dipal pe datA. 51 magbrebinul
lual t4nghia cmilei. st pleci. zburlnd do bucurie.
Or, 4e fringhia aceca era legatA puterea de priponire.
$1 flu avu dccli. sal i..u urate de departe beizadelel, pentru
ca numaidedil ucela 511 dnA singur sal-cl petreacal nasul In
frlnghie. Si ha presdiirtthrt pc datA Intr-o calmilA de goanal,
ci Ingenunche dinaintea magbrebinului care se sat In
spinarea luL
$1 magbrebinul 11 micA Inspre cetatea lit care cedea
donm4a. 51 ajunsvrl% degrabal sub ziduilie grAdinli care
Inconjurau palati.d tatlul. ci. Ci, In cipita elM magh
rebinul tralgea do frlnghie spre a a face pe calmilal sal Inge
nuncheze pentnt ca ci sal poatil sal descalece do pe ca,
Mohanimad ccl desloinic izbuti sit apuco fringhia cu dlntii
s-a retezu char peale mijioc. 51 puterea care era ]egat4
de fringhio fu spulberaid cu acea retezAturil. 5i Mohanunad
cal doistoinic putu sit scape do maghrobin ct se profAcu
lntr-o rodie mare. , sub InfI4icaroa aceea, se duse de se
agAA Intr-vn rodiu Inflorit
Atunct maghrebinul intrA la sultan, tatall domnflel, c1
dupi salamalelcuri i temeneic, Ii spuse:
0, rage hi vremilo; am venit a4i car o rodie
Intrucit flea socrulul meu este InsArcinatA, iar sufletul ei
rlvnefl amarnlc .o rodie. $1 tu ctii ce palcat se sAvlrqete
elM flu se lmpllnee pofta unei femel InsArcinate.
lar regale se minunA de cererea lul ci ralspunse:
Bra ornate, vremea de-acum flu este vremea rodillor;
tar rodifi din grAdina mat nau hiflorit deelt de ierl Incace.
Elspt)se:
0, rege hi vremilor, dnA In grAdina 6 flu s-o ails
dci 0 rodie, si-al tal capul!
L Atuaci regale 11 chemi pe gridlnarul slu 011 Intrebl e
Zn
Este adevrat, o, grdinarule. en so afl(i rodu coapte
n grad ma mea?
5i grLidinarul rispunse
0, stuIpIne al niU, da Vieflica cie--acunia (itu
VT49nea i oclalor ?
Jar iegelc SC? Ifitoaise Iflspre 1ThILhiebjfl i ii zise
- Ga a, capul tan sa d us.

md vsta !j1InS( 1(izadn \)Z11 Z(flJ JflJmi!)d s.


SfJt)-i. I.)(l.

( .nt iu. noua Sfl iu (.iflci.Z((l . pu.tru floUpt(

1)a rnahiebiraU ispuii


0. mariata, pin a pune smi zboare capu).,
porunca grdinartth.d s se duc i si so uite Ia mdii.
Si ege1(. spuse
Bine.
5i ii ficu semn grdinarului s so duc sI vada dac in
pomi so fl on ba vrco rodie trufanda. lan gridinaru1
cobmI i g1si. Intrun rodiu,. o roche mare care nui av
seamin cu nici nina dintre rocliilc trecute. 5i 0 Iu, i pIec
i-u duc regelui. lar regele lu rodia i se minun de ea
cu ulmire mare ; i flu tiu dac trebuia 8-0 pstreze pentru
sine mnsui on dac so cdea s i-o dea acelui ins care i-o
cerea penti.u femeia lui bIntuit de poftele sarcinii. i ii
zise viziruiui
0, vizirule, tare a vrea s minIn.c Cu. rocha aceasta!
CUfli socoti ?
1 vizirul Ii rspunse
0, maria-ta, dac nu s-ar 1I gsit rodia, aa-i Ca tu
iai ii taint capul maghrebinului ?
El spuso:
Ba de bun seami!
i vizirul zise:
Atunci rodia I se cade de drept.
Atunci .regele, cu chiar mina sa, Ii dde maghrebinu)ui
rodia. CI, de cum o atinse maghrebinul, rodia piesni 0 toate
semintele sitririt din ea se lmpnAtiarA In toate pitrila
51 maghrebinul Incepu sit le adune una cite una, pinA ce
ajunsela sAmln$a cea mal de pe urmit, care cilzusp mntr-o
giturlc, la piclorul jeului domnesc. Or, chiar In smh4a
aceea era ascunsi viata Ni Mohammad eel destoinic. $1
maghrebinul II lungi gitul luspre Amlz4a aceea,
Inthise rnlna ca so Ia so sfarma (DI deodatit 4IpiI dirt
sitmh4 tin jungher care se Infipse cu toatit Iunghnea
limbi), lul In Inima maghrebinului. $1 inagbrebinul mini
pe datA, scuiplndu4 sufletul eel pitcittos odatit Cu singeic.
$1 tlnitrul beizadea Mohammad se lvi In toatit frumusetea
lui, 1 sArutipAmlntul dintre mllnile regelut Tar fats,
tot atunci, intnit 0 griti:
lath-i pe flitcitul care mi-a deziegat pletele, pe elM
eram legatA cii ele
51 regele spuse:
De vreme ce acesla este flitcitul care tea dezlega
flu poi sit fad altminteri decit sA U mAniti cii eL
51 fats zise:
Bine.
51 nunta ion fu pnAznultA precuin se cuvenea. lar
noaptea br fu mel binecuvlntatit declt toate nope. 51, deatunci,
ezurit laolaltA, multumitl 0 InfLonitori, 1 avuril
copil multi, bitleti 1 feta $1 s-a sSrit
Or, slavit mArine Celula singur unit de pereche, careIe
flu are nici sflrit, nici tuceput!

Astfel gniti eel de al doisprezecelea ispravnie de agle


pe care $1 chema Nassr Al-Din. $1 1 era ccl anal de pe
until. $1 sultanul Balbars se mnflorit cia plAcenea povetii
129
lul ; iar mu1iumirva lui ajunse pIn pcste poate. Si, spre a
Ic dovedi ispiavnicilor de agie picerea sa. ii cfni pe
tt4i in slujba de musaipi Ia saral, cu simbrii de o rnie dc
clinari e pliiti din vistieria domniel. Si ii iua CL
st4i d.c pahai. i nut se mai ciespri de ci nici Ia vrernc de
ritzboi. nici Li vreTfle do pace. Asupra iou a tuturora fie
niiia Celui PieaInaH.

iinii S@he1i7.ada imbi si tIcu. Tar rc1 $aliriat i

() $Qhc-rezada, ( suit slot aunia ooptik care no in


s ascult nai mutt: Ia gina ta
I a I (1 inrezada Si)(iSe
Do, o, niaria-ta ( Cli i.(.)t SOCOt (1 flS lilOt t)Lea In
noaptei atcasta, dacui (11 nva ii iii lngid uicti, siit nia istorir 5
o poveste care le 1asi departe 111 utnia c pr toate cite In-ar
ascultat 1)1tlL aclilil.
Si iCR(l( O O 1 SPI SC
I)e bcu seaino, Si ci- zada, pc4I So irrepi, de Vl(
cc ca flU rrdi nial mndoinar, est( nutiunaLa.
i[ar 5(hcl(zacIa 51)050
POVESTEA RUJEI DE MARE $1 A COPILANDREI
DiN CHINA

Se povostete, o, rege al vremilor, c a Lost odat,


InLr-o ImpiirAie indepctatA dintre impzAile din arkistan
el Allah prearnAritul $ie mat bine un rege,
Zein El-Muluk pe mime, vestit In Intreaga lume, tar ca
vitejie 1 ca mArinimie Irate cu leil din pustie. Or, IncA
de link, avea doi lii, InzestraU cu liar, dnd, ca urmare a
milelor stilplnului Mu .,i a bunAtAtii AtoatedAtAtorului, i se
Macu, agclar, 0 al treilea bAlat, Copil vrAjit a Ckui Inmusete
risipea negurile toate, Ca 0 lunA copilA Intr-a
patrusprezeCea noapte. ?i, pe mAsurl ce anli liii tineri se
adunau, ochii-i, pOCale de betie, Ii scoteau din min4i pini
ci pe oamenil cat mat cuniinU, Cu cele doul vA$i din privirile
sale Llerbh4i; 0 Liecare geani de-a liii ardea ca
tAiul eel Incovoiat al lataganulul; eIrlioi4ft pirului Mu
de mose Intunecat tulburau inhnile ca nardul eel stricurat;
obrajil-i erau luminoci LAn de sulemenealA I thu de
rucine pIni obrajli Letelor celor mat de Ia]A; zimbetele
liii Indatonitoare erau tot atitea suifle ucigitoare; eAlcitura
liii dilibie era totodatA numai gingAie; colt.ul sting at guru
lul era Impodobit CU 0 alun4A rotunjiti cii mAiestrie; iar
131
pieptu-i aTh i strlttcitor era ca o tabla de cleflir orbitor
1 adApostea o inimA vie i plinil de vitejie.
1st regele Zein El-Muluk ccl vestit, pini pate poate
de feriit, poninci si viM ghlcitorii ci astrologli In jurul
lid, spre a Intocini horoscopul copllului. Jar el scuturari
nisipul, i traseri mile chipurlior stro1ogiceti, ci roe-
tin descintecele cole grele ale ghicituluL Dupi care Ii
grifl regelui:
Ursita. acestui copit este strillucitil, tar stoaua liii i-a
rnenit o feniciro nesflrsitL a In ursita lid etA scnis deopotnivi
ci, daci tu, tutu slu, ai si to uiti Ia ci vrccidati In
vremea tinen4ii lui, ai si-ti picrzi vedorea pe datA.
La spusle acestea ale ghicitorLlor i ale astrologilor,
lumea se Innoguni dinaintea chipului regelui. 51 mAria-sat
porunci a tie due copilul de acolo, i Ii porunci vizirului
sAu si-I aeze, dimpreuni cu maici-sa, Intr-un sand
dopirta%thacafelcaelsinusepoatAlnfflniniciodati
cu at prin palat. Tar vizirul rAspunse cu supunere cu
ascuItare Indeplini porwica stipinulul, Intocmal fin
do aminare. $1 aid trecuri dupi saL. Tar viistarul ccl
frumos din gnidina lui Zein El-Muluk sultan, cretea pe
nevizute, pUn. do sinitate, do trumusele L de virtute.
Or, cum nimeni nu poate niclodati si teargiI scnisa
uraitei, tinirul beizadea Hurgihan sAri, Intr-o zi, pq bldiviul
Mu ntzdnivan i pond goani pnin piduni Ia vinitoane
Jar regale Zein El-Muluk plecase ci, tot aa, In ziua
aceea, si vlneze cApnioare. 51 nu picatul ca negate, cu toatA
ncsflrirea acelci piduri si treaci pe llngi fiul Mu. 51, lAnA
a-I cunoacte, pnivinca sa cizu asupra lid. Si, pe datA,
Insurea de a vedea a ochior sAL pieni. 5i nimase supus
.1 tznpAriiei nop$ii.
$1, pniceplnd atuncri ci orbirea II fusese pnicinuitil
the inLIlnLrea cu ciliretul eel tinir, c vA acel tlnilr cAlAnfl
nu putea sA tie decit feciorul Mu, spuse, pllnglnd: ,,De
obioei, ochul unul pitinle care se utti Ia fiul situ se faa
m.ai ].uminoi. Ci ai mci, din vroroa tritti mole, au orbit
p totdeauna.
Dup care porunci s so adune in palatul su hakirn
cci thai do seama ai veacului, i care, cu. ttiinta icr, I
intreccau pe Ihn-Sina, i ii introba cc ci ar fi spre a se
vindeca do orbire. Si toji, clup cc chibzuir S Sc siatuira,
so Indomnar sai rnrturisoasc rcgeiui cit orbia accea ru
putea fi titrniiduil.it pc cab obhnuitit. 5i aditugarit
Singurul Icac pcn.tru a dobindi. inditritt vedcrca es
alta do anovoic do capatat ineit mai degiabit sit nici nu no
mai gmndim Ia ci. Intrucit leacul Cu pricina estc numai rua
do mare pe care o crete o copilandrit din China.
Irid povcstca ajunse ahi ScIuncada v;zi 1 loll ni in (1 i,
fiOilSll, ten.

Ci intra nona xLtte CIflc?Zecj 1 cincea noapte

5i ii litmuririt regolui cit. In litunirul ccl depitHat al


iitrii chitailor, se afla o domnitit, fata rcgolui Firuzah,
care avca, in gritdina sa, singurul pui do porn cc se cunotca
din acca rujit do mare, a crui putcre titmitduia ochii i da
vcdcrc pinit i color orbi din niiscarc. Jar regeic Zein ElMuluk,
auzind. vorbel.c accior hakirni, porunci S SO craim
ceascit dca }ungu i dc-a latul mntregei critirni, do cittrc
crainicii mitrici-sabc, cit acela care ii va aduce ruja de marc
a copilandrei din China, va primi, ca ritsplatit, jumittate
din Impitrittia lui toatit. Pc urmit ritmase atcptind, ca
lacov plingind, mistuindu-se ca Joy, i aditpindu-se cu
singcie din inima liii sfiiatit, fLirt do istov.
Or prinire cci cc pbccarh en infriguraio in China sit
133
caute ruja de mare. erau i cei cloi [ii rnai rnaii ai 1u
Zein El-Muluk sultan. Jar heizadea Nurgihan plec i ci
n1pristan. Intrucit Ii zisese .Nreau s income Inclata
inaic, pe piatra do ifleorcare a prirnej di jim celol grele,
aurul urs.itei nob. i, do vrerne (0 CL1, fia do vrero, sIni
prrcifla oibiiii parintelut JILCU, 0 diOpt SO COIC srni pu
viaa spr a-i aduce tmduire i rningIierc.
iaa Ca Nurgihan, Cra()ru1 stingher, xoaiele acela
dintial patiulea co.r, Ii mnci1eci bidiviul eel ide ca VILdUI,
pe dat, Ia cesul cInci luna, drumeala din careta noptn
cea intunceata, snoicea do Mu dinspre lasaril. i diumei
Zotit vienic dc zik i do luni in a, strbtind cImpii i pustii
in care nu so mnai a1a aitcineva decit Allah i iarba cea
rca. $i ajunse, inti-un sfirit, Intrun codru nemrginht a
mal Innegurat decIt rnintca ornului neInvtat, i-atILa do
intunecat melt nu so rnai putea oseb.i noaptea do zi, nici nu
so mal putea osebi laptele do pcur, i albul do pegurI
Jar Nurgihan, care numnai Cu obrazul su ccl stralucitor
lurnina Intuneri eul inconj uratui. mergea Inainte cu inirru
lui do olel fierbinie prin acel codru cu copaci tel do teL
in care, pe alocuri, in bc dc- poame, atirnau capote vii care
Incepeau sa rInjeaso i s rId i si. cad PC OS, pe cInd,
de pe alto rarnuri, alte poame, cc semmnau Cu nite oale do
prnInt, se deschideau pocrind i siobozind din pIntecele
boi nite pisri Cu ochj do aul stralucitor.
i iact c Intr-o diminca so poineni fa in fai, en
un ginn cu pletebe crunte, semnInd cu un munte, care
edea pe un buI can de rocov uria. i Nurgihan i so
terneni cuminte dinainte Cu salamalekul su, i ls sA iasA
din sipetul guru sale do rubin cIteva cuvinte cu har
care Sc topir In rnintea acelui ginn precurn Inti-un lapte
nite zahAr. $i ginnul, tulburat de fruniusetea acelci
miAdite subf,iri din grAdina venicei strAluciri, ii pofti sA
adA jos lIngA el Jar Nurgihan se dete jos de pe caL
i scoase din desagA o plAcintA coapta In unt si fAcutA
din fAinA de gnu mArunt, i i-o dArui, ca rnArturie de
prietenie, ginnului, ce o prirni i, dintr-o tnfulec$lLur%
o i Inghl$i. Si fu aUth de multumit de plAcinta aceea incH
sAri In sus de bucurie, i grAl:
Hrana aceasta a fiilor de Adam link face mai multA
pItere decit dac a Li primit plocon pucloasa cea roie
care slujete de piatrA Ia inelul stpinului nostru Solomon!
$1, pe Allah! lnt atha de vrAjit Incit dad fiecare fir de
pAr de-al meu s-ar preschimba lnW-o sutA de mu de
limbi, ,i dacA fiecare dintre aceste limbi li-ar mAlta urAri
de bine, tot nu mi-a putea mArturisi Indatorinja pe care
o simt fatA de tine. Cere-mi, aadar, in schimb, once vei
vita, si-ti voi implini LAnA a zAbovi Altminteri, inima mea,
necAjitA foarte, ar Li ca o farfurie cc ar cAdea do pe o
terasA, 1 s-ar face o puzdenie de cioburi sparte.
lar Nurgihan ii muflumi ginnului pentru vorbele sale
Indatonitoare, ii-i rZtspuiise la imbArbiltare:
0, cApetenie de ginni i cununA a lot, o, strAjerule
neadonmit al acestel pMuni, lntnzclt link lngduie s-mi
mArturiseso a doniz4A, iacAt-o filM de Inconjun. Nu 41 cen
declt sA mA aju a nAzbate, fArA tirilgAncalA i filM zAbavil,
nevAtilmat i Intreg, In InipArAia de sIavA a negelui Firuz5th,
unde nAdAjduiesc sA culeg ruj de mare a copilandrei
din China cea mare.
Or, dnd auzi vorbele sale, ginnul, paznicul pAduril,
scoase un suspin de jale, se plesni peste cap cu mlinile
amindouA pe rind, ci se pnAbui Ia pilmint lar Nurgihan ii
Ingniji cum nu se poate mat drilgistos; ci, vAzind cA toate
lngnijirile Iui rAmlneau LAnA tie fobs, Ii puse In guM Ian
o plilcintal coaptA In unt, ott zahar, A1 fAcutA din NinA de
gnu mArunt 51 numaldeclt ginnul Id veni In fine ci se
tnezi din acea lquire, ql, IncA tulbnat ott totul de gustul
acelei plAcinte, i de nugAminte, Ii spuse coconulul,
lntn-un sfIr1t:
0, stApine al meu, nuja de mane, de care mi-a
pomenit, 0 pe care o are o copilA .domnitA din China, se
.I1A sub paza ginnilon din vilzduh cane, zi 1 noapte, stint
in
sl.i.ji Ia hotace spre a nu Isa nici pastlrea s zboare pe
deasupra ci, nici siropii de ploate cci grei sd flui since
f!irile. nici soarele sa riC ard Cu vapaia jul. Aa c flu
prea vdd, odata cc tea dLlce in grdina in care tiieLe,
Cern a putea face spre a lne1a luareaaminte a acelor
strLijeri din vdzduh care sint Indrdgostii do ca. lntra
clevdr. necazul moo CSW un necaz greu ! Ci Ia mai ridmi
o pidcintd deaccea minunaiul, care mia fdcut atita d
blue pe data. Si poate ed dLLiccaa ci are sdmi ajute mm
tile s clibdceascd jinduitul ternei. Intrucit so euvine sdmi
indeplinesc fdgiiduiala fatd de tine, ajutindu-te sLI razbai
pe cate pind Ia ruja dorurilor tale.
5i beizadca Nurgihan mai scoase o phicintd S SC grdbt
3d 10 dea ginnulLu sirajer al pddurii, care, dupa cc o filcu
sd piard in genunea guru, ii afundd eapui In gluga de
cugetare. 51 deoda[.a ii ridica fruntea i grdi
Pldeinta da implinit rostul. Suiete pe bratul 010
l hal, avem sd zburdm plnd Ia tara acelor chitai. Intrucit
no gdsit calea de a-i amdgi PC strdjerii din vdzduh ai
rujei de mare. Tar amgireai de a le arunca o piacinta
de-aceasta ne minuni fcdtoare, coaptd in unt topit, en
rahai, i frmintatd din fdiud de gnu norocit.
Tar beizadea Nurgihan, care Incepuse sd se cam ingnlreze
cincl II vdzuse PC ginnul pddurii prahuat de amar,
$0 Insenina l SC lacuna ar ; i inmugari ea o gnddind fir
co fir, si muon en un boboc de trandafir. Si rdspunse
Na am impatriva nimw.
Atone; ginnul puidurii 11 asezd pa beizadea ne brat at
sth stIng i porni inspre tara Chinei cea mare, Ia drum,
ut1tkndul de razele die scare, eu braul ccl drept, pe fiu
do Adam. 51. inghiind in zbor depdrtare dupd depdrtarc,
$jUfl$C astfel, fdrd de supdrare, multumitd ocrotinii lul
Allah. deasupra cetdtii do seaun a fdrii chitailor. 51 ii idsth
jos incetiorpe heizadea, in poarta anci grddini mmunate,
care nu era alta dclcIi grdclina in care trdia ruja do mare.
spase
Poti s intri Cu ini:rna linitit in giIdina vrLjitit,
mntrucit eu am si ma due sa-i amgesc pe strajerii rujci
cu plcinta pe care mi-ai dal-o pentru ci. Pc um ai s
ma geti tot ac.i, asteptindute i gaLa sLi to due undo
vei vroi.
iasa Ca Nurgihan cci fiumos i nizdrvan so despht
de prietenul siu ginnul, i intri in gidinL L VaZL&,
Intrun sfIiiL ca grdi.na aceca, huc.ic rupt din raiut
lut Allah, atcinoa dinaintea ochilor .tui3 fiumoas ca un
amurg daunt.
(md 1)OVtSL(.N 1t1flS( ai(i. S(1I(I(Z1dZ. i.zu ztH trijind s,
sfasim, t1(i1.

C intra nova sute cmciZeci si sasea noapte

111 rnijlocul gr.idini, era ifl hav.Liz. lang si pUn cu


ap do trandafii pir;. sus. Jar iii rnijlocul acelul hvuz
CU ap Scumpa e malta, sn.gur pt tulpma sa, o ibare,
roe ca i.nruI. i cia chian iuja dr nwn*. 0, tare mal era
minunat.a ! Numai ducua nivighetoaxu ar Li In :tai_ s
zugrveasc ir t1aiucJ.rca ci ton La.
i beizadea Nurgihan, rninunat do frumuseea fkirii,
i beat do rn:ireasrna el, ine.lese frA do caznA c. numai o
asemenea ruja slvit pulea s fie druit cu puterile cole
vrjite. i, fr a ovi, so dezbraca pe data, inti in apa
in.rniresmal i se duse ca furtuna s culeag trandafirul
Cu floarea lul cea numal una. Pc urrn, coconul, stpIn
pe acea gingal povara, se mtoarse In marginea iiavuzului
ian i ascunse Iloarea sub mantia sa, pe clad pas.ire1eie..

137
p!ftc in irandafiri. povesteau izvoareor pe limbile br
ubtni, rpIrca rujei via] ite.
flU VOI s peee din gradina aceea fermecata pIn
a nu intra st vad d chioeu ccl strUucit care se ridica
la malul apei, i care era zidit numai i numai din
cornalina de la Yemen. 51 porni Inspre chioc i intr
in (*1 fri shala. $ SC pomefli inlr() sala, minu.nat Intoc
nula, i zugravita Cu 0 macstrie destviiit, i fiumoas
in loata atctUiLca sa. mr in niij locul acelei sail era un pat
de fi1de impociobi cu nesternate, imprejniuI cuuia atirnau
nCIC perciele me.LCL1git chindisile. 51 Nurgihan, fara a
ovu1i, se duse Ia pat, dete la o partc pcrdeaua subire i
rtrnase Inmrmuiit de Ulmire cInd zri, culcat pe perne,
o copil gingaa, fara alt ye mint mi podoab deelt numai
f)umuSe1ca ci goala. 51 era cuCundala intrun sornn adnc,
fara ai cia piin mInle cci, pentlu Intuia oar In viata Ci, Ufl
ochi ornencsc se uita la ea faril. do vaiul cerut do sfjalit
lar pletele ci erau i1vai.tc, iar mIniui la ci dundu.Iie, cu cebo
cinci gropite miuntc, o inea galc pe frunte. Tar negura
nop..ii se acluise in prul ci de culcarea moscului, pe cInd
Pleiadele, surorile sale, so ascunseseii sub vl do non grei
vzind iragui strlucitor al dintilor ci.
Tar pnivo1itca frurnusetii depline a acelei copile din
tara Chinci, pe care o cherna Obraz-de-rin, II tulburi
pIn intr-ati La pc heizadea Nurgihan melt flcul se prbusi
vduv.it de sirntire. Ci flu zbovi mult pIn a-si veni
jar in fire i, scotInd un oftat Ingheat, se apropie do pat
.i de urechea prcafru.moasei care 11 vrjise, i nu se putu
opri s flu rosteasca aceste stihuri nescrise

Cind dormi pe purpura-i de foe;


Ti-e clii pul Lurninos ca zorii,
Ian ochii : ca pe-al mcrii joe
Un con de care nu tiu norii.
Cinci trupul tan, acoperit
Cu trandafini .i cu narcise,
In blindul mmii. Vs.T1t,
Trezit din lcne i din vise.,
Senczltd luininos i caici,
e ase7rzeni, o clipitd,
.Nici zveitui palinier malt,
Cel din Arabia s1iviL.
Cind. pleIclej1, sclt7nnui mereu,
Ca iite neste?nate rare,
Atirrt revrsaL.e (pen.
On se rsfird ca o boaie,
Nu poi qsi incdasew,a.
Pc toatd-ntind.ciea i.umeasca,
SCi cii haat ta pret ci.ndcu
(ii Si ra!v( rca br fOONca.

Dupa care, wInd sIi lase acelel adoiinite prea.frurnoase


o ur.m a irecerli sale. ii puse in cleget un mel de pe
ctcg&ui iui, i scoase dc pc ;dcgctul copilei inelul pe care
11 pUrta ea pe care Ll pet.ecu pc degetul su. 51atun
ies. din chi,sc, 1iit a o tiezi pc copil, iostinci aceste

Piec din. qrCidina fCir SCciiflciiZ, lata


Cin inifliCi CC peo 1.alea dc shige,
Due rana grea a d.raqostei, curatd,
Ccci caren pieptui men acuina plinge.

Neferi.cit. este eel care pieac


Din strdiucita lumilor grdcUnd,
Fdrd sd ut n luctrea. cca mcii drcgd
liz. poctl.a hainei mi, ca peo Lumind.

S se duse Ia strjeiul pdurii. bunMatea dc ginn, care


ii atepta Ia poarta acelei grdini, i 11 rugd sl duc fr
de zbav In IrnprIia lul Zein ElMuluk sultan, In
$arkistan;

- 19
kr gifiTflfl rspunse:
A ascuita mseamna a ma supune! Da flu pin
numi mai (Ia o placinta din cole bune.
5i Nw.ihan ii dote cea mal do pe uirna placintLi care
ii mai i-lmtisese. 5i nurnaidecli: ginnui ii 1ui pe biatul su
(ol stIng i plcc cu ci, prin vazduh, in zboi avan, Inspre
ai-kis1an.
5i ajunser cu bine in impria regelui ccl orb, Zein
El-Muluk sultan. Si, cInd Sc lsar pe pmint, ginnul ii
so pica Irumosulu i Nurgi han
0, comoara a vieii i a bucuiici mole, flu vreau s
rni despart do tine Mi ati lisa Un semn do dragoste do
Ia mine. Ia, Intradevr, smocul acesta do pir, pe care
mi-i smuig din bai-b anume pentru tine. $i on do cIte
o Vei avea flOVOIC do mine, flu ai decIt sa arzi Un fir
de-acesta de par. $i nurnaidecit iti vol sta dinainte.
$i, dup cc grii asiJel, ginnul srut mmna care ii
hranise Cu minunatele phicinte ; i plec pe drumul
]ui Inainte.
Pc cind Nurgihan grbi s suie in palatul iatlui su,
(lupa cc tnirnise vorb s fie prirnit i dote do tire c
adusese leacul dorit:. 5i, cmnd lu poftit dinaintea rcgeiui
celui orb, scoase de sub caftan trandafirul ccl fermecat i iI
intinse. Jar mnitul sultan flu avu decIt si apropie
do ochi oleac ruja de mare, a ciei mh-easrn i frumuset.e
rapit.oare vrjeau sufletul tuturor celor de fata, c ochii
iui, pe ci.ip pe dat, se i fcur luminoi ca nite stole.
Atunci, bucuros .5i multurnit pmn peste poate, maritu]
sultan 11 srut pe ft-unto pe fiul su Nurgihan, i ii
sti-Inse Ia piept, mrturisindu-i dragostea cea mai fierbinte,
po drept. Si porunci s se dea do vcste In toat irnpratia
c do aci Inainte Imparte domnia Intre ci i I ml su
mezin Nurgihan. 5i dote poruncile cuvenite pentru Ca,
vreme de un an, s ie prznuitc srbtorile domneti,
linindise deschis, pentru tol,i supuii, bogati i sraci,
poarta bucuriel si a zaiafetuiui, ri s so mnchidtl cea a mahoriii
Si a durerii Iumeti.
Fe urni Nuigihan ajuns itasi fiiU1tiUl)ftLtl tatinclu
iu, care ce act mamlo, fai i tc tutu tie rau putca a sc
ulte Ia ei2 so gindi s rLisideasc ruja de mare ca s flu so
sting do sub soare. 51, pentru aceasta, ceru ajutor de la
pinnul pdurii ccl haihui, pe care It chem dind foc unui
fir de par din barba lui. Si ginnul ii zidi, in rsps do
a noapte, un havuz adinc de dou sul4e, cii fundul lucrat
dir aur strilcurat, d cu temelille dumb din nestemate.
51 Nurgihan rsdll nurnaidocit ruja In .mi;iocui acoRn
ha uz. 51 Lu a minuniie pcntru ocht, i un balsam pem
tru mires.

CIrd : aj utie uh S cnzn:1 vaze zcrU nijtncI


sC.o.ksu, Laca

Ci ntra. mind stile Cefleaeei. S saptea nocipte

CU haiti aecet vi adecaxe, eel clux fii mac man,


care so inW.rsesora cu nasal alungiL rtscocir curn c
[randafirul do mare n-er Ii diiruit Cu nici un fel do putere

cit eic, ci gel , cued i-ar I cu neolac nas capilase vederea decit ca urn-tare a vrjitoniel i a rmeltinlor, In treaha ceasta, a Diavolui e l bite I Cu pietre. ProCletul
eel . mare..

Ci regele. pirintele br. muni,s pe cievetelji.e ion, i


supirat pe lipsa ion do judecati, Ii pof ii pe amnindot
dinaintea fraleiui len Nurgihan, i Ii cccli aspru, i be grIll
Penlru. ec vi, indoiti do puterea acestel ruje asupra
III
vederil mete? Oare flu vit vine sit credeti cit Allah Prealnaftul
poate si punit leacul In inima until trandafir, el
carele poate sit facit dintr-o femei tm birbat 1 dintr-un
bArbat o femeie? D-apoi Ia ascultali, In privinta aceasta,
ce i s-a Intlinpiat flului unui rege de la md.
$1 le spuse:
A lost odatL In vechimea vremior, un rege peste tan
Indulul, ci tare avea In haremul situ o sutit de Israel
frumoase tnere, alese dintre mUle de leticane ce
nu-i aveau asemuire In palatele regilor. Ci riM una dinire
etc flu rodea cii el iji flU zitmistea. $1 dc-act se fitcu tot
mel mohorlt d mid suprat regele acela de Ia hid, care
era bAtrln i Incovolat de ani. Cl, Intr-un sfIrit, din mila
lui Allah Atolputornicul, cea mat tSnrit dinire so$iile

rdeegehuibasm.
rmase Inslletircinatmama
it i, peste nouici,t lunide, aduseteaniit
pe Rime ocalath,flutare fcumva
rumoasi 1 cu oregele
Inhit icare cusitMevisetrat
supere vAzind cit flu avea un bAi1at, lash sit se rAspludeascit

zvonuL cit pruncul nou-nAscut este un bitiat, 5i se Ir4elese cii astrologii sit liwe a se crede cit regele am trebule sit-I
vadlt pe copil pInit cc nu vor trece zece ani.
Or, cind I eti%a, cam cretea tot malfrumoasit, ajunse
Ia virsta clnd regele, pitrintele ei, putea Intr-un sflrt s-o vadit; inaicil-sa Ii dete sfaturiLe de trebuh4it ci Ii irit it
cuinsecitdeasAsepoartespreafiluatAdzeptbdlat.
$1 copila, pe care Allah o druise cu istecuune ci ctz Intelepeiime,
pricpu Intru totul sfaturile mamel sale, se
purta Intocrnai in once !mprejurare. Si se ducea ci se
Intorcea prin latacuuile Impitritteti, Imbritcatit bMe$ete
i e purta do parch cRier at Li i lost de parts bkbit eascL 1st regele, tatil ei. se bucurazi de zi de frumuse$ea copilel
pa care o dodea bitiat. $i, cind acel aa-zie bitiat ajmae
Ia virsta de cincisprezece ant, regele hotitri sA-l Insoare cu
o dornn4it, fate until rage megie 51 se hotArl nunta. 1st
cind vail vremea sorociti, regele puse sit lie Imbritcat fuul
situ mit-un caftan falrxic, ii poW sit stea lingit el bitt-un
palanchin de aur, puLtat pe spinarea unui elefant, i II
duse cu mare alai in tara celei cc urma s-i fie sotie. $i,
in acea Imprejurare atita do stinjoniloare, tniuu1 COCOfl
care era In sinea sa o domnil,ii, plIngea i rIdea rInd
pe rInd
Or, mntro nOaOtC. ajajul poposi xnho pthwe deas
iar domnita ieii do sub p)1og i SC (IUSC departe in
pdure pontiu o troaba Ia care pini i don9nitelc slot;
ioabe. 5i jacata Ct ClOiflfl I,a SC pOI)lefl i flaX 111 flS CU Uli
ginn tlnr, tare fiurnos, care ectea sub un porn i care cia
straeru1 acelci piiduri. Si ginnul., uluit dc Irumusetra
dornniei, 11 dote binete cii diigisenic i ) intreb undo
se duce. lay ca. pind ircrrdore din puitarea lul Sn
da[.oi.itoare. istoiisi do SIIt toala povislea ci 1 ii SpUSO
cit are s so guscasca do stinieniii. in nuapica nunili.
clnd are s intro in paiul acelcia cei lusose menit
do sotie.
Atunci ginriul, induioat dc necazul ci. chibzui o vreme
pe urin, filotiin, so oferi si impiumutu odurul iui, i sii
Sa ye iii ci , C cu 1egmintu1 do ai cia )napoI CU credir4
od.orul Ia Inloarcere. 5i fata, p1ini do ndatoiinta, prinii
tieaba i so Invoi cu iegirnIntu]. 51. din mila vrerii Celui
Atolputernic, schimbul SC XaV1ra fiUiYXiid(Cit, fr de nici
o greutate i fri de fliCi o rncuicalura Si. feiicit pI.niS
peste marginile fcrioirii. tmntha c1oiYin.iii sc intuaise la tat41
ei i so sui la bc In pulanuhin. Ci rum no era mncfi
depr.ins cu adausurito saft ceh nol. priceputit, ezu pe
do i dete un lipl do dundre. Ci apo; i Ic potrivi numai
&cit, PC furi, spre a no fi bgat dc seami, i deaci
Incoio se purti cu toat luaieaamnIo i Cu toat grija
sli flu rnai fac micarea aceea. flu numai ca s flu mai
indure VICO duiere, cia i ca s flu vatiine cumva odoru
ce-i fusese Incredintat i pe care trebuia s-l dea Indrt
Sri bun stare stpInului lui.
Si, peste cIteva zile, alajul ajunse In cetatea bogodni
cci Iai nunta fu si btoi it cu mai e salt mat lar sotul
14
tiu s se slujeaac de minune de odorul ce-i fusese Im
prumutat cu atita drL1gMLtenie de eiltre ginn, melt mireasa
nbnase InsArcinat, fArA de zabavtl i fAra d tArigAneala.
$1 toat Jumea fu mul4umitA.
Or, peste nou luni, mAritata nAscu un biat minun3t.
$1, dupti ce lAuza se .ridicA din patul ci, soul Ii spuse:
A venit vremea sa ne intoarcem in Ian mea, ca
s-o vezi pe mama mea, pe rudele mole i Impiritia iDeS.
Aa-i spuse, da do fapt vroia, fin a zibovi mai molt,
si-.) dea Indinit ginnului pidurii odorul nevitimat.
lar Unira sotie rispunzind cu ascultare i cu supunerc,
pornini Ia drum. 51 nu peste mult ajunseni Ia puidurea In
care sAIAIuia ginnul stipin al chivernisdlli. 51 beizadea se
IndepArt de caravani i se duse In locul uncle edea
ginnul. 51?) gist sUnd tot acolo, vidit ostenit i cii o infitisare
do female cu plntecele pun. 51, dupi salamalekur),
Iiztae:
0, cipetenie de ginni i cununi a Ion, muflumiU
bunivointel tale am izbutit pe deplin In ceea ce aveam
de ficut i am dobindit ceea ce Imi doream. 5i-acuma am
venit, precum am fiigiduit, si-Il dau Indirit nevitimat
bunul tilu L si-mi lau Indirit bunul meu.
a gmnnul ml rispunse:
De buM seami, buni-credinta ta este o buMeredin4i
mare, lar cinstea ta este pini paste poate. C),
spremarea mea pirere de Mu, se cade si-(i spun ci scum
nu mat am nici o pofti de-a lua Indirit ceea Ce ti-am
Imprumutat, ci nici de a-ti da ceea ce am asupra mea.
Este o treabi Incbeiati, i aa a rindult-o ursita. CAo!,
de dud ne-am despirtit, s-a petrecut un fapt nou care
nu mat Ingidule de ad Incolo n!cl un tel do schimb
Intre noi.
lar fata de odinioari Intrebi:
$1 care este, o, gixin mire4, faptul acela nou care
nu ne mat ingidui.e si ne 1Mm Indirit odorul?
El rispunse:
AtM, o, copio de altLdati, ci ta-am aeptat multi
vretne aid, veghind cu gingAie asupra odorului pe care
ml 1-al Incrediiflat, in schimbul alul meu; i n-am precupetit
nimic spre a-i pAsta In starea liii minunati de
teciorie .L de ncvinoviflie, pini cind, Intr-o 4 un gina,
chehala pesto stilpinirile mele, a trecut prin pidure ci a
vonit sit mA vadi. $1 a simtit, dupi mireasma mea cea
flouA, cit aveam o kreciturtl pe care el nu mi-o fla. Si
Lu cuprins do o dragoste aprigi faji do mine; 1, tot aca,
i ci stirni In mine un sim4almInt Ia tel. $i se ImpieunA
cu mine In chipul iut, i sparse hi odor pecetea tecioriel.
$i sin4ii tot ceea cc simte o femeic In atare Imprejurare.
51-acuma flu pot th-mi rnai iku indalrit bunul Intruclt
am rirnas insArcinat de Ia soju1 mcu, chehaiaua; ci daci,
din nenorocire, ac primi sit mA Lac ianAi bitrbat i ac ajunge
s-l misc, in starea accea de birbat, pe copilul pe care
H port.in sinul meu, do bunLseamA ci ac mud de durere
$1 cu pintecul sticiat. Acesta-i faptul eel nou care mit siIate
sit pitstrez pe viati coca cc mi-ai Imprumutat. Aca Incit,
Ia iindui titu, pilstreazit coca ce ti-am Imprumutat $1 sit
dAm slavit lut Allah carele a chivernisit totul fAtal de paguM
i fAtal de necaz, ci carele ne-a Ingiduit trocu] acesta
care nu dituneazit nimitnuia.
$i regele, dupi cc Ic istorisi povestea aceasta celor
dci Lii mel marl ai sill, de M cu fratele br Nurgihan,
urinal:
Aa cit nimic nu este at neputinti la sflnta atqtpuUn(A
a Atoateficitoru)ui. 5i acela carele a putut hi felul
aceia sit schimbe o fatal In fiiciu ci un ginn birbat In
kmeie insrcinatA tot asa a putut ci sal puni zviduirea
vederii mele In inima unei ruje.
51, dupll cc grill astfel, ii goni pa cci doi fit mat man
de dinaintea sa, ciii opni lingi el pa .tlnirul Nurgihan, copenindu-l
cu haUruni i cu dovezi de dragoste. Si-aca cii ci.
Ci, In ceea ce o pnivecte pe domnita Obrazdo-Cnln,
copila din China, stilpina rujei de mare, iacAtit:
145
DupA cc Inmiresmitorul cerulUl aduse tablaua de aur
a sorelui, plinil cu camfora zorilor, Ia fereastra RlsArltuliii,
domni%,a Obraz-de-Crin 1st deschise ochil vrAjitorl .ii
se dote jos din patul el. $1 1i pieptnA pArul, 1l legi cositeic,
i porni lnc*tisor, legnlndu-se duke, lnspre havuzul
undo se afla nija de mare. Intruclt, In fiecare dimineatA,
gindul ci ccl dintli i drumul ccl diutii erau Ia ace! Wandatit
Si stralbiltu grildina, al cArei vAzduh era ImbIsmat cc
prilvAlia unui negi4ltor de arome, qi ale crei poame pe
crengi erau ca tot atitea ipufl de zahar agAate In vlnt.
S dimlnea4a acelel ilk era mat frumoasi decit toatt diniinctile,
tar cerul alhimist era de cu1orea sticlet i a
peruxelci. i fiecare pas al copilel cea cu trup do Wandalk
pAres ci face sit se nascA florl, tar praful pe care II
stlrnoau poalek rochici sale ersu ca nit colir pentru nie
ochi de fiomelit.

CItd iiovestea ajunso aid, Scheiexada vAzu zoril mijInd qI,


SttCflLSfi, tact:

Ci intr-a nou side cincizeci $ opta noarif.e

trni:

$1 ajunse lingit havuz, .ii 1i anmc ochil lnspre load


iii care sal1uia ruja , cea dragit. Ci nw-I vAzu nici
baremi urma i ma-i siri4i Mel baremi mireasma. Atunci,
friptit & durere, era sit se topeascit precum aunil Intr-un
ceaun, i sit se stingit ca un mugur In simimul mlhnfrli.
i, tot atunci, spre-a Implini nenorocirea, bitfl do seaniA cit
knelL:! pe care II purta pe deget pra un the! strAin, 1 cit
acala pc care II purtase, de ani i ant, pierise.
belL aduemndu-d aminte de go1ieu.nea sa de pe cInd
dormea, i pricepInd Ca ochii unul strain rupseser nepedepsi1
i toata taina vrjit a fpturii ei, se scufund Intr-o
genune de tuiburare. 5i se intoarse in graba mare in
uhioscul el de rubin, i se puse pe puns, siflgur singuric,
toatt ziua. Dup care, chbzuind, ii venir nite gindui mai
cumini i Isi zise : ,HoLaiit. este gieit zicala care
spine : Nu se poate gsi vreo urm din ceea ce flu las
urm ; cci, dac s-ar gsi, n-ar mai rimine din ea nici
urm>. Si, pe deasupra, tot aa, nimic flu este rnai
mmcmos decit zicala aceasta Cmnd incepi sIt cauti un
luciu pierdut. trebuje sIt te pICiZi pe tine Insuti ca sIt-i
gItseti. Intrucit eu, pe Allah ! aa de tmnItrIt i aa
iat.It curn sInt, vreau sIt pornesc, din clipita ace.asta, in
cItutarea celui cc mi-a rItpit ruja, i sIt aflu pricina prItdItciunii.
51 am sIt-i pedepsese pentru cIt a cutezat sIt-i
Indrepte privirea ispitelor sale asupra fecioriei mdc de
dornniIt aipitIt.
Spuse 1, pe elip, porni la drum, pe aripile nerItbdItrii,
urmatIt de fetele roabe ale sale, pe care le imbrItcIt In haine
de viteji.
5i. cItutindu-i calea, tot IntrebInd peste tot pe unde
trecea, pinIt la urmIt ajime cu bine in arkistan, Im
pItrItia lui Zein El-Muluk, tatIti lui Nurgihan.
5i, IntrInd In cetatea de scaun, vItzu peste tot Impodobirile
peniru sItrbIttoarea care avea sIt tina un an
Intreg. i auzi pe la fiecare poartIt rItsunInd cIntrile i
chiotele de bucurie. 5i, ispititIt sIt afie pricina acelor
zaiafeturi, Ii IntrebIt, tot strItvestitIt ca un flItcItu, care-i
rostul acelei bucurii a tuturora cc domnea printre locuitorii
cetIttii. 5i I se rItspunse
Regele era orb ; ci fiul sItu Nurgihan; strlucitui i
preafrumosul, a izbutit, dupIt ostendli amarnice, s-i aducIt
ruja de mare a copilei din China. 51 numai atingerea ochilor
cu acea rujIt vrItjitIt i-a dat regelui indItrItt vederea. Jar

j47
c)ehii lul sau fcut iurninoi ca nite steie. i, Cu acest
prilej, regele a poruncit s se dea siobozie tuturor Ia
desfatari i peireceri vrcme do un an intreg, PC cheltuiala
vistierici domneti, i ca la fiecaic poart crntrile i
muzichi ito s ilsune fthi contenire do dimineata pIn scara
i Obraz-de-Crin, pint peste poate do bucuroas Ca,
Intrun sfIrit, avea veti lemcinicc despre trandafirul ei,
so duso dintru-ntIi s so scalde in riu, spie a so uura de
ostonclile drumulul. Pe urma, punIndu-i iari hainele
sale do flcu, porni Inspre palatul regelui, strabatInd
mIndr sukurile. Tar cci care so uitau l.a tInILu1 accia se
wpcau do minunare, ca urmele paiior pe nis.ip. Tar zu
Jul11 incirlionlati ai ple[eloi 1w riisuceau in.irna celor care
11 vedeau.
Si ajunse astfei Ia grdin, Si VaZU, In havuzul do aur
st.rcurat, ruja ci do mare, in mijiocul apet celel scumpe
do trandafiri, vraj pentiu ochi i balsam pentru miros
5i, clup bucuria trui Ui cu prilejul acelei IntIlniri, Ii zise
..Acuma am s ma ascund printie porni, spre a-i vedea pe
neobriza1ul care mia ipit trandafirul din gridin i inelul
do pe deget.
5i nu peste mult so ivi lIng havuz i f1acul ai crui
(,chi, pocale do betie, ii scotea din minti pIn i pe oamenii
cot mai cuminti Cu edo dou vpi din privirile sale
.1(ibiflti i care din fiecare gean fuigera ca din tiu1 in
cuvoiat al unui iatagan, si care cu cIriiont.ii rului SU de
mose negru intunecat tulbura inirnile ca nardul strcurat,
iarc cu ohraj ili luminoi fr sulemeneal da do ruine
U1 i obrai do catifea ai fetelor color mai de f ala, i
mbcteIe Itti Indatoritoare care erau tot ailtea sulite
u.cigttoaLe, i cu culcatura lui cilibie fcut numal din
i cigae, i care avea in coitul din stInga al guru lui o no
borne de alun4a iotuntt Cu miestrie, ia1 crui piept
oh st stilucitor era ca o tabla do cl.e1ai orbitor j ad
poxtEa c ini.nii vie i p1int do vitejie.
i, Ia vderea lui, Obiazd.e-Ciin cizu iniruri fri
zminteai i aproape ci pierdu rniniIe. Cci cu drepiaie
spusese poetul
Dacntrun 1CC undei .trzfls 7flUIt popor,
Sprncene1ei, din circul icir sub:ire,
Trirnite nvor suge iLe de dor,
Ele nu vor lovi cu vIrful br
Decit un suf let viednic dc inhere.

[ar cind OhrazdeCiin .isi Vofli li-i simtj3.i. se freci


ochi, so ui.t in bate piiio, i nu 11 rnai vzu pe ii.ciu.
i Ii zise : .,Iat c hotu.I trandalirului rneu mia rpit acum
i sufletul i inima. Nu numai ca a spait cu piatia ispitei
ipul eel de pre al cinstei mole, ci mia mai i ruin.it
vic1enete inima cu. sgeaLa dragosici. Vai departe do
tala i do mama mea, unde s ma mai due i cui s ma mai
plIng acum spre a ceic dreptate pentru toate pagubele
acestea ? 5i, cu .inirna ars do patim, so intoarse Ia fetele
sale luptatoare. 5i, simtinduse insingurat in mij]ocul re),
lu un calam i o hIrtie, i Ii sciise iui Nurgihan o son
soare PC care i-O dote, dimpreun cu inelul do pe deget,
llbsotitoarei sale cold mai dragi, cu sarcina do a le mnmina
In chiar mImic tInaruiui beizadea. 5i :Cata ajunse ntro
clipire do ochi la Nurgihan, d ii gisi s[Snd .i paiInd a visa
Ia stpIna lui, ObrazdeCrin. 5i, dupa salamalekur.ile c
venite, ii inmIn scrisoarca i inelul cu care 0 lnsarcmase
increderea dornni1ci. Tar Nurgihan, pin peste poate do
tulburat, CUflOSCU melul. Si desfeu scnisoarea i. citi cole
cc urmeaz:
,,Mai Intli, mrire Fpturii care este neatlinata do nici
un cum i do nici un pentru ce, care a daruit fecioarelor
gingia i frumusetea, iar flacailor ochiul eel negru al
ispitei, aprinzInd In inima gd-a unora i-a altora fan arul
dragostei in care, ca un fiuture, Inelepciunea vine sii so
mistuie.
laL c11. nor de chw dup ochii tili cei galei, iar
pftj.uL patirnii mIl aide i pe dinuntru i pe dinafar.
Aft, cc rnincinnas este zicala care spune <I.nirnili so in
teleg intro eIe-. Cci mu mistul. jar tu nu tii nimic. cc
r.ispuns im ve cia dac te vot intreha pentru cc nial ninont
ci 1an cia Ia vreij itoare ?
Ci, calarn ci men, sit nil mai scrii nirnic : desl ul rnam
Lisa CpiI. o durere patima.
ctirea aceie scrisori. focul dragostei sc lnvilvor
d2 ub ccnua din inirna 1w Nurgihan, , nerbdtor ca
argcL uivia, cconcd na in rnIn calamul ci hirtia, i
rasucso cc aceste iindumi
[ciLia caim (5t( mna[ presils ikcmt mate pieafrurnoa
I up de argn I. i ci cli rd arc al sp.rincenelor Sale
eck ca sabie in miinile unui rzboinic beat
0. repili vrajitnare. a crei fruntc, asemenea PL3Pete1
Li) a sIirneic pizma frurnusetjlor Chinci, cuprinsu
ac.risori: laie rascoleiflc riiniie inimil mele insingurate, care
va bai pen Ira tine atit.a vrerne cit zbenghiurle i.rurnusetl:
se O vi pe obrazul luau pline.
C) sclnne din mime la a czut pe rlinile mci. icr ml
g :aa dorulul meu a sclipm:at peste roadele tale. Numal
cci cc lubeste. tie farmecul pe care ii trieti mistuindute.
SL iacatinmi& aserneni UIIUI puior )e uLimth.ate ucis, carc
zba.e pe jos zi i noapte, i care an mimi are malt pmn
put, dccc nu ;a f mirituit repede.
0. )brazdeCrin., nu mci este nici Un vl peste chip
lie., dcc chiar tu eiIi vtlu.l acela pentru tine insti. Ied
sub vdluI acela ci crateIc. lntrucit inima este un lucru
iu:naat r, in cuda rnicirni.i sale, Atoatezmditoiul sia aeza
in e. licaul.
, i roarco. an se cade mmli vombesc mci rzvedit,
tici si Inc redinkez mci multe lame cetamuiui meu. de vrenmc
cc es.anul an trebuie s lie ingiduil iii haremul tainelor
cciO tvlragot14L
Pe uim, haizadra Nurgihan rnpatun SCrJSOaIa
dragusbe, pUSO pe CI pecetea ()ChiUlUi su S 30 :rxina
linerci acluctttoare, insarcinindo sdi spuxd prh viu g
stdpInei sale ObrazdeCrin hicrurile gingae pe cere
Ic putus& mLuI:urisi in scris. Jar cadmna plecd Id: de
zitbav si ajunse Ia sInpna ci.

C I Nt(fl LIJUHSO aici, 5c1 eYE/ada yaiu : ?1 n:jI:d :i,


I.

Ci 1O.tii2 flOUd SUtO eimcizeci Si flOw! nO(?pte

51 c) gdsi Lzmc1, cii uchii e cto asunne tmjiware, .i :.ii


ficcare geand dca ci prcschirnbatd inlru fmntind. 51 St du
Ia ca zimbind i ii spuse
0, l,raixdalir din In ftiriu1 oucwici. lie ca pr
cc I.e lace s spell Cu lacrimileti scamps fluarea chipului.
Ldu sd cadd asuprdrni, cc lu sd lii pururea muitumil i
latd Cd IU aciuc veste bunli.
Si ii inrnirid iilspunsul lui Nurgihan, insutinclu.1 LU
iCunuririie sale cele dulci p2 care. anume pentru stdpmna sa,
I le dedese lldcdui ccl frumos. 51 cind Obrazde-Crin iud
tire do scrisoare, i cu-cd auzi din gura soatei sale th:agi
tucrurile dulci pe care nu putuse a k ;-ndrturisi prn sc:s
preafrumosul rapitor Nurgihan, so scald. mInguiatd i Jo
i.ngddui fetelor so dichiseascd, su gdttascd i s-u imbrac
Atunci, minunatele acelea se slujird de toatd pricc:pcrea
Jar spre a-mi face stdpina sd strdluceascd. 0 pieptdrcauil i
o inmiresnard. cu atita mdestrie. pretirindu pletek p in
pepteni, incIt, de zavistic, muscul din Tarl:uia sar Ji i?

J51
sipit ca tumid, dinaintea miresmei plicute pe care o revlirsa
ea, i inimie dintuiau In piepturi vizind coada pinlui
strilucitit ce-i cildea pIM pe ale, Impletiti ca paimil
In zilelc do srbAtoare. 5i Ii petrecurA apol Imprejurul
mijlocului un colan de sangu]ie roie, din care fiecare
fir so ImpioLea pentru Inlinluirea Inimilor. Pe urmi o InvilluirA
mu-un izar trandtriu ce lisa sA so Intrevadi enloarea
trupului, i cu nifl lvAra do o lArgime IrApArAteasci,
dintr-o tesilturi mai grea, In stare sil.subjuge
lumea. $i impodobira cu mirgiritare clirarea ce-i desplirtea
pirul, atita de strilucit Incit steleic din Calea Laptolui so
coperirl cu tuiburare. 5i-i pusorli po trunte un diadem
care o filcu atita do lurninoasi tacit aL Li putut si crezi
cA s-a mat Wit po cer Inca o lun& 5k a ficurl grozav de
frumoasil L do minunatil.
51, dufl cc Lu lrnpodobitA .astfel, so duse, cu Inima
bAtindi. sub pomii din grAdini, acolo undo umbra era mat
deas. 5i, viizlnd-o, Nurgihan Ii pierdu dintru-ntII urea,
atita de nAprasnic Lu simtamtntul pe care ii triL CI numaidecit,
sub adierea duke a rniresmei ce-o rovirsa Obraz-deCnn,
Nurgihan desehise ochii ci so ridici la zenitul fericinli,
uitindu-se cu drag Ia iubita lul. 5i, la rlndu-i,

Obraz-de-Crin I gisi pe flAclu atita do aidoma cu icoana pc care .i-o zugrAvise singuri pe foaii inimi , Incit flu
gAsi osobire nici mAcar un fir do pAr on un punctior. 51
lift ridicui vAlul sfiiciunii, .si paso dinaintea prea-iubitului ci
tht coca cc aducea in dat: mArgAritarele dinilor, rubinul
buzelor mat mtndru declt folio fiorior do trandatir,
bra4ele-i cle argint, strAluchoa do lunA a zimbetulul, aurul
obrajilca, moscul rLIsufIAnii, mai presus decit moscul de
Tartaria, migdatole ochilor, ambra neagrA a pletelor, mimi
bitbieL, diamantele pnivirior i cole treizeci ase do
lntAti*i zugrAvite ale trupulul ci fecioresc. 51 dragostea
Ii stninse lalunile ci asupra color douA pleptuni vrAjltoare
i asupra celor douA frunji tinerei. $1 nimeni nu tia
ceaveasae petreacil,ln noaptea aceeh,ln deshnea
umbrel, .lntre cel dot preafrumol tinert
CI, Intrucit dragostea 1 moscul nu pot a rilmIal
tilnuite, pArintil flu ziboviri a prlnde de veste despre treburile
celor dot Indrigostifi, ci gribiri s14 Impreune prin
dsitorla $1 viafa ii se scurse In tericire, Imp4itI mire
dragoste pzive1Itea rujel de mare.
Or, infrire hil AUah carele face trandafiril a Infloreasci
t Inimfie Iridrlgostflflor si se Impreune, Atotputernicul q4
PrealnaltuL ,5i binecuvlntarea 1 rugIchmea tie asupra
domnulul ci stipanulul Mohamed, sultanul trimiiior, 1
asupra tuturor color at sit. Amin.

Si, dupi cc 5ohenzada Island povestea acca.sla, tAcu. lax


tlnAra Donla,ada, sora eI,strlgl:
.0, son men, ce dulci ql ce vrAjtte qlee miezoase stat
vorbolo tale In prospelmea ion $1 cc minunati este poveslea
rujel de znare.l a copliandrel din Cidnat Oh! fit bunli gribogito-te,
cit ma! ate vreme, I ne mat spume cove care si 1 se
asemutesci
Ian 5eherezada zimbi s4 grill:
Da, qi coea ce vreau al lstcrlsesc ate cu mull mel mltweet,
o, inlci4ot Cl de buni seami ci au am s-o spun mat
Inainte do a-mi t tngAdulifla stLlplnul nostru, regele.
Ian $&hnlan spuse:
Au te mel lndolqLl do lngldulx4a ma, o, 5elierezuda?
SI q mat putea eu do-acuma incolo si-mi mat petrec vito noapto
fAn voitele tale in unechile ciele ql LAnA chipul Mu In ott met?
lax 5aherezada II mufluml cu tin zimbet gil grE:
Atunci, am sli Istoriseac Povestea mateRiel vase cu wHere
dc albfrie gil a afurisitel tie aeveste a cavafuluL
5lspwe:

153
POVESTFk4 SARATLIEI UNSE CU M1ERE
!)E ALBINE $1 A AFLJR1SITEI DE NEVESTE
A CAVAFULUJ

Sn povesteiste, printre cite se povesteac, o, pralericitule


rrgo, cii trtiia in ectatca cea binecuvlntatA Cairo un cavaf
.tlogar i care ayes o fire miriunat d vrednlc de toat
dragostea. Si isi linea viaW cirpind incltAri rupte. U
chema Marut i I usese blagoslovit de cAtro Allah ccl
atoatedatAtorul preaslAvit tic olin toatA Imprejurai-ca!
Cu o afurisitA do muiere fiartA In pAcurl ci In
snioahA, i pe care a chema Fattumah. Da vecinil o porec4isenA
,,BaligA lncins4, cAd chiar cit era ca un it
iniputit pe inirna papucarulul, sotul ei, si oa o ciumit neagrit
in ochii celor din preajmAi. i otrava aceea chlar cit se
prilejea i ritaprilejea cle bunittatea i de supuenia bArbatu-.
lul ei; 5i11 ucitra sill afurisea de o mie de on pe zi, 0
rui da pie de LihnA foaM noaptea. i amrltul ajunsese
sa; tie IncA do niutatca ci 51 sit tremure de certurile el,
Intrucit era cnn ]initit, cuminte, sin4itor $ cu gnijit fatS de
gura lumii, mAcar cit era sitrac i de stare umilit. i
mi fIteuse obicciul, spit a scipa de tocitnealit i de tipete,
s$ pritpeascit tot ce cl;tga en sit plitteascit toate
tI:guidhIe pe care le fitcea soia sa, fAptLlra aceea apnigA ci
rea i afligoasA. i, dacA I se intimpla th aibi chichionul
de-a flu c1tiga Irideajuns In vreo zi, Ii vuiau urechile de
lipete l capul do potopuri 1nfricoate, toati noaptea, fin
tthni nici odihuL i U ficea si4 tread asttet nite
nopti mat negro deeR chiar cartea ursitei lul i acelel
muter] anume I so potrivcea spun poetuhui:
Of. cUe nopfl fdt4 nddejde-mi tree
IAng sofia mea ciuma tea hIdd!
Oure pentn Ce, mintede zevzec,
In noapLea nnni mele mokoriti,
Nui-olfidatocupcuotravi
34 soap pe veci de chin ci de gilceavi?
Clad povcstea ajunse ski, kberezada vAnz writ mijind t,
stiiusfl. tAcit

Ci intr-a now! sute faiccecea noapte

Urrnll:

Or, printre multo alto necazuni Indurate de acel bc


at nAbdirii, iacAtA c I so Intimpli.
Solia lui vent, Infr-adevAr,. 1a at Intr-o zi Allah
alunge de la not asomonea ziLe ! i II spuse:
0, &aruL vreau ca, deseari, cind at si. te Intorci
acasi, si-mi aduci o bucata de kenafa unsiI cii mien
de alblne.
i Maw!, siracut do el, nispunse:
0, flici a socrulul me; dad preadarnieuj Allah
o binevoi si mi ajute a clfliga banti . trebuitoni pentru cumpiranea acelel kenafale cu intone do albhi% do buna
174
seami ci am sit ti-a cumpir, pe caul ci pe ochii mel! CA astizi, pe Prorocul! asupra-i Lie nigitciunea ci
pacea! .. nu am dobindit IncA nicI o amirltit de pan. Ci Allah este miostenic; i are a no dea bane lucrurile
anevaoase.

Tar harpia strigit:


Co-mi trincuinocti tu despre mila ltd Allah Intru
hatirul titu? Au tu socototi ci am sit stau a atept,
pentru a-mi implini .pofta de plitcinta aceea, pini cc In
durarea cereascal 41-o veni oil nu ti-o veni? Ba, pa via4a
mea, felul Mu de a vorbi nu-mi este doboc pe plac. OH

de chjtlgi, art do nu cltigi ceva pa ziua ta do muncit, mie_ si-mi aduci o uncle do kenafa unsal cu micro de aibine;
c1 once-ar Li, nu am sit lngAdui a lisa sit ml so Intoarcit noImpliniti
vreo poftit do-a meal l dacit, spre pacostea ta,
al a te Intorci deseanit acasit LAnA sarallie, am a-c fac
noaptea asupra capului tita tot atha de neagnit cii ursita
caw to-a dat pe mimic mele.
?i nenorocitul do Maruf aM:
Allah este Indunittor darnic, i numai Ia ci imi
este tot ajutorul!
$1 amitnitul de el plecit de acasit, tar nocazul i ciuda
Ii nitboiau pnin pielea de pa frunte.
$1 se duse a4 desehidit pnitvAlla din sukub cavafibor,
ci, nidicindu-ci milnile Inspre con, rostl: ,,MA rog, tie,
Doamne, sal mit aju$i a cltiga pre$ de a uncle din kenafaua
acoea, ci sit ml apeni Ia noapte de nitulatea afunlsitei mele
do muieni! Da degeaba acteptit el mult ci bine In han-.
dughua liii do pnivitlic, cit ninieni ant veni a-i aducit do
lucru; ci-aca cii, Ia afircitul zilel, nu cltigase nick mitcar
atita cit sit ciunpere plinea pentru cliii. Atunci, cu inima
stninsit ci plinit do spainul pentru coca cc 11 astepta din
partea nevesti-si, i$l Inchise pnivitlia ci ki but tHat drumul
spre cad. -
Or, strbtInd sukurile, trecu chiar pe dinain tea prvliei
unui plcintar, negutor de kenafate i do ahe zumaricale,
care II cunotea i cruia Ii cIrpise cIndva imineii.
Tar plcintarul Ii VZU pe Maruf cum mergea cu capul Cufundat
In dezndejde i cu grumazul Incovoiat ca sub
povara unel dureri grele. i 11 strig pe nurne, i vzu
atunci Ca ochii lui Maruf erau plini do lacrimi, i c era
galben i jainic la chip. 5i ii zise
0, metere Maruf, do cc plIngi? Si care-i pricina
inIhnirii tale? Hai, intr colea s to odihneti i s-mi
povesteti ce necaz te-a lovit!
Tar 1V[aruf se apropie dc tejgheaua cea frurnoas a ph
cintarului i, dup salarnalekuri, Ii spuse
Nu este rnIntuire decIt intlu Allah miiosIrdnicui
Utsita ma bate i numi dii nici miicar piinea pentru cmii.
51, cum plicintarul stiruia sii capote aminunte mal
multe, Maruf ii istorisi desprc dorir4a nevestesi, i clespre
neputina lui, din lipsii de mice cItig pe ziua aceea, de a
cumpiira flu numai sarailia Cu pricina, da nici barerni o
coaja de pIine.
CInd auzi vorbeic lul Maruf, plicintarul rIse cu buniitate
i zise
0, rnetere Maruf, poi tu macar sii-rni spul cite
uncil do keriafa vrca I iica socruui tiiu siii duci ?
Maruf riispunsc
Cinci uneii poate ca i.ai ajunge.
PIicintarul urrnii
Nu e mulL Am sii te indatoiez cu cu CInCI uncil do
sarailie, 5i ai sii mile pliteLi atcinci cind mila Atoate
irnpiirtitorului are sii coboare i in talgerul thu.
51 tiie din tava cea mare, in care kenafaua Inota in
mit i In micro, o bucati stranicii cc cintiirea cu mult
peste dad UflCI1, SI 1-0 dote lui Maruf, spunIndui
- Sarailia aceasta unsii oslo o buniitate vrodnicii dc-a
fi atetrwta pe tabiaua unui iege. Da sint dator sitti spun

U57
c flu este inchulcil cii mien de albine, ci cu miere de
trestle de zahr; Intruelt oste cii mult mai desfAtitoare
In felul acesta
Jar Maruf, care flu eunotea, bietul de 31, osebirea dinIre
miorea de athine i znierea de trestle de zahr, rAspunse:
Este primitA din mina dirniciei tale.
Si dete a- sante mina plAcintarului, care se aprA
jute, .i care Ii spuse, pa deasupra:
Kenafaua esle numai ilentru fiica sucruiui lAu
anume ; ci tu, o, Maw!, flu vel avea ast!el nimica do cinat.
Tine, a piinea i bnlnza acoasta, binefacere de hi Allah,
i a nu-ini mulumeti deloc, dci flu sint decit mljlocitorul.
$1 Ii dote lui Maruf, odati cu sarailia tea ininunatA, o
pline proaspiti i pufoasi ci aromitoare, 0 o roati de
bninzi albi InvciitA In frunze de smochin. Jar Maruf,
care In Wati viata lui flU avusese atitea bunuri deodatA,
nu Inai th Ce a faci spre a-i multuini plAcintarului cat
znilos, , pIni Ia urnuA, piet inltindu-si ochil Ia cer spre
a4 lua de manor at indatorinjei hit fati de binefkitorul
du.
.$i ajunse acasi, lncA.rcat cii kenafaua, at plinea cea
fnimoasA cii bucata de brIng albi. $i, de cum intri,
nevastA..sa i$ la el at un gin acm oanit:
El, at adus sarailia?
El rispunse:
Allah e darnic. lacAt-o.
Si-i puse dinainte fanfunia pa care i-o Imprumutase
plicintarul, i pa care so lfiia, In toati frumua4ea el de
zumarica aleasi, kenafaua cea grad se topea In gutS.
Ci afurisita nici nu4 arunci bine ochil Inspre fanfune,
c11 scoase un Ipit ascut de mlniei Jovindu-se peste
obnaji, 1 zlse:
BAtu-I-ar Allah pa Cel-gonit-cu-pietre! Nu ti-am
spus si-mi aduci o saraille ficuti cii mien de aibine I
$1 Ia uiLc curn, anume ca 51 ml infrui4i, mi aduci ceva
glUt cu micro de trestle de zahlr! Soculeal cumva cii at
si 1zbute1i sl ml 1no1i i ci n-as bfiga dc seaniA vicleugu1?
A, ticaloase, tu vrei, wadar, sti mu ucixr dc potti
neImplinitii!
$1 bietul Maruf, doborit do Icutlie ndnia accea in cure
de data aceasta nici cu gindul nu gimidise, ingAinh niLc
iertAciuni CU Ufl glastremurat, i spusc:
0, LUcA de oameni do tnubil. kcnafaua aczcasta flu am
cumpArat-o, ci pllcintarului cutumt pe care AUth I-a dAruit
Cu c inimit buM, i s-a Iticut mliii do starca mea ci mi-a
dat-o pe veresle, fbsA a-mi hutlil scuocul de plafl.
Ci harpia cea de spaimI strigA:
Tot cc Ingaimi lu acolo nu sint decit vorbe goale.
lar eu flu-li dau nicl o crezare. Na! line-il kenataua Ia
cea cu miere de trestle de zahAr! EU mm milnlnc aca ceva!
i, rostind acestea, Ii aruncit in Cap farturia Cu kenata,
plinA cum era, i adlugit:
Scoalil-te, acuma, o, micelulo, d du-te al-mi aduci
una scMdit6 In miere de albine!
$i, adlugInd fapta is vorbl, ii plezni peste gun un
doe de labli atita de amarnic cit-i i nipse un dirde din
(i41, lar singele Incepu sit-i curgit pe barbit ,i pe piept.
La nlprllznicia aceasia do Ia urmit, bietul Mend, scos
din papuci ci pierzindu-i nlbdarea, avu o niicare repeziti
care o iovi pe harpie uor In obraz. i barpla, stlrnitl 51
mai cumplit de iovflura aceea nevinovatit a celul muncit
de ea, se repezi asupra-! i IL Inflcb de bafl cu
amlndoul mIlnile, i se agll cu toatit greutatea ei de
peril din barba aceea, Vplnd din toate bereglile: ,,Ajutor,
o, musuimanior ! Stuiti cli ml omoarli !

CIM povestcea ajunse ejd, Seherezada vAzu zorli mijind qL.


siluasA, tina.

159
Cj Intra flOLLct sute ctzeci una flOCt pLC

Uim:

Si, Ia tipL1c1e Vipiel deter .fuga VCClflfl i srii sii


despart, si deabia izbutir s scoat baiba nenoiuitu]ui
do Maruf din mlinile Inc1eate ale aiLinsitci iUj do SOii.
$i vtzur :fata liii Maruf plin do inge, barba ncliit
i dintele rupt, fr a mai pune la socotoa] i prul din
barb pe care ii srnu1SC3e muierca mImat. $i, CUIiOSCnd
inci dc rnull vreme purtarea ci ticaloasa falii do bietul om,
iapoi vKzInd i dovezile care aiitau piat c Maruf era,
Inca o data. mucenicul afurisitci acekia, o mustrar ;i Ii
linur nite dascaleli cUmmti care ar Ii copleito do 1Uifle
i ar Li acluso Ia calea cea dreapUt pe oricare alta decit ca.
$1, dup cc o certar aa, adugar:
Nol toli minciim d.c obicei cu plcere ken afaua
fcut. cu micro dc trestic de zahar, si 0 gasirn cu m.ult
mai bun deelt pe cea fcut cu micro do albino ! Care-i,
aadar, nekgiuir.ea svIiit dc bictui tiu sot, ca sa 1 SC
cuvin toate ruli4iIe amarnice po care i le faci, piccu.m
ruperea dintelui i smulgerea bthbii ?
$i o alimnir cu totii i. piecari In calea I or.
Or, do curn plecar, harpia cea cumplit so intoarse
inspie Maruf. care, cit durase vInzoleala ezuse tacut in
coltul sIu, i ii zise, cu un glas optit i tot peatita do
plin de ura
A, va s zic aa ii asmuti asupra mea pe vecin
Pica bine. Numai Ca ai s vezi tu ce-ai s peti.
$i se duse s sada jos, mai Incolo, uitIndu-se Ia el cu
nite ochi do tigioaica, i chibzuincl impotrivai nite
socoteli negre.
lar Maruf, care chiar c so cia de micarea lui no
sluipIniUi, nu tia cc s mai fac spre a o POtOii. $i Se hoiri
s strIng sarailia care yucca po podea in m1ocu1 tndriior
d.e farfurie, i, dupil cc o eurili, iu intinse silos nevesti
spunind u-i
Pc viata Ia, 0, boil a socitiTul meu, maninc mac
oleaca din kenaiaua aceasta, i mIme, dci) vrea Allah. am
si aciuc aMa.
(i ca ii inpinse cit cull) cu Joviiuril cle pcior,
).PIti Ia 01
Dute deaici cu keiUthtua I U ii dm0 do potlo
Gind.eti cat am s ma aLing do ccca cc H, i. aduce nwseii a
rio codox do placmntaai ? 1na1.1ah ! inline arc sli izbul.esc
cu sA4i inland lungarnea in NH, ime.
Ai..unct, n.e[ericitul, repezit astfel in ultirna Iui mccc
cai-e do inipacare, so gindi ca macar saai potolcasca loanua
ceI chin.uia inca do dimmncaLa, dat fund ca nit mincaso
ohmic Ioatil ziua. Si lxi ZISE .l)e Vreme cc ea nu vrea s
yuan moo kerr tfaua aceast a ni mu oatil. binevmesc so ma
.rrln c eu Si mezu di ci am 1.( a larluriem, si incepu s main in cc
bontatea cea mu( )mdoare, care ii gId I ha plcu gitleju 1. Pc
anna trecu l.a piinea cea puloasa 5i la roata do brinza, ii nit
mai lash din ole o fii-imitura pe laNa. Iacaa Jar no
vastsa so Ui 1 a Ia cc face Ci cu mte vipii do cclii, i nu
contenea shli lot urezo, Ia ficcare imbucatura ,,Sta
iar in git i inecatear !. on inc ,Daiear
i so pnesch.irnbe in oLiavIh do foe i sal,a aMa matele
i alto ascinonca blagosiovenii. Ci Matuf, fihimind, minca
mamnte Cu slog, IIfra a sulla n xmha lucru care, pIn.hh Ia
in-nia. ad use Ia nebunie mmruia nevestisa, care so scul
deodal ca o indrhlcit si, aruncindui in cap tot cei ede
in .mln, so cluse s so cube, ocnindu.l i In somn. pin
di mi neat a.
31 Macui. dupa noarxlea ptimit, so scul do cu
vreme Hubdadinduse In. grab, p1cM Ia pravba iui,
ui rrdejdea c soarla arc shll. ajute in ziua aceca 5i iact
ca dup citeva ceasuni doi oameni do ia agie venir sai
zeberoasca, la purunca data do cadiu, si ii liiii dca lungul

I cU
sukurilor, Cu rnuinile legate Ia spate, pIM Ia judecAtorie.
$1 Marul, spre znaroa iui InmArmurire, o gilsi acolo,
dinaintea cadiulul, pe so(:ia .aa, care stat cu mlinile InfA
urato In cirpe, cu capu-nvAluit mW-un tergar mmjit
do sInge, i linind in degete un diMe rupt. f5i cadiul,
tie cum IL zri pe mnfricoatuI do cIrpaci, tip la ci:
La vino.-ncoace! Au lie flu ti-e toarnil de Allah
Prcainaltui, cind a foci s inclure atiten nApraxne grelo pe
a:easl biat muierul,, w4ia ta, thea socrului tAu, i Ii
zdrobeU CU atita eruzimc inmna i dm111?
Jar Maruf, In spainia lul, at fi dorit sit vadil pitmintul
cuin a caseit sill inghile; i lilsil capu-n jos incurcat, qt
pitsirit tilcere. Intrucil., Sn jindul Jul dupil linie i in dorul
hal do au ptistra cinawa nesrrntitit, .i obrazul solid sale
curat, flu vroi s-a infunde pe blestematli, ii s-a Invinulascit,
i sit-i dcii in vileag ticit]olile, chemlndu-i, Ia nevole, ca
inarLori, pa tc4i vecinli. Jar cacliul, inereclintat cit titcerea era
dovada vinovittiel liii Maruf, porunci slujba.iLor insArcinai
CU IncLeplinirea osIndelur sit-I int.oarcit i sit-i aldulascul,
l.a liUpi, o suit de loviluri de vergi. Ceea cc se Indeplini
pe datit, dinaintea aturisitci care so infiora do pliteere
In sinea ci.
Jar Maruf, ia ieirea de Ia judeciitorie. de-abia mal
putea all se tirascit. $1, intrucit de-acuma cl-ar fi dorit
rnai degrabit sit moarit do moarte cruntalit decit sit se
mai intoarcit In casa Jul 1 sit-I mai vadit afurisitei chipul,
ditutit a casit nilruitit, care se ala pe malurile Nilulti, i
atepJit acolo, potopit de lipsuri i de nevoi, sit se viridece
de loviturilo care Ii umfiaserit picloarele. 5i, clnd putu
Inir-un sfkit sit se ridice. so toenii coritbier pe puntea
unei dahabua cc cobora pe Nil. $1, cind ajunse ia Damietta,
pled pe o cahargit, Mimindu-so drept cirpaci de pinze,
i li Incredinit tritca Stitpinului tritelor.
Or, dupit mai niulte sAptitmini de plutire, catarga ha
potopitit do o furtunit amarnicit, ,i so scufundil, i ca i tot
ce so afla Pt en, in adin,cul mitriL Si toatit lumea at Intel
ci muri. In Maru! so Inec L ci, ci flu mud. Intrucif
Allah Prealnaltul 11 mintui i i scAfl do Ia inec aduclndu-i sub htA o bucatA do lenin, frintit din catargul eel mare.
5i Manuf se agA(4 de Lenin, ..ji izbuti sA so suie cAine pe el,
ca unnare a unor Irude nemaipomenite do care 11 fcurA
In slate pniniejdia i dragostea do sufletul siu, care ate
hen scump. Si Incepu atunci sit bait apa cii piciourele,
ca i cum ar IL bittutu cii nhft.o visle. pe cind vahurile so
jucau cu el i ii rAsturnau ba ha dreapta, ba ha stinga.
51 nlmase sit lupte aa cii nolanul do ape vreme de o zi
i o noapte. PupA care, vintul i zbaterea valurilor Ii
duserit pint ha tArmul unci A wide se mAlta o cetate Cu
case bine zidite.
51 rAmase dintru-ntii Inhins pc tAn, nemiccat i ca
fl.j de simtho. 51 flu zAbovi at adoarma intr-un somn
adinc. Tar dud se trezi, vAzu aplecat deasupra-i un om

Iombrluarc-aminte
itcat strAlucit, dindArAtul cArosebit.L
uia edeau doi r$1,
obi cu brcind
aelc incruIIciavdzu,
ie. 51 ornul eelIntr-un
bogat se ultstircit
a Ia Man! cii
ci se trczete, strigA:
MAnire liii Allah, o. stritinule! GnAbctc dc-mi spune
din cc tart ei c1 din care cetate, cici ui pare a cunoate,
dupt cc ti-a mai nimas pa spinane din hainele tale, cit ai
Ii din tan Egiptului.
lar Manuf nispunse:
Aclevirat ate, o, stApine at meu, slut un locuitor
dintne locuitonli din tara Egiptului, ian cetatca Cairo ate
cetatea In care rn-am nitscut ,i In care am locuit
5i omul ccl bogat IL mntrebi, cu un glas tulbunat:
51 %iear Li cii supitrare daci te.a Intreba pe cc uliti
din Cairo locuiai?
El tispunse:
Pc UIfla Roie, o, stAplne al mcii.
Ehlntrcbi:
$1 cc oamcni cunoti de ic uhita accea? $1 cc mcaeric
ai,o, fratcle mcii?

163
El riispunse
Ca meseric u Ut isnai u, stapine ak .mcu. sint cavaf,
pelicar do incalari rupte. CII despre oamcnit pe care Ii
cunosc. apol accia sInt ni:te oameni cia rind, de teapa
inca. do &trni.ntrelca cinstiti si vrednici. Si, dac vrei s
it spun pa numb, iact vreo citiva.
Si ii inirui numele rnai multor ini pe care ii cunostea,
i care locuiau pa Ulia Rode. Tar ornul act bogat, at
crui chip so lurnina do bucuric pa msur cc se desfura
mire ci aiTasul acela, Irdeeba
$i ii cunoti cuniva, o. ftaiclc meci, pa cicu1 Ahinaci,
rwgutatorul da niirodii
El iaspUnse
- -- Lungcasca Allah zdele ! K-ito vecir ci-: mine, rid
in uid.
El intrcb
0 duce binc
ii ispunsc
-- Slav Iui Allah, o duct bloc
111 i ntreb
CiI1I C(fl)iI aic acum
n ispunse
Tot tiot Tini All i ut Mu ii ililthjm
i Ak.
El inI.rebui
Ce fac ci
El spuse
jiiii,lilj (1 tfla Lii I ,J LCcti CC 4t -ii t I
i 1(11 fl, ib I si lOS it it \Tf l C it ( SIIC t (Sin Slal 1 toata
Carlea coo Siint, i poate su spuna in apte felon osebite.
Ccl de aT doilca. Muhammad, este negutor do mirozii,
bacal, ca i tatl su, care i-a deschis o dugheana altu.ri
de a sa, spre a-i prznui natcrea unui copil cc i s-a nscut.
Cit despre cat nmi mic, All, potopcascl Allah cu toate
darurile sate cole mai alese ! era prietenul meu din pruncie,
ii no poireccam zilela jucindune laolalta ii [cInd a
griimad de pozne trccatori]oi. Ci, intro xi, prietenu]. meu
Au, fcu cc fcu Cu Ufl copi] de cophi, flu de nazaieean,
care se duse s pling Ia prini,ii Iui Ca fusese ugilit In
chipul eel rnai ruu, i siluit. lar prieten.ul meu All, ca s
scape de iizbunu1 nazare.cndoi, lui i.uga i picri. Si
rurnenea flu 1a rnai vzut, macar ca au i trocut duuzeci
(IC ani do Ia povestea acoca. Tinal Alluli i ckprtezc de la
ci toata ru tatea i nccazLil
La vorbele acestea, boga an UI li arun ca deodata bratole
UI urul git.ului Iui War Lii, 5i ii StlIflSQ lu piepi., plmgmd, ii
spuse
Slvit fie Allah, earele ii adun la Ufi Inc pe prielorn.
Eu sInt Au, tovarau1 tau difl copilarie. 0, MUU[ ! Sini. fiul
cJCU]ui Ahrnacl, bacalul de pe Ulita .Rosie.

(nd poV(Nlcu JUflS Wi, W1(J(/u(lU ViWL1 /OIH flhiJifl(l i,


,1,oasij. tu(u.

Ci ifltTU. flOU.U sutc -(zeci .i d.ouu noapte

I3rm

5i, dup clovoxile cole mai Vii do bucUrle i dinlro paite


i din eeala]ta, 11 rug s-i istoriseasci cum do ajunsese
pe irrnu1 acela. 51, dup cc afl Ca Maruf ezuse o zi i o
noapte fara do hrana, 11 pofti s so suie Ia spatele su pe
oath-, i U duse acasa la ci, int.un palat striucit. 51 i
orneni imprteite. 5i nu.nla a doua xi, macar Ca tare iar
fi placut s mal slea Ia taclale, veni jar la Maruf i putu,
intrun sflrit, s taifasuiasca pe mndelete Cu ci. i afia
astfel toate neeazurilc cite ic ptinnse bietul Maruf, din
ziua cInd su insurase cu so.ia lui cea afuiisit, i cum

1G5
l1otaJ:is? mai dcgrab SCL--Si lase si prvLllia ii tarn, decIL
sit ImU ramina flh1lI1.L VieflU 1nada raulai.ilor acelci han
}311. fl aim, tot LUZc. Ut DdtWti capatase In Llpi, i curn so
scLllltfldase corabia (NI uL Si cam era s moara inecat. H,
In rifld Lii. ItvlILU I a it ih I ii P10 icaul san AL en ora4Ui
in caic SC alma aciaia (Na a LISL1! icIajIan cLitea do scaun
a Sohatzm Li! U!. s UN H hI (NJ LU IN LI ii aj iJl nC pe prietenul
&lu All In I iebuii cl. a1 srn ci si ii fIkuse negusloru!
cci mm bcgeft s navajo (1. flIti i0StaVL (1111 cetalca
K hail [mi.
12i vrro. d iqx c: isi s riaci in tihn mimi Ic. iv guui
t( Ill (ci bc gai . A .i I P ( 1)!! j(;.fllJ lii i SL1U
(, I\JJ tiLl! 11 .0 Ci 13CC liik i tIC
1)11au xclot do In A:.. a k :Cilo a e) IIL smnt dcci c an ziliog
LII Atoakclala(orui 1 li ni nd( awl.. Or. earn a paWn sa
lob-a s XVI U buy / 1 1 -1 Cl C fl3 i C 1 1110 1 0
Iuuiia IDLILte din i. pen h: ca lu su Lad s rodensca
i. dO mccpuL Uit UNgN dc u 11)10 dc diiauui do
IILII, Si IWrClTl(l.1 5 :. H liii 3(11 t. c 1 1 iN I iU fain ice. dapa
t:ite idaiiga
MIhxe dc cHmi d xc ncnHai p. (-aUral irma cci
flu ci iii 005 S I I intl ii a 111 1
shad in mijiocui negl . NLIlON CLII)] lOLL! glaisi. Tar cu. In
sos Ii dfll Sd 1 I I SI in t SI fl 5dft HI
mnvrtesc Imprcituia I a. -1 :. sil apuc rio Li-Hole catu-ulni
tact ifl S t Ii Sc. 11 1] 1iI(ii U 1 lii J ti czdc cc
cinstire i do laud;i en PLIlPIlLI. 1111 Pulfalca aceasta din
pat-tea mea are sii111 ado-c pc 0 fl3Urc p1-claIre. n am
sil nrmdaiesc sil Ii SI ic:: :0 Ujo.{c cable n(lnasural ii.
dupil Ce flIt. VOl flgiNi -c m II H :rmpbu[a CU mariuii.
am sit Ic due apol xc- C000H: P naVaJJt i pc 1o1i no.
gustorii (NIL 111931 d:n cei.cl . c[aiaveliic tale ncgustorctu
CU Lt]UtOlUi Lii AIIIIH. UN Sit rC)clcal:,tLI, mr lu, cieparto do
fiiea con aicuisna a soci ci LU lilu, a s Lii ijli-iu pesbe poate
do lntuipunut xl do bins (HUc]nlsmt.
lar Maruf, ncpuijnd sA gaust: distule vurbe spre a-i
milrturisi prietenului dm tcnt incI&urinw. so plecil sA-i
sirute pulparia caftanuiut. Ci n;arlniimgul tic All so Yen
repede Ii srutA Pt iViuruf nLrt nehi. i sezu vu ci si
taifisulascA mal clepar. fm d:qrv inn. baa dctsprt alla,
din trecut.ul inn cit coDi!. nrw .nd vri c:eaasul sumnulul.
i, a doua zi, MaraF, bnh3 t ini: Si ;wind iniru
totu]. lnfAlsarca ;fluhi fl;:1Wr h)I4L) ii flC .iIle incloaguri,
IncliecA pe un catir niiflwni. fr .iInarv..4 st;irzulut stALucit
InfotAzat, ti se dLLsc in :uk ta :asL. hi1tant. l intro ci ci
pnietenul sAu Mi sb petreea wclcnnt pre?Actorla cc fusese
pua la cale. Si toIJ nequsturii riinmserA npditi de
minunare i tic, ctnstirc Tati.i tie :mj] vcnht, mnai cu seamA
cind il vilzurA pe negustorul nil :uauv All cuni Ii srula
mina sji cum ii spnjnwa s u,bnnro do pu catir, ji cind 11
vifuni chiar pe Marut curs; se w)c7.a eta marcio ti domed
In jetul pe care i-I progiltise tie rnaj Inainte prictenul su
All, pe pnispa prvaiitei void not. $1 t4i venird sAi intrebe
pe All in toaptA, ziclndu-i:
De bun seamk cA prieknul tAu este Un axegustor
mare!
Ian Ali se huh Ia ci cu tnii si riinpunsc:
Ya Allah. un ncgustor smut, spunci? Pat acesta-
until dintre cot mat do iruxmle negustoni do pe phmlnt, ji
are In lumea Intsoagl atilca pniiviii capanuni cite nici
focul n-ar putea sA nitstufr. $i pinil tci eu flu slnt fatA de ci
decit un inilmular tie rInd. Tar samecii sat i vinzAtonll silt
0 haznadaril sat sint u puzdurie pain (mite cetAle de pe
pimint, de la Egipt i Lie Ia Yemen pinA Ia End phil
Ia fruntaiiile cele mat dopiirtaie ale ftii Chitaiului. A, a
sI vedeti vat cc am osk, cind are sA vA lie dat a-i vunoqte
mai de aproape!
$i, dupA Incredin%ri]e acesica, Neute cu glasul celui
mai neclAtinat adevAr Si cu tilcul cel anal pAtruns, negustorli
I lAcunA cea mat strAlucilA pAreto despne Maruf.
Si voniii Ia ci si.i chinv salana]ekuri1e i lcmenel.iie i
uctile lou do bun-venire. 3l nur en cinsle s-l poitease
tuti la cini, unhi dupi aitil, pe cInd Ci zIn-ibea en un chip
binevol Lao i ccrIfldLlS1 icrttciune ci flU pnate ptinheasca
dul. fund c ia rnai intli .mosaiirul negUSlOrLtlUi Ah, prie
ten u saLi Ia.i staios tel e negUs tori ioi (fli li (i Ia piavalie
lfl OSpOtIC, Iuceu intru itul strum do daUna care core
(a floUt vciiit Sa sc (ILitU ci niai Intli In (SCl,iC i flu pie
gel ui aI inLiirul,a dcspi pi.u1 la care so vInci mrtui.iIe
dospic feluri ide bunuit ale iri 1. iapoi, Sple ai arI
cii SIN. gata InILU. Lultil ai Ii do fobs i ai Inbesni a
vethut rnariuiilor pe cave ft athisese do prin ie ece
(i(PalIa[e Ii ZIS(
0. siapine al nien. fiit do Indoiafti c Vdl fi avInci
IIiUIie vigu.ii do atlazuri galbene ? TnIiucIt aici so caul
eel real abitir atlazutile galbene.
Ire Maruf, Thiil a ovi, rIspunse
.Atiazcui galbene ? ThU CU toptanul
$t staiostele inticb
Da bogasiuri l(OLi oa singele dc gazela. at eurn
mat 1TIU1tC ?
$i Maruf, cu cleplinii Iriciedintaic, ispunse
A, in cc. privel.c bogasiul ccl 105L1 ca singeic dc: ga
zela cste pLea destul. InI.iuci printrc vigu.rile mdc so
aflu asemenea .marfi, de soiul eel real ales.
Ia toate intrcbade ascmreiatoarc IViatul tdspcredo
IH(ICLI

- - Cu toptanul
IaI starostele 11 intrebli alunci Cu sfiai1
At binevoi. 0. slapine al meu, sii no au4i. cit(.
probe?
Tar Maruf, fr a so cia bt.ul de ineuicituiIi, rspunse
cu inelegere
Pal do buna seaini, pi do bun seama
i Ii lniuii. e staioste i po negustor.ii stiIni roata
Impreur, Ca asteapta SOSUC1, peste cLteva zde, a unn Ca
ravane grozave, do o mb do cimi1e Incbrcate Cu boccete
de marfuri de toa[.o culoii]e i do t.oatc soiurile. Jar adunarca
se rmr Cu rnirare mare i sc minun Ia vestca apropiate
sosiri a aceici caravane do porn ma.
Ci mmunaroa br nu ajunso pInl. peste poate, dinco!o
do once putinta do a o zugriivi, ciecit alunci cirici fuiii
rnaLtorj la Intl mplarca urmatoaro. In liuci C iat c, po cl.nd
edeau ci asa do voita, ctsci.rid ochim u1L1]l[ la vestea
sosmrn caravanci, Ufl cctetor SC apiopi.c do local undo so
aflau i Intinsc mina Ia f.iccare, rInd pe rInd. i unii .b
dcto[ o pam a1ii o jurna.aLc do paia. iar cci rnai mul
s muiurniil, 1i ai da nimi.c, sIb iIlspundI numai
,,MiluiascIbLe Allah !
lar Maruf, cncl CO1OiOlUI VOfli 51 la ci, scoase Un puflin
pun cu dinai do aur sii puse In mina cersetorului. tot
atita do :hrcsc ca 5i cum i-ar fi dIbruit un bIbnut do aramli.
Ian durnirirea negustonilor Cu atIta do mare melt o tcoie
admnc so aternu peste toat adunarca br. jar m.intoa Ii
se aburi i pricepcroa ii se nIbuci $i gIndicIb : Ya Allah,
bogat mal tebuie sIb fie ornul acesta, do so aiatIb atIta do
darnic ! Si. In ioIuI. acosta. Macui. clobincli, intro clipilIb
o narc lefteiic i o laimIb dc miiaie clexpic bogIbia i despre
hiotimia tui
Si zvonul doxpru mmumni.mma lcd i despre purtIbrilo iui
sl.ucilucitc ajunse pinti Ia uicclnlc regol a. cetatti, care po
.iunci nurnaidocit sIb vinli viznv1 SIbU sill zise
0, viziiule, trebuic sIb sosoasca la fbi a oiiravanIb In
cIbrcaIb cu bogIiIii ncmcsutate, 51 care sint ale unui strIbiucit
neguIbtoi venetic. Or, n-a vrea ca negustorii din suk.,
pungau ama. care si-asa smnt cam prea hogai, s punIb
rnmna pe chilipirul UflCI caiavane ca aceea. i-aa Ca ar fi
rnai bine sIb ma bucur eu de prflej, dimpreuria Cu solia
noa, stIbpIna ta, i cu domnita. fllc.a mea,
Tar vizirul, care ra Un om pun dc chibzunt i d so
cotin, ii raspunse icgclui
Nu sta nirnica ImpUtNVa. Da flu SOCOt(5ti, 0, !rgc
al vrernilor, Ca rnai intli sar cuvcnj a a:tc-pta sosirca acc!ei
caravane, i nurnai apol a lua hotarIrile do l1ebuina ?
Ci regele se buizului i gri
Ce, teai zminti ? iapoi de cind SO ra (alnoa de
rncelar dupi cc au infulccat-o ciinii ? Mal derab d. zor
si rinduiete s vin dinaintea mea negu1,toru] aicia sIiin
bogat, ca s rria Inlceg cu e in privinta acoas a.
lar vizirul Lu cani nevoit, in pofda nasului siiu, i
duc a Indeplinire porunca regelui.
i, cind iViaruf sosi dinaintea rcgelui. so lonkefli adlnc
i srut piniintu1 dintre mIlnile acelula. 4 ii 1ini i
urare dulce. Tar regele se rninun de vorbirea Jul afras
i de purtrile lui polisfetite, i Ii puse un $11 do Intr(ban
despre ncgustoriile i despre boga1.i ile lui. Jar Marul so
multumea sa rspund., zImbind
StpInul nostru regele are sa vada i are s lie xru
turnit, atunci cInd caravana are s sosrasca.
Jar regele se mcredinta, precurn 1(41 coilaIl,i i, vrind
s vad pIn unde mergea Intinderca pricepoiii hi Mmu,
ii arAta un mrgritar de o grosirne i do o stri1uoire
uluitoare, care pretuia pe puin o rnk do dinari. si ii ze
Da In agarilcurile (Ic pe caravana ta ai -:urova :4
mrgritare de soiul acesta ?
lar Maruf lu mrgritaruI, 11 c5ntiri ru en orhi zefe
mitor f Ii arunc Ia pmmnt ca pe un lucre tu. do pi
si, izbindu1 CU calciiul, din t.cat puleica 1 ui, 11 sh: i aL
1initit. Jar regele, Inrnrrnurit. slrigi
Co fad, bre, ornule ? Al zcirobit. un a iiitai- do o.
mie de dinari!
i Maruf, zimbind, rspunse:
Da, do bun scam, cam atita prelula ! Ci en am
saci i sari plini cu margartarc nmSLflO ;mJ g .:.e i
mel frutnoase 1edL aceita; hi agaritcurile de pe canvan
mea.
lar niinunarea i Ilcomla regelul sporiri 0 mat mult la
vorbele acestea; gindea: ,,RotAilt I trebule a-i Ia do
10$ penfru tata ma pe birbatul acesta de-a mirArlie I
Clad povestea aJunse ak!. Seherezada v5zL zoril mijind iji,

Ci ntr-a noted sute .yaircecri qi trek: noapte


UnnA

Si regele se Intoarse lnspre ManiC i Ii zise:


0, preacinstltule 0 pzealumlnatuie emir, wet eli
primefli de la mine, ca dat, cu prilejul sciril tale In $ara
noastrA, pe singura mea fatli, shijnlca ta? 51 q iega-o cii
tine prin legliturile dlisAtoriel, tar tu at domni pate ImpAfl(ie,
dupli moartea mea!
lar Maruf, ezat i chibzuit, rlhspunse cu un gin pUn
d bunAcuviln$I:
Darul regelui ii cinstqte perobul cave se at l dmaIntea
sa. Ci flu soco$1, o, doarnne al meu, cli at ft mat bine
eli aeptlixn, pentru slirbAterirea nun$ii, ca mat 1mW eli
soseascil aid caravana xmas ca mare? tntruclt zestrea
unei domnie, cum este filca ta, cave din parte-mi cheltuieli
man, pa are nu slut In stare a le fac In ceasul de-acuni.
Cli va trebui, laclitli, sli-$I pllitesc, ca dante pentru domnflli,
4ie, pIrintele 4 pe putin o mitli de mit de pungt de cIte o
mieddffiarifiecaiaApoi,vatrebuisAknpaftomlede
pungi de cIte o mie de dinani sAnction 0 milogilor, In noapjeanuu$ii;laiteom(edepungicelorcarevorpurtada171
rurile i o mie de pungi pentru Intocmirea ospee1or. Pc
deasupra, va trebui si dau ca dar cite o saih do o sut do
nrgiitare marl Ia fiecare dintre hanImele din harem, si
lac plocon ie i soacre meTe, regina. o surnedeni.e de
giuvaicruri 5i do nostefliate. Or. toate acestea, o, rege al
vrnrniloi. flu so poi lace chibzuit deelt dupL soSirea Ci1i
V I fl Ci n1{1 0.
Tar regele, mm uluit en oncind do toata acca Iniruhe
vi.ajiti. i ineiedinat pni in aclincul sufletului su do
Cli ibvulna, de gingiin sirn arnntclu ii do buniciivi r4a lui
)Vlaiu I. steigi
Nu, pe AHab ! ELi Insumi am ii kILL pe scama men
tonic elicit uiehi.e nuni 1. Jar In cc privete avaetui foLd
iricie. ai s miI pltcsti dud -arc s1 vin eniavana. Ci tj
neabitui si to msoii cci fain inca cIt rn;.ii curIrid cu putinia.
Si poll s ici din vistieria dornneasci LoU banii de care
ci avci.i l.iebuint. 51 s nu1i faci nici c guiji in plivinta
a(easi.a, ifltrUeil k)t COCU CO OSLO at mcci OSlO i al thu.
Si p eii pe data. ii chcm pe vizir ii Ii spuse
Dutc, o. vi-ziiuk, si spuriei cicuiui al-is
vin s vuibxc cu ci. Cad vi-cau s lnt(>cmesc chi.ar asthzi
scnetul de cjistoiic din Lie emiicil Maruf i fiica inca,
Jar viziiLiI acivind voibek iegclui. Iisa capu-fl :105 eLi
0 InIatI5a1e lair s[inJomta. $1, tzmnd cil regele flu real
itibclai-c. SC d xc Hugh ci i Ii SL1SC in oapta
0. loge al viemdoi. omul acesta flumi place, iar
(hipul tul numi spuno nimic bun. Pc viata ta, pln a
da fa{.a do ncvasi. atenpta baremi s chiphm oaroeare
dovezi in p1iVifla uni-avanci Iui. Cad, pica acum, flu avem
dccii voibe peste vorbe ! Or. 0 domni, ca fiica ta, o,
mariala. preuieste in iciezie real molt dccii coca cc iine
in mina Iui oniul acesta strhin.
Da iege!e, auzind vorbele accstea, vhzu lumci cure so
Iniuneca dinairitea fcIci lui, i rcni in vizir
0. viclean miel care II urhIti pc stpmnul thiu, nu
vuibeIi aa. chulmnd a inh abate do Ia aceast chshtorie,
dutht. numai pentru c doreti s te imoii Lu cu tutu mea
Du asta-i &parte de nasul tu ! Aa ci opietc-te dca
niai inceica s arunci ovia1a i binuia1a in cugctuI meu
in privina acestui on-i str1ucit i bogat, CLI sullet malt
i Cu purttri alese. Ca de Linde flu. I.n mInia rnea pe vicleugurile
tale. pun s 1d so pet.reaca lungirnea prin Iti.zne.
Si acliu.gi, tai-e st.Irnit
01i pa1e c viei en fiicmea s1rni irn
vatr. bati-Ina i neeutat cle petitoei ? Au a mni putea
eu si gsc vicodata Un giiwre cUrn este acesta, desa
vir{ din t()flt( pliViflte.lC. 5i rnat-inimOs, i ChibZUt,
miridi-i.i. i euie. tai-a do flici () ndoiala, nrc so mnduageasca
p0 hit a mea. si ate sni dat-u asca lucruii rflifl.UflatC, 1 arc
Sn flO 1flb(JgateasCa po toi do a col mai IfiLliC pifla lii ce.[
nnii rnic ? HaL ost.i do--aci, i (lujo s1 aduci pe QiC
alislam
Si vizn.-ul. cu nasal ala ngi pina Ia picloare, pieca sii
chenie pe ewu1 alislam. care veni. num.aidecIt la palat
i so infini dinaintea 1-ogeluL Si ticiul. pe be, senetut do
csatoi. to.
5i Intreaga cotate lu impodob Iii i iuminata, Ia poiurica
iegelui. 5i pietutindeni flu nini In dciii (-hol: si zuiafel:. Jar
Mar-ui. cavalul, aflialiILL1 aCCli (SIC VaZUSO moartea C(S1
fleitgl-a 5i m.oaitea cOil 11 ) C. $i cat 0 gust use dn tonic
npathlo. CZLI }DC Ufl JiI. Hi (:L.litCn palatulUl. St Ltfl potop
de p hCHI-i. do ITiascattici 51 do peblivani znatici so inf
tiar dnainlo apie ai Inveseli pe ci i. spre ai i.nv
pe rege i po rnamarii do Ia pal.at. 5i ii desfiurar
t(ata ISCUS1 ala i t.nil.c harurile br bar Maruf puse s I
so aJuca. do catie chiai V.171LUl, saci dup saci cu aur. i-ti
InCOpU su in cii nail i 5i sri 1LiflCC CU pu.mmi Ia ttaiL
gleam care hiten. din darabane, dn1uia i ciuuia. Jar Vizi
lu]. C!-apmd do ciLida, flu avea o clip do tihna. tot trebu
.ifl(l sa aducii fiiiii cunt.emre alU i ali sad cu galbeni.
Tar p0] t-ecerile 51 ospetele Si vesl.rile tinu.r vrenie do
ti-cl vile 5i h-el nop1i ; iar- cei dc a patra zi, seaia, fu ziua
17
nunUrli i a impreun.rii. Si alaiul miresei era do a strAlucire
!Ar do asemuire. intrucit a.a vroise regele; fiecare
.hanirnfl, Ia trecerLa damnit.ei, o IncArcau cii daruri,
pu care Ic stringeau, pe niuisur cc veneau, Insol,itoarek a
$ktsa hi dus pinti la odaia de nuntfi, pe cind Maru!, hi
rindu-i, Li zicea : ,,PrpLid paste pripAd peste prApAd ! Cc-c
II o Ii! Putin imi pas! Ma a vrut soarta. N-al aim s
scapi de cei-e dat Fiecare 191 poartA tr19tea legati do git!
Toate aslea ti-au Fast scrise ]a carte ursitei, o, cirpaciuk
do iminci rupj.i, o, bAtutulo tic nevastA, o, Manif, o1 mangositule!
i-a9a CA, atunci dud toatA lumea plec, i clad Maruf
se vAzu singur de falA cu tinira domn4A, sot.ia liii, culcalA
gaIe sub pologul de mAtasA, ezu Joe pe podea I, fringindu-91
muinile, pant prada unei deznkdejdi nApraznice. Si
cum sta qa mal departe, fArA a da vreun scum tie clinthe,
fata scoase capul ae sub polog;..
(md povestca ajimse aIr!, k)wrezada viizu zoril mijind I,
sfioasa, tilcu.

Ci intr-a nossd ante aizeci ci patra n.oapt

UrmA:

tSata scoase capul de sub polog 5111 spuse ]ui Mana.!:


0, doarnne al meu mult fruinos, pentru cc eM aia,
departe de mine, pradi trlste4il?
lar Mend, scc4lnd un oftat, raspunse at cazul:
- Nu ate ajutor i nMejde deck Intru Allah cet Atotputernic!

Jar ea 11 IntrebA tulburati:


Pentru ce 5Ui aca, a, stplne at meu? MA gAseti
uritA, ofi pocit, on poate cA ai o alti pnicinit do mihnire?
Numele liii Allah lie asupra4i i lmprejuru-41! Vorbete
t mi-mt ascunde nhnic, ys sidi.
51 Maruf, mai scoind wi ottat, rAspunse:
Toate astea, vezi tu, sint din vitia tatillul tAu!
Si a lntreb:
Astea, care? 51 cc vinA a sAvirit tatill meu?
EL spuse:
Ce? PAl tu n-al vAzut cc zgircit rn-am dovedit, de-o
zgircenie ticAloasA, filt.A de tine i 1i4A do hanimeic dc It
palat ? Of, pArintele Mu s-a fAcut tare vinovat cii nu mi-a
ingiiduit sit aept mat Intli sosirea caravanet meLe, plnA
sA mA insoare! CA atunci Ii-a fi dAruit ni!e salb ccc
cite cinci sau ase iruri de nuArgele marl cit ouALe do
porunubel, i nLte rochil frumoase care nu-i alit seamAn
pe Ia fetele de regi, 1 nite giuvaleruri flu tocmai nevrednice
de stepena ta Pe deasupra, a fi putut sA arAt o mmii
flu chiar atlt de goaii rudelor i musafirilor Mi. Da iacA-t.A
tatAl Mu rn-a pus Ia mare lncurcAtunA eta gindul jul do a
face lucrurile prea cu zorul; i-aa cli a siivlrit fa do
mine o faptA asemenea cu aceea pe care o sAviiete oat
e d foc Ia o iarbA verde.
Ci fata Ii spuse:
Pe vitta ta, nu4i mat face asernenea gnijt pentru
nie fleacuri, i flu Ic mal ntcAji. Mcii bine scoahA-te,
aruncA- hainele de pe tine i vino degrabA lingli mine,
si ne bucurAm amIndol. 5i lasA-le-ncolo toate gindurile
&ea despre danuri i alte nevol care nu au nimic cu ce
urmcazli sit facem not In noaptea aceasta. Cit despre
caravanli i despie bogAll, n-am nici habar. Ceea ce ig
ver, o, viteazule, este mult mat lane i mat de zahar!
CuteazA, wadar!
lar Maruf rAspunse:
Haide, dar I

175
SE giiInd aa, so dozbiaca ropede i dote fuga, topumd,
In.spre domui(a do sub j)oiog. Si SC Iflhiflso Imga copila
U000LI (10100, gIndind Pi cii sint JVIarui, pal (thlLW CU
suit. (tilpaciul do inunce do odiriioara, cte po U1ia Roie,
din Cairo Cinc--iun fust i duo slut ? Si. cu asta nyu bc
(huron imploIllialO (lo bia:o 1 olnurni uaio i do mimi vurbi
loaio. Si IU})la 50 lflOiflSU. 5I lVhliLl[pUSO flUflfl P gonunchii
letci 5ii oupii use lu fain so i ilnclui numaidocit i I so
ghoniui Ia sin ouprlnril[clu1 do giL Si buza giLiia suroni
oi po ii mba sa d n ii H pt a OLIIo i thou po 01 )j)1 I sa
Iii 10 5i lain]. 5i 1Tia1ul1 5i ilIsi Si 50 stiinsoin lii piopt,
in i1511 lol inn! sni mail utiseasra doa drop! miorea loam
inc Maru f, cloud iti incl@iIi rid In goand, on in tiu bIrjoana,
sirigind en vurba color fdIu5i : ILode u taled do pupa
cio5i Si nfkli fain do zdbuviio coon co urn do nadir
bucuil nd 04 ipila. a prinso 1o5fl In, .i, cu drag. bdgd at a in no,
si lasd nun! sii lunoco un in lucul care lioznon din pUn.
inginind toato tdlelonTu 11 10 00119 ui din toate vromu ii 10,
P oind oehiui grain Si raluco5to P inc hiniba giiiia
(1 ungurosto !. au dm111 gidi au .lVIu:cd ! iar mba
clroaptd grdia .Ini puca P tar mina sI mga grain ,Joft
iotc !. inc buzolo gidiau Ph] uIoto ! 0. laId muliminu
natd, 0. 1flUl4aUi iLO in scoioa do at. bUcuflIIC 11101011
doatila plcoro rho micro, u mu iti ubito doni t i
so fbi ul niou 1 Si. gidind aa. miucira cotalo lu spar La in
Cole patio unghiuii himocalo i sc clozidntum nnpiaz
nica batahie fdrd vndtdi fiird boituri. laid iupluri. phil
turi si julituii, laid murmur bdrd dueri, Idid cusur, bdrd
vdtdmdturi, i tutu] lu implmmt cu priccpero istoald s1
bntco gonna maroata ! Or, mdrire StdpInului fdpi urilo
tuturor, emoTe a fdoulo po lath minunata ii coapla pontru
sfinta lap ld, si carob a ddruit linaiuiui fldcdu pontru coon
cc flu e rdu voincia i bdrbdtia ziiinnsiumi 0 Pmt a
neamurilor care sc tiag din coi care sint
Siaa on, IntrLin sfIrsit, dupa 0 noapte intreagd po
cola Ic I icit in OoSl ii ui sin imbi itisit I IVT ii ut Iv tin
lInlLit si se scoale spit a se duce la hanimam, Insotit de
suspinele mu4umlte .i do puerile de flu ale copilel vrAjito.
$1, dupi ce so scilidA frumos ci se lmbrilcA cii im
caftan artos, so duse In divan, ci ezu de-a droapta str]ucitulul
sultan, sociui salu, tatall solid sale, spre a primi
temenelile i uralrilc omirilor ii maimArnllor. $1, cii de
Ia sine putero, II chemi pe vizir, vrAmqul situ, i ft
porunci sit inipartit caftane falnice la to4i cci do fat,I, i
sit Ic flicit daruri nemitsurato, atlt emirilor, l soiiIor cmiriot,
cit til (Irogittorilor do Ia palat soliulor dregittonilor,
stritjerilor, 0 soWlor ion, c1 hadimbilor, marl ci mid,
timri on baltrini. Pe deasupra, ii puso sit aducit nite sad
cu dinari, incepu sit Ia din ei aurul cii pumnul si sit-I
impurtit pe la tc4i ci4i fl dorcau. 5i, In felul acesta, toatit
lumea ii binecuvintA i II Indrgi Ii fitcu uritri do belug
ci do viaA lungit. $i so scurseri aca douitzeci de zile, fobsite
de Maruf spit a face dawn nomsurate, ziua, kpre
a so hlrjonj, in voia liii, noaptea, cu domnita, s4ia sa,
care so Indralgostise pittimq do eL
Or, is capittul celor douitzeci de zile, In rilspilsul drora
nu veni aid o tiro despro caravana liii Maruf, nisipelo c
zmintelile sale fuseserit duse atita do departe Izicit lntr-o
dimine4it vistenia fu lefteritit pe doplin, inn cind so deschiscM
haznalele cii sad vizirul vzu cit erau goale do tot
cicitnusemflaInelenlniicadescos.Atuncl,naudt
pinit paste paste, pUn in sufletul situ de ininie Infundai,
so duse sit so infitticoze dinaintea regelui 0 Ii spuse:
Depirteze Allah de Ia ad vecuile cele proaste, a,
mitnia-ta! Ci sint dator sit4i spun, ca sit nu stlrnesc pnin
titcerea mea, cearta ta Indreptitlitit, cit vistlenia domneascit
ste zviduitit cii totul, Ian caravans cea nilnunatit a cmirului
Maruf, ginenel titu, IncA flu s-a lilt spre a umpie
Ia icc sacii eel gal.
bar regele, Ia cuvintele acestea, so cam Ingrijorit natevim,
l zise:

177
Pa, pe Allah! ate adevArat, caravana aceea a cam
dbovit okaacA. Pa are sA soseascA, inallah!
Lit vizirul zImbi a ride 1 grit:
lncarc.e-te Allah at mflele sqle, o, stilpine al meu,
1 spcireasci4i zilele! Ci am cAzut In cele mat rele belele
de cind vu ventrea In tarn noastri a emirulul ManiC! Si,
In stain de acum a lucrurilor, flu vid nict o poarti de
ieire pentru not. CAd, pe de-o parte, vistleria Sc gosh,
ci, pe de aIta, flies ta a ajuns sotla acehit venetic, acelul
necunoscut! Ocroteasclt.-rie Allah de ccl viclean, tie pro
cietul, de bitutul cii pietre! Starea noastri ate o stare
tan! proasti!
mr regele, cure ineepuse Si se Lulbure 1 Si se Ingrijoreze,
rispunse:
Vorbolo tale ml sidLe, 1 apasi gnu Re cugetul
zneu. In be Si trlncAneti aia, ai face mult mat bine sI-mi
artiti calen tie Indreptare a lucrurilor, mat cii seami
sil-mi clovedet4i ci ginerele tutu, ernirul ManiC, ate un
mangosit i un nflncinos.
51 vizirul rispunse:
Drept sput, a, mAria-ta, i gindul acesta este un gind
minunat. Trebute si dovede, pInI a oelndL Or, ca si
ajungern in adevir, flu avem pe nimeni care ar putea Si
ne Lie de un ajutor mat prc4ios decit domnita, fiica a. CAd
nimenea rw esit mal aproape tie taina unui sot declt sc4ia
lul. Trirnite, tiarA, a vini aid, ca si pot s-o Iscodeac tie
dupi perdcaua cairo are si ne desparti, 1 si nil dumireac
asLfel In privina care ne friminti.
Jar regelestspunse:
Nu sti nintica Impotrivi. 51, pa viaja capului mcii!
dad are si iii so dovedeasci cum ci ginerele meu rn-a
tnielat, am si-4 fac Si moan tie moartea cea mal rca, i
am si-i fac Si guste sflrcitul cci mat negnu.
$1 numatdeclt tninitse la domnflA, Si ftc rugatti a patti
dinaintea but In asia tie tatfas. 51 porunci Si so ridice Intre
ea i vizir o perdea mare, pe dup care domnita ezu jos.
i toate astea furt spuse, ticluite i Indeplinite In rstirnpul
unei lipse de acasi a Iui Maruf.
Si-aa Ca vizirul, dupti. cc cuget Ia Intrebrile de pus
i dup cc ii chibzui binc socotelile, Ii spuse regelui c ci
e gata. i, la rmndui, ciomnila, do dup perdea, Ii spuse
tatlui ci:
JacitLim, o, ptiiintele nicu. Ce doreti de a mine
El iaSpuflse
S staj dr vorb Cu VizirUL
Jar ra ii Intreb atunci pe Vlzir
Ei, tu, vizirule, cc vrci ?
El spuse:
0, sipina mea, trebuie s tii ci Visliuria don
:neasci Csth goaUt de tot, dc pe urma cheltuiehior i a iis
prior ernirulul Maruf, soul tu. Pc deasupra, despre earavana
cea uluitoare do care deatitea on nea tot pomenit
are s soseasc, flu ne-a dat nici o tire despre Ca. Incit
regeic, tatl tu, ingnijorat do st-area lucrurilor, a socotit
ca numai tu ai putea s ne lurninezi In pnivina aceasla,
spuninclu-ne cc crezi despre soi1ul tu, i cc prere a stirnit
in mintea ta, i cc bnuieli ai simtit fat de el, dca lungul
color douzeci do flOpti pe care Ic-a petrecut cu tine.
La vorbele vizirului, domnia rspunse de dupLi perdea
CopreascA4 Allah cu milele sale pe fiul soerulul
n-iou, ernirul Maruf! Ce cred eu despre ci? Pi, pe viaa
mea! nirnic decIt de bine. Nu se afl pe pmint rniez do
zumanica vrednic de asernuit Cu a Iui, ca dulceat. a
gust i ca desftare. te cind sInt sotia sa, ni-am ingr5at
i rn-am fcut :frumoasa, i toat lurnea, minunat de infiijsarea
mea voioasli, 1c)stete cind trec : .,Apereo Allah
de deochi, i fercasc-o do pizmasi i de zavistioi ! Ah, fiul
socrului meu, Maruf, este o alifie de cles:fitii, ci e bucw-ia
men, iar eu sint bucuria Iui. Allah si ne laso pe ul
1uia I

79
[u regele, auzind aceslea, se ifli.ualse lnsple Vizu.LI siu,
care Ii lungise nasul, i ii zise
[aca vezi ? Cc tiam spas eu ? Ginereie rncu Maruf
ete un urn minunat, jar tie, pentru prcpuneiiie tale, t
s-ar cuvcni sil to pun s fli t.ras in teapa
Ci vizwul, intorcmduse Inspre perdea, inLiebii mr
- IDa caravana, o, stpI.n a mea. cia caravaria care
nu mai vine ?
La i1spunsc
Si cc ma piivete carelVafla pe mine ? On do sow[e,
on do flU sosete, OLlC tCl1CI1CLL men are sa sponeasci StU
are s SC rn.icOreze ?
1 VIZtIL1I zise
IDa CiflO are siLi mai clea s rnninci. aroma rind
hazriaieie vistienici sInt goale ? Si cine are s rnai pl
teascil chetuiclile emirulul Maruf ?
Ea rspunse:
Allah c darnic i flu-i laxa nevoii pe drept-cioclinC1)
sai.

[an regeic ii spuse viziiului


Fiicmea arc dreptai.e. rI1Ci
Fe urrn .11 spuse dornnii,ei
Ineearcii. Iutuu, o, cluiceati a tutilui tau, sl afli do
Ia lad sociului tau. erniiui IV[arLIL carn pa rInd soc(aie
ca aic sii aj ungd aici cmavaiia. A rica s .ti V. numal
S.i a no chiveinisi chcltuic!ilc i s:re a veclea dac nu e
rehwn I s p uiicrn ni L bi iii ni no eaie st poata copEi
t[ dir haznalole noastre.
S donrnit.n iispu.nse
ASCLLIt i iria SL1Ufi C()p i dtOl(SO suItiue i
eica ire paimtiloi. [or. Chiar in saaia aceasta am s1.
iiitceb pe eniirul iVInru.f i nra si.i-t,.i daIA do d ire dospre COCfl
(- Ifle sanu spuna.

(md i)C)E.I(n LL(1ZS( 1ftf, 5(l(l(Zidt iV/5 Z?H iiiiitd .


SCr.(ii, Ltieu.
Ci zntra nou sute cttzeci i znea noape

iasa ct, la cad{9.ca iiop1ii, incl donma, ca ue


fu gata sa se tolmeasca iing Maruf, jar ci se tolam lIngI
ca, Ii puse mIna Ia stinghie spre a-i intreba, i, mai duice
ca micrea, i a1int.cjoasi, i rsf1at, i dgistoasi, i
pisicoas ca toabe femeile care au vreun lucru de rivnt
i de dobIndit, ii zise:
0, lumin a ochilor mci, 0, poam a iaurltrunk)r
mdc, o, simbure al inimii mdc, i via i desfit ale sufle
tului meu, vpUle clragostei mi-au cuprins picpfti tot.
i smnt gata ami jeitfi i viaa pentru tine, i s impart
soarta cu a ta, oricarc ar Ii Ca. Ci, pe viata mea asupraI
s nu li nimica ascuns fat de fata socrului tu. Spune-rni,
dar, ma rog lie, spre a o pstra in cea mai admnc tainit a
inimii mdc, pentru care pri.cin caravana aceea mare. de
care pomenese mereu tati meu i vizirul su, nu a sos t
Inca? lar dac ai vreun necaz on vreun ru in pnivi.ri
accasta, spunea-m mie, cu toata inima, i am si mi sirduiesc
s gsesc vreo cale dc a abate once suprarc &
dinaintea 1initii tale.
i, vorbind aa, II saruti i ii strinse Ia pieptui ei.
se topi in hralee lui. Ian Maruf Sc porni deodai. pe in
l1S Cu hohote, i rspunse
0, duiceala mea, pentru cc faci atitea oco1i;un5
s ma Intrebi un lucru atIta de uor ? Caci cii sint gata, f
de nici o impotrivire, sti povestesc tot adevrui i i
nu-i ascurid nirnic.
i tcu 0 clipa, spre-a Inghii in see, apoi urm:
Afla, Intr-adevr, 0, du1ceaa i-flea, cI cu riu sint
nici negustor, fuel stpIn de caravane, nici domn peste
VlC() avcre On Jte aseirienea pacoste. TfltrUCit, J ara
81
ma, nu cram declt un biet cant! cirpaci, insurat cit o
ciutu de muiere numit Fatiutnah BaUgtt-lncins, o otravit
pe ininut inea i o urgie pe ochu mel. Si ml sea Intlanpiat
cii ca cutare i cutare lucru.
51 Incepu sA-i istoriseascA domnijel toat povcstea cii
sotia lui do Ia Cairo, 0 tot cc I s-a mid Intimphat ca urnwce
a pitanici cii icenafawa eta micre do albine. $1 flu-i ascunse
nimic i flu sun pestu Mci tin amilnunt din toate cIte i at
Intlmplaseni din coastal acela pini in pribusirea In apele
miril i hi lntllnirea cu prietenul silta din copillirie, mannimnosuL
nogustor AU. Ci miii an fi de nici tan fobs sA le
mat spunem ci nol IncA odali.
Clad auzi poveska acestei istonii a Jul Mural, domnita
se porni pa tin na de so prAbui pa spate. Ian MEant incepu
i 1 a nIdA hi fel, jI spuse:
Toato ursitele de is AlLah izvonisc. Isv tu ai fost
acrLsA in tarsus mcii, a, stAplnA a mea.
kin eat ii spuse:
Hotinlt, a Maria!, ei mare mqLer In cofrAiii, t
nimneni flu-ti poate fi asemult ca vicienle, ca isteciune, ca

glagAie i ca bucunie. Da ye are si spuni tatil meu, ci cc are si spuni mal cu seami vizirul skim, vnijmacui Mu, dad
au all aRe adevAnd despre povestea ta $ despre niscocirca
en caravans ? De bunk seami ci au si te dea moflhi;
Ian eta, de durore, a murk alituni de tine. Apt ci at fi mel
binc, pink una allis, si fugi de is palat ci si to afunzi In
vito tunA depirlatil, undo si actepil pInk am si gksesc
vrcun chip de-a onlndu! lucrunile ci de a Nmuni ceea ce
eto de nelfunurit.
51 adAugi:
Ia, acadar, aoeti cincizeci de nih de dinani pe care
Ii am, sari pa cal ci du-te si trAiecti In vreun bc ascuns,
dindu-mi de tire despre adipostul Mu, a all pot, In
fiecare zi, ak.4i trimit tin sot care ak-It des ve de is mine
t care si-mi aduci veti de is tine. 51 lack aceasta este, o
tubitul meu, cea mal bunA hotdrire pe are o avem tie luat
In aceasti Imprejurare.
Jar Maruf rAspunse:
MA incredii4ez 41e, a, stilpiria men, i ma pun sub
ocrotirea ta.
Jar ea Ii siIruLA i ficu Cu ci treaba obiwiultA, pinA Ia
nAmicz do noapte.
Alunci ii spuse a se scoale, ii imbrAcA In niste haine
do nutmalic, s4 ii dote calul ccl mai bun din grajduriie
lsita]ui ci. Tar Maruf ieei din cetate, slrAvcstit In mamalic
deal regelui, .l. plecA In calea sa. M, deocaindati, taUt
asta itt cu ci. Ci in ceea ceii privete pe domn4l, pe rege,
pe vizir i caravana cea tie nevAzut, incAtA.
A doua 7i, dis-de-diminealA, regelo vent i ezu in sala
tie taifasuri, avindu4 aiAturl pe vizinul sAu. Si trimise si
Lie cliemata doninfla, ca si die de Ia ea despre cele ce 0
sfAtuiserA aLL afle. 51, ca ci In ajtm, doxnnita vent aLL stea
in dosul perdeici, care o despArtea tie btirba, 1,1 IntrebA:
Ce este, o, pArinte til meu?
EL Intrebi:
El bine, fata mea, cc a! ailat .,i cc at a no spune?
Tar ca rAspunse:
Ce am a spune, o, pirintele meu? UI, Allah si-I
bati pe eel viclean, pe izgonitul-cu.pietre! 51, totodali,
afuriseascA-I pe clevetitori, Intuneca-i-ar chipul cle ca-.
ti-an al viziruhul Mu, care a vrut si ne ImpAcureze chipu
rile, mie i sc4ului meu, etnirulul Maruf!
SI regele Intrebi
Da cum qa ? $i pentru cc?
Ea spuse:
Cum este cu putlnti, pe Allah! si-i dai crezare
omulu$1
i acestalieu
pizmit.aoret carc]ipi,
e a pus Ica
a calesugrumati
,totui pentnu a-I ponegrtie
i Ia cugetniduf,
ul Mu pa flluladiugi:
aocrului mcii?
Afli, dat, o, pirintele meu, ci flu se ailA pe fata
plimmatulul un cm ailta de ciristit, attla de drept 1 atlta
J83
L.L; PC ennUI Mai-u[ - (.)po1itaL Allah CU mile
-tic it. i I u si mtimplat din ctasut uncl ncam d
pLltti. La cadotea noplil in clipa cind SOtU men rflUlt1U
bit a uthat in latacul nwu, iat ca badImbul pc care ii am
In sIc ha mea cciU si no votbeasc ponlru o $tue Cc flu
LIJ4dLUU. arninano. Si lu hisW sa intro ; i t1ea In mIni
0 KPcLsuLitc:. I flO S)USO cu scitsoarea aceca tocmai ii fu
SOSt) icuninal do cLt-o zoce rnaniaIici sttini, bogat irn-
bracat, t-ait cotoaLt s votboasca Cu stpInul lot Marul.
La olul Ha-U dosfacu scnsuatoa i o ciii ; po uinfti miu
(Jon - Lfl5 , ci iii ta cu Ot-, scnsoaioa eta do Ia ehiat Ca
XotUa 1020101 caravano pe cat-c vol o atopiali, CL! atita
noc.i.bctao. Si cpotonia caravanei, cate ate sub pmunciio
in., pentu a insot alalul. cinci auto do mamaltea tinoii,
asanea cc cci zoco care aitoptau Ia poaria, arta, In
Sc:tc-aa.u:s acoca, c, pe cInd drurnel.eau, avuseser 0 in
hkI.Lt0 pan-aloasa tu un bulue de beduini butt, prdtori
Is a ci rib mare, cat-c vrusesoi sa ic tale caloa. I)caci,
Tat pricin a zbovirii caravanci. Si mal arta ca, dup
beu--o bulacul acela, fuseser lovfli, noaptca, Ia cltcva
ztL mat tIiziu, tic alt coat dc becluini, mull mat snare
a aL bn ina&-mat. 51 urniaso o lupt slngeroas in
C5.Pt, aLa pacate caravana pierdusc cincizeci do mamalici,
suit do cmile si palm sute de boccealleuxi
m.3tt[wc .scuntpo. La acea time nepleut, sotul mncu,
-lapalt:- 0 :1 sc lilsa tulburat, rupse scrisoamea, zImbind.
ta-. ca harant -sa mat coma itoo lmLutre do la eel zece
robi LWI(: Hitflta1Lt Ia poai-i, i Irni spuso ,,Ce slnt ace-ic
paU.c ;ULo do agarli-ccni si a-cole ciou auto dc cmnile pier
tIthe 7 Da-ahia clacu insoanin o pierclorc de nou auto
I 1 Ic Unn t cn iui (that i nu s cadc sa mat vothIr
do cIe, 5; mat ales sti faci tu vroo grij, dulceata
mcs. Si ngui-a supmaro caro so trago doaci pentmu no
asic cit slat noboit s lipsese vroo cItova zile, spre a ma
sit orcac sosime caravanei. l so seui, rizind, i
ma stri.nse Ia pieplul su, i Ii IU [a bur dt. Ia niuie,
pe cInd eu varsarn lacrimile desptttU.. Si coborL, smtuindurn
jar sIrni 1initcsc inima i sm isenin
ochiL Jar cu. vazInd CU1TI se duce sImburete iui.mii rnele,
ma plecai pe icreastra care d inspre curte. si II vzu
pe muit-dragcil nicu curn sta de vorb en cci zece hneri
mamalici, 1rurnoi ca fliLC lune. care aduscser SCIlSOatea.
$ sari pe calul SaLt, u iei In iru.ntea tor dm pa1a,
SpLe a se duce Sa grabeasca sosirea caravanci..
,i, vorbina asL{eI, tintra domnit Ii trase co zgorno
nasul, corn face cineva care ar ii puns din pricina des -
pIrir.u, i adaug cu Un glas dintuodata supraL
Ei, tat, cc sar fi intIrnpiaL ia spunemi. dac
Ii fuut necuviint,.a do ai vorbi sot.uui meu, asa cuin m1
povi4uisei tu sa fac, stIrnit corn al fust de vizirul tiu d.e
pacura ? Da, cc sar ii intImplat ? Sotut rneu rnar ii m
sural do ad incolo CU ochiut Sliel. ii iil neIncredeiii. no
iu--ar rnai ii iubit., ba chiar rnar ii WI 1. $L pe bum1 c!rcp
Late, Intradcvai ! $i 1atc astea din [flicine prepuflerik)
niee i a bituielilor pon(griloate ak- vw,uului ia..L
bu-ba aceca a prpadului
5.i, Vorbind asei, domnia se ridic, in disu perdck.,
i piecil. fcInd zarv mare i vadir5dui suparareL. L
se intoai so. luspro vizirul SLI i ipl
A, pul do ciIt,ea, vezi cc ptirn din piiciria ta Pc.
Allah ! no tiu Ce mit mnai tine sit nu-4i peirec iur1rnea
prin 1im.e. Da rnai chit to sfat incit o datit sL se arunee
indo.iaia asupin ginere.Iui meU ]Viaiuf. i--aI sit vezi cc ta
tcapt
i Ii aruncit o pr.iviie 1)OflclSa, 5i puse cap;tt djvanuhLl.i.
Si-atita Cu ci!
Ci in ceea cc 11 pr.ivetc pc Maruf, iacittii..
Dupit cc iei din cctatea Kaiitanului, care era cet.atea
do scaun a regelul. tatit domonitel, 5i dupit cc citlittori prmn

1Ei5
ciLpuri le pi.IsI Ii vi(iflfl do ci (eva ceasilit, IflCC()U s simt
(ii U ( Pitt I PiiIit f_d(I1 ii (It tlLl. dat filial ct ci nu cia doprins
5;! calmt :isva cat itwsi i c lB OtiU cu tIe cuval.
rn I nioniso niciUtcuni sti Pt intin ,:i caPnttul tcI talus
Putt Utfi aunia. Si t duasLipilt, ni miii con I tuca sit he
lB 1 j 1 tl Ut n nih lt iii li_ti i nt c i sii pa
no tiiii It U I a sini isis domat cc nu i i
/ I C ) ( ii P t at nuns c I )( B p di ii at i
w tic sa P dcsfcl I in ruattlo sitlici alt cilci cci an al.
nut CU aunt liii In ci to lacuse su alIt pc afuihita do Ba
loutSuIt nsit din (altO.

t \ 1 t :i 1 C CJ ,:ct; i ii i ci 1,
1.,). 1

e tI?tI(f ?1i)Hc HiO .t(11:aeci / 4U5

1;

51. pIndi nthise Ia tot; ndragos1ci tIm alto \)trnL (It rora
dtsputt.ta P arsese inimile, 11 prinse rnila de starea ici iii
pa s plinga cu laccimi tie foc, rostind stihuri dezndaft
d u tk 4) at lit i, gcni-id aa i vaisindus
trerea do I ndrtigust it in olurjie st ihurilor asemn toare
a inlea Ni ajunse, dapa rsritul soareiui, iing 1_tn sMuc.
Xi aui iritr-an chap an folah care am cit un plug Ia care
c iIu.t I njiigah doi ha;. 1 cam in grain Jul do a fugi din
tilt u: i cii t cutate, Ul tase sAi Ia mcii ride pen I ru la drum,
ii chinLuan a ioamca i scica ; ii so dase a felahul aecla
ci ii cicl:e b;nele, gind
Stilarnalekul fie ttsiipflt1i. 0. Seictt1
Jar ft-lahul ii iiispunse Ia binele, roslind
Si asupra.41 salarnalekul, mila i bineouvlntilrlle
lui Allah! Tu, filM de lndoiahil, o, stilpino ad mcii, e!fli Un
mamalic dintre maznaIicii sultanulut!
lar Man! rAspunse:
lar fotahut zinc:
Fii binevenit, o, chip de lapte, i L-nil cinslea de
a desciloca Iing mine td de a pnimi sit-mi Lii oaspe.
Ian Maruf, care vAzu Indatil cit avea de a Lace vu tin
om darnic, repezi o arunciltuvil de ochi mnspro amitrita
do aezare din preajmil 0 hail seama ci flu cupnindea nimic
cii ceea ce 0-ar Li putut cineva slinipilna foamea oil setea.
$1 Ii spuse felahuhui:
0, fratele rneu. nu vild nimic Ia casa Ia oe-ai putea
sil1 dal until oaspete flitmind vu mine. Cmii al nil, fact,
a.adar, dac ac pnimi poftirea Ia?
3i felahul niiipunsc:
. Binolo Wi Allah flu no lipseste; se gAscte din
pUn. BA-ta numai jon do pe cal, a, stitp1nc ad mou. ci
lanA-mit sit to ingrijenc i nil Itt ospelenc In flumele iui
Allah. Satul cste tuba aproape, ian vu am si dau a fugi
repcdo, Cu toati I ueaia picloarelor mule, Si am sit41
aduc do acolo ceea ce Iti trebuie spre a-4i potcili foamea
a to sin4i multuniit. 51 flu am sit preget nici sit41 aduc
ni*te nutn4 .$i nite grAune pentru hrana calului tilu.
Ian Macu!, cupnins de ginduni cinstit nevroind sit-i
stinjuneasci pe cmiii acela sitrac sit-i smulgit de la
munca liii, Ii j.5spifiiJ:
Pill, dacil satul este colea aproape, a, fnateie mat,
muitmaiiuteqdaeuofugitcMarepinitaccilo, cisc
cumpra din suk tot ye trebuie, pentru mine i pentru
caltil nieu.
Ci feiahi4 care nu se putea Indura, In buniltatea liii
Innilscutil, sit lase sit piece aa, LAnA a-i da itzduire, tin
stritin de pe drurnuniie liii AUah, i-o Intoarse:
187
1.)espre r su.k vorbesi, o, sUipine al meu ? On Un
pirlt do sitlie ca al nostru, Uflde (SCik sint zidite din.
baieg do vaci, are vreun suk on lie cen fi care, niai de
aproape on mai do cloparte, si SCCflQ Cu en suk ? Noi nu
avern nici en soi de d.aravcli do vinzaL.e on do cumprare
Si iiecu. I iiete din pu1inul pe cave ii are. M rog, a:idar.
e, pe Allah 5i pe Pnorocul eel binecuvintaL si d.escaleci
mica, spre a ma indatora i spre a face o becunie cuge
Iuh i si 1DB Th na Ie ma thu ic ocd in sat si ma in
tonc. i rnai repede.
M.unc: iVianu 1. vazi[icl ca nu poato s flu PmeasC
poitirea acriLd Lc:lah sarac 1WI ai mihni i al indurer
SO (l(1e 105 d( P0 (1l Si SO (IRSO si ad Ia intiarea In
boidei ui de bafl ga usca I pe cind Mahul, n umaidecIt,
s]obozindui pwa)a!eI( in vini spre sat. nu zbovi. a pieni
n dmpiiI.ue.
5i, aaepI.mndul s se ml.oai:c cu meniiidea, Maruf in
mpu si cUcI( i sasi spuna : ,,1acI,-mi c smnt pnicin
do Oniji Si (e flVCUVU1i P0fltJU xIruYanUi acesta, cu care ma
osemulam ailta do molt pe vremea cind nu cram docIt
on amiInII do cavaf cIrpaci ! Ci, e Allah ! an-i s Indrept,
pe elI. imi st in putin. paguba pe care io pnicinuiese
islndi sai pi-seasc aa mun.ca. i, dinti-uintii
sI ni sl.IIdLli -c, p Ogol. sa ui m loetd Ui H sa1 aut sa
dubind(asc mndaiat in fOILIl acesta viernea pe care o mo
ste P(fiI1.U flhIfiO.
$i SO s(ula, clipa pe data, i irnbreat in hainele
hi I dam-lie do mamalic imparatesc, puse nilna pe plug
i indemni perechea de boi, dca lungul brazdei Ince
pute. Do riici nu apucase bine sLi lac boii sA mearg
ciiva pai, c niniocul piugului SC i opri deodat, Cu un
scnInet ciudat, inepenit In ceva ce ii sta in cale ; i boll,
opint]t in jug, so poticnn pe picioarele or de dinainte.
Tar Maruf, dIndule guia, indernn vi.tele sa so nidice, i Ia
biciui apnig, ca sa biruie Impotrivirea. Ci, en toat opin
tirea amonnicil pe care boil o Incercara, plugul no. se clind
nici cit dc-un deget, ci rAmase pironit In glie ca Intru
Mteptarea zilel judeciii ce va si vie.
Atunci Maruf so hotirl si cerceteze cam te treabil
putea 51 tic. $1, dupi cc dete pmlntul la o parte, vizu
ci bnilzdarul plugului so Infipsese cu vIrful lair-a toara
stranLci de arami rode lnepenitA lntr-o lespede de marmuri,
aproape de fata ariturli.
5111 linpinse ispita 51 so apuce 51 Incerce a mica
i a ridica lespedea aceea de marmuri. 51, dupi clteva Incerciri, izbuti pIni la urmi s-o cunteasA i s-o twA
si alunece Intr-o parte. $1 zlri, sub ea, o scarui cc ducea,
pe nite trepte do marmuri, Intr-o hrubA do sub pArnln1,
pitrati i mare cit un hammam. $i Manuf, rostind bisraillahul,
coborl In hruba accea, L vllzu ci era alcituiti din
patru MU In sir. 51 coa dintli dintre sail era pUmA cii
galbeni, de la podea pini sus la tavan; ian cea de a doua
era plini cu mArginitare, cii smaralde ci cu mrgeanuni
nqii, tot aa, do Ia podea pini la tavan; iar cea de a treia,
cii balacuri, rubine, peruzele, olmazuri 0 nestemate de
toate culonile; da cea de a paWs, care era cea mat largi
si cea mat bine intocmitI, nu cuprindea nimic aitceva decit
un pilastru din lenin de abanos po care ala un sipe4el
ynititel do c1et.ar, nu mat mare decit o Jilmile.
51 Maruf so minuni cu mare mirare do cele cc vedea,
ii so bucurA do comoara aceea. Da ceea cc II ispitea ccl
mat mull on sipe$elul ccl mArunfl de clectar, singurul

lucru cc so vedea In aces a patra sati, atita de mare, de sub pimint. IicIt, neputlnd s14 latrIne Indemnnunile aufletuhui,
intlnse mlna Inspre fiecuctetul acela, care II atnigea
privirile nemisurat mai mutt decit bate minuniflile
din comoanA; , aplicindu-l, Ii deschise. $1 gilsi In
ci un mel do aur, Impodoblt cu o boabi de cornalini, pe
care erau sipate, cii nie clove pini paste poate & glngae
cii seininlnd cii piciorue]e do furnic, nicte scrieni tailsrnanlce.
51 Maruf, cii o micare fireasci, 1i petrecu inelul
pa dege 011 potntvl frcclndu-L
Si pe data iei un gias puternic din nesiernala me
lului. cate gui
La poruncile tale ! in porunciie tale Spune ! Vrei
s darim on s ziclese, s omor niscaiva regi i niscaiva
regina. oil s tii aduc aid ? S Tao sa rsar din prnInt
o cetale introaga, oH Hi mrnicesc o ara toata ? Sit acopitr
cu ilon un mcleag, oh sitI pustieso ? Sit I.crg de po faa
lumii un munfe, oil sit sec o mare ? Spune, dorete, p0
runcote Da Ticti mliii, nu mit freon atIta de amarnic,
0, sI iipine al meat ! SmnC robul Urn. din vroia Slipinului
girnilor, izvocntnrul zilci i a! nopt; I
A Maruf, care dintruntii nui dedese bine seam
H undo ieea glasul, luit arninte pinit la urrnii cit
esea din chiar bobita de PC indul pe care i-4 pusese pa
uagot, si spusc cciui cc so afla in cornalinit
O fdtUiLi ti StapinLiui meu, oh-ic cgth 7
Jar glasul din cornaiinit niispunse
Slot ginnul Pitrintele Norocului, robul nIeledut
acestuia. 51 Iniplincsc fitrii cirtire poruncile oricui va Ii
ajuns stitpin pe mel. Si nimic nu imi este cu ncpu
lintit, Int.rucit sint. ba-citpetenie peste aptezeci i douit de
seminii ole ginni, de efriti, de eitani, de auni i de ma
rezi. 5i ficcare semintie este alcittuitit din douitsprezece
mu de voinidi niipraznici, mai tan on eiefantii i niai sprin
teni ca argintul ccl viu. Ci, precum tiam spus, o, stitpine
a] meu, sin!., in nindumi, supus al acestui mel ; .i, onicit
do mare ar Ti puterca mea, ascult de cine stitpinete
inel.ul, ca un copil do mama lui. Da Ingitduiemi sit te
vestesc cit dacil, din nenorocire, ai sit freci de douA on
Ia rind nestemata, in bc de 0 datit, ai sit mit faci sit mit
mistui In pojarul numelor cumplite care sInt sitpate pe
mob. 5i ai Hi no pierzi pe totdeauna, i pe mine i pe ci.
Cind povestea ajon:e aic 1. Srhcr,vada iazii ZO! ii m)jInd 5i,
ii.
C hit i-a flOUU sute .a.iZec i ci.p1ea flOG pte

I. nia

$1 iViaruf. auzirid aceslea. ii rspunsc cfi.tLuiu din


CO:1.1)alifla
0. strlucitule i picaputernicule Taie al Noro
CU1LH, sa $tii Ca mi-am tintuit vorbele tale In locul ce
mai temeinic al tinerii mele de minte. Ci, pentru Inceput,
poi tu slrni spui cine tea Inchis in cornalin, i cine t
supus puteril stpinului inelului?
Tar ginnul rpunse din luntrul nestematei
Ail. ya sidL cii locul uncle ne aflim este vis liena
cea din srivechime a lul Sedaci, fiul lui Aad, zidilorui
cetal, ii ceki vesUte, acuma In niruire, IremceacuPi
Or cu, pe vvernea vk$ii liii, cram rob Ia regeie edad,
Tar Lu e1i shiipin chiat pe inelul siiu, pe care 1al gsit In
c1cLarul in care fusese inchis pe vremuri
i capaciul de InciiIiri de alt.idatii de PC Ulita Roie
din Cairo, aJ uns acuma, daioritii sthpini cii acelul mel,
moenitorul drept al neamuiul lui Nemiod al aceiui
V.ILCaZ i falnic edad care trilise virsta a apte vuii:uri,
vroi sii Ineerce. fiiri de ziibavii, puterile vrjite inchise
In nestematLe $i Ij spuse ceiui din cornalina
0. ioh al meiuiU, ai pute.a tu sii fad sil iese din siuile
aCesca de sub piimini ii sii duci deasupra, 1a Iuminii, coinoara
inc1isiiaici ?
Si giasul Piirintel ul Norocului rispunse
Pal fii de lniahii iar hrrLd acesta mu es:. ch
c& rnai U$C)i
Si Maruf ii zise
Daciii aa, uii err s dai zor a scoaLe tuate bogiiiiie
i rninuniitiile cite sInt. ac 1Th a usa ni.mic eeloi cc ar
putea s rnai vinii dupii mine. nici .macai urma.

191
5i glasul rspunse
- Ascult i mit supun
Pc uriyiil strig3.
ilci. baic
51 pc data Maruf VUZU corn so L\CSC dLHLtifliUi LlU1SjJVC
zece l)a)OtI do o frumoseto mare, purtind pe Capote nito
co5uri ncrn5surate. 5i, clupit cc srutaril Arnintul dinaintea
Jut Marul fermecat, se ridicarit jar i, intro clipire do ochi,
duserit afar, in citeva poveri, toate cornorile cuprinse in
edo fret sitli do sub pitmInt. 51, dupit cc Ii ispritvirti
treaha, venirit jar sitcd aflearnit temenelile l.a picioarele
Jul Maru.f, tot rnai vritjit, t pieririt precum so iviscrit.
Maruf atunci, pintt peste poate do mullurnit, so in
macse inSpie eel cc sitlitIuia in cornalin i Ii Spuso
Este desitvirit. Ci a vrea acuma nite }$izi, n
catiri cu catIrgiii br, ii nitc! citmile cii br, pen
tru a duce aceste comori in orau1 Kaii tan, cc tea do
scaun a Impitritiei Sohatan.
51 robul cci inchis in nestematit ritspunse
La poruncile tale ! nimic nu oslo mat lesne do
JOStU it.

5i dole un strigitt mare i, tot atunci, catiri I. catiri1.


camiie si citmilari, l5zi si couri, si mamalict imbritcat
falnic, frumoi en nite lune, se ivirit dinaintea lui Macu?,
cite ease sute din fiecare sot. 51, intrun ritspits miii scud
ibecit tiar trebut ca sit inchizi un ochi t siti deschizi ba
incitrearit pe vite Izilo si courile, unpiute mat miii
cu aur si cu giuvaicruri, i se rinduirit in tr frumos. b.c
I in.erii mamalici sitrtrit pe cait br cci mindrt t impre
surarit, tnsiruitt din inc in bc, caravana.
Jar cavafut do odtnioara it spuse atunci slujitorulci
inelului
0, Taicit al Norocului, doresc do Ia tine acuma U
nue de able vile. incThcate en mittsuri i cii atlazurt
aurite, i ou a1te mrfuri scumpe de Ia Siria, de Ia Egipt;
de la Grecia, do la Persia, de la md 5i do Ia Chitai.
Jar ginnul rspunse cu ascultare .51 cu supunere. 51 pe
data cole o mie do Carnile i dc catiri, inCrCato CU lucrurile
pornenile, se i.vir dinaintea Iui Maruf, i so duser s se
rinduiasC siriguro, in ir frurnos, la urma alaiului, str
juite, Ca 5i suratele br, do aUi marnahci tineri, imbrCati
falnic, 5i cahui Ca 5i fraii br. Jar Maruf Lu muflumit i
ii spuse celui Ce sIaIuia In mel
Acuma, pmn a pIeCa, vrCau s rnniflc. Ridic
(Jar, un cort de rndtas, 5i adurni nite tvi CU rninc
gun bune 5i CU buturi reCi.
51 loft] Lu Indeplinit pe hOC.
Jar Maruf intr in cort si jozu dinaintea m\1ibor, c[nar
In dilpita Cind felahul eel bun so intorCea din Cdtun. 5i,
biotul de el, vonea aducind pe cap un bud pun Cu Unto
prjH in uiei, sub bratul sting nite pline neagr i nite
ceapd, iar sub bral1ul drept o t.raisl plin CU ovaz pentru
cal. 51 VZU, dinaintea CaSEi sale, caravana cea vrjit, Si
cortul do rntase In care edoa Maruf inConJulat de rohii
zoiiIj care 11 slujoau, pe cind ali robi stteau in. spatele
lui, cu braielo incruciate po piept. 5i rmaso lulburat
pin pesle poate, 51 gmndi ,,De bun searn c sultanub,
care I-o fi tnirnis inaintea sa pe rnamelucul ccl dintii pe
care 1-am vzut, a sosit aid in lipsa rnca ! Ce pdcat c nu
rnam gindit s tai cole dou gini ale mole i s 5 Ic II
gaul du unt de vac ! 51 se hotuI pe data sd Inca nsa,
macar c zbovise, 5i so nepezi dup cole dou gini s
be tale i sa Jo den sultanulul, mime in onl do nca
numaidecit.

Cmnd povestca OJIJOSe 211(1. kh(J.C/1Id11 .HZU /0111 mij inn Si,
sfioasi, 1(lutl.

193
Ci intr-a nou sute aizeci opta noctpte

r)a l\laiu 1 1 vali i ii strig.t. Si h xnisc 1o1.nciati ro


bihi Caic ii SILl CLi :
- A(luceIii Ia mine
lar ei cleteia fuga dup e i ii adusei pe sus In coit,
CL1 blidul lui Cu linic, Cu cepeic. Cu pline cea ncagr i cii
tiiixla iu.i cu ovz. 5i Maiuf xc iidic in cinslea liii. II
1nibiitisiI i Ii zise
Cc aduci acolo, o. liatelo mou Intru xiII(io ?
$1 l(lahul ccl siac so minun cu mare miraje c i so
vnibtc Cu atita dragoste de catro Un om CU atWi gtciz
tate, i ca U aude grainci cu glasul acela i c Ii spunc
,,frat.e Intru saraoie. $i zise : ,,Dac acesta este Un
aracan. atunci cu Ce mai slnt ? $i II rispunse
fli aduc mcii ndca ospcl,dei, 0, stapne al meU, i
tainul caiului. tu. Ci flUi log 1C Sa lerti netiinta mea.
Cci, de-a li .tiut. cii eiti sultanul, flu a fi oviiit xii
jeitfesc In cinstea ta Cele douii giiini pe care le am, i xii
.i le frig in unt de vacii. Ci siiricia Ii face pe om orb i
Ii vduveste de toata isieclunea.
i lisa capun jos, paste rnisui do ruinat i do fistIuil.
Tar Maruf, la vorbele sale, aducIndu-i aminte do staica
lui de odinioara. do pe cInd traia intro ticiloIe axe
menea, on chiar i mai rca ca a felahulul acela sirman,
Iricepu xii plingi. $1 lacrirnilei curgeau UVoi printre firele
birbii. xi cideau in fai1uiic. 5i ii spuse felahuiui
0, fratele meu, linileteti inima. ELI flU sint n
deetim suitanul. ci numai ginerele lui. Si, In urma unor
Incurciituii pe care icam avut intre noi, am plecat de la
palat. Ci Imi trimite acuma tli iobii acetia i toate aceste
daiuri, spre ami dovodi ci viea si so Impace cu mine. Cit.
dcxptt tine. fraicic meu. care ai viut xii ma omeneti firi
a. .ti cine sInt, Cu atila bunatc, afl c flu ai semnat
inir-un prnint uscat.
$i ii sili pe felah si ad dca dreapta 1w. i ii spuse
In ciucla tuluior bunturi1or pe care le vezi i
farfuriile acestea, ma jur pe Allah c flu vreau s mninc
decIt; din blidul tiu de linte, i c nu am si ma ating de
nirnic aitceva decit de piinca aceasta i de cepele acestea.
Si le poruflel iobilnr s dea mIncarurile cele scumpe
Mahului i. Ia rindui, nu mInc decit lintea din bud
plinea ((a neai4la i cep(le. 5i se lurnin i se bucuia pri
vind uiniirea bietului lelah Ia vederea atitor bunt.uri a
cioi niiieasn stura rnintile, i a atitor bucate cue
VraleaU piivirile.
5i, dup cc ispi,avi de mincat, muitumi Atoatedatto
rului pentru binelacerile sale ; iar Maruf se ridic .i,
luindu1 pe lelah de min, 11 duse afar din cort, inspre
caiavana. $i II sili s-i a.luag, din fiecare soi de maria
i de agar.lIc, cIte o pereche de cmile i cite o peruche
de catIri. Pc urm ii spuse
Astea intr in stpinirea ta, o, fratele meu. 5i I
rnai las, pe deasupra, i cortul acesta, cu tot cc se afl
in (I.

$i, lara a ro si asculle mc Impotrivirile, nici rnCtr-


turiiie de rnu]1umire, Is lu imasbun de Ia ci. saru
tIndui Inca o data. Ic1t pe cal, trecu In fruntea caia
\lanej Si, tiimii(iflCI lflaifltej Ia cetate Un soi mai iuie ca
JulgeiuI, Insicinat si duca veste icgelui despie sosirea
sa, porni Ia drum.
Or, solul lui IV[aruf ajunse Ia sai.ai in clipita cind
vizirul tocmai ii spunea iegelui
Scuturii-1e de greaIa Ia, 0, stapIne al meu. i nu
da crezamInt spuselor dornpiei, fi.ica. ta, despre plecarea
sotului ci. Intrucit, pe viat.a capului tu ! errurul Maruf a
plecat de aici ca fugar, de frica dreptei a1e mmnii, i nici
decuni spre a se duce sa zoreaSca sosirea unci earavane

393
care flu se afl. Pc sfinle1e zile ale vieii tale, omul acela
nu este decIt un minciflos, un viclean i un pczevenghi
Si cind reg(Ie, IDC umatate iflC1Cdiflat de vorbele vi
zi.u1ui. laman c{eschidca gura S.Le a cia lispunsLil cu
VefliL sotul inlt I. dup CC SC terneni, ii vcsLl sosirca
ILti MarLIL spunlud
0, regelc at vrerniloi, via la tine ca vestilor. $1
il,i acme vestca cea bu.n a sosir.ii, pe urma rnea, a stpI
nulut flWU. emirul preaputernic l mul tdarnic. vitcazut [ri
de searnin, Matuf. ginerele tu. Care este in frunt.ea unot
caravane cc na putut sil mearg la fel de lute ca mine,
din pricina aVetilor grele cu care e iricatcata.
Si, giiiind asa, marrwlucul ccl tInIi sarut iar pa
irti ntu[ dintte rnIiiiiLc regelul. i picca piecurn VCflLSC,
At.unci regele, pesic rnsui do ferici I, da ml mat pe
viz uul su, so intoa.rsc i.nsp.te el i.i ZISC
Cilt.i.ni-4iar Allah obrazul si fceati
aLita do Intunecat pe cit tic i mintea ! Si batu
barba coca, o, vicleanule. si lncredintateai du minciun
i do vicleug, asa corn al s Lii incredintat kiLtun stiiit
do slrilucirea i. dc puternicia gineteiui rfieU CC1 iubit
51 vizirul, Incrernenit i vintuit. de orice cuget, se
arunca ta picloarele stapinulut stu, :frI a mal avea puterea
s raspuncia baremi o vorbt. lar sultanu.l ii lsi aa. i
ied sa dea polUflca s so Irnpodobeasc i sit so gateasca
toat cetatea, i s so oririduasc tol Lt spm a iei, Cu.
mare saltanat, inai.ntea ginereiui su.
Dup care, so dLlsc Ia iatacul copiiei sale, ii ii imprt
vestea cea fei.icila. Si dornnia, CIfld ii auzi pe tatiI silu
on vorhete clespre veniroa sotuiui ci in iiUflt(u unei cai-avane
pe care gInclea c ca Insiui a nasocito bucata
on bucai, rmase pIn pcsLe poate dc u.luiia i do minunat.
Si nu mai Uu cc Sit ciid, cc sil SpUn oil cc sit iir;pund
i so intreba dacit nu curnva sotul ci Ii hale joe Inca 0
data do sultan, mi dacit rio curnva a VrOIt, in noaptea
nd i c-mi isic pm lc s -,s t tJ I (a o
cF nurnai s-o pun Ia Incercar, ca s vad dac ca are
o dragoste adevrat fai5 de ci. i, once-ar Ii fost,
gIndi Ca mai degrab sa pis1.rezc numai pentru ea Indoic
lile i nedumeririle, ateptInd s Tad curn st treaba. i se
rnrgini sri-i arate pnin(eIui ci un chip Infiorit de multumite.
lai regele iei de Ia ea i tncu in fruntea alaiu.lui
care porn in calca Iui Maruf.
Da cci. care fu ccl mai uluit dintre toti, i ccl rnai
ntiucit, fu, fri de tgad, strlucitul negustor Au, tova
riul de copi1irie al lui Maruf, care tia, mai bine decit
onicine, cc temei avcau bogii1e lui Maruf, melt, cInd
vizu impodobeala cetiii, i pregtiriie de sarbatoare, i
alaiul domnesc care ieea din cetate, ii opri pe trectori
ca sCii intrebe despre pricina acciei frmlntri. Jar ci ii
!spunseri
Ce, flu tii? Pi ginerele cgeiui, emirul Maruf,
se intoarce in fruntea unei caravane falnice
Jar prietenul lui Maruf li plesni mIinile una de alta
i Ii zise: ,,Cam ce-o rnai fi i cu pehlivnia aceasta nou
a cavafului ? Pe Allah! au de cInd munca de cIrpaci de
pingele o fi putut s-l ridice pe prietenul meu Maruf
stpln i cLipetenie de caravane ? Da mare e Allah...
CInd povcsta ajnnse ai, Shzda izu zorii mijnd
sli(asa, ta(u,

Ci n.ir-a nou sute .>aizeci si nouo.. noapte

Urmi

:Da mare e Allah ! i niintuiasc-i ci cinstea, i fe


reascI dc ruinea obteasc ! i riWnase acolo, atep
tind, ca i cei]a1i, soSirea CaraVaTK?i.

397
$1 In curind alalul 1i fAcu intrarea In cetate. $1 Maruf
clArea in frunte, mal st.rAIucitor de a mie de on decit
regele, ci mAret j fainic, de a faca a plezneascA I icrea
In porcii-.cie-cline. Jar In urma Iui venea caravana cea
neafircitA, strjuit de mamalicli cci nilndni, imbrca4i in
atlazuni minunate. i toate asta erau atila do frumoase
i de uluitoare, cli nimeni nu-i amintea a anal Ii vilzut
on 141k mai Ii auzit pomenindu-se despre ceva asemenea.
Ian negustorul Au 11 vAzu 0 ci pe Maria In starea aceea
nemaipomenitil, Ii zise: ,,Iaca na! Pe semne cli a
pus ceva Ia cale Cu doinn4a, soya sa, ca sil-ci ridli de rege.
$1 se apropie de Maruf, ci izbuti sli ajungli JIngli ci, pitt
toatui vilva care II impresura ct Ii spuse, da In aca Chip
mnclt a flu fie auzit decit nuanal de el:
Fii binevenit, o, qeicuie al pumaiclor norocite,
ccl niai iscusit dintre pezevenghi! Ce van a zicli
toato astea? Ci, pe Allah, $i se ci cuvin toate hatirurile
ci tot huzurul ha care ai ajuns, o, pnietene al mou. Hai, fii
fenicit. i vesetecte-te! Jar Allah sli4i sporeasci piicher-.
Itcunile c1 pungAiile 3
51 Maruf Incepu a ridli de vonbole prietenului Mu,
Id detelnttlninecualpe-adouazL
$i, cii asta, Mantif ajunse Ia palat, ailituni de rege, d1
se sui a padli, In sian li i, pe un jet doznnesc aezat In sala cea inane de pnimire. 51 porunci a se Inceapli cu
ducenea In vistienia regeiui a lAzilor umplute cu aun,
cii gluvalenuri, cii milrginitare ci cii nestemate, a se ump]e
cu acele minunilVi toti sacii din haznale, i M 1 se aducli
apoi tot ce xnai nianlisese, adicli boccealicunile cu atlazuniie
cele scumpe ci cii mAtlislinia $1 i se IndepiinirA Intocmai poruncile.
$1 puse sli se desfacli In fa4a liii 1A41e ci bocceaIlcurile,
ma cite una, 1 Incepu a Imparti, cia mliniie
amtndouI, anal-marion de la saraiul Implinlltesc ci sotiior
ion, atiazunile cele minunate, anlirgilnitare i nestemate, ci
a facli daruni man nilidulanelor divanuiui ImpArAtesc.
gustorior pe care Ii cunoea, sAraci]or 0 prostimil. $1,
in pofida mustrrilor regelui, care vedea liiciuiile c1ca
scumpe cum pier ca apa prin ciur, Maruf nu se ridic
pin cc nu irnpri tot agaiiIcul caiavanei. Cci dauI
eel mai mic pe care 11 druia era un purnn sau dci do
aur, do smaralde, de nirgri ISre or do rubine. $i le
zvirlea Cu arnindow miinile, pe cInci regele su.ferea amarnic
i se strImba de aurere, stiigInd do ficcare data
Destul, o, fiul rneu, destul ! Nu are s no ma
rmn nimic.
Da Maruf, zImbinci, rspundea do Liecare c1at.i
Pc via.a fa ! s nu-i fad Inca do Una ca as
Cci coca cc am eu este de neisprvit.
Estimp, vizinul veni s-l vesteasc pe rege c haznakle
din vistierie erau pline cu vIrf acuma, i ca flu se mai
putea pune nim w In ole. i regele ii spuse
Binc. Cau.t alt sai, i ump]eo ca i pe cealalta
Jar i\iaruf, kwa si so uilc Ia ci. ii zise
Poti
i adiug:
i ai s umpli i-a treia sa1L apoi pca patra
dac regcle flu so impotiivete, a putea s uxnpiu Ia Id
toate salle PalatUlui CU asomenea iuciUii care, pentru mine,
nu au nici un pre.
Tar regele nu mai tia dac loate astea so petreceau
in vis on aievea. Si era uluit pIn peste niarginiie uluirii.
Tar vizirul iei spre a so duce s mai umpl ate vreo doutrei
sli Cu bogaiile aduse de Maruf.
Tar Maruf, do Indat cc aceste toate se sfIrira, i
dup cc dovedi astfel Ca indeplinise tot coca ce fgduise,
ba chiar cu asupra dc msur, dote zor s pun
capt divanulul de filotirni.e, i s se duc la tinra lui sotie.
Tar dornnila, do cum 11 vzu, veni la ci, Cu ochi plini de
bucurie, i ii srut mIna, i ii zise
Fn do Indoial, o, fiu al socnului ineu, ai v
s te veseleti pe searna inca i sa-.i rIzi do mine, on
po&e ca sa-rni pui dragostea Ia incercare, istorismdumi

199
povestea despre sArAcia tat do altAdatil i despre necazurite
tale cu 5(418 tat, afurisita do Fattumab Balig4ncinsA
Dat mullumcsc lui Allah cA flu rn-a Isat d mA port faA
do tine, o, stiplne al mcii, aitminteri de cum am ficut.
Si Maria! o stirutil, Ii dote rispunftul de cuviint4, l Ii
diirui o hainil fan do asemuire, ci 0 salbA Inchisi CU
zeco siruri de cite patnizeci de mirginitare tAM pereche,
marl cit oule do porumbel, i nite bnAtri i nite IAntuguni
hhunite do vrAjitori. Si domzafla, vAzind toate acele
lucruri frunioase, simli a plicere mare i stnigi:
Haunt! am si pAstrez rochia aceasta trumoasil i
podoabele acestea numal pentru zilele do sArbitoare.
Jar Maruf zImbi lispuse:
0, dulecata meet, nu to Ingrija do asta! In beat
zitale
am sA-rtu4i dArvar
uiesc alLito ropline
chli L altoplnA-n
podoabe, cUlbuzi.
l vreme dulapurile tale fl-au si dea pe dinafani citi vneme 1lazile
SI, cu asta, lAcunA treaba ion, obicnuitA, pini diminee4a.
Oi IncA nIci flu icciseni do sub polog, cind auzini
glasul regelul care cola sA intre. Si Maruf so repezi
si-i dcschidA, i Ii vizu tulburat ci gaiben Ia fati ci
speriat la chip. 5i II pofti cu gnijA IA intro, ci si adA pe
divan; b4 doannila so scuill, Cu totui tulburati de acea
waite neaeptatA i do infihicarea pllnintelui ei, i dote
zen si-I stropeasdi cu api do trandatini spre a-i potoli
stanea c1 a-I face sA-i capote ian danil vorbinii. 5i dud
el lntr-un sfltit, putu si gniiascA, Ii apuse hal Mania!:
0, fiul mcii, sint, ah, aduditor de tini rele I dci so

pae. Ut, so cade oi1 flu so cade?


01 Maniaf nispunse:
Se cade, de buni searni!
51 regele spuse:
Eli, atm, o, capile al moai, ci slugik mole ii skijeni
met, pini petite poate do uluiti, au venli si-mi dea
do veste, acum a difl, ci eel doui mit do mama]ici al
Iii, chervanaglii, cimilarli .1 catlrgiii au pleAt In noaptea
aceasta, fin ca al tie cineva pe ce cale au plecat, ri f&4
si lase nici cea mat mical urmi de drumul ion. 0 padre
cane ll Ia zborul de pa o treangi lad o until mal mult
decit na lint toati chcrvanaua aceea pa drumurile
noastre. Or, cum pierderea aceasta este o plerdere fi
de leac peutru tine, am fost atita de niucit ci flcuma
stat tot bulmicit.
lar Maruf, auzind vorbele regelul, Incepu si nIdi 1
nispunse:
0, socrule, Iiniete4t cugetul. CAd plerderea sau
pleirea chervanagillor mel l a vitelor mele nu are mat
multi Insemnitate pentru mine decit pierderea unul strop
de api din mare. Intrucit astizi, ca i inline, ci ca potinline,
1 cii In celelalte zile, vol putea, numai dormdwml,
sit am mat multi chervanagli mat muite vita de
povani, cu Incircitura br cii tot, cit McI n-an putea si

IsitncapineIn toscuiim
atit cetatea Khaicaitasitnulul.nePoti, ducem
dan, s141 itnIlate tl hamrnamui
sufletul, si to InsenhiezideIa fadjmineati.
fi, si ne lad acuma
Si regale, mel niucit declt fusese a! vreodatA, ietg
de,ia Maruf I se duse sI-l cheme vizirul si-i poves.
teasci tot ce so petrecuse i si-i spuni:
El, cia data aceasta pnicepi ceva despre puterea de
nepriceput a ginerelul meu?
Ian vizirul, care nu uitase umiliriie Indurate do cind
Maruf se ivise In caLea bul, IL zise: ,,Iaciti prilejui de a
ml nizbuna pe blestematui acela! 51 ii spuse regehul, cii
un gias supus:
0, rego aL vremiior, afatul meu nu poate si lie de
Mci o luminare. Dii, IntEucIt mi-i con, nu vol spune dec11
cisinguracahepentrutlnedeatiIntrucltsiteinte
meiezi pa puternicia cea tainici a ginerelul tiu, emirul
Manuf, este cia a te aduna cii el is un pahan ci de a4
Irabita. $i cind aburul buuturli are si-i IncA mintJle d
201
dntuiasc, tu s-i iscodcti cu iscusin despre averea
lui ; iar el are sl.i rspund, de bun searn, fr a-i
acunde nimica din C( e adevIrat.
51 regele spuse
Acestai un gInd minunat, o, izhu1e, i am s
pun in fapti chiar In seara aceasta.
5i-aa, cind veni seaia, regele se adun cu ginerele
su Maruf i cu vizirul su, dinaintea tablalelor cu buturi.
5i pocalcie Incepura s se vnture. $i beregata lui
Maruf Lu un urcior fr fund. Si starea lui aj.unse o stare
jaInici. i limba Incepu sii i se vInuie a aripile Unci
morn de vInt.

(!In(1 1)OV(St(fl a jL1T. (I(i(/dfl V1/U Zfl1L Till md :i,


fioax1, tit(u.

Ci intr-a nou sute aptezccea noapte

Urni

5i cind flu rnai tiu sa-i osebeasc mIna clreapt. cie


mIna stIng, regele, tatl sotiei lui, ii spuse
Chiar c, o, ginere al noMru, tu flu mi-ai povestit
niciodat IntImplrile din viaa ta, care trebuie s fi fost
o viat minunat i nemaipomeniti. 5i tare a avea poft
s ascult, In seara aceasta, cum Imi istoriseti ptaniile
tale uluitoare.
51 Maruf, care era fr de nici un tertip Ia sufietu.i
su, i fr do nici un vic1eug, se ls ispitit, In beia
lu i, ca toti oamenii beti crora Ic place ludroenia, s
istoriseasca regelui i vizirului toat povestea sa, de Ia
ineput pInii la sfIrit, ineepmnd din ceasul cind, biet potJo-.
gar de irninei, se Insurase Cu afurisita din Cairo, pIn in
ziua cInd gasise comoaia i inelul ccl vrait in ogorul fe
1ahilui eel srac. Ci flu ai fi dc nici Un fobs so ma
spunem i noi Inca o data.
lar regele i .iziruI, la povesti.rea acelel istoni pe
cre erau departe do-a 1(.) Ii inchipult alIta de nauc
t.oare, se uHar uqul 1a altul, mu.cIndui pumnii. lar
vizirul ii spuse lu.i .Maruf
0. stpIne al rneU, aratne o cUpit inelul ca
are atIta putere vrajita
5i Maiut. ca un nebun vduvit do minto, SCOSC de pe
degel ineicti i ii puse vizirului dinainte zicind
lactl ! in cornalina 1i se afl piletenul rneu,
cf.titul Printelui Norocului.
Si viziiul, cu ohii nvpia1i, lua inelul i free nestomata,
curn Ii dezvluise Maruf.
51 pe data glasul iesi din cornalin, grCiincl
Iact.ii-rn ! iacft-rn! d porunc i mi supun!
Vrei s nruieti Un ora, s zideti o cetate dc scaura
sau s omori un rege ?
$i vizirul rspunse
0. slujitor al ineiului, I.i poiLincesc sl Irisfaci P
cduut aces La do rege, dimpreuna cu ginerele su Maruf,
pezevenghiu.i. i s-i arLinc! in vreo pust:te fr ap, ca sI
mi)ara acolo de sole i de lipsuri.
5i, pc cUpa, regele i Maruf fur inhtai ca un fir de
pal i dui Intro pustie sabbat:ica. cu totul i cu totul in
ficesatii. care era pustia setei i a foamei, locuit dc
moattea cea crunat i de dezndejde. 5i-aa cu ei
CIt despre vizir, ctete Zor s stiing clivanul si s le
atate diegtotilo, en_u illor i rnaimarilor c femicirea su
pui1or i l.iniLea statuiu.i ceruserA ca regebe i ginereic
saLi Maruf, un ine1ator de cea mat mielcasc teap, s
e suighiun.i departe i cii ci, vizirul, a lost eiiftinit
domn peste Impavitie. $i adiiuga:
i-apoi, dac ovi11i cumva s v supunei la noua
rInduire a treburilor, i s ma primii do stpin legiuit
al vostru, Va trirnit Intro clipit, in temeiul pLitern mdc
de acu.m, s v IntIlniti cu stpinul vostru do mai Inainte
i cu codou1 lui do gincre In coitil cci mai salbatic din
pustia setei i a rnorii cruntate.
si-i puse astfel s i so Inchine cu jurniInt pe toi
cci tie fa1, In ciuda nasului br, i cftni pe cinc cftni,
d mazili pe cine mazili. Dup care trimise vorba domnitei
,,Gtetete s ma primeti, InLrucIt am mare poft do
tine. Jar domni1a, care aflase, ca i to1i ceilall,i, IntIm
pl.rile cebe proaspete, ii trimise rspuns prin hadimb
,,Dc bun searn ! to primesc cu drag, da acurna am b1eaua
cea dc fiecare lun care este fireasca la femci i Ia fete.
Da do cum am s flu curat do mice necur4ie, am s to
primesc.
Ci vizirul Ii spuse: ,,Eu flu vreau nici o zbav, i ha-
bar n-am nici do bcieaua de fiecare lun, nici do beleaua
de fiecare an. $1 doresc sa to vd acuma, npristan:,
Atunci ca Ii rspunse : ,,Bine! vino, peste o clip,
la mine.
5i domnita se Imbrc pe cit mai strlucit cu putinta,
i so impodobi i se parfurn. 5i cind, dupa un
ceas do vrcme, vizirul tatlui ci intr In iatac, ii IntImplfl
cu Ufl chip mulumit i bucuros, i Ii SUSC cu drag:
Cit cinste pe mine! Si cc noapte de bucurie are
s fie noaptea cc va s vie!
5i se uit Ia ci cu nite ochi care topir cu totul
inima vicleanului. 5i, curn o zorea s so dezbrace, ea incepu
sa-i seoat hainele, da tot nurnai cu codeli, cu f andoseli
i cu marghioleli. 5i dcodat, scotInd un tipat,
speriai sari Indarat, acoperindu-i obrazul. Jar viziru],
nedurnerit, o Intreb
Co ai, o, stpIna mea? 5i pentru cc iptui acesta
de spaima i obrazui acesta acoperit deodat?
itt eat! rispunse, Inviluindu-se menu:
Ce,tunuvezi?
Si ci rspunse:
Nu,peAl]ah!Ceeste?nuvtadnimic!
Ea spuse:
0, ce ruqine pe mine! o, ce necinstire! Pentr ce
vreisAmAarAgoa1Aprivirilorace1uiomsMincucan
a! venit?
$ivizlrul,dupkceseuitAbaladreapta,balasunga,
IL rispunse:
Ceonicucareamvenit?5iundceste?
Ea spuse:
Cob, In buburuza de conialinA de pe inelul pe care
11 at po deget!
51 vizirql.rAspunse:
Pc Allah! aaeste. Numam glnditlaasta. C
ya seti, acesta flu este un flu de Adam, o fipturi omeneascL
Este un efrit, slujitorul inelulul!
lar domnfla, plinil de spaimA, strigil, afundtndu-1
capul sub petite:
Un eMt, of, pAcatele mebe! mi-e tare spaimi
de chit!! Alt, tie-ti mill, du-l do aid! Mi-c teami l
mice ruine d.c ci!
$1 vizirul, ca 8-0 ]initeascA, ci ca a ajung Intr-un
sflrcit la ceea cc rlvnca de la ea, I scoase de pe deget
vriljitul mel i 11 ascunse sub perna de pe pat Pc uruul
se apropie do domnfll, phil paste poate de Infierbintat
lay domnita lb lisA a se apropie, ci deodatA Ii repe
o izbiturA de picior atita de nlpraznicl, drept In burti,
ci 11 trtnti cii spatole Ia pilmint, 0 cu capu-naLntea pi
cioarebor. 51, fAn a piende o cbipitA, InhAtA inelul, trecA
nestemata i Ii gnu of ritului din cornalinA:
IntacA-1 repede pe znicelul acesta aruncA-l In
temnfla din beciuribe pzdatului. Pc urmA du-te, fAn de
2135
zhavi. i iai pe a{I1 i pe sou1 meu din pustia in care
ai (JUS. i sa mii inl.oici aid teleii i 1r vtiTlalC, n
zdrunciiu.i i In buni si.ue.

(mnd povska a J1?.( a 1(1, (I(,,L( 1i \. (i i,


sfi )St 1 a ii.

Ci ntra noiia Ut(? (tpteZPCt una no(tpte

Urmil

51 pe data VizirUl Cu slims CU1T1 se strnge o (:flpa i Cu


aruncat In afunclul ltmnitei de sub palat. Si, peste un
rispis de vreme taie scurt, regelo i Maruf so aflau in
iatacul domniei, regele tare spcriat, iar Maiuf deabia
trezit din betia lui. 51 domnia ii intImpin cu o bucurie
de nespus, i Incepu rnai dintiu-InlIi cu a le da s mInce
ii s bea, dat fund ca goana accea iute ii flmInzise i Ii
insetoase i, in vremea aceasta, le povesti cele cc se
petrecuseri, i cam 51 internniase pe viclean. 5i regele
strig
Acu.m sa1 tiageni in leapt i sl ardern
lar iViaruf spuse
Nit am flhlYI1dL1 i.ni pal Liva.
Pc a rma se in toaise inspi.e sot ia SU i Ii zise
Ci, a, du1ceala mea. mai mIll ciami indrt inel
Jar clomnit.a iispunse
A, asia nu ! Do vreme ce nal Uut s1 pist
am s1 pastrez cu deacuma Inainte, do team ca
(illO CUll) VU XLI to })1I inejd ii i051 I ai pierde lar, cl o5ti ara
luaream into.
$1 IV[aruf vise
Binc ! E drept!
Atunci po.runcir s se pregateasc I,apa, ])C Ifl(idafi.
In fata porii de Ia paat. $1, dinaintea noioduiui aclunaL
fu mnfipt in ca vizirul. Si, pu dud scripetele scIiUia, fu
aprins un rug mare Ia picioiul stulpului. Si, n iclul acesta
vicleanul muri iniglat i fiipt. $i acaaa CU el
lar regele irnpri Cu IV[aruf pulerea domneasc, i II
IT1CflI ca singur rnOtCflit(n Ia slava lui npiir1oascI. lar
mcml. iiiuae deatunci inainle pe clcge(ul domnitci cire
niai istcat i iflai cununte decft soul ci. ii puia dc giija
cea mai luatoarearninte. Jar iViaruf, in tOValLuSia ci, fu
pIfl peste poate de rnulumit i dC VOIOS.
i iact ca ifltl--() noapte, tocmai rind li ispiivise
Cu dornniI,a tieaba cea Indtinali. si rInd sr in misuse in
iatacul 1ui ca s doarmt, o fcrrieie biIrIn. wi dinl.rodata
de sub patul lui, cu mina ridicat i arnenintIndu-1. $i nici
flu apuc Maruf sil. se uite bine Ia ca. Ca. dupa fiIcilci
cumplite, dup dintii cci lungi i dupLi. urIciunea-i neagr,
o i CUnOSCU pe afurisita lul de nevasi, Fal(urnah,
BaIigi-Incinsa. i nici n-apuc sI bag.c bine de searn
toate astea. ca i dobindi, una dupui. aHa, dou palnw
p!cznitc care ii rnai rupsciii doi dinti din gur. $i muierea
ip Ia ci
Undemi uinbli, o, seCatLIla ? $i rum de al cutez
s 1ai casa noastr din Cairo, ftht smi spui i fi s
id ziuabun de Ia mine ? A. pul dc ctea, am pus rnIna
acuma pa tine
Si Maruf, peste misur de infricoat. o IuI deodat
la fugii irispre iatacul domniei, tipinci : ,$jutoi ! Sari
efritule din cornalina ! I inti en un sniintit la domnit,
i SC pibui la picioarele ci, pierit de spaim. i numai
decIt, in odaia in care dornnita tj da ingrijirile sale kir
Maruf stropindu-I cu ap de trandafiri, dete npusia
vipia cea cumplita, tinind in rrIn o bit pa care o adusese
cu en din tara Egipmului. i iipa : ,,Unde este fIeandur
ala, plodul de tIrf ? Ia- domnila. vazmnd acel chip de
207
pcuii. avu vrcme s frece cornalina i si dea 0 0IUflC
zoiita ci r1tUU1 Prinielc Norocul ui. 5i, pe clip, npraznica
Fattuinah. ( Si CUIYI ar ii i()t piifls dc patruzeci d.c
mimi, iarnase t,intuila ocu1ui, CU. Iniaiakeai arnarmca
pe care o avea cInd intrase.
i iViamuf, venindu-i in simliri, o VZU pe so1ia lui de
odini.oar in starea aecca de neclintire. i, sco.Ind un
ipi1. do spaim, so prbui iari Lr sirni,ire. Jar domniia,
pe care Allah o druise Cu isteciune de minte, pricepu
atunci c femeia care-i st.a dinainte, Cu In1iharea accea
do amenmtare noputincioas, flu era alta decIt harpia cea
curnp1ili, Fatturnah din Cairo, nevasta dintli a lui Ma
ruf, do pe vrcrnea cind cia eavaf. i, nevromd s-1 lase
pe Maruf prad rautal.i]or pe care Ic-ar rnai Li putut sviri
afunsita, frec inelul i ii dete efritului din cornalin 0
alt porunca; i pe data harpia Lu ridicat i dus in
gric1in. i Lu legata, cu Ufl 1an greu de fier, de un rocov
urias, curn sint Jegai urii cei nedomesticiti. i rmase
acoJo, osIndit si-i schimbe firea, on s moar de moarte
grea. Si iac-aa cu ca.
Cit despre Maruf i soia Iui, domnita, apoi acetia
trir de-atunci Inainte In huzur dcsvIrit, sporindu-i
vita, vrernc de ani i ani, pIn la sosirea Desprtitoarei
celor cc se au dragi, SfrIrntoarea fericirii, Ziditoarea de
morminte, Moartea cea de neabtut.
Or, manire celuia Singurul viu, a ciruia suflare dureaz
pesle via i peste rnoarte, pe trImul veniciei, departe.
Pc urm Sehcrczada, in noaptea a(eca, ncsirnInduse d.cloc
toropita do osteneal, i vzmnd c regcJe Sahriar era gata s-o
rnai asculte, Incepu povestea utmatoare, 0(110 este cea a ornulul
tIJIdI i bogat tar p1ivce ])1ifl hageaeiirilo .St.iintei i ale Is
toriei.
il spuse
LUCARNELE INVATATURII I ALE 1STORIET

Se povcsIete c era in cetatea El-Iskandaria un tInr


care, Ia moartea tatiui su, ajunsese stpIn peste averi
marl i peste bunuri multe, atIt In pmInturi frumos udate
cit i In case temenic cldite. i tInrul acela, nscut sub
zodia binecuvInlllrii, era Inzestrat cu o minte aplecat spre
calea chibzuiniei. i, cum flu era nicidecum strain de inv
turile Cdri cei Sf inte, care Indeamn Ia miostenie
i cere s Iii darnic, ovia In cc privete alegerea cold
mai potrivite ci do a svIri binele. i, in nepriceperea lui,
se hotrI s mearg si stea de vorb, In privinta aceasta,
cii un eic btrIn, prieten cu rposatul su printe. i Ii
Irn.prtd eicului toate frrnIntrile i toate ovielile sale,
i Ii ceru sfatul. Tar eicul cugct pre de un ceas de vrene.
Fe urm, sltInd capul, spuse:
0, flu al liii Abderrahrnan copereasc-l Allah
cu milele sale pe rLiposatul! afl c a ImprIi cu
arnIndou mIinile aurul i argintul la cci cc se afl in
nevoie este, fr do nici o indoial, o fapt dintre cole rnai
vrednice In ochii Celuf preaInalt. Da o atare fapta, 0,
copilul rneu, este l indernina oricrui bogatan. i flu este
209
deloc trebuint s al dne tie ce virlutc ca st dai Ce 1j
prisostte din ceea ce ai. Ci mai esto i o all drnicie,
carei Intraltfel Inmiiesmati i iniralUol placula do c
Stpinul tuturora, jar aceasta, o, copilul meLt, oslo dirnicia
do minle. (ci cino poate s rspIridoasci binelacerile
rnintii lul asupra tipturilor goIae do cunoaleie, acela este
eN nmi liirHoi do bim. 5i, spre a impri asemonca bin,e
faceri, lichuie si aib o minte mull lurninaUl. Si, spre a
avea o mink do solul acesta, Un singur mijioc avem Ia
indrmini. i aflUfl:ie citirea seiierilor oamenilor rn Lilt Iumi
nai, i eugearea asupra scrierilor Inc. Aa ct, o, flu at
prietenul UI mou 1\.bderrahrnan, lumineazai ml n tea i do
vecletel.e d{l1fliC p0 moiile rninii. $iacesta-i sfatul me
uassalani

Iai flidiul eel bogat degeaba vroi si mai ceai eicu


Iui si alto lmuriri. Cu eicu1 nu rnai avea nirnica si
spunil. Incit biatul plec Cu statul acela, bino hotiri1
si-l pun In fapt. i, Isinduse dus do intimplare, lutI
caka 9310 sukul negustoitlor de cri. 51 Ii adun pe toti
negustoiii do ciU. dintre care unii aveau cacti ce aUnseSera
pIn Ia 01 din palatui crtiloi pe care rurnil crctini lo
aisesora rind cu inlratea jul Amru ben ElAss in Iskan
daiia. Si k retu s duc Ia ci acas bale caitile de pre
cite 10 avrau prin piavliile Inc. $i Ii plati pcst.c ateptri,
lain l.Hguiala i inca iovaiaia. 5i trirnise oamcni la Cairo,
Ii I)urnasc In Eagdad, In Persia, In Maghieb, in India
i pina Si In tatile iurndor, si cumpere crtile
cole rnai vestite dc pe acele meleaguii. cu sarcina s flu se
sgIrceasca nic necurn la prc.ui do cumpuiare. $i tmn_lt1i,
do Ia o vrcrne, so inboarsera urufi cite unuL cu legturi
maci do scrieti scurnpe. lar flacaut puse s lie loale nfl-duite
frumos in dulapurile dintrun paint mr4, pe care
il zidise anume, i care avea, scrise cu litere marl de aur
i azur, pe lespedea de Ia intrarea cea mare, numal
aceste cuvinte : ,Pa1atul CIrii.

Cind pOVeSt(a fljl.iflse mci. Sohe!iyi.ida viizii znrii mijind i,


sfio;ix, tuiu.

CI intr-a nou sute aptezeci i doua noapte

Jiinl

i, dup cc ficu acestea, tInrul se apuctl de treab.


$i so aLernu PC cit.it Cu chibzuint, dornol i cugetind, Ia
crtile din pa!atul Iui vrjit. 5i, cum se nscuse sub zodie
binecuvIntati, iar paii ii erau Incununai cu izbInd i cu
noroc, tinea minte, in capul su norocit, tot cc citea i tot
cc i insemna. IncIt, In pt4in vreme, ajunse peste fire
de Citlt i do Invat, iar mint.ea .1 so Imbogi Cu daruri
mult mat scumpe decit toate bunurile cei fuseser isate
moteniie. Si cugeUt atunci, Cu Ine1epciune, s-i fac a se
bucura i pe cei din preajma sa de bunurile peste care
era stpmn. Si, nt.iacest scop, dete In Palatul Crii un
osp mare, Ia care ii pofti pe toii pr.ietenii si, i pe toti
ai lui, rude mai apropiate on mat deprtate, i pe robi .i
pe grjdari, ha pin i prostimea i ceretonii obinuiti de
Ia pragul sau. 51, dup cc mIncar i hur i muIiumir
Atoatedttttorului, tInrui ccl bogat se sculti in pici.oare
in mijiocul roatei do oaspeti lutori-aminte, i le gri
0, voi, oaspei at met, in noaptea aceasta, In locul
cIntecelor 51 al lULe1)r, s dornneasc peste sindrofia
noastr Inteiepciunea ! Ci ineieptul a spus : ,,Vorbete i

211
scoate din mintea ta coca cc tii, pentru ca urechea celul
care ic ascult s capete hrana aceca. Si oriicine a dobindit
tiin, a ciobmcht un bun ncrnsurat. Jar Atoatcdttoru[
darLucte ini,e1cpciunca cw vea ci, iar mintea a Lost
zarnislita Ia polLinca lui ci nurnai pulini dintre fiii oa-
memlor sInt stipmni pe haruri[e minii. melt Allah Prci
inailul, ptin gura Prorocului su binecuvmntat asupra
lie rugciunea i pacea ! a zis ,,O, drcptcLeclincioi1or
th4i do pomana .lucrurile ceic rnai scumpe pe care leati
agonisit, mntrucit flu veIi ajunge la c1estvirdie decIt atunci
dud ve da do po.mani din coca cc vi esle ccl mai scurnp.
Ci s no svirii din floenic ; Ca veIi Li ascmenii Cu nite
dirnbui pictroase deab.ia coperite Cu oicac de pmInt
ca vine puhoiul apelor peste acek dImburi i nu are s mal
lase decit piatia goalli. Din lucrarea unor oameni ca
acctia flu so alege nici un fobs. Ci accia care se aratii
danici ca urmare a l&iici sufletebor br, accia so asernuic
cu 0 grcliriLi sdit pe o costi pe care o adapa ploile
manoase ale ccrului, i care rodcte poame Indoit. Daca
pioaia flu va cdea peste ca, tot o ud roua. i nurnal aceia
vor intra in gradin:ile raiuluL Drept care, o, oaspci ai
mci, v-am adunat aid I:ni seara aceasta. Cad, nevroind,
ca un avar, s pstrez numai pentru mine poamele tiinci,
a vrea s gustai i VOi din ole odat u mine, ca s
painx irnprcuria pe calea inI,(1epciunn.
$i adug:
S1 ne arundim, aadar, pri virile piin hageacurile
cunioasterji i ale istoric, i si. privim astlel Ia trececa
aiaiuiui minunat al oarnenjlor mail do odinioara, pentru
ca. de Ia pilda br, s ni so lirnpezuasci ,i n.oui mintea,
i s mndrpte Iuminat, inspre ciesvlruie. Arnin
$1 toli niusafirii tIniiu1ui ccl bogal Isi duscri amindou
irilinibe Ia Irunte, 1aspunzInd
Amin!
A.tunci tInrul iCZU jos, in mijiocul eercuiui br teut,
i spuse
0, prieenii mci, nu a ti s incep mai bine im
preala aces(:or minunate daruil, dccli; fcinduv mintea
s se bucui.e dc ist:orisuea cItorva intirnpri dn viata str
nioibor notri arabi de PC vrei-nea paginici, adevra.ii arabi
ai nisipurilor, aj carol. pocti rninunal.i nu tiau nici s
citeasct, nici s scric, Ia care harul era un dar neostoit, i
care desvIrir, fri cerncalLl, 1i calam, i fh in
drurnatori, hrnha aceasta araba, care CStC. a noastra, limba
anunie do care eel Prealnalt s-a siujit, mai presus de
Loate ceiclalte, spre ai Irnprti gInduiile sale trirnisului
sriu asupra-i fie rugiciunea, pacea i binecuvintriJe cele
rnai alese. Arnin!
Jar musafirii rspunzIndui i ci ,,Amin , iln1ru1
spuse
Jat, dar, din acele vremi vitejesti de Ia ohlrii, o
lntImp]are dintre al.tele mu

POETUL DOIIEI11), FIREA LUI MARINTM.OASA 1 DllAGOSTEA


LUI PENTRU VESTITA POETA TUMADIR EL-KIIJ\NSA

Se povestete c Intr-o zi poetul Doreiid, fiul IU1 Sim


mah, eicul tribului Bni-Yuam, care a trait pe vremea
pgniei, viteaz de frunte i poet vestit, i stpIn peste
multe corturi i puni frumoase, a plecat Intr-un poghiaz
asupra tribului potrivnic Bani-Firas, care Ii avea de eic
pe Rabiab, voinicul ccl mai neInfricat al pustiuiui. Si
Doreiid mergea In fruntea unei cete de voinici, alei dintre
cci mai buni din trib. $i, intrInd Intr-o vale de pe
pmInturile durnane ale tribului Bani-Firas, zri In deprtare,
Ia captul cellalt al vii, un om meigInd pe jos
i care mnsoea o fcmeie clare pe o ciLmil. 5i Doreiid,
dup cc cercet o clip zarea, se Intoarse inspre unul
dintre voinicii si i Ii spuse

213
I) goana calului i prindcmi1 pe insul ac
Jar voirucul porni i, cmnd ajunse s poal f auziL
strig Ia omul cc mergea pe os
I)i1e prins. 1.asmi ferneia, i scapi cu zHe
i roti dc trei on shiga.rea. Ci o.mul Ii ii s se
apropie, apoi, nelulburat i alenc, fLi.:r a zoni pasuL aiuncLi
funia c.rni}ei ferneli pc care o lns(4ea, i, CU ,glas dornol.,
ci.n s[Ihti.ri e acesea

0. dvunznua flLCU, iiierqz iituflte


Cu pus aIIaIe i cuminte,
Ca o IianIm jericii:
Ce na tiut flICiCtnci de fric,
Si en fpiura ci ?oznzca
Infrunt crincena ispit,
rJ!recind seme neptcstoare,
irecu7n i ciat. de ursitoure.

Si marioi s f ii. acuri


La. feint cum u iesen drum
Acestui ciare.. fiosui,
tin fire rd fara de pcd
Care nct CUflCSClLt V reodal a
Ruinea neaqr dcu cia dosu
Cu spazinun fipd in rumuj,
Din fa a nci unizi v rjmu.

Cd iat. cu pririrea ta,


Haiiim?I scuinpd, poi vedea,
Sib ficruacesi.ei kincli qreie,
0 prohaa iorit.trn ?fleiC
Apol s rtpez deodat asupra VOifliCLilU [ilL Dorcud6
11 dohorI din ai Cu o luvitura dc su1i.ii si ii intinse mo.r
eapan In irin.. Pc urm tu calul eel fr de stpIn

214
dupA ce se temeni dinaintea hanimei sale, sAri In sa
dinlr-o zviadturA, i porni Ia drum, ca i pinA ad, fAil de
grabA ci NrA de tulburare.

(md povestcsa ajuns nkI, $vlicrn.ada va*i zaril mijlnd 0,


shoasil, tifru.

Ci intr-a noua stiLe aptezeei $ treks noapte

UnnA:

Estimp Dorelid, cum nu-I mad zArea pe voinicul alit


Intcrclndu-se, irimLse un alt cMAret sA vadI ce este cii at.
Tar acela, dind In cale pate sotul au NrA de viaa
IndeninA pa urmele insului din zare$14 strigl, de departe,
aceeai sirigare pa care i-c aruncase i voinicul dintli. Cl
wnul 11 vlzu do drum de parci nici n-ar Li auzit nimle.
Tar cliAreWl lul Dorelid so repezi nlvalnic Ia at, cu sulita
Intinsl. ci acela, NrA a se tulbura, Ii trecu iarAl hanlniel
sale funia cAmilel, 1 dete pinteni deodall. Impotriva
cAlAretulul, clntlndu-i stihurile acestea:
Iatd-asupra-$l vine cruntd
Moartea-n chip de lAnder,
Plnd-n sd-fl pdtntndi
Cu amarnic col$ dc flu I
Plod spurcat dc mascarale,
Stiff a ad te dirts.,
Cind cutezi sd-i le;l in cats
tinel falnice hanbne,
Ce-a trAit dc dnd se $le
MIndrd 1 In slobezie.

215
De hi ea ict tinemi pare
Lung ealea, grea urgia,
Ca-i st scut de apiare
Ciuntul tan st pin Rabiah,
Ccl a crui lege dreapt
Penlru once vrjrn,ie
Vie? dc lance-i, care-ateapt
S te culce pe vccie,
Lance cum nu mal eo ait
J(acfl ?nifldi .i tresaitu I

i cieul, Cu ficatul stipuns, cizu cliii a, zgIriind


pimintu1 cii unghiile. $i sorbi moai1ea clintro Ingh
tur, Jar biruitorut Ii urrn agaie drurnul sIlu rna departe.
$1 Doreiid, p[in de neribdare u Ingrijorat de soarta
color doi voinici al si, Lrimi.se un al tieilea clret, cu
aeeeai sarcin. Si cerce1.aul ajunse pe Ia locurile pe undo
ceau cci doi soU ai sii, lungii fr de viat la prnInt.
Si II zri, In depiirtarc. pestrinu1 care drumetea In tihn,
ducInd cu o mIni cmila hanImei i tirIndui alone sulita
dup el Sii sLrig
D-te prins, o. cilne de prin cole triburi
Ci ornu.[, fr. ca macar s-i Intoarc privirile Inspre
ce ce so napLtstea asupri, ii spuse hanIrnei sale
C) stipIna meet, mIn camila inspre corturile noas
tre, cares P(aP10ap.
Pc urni, dcxclatii. lu drnnniea potiivnicului sun, i-
sirigi st.ihut-i Ic accs ca

0. iii. CCIj) fdrd ochi, smintit,


Pc fiatil Mi flU iUi zrit
Cu2n zuc in sIngete ion, bietii ?
Au nu(.i simfi pe IlL rnna fefri
(.n e i sliing, ipind, ereii
S lVfaica Vu i.tunilor nortii
in- c7iflcenul udet el sorii ?
Cu ce ndclejdl vii tu, nebune,
Sync mane clnd purneqti, Ia spune?
Au ce soco a dobindi
Dc la viteazul crunt spre care
Te-aiep urlind ca-nW-a turbare,
Sit pieri din rindul celor vii?
Au La ce pleats glnde$i s-ajungi.
Decit La sjlnta lovitur
A unei sulit.e prelungt
Pc care-am sit ti-o-nfici in gurit,
?i La culcul caM de singe,
Intunecat ca negrul corb.
Sync care vii, nebune, or!;,
,i-n care-ndata te vet fringe?

5]. rustind acestea, Ii InsulitA pe catAroful lid Doreild,


i II dde peste cap do la cea dinii izbiturA, cu pieptul
sirApuns din Lr-o parte pinil In cealaltA. Ci, totodati, sulita
i so frinse de nAprAznicia loviturli. Si Rabish - c4 chiar
c41 en viteazul acela de prin vii i vilcole Liind ci se
eSI dostul do aproape de tribul siu, flu mai vat a se
osteneasci nick micar a se apleca si culeagi do pa jos
anna vrAjmaului siu. Si Isi vizu de cale Inainte, neavind
is I aiM armi decit coada frmnti a suJitel.
Or, Doreiid, estimp, nedumerit ci flu-i zirea intorcindu-se
pe nici unul dintre vitejii sAl, pleci el Insui si
vadi cc este. 54 gisi, Intinse pe nisip, trupurite firS de
viati ale tovarAilor lui. Si deodati fl sir! ivindu-se de pe
un dimb pe lnsut Rablah, vrSjmasui sRu, cu arma iui de
batjocurA. 5i, la rindu-i, Rabiah U cunoscu pa DoLpiid,
i se cii In sufletul aSia, dinaintea unui potrivific ca actila,
tie nesocotinta pe care o sivhg4se tie a nu fi luat sittita
vrAjniuIui din urmi. Ci II ateptA pa Dorelid, stlnd dropt
In a t stringind In puma lemnui lindil stile rupte. lar

21?
Dorelid, thntr-o anmcAtur de ochi, vAzu starea gin
in care se afla Rabiah, i sutletul sAu mare it Indemni
si strige viLeazului tirasan varbele acestea:
0, taicA al voinicilor din spia liii Bani-Firas, de
buni seami ci oaineni ca tine nu se ucid. Ci oameaii mei,
pornit pa pradi, au si vrea sA-i rizbune asuprA-4i moat-

tea fra$i]or jot; i, cuni eti neinarmat, singur d atita de tlnitr, line, Ia sulita mea I Cit despre mine, (ac cale
Intoarsi spre a Ic domoli sojiior mci ispita do a se Na
dupi tine.
51 Dorelid lieu calea intoanA in goana mare lnspre
oarnenii sil, i Ic spuse:
Viteazul a tiut si-cl ape-c hanima. Intrucit i-a
ucla pe cci trei voinici ai nostri i, pe deasupra, rn-a
JAsat i pe mine Liii sulitil. Inir-adevir, a un luptitotr
aprig pa care nu e cu cale si-I Intrunti!
SI smuciril de trUe i se Intoarseri, Liii nici un plean,
Ia tribul lot.
$1 anii trecuri. 51 RabIah murl a cum mor vitejil
cci Liii de pati, lnlr-o lneiierare alngeroasi cu cci din
tribul lui Dorelid. $1, ca si-i rizbune, o ceati de tirasani
plec lntr-un alt poghiaz Importriva celor ai liii BaniYuam.
$1 cizuri pa negindite, Ia vine de noapte,
asupra taberel, i omorlri pa care-i omoriri, i luari prini
mul3i, ci ridicari pradi bogati, In temet ci In bimurl. 51,
In multimea princilor, se atla Insui Doreild, seicul yuamilor.

$1, cind ajunse In tribal biruitorilor, Doreild, care


avusese de griji si-ci tiinuiasci nurnele i cinul, Lu pus,
cii tofi ceilalti prinqi, sub straji buni. Ci muierile fit-a--
sane, ispitite de Infi4iarea liii mlndri, veneau cu nicte ocbl
Locoi si treaci i si rstreaci Intruna, filoase, pa dmaintea
lui. $i deodati una dintre ek strigi:
Pe rnoartea cea neagri! cc lovituri stianici a
dat., copil at lui Fins ! Still voi clue-i acesta 7
Si toti cleter fuga Si se uitar, si rspunser
E unul dintre cci cc ne-au isendit rIndurile
$i femeia spuse
Dc bun searn! e un viteaz! E chiar acela carc
1a diruit. lui Rabiah suilta In ziua cInd Cu vaica.
Si Ii arunc haina asupra prinsulul, in sernn de ocrotue.
aclugind
--- Copii ai Iui Firas, Ii iau sub ocr{)ti rca mea pe
prinsul acesa.
Si se Ingriji mai depart.e de ci, i II intieb curn II
cheama ; lar ci rspunse
Sint Doreiicl ben Simmah. Da tu. o, hanIrni. cine
eti ?
Ea rspunse
- Sint Raiita, fata iui Gizi ElTian. cea creia
ruina Rabiah cttrnila. Jar Rabiah era sotul meu.
Pe urrn Raiila Sc duse pe la toate corturile trIbului,
u Ic gii voiniculor vorbele acestea
Copii ai lul Firas, aduccti-v aminte de mrinimia
lui 1)oieiid ben Simrnah, cind ia dat lul Rahiah sulita sa
CCI CU cuada lung i frumoas. Or, bine pentru bine, i
fiecruia roada faptei sale ! Gura oamenilor s flu se
umllu de hula povestind isprava voastrA Cu Doreiid.
Tati-i ctuele i, pltthdu-i preul rascurnpararii, scoateliI
din miinile celui care 1a luat prins. Altminteri, aveti s
UStCJTICIi dinainlev o fapt do ocar Ce are s Va fic
pin Ia moarc o lespede a jeluirUor fr dc leac i a
calnt.eior arnare.
$1 firasanii, cind o auzir aa. puserA mIn de Ia mInii
ca sit-i plteasc lui Muharrik, viteazul care ii luase
prins pe Doreiid. pretul do rscumprare. Jar Raiita ii
ddiui lui Doreiicl, slobozitul, armele rposatului ci sot.
Si Doreiid xc inLoarse la tribul su i rncuodata nu rnai
puiii riizbo.i cu .nearnui. lui Bani-Firas.

21
$i anii so scurser iar. $i Doreiicl, ajuns hitrIn, ci
tot druit cu frurnosul ]ui suflet do poet, se nirneri s
treac Intro zi pe Ia mica departare de shuuri1e trihu
iui BaniSolairn Si, pe remea accea, triia in tiibul
solaimilor o fat, Tumadir, fica lui Amr. tiut in toaUi
Arabia pe pOrC(:la do EKhansa, i ludat do toll pentru
minunatul ei har poeticose
Si preafrumoasa solaima, chiar cind Doreiid trocea pe
iIng tribul ci, so nirnerise c tocmat ungea cu pcuii
copitele UflOl crnile dea printelui ei. $1, CU1TI locul era
1uralnic, cldura mare i nimeni flu so zrea pe acolo,
Tumadir Ii Jepdase hainele i ii vecica de treaba
proape goala do tot. Jar Doreiid, ascuns, so uita Ia ca
i o cercela 1Th ca fata si dea seama. $i, fermecat do
:trumusclea ei, ticlui stihurile acestea. precurri urmeaza
X7cn1i, pricleni clragi, veniti,
S-u prea mrii pe-o preajrumoa.sc
Soieirnana nJvr1iauIzr,
Gazela mcci cle vit-aleas,
Cea ca um lujer middioas
$i suiecjet ca um fir.

Nicicind In tribu rile noastre,


Ce nu chic lipsa dc co pile,
J\Tu s-a mcii fost vdzut cindva
0-n qrijitoare cle cmiie
A i It a dc ferm ecatoare
!uminoasd c:um e ea.

Acolo unde nu e vl
91. mid perclea i nici po(ic)abe.
14.cok) adevarZL gui,
Jar vicle.ug flu mai ifi(apo,
9 poateal inimii pirjoi
Lu ((p42. mi SC! se adape.
Chip rpitor, chip vrji.tor,
Din ware parcet SCOS CU-O (laMe,
Ca ictolii etc azzr s$int
La care mime tresaltil,
Cu pletele fuior in vmnt,
Dc armasurt tie spinaita.

CL par boyat. par reotirsat


I4sat set curgtin nepasare.,
In unciuzncle hint i !ri I iinc -
5i care, pie ptdnat sirins, pare
0rn pietiturti tie ciorehini
Sptila etc ploula rodutoare.

Sprincenetei etci use tin


Sint etonet rIncluri blue sense
Dc un calam vrtijii etc ginn.
Cununi care rrnfn desehise
Pg aelni ci man i sc3liTrL
Dc anlitopti. p/mi UP

Obrajiii clulce ni n2isli[l


$m tn.i tie -u proaspal roea1
Sit soare tintir. rasaninu
tntro duioasti clunznea let
Pc al.bul ca tic intirqrint
Al unui cIrnp cc sc ras?o$a.

o floarei guru ci zimbind,


Izvor dc caletti imterc.,
Cu elintil albi ?i
Mtirgdritareqiuvaierc,
P elate tic iasrnin carat
Set/daten siraiucn sn where.

221
Jar gliul ci sclipete alb
Prccuin argintun 2:acctininte,
Diasnpra sinior de foc
ZDicnii pojalnic znainte,
(a Ia tatuile de fiIde
Ct idolite veehi ii sfinte.

lur (:eie dou brute tciri


Slat pline, pine spete, rotunde ;
Jar miinilei par fr as
Si 1 r nude mrunte
Jar degetciei fac curinala
Z(ui.stio(isa Ct sencrunte.

1 .t i pintecui i?flheluqat;,
Cu gingdilei cutcite,
Ca a hirte strzflSafl dungi
Cu margin lie adunate
In jurul dulcelul yhidici
S pie care sufletul se-abate,
E-un sipee1 e 1 ilde, cald,
Pun, de mviozne fermecate.

0, spate ic-i ! cu-un mi:locel


Ce spre tulpznu lul e suic,
Cea ca un ram dc arbor ban
ii, ah ! atita de midie
-atita (IC subire-ncit
A lul Allah furrie
A trebuit s-i puna-n fapt
In treacjai meteujrie
Spre-a a lega neinijiocit
1)e preafaioasa bog:ie
A. oldurilcr voiniceti
Ce I Ic-a pus La te,nelie
de is pitit:orul ,cian
Spet cu mare cjingie.
Iact-acum, Jecioarci mccx
Ca o recjin Se ridie,
Da.r o intoaicc i r s stea
Iivara I grea (Ic nuil, voinica ;
Ct nu rea IaIniciai yrea.,
Jo1;undu Ca. 0 put inic,
AS-o Iusc--n hnt.ctc. (S(1.
Siu SaUd 1117 ifl S?.tS, S0!tl(.d.
0. CIi?fl.bU7 jClIfllC(? i nioi,
Cc I)tflCtfl SU1I(t 1fl(t (uinica

i toatc-aceste JaliLicil
Stan pe doi stilpa d.e sIint sIav,
Lucrati dint r-un margarita?,
In za.sLi7eu Ur qhizdai,
kS aC?.(ite StT(tlUCit
Cu 1)Otta 1.eflpleI()r, qrozav,
Pc dona fraqede tulpini
De trestle on de izbav,
tJmbriIe cle n furn de puf
Ca. o cnn pie (IC otuva,
St Spfl)t?Litt nn nieis gin gct
I-c douu ldipi lard gII.cca.vd.
Cu doud cupete de iaizci
Nectiutoare cle zdbavd.

Oh, slavda bozilor ! CUmfl pot


Aceste qinq.cii ?na.runtc.
Acesfe doua temelil
ALit dc lirave, sdnlrunt e
i sd ridice cdtre cer
Int req sarazul cit u.n ?nt(flLe ?

Veniti, pnieteni d.rag. venii.


5-0 preamari pe-o preafrztrnoasd
So te iinancc Turriadir,

223
Gazela mea de vif-a1cas,
Cea ca un lujer mlathoasa
4i .suiccjet ca tin jzr!

Si chiar a doua zi, falnicul Doreiid, Insotit de cpete


nifle ti.ibului su, ven5, Cu mare alai, Ia [atM preafru
moasci Tumadir, i ii rug s in dea de sotic. Si bairinul
Amy, Mcli asi ilisa ateptat rspunsul, ii spuse poetului
eel vitoaz:
Doreiid taic. unui em. nmrinmos ca tine nu 5 se
rotcaza mndemnurile ; Unm cpctcnii preamdril.e en fine,
nu i so curm doruriw unni aemlisar en fine, nu so
dli peste nas.

(inn J)(1Xitsl(i UJll1)s( Zi(1, 5(I?O1CZZL(Ifl Vatr Zoli i fl


sfin:zsui, iZL(tI. -

Ci tntra flU flU suze aptezcci .a patra noopte

Urm

Da se cuvine sti spun e iata mea Tumadir are n


cap nbto gmnduri, nito foSuri ale ci de a vedea.. 5i sint
ginduri i foluri do a vcdea cum nu au de obicei alte
len-wi. Tar eu o las totdeauna slohod s facA precum ii
place, intrucit Kbansa a mea nu este ca toate fenieile.
Aa c Cu am s-i vorbesc etc tine, cit VOi putea mai In
folosul tu, asta ti-o fgduiesc; da nu rspund nicidecurn
de invoire, care nu este decit numai si numai a ci.
Tar Doreiid ii multumi pentru coca cc bincvoia s
Thea ; i Amr inirti Ta liicdsa 5i ii spuse
Khansa, un viteaz falnic, un ins do neam mare,
capetenw de baniyuami, em preacinstit pen fm vlrsl.a

214
i pentru vomicia lui, intiun sfIrit, Dorelid, faliricu
Doreiid, fiul lul Sirnmah, c1 ale crui cintece de lupt i
ale crui stihuri mIndie i Ic tii, a venit sub cortu] meu s
to cear de sotie Aceasta, fata mea, ar fi o csatorii. care
near cinsti. Mal mu1. nu am. a Ic indemna asupra hot
ruiii tale.
Tar Tumadii. ispuns
Tal, iasrni cI.teva ziie de rgaz, peniu c
pin a rspuncle, s pot s chibzuiesc.
$1 tatl preafruinoasei luniaclii so inloarse la Do:eiid
i ii spuse
Fata rnea Khansa vrea un igaz pnti a da rspunsu.1
hotrIt. Ndjduiese, de altninIeii, ci arc si
Ateapt, aadar, cIteva zile.
$i Doreiid iispunse
Pica bine, o, taic do viteji.
se duse in cortul ce-i fusese pregtit.
Or, picairumoasa solaim, do curn se depii l)ur& d,
tilmise pe urnielo lui o s1ujnic. dca sa, spunIndui
Dute i p.Indetcl pe rioieiid, i inete pe
ui cInd SO sIiecuia din corturi ssi fac nevoiie
u tte bine Ia uvoiul lui, i vczii tria i urma pe ca
aic sn lase pc nisip. iasa avem si judecim daei n
esle Inca in puterile biirbt,iei.
Jar slujnica se supuse. i fu ati.ta do iscusita Theit
nu.rnai peste putifl \rlerne S( 51 inloicea la stapThd-sa s-i
spun doai. atit
Orn sleit.
Or, cind rgazul ceiut de Turnadir trecu, Dorcild veni
iar In cortul lui Ainr, s capete raspunsul. Si Arnr Ii Is
in pai tea din oi I rn( nita b u hatiloi S] infta a h a
Ii zise
IChansa, fata niea. naspetele 1(151111 asicalIla dS
piinsul tu i cc ai hotarit.
Jar ea rspunse
- Am chibzuit i am h.o1rit e nu p1cc diii 1ibui
meu. Inirucit flu vreau smi schimb gindu de a ma
mrita Cu vreunul dintre verli mci, flei tinen, I rurnoi
ca nite sulite mmdcc i maci. ca xii ma duc dupii un
ycu-ani riat:u.f, corn e I)oreiid asia. cu trupul skit, care azi
nliine are saa di (UCl.!VcflUl ILII de suflet. mt-ru cinst
rca vitejilcn nostri, mci bmcsa rirnmn faa hMrInii dccli
SE CLU novasia ulnu 1r:comg.
Si Dote i ci, carc xl ;i fl coil, in xci arnal Ic, auzj rsuunsul
an-ia siruntat. xi xc s!rM lout amarnic. Si, din mInd liC. nu
hsii xii xc vadui nmc dn sim iIrnin teic sale, ct, )uindua
burt-iamas de la tatiil solaimci. plc-n insprc tribul siSu.
1.)a se iLIzbunii pe iaia ecu ciuda cu slihurile aceshni
ust.i.irtitoare

i 1.1(3 1.! ztd bat-im c,


lic@jiUl?uaso, .i1 mi ieii
Ca c f)iE(i bat iifl, simanul,
ZicI. hooda-l lit do-i pen.
Ott cc ti-a snts ci vieodat
C-am cit sa ?idsu:uj dc zeil ?
Tnti cioreiti tic sot, o, Khansa.
Si jirnltte cd pe die-pt
Un vlajjan cc lobe gicle
Care you plea itt in. piept
Blegarul tie la turrnc
Cum en vu .tiu sO in ale p1.
flu, a.a-i, fciiLcar iioztz
Dc nit sot cci mine, tiara I
Cd cv- flUS ci-urdar tie turme,
Eu allcevas, bunOour,
51 altceva foe pe Tm-ne,
0, pica falnico Jecioar.

Cines cv se .he Tune,


sc .stie, ml se pare,
Cd, o-i,tce (it S/3ilfle. ?rti?idrO,
l)acd ?il-iil(t fltea c I(Ire,
Este pentru alte Zucrurl,
$1 cit un alt rost sub soare.
i se ie pretut4ndeni
C4 In tribul men nn-ntreab4
Nimeni oaspci vreodM
Chic skit $ de ce tea$.
lar tin ocrof.it de mine
Af 14 tiMid fdr gioabd.

,i la fel se cUe, Khansa,


Cd qi-n lunile de jale,
Cited sub seceta amard
Foamea neagrd cU tircoole,
Cind sugarul P-ntruna
Th:$ smut maicii sale,
Eu am cortwrile pRize
Do ontale 1 stamboale,
Am prisoase di bucate,
Vite pase In sable.
Aqa aX feri-te-ar both
De un so$ cu-aLl tea fale,
3d nit cumva sd-i creqti prundil
in luanr $n viatd moale.

Cd tu-$ vrel cUe sot, o, IChansa


Qi firepe, arja-i drept I
Un vl4jgan en labe role
Care noaptea Ut In piept
Bdlegarui cUe la turme,
Cum en nit pin sd m-aiept.
d Lu spul ed prea bdtrfn e
DoretZd, ci mi-i Infierl;
Da. e prea bdtrfn, sdrmanui,
Zici, luindn-i In dot pen.
Care 0-a spus ci vneodatd
Cum cd s-a ndscut de lefl?
tar rind stihurfie 1W so rispIndir prin Lriburi.
dir fu sf[.uft din toate priJc s-1 primcasc do sot pe
acel Doreild cu min darnic i cu dub fr do peroche.
C ca nu.i mai schirnb holriroa.
Ot Laman po rind so polreceau acostea. iact cA,
n [ro incaiclalc singeroasa cu tribul vrjma a! murri
br, an Irate al mIndrei Turnadir, vlleazu! ccl strlucij:
bVboatviah, picn do mimi lui llaom, capul murr1or i
printele preatrurnoasci As ma, cea care fusese cludva
umhht do cater acci Moawiah. Si chiai moartea aceea
a fratelui situ C) depltnge Turnadir In bocotul pe care
am sd vii spun i care so cmlii pc g]asu[ intiie!ca coho
rUtiemurat i p0 ghicrsu[ sirLmc do sub deget at I nelar
44h. pil3lgett. O(:Ili. cu iaciitnilc to(ite !
Vdnsati poto[) cI iacirnzz ?iescCabe 1
Ccci care plirige rn jelef51eu12 frale
Pc care Icr. ptcrdztt in lupla grea.
Pc VOLt cleucuma intro ci 51 Cci,
L)e fl(fl)citiU flS, Sta. neagra. (1 pcicle(l,
Percleaua neciqrr, iacornd : f)a?nnhtui.
Cu CLTC ii U ropclci nioiintnlitl.
Of, ca sdI pliny. CUifl sd iiisesc cruintui ?
0, fraleal men. feat clus cia paarea apd
Dcal CUTOW 11mW) iliuHCUZ 11115 CUpU.
St (oft Ii car qusla pelinul fl/rt.
Ncprthan.l feut cits pC (?rufl?ni tuu.
ZUIli(! tilit : ,,1W) !)ifle C :< 1llOIZ,
Cdci LiUtcti uroar nit hear (recolor
Do riespc popositci chairun rhor
I.e cirful unet lancz, scaparciior.
inima inca te poarta VOL tii mmie.
0. flu al tatel .i cii mum ci mete
Cci iarbct, vara, .sub zdpuc fierbinte,
Md of ilesc de chinurile greie
Si CU ?flihntrea (0CC ?fl1i cupnnclc.

22
E mort acela care a fost scut
Al tribwrilor noastre. .l stiipar
Al easel draji sub care ne-am nscut.
S-a cius inirun prprl fara hotar.
E nioit aceia cc nea f ost lnifizna
$51 pzida dc vzteaz in lupte crunte.
Ca focurileo winsen culmi dc inunte,
A?a nea Jost iumna Ltd deplin.
IC mort ace!. cc juiqera, cajare
Pc tepele sire pe,n qoana mare,
in hczinelei en focni, lucitoare,
titeaznl cit seleaful dc tn1as.
A.ceia care ne era sultan,
sia seinin flel noustre fioareuieas,
Inca. ne C?fl(i ent flit bzctan,
Un tinerei hdrhat, en ochi seiflefi.,
Cununa lu)astraa just dc (run uisc(i.
El, jrateie men, eel en irtilni miloase,
Si indiaa clrniciei insdn. ci
Ccl cc nea ost cetate i crenel,
JVU mal C stilpul mtndrei noastre case
ii in mnorinint, inchzs sub neagra stinc,
in hezna grea i in rcere-adinc.
Spune fli Aiwel, bidivia ml,
Cea en piept !arg cern alta-n lume nu-i
)llflQi, Altec, PItiiJi I in qoanci, nebune.$te
Stpinui tan nit te mci clre.te F
Fin at liii Amr, slave flr pails
Gonea in a aidlurea dc tine,
Cu mantia dc input sujlecata
Pina la ?oldurz, cin(l pornea turbth
Cuinplita !)tlie SU 5eflSptflc3,
CiiuL vipia razboiuln ?zbea
Pie pinri Cit pie ptttri, .i dud in qoneci,
Cu fraf ii ttd renind PC Lflfi(i 1(1,
in incie1area dc cal contra cci,
)oz-inanz U. vultuij ?lfu rcii.t asu
C-u di(12O/.i, tfl ctiiceiz.u1 j(Ui.
Cu hoitot. mare i rideal de via,.
In to dc bLdIii. zdrobuc1 la .esIe,
Cnd (1. nu. -pune prep pe vui(.u i(
Cea rnai vit.eaz iaptd, lnuTeua.
5() J)7(.-chilflbfl piidd, .-n 7sPesle.
i)e cI.e ort ai luat Zil piept dea dcptut
iIa?aIeie de coijuri tori. d.c 31cr !
.t)u C/IC 01. ai iui.fiitnlat (U.. pie pInt
JVoanu1 )..2tU(l (IC l(Jll(IC1Z,
1Id s Si) r-di j(HU sf-laid.
In mifl.iousa IZIpIQI 1-1 lU (1 1(1.,
Slurmind can joUC( q re r1 a ii ni-i,
Sn 1) (()?tUrtI,C 71.CCf?C ((1 dc Si flU (1 l
Ale I-u.-rlunii cc ui1a n-i pIe jut
PUlCrfltC .1i IfliOdlU, (tin-i C I UlplUa
(ea. dreaptda steuqulil? de Un-ba/na.
Cu ?fll7iOe1Ul. Ian CO U Ura3 a.
Dc ciiii S ?UC?fIU I C/ti (1 1 UC 5! /t U
Senvlvoi 0.1 5 U. P1(1 III 1H.S1 IC Is,
Cm-cl i SJ30)U.Utt. pivUpel.1! pIi(O(U11i
Zbdtnduse mu ,)iea:Ima La fl.aIifl(i
Cind moartea ciii nl i.l thu. pUt pu in-I
Caftanului c 11CC/U/I. ia Singe.
Ci4t bidivu (il -uzdemnat 1(1 :f?lgd
Pc urnielc o(aP lo-i v?(J)ifl(tiC.
0, frateal- men, cind rbcnifa nucd
A bdtdlhe-i ZZ Cr0/U Jioqase
Thin ri.ndurilc dese dc viLei
Diii. ammndoud. oitiicn virtej.
Tn. pra pure at ousici -noasLre, cb-rnid.
I\ieubdt-u.td dc Ia (ir(unia cale,
Tn, .sume n.ci.u fl -inantia. de Sllfl1-U
Cu poclelci tn-n gi fduriten zale,
Ca fuigerul lrecea-i, dud se przaie,
23G.
Pe calul Mu ce trealta de goan,
Icnind din ii precurn o daraband.
Tu-nsufle$eai npraznicele dank,
Ta le-ndirjeai la cats de luptd crunM
Cu fuigerele ncgre sd pdtrundvl
PEn-n strdfund de tndruntaie sparte,
kM sconnoneasc.4 In adinc, avan,
In trwpul birultutul dwjman.
Tu erai tigrul eel cutezdtor
Ce se arune-n goand dup praclJ,
Ca fulgerul elM scapcTrcl din nor,
Nepregetind niciclnd sd se repeadd
Spre sfinta bucurie-a blruin$ii,
Cu ar-mete liii: ghearele 0 dinf ii.
i$1 prini In lupte at sninat hi, frate,
Naintea Us, In ciurde speriate,
Ca turmele de antElope dnd
Le scoald pala rece-a unui vEnt,
lar cele dintli plcdturl tie ploqie
Le-alungd de prin pajttl qi zdvoale I
Citor feinel tie stepenl aleas
Le-ai feet scdpare-n ziua ticloasd,
La ceasu-ncdierdrilor cumplite,
Cind rdMceau cit plete rvd$te,
flpfnd tie spaim $ innebunite,
Pe cimpuri, alungate din sdlae
De negurile ordiei vrjmae.
Dc cite-amarurl ne-al scdpat sides,
Din ce nilpasle ci din eq prJpddurl?
Doar cincl le-auzi, chiar fan! sd le vezi;
Te-acopcr-ale spalmelor mnturi;
Ian o femele care-a rm.as gnat
Ar lepda, tie tot ce-ar ansi.
Ah, cite maine-ar fi fan! copll,
De n-ar ft fast acolo spada ta!
?i-apoi, o, frate-at men care tc-ai tins,
131
cc cintece de beptd neat cintat,
Curn allele nu pot ft mcd presus I
Tn fdra. lrMd-n iupM Ic-al strigctt,
4V1 ca un scut ne-au fast cinci nile-al spits,
$1 precum lancea ta in bdMllt.
De-a pwrurt prbtie nat var ddtnut I
Sc stinse-a dnztciet mtndrA if bare:
Fiul lid Am, zacc in morrnint.
Sttn$-se, dot, $ stelele-n vflvoare,
jt stingd-se i soarele oricind
El a Jost st,4lnc4lul nostrti soctre.
1 a joel stcaua noctatril pe pdrnint.
Tn nu mcd esLi iw luine. if rate-al men?
Vat, cine-ocum va mat cia adpost
Strlnulni renas frd do rost,
Oind Mlazdnoaptea race 1$ fri mite
Al vinttuilor crincen jerdstru,
IJrlind in zdrile nerndrgintte?
Vat, cdltort, ccl cc va osplat
u turrnele Wi. $ va ocrutit
u armele, acuina 814 culcat
In groapa nea.gr-n care i-all Meat,
Cu pulberea de veci aeoperil.
in crunt Idui loft pus pentru vec*.
Cu cifiva etlIjA nflpf I In preajmz sa,
t-a$t pus jw biata lid zddmicie
Tristele ramuri eeni de salamak,
mire morminte do sfrUbuni umilce,
\ peste care vremea code grea
Cerntndu-i coibul stir do ant i zite.
0, frate-cil men, Lu, cea mat mindr mlaJ4
Din solatmit fndrdgt$l do scare,
lteirea to ma arde $ ma doare I
14Iddejdca mea s-a sUns cu tine-odatd.
Ah, ski cdmila, dnd I se a minzul
i cM tlrcoale jalntcei palate
Znchipuzte din crpe i afr
Ce i sa dat cci si dine p1insu
Ci cci tot jeme. biata, i-I tot checiwUl
Cu mugetele ci adinci de mctrnd.
Se zbuciu?nd intruna cizini.iit.,
i nu.i mcii afld tihna o ciipit.
$i nu mcii jusf nici a pa. nici finut.
Cind Cliflintirca ii :1 ramjntij sinai,
i cind arnarnic dorul o vc
i se smucete-n legiuri nuc.
Nici cci nu $imte ceca cc simt eu
Durerea mcci, de foc, ci, frcite-ai men
Oh, niciodcit lacrimile mdc
Nu vor seca, nici tristelei :uspine
Nu vor tcca, nici tipetelemi greie
Pc care le slriq pw,uui dnp tine
./lh, plinqei ochi, cu lacmile toate!
Vu.rsa potop de icicrimi nesecate

i chiar CU prilejul ascultrii acetUi poem, poeP..uI


Nabigha ElOhohiani i aiti poci sLrini la Litgui ceL
mare al Okazuiui, ca in fiecare an. spec asi spuuc
pez.Uie dinaintea tuturor trihurilo.r din Araba. furi
in ticbai dcspre harurile poe 01 Yfi UlTiadli E1KhUii tj
ci .riispunseiii lateun glas
- ii I.ntrcce la st.i.huire pe otmeni si pe ginn
tar Ttimadir tra pifla dupi vr!:ticea ISLarnL1[U. eL
hLnO(;UVI.fltat lO Aibil. Si, in anui a optuk;a do Ia
lvgna lut Sida iMohimm-cI pi tic iu a U
i pacea ! - veru i en, CU flul & Abba. care aj unseso
atunci cap peste tuale ciipeleniile soiaimiIor, sii:;i facLi
Irichinarea dinaintea Prorocuiui s se incununez I-ru
Islam. 4 Prorocul o In[Impin CL1 cLnsire, si clm-i su
aud spunIndui stihurile, macar e el nui preuia
poeti. Si o fintist pentru harul el poeticese U penttu.
cn et ch alintinteri hiu tun ioicindi
repete i el un still its-al poet.el Tuinadir; se dete fn
vileag c nu se pricepea Ia mAsura versurilor. Intrucit
grei iungimea acelui sUb, punind In legAturl unul dinLre
cele dou cuvinte de In urrnA In locul celuilalt. Tar bAtrinul
Abu-Bekr, auzlnd acea stricare a misuril stihulul, vroi
si Indrepte grqala, punind Ia locul br cele doul cuvinle
scNmbate; ci Prorocul asuprA-l tie rugilciunea
pacea 11 spuse: ,,Ce Insemntate are? e tot aceea.
Si Abu-Bekr rAspunse: ,,HotArlt, o, Prorocule al ltd
Allah, tu adeveresti pe deplin vorbele pe care Allah Ii Ica
dezvAluit in Cotanul slu cel Sit nt: ,Nu am Invtat
do Ia Prorocul nostru stihulrea: a el nu are irebuinj4
de en Coranut este InvAtturll, este a scriere fZir zorzoane
i pe inteles I
Ci Allah tie trial bine!
Pa urm t,inArul Ic spuse ascultAtorilor sAt:
TacAlA IncA o tnttmptarc din viaf,a strmoilor ncttri
rabi de pa vremea pAginieL
SI spuse:

POETUT FiND Si CELE nOVA FETE V1TEZE ALE SALE,


(WAILRAK-SOARELE 51 I4OZEILAB-LUNA

Ni s-a lAsat cit poetul Find, bAtrin peatimci de o sut


tie ant, ci cap al tribului BaniZimman, ramurA din senttia
cea mare a bekrilor, din stirpea dintli a rabiahulo; avea
douA fete copilandre, pe care le chenia Ofaitrah-Soarele
pe cea mal mare ci Hozeilah-Luna pe cea mi micA. Si,
pa vrema aoeea, lntteg tribul bekrlbor se afla In rzboi
aa thaalabenil cet multi ci puternici. Ear Find, In pofida
vfrstei liii Inaintate, fu socotit vrednic, intruclt era viteazul
cei mal veatit din tribul liii, sl tie trimis de cAtro tovarAii
sAt In fruntea a aptezeci de volnici, toatA ortaua br, ca sA
so )ipeascA Ja oastea tuturor bekrenilor. Jar cele douA
copilahdre, fetele liii, se aflau i dc printre c& 5Dptezeci..
Tar solul care se duse sit dea de Hre slat ulul obtesc al
bekrenflor des ore sosirea cetei dc ritzboi a trihuiui Bani
Zirnrnan, le spuse celor la care fusese trirnis
Tribul nostru vii trirnite o ordie de o mie de
riizboinici, si iflCii aptezoc de viteji.
Vroia sit spunit cu aceasta cit nurnai Find, singur,
p.retuia cit o oaste do o mb do oameni.
Pe urmit, cInd toate cetele trihurilor do bekreni se
adunarib, ritzboiul so dezhitntui ca o vijelie. Si-aunci s-a
dat bittituia aceea care a rilmas vestitii in toate pomemrjie,
care a fost botezata Ziua titierii rnoafelor, din pricina
umilirii grele la care iau supus bekrenii biruitori pe
ptiflUI br, taindule flu)atetlC pitrului, Inainte do a
tuimite, slobozi, sit be arate Inf.ringerea fratilor inc din
corturile thaalabene. i chiar in bittlii.ia aceea de pornini
s-au fitcut vestfle pe totdeauna fetek iu Find. drai
impiehat, minunLie aeeiei zile.
Cmnd r)clvesVra flJLUISE aici. Sehe.riad: VdL 7JriL n ji! s,
sfias, ticu.

Ci mita ?ZOU SU/C U7JICZCCi ?i cinceu noct pie

I] rni

Intrucit in inciierarea cea mai crincenit si pe dud izbInda


sta in cu.mpitnit, cole douit copite siiririt deudatit ins do
pe call lot, se dezbritcarit cIt ai clipi din ochi si, aruncl.ndu
i dll COlO hainebe i tunicile de zaie. so .rcpezinii,
poEtIc do tot, cii hraeie inainte, una in miIocui anpe
drepte a otirii. bekrene, lar cealaltit In mij tocul. anpet
stIngi, invipiate i in p1dub goale, pstrindui nurnal pe
ap cununile br de cuboare verde. Si., In Inc1etare, rcnir
iiecare, Cu toata puirea glasuiui for, cIte un cintec de iupt
licluit atunci pe Joe i care, din ziua aceca, se cint pe
:msura de ramel greu 5i pe ghiersul strunei de inhjioc
a glasubui al patrulea, srind peste rnsura a doua, batului
.nfundat de ctre daff.
0r, iact fllai intii peanul copilel OIaiirah-Soarelc
Pe duman ! pe duzina,n ! pe du.rnan

Fli a hii Bekr .i ai lui Zinnnari, Incingeti iupta, strinjei viiacjui


!ntrai in htiie en tot steagul!
Nainte. clar ! pe ciinaii ! pe du.mtn
Cinst:ire ni,ult i rnrirenaltd
Acelui CCfl aceast diminea
!mbiac haina rosie ,i salt
Sntinz.pine vrjmaul faan fata
ilcu, r(n, viteji ai nostri ! Inainte
Dati buznan loin 1 luptelor, fierbinte.
lar inn. ta smnul cold vd vorn prirni !
S se dcpice rnile cumplite
Ca 1w mete unel inuieri smin tile,
Arse de jurii i de patimi vii!
Jar noi salt ele moi i ccibe per ne
in aLcpturea voasira VOiTh uterne.
Ci dacd ye do cvrnna napoz,
.4.vem 5(1 VaiU71.cjm fra 0901
Pinn strajundui ii ecpu lu 1 anan,
Ca pe ni.te ne?olnicz, neinslare
Dc dragoste en tin crc :1 ccioare.
IVain(e, dar ! pe du.nan ! pe dupnam !
Naini.e ! i noroc Zn ine1e.tare,
1ii al mi Bekr .i ai mi Zimman !
neingei lupta, strincieti ialma.sacjvi I
.1fltraj in bctaius en tot .steacjul
Ucidci 1rdii, fecwri aiel
Ai seminei mele de vitc:ji !
Nainte, clai! Pc dwrnan ! pe duraan
SI iact i peanul racnit de mInia copilci Hozellah
Luna, pentru a aIta infliierarca color ce iriconjurau
prapurul neamului lul Bani-Zimman, alturi do tati ci
Find, care thise v.mole cmi.lei iui Ca s Lie Incredintat c
nu are s dea induuI. un ias
Lu tup&t CiUflt, Ji a 1ui Zimmctrt !
Lu lupUt clar, bekruiii (Ic vi veche
lzl)tti, izbii in crincenul duman
Cu spacla vouslrd $rtt tie pereche
Zvirtiii ctsupra Cu petelor br
iViusabele Ci prinse. pentiecute,
Ale rnhniei rvii ! Dati CU spoT,
lVi.eeiritii. cspii iute !

Cu flIlfli dirze. hai, aprdtori


Ai mamelor. IU 1eifleLlOr voastre
Nol sintem fet 010 steici din zori,
Iiruinoase CU Iiu.rzle ?n.aiastre,
(; pamn OSC scuidut 3z inzIscute
Cu salbe do rngdritar. Dati zor,
Macei.aritti, csp ii. jute
$iaceiu sa vdprirrtin Ia. piept cu dam f
Sus ininci, copii ui lui Ralah I
Cet.ui nai dirz i drui feciorianii !
Pc duman, clam ! Mttceldrii deauna I
Celtu rnai vrcdnic HozeilahLuna I
1VlceLri(ii ! Cdspii intruna !
Dam pe fricoii cc ciau indrt,
.Sa flui mai vad fl OChi, sct flui ?flCU t)Ctd f
Ii von-i zvirii-n qunoaie ca pc-u cirp,
Nu var a.vea pe lurne decit scirb!

37
lzbiii ci: spacla crnnttl. in vrdjrnai$,
La (uptU. sits, flaciWor viteji!
1)in dngele ctuman stE face$i preq
Pe care stE cdlcdm cu pa$ trufa{d!
MtEcwMri$ti. c&tEpi$i4 Lute!
1:541 en spade: vuastril pe-ntrernte!

51, la acesl.o douA cintece dci rnoarte, o 1n1lcirare


pfl)aspALZl aprinse pojarul bekrenilnr, dirzia le spoil i
biruinfa rArnase a Jor, hotAritoare si deplinil. $1 iatil aa se
hzptau strAmoii notri de pe vremiie pginioi. 51 latA
cuni erau croite fetele br! FIAcrile gheenei sti flu be lie
prea crude!

Pe urmA tlniirul be spuse celor care ii ascultau aprini:


Au7.iti sauna dragostea domnitel Falimabi p poetul
Munbc1, care i cii au trAit tot pci vremuriJe pAginl6:
51 spuse:

DRAGOSTEA DOMNITEI FATIMAU CU POETUL MURAK1$

& povestete cA lienian, regele de Ia Birth, din Irak,


avea o fatA pci care o choina Fatimab, care po cit era do
frumoasA peatita era de pojarnicA. SI regele Neman,
care cunotea firea zvApAiatA a tlncret doinnite, avuseso
grijA, spre a prelntlrnpina vreo necinstire a stepenel
sale orb woo nApastA, so tinA InchisA Intriin sand
lAturalnic. 51 tot aa mal avusese griji, pentru pistrarea
cinstel fetel sale, d; 1 din chibzulntA, si punA de veghe,
zi ci noapte, striji Inarmate, Imprejurul acelul sarah Si
nimeni abtcineva decit slujnica domnitel flu avea tngAduii4A
si Intre In serhatul acela pAstrAtor al vlrtuUi dornnitel
Fatimah. 51, din prlsos dci tnjeLepclune l dci rielnoredere,
In flecare searA, Ia cAderea noptil, ersu tIriite pe pimint,
de jur Imprejurul saraiuiui, riite preuri marl de lln, ca
s mature il sa netezeasc fata nisipulul de pe jos, in
aa fel IncH sii teargii urmele piciorue1or fetei care o
slujea pe dorimBii i, do asemonea, in aa fel incH sii se
poatii vedea, dimineata, dacii flu cumva fuseseri litsate pe
acolo alte urine do cii Ire woo haimana in cilutare de pOZflC.
Or, intemni ata cea frumoasii so suia de mal muite
on pe zi In virful mnchisorli ci silnice i, de acolo, privca
do departe in trcciitoni i vita. Si aa, intro v.1, o viizu pe
tInira ei slujnicii. pe cave o chema Ibnat-Ijlan, curn sta do
vorbii cu un tiniir frumos Ia fipturi. Si, plait la urm,
cliii do ia copili cii tInlirul acela do care era indrigostitii
era vestatul piiet MurakL, i cii de nenurnarate on so i
buewase do dragostea ILli. Si slujnica, fatii intr-adeviir
frLunoasa s1 pirdalnicil, aLita linda fatii do stiipini-sa fru
museea i pletele strMueite ale poetulul, 51 CU nite vorbe
cIlIa do aprinse inch pojarnica do Fatimab so Impiitimi
In rindui sA-1 vadii i sa se bucure de el, deopotrivit ca
sI n,j alec sa. Dc vroi rnai mlii, In gusturilo oh subiri do
domnia, si so inercdinteze dacil puetul cci memos era do
neen soi me aciihiiri. Si, char pnia aceasta, doinnita Hi
dovudi priceperca rostunilor iumii, ca o adeviirati an
boaicii do foam mare cc era. Si so osehi astfel do slujnica
ci, mai puin do soi ca cc 5i, caurmare, mai pul.in niizuroasi
i mci putin marghioliti.
Cu asenienea seep, aadar, domnita cea pusii la
popeala core o incercare, hotirltoare in mintea ci. Cad,
dupi cc ezu do vorbi cu slujnica despre putina poetuiui
do a in Ira in palat, ii spuse la urmii:
- Asculti ! Clad fliciiul va veal la tine milne, to
si-i dai o scobitoare do lomn Inrnirosmat, apol o ciitub in care si area ci un bob de mirodie. Si, pe urmi, sii rogi
sil stea in pieioare. en citula sub haine, spre a so inmiresma.
Or, daci so va sluji do scobitoare mcii a o reteza i a o
despiea oleaci Ia virt, sau daci nu va vroi 5-0 ic, este ins
de rind, lipsit do gingiiio. lar daci va edea deasupra ciiuii,
23
nu dA flu o va vroi, iarAI ate om de nimic. SI-atunci;
oricit do mard poet s-ar putea si tie, un Ins care habar
nu are ce-I glngAia nu ate vrednic de doninfle.
Aa cA, chiar a doua zi, ducindu-se si se IntilneascA
cii uubitul el, fata nu zbovi a-i punA Ia Incorcare. C&i,
dupA ce aduse o cAluLe aprinsA In mijiocul odilhi, l dupi
ce anmcA In ea mirodia, Ii spuse tinirulul:
Vino a to Inmiresmezi!
Ci poetul nici flu se sinchisi 1 rspunse:
Mu tu ctuia colea lIngA mine.
Si fats ficu Ma; ci pootul flu lift pliso cAtuia sub
haine, i se muuturni si-;i Inmiresineze numai barba i
pruL Dupit care, IuA scobiLoarea pe care 1-0 Intindea
iubita as i, dupA cc a retozA arunclnd o bucilfici din ea,

IIntreelatAceeacesepettOCLL$1,dIfldItlcUtaSeIn-
i desplc virful In uvi4e miAdioaso, i se trod astfel cii eapedinll ilnmireamIghigzl]aPeunnAsepelrectt
toarse Ia palatul cot strAjuit, Ii povestl zvlnturatel sale de
stApine urmarea.Incerc&rii. let Fatlmah spuse numaidocit:
Mu-nit-I pe arabul acela de neam 1 51 grAbe$e-ta!
Ci strijeril erau aspri, ci Inarmatl, ci necurmat la
plndi. 51, In flecare dlniineatI, iscoadele regelui Neman,
prlntele domnitei, veneau Ia fata loculul ca si vadA ci a
citeasc urznele picioarelor scrise pe niwip. $1 iscoadele se
Intorceau si spunA stAplnului lot:
0, rege al vremllor, nu am gilsit, In dimineata
aceasta, deck urma picioruelor copilei Ibnat-Ijlan.
Or, as Mcii eata de slujnicA a domni4el pentru a4
educe In sarai pe poet odatA cu ea, flu a da In vileag
trecerea lul? laciti: In noaptea hotilrltl de stipini-sa, se
dun thigi flAcu ci, fan a qovili, 11 liii In spinare, 4inlndu-l
bine cu pulpanele unel mantil pe care 1-0 petrecu pe
dedesubt, ci pa care i-o legi In fatA, ci astfel, fin primejills
de a se da de gol, 11 cml pa ispititor Ia Ispita as. 51
poetul petrecu acolo, cii pojarnica de fati a regelut, o
noapto binecuvintati, noapto de lumini, do duiceati, ci de
jar. $i pled picA-n zori, tot asa precum infrase, adic dus
In spinare de fatA.
Or, ce se InttmplA dimineata? Iscoadele regelul venirli,
ca In toate diminetile, sA cerceteze urmele de pe nisip.
Pe urmA se duserA a-i spunA regelul, pArintele domnfleli
0, stApine al nostrii, nu em zArit, In diminoata
aceasta, decit urmeie picioarelor micutel Ibnat-Ijlan. flit
Ma pesemne ci s-a 1ngrliat tare, Intrucit urma picioarelor
ei se face mel adincA In nisip.
Si-qa ci lucrurilo urmari si se petreacA ma! depurte
In felul acesta un rtistlnip de vrcnie, poetul qi domnitu
iubindu-se, slujnicuja ctIrlndu-l In spinare pe liubovnic,
tar iscoadele vorbind despro IngrL,are. i n-ar!! lost dci o
pricinA ca starea nceoa de lucruri sil so curme, dad poetul
Insusi flu i-ar II sfit cu oIar mlinile lul fericirea.
5i, Intr-adcvAr, frumosul Muraki. avea un prieten
tpre drag, cAruia Ii implinea toate voile. i, own Ii ImpArtise
i liii dragostea sa neobinuitA, tlnirul prieten Ii don
stiruitor si tie due i ella acela chip Ia domnfla Fatta
mali ci si tie luat drept Muraki Insut, date fUnd negurile
nop i asemAnarea lul Ia staturi ci la purtiri.cu prietenul
siu. Si Murak! so lisA biruit de stiruinjele bAiatului,
I1 pecetlui cii jurimint figiduiala datA. Ian elM veni
noaptea, tlnirul prk4en Ii lull looM In spinarea fetci ci fu
dus It domniji.
51, pe neguri, lnepu ceea ce trebuia a lnceapi.
Ci numaidecit, In potida Intunereciunhi, Fatimah, priceputli,
uri dete seama de schimbare, sib4ind moliciune acolo unde

tusese Uric, i Incropeali acolo unde fusese vipie de toe, iji siricic acolo wide fusese Imbebjugare. $i ridicindu-se
pe clipi pe datA, 11 zvlrli cit cob pe nechemat, cu o
lovituri do pieior1 ci o puse pe slujnici a-i adune do p.
joe si-i dea atari, pe calea de ducere fobositi de obicei,
Clad povestea ajunso ale!. $eberezada vizu writ mijind qI,
sflcrnsil, tilru.

241
Ci mu-a nou. sute aptezeci ii asea noapte

UimiI

51, dcat LL11CI, JOC Lul a fos L al ii uga I de [a La regel a!


care na sa nduiat niciodat si ienIc incIciuiwa.
Muraki, spru asi clescrca durerea i cin[elc, a akicrrnt
urinatoarca kasidd

1)eci lnzn rancis, 1)CIC?(lfl{I ?7lU jPIi)Ifl)flsO !


CIIICL? deed p1cc (IC 1ifl(ja tinCUCU?st,
idinindii fcnicirea I oat an case,
Ca ten balsam (IC mosc, cc nIL jICLI jam.
Vat. iWioct1ci santianc, pind ici
Ci I11a5(.t 1i(1t1912(Ih cc pe Ufl mOe,
Cu, botitt h(tflLZtt SPTC mlungizen
r/i cache cc racial uabicului subfz c.
Cu me isac ca (Ic siruf lccyanator.
JV urlic, (I tea piti, iraycdu, uou rd,
Cu frumuseteu ci cc an izeor
Ic. him pez.zmea upci hal, vlocnd,
Cu CciiUOI (ilbi k purui cc :d,nInnd,
ScaIdu(i iii ?OUU urii ci (IC inicre,
ljliCI()St precum ojhinda dc arginI,
Ca rnizflZiCZ 711112 21102 CU 0 pciiere,
lmpodolntan scum pcici biatan,
Cu. plel dci ca floe pteantunecala, -
7ea jcrinccui iTh flopi CU cicsciizlaii,
)t iniuia, {o lasnjuujhiatu.
zulu ceusul burcuiuirmus
Ca fumul curc were IoIuacumai.
Iu insui jiai aclus accst necaz,
Pentru o taint! d prieten numat.
Dc ciudd rnu;cii-fl ,degetele bate,
Sf44 c-be in ncagra-jl deznddcjde I
0 LoaM cle prietcn azi te sqoate
Din intma cc tin be mat iubete.
Vat, totul s-a sfirit 1 34 nut an is,
C&i treaz sint, PC cind viselor. st utie,
?Jurnai in somn li-i drumul k.rg clesehis
Ci mie-nckise-mi tint venicie.

Tar poetul .Muraki. a lost unul dthtre eel cc au mmii


din dragoste.

Pc, urmA tinitrul Ic spuse celor ce fl ascultau:


PInA a ajunge In vremurile islarnice, mat ascultati
gi povestea aceasta a regelui kinclenilor cu sotia sa Hind.
3i spuse:

RflBUNAILEA RECJELUI IIOJJR

A ajwts pinit Ia no!, pcrin istorisirile stnAnioeicr notrI


Lie demult, cit regeie Hojjr, citpotenla triburilor kindeni.
or, i tatAl hit hnni Ul-Kais, cel nial mare jioet de pe
vremea pAgmniel, era omul ccl mal temut dintre arabi penfru
ruzimea ci pentru vajnica liii dtrzcnie. SI era atlta de
aprig pinit i fafit de neamurile sale melt fiul situ, tlnitrul
!mru Ul-Kais, ca sit poatit da zbor ]iber harulul situ
pueticese, a trebuit sit fugit de sub corturile prIn.ttL
CAd . regele Hojjr socotea cit a se tmpopoona In fate
kunli cu numelc de poet era pentru fiul situ o abatere
de Ia ighemonicul liii i de Ia lnitlt,imea stepenei sale.

43
Or, !ntr-o 4, pe dud regele Hojjr se atha puites cii
oasle departe de piminturile sale, asupra tribulul BaniAssad,
prim) vesto c tribulkodaenilor, vechil sl dumani,
cirmuiti de cAtre Ziad, Ii cotropiserl deodatA pilminturile,
Inir-un poghiaz, ridicasorA o pradA stranlcA, zaherea
niultA do curmale uscato, sumedenie de cat, de cAndle l de
vito, 51 muLUme do femel 51 de fete klndene. Si, printre
prinii luati do Ziacl, so sEa ci femela cea mat dragi rege
lui Hojjr, preafrunioasa4Hlnd, giuvalericaua tribulul.
IncH, do IndatA cc tiroa despre prApild ajimse Ia ci,
Tftojjr fAcu degrabA cale IntoarsA, cu toji luptAtoril lui,
i so IndreptA Inspro locul undo socotca sit dea pesle
vriljrnaul situ Ziad, rilpritorul Hindel. Si flu peste mult,
intr-adevAr, ajunse Ia o mid depArtare de tabitra kodaicnilor.
51 trimise pe datA lntr.acolo douil lscoadc Incercate,
pe nume Saly 51 Sadus, sit cerceteze locurile 51 sit culcagit
cit mail multe cUrl cu putintA despre oastea let Ziad.
$1 celo douA iscoade izbutirA sit so strecoare In tabitrA,
nobAgate do seamil. Si strlnsorA lilmuLtri de pre despre
numArul vrAjmaului 51 despre aezarea taberel. 51, dupA
clteva ceasuri petrecute ca sit crcetezo tot, iscoada Saly
Ii spuse sotului situ Sadus:
Totceamvitzutmisepsredestullnceprivcte
rosLurilo 51 glndurile kit Ziad. $1-aa cit mi-a cam Iua
zborul sit-i duc regelul Hojjr cthile despro ceea cc am
cities.
Ci Sadus ritspunso:
Eu flu p1cc plait cc flu capAt iri ma) mutte 51
ma] do pn4.
51 ritmase singur In tabAra kodalenilor.
Or, Is cAderea nopfil, ciiva osteni dc-si liii Ziad
venirit sit stea de- pazit lingit cortul citpetenlel br, ci so
aezarA Imprejurul cortulul, din be In icc. 1st Sadus.
iscoada liii Hojjr, temlndu-se sit flu fie dibult, 151 luit
inirna in dini i so duse cucztor s- bat pe umr cu
mIna pe unul dintre paznicii care tocmai ezuse jos pe
pmInt, ca i ceilalti, i ii rcpezi cu Un Jas porLlfleitor,
spunIndui
Care eti tu ?
$1 strjerui rspunse
SInt cutare, fiul Jul culare.
Jar Sadus urma Cu glas scurt i hotaiit
line!
Pc urmi se duse s ad chiar lIng corlul cipc1cniei
Ziad, fr sal-i dea cuiva prin gind s-l tuibure.
5i iact c nix peste mult auzi vorb din iuntrul
cortului. Si era char giasul iui Ziad, care, IntinzIndu-se
iIng prealrurnoasa prins Hind, o sruta i so desfta cix
ca. 5i, printre alLele, Sadus auzi urrntoarele. Glasul lui
Ziad spiinea:
. Ce crezi tu, Hind, Ia spune-mi. ce-ar face sotul tu
Hojr dac ar ti c In clipa aceasta rnl aflu lIng tine, in
duke d.esMtare laolalt?
lar Hind rspunse:
Pc moartea cea roie ! ar porni in goan ca Un lup
pe urmele tale, i flu s-ar mai opri din fug decit dinaintea
corturilor tale roii, spumegInd, pun do mInie i do turbare,
flmInd do rzbunare, cu gura clbucind de bale ca o
cmil In clduri care mnInc ierburi arnare.
Jar Ziad, auzind vorbele acestea ale Hincici, fix cuprins
de ciud i, dindu-i o palrn prinsei sale, ii spuse
A, te pricep ! E[ojr, fiara aceea crunt, Iii place,
tic drag, i vrei s mi umileti.
Ci Hind tgdui nurnaidecit, zicInd:
Iti jur pe arnIndoi bozii notri Lat i Ozzat, mciodat
nu mi-a fost sil do vreun bLIrbat cum mi-c sii de

so1uI mcix Hojjr. Da, dac ma Intrebi, pentru cc s-i ascund cc gIndesc? Ca chiar n-am rnai vzut om mai Cu
ochii-n patru i rnai prepuielnic ca Hojjr, fie c doarme,
lie ct c treaz.

243
i Ziad olntrebA:
Cum aa ? LArnura1e-te!
Atunci Hind spuso:
Ascult. Qnd Hojjr so at LA n puterca srnnnuLui,
stil cu un oeM Inchis, da cu celALalt deachis, tar cu jumaltate
dth alpLuaa sat rtirnine treaz. 5i lucrul acesta atita esto de
adevrat mcii. intr-o noapto ca toate nopj?ile, pe clnd dotmca
alalturi ck mine, tar eu Ii veghewn somnul, tacaltal cal
un arpc ncgru so lvi deodatal de sub rogojinA si vent
dropt tnspre fata lui. $i Hojjr, tot dormind, 1L Intoarse
capul, parcal simj.indu-l. lar arpeie se strecural pe lingal
minal lnspre palma deschisil. $1 Hojjr 1 trase numaidecit
mlna. Atunci arpelo, ovAind, so indreptal lnspro piciorul
alungit. lair Hojjr, dormind mat departe, Indol genunchiul
i ki Jeri picioruL $i arpole, descumpnit ci parcal neniaiqtiind
cc sal tacit, so hotilrl all luneco lnspre o strachinal cii
Japte po care Hojjr irni cerea sal to pun. totdeauna lingal
pat. $1, ajungind Ja strachinal, arpele sorbi cii lAcomie
laptolo, pe care apoi 11 vArsal Inditrilt in strachinal. lar eu,
la privelistea aceca, gindli, bucurindu-mal In sul]etul meu:
,,Ce noroc nenAclaljduit! Ond Hojjr are sal se trezeascil,
are sit bea laptole otralvit acum, are sal moaral pe datal!
UI, am s scap de lup. $i Hojjr se deflptal, dupal o bucatal
de vreme, mactat qi cerlndu4 laptele. $1 hill strachina din
mlinhlc mdc; da avu grijal cs mat Intli sal rniroase laptele.
$i iadAtA cal mlna4 tremural strachina calzu se valrsal.
lar ci scalp& Aca taco in toate, In once Imprejurare ar Li.
La toato so g1ndete, is bate ia aminte, l niciodatal flu
poatefi pnins pe nepregalUte.
lar iscoada Sadus auzi toate vorbele acestea; pe urinal
nu mat putu sal priceapal nimic din ce lqi spuneau Intre
ci Ziad i Hind, atarA de plesdalitul srutllnilor lot i al

suspinelor. Atunci so ridical Incetior ci tugi. l odati ajuns ataral din tabAral, purcese 1a drum cu pat marl 1,
plnal-n zori, Lu lingal stalplnul salu Hojjr calrula IL istorlat
tot ce vIzuse l tot ce auzise. $1 1i stlri istorisirea
spunind: Ond am plecat, Ziad ala Cu capul aprijinit p genum.tbii
ei; i so desifita cii ptinsa liii, lair ea 11 rAspuadea
Ia desfilt.

(md povestea ajimsu niti, t4wrr..mIa vt4zu zorii iniJ!nd tjl1


slhas, Ltttu.

Ci intr-a noud sute qaptezeci .i aptea noapte

Urmi:

51 FIojjr, Ia vorbele acestea, 1 rostogoli In piept un


oftat gemut, se scull In picloare, porunci plecarea 0
nipusta grabnici asupra taberel koclalenilor. 5i kate cetele
ldndenilor porniri liz drwa. 51 eAzurLpe neateptate asupra
taberel liii Zlad. 51 se Inelnse o Inclierare nlpraznicA. $1
kodalenli Jul ZIad nu avuri mult pIni all tIe 641 pate cap
1 pul pe fugi. hr tabira br, cuprinsi de vrljmaql, fit
pustilti pIrjoIitL 51 fu omorit care fu cmoS, ci fu
aruncat In vlntul mlnlei tot Ce mal $misese.
Cit despre Ziad, acela fu zirlt de citre HojJr In muIme,
pe cind Incerca si-I Intoarne hi lupti pe eel ce fugeaw
51 Hojj; mirlind 1 muglnd, se repezi pe el ca o padre de
pradA,Iltnflclpedupimijlocdepecali,siltlndu-lIn
siis, lb Ilnu aa In puterea milnilor, pa urmi 11 lzbl de
pimint 0-i frinse oasele. 51-I tile capul -1 agiti Ia
coada calulul. 51, dupi ce 11 Impblni rlzbunarea fall de
Ziad, se Indrepti Inspre Hind, pa care o gAd. 510 legI de
cozlleadolcalpecarellbiclulflclndu-isdporneascl
14Z
unut intr-o parte i ailul in cealaltil. $1, pe cind Hind
era despicati asttol i ruptA In bucAti, cull strigA:
Plan, a, znuiere cu limba affia do dulco si cu tainele
giudulul attLa do amaro.

Ian dupti ce istonisi nuizbunarea acoasta cruntA) ttnArul


Ic spuso asculttonitor sAt:
Intrucit IncA no mat aflAm la vremurik acelea do
dinainto do Istamul ccl binocuvintat, asculta4i istcwia pa
can nc-a l5aat-o, despro obicciurlie femoilor arabe de
pe-at.unci, sot.ia mutt juNtA a Prorocului Asupra-i ftc
rugAciunea L pacoa! stApina noastrA Aiah, coa mci
I numoasA sji coa mai curatA icoanil de femeio a Islarnulul
do Ia Inceputuni, female ln4cloaptA, dlrzA, drilgAstoasA l
vitoazA, a cAroL vorbil scllpitoare avea tAnla bArbatA a unui
fIAcAu .L at curd grai avea stmnta i proaspitta frurnuseto
a unci fecloare nopnihAnite.
Si spuso btonistrea aceasta despre At*ah:

SO41( ZUGRAV4I DE CATRE SOTLILK LOft

lntr-o bunA zi, citeva hanime din Yernon se stz1nserA


In locuin,a moa. 51 se InteleserA Intre etc cu jurmlnt sA-i
spunA, cu tot adevArul $ lAnA sA ascundA nimic, cum sint
sotil bc, buni sau till.
5i cea dintli lul vorba $ spuse:
BArbatu-mou? e unIt i de neatins ca o cocoa do
cAmilil tAb&cltA ccotatA In virful unul munte anecot.e do
sulk 51, pe &asupra, atlta-i de slab 0 de.uscat cli nu i-rd
gsi un finicet dc inAduvA In oase. RogojinA tocitil!
tar ecu de a doua hanimA din Yemen spuse:
Al meu ? chiar cA n-ar trebul si spun a vorbA despre
et. Intrucit $ numal a pomeni despre el hat face silt
Dobitoc cApAInos, dad-I rAspund mAcar cii a vorbA.
numaidecit mA $ ameniz4A cA mA Izgonee; Ian dad tac,
ml ?ng1ilo1dete ci ml flue ca In! iptil in stmceaua de tier
a unei sulite.
In cea de a treia spuse:
PIt eu, lacltI-i pe c1rIglIaiu1 meu de brbat: elM
rnilnlncl, lingo talercie phil-n fund; elm! bea, suge plnla ultima pleAturil; cind se culcA, se strlnge i se ghemuie In
sine insu ca un burduf; tar clnd I so IntImplil a tale
unnirnic:
s pentru miflunearesi-ar
, tale totdeauna t o t ce e mal pr l p i l d i
luneca mlna Inspro mine nici mcar ca
t i mal descI r n at CI t despr e cel e l a l t e , e mat Mu deci t
if; vadA cum stau.
lar cea tie a patra spuse:
- Pint socrujui me; alimtlnlt sil Lie ci! GrAinadi de
;x.var pe ochii mci ci po lnlma niea, zi s noapte! Hazna do incLehne dv alureli ;i die sminteli. To plezne*4o pcstc
gur din nimie; oil Ifl Impungo ci Ii nape pinteccie, od
so usmulu asupra-4i, on, toate deodatA, ft pleznote, ft
tnghioidecto i to vatimit. Lup amarnic, crlpare-ar sI
crapc!
far eva do a cincea spuse:
-- 0. sotul meu este bun. si fru.rnos vs o noapte trwm(astI
dintro nop4ie do Tihamah, darnic Ca ploaia eva
darn!cii a noriLor, ci preamAnit temut do toll luptltoril
notri. Clud plead de acaul, e ca un leu tumid i voinic.
E mare, tar mlninimia sa face ca jarul din cminul lui,
ctcsehis tuturora, si Lie totdeauna din be1ug. Stilparul
nuinc4ui lui c malt ci mret. Cumpiltat, ci rtmlne flimind
ii: noaptea unui ospIt; veghetor, nu doarme niciodatl In
noaptea pnimejdiei; pnimitor, cl-a Mezat locuinta chiar
Iin.1) ..n lirguluL ca sIi gAzduiascA pe clltoni. 0, tare-i
snare i frumos, tare-i minLinat ! Are o plele duke ci moale,
ca a bilnijI do lepure care to mlnglie cu ginglie. Ian
mireasma rAsutlAnii Iui este mirodie de zannab desfAtiltoare.
Si, on toatI tAils ci puterea liii, Mc ce vreau din ci.
La unmI, cea de a cases hanlrnA yemenitli zimbi duke
i spuse la nlndu-I:
249
. 0, soul rnou ate Malik Abu-Zar, minunatul Aba.
Zar, tiut de toate triburile noastre. M-a gait copill, Ia un
cort do oanieni sraci ajun.i la nevoie i la stdzntoare, l

rn-a dim In cortul li i falnic, i mi-a Impodobit urechile en cercel scumpi, ci pieptul cu odoare frumoase, i mimic i
plcioarelo cu brt.ilri do pret 1 bra$ele cu bunistarea cea
durdulie Wa einst.it ca soe, i rn-a pot Ut Intr-o locuIntl
In care rilsunA necontenit cinteceLe vesele ale lAw.
telor :i in care strtucesc mindrele sulite samhariene vu

prcole
Ajini clurmarl,
ate stranic,zarva
l In care so aude necont e ni t no. chezat u l si r e
alugilor care trelerl .i ImblAtesc grlul,
pel o r , gr o hot u l cAr n i l e l o r I n chi s e I n st a nI t i l e
larina amestecatA a douflzeci do turme. Vorbesc cii el sbbodA.
si nidodaUl flu ml Intruntil, nici flu ml ceartL
and ml cuic, flu ml Iaa niciodatA vAduvitA; ctnd adorm,
mA lasA s dorm cit vreau. Si nil-a rodit plntecul, ql mi-a
dAruit un copil, tare minunat copil! atha de drAgAla
Inch ctdcuituL liii micut i gInga pare locul pe care 11
la.sl go! tin Lined do papurl scos dintr-o tesAturl do
rogujin.; utita do plilpind cA s-ar sAtura din cIt suge un
iedi4: tiIa do incintAtor Incit atunci clnd umblA ci clnd
so leag5rA vu atita dulcea In tunicula lui do zak rApete
mingle color care Ii vid! Da tata pe care mi-a drult-o
Abu-ZLIn! Ut, dulceaa, cIa! dulcoc4a do fati a lul AbuZar!
E odorul tribului! Durdulle, o cuprind hainele ca-nix-u
vrajA, stninsil In Lermenoaua ei ca o cos4l ImpletitA;
at plntecul bine tAcut ci tArl burduhineall; cu bouul
subeget .i rnldios sub termeni4A; at coldurie pine ci
rotunde; cu brqele durdulii; at ochil marl ci larg deschici:
vu Iumina br neagrA ca noaptea; en sprlncenebe
subtiri ,i arcuite duke; en nasul ucor adus, ca vlrtul
unei sAbil alese; cii gun trumoasi ci nepretAcutA; en
mlinibe mlndre i darnice; en veselia deschisA 1 sclipitoare;
cu vorba rAcoroasi Ca umbra; am mireasma rAsutlnii
mai dulce ca mItasa ci mal IrnblAsmatl ca moscub
care rApete sufletul! Of, ocroteascl-mi-l cerul p0
250
Abu-Zar l pe fiul liii Abu-Zar t pe fafa lul AbwZar I
Ocroteasci-mL-i Intru dragostea ql.bucuria mea I
Or, dupi ce i cea de a asea hantmi yemeniti gril
astfel, le mul4umil la toate ci ?ml ficuseri hatirul de a
ml se destiinui, i lust l eu cuvlntuJ, la rlndu-nii, 0 le
spusel: 0, surorile mete, Allah Prealnaltul ptlstreze-ni-l
pe Prorocul nostru bluecuvintat I Ci tint este mal drag
dccli singele tatilui .l mamel mele.Z
Clad povestea ajunse aid, ..eherezada vizu will mijind %
sfioosd, tilcu.

Ci fntr-a nond. side ?aptczcci $ opta noapte

Uirn:

...tmi este ma! drag docit singele tatilul i aflame!


mole. Cl, do buni scami, guru mea flu ate destui do neprthnilA
oiL si-i cinte laudele! Dc aceea am s mA mul4umcsc
a vi spune voui numat ceea Ce mi-a spus el,
odati, In privina noastri, a ferneilor, care, In gheenA,
slntem cArbunil cei mai din belug pe are ii mistule

tocul cci rou. Si-aa, Intr-o zi, rugindu-l si-mi dea niste afaturi t nite Indeinnuri care si-mi 8lujeasci pe calea
cereasci, ci lint spuse: ,,0, Mph, scumpa mea Mph,
dde Allah ca femeile musulmanilor si se cerceteze i a
se vegheze singuro, a fie ribditoare la gnu 0 multumitoaro
la bine, a lo dArulasci solor br copii mul, si-i

Inconjure cu dragoste 0 cu gnu, niclodati si flu Ia In na binefacerile lul Allah pnin mijlocirea br. tntruclt,
o, muit-tubita inca Aiah, AtoateditAtorul o alungA de
251
la mth sa pe iemeia care ii ride do buntatea ]ui lar
ceea cale, t4inlindun p11 virile sliuntale asupra SoU1U
ti va 5Ufl( clinaint.ea on in spatcie lui : Ce chip ur5t
re hid tti, celaplUra pocita !>> ierneii aceleia, 0,
Aua1L Allah aie sai suceasca OChH i are S0 lase ai
are st s1u.eas(L1 ii SLAi p()ceasca trupul, i are 50
irita i sitruca. ginac1i gic.oasa do came vctcd, ghe
nuiiti sirbavnic pe vinhea ci de piel zdrentuite, f]eci
i1( i) ll(fidUllte. lar femeii care. In patul csniciei on
aiurea. so aratLi vrjma SOU1U1 ci. on ii suprCt Cu vorbe
ii Inoaso. oli Ii tu1buii cugelul, oli, aceicia Atoaleclatatorul,
l.a i ua 1 udec.atli, are si I ragCi limba din gurt i s i-o
inlinda ca pe n 1ii( dc piele, lungi do aptezeci do coti
tare aiu 511 SC iasuceusca ifi4)10jU1Ul gitulut pacatoasei,
ClUflO hicl ,i vinitlii. Ci, o. Aiah, iemea curat, care nu
iulburCi niciudata lihna soului ci, care nusi petrece rtici
odah rloaptCa alara din ci fr ca si 1.1 cerut
ii ulcar I nadu in la care nu so I mpopoo.ncaza nicicInd Cu
hain( Ifl/.orv()nato i cu nairame scurupe, care nui pune
i 0(10 tele Ia hiatt si Ia ieioaro, care nu caut nicicirici
I iu asupra ci piiviiilc (lreptcredincio.ilor, care este
Irumoasa do rurnusetca (1 fireasc, pus in ea de c.tre
Ziditorul. car oslo duke 111 vuiba, spornic Ia lucruri
burn, mdalonitoru( Si sirgiiitoare fat.t do sotul ci., caIdi
: bituaie fai d( coplit ci. buni sftuitoare pentru o
ci cia ui i binevoi 101110 J:aI,a do mice fptur dca lui
Allah. oh, oh ! accea. multiubita mea Aiah, va intra n
rai, IaolaIti cu prorocii i cu aleii Domnului !
Ian ou. tulburata Cu tolul, strigai
- 0. Prorocule al lui Allah. 11111 (ti mai scump dct5t
singoie latalui i mnamci mole

iacum, c am ajuns Ia viemuiile binecuvintate ale


Islarnuiui, urm mai departe tInrul, ascultali elteva h-
timplilni din viata califului Oman ibn AlKha1tab

252
pereasci-l Allah cu milele sale! care a tost olnul cal
mat neprihinit qi cot mal aspru do pe vremurile acelea
neprthnite 1 aspre, eniirul ccl mat chept dintre t41
emiril cLrept-credincloilor!
$1 spuso:

OMAR UI3SPICATORUL

Sc povestete ci emirul diept-cttdincioilor Omar


Urn AL-Khattab care a lost califul ccl mal drept i omul
eel mat nepirtinitor din tot Islamul tusose poreclit
EL-Farrukh, adici Despicitorul, Intrucit avea nravul sil
despice In douti, dintr-o tulgturA do sable, pe orlcine
n-ar Ii volt si so supuni vronei hotthrlri rostite do cifre
Prorocul asupra4 tie rugiciunea i pacea I
tar cugetul situ era atita do cinstit L nepirtinirea liii
era atita do neabituli tacit lntr-o at, du$ ce, biruindu-I
pe rogil din Yemen .i puntnd stipinire pc vlstieriile domne
ti. a poruncit sit se Imparti pleanul mire to$i otenil
musulmani deopotrivi, tin osebira $1 tiecare otean a
avut part.e, printre altele, de cite o bucati de alagea yemeneasci.
Jar Oman ii avu partea Intocmai ca i cal mat
intirunt dintre otenii sit. $1 puse sit i so tacit o hairii
nouil din bucata aceea do pinzi virgati yerneneasci, ce-i
cixuso Ia impirtanie; 0, imbnicat aa, as sul in amvonul
do la Medina i Ic predici musulmanilor IncA o purcedere
vu ouslo impotriva necredincioilor. Ci laciti ci un om
din muflime so ridici II opni din predica sa, spunindu-i:

N-avem sit-ji dim ascuitara


SiOmanilintrebit:
Pentruce?
51 omul nispunse:
Pentru ci, atunci cind al Impiflit Ia LoU deopotrivi
alageaua yemeneasci, tiecare musulman a cipitat
cIte o bucati, l tot ap i tu at cipitlat o bucati Ia tel.
Or, bucafa aceea nu avea cum sA41 ajungit ca s141 tad
din ea toati haina Cu care i.e vedom Inibricat asthi. Asa
ci, dacit flu at Li Iwit pe furl? de Ia nd o bucatit mat
mare dec11 aceea pe care ne-al dat-o nouA, nu al LI avut
din cc sit-li fact haina do pe tine, mat cu seamil cit e
inligildan lit trup.
lair Ornar so Intoarse Inspre flul dii Abdallah 11
spuse: 0, Abdallah, rispunde-i hi aceslut cm. Inirucit
spusalul este dreaptit.
Dir Abdallah so ridici t spuse:
0, musulmanilor, afIa cit atunci cind emiru
drepbcredincio?ilot, Omar, a vrut sit punit sit I so coase
o balM din bucata lui de alagea, s-a vizut cit bucata nu
ajunge. Ca urmare, intrucit nu avea o balM potrivitit de
Imbnitcat pentru ziua aceasta, 1-am dat eu o parte din
bucata men de pinzIl, ca situ Impllneasclt haina.
Pc mmii con jos. Atunci cmiii care 11 hnfruntase pe
Omar spuse:
MArine Jul Allah! Acuma te ascultJin, o, Oman

Tot Oman, altIt datit, dupit ce cuprinsese Sinia, Mesopotamia,


Egiptul, Persia 0 toate Wile rumilor, dupit
ce Intemetase Bassr c Kufa, In Irak, s-a triton la Medina,
mdc, Imbnicat Intr-o hainit atlta de jerpelltL Inclt ajunsese
a LI numai o cirpitunit de petece, sta toatit ziua pe
treptele care sue Ia geamie, ascultlnl pmnit ct jalbele celce
mimi din urmA supul M sAl, filcindu-le tuturora jude-
call droapti, de la emir pInA Ia cilmilar.
Or, pe timpu-acela, regele Kaissar Heradlu, care domnea
peste rumil de la ConstanUnia, Ii trimise in sd, Insirdnat
talnic sit cintAreascit cu chiar ochil sit mIjloacele,
puterile faptele eminuhul arablior. melt, dupi cc
solid intnit In Medina, II IntrebA pe locution:
Unde est.e regale vostru?
Iw et flspunseri:
Noi flu avem aid un tel de rege, ci avem un eniirf
Tar acela-i enrul drept-credincicqior, califul hal Allah,
,Oznar thu Al-Khattab!
El Intatbi:
Unde se aflA ? Duce-mA Ia elf
El rispunsenit:
Impurte divptatea, on poate ci se odibnete.
5111 arAtari drumul spre geamle. Ian solul lui Kaissar
ajtmse Ia geamie t 11 vIzu pe Omar dormind sub soarele
de amiazit pe treptele Incinso ale geamlel, cii capul
sprijinit pa piatra goalL 514 ctugea sudoarea de pa
frunte, fitcind o path mare de api Imprejurul capului
situ.
La privelitea aceea teama se a$ernu In ininia tninisulul
Rd Kaissar, care flu so putu stipini sit flu sLrige:
,,Iacittit-1 In staten aceasta pa ccl dinaintea cirula toll
regli pitmintulul 131 plead fruntea, s care este titpIn
peste cca mal maze Impitrijie a vremurflor .noastrcr. 51
Incromeni In pictoare, pradi spaimel, IntrucIt Ii zisese:
,,Qnd un norod este ocirmuit de un om aim c acesla,
celelalte noroade trebuic sit se Imbrace In haine do jale.
$1, rind cu supunerea Persiel, se afli, printre alte
lucruni mlnunate luate din saraiul regelui Jezdejerd, de
Ia Yst,akbar, i un chiim, lqng 1 let de cite a1zeci de c4,
1 care Infitica un strat de flori, In care fiecare floare,
lntocmlti din pletre scumpe, se InAla pa o tulpini de
aur. Tar cipetenia otilon musulmane, Sad ben Abu.
Waccas, macan ci flu era prea priceput hi pneluirea negustoreasci
a lucrurtlor scumpe, Iz4elese numaideclt tot
ce pretula o atare minunitie, io nitscumpnit din pleanul
de Ia palatul Khosroeilor, ca sit 1-0 dea peche liii Oman.
pi callful eel aspru copereasci4 . Allah cu muds
255
sale ! - ccl care nici cInd Cu supuneica Yen1emui nu
vroise si Ia din piada rii supuse dec11 o bucali de alagea
nu rnai mare decIt ii cia de trebuinl4 pen tru asi face o
hainil, flu vroi nicidecun,, prirnind asernenea dur, sil dea
Indernn ru spre viata de huzur de ae card urmii asu
pra norodului su. ii era tare grij. Si, atunci PC Inc, puse
s so tarn chilirnul eel scump in tot aLitea bucaii cIte
cpetenii musulmanc so aflau la Meclina, Jar siesi flu ii
Ju nici o parte. Or, atIta de scump era chiuimul accia,
chiar Imbucttit, IncIt Au asupiai lie milele
mal alese ! putu s vIndit pe douazeci de mu do
(lrahrne. unor neguston sirieni, 1lia cuo ii (iZUse In im
piizieal.

$i i:ot cind Cu n.avalirea in. Persia, satrapul Ilarinozan,


care so Impotrivise Cu ecu mai mare vitejie rzboinieilor
musulmani, primi s se supun, da numal Cu Invoiala sLi
lie dus dinaintea caiifului, care s so rosteasca auipra
soartei iui. Or, Omar so afia Ia Medina : iaa ca I-Jar
mozan fu dus la cetatea Medinci, pzit do o straja sub p0
runca a doi erniri do cci rnai do scam clintre drept.credincio
i. i, cinci ajunser Ia Medina. ei doi cmiii.
vrIncl s fac a crete in ochii lui Omar Insemnatalea
i cinul prinsului br persan, ii Indemnar pe Harmozan
stti Imbrace caftanul l:esut Cu zarair i s-i pun tiara
ecu stralucitoare pe care o purtau satrapii de la curtea lui
Khosroe. i, Impodobit astfel cu semnele cinului sau,
capetenia persan fu adus dinaintea treptelor do Ia
gearnie, unde califul edea pe o rogojina veche, la ada
postul uriui umbrar. i. pricepInd din murmurul nero
dului c vine vreun ins de searn. Omar ridica ochjj si
Ii vzu dinaintea sa pe satrapul Imbracat cu toat fala
indtinatti. la palatul regilor persani Si. la rIndu-i, Harmo
zan II vazu pe Omar, da flu-i venea s eread e arabul

256
acela Imbrcat In haine peticite i stInd singur, pc o rogojin
roas, in cuitea gcarniei, ar Li Insud califul, stL
pI.nul Impratiei celci noi. Da pe data Omar, curioscInd
in prinsul din fata sa pe unul dintre acei satrapi f1oi
care atita amar de vreme fcuser s tremure, dintr-o
incrincenare de priviie, triburile cele mai dirze din Arabia,
strig : -
Mrire ui Allah eaiele a ri.dicat Islamul eel bine
(uvJntat spre a v umiii, pe tine i pe semenii ti
Si puse s fie despuiat persanul de hainele lui ee
dauiite, i sit Lie coperit Cu o hain asprit de pustie pe
urmit ii zise
Acuma, cInd iacittte imbreat pe potriva vredmii1
tale, vei cunoate niIna Dornnului, carele numa.i el
unul este stitpIn peste toatit fala?
Si 1-larmozan 1aSpuflSe
Dc hunit seanul, sInt incrediriat pe deplin. Intiucit,
atIta vreme cit dumnezeirea a slat deoparte, noi am lost
cci biruitori, avem clovadit toate biruintele noastre trC
cute i toatit siava noasira. Aa ca pesemene cit Domnul
despre care vorbeti a luptat In fo]osul xiostu, de vrerne
cc ne-ati biruit la rmndu-vit.
Jar Omar, auzind vorhele acelea In care temeneaua sta
vecinil cu zeflemeaua, Incruntit sprinceana In aa chip
melt persanul intrit la spairnit cit tai.fasul br se va sfIri
cu o osIndire Ia moarte. 5i-aa cit, prefitcInclu-se cit 1.1 e
tare sete, ceru apit i, luInd oaia de pmInt ce-i fu adus,
ii atin.ti privirile asupra eali.fu].ui si pitru a oviti dacit s-o
ducit la gurit.
$i Omar 11 Intrebit:
Dc cc ti-c spaimit?

Cnd. povestea ajunse aici, eheie:nda v1zu zojii inijind cd,


iSoa, titcu,

257.
Ci mW-a noud sute ptezeci $ notts noapte

$i satrapLil rihspunse:
Mi-c Inch do cipa dnd am sa%cau, s flu lie priIej
spre a ml ic dii moartea.
Ciflmariispuse:
Ferea.scA-ne Allah sA ni se cuvinA asemenea bilnulull!
Te afli sub ocrotire pin cc apa aceasta are li-i
rAcaircascA buzele L sA-41 sting setea.
La vorbele acestea ale califulul. mintosul persan
aninch oaha lii pAmint i o sparse. hr Omar, legat prin
chiar spusele sak se milui do el. Cu mArinimie, sA-I anal
oslndeascA. $i Harmozan, micat de mfiretia aceea sulkteaseL
se IncununA inlru Islam. $1 Omar Ii hotArt o aim
Jrie de douA mu de dnahme.
[ar cind cii iuarea lerusauimulul care este cetatea
cea slinta a liii Issa, fiul Mariamel, prorocul eel mai mare
de phil Ia venirea domnului nostru Mohammed (asupra4
ftc rugiclunea i pacea), ci Inspre al cArei templu se
Intorceau Ia Inceputuri drept-credincioil pentru rugAdune
patriarhul Sofronie, capul norodulul, se Invoise
sil se dea prins, dii numal cii Involala ca tnsui califul si
vial sI la In stApinire cetatea cea sftntA. $i, Iliad tntiin$at
despre lnvoia]A i despre In4elegere, Omar porni Ia
drum. $i cel ce era califul iui Allah pe plrnIn I care
Ilcuse all se piece dinaintea flamurei Islamuiui capeteic
color puternid, pied din Medina fAil de nld o straji,
cullare fAil fail pe o dm111 cc ducea doi sad, unul pUn
do on peritnu vitA, celilalt pUn de curmale pentru calif. has
iii oblinc se aDa o strachinA de .lemn, i Ia ciochini un
burduf pith cii apI. i, mergind aa zi ci noapte, neoprin
du-se deelt spre a4 rosti rugAciunea, on ca si imparti dreptatea pe Is vreun trib ce I se nimerca in cale, ajunse Ia
lerusalim. $1 iscili euprinderea cetitli. $i portile oraului se deschiserl. $i Omar, ajungind dinaintea bisericli cretini1or,
1 dote seama ci so apropiase ceasul de rugciune; ci 11
Intrebi pe patniarhul Sofronie unde 1i putea Indeplini
datoriz4a aceea do drept-credincios. $1 cre.flinul ii poW
chiar In biserica br. Ci Ornar se bepidi, zicind:
N-mw si intnu nicidatl si ml rag In biserica
voatni, si aceasta chiar In fobosub vostru, al crqtinllor.
Pentru ci dad Insui califul s-ar ruga Int-un bc, musulmanil
an pune numaideelt stipinire pe bail ace]a i v-ar
pgubi de eb, fAn de abatare.
$1, dupi ce Ii rosti rugiciunea Intorcindu-se cii fala
Inapro kaabacea stinti, Ii spuse patriarhulul:
Acuma si-mi arifli un toe unde sI tithe a geanile
in care de ad inainte inusulmanhi si se adune pentru vugiciune,
filM a-i tulbura pe at wqtri clnd 41 Indeplinese
slujbobe br.
i Sofronie il duse pe bocul unde se aflase cap4tea NI
Sobeiman ben Daud, chiar acolo undo, adormise lacub,
flub lui Ibrahim. 5i o piatni Insemna Jocul acela, care
slujea do hazna murdirhibor cetA$iii. $i, cum piatra Jut
lacub era acoperiti de nnirdiriile acelea, Omar, dind
pildil bucritorior, umphu cu gunol pulpana manUel sale
i cAM gunciul departe do acobo. $i astfel porni Ia cmi-
Urea bocului pentru geamia care $ azi mat poarti numebe
Iui, i care este geamia cea mat frumoasi do pe pimint.

lar Omar potopeascA-b Allah cu daruribe sale cole


mai do seami! avea do obicei Si umbbe cu un tolag
In mIni $, Imbnicat cu o haini pnipiditi $ poticiti in
mubte Jocuri, stribitea sukurile $ ulifebe din Mecca 0 din Medina5 mustrlndu-i cu asprime si cu nelndurare, ba
cbiar $ pedepsindu-i cu bovituri de toiag, acobo pe bc,
pe negustorii care Ii Ine1au pe cumpiritori sau care ce259
reau preuri prea marl pe maria icr. Or, bitt-c ii, ann
trecea prin sukul de lapte proaspAt qi de lapte prins, vzu
o muiere bitrinA care avea dinaintea ci mai multe oaie
cu lapte de vinzare. Si so duse Ia baWl, dupi ce se ultase
o bucatii do vreme l.a ceca cc fAcea aceasta, i II rise:
0, femeto, ia seama ca dc-act Inainte si nm-i mat
1neU pe musulmani, precum to-am vkut cii fad, ii at
griji sil flu mat put api In laptele tilu.
$i baba rllspunse:
Ascult i mit supun. o, omiro at drept-credincicqilor.
$1 Omar .trecu mat deparle. Da a doua 4 so Intoarse
ian&i prin sukul de laptc i, ducindu-se Ia lAptitreasa ccii
biltrInA,Iizise:
0, muiere pitcittoad, u flu ti-am mat *cpus o datui
dnupuiapitlnlapte.?
$1 baba nAspunse:
0, emire at drept-credincioiior, to Incredinez cit
n-am mai fcut aa.
Da nici flU rosUso ta bino vorbele acestea cii, din
dugheana ci, un glas de fatti se d aurj, supitrat, i care
spunea:
Cum, niamit? cutezi sit min4i dinaintea eniirului
drept-credincioiior, aditugind In felul acesta ci o mmchinA
la InehAciune, ian Ia minciunit adiluglnd lipsa de
cinstire fall de caii 7 AlLah sit te lerte!
Ian Oman auzi vorbe]e fetei i so opni tulburat. Ci,
Intorcindu-se lnspre cci dot fit at sill, Abdallah Asim,
care II Inso4eau l.a preumbiare, Ic spusc
Care dintre vol vita sit so Insoare cu fata aceasta
preacinstitit? Este mare nAdejde cit Allah, cu suflarea
Inmiresmati a milelor sale, arc sit-i dAruiasil acestei cc-
pile nle urmai cmnstiti ca ca
Ian Asim, fiul ccl mat mic at ltd Omar, nAspunse
0, taUt, mA Insor eu cu ea.
Si nunta so fku, Intre fate hitptilresei si feciorul cmirului
drept-credincioiior. $1 fit o citsittonie binecuvintatit,
1%
lntrucltdlnealisenAscuofatcares-amArLtatmai
ltrziu cu Abd Ei-Aziz ben Merwan. Tar din calsaltoria
aceasta din urinal s-a nalacut Omar ben Abd El-.Aziz, care
s-a suit In scaunul de domnie at onmiiazilor, al optulea
In irul domnesc, i care a Lost unul dintre cei cinci califi
de frunte al Lslamuiui. Malrire Acelula carele maltA pe
clne-i place itt
Tar Omar awn obiceiut sal spunal: ,,Nu am sal las piciodatal
nepeciepsital omorirea unui musulman. Or, Intro
zi, pe dud tinea divanul de Judecal4i PC treptele geamiei,
fu adus dinaintea lui Ieu1 unui balietandru LAM fir de
barbal IncA, cu obrazul dulce .i neted ca un obraz de fatal.
$i se spuse ci balletandrul fusese ucis de o mInal nedovediti,
i cal leul iui fusese galsit lepaldat Ia o margine de
drum. l Omar ceru lalmutiri so straldui sal strlngal dovezi
despre omor; ci nu izbuti sal ajungal a afla nimic,
ici sal dea de urma ucigau1ui. $1 so ncalJl In sufletul
lui de Jude, vilzind sterpiciunea cercetirfior sale. $1 se ruga
Ia Cd Preatnalt, ziclnd: ,,O, Allah! o, Doamne I Ingalduie
sal izblndesc a-i clibui pe uciga. $1 era auzit adeseed
cum rostea rugalciunea aceasta. Or, pe la Inceputul
anulul urinaltor, Ii Lu adus un prune nou-nAscut, IncA
viu, care fusese galsit lepaldat chiar pe locul unde fusese
aruncat leul balietandruiui. 51 Omar strigal numaidecit:
,,Malrire lui Allah ! acurna sint stalpln pe slngele celui ucis.
lar uclgul are sal Lie aLiat, de-o via Allah. $1 so ridical
i so dun la o femeie de credin4al de-a liii, cAreia 1-1 dete
In seal pe noul-nAscut, spunlndu-l:
Ia-i In seamafta pe salrmalnutul acesta orfan, nu
te IngJa de cele de trebuintA pentru ci. Da strAduiete-te
a tel aminte de tot ce so va spune In preajma ta despre
copil, i vegheazal a uu-l lai cumva luat on dus de
cineva departe de oclii tall. $1 dad at sal Inttlneti vreo
femele care 1-ar sAruta i 1-ar strlnge Ia pIpWl el, a-mi
251
trirnii vosti EArl zarvi acasi ;I si-mi del de ;tlre numaidecit.
tar doica 1$ priponL in minte vorbele emirului dreptcredincio
ilor.

(mci povesLea ajunse aid. ielterenicIa v$hn izrii :nijhtd ,i.,


sflaasul. tuieu.

Ci mntr-a novd sute optzecea noapte

UrmA:

Si de-atunci copilul crascu, rnevglndu-i bine. lax cind


Implini virsta de doi ani, o roaM tlMri veni Intr-o zi
is doici so opreasci In cole ci si-i spuni:
Stiplna mea rn-a trimis a te rog a mA lisa si-I due
la ea pe copilul acesta vegheze4-l Allah i depirtaze
de el once ochi pigubos! ca dii petreaci citeva
clipite uitlndu-se la-el1 aa melt pruncul pe care II poart5.
In pintecele el si se lzvodeasci dupi chipul $ aseminarea
acestula.
$1 doles rispunse:
Bine. Du-i copilul, da am a te Inso4esc i eu.
$i-aa se ficu. Jar roaba cea tiArA Intni cu copilul
is stiplna eL $i, de aim il zini pe copil, stipina se rep07.1
Ia el, pllnglnd, 011 liii In brate, potopindu4 cu sirutin
$ stnlnglndu-l Ia piept tulburati phil peste fire. Tar
doicadetezorslseduc slselnfliezedinalnteaca
lifului, $11 Istorisi toate cite se petnecusenl, adlugind:
5i stipina aceea flu e alta deelt prea curata Saleha,
fata preacinstltulul ansaran e1cul Saleh, eel care 1-a cunoscrut
i care 1-a unmet ca ucenic credinclos pe Prorocul
nostru binecuvlntat asupra-1 tie rugiclunea 0 pacea I
l Omar ezu s chlbzuiascA. Pc urmA se scul, tl lu
sabia, o ascunse sub mantle i se duse Ia casa artatA. $1
Il gAsi pe ansaran ezInd Ia poarta casci sale, i Ii apuse,
dufl salamalekurl:
0, preacinstlte eic, cc face fata La Saleha?
lar eicul rAspunse:
0, emire al drept-credinc1oior, fata mea Saicha?
S-o rAspliteascA Allah pentru facerile ci de bine. Fata
rnea e utl do toll pentru cuvioia i pentru purtarea ci
pilduitoare, pentru cugetul cu care ii tndeplinete datorintele
fa4tt de Allah d fati do pArintele ci, pentru sirgul
cu care Ii face rugAclunile .i toate canoanele cerute de
legea noastrA, pentru curA4ia credinei 01.
Tar Omar spuse:
Blue. Da a vrca sA stau de vorbA cu ea, spit a
Incerca sA4 sporese dragostea do blue d s-o inflAc1rez
i mat mult Ia fAptuirea lucrrior vrednice.
Tar eicu1 spuse:
Copereasci-te A11a4 cu hatirurile sale, o, emire a!
drept-credlncioi1or, pentru bunAvoiz4a ta falA de fata
mea. Stai o clipiti, ptnA cc mA intorc; Intruclt mA duc
sA4 dau de ire flick-mi despre dorhfla ta.
5i intrA In cad, i ii cent Salchei sit-I primeascil pe
caliL 51 Omar fu poftit inlituntru.
Or, ajungind lingit fatit, Omar le porunci celor ce se
at lau acolo sA iese din odaie. Tar ei plc,carA Indatit, lisIndu-I
pe calif cu Saleha, singuri singurel. Atunci Omar,
scoth?du4 deodatit sabia Ia iveabi, Ii spuse copilandrei:
Vreau do Ia tine lAmurhi temeinice despre morul
tlnrului care a fast gisit In drum atiul trecut. LitmuririLe
acestea le at. Si, de te vei Incerca sit-mi ascunzi adevitrul,
mIre tine 1 adevAr va sta sabia aceesta, o, Saleha.
Tar ea rAspunse, fArt a se tulbura:
0, emire al drept-credlnc1oilor, ai nimerit drept
peste faptul pe care It cercetezi. Tar eu, pe slava numelui
liii Allah Prealnaltul, i pe harurile Prorocului eel binecu263
vintat! asupra-i Lie rugiciunea t pacea! am sa
spun tot udevrul Intreg.
5i cuban glasul i spuse:
AL IA, dat, a. ernire at drept-credinc1oitor, ci am
avut ofemeic biltnini, care sta toati ziua La mine, i care
mA insotca petite tot cind 1ceam din casi. lax eti o prejutam
si a iubeam cum o iubeste a flici pa mama sa.
Si, in rindu-i, i ea, In tot ce era In legituri cu mine ci
In tot cc mA privea, punea a luare-aminte I a gniji osee
bite. 51 multi vreme lucrurile nu mets aa, cu IndnAgind-o
iji ascultind-o cu cinstire gi cii sfir4enie. Or, veni a zi
cind en Itni spuse: ,.O, lain mea, trebuie till Inc un drum
pe la nadole mete. Da am a hId. Si, acolo wide ade. mi-e
ticA sA flu pitcasci vreun necaz fAnij de lzbivire. $i-aa
ci mA rag tie si-mi ingAdui s-o aduc Ia tine s-a las cu
tine, pini cc mA Intorc. Jar Cu Ii dedei numaideclt 1ngA
duinja. 5i bitrina pled. Si, a doua zi, (ilci-sa veni In
cairn men. $1 era o fati chipeA, bine hAcuti Ia bolu i
bine childiti. 5i simtli laW de ea multi dragoste. 51 o
lAsai si doarmi In odaia In care darnieam. 51, Intr-o
dupi-amiazi, pa clnd dormeam, mA simjil deodati ciipninsi
din samn i fnitnilntati de un birbat care se Impleptise
paste mifte cu toati greutatea lui l mA tintulse, prinzindu-mit
stranic do amlndoui mlinile. SI, necinstiti
astlel vi pingAriti, izbutii Intr-un shlrlt si scap din strIctsoarea
liii. 5i, nAuciti cu totul, apucai un cu$it Ii Infipsd
in pintecul ticilasuiui meu de ptz)gritor. Si-atunci
vAzui ci nu ena aitcinova decit chiar copila, tavarAa
mea. 5i tusosem amligittde stnAvesjirea acdhui biietandru,
citrula Ii era atita de ksnc sit so dea drept Lath. $i, dupi
ce i-am omonit, am pus sit so InvAiuiasci trupul i am
tnimis sAlle aruncat pe lacul unde a fast gAsit% $1 Allah
a Ingitduit sit ajung mamA, din treaba nelegluith a acelul
birbat 51, dupi cc am adus pa lume capilul, am pus sA
Lie i ci lepAdat In drum, tot acala unde fusese aruncat
tatl lul, nevromd s mu insrcinez dinaintea ml Allah
cci creterea unul copi I cc ml so nsc use imps tnva V OCO1
mole. 51accastai. o, ernice al ci rcpturedirlcio$ii o
vestea inWcmai a coLor clou fapte. 5i tiam spus adevru.i.
51 Allah mic chciza
Jar Omar strig
HotanL Inial spUs aclcccLl Rovoisei Allah u
pmti rnilele salc.
51 so rninun do lana i do dirzia acekil fete, 0 sftui
s siarulasca pa onion macodor do bine, si iniilt spm
comuri umri rio blue peniru ca. Pa urmil plec. 5i, plecind,
ii spuso iatlui fetal
Umpillti Allah casa en binecuvIntmile sale ! vred
pimi CatCi miii ai ! lie_ti hincouvintat ! iam fileut o mo
lii vi iam dat mtc slalumi.
lao pmeacinshtul CIC ansaman rspunse
Pdlah sit to citlituzcaseit pe calea fenicinii, o. emire
a dmeptcmedinciosilor, i sitti hiti.itzeasoit toate h.arur
si bate mileic PC care tile rIvnete sufletul

Pa urrnit tInitrul ccl bogat, dupli cc so odihni oleaca,


unfit
Am sit vit spun acuma. spme a mal schimba pilclcle.
istoria cia titretci SaHamah rca Albasirit.
Si spuso

ci r1TAII cvA SALLAMA [I UFDA A 113 ASmA

Lmcimosul poet, izvoditor dc cinteoc si. deopotmivit, cIn-


Citrot, Moham mad di n iCufa, istoriseslo u rmittoarclc
Printre copilele si roabele pe care k-am invittat muzica
i cintecul rciodatit nu am .avut o uccnicit mai frumuasit;
in U agci 1 flIcli t nitito no ma dcslcapl i si nra d a uit
dccii Sallam.ah can Alhasii.it. Ii ziceam Albastmit acelci

26
copflandre negricioase pentru c avea pe huza de tUS
o bi-ulna vrajitoarc de mustacioaia ucr albstruie, ca 0
L!nlb1t subii-e de mose tra en gingie de peaflt Urn-U
calemgiu clibaci or-i do mIna iseusil a unui miniaturist.
i, viernea cInd. Imi era ucernci, era Cu otu1 1.inerw,
o copiiandr pi-oasp1t imboboci ti, cu d.oi sini.oi-i inmu
gurr(.i cei i-idicau sii Cobol-aU O1QCUI.a veimntuI us
i iI dcpirtau de piopt. $1, dac te uilai l.a en, C1L1 () VlLtj
un prpiid al mintilor, 0 orbire a ohi]or, o ipire a
] uclaii. Si, dac so afla In rco sindrofie, dcar ii los
in sindrolia accea chiar- i ceic rnai vostite fiumuseti do
In Kufa, flifl lien flU miii avon ()Chi deelt pontru Sal in
mah ; i era cles[ul s Sc iveascil en ca siI i inceap ml
nunrile ..A, mtu PC Albastra ! $1 sau inchagosftt do
ptima, da fr de nici un fobs, toti cel ce-au cunoseut-o,
i eu insurni, nebuncte. $i, macar e mi-a fost ucenic,
cram pentru ea un hiet supus, un slujitor ascu]tdtor, un
rob credincios in poruncile ci. Si, do miar fl cerut en
pIn i matreaa do om, m-a fl dus s i-o caut pe toate
cpInebe spinzuratilor, pe toate tigvebe rniHitite din
lume.

CInci povestea ajilnse ahi. eir(/c1a izii zorii mijind i,


sfioasit, ticu.

Ci intra noi sute OptZeci i una noctpte

$1 eu ani izvodit, Intru alava ci anurne, cinterul accsia,


i muzica i vorbeic, atunci cInd stpInul ei Ihn Ghanirn
a pbccat in hagialIc, luIndo cu ci, ca Si C ecUalti robi
ai sai
0, lInt Gharnin I cc crtncend ml hnfre
Este rnlhnfrea celui ce-a rdmas
84-0 plfngd-ndurerata ml iubire,
0.: rnoartea-n piept Jo ficcare ceas.
Mdcar cd-i fried vi at ewntreaqa-i fire.
Amare bduturl i-al dat sd twa:
$i sabatul ca jierca, #1 pclinul.
0. cdmilare cat inimU nea.,
Minhad spre Yemen mEndra-ti chervana,
In suflef.ul men ai Idsot suspi nut.
F$i mimi turn ni ci n-au mai Just vrcodatd
At despdr$it en fapia-P blestetnatd,
Tat, cilmilar din Yemen, sufiet rdu,
Tat, bivol cc cold tom-n drurnul ton!

Ci, ovidt do mare va ft Lost dhinul dragostef mele, totwft


snarta inca nu este Intru nimic dc asemuit Cu aceca
a until alt indrLlgostlt do Albastra, zaraful Yezid hen Alut
Tntradevr, tntr-o zi, stApinul preafrumoasei Sailamah
se apuc sA-i spunA:
0, AlbasLro, piintre 141 clti s-au indrAgostit de tine
fin izbindA, este vreunul care sA Li. cipitat micar vreo
Intilnire tainted osi vreo srutare? Spune-mi-i, Liii a-mi
ascunde adevllruL
$1, Ia Intrebarea aceea neateptatA, Saihzrnah, temindu-se
ca flu cunVa stApinu-sAu sA Li aflat de cu.rlnd
dcspre vzeun fleci4et pe care i ]-o Li Ingiduit de fati
cu vreun martor lixnbut, nispunse:
Nu, de bunil seami, niment n-a doblndi4 vreodati
ceia de la mine, aLan doar de Yezid ben Aluf, karafuL
$i nici ci n-a ficut aitceva decit si mi sirute, numai o
dati. De aitminterl, nu rn-am knott si-i dau sirutul
acela decit pentru ci mi-a strecurat atunci In gun, In
achimbul sirutului, doui mirgiritare strilucite, pe care
ic-am vindut pe opteci de toil de drabme.
20?
Or, auzind acestea, stipinul preafrumoasel Sallamab
spuse numai atlt.4
Bine. -
$1, fArt a adAuga o vorbA mal mult, aLita do MpMit
Ii simU sufietul de minia zaluziel, porni pe urmele Jut
YeddbenAiuf.isetinudehlraiuiplnAceacelait
cAzu sub mint Ia un priiej potrivit, cInd paso sit tie
omorit cu lovituri do girbaci.
CIt dospro Imprejuritrile In care I so IngAduise Jul
Yezid acel strut aducittor de nioarte ai Albastrel, tacittA-Jo.
Mt duceani. lntr-o zi, dupt obiceiul mcu, acasit Ia
Thn Ghanim, ca s-o InvAt pe Aibastra muzichia, cind 11
Inttinti In drum pe Ycrid ben Alit!. $1, dupt salaniale
kuri, Ii spusel:
lInde to duel, o, Yezid, Imbrtcat afita do forcho?
lar ci Imi rtspunse:
MAducundoteduciitu.
Si spusel:
Prea bine I Hal.
$1, dupt ce ajunsertm ci intrarm In casa lui Thn
Ohamin, ezurtm ice In ala de taifas. 51 In curind so lvi
Albastra, Imbritcatit cit o fermenea de croazea nArIm-
zie ,s1 cit un caftan pembe stritiucit $1 parcit vtzurttu
soarele Inviplat ridicindu-se Intre capui ci plcioareie orbitoarei
clnttret,e. 51 pe urmele ci venea copiia roabit, care
aducea ituta
Si Aibastra dntt sub Indrumavea inca, pe o glaznt
nout pe care 1-0 Jtmurisem. Si giasul ci era bogat, gnu,
adtnc ci tulburiltor. $1, Ia o vreme, sttplnul ci Ii cern
tertiodeIanoiineiAsAslnguri,castseducAsde
poruncile pentru mast. Idr Yezid, Iovit In Inimit do dra.
goslea peniru cintitrealt, se apropie de ea, cerlndu4 din
privirL lar a pAn a se .Insutleti ci, cintind mal departe,
Ii arunci o vire IncArcatt cit tot rtspunsuL $1 Yezid, 1m-
bittat do privirea aceea, Ii petrecu mina sub habit,
scoaso dout mtrgitritare strtlucite cc nu-1 aveau surori
pe lame, l Ii spuse preafrumoasci Sallamah, care se opri
oclipAdincint:
Ia ulte, o, Albastro! MArgAritarele acestea douA
Ic-am pltit chiar astizi cii aizcci de mit de drabme.
UticA iii don, an Li ale tale.
Ea rispunse:
Si co-ui vita si Lac ca all-ti flu jw pine?
El rAspunse:
Si c5nli pentru mine.
Atunci Sallarnah, dupil cc !i duse mina la frunte, In
semn de Invoke, Isi sirimi hula ci cinti sti.huri]e urmitoare,
care au la temdie ghazna sade a strunci de sub
degetul inelar:
Sallatnah cea Albastrd mi-a rdnlt Inima
Cu-o mud ce niel tlmpul flu-U vamai vindeca.
Mel cea mel grea tdcere flu-i e tdmMuire
flfci flu se-nclzide-n suflet o rand de lubire
Sailamali cea Albastrd ti-a rdnit Inima.
G musulmani, siLr($i-mi In ajutor cumva I
.51, dupal cc ctnti maneaua aceasta d mimi albastri,
ultindu-se ha Yezid, adiugi:
El, acunia, ha rmndu-ti, di-mi. ceea cc at si-mi dal.
lar el spuse:
Do buni seami, ceea cc wet tu vreau i eu. C
ascultIl, o, Albastro. Main legat cu un juiimlnt care
Imi leagil sufletul ci once jurimint e dint ci nu
vol da aceste doul mirgllritarc decit petrecindu-he pe
buzele tale de pe buzele mdc.
La vorbele acestea ale liii Yezid, roaba frumoasel
.iajlamah, zidfrltA, sin aprigi 1 cu nilna nidlcati penlrua-I1ov1peIndrAgostitCieuoapucaidemInA
l
Ii spusel, spire-a o stitut si4 vacli de treabi
leg
Stal cuminte, o, copilo, 1 lasA4. Fac tm tirg,
precum vexi. .ji fiecare dintre et vrea si scoati Un
cistig cu cea rnai micA pierdere cu puth$A. Nit-i tulbura.
lar Sallamah incepu sit MA cind Ii auzi pe Yezid
rostind dorinj.a aceca $i, liottirindu-se deodatit, Ii spuse:
Bine, lie! DA-mi mArgitdtarelo In chipul cwn
wet tu.
lar Yeztd pond lnspre ea, merglnd in genunchi i In
mImi, cu cele douA mArgitritare Intre buze. Tar Sallaznah,
scc4lnd icnete de spaimit, incepu hi rlndu-i sal so lngit
lfugind
napoi, strlnglncidu4so
pe eaIntorcea
hainele i forindu-slae delocul
attn. gereaci,li i Yezicitd. $iritsuflarea
, ha Ia dreapta, ha Iacurmatal,
stinga, so depiirta
stlrnind cu asia i mat tare Incorcitrile din partea hut
Yezid, i tot mat multe zbeguielt $i zbegul datA des
tulit vreme. Ci, cum trebuia totut sit dobindeascit mAr.
gitritarele, In chipul hotitrit, SaUamah 11 Mat un swim
roabei sale, care, deodatil, sAri pe Yezid, II prinse do
umeri 4 II n1ui locului. Ear Sahlamah, doyedind cu tretticul
acela cit ea era biruitoaro t nictdecum biruitit,
yent stngunit, oleacit fisticiti ci cu sudoarea pe frunte, sit
Ia cu buzele et drAgAlae mitrgirltarele cele strillucite
dinlre buzele lui Yezid, care Ic schtmbit astfel pe un sit-
rut l, do cum he avu In stAplnirea ci, SaUamab, venindu.
i repede In sinci, ii spuse lui Yezid, rizind:
Pc Allah t iatA-te biruit In bate chipurile, cit sabia
ImphintatA In spinare.
Tar Yezid, cllibiu, rispunse:
Pe vtaja ta, o, Albastro, numi lao cludA cit sint
biruit. Mireasma desfittittoare pe care am cules-o de pa
buzele tale are sit-mi ritmInA In mimi cit vol tnt, cairn
balsam vesnic!
AIbA-4 Allah Intru mila sa pa YaM ben Atoll A:
munit mucenic at dragostet
270
Pe unnA tIraJruI cel bogat zise:
Ascultati acunia o ispravA de tofailism. 51 a
cAcare
stribunlIIi notauri arunit
abi prin irqi
vorba aceast a car e hi t r a ge ob1r $ a
do a se patti singuri pa La ospee 1
de l a Tof a i l l i n gi u ] nui n eau nr a vul pe
de a pripAdi mincArurik .i btiuturile, frA vu sai-4 rouge
cineva Aa cA accuLtati.
$1 spuse:

DATA A VUC1J

& povesteffle cA emiruLul drept-credineiaji[or EL


Walid, fiul lui Yezid, ommianul, Ii pt&eu grozav de tin
ininclu vestit, ortac aL tablalCor imbelsugate i.L at tuturor
bunAtA4urilor Inmiresmate, pe care Ii chema Tofail JAngAul
1 at cArui nurne slu,jete de-atunci 0 pInA twA spre
a-I numi pe dalcavucli ce se poftesc singuri pe Ia nuz4l 1
pe Ia praznica Aitminteri, Tofail acela, mare priceput Ia
mlncArw4, era om de duh, InvAlat, mintos i mchenghl;
1 era sprinten la iispunsuri d Ia InlepAturi. Pc dea-.
spra, maicA-sa fusese dovedit. de tertelegioaicA fa1 de
bArbatu-sAu. 5i chiar Tofail acela a izvodit pravila lingCd.
lot In citeva parimui pe cit de iscusite pe-atlta de foIo
sitoare, care se mArginesc La InvAlAturile urmAtoare:
Dacd is pojtcq Li vreodat4
La 08334$, pe La vreo n.unc,
Nit c4tct tncolo-ncoace
Cu privirea cdscdandd,
Cl te-radreaptd cit pas faLntc
Cdtre Load cel mat bun,
Fdrd ad is tiff La nimeni.
Fdrd-a ascuita ce- spun
Musaflrii 0 mesenit
Lead-I Uni$i ad creazd
IT
Ca e1i oaspee dc scam,
Poate (:hiar eel rnai de vaz.
1(1? (lac poflarul easel
Sc (1.eac iinpotrzv- i,
rrU gei o n astrare aspr.,
fiehiuetei ca v n crvj,
1(1.-I dc sns, icloe.tc-l,
()cr.stei, (tIflCfl.ifl1.,
S fl.?I.l flNi ?IZcJU(Iutasc
Nici u.n fe? dc necuv .
Jar dud (1 (ijUn.c la ?ThUS,
Nu ma st a La soco tea l
Pune 111.7 1(1 11 malLiflc,
Vin.p1ei iar SICIC(lfl(L go(lia,
. repecicien Iriptura
Ca I r?(Jarea cea grozut,
1)a-i l?u1erni i te trudleRle
i cu puii fripi La tav
i CU CUT)LC(L, CkLcLr usca
S nu te sfieti defel:
Sfieo, inhinqentr-.insa
Deget1e-i dc opel!
Cind povestea ajunsc atL $ehcrezada vIH zorU mijin ,
S.IJ()asa, tacu.

Cz tntr-a flOU sule optzeci i doua nocipte

Urmi

i-acestea eau tot ighemoniconul desvirituiui iingu


aa curn ii pravilnicise Tofail in orau1 Kufa. i, lntr-a-
devr, To:fai.i a fost printeie mIncilor i cununa daica-
vudilor. De aitmintert, iactA o piNi, dintr-o sumedenie
do atte pilde despre felul lul de a so descurca.
Un navap do-at oraului pottise cfliva prieteni l so
ospil.a cu el dthfr-o labia cu pete giltit minunat. 51
laciti cii iii u so auzl glasul prea lAne cunoscut al liii
Tofail, care vorbea cu portarul rob. lar unui dintre me-
sent strigi:
ForeascA-no Aljah de Mlnciiu! To3L ll milsura
ptntecelui nemaipornenit al 1111 Tofafl. Aa ci hal degraM
si scipim do dtr4il kit postil ace.tia frumoqi 1
s114 punem la adipost In vreun cotion de odaio, nenialuiislnd
po masi deck juveW. 51, dupA cc Tofail are Si In-
Mace caracuda, cum flu va mai avea . nimic de ros, ate
sil piece, iar noi ne item ospita at pctli cel marl.
5i, Ia ropezeali, puseri Ia pistru petll cci marl. $1
iacAtA cit Tofail intri, zlmbizej i pith de voioie arunclndu4
salamalekui spre teaM iumea. 51, dupA bismillah,
Intlnse mina Inspre labia. Ci Ia ulte ci pe labia flu
so atlau declt nlte amirfli de juve)i. 51 oaspeil, hivesoliji
de renghiui lo; ft zeflemlairi:
El, jupine Tofail, cc spit do petii Atla? Nu prea
s-ar 4cc cA4L pare tabiaua chiar pe gustul Mu.
El rispunse
PAL eu cam de mu1tLoarA vtene nu prea ml ant
blne cu neamul petiior, .l am picA uriti pe ei. CA biotul
taicA-meu, care a murit Inecat In mare, a fost mincat de
dumnealor.
Tar medenil Ii spuserA:
Pita lAne, lacaiti apidar un prlieJ strlucit pentru
tine do-a lua tallonul tatliul Mu, mlnclnd tu la rIndu-
plevu*ca aceasta.
Tar tofail rispunse:
Dreptu-l ! Da Ia stall!
51 lull un petlor cl-i duse la tate. Tar ochiul iul
de musaflrgiu I ocblse tablaua surghiuniti In cotlonul
2fl
el, i pe care se aflau pclii cei mai. Si-aa cii. dup cc
paru a aseulia Cu ILlarearninte ce--i spunea juvCtele fript,
iUigi clfndatii.
1-ici na ! hei na ! SU .i cc mia spus i-pd 1 ut acest
dc uvete ?
Iai Hi.C))IJ 1iJsf)UflScJL)
Nu. pe Allah ! Dc Und( sii cUiu
j[ r1()j(fl I ZIS(
TII tIiI1,i alunci cI rna spus aa : ,.iu nam fo
(i tala la i .aitea paiintt1 iii 1u - aihit !J lah In
rnila sa -- - i riam avut cuin s mninc, irih-ucIt
mu t pt-ca corn I Ca ii Ilaf 1 pe vrem a aceta. Ap i rn ia
S{icci.11al In uieche cuvinteic aesica : ,,Mai bine ia-i pe
putti (-el man i Ira mui Cat-C stan pu ulat i in cotton,
razbunatc pe ci CI ci sau buuci 1. odinioai-a asupra
J)cStiU1i.lI 111fl(-lUU Si IalA nincat.
Cl ad auzi r spusi-ic Iui To Call oaspeti i i stpl ti at ca
set pniccpui-a ca vic1eaigu1 loi- fusesc adutniecat de nasul
lig:Iu Ii I)i-cpl came nu mai pregctai-a a] pofti pe To
fai I Ia pestele ccl fiumos i ii spusei-. tavahndusc dc

iViiinin.ct alunci. ci dr-iai a incuietoare dc tria


stianic

ic iinii l.inttiI h spuse a:eul Ia Io.j-c ion si


\scuI ia.i amutna istoii. ncI a pneafiar-oaas
r)..m l.a ikci..
i

Roii3/\ iliiri:

PaVes i.r.s CI liii man SI Ict.opi SC ii c-a ccl oc at I i-el lea


cnh I din neamul ml Al.)ass. emil-ui dleplcmedinciosjftn- El
Ivh. lasase scaunul doijinici. Ia maui-tea lot. fiuiui so
iiadZ pe cu-e naI avea i-ia 1ai de care chia
nutrea o mare vrijmAile. Da lsase a, vorb de moarte a,
dupi stingerea liii Al-Hadi, unna la domnie sA ftc nm
inaidecit mezinul, Harun Al-Rqld, flul cc) drag, i flu
feciorul mat mare a) liii A1-EadL Cl Al-Hadi, atunct cInd
ajunse emir al drept-credincioilor, 11 veghe Cu 0 strAnidc
tot mat aprig i tot mat prepuielnicA pe fratele su
Harun Al-Raid; qi filcu tot cc putu spre a-i rApt lui
Harun clironomia la scaunul do domnie. Ci mama Jul
ilarun, h4eleapta 0 credincioasa Khaiizaran, flu ostoni
a doznoda bate vicleugurile Indreptate impotriva fiulut
eL IncH phil la until Al-Math ajunse 8-0 viijmAscA
pe ea tot atita cit i pe fratele lui; ii osIndi pe
amlndoi Ia ace]Lt prApAd. $i nu aepta deviL vreun prirn
lej spre a-i da piciril.
Or, Al-Had] edea lntr-o zi In grAdinile sale, sub o
buRl bogatui sprijinitA pe apte pilari, i care avea palm
intrAri, fiecare intrare dind Inapre until dintre ceie paInt
p141 ale zilnior. Jar Ia picloarele sale edea roaba lut
inult dragA, Ohader, pe care nu o avea In stilpinire decit
de patruzeci de zile. 5! tot acolo se mai afla i izvodiborul
de cintece Isac ben Ibrahirn, din Mossul. Jar cadina, Ia
ceasul acela, cinta, InsotitA la lAutA de cAtre chiar Isac.
lar calif UI se legAna de plicere G1 10 froca picioarele, plug
peste poate de rApit de lnduioat. Jar atarI se lIsa noaplea;
i Luna se ridica printre copaci; tar izvorul curgea
opotind prin umbra vArgatA, pe cind adierea Ii rspundea
dulce. 5i deodati califul, schixnblndu-se la chip, se mchon
i I IncruntA spnincenela 5! toatl voioyia i se top!;
i gindurfie din mintea hat se fAcurl negre precum dilUi
de pe fundul cAlimAri!. 5!, dupA o tAcere lunga, ros* ott
tan glas Infundat:
Fiecare u cc i s-a menit. 5i nimenea nu dureazA
In veci, LAnA numai Ccl Venlc TrAitor.
$1 se afunda Ian Intr-o tAcere de rea-vestire. pe care
o eurmA din Lr-odatl, stnigind:
275
S Lie chemat degrab Massrur sptarul
$1 era voiba chini do acel Massrur, implinitorul OSIfl
dolor i al rnin.i.i br cahh.lor, care fusese strjerui copilli
riei iui AtRaid i care II purtase in biateie sale i pe
umcri[ sill. i sosi giabnic dinairitea iui Ali{adi, care Ii
spuse
f)ute pc clal ii Ia .fra1 ole meu Ai:Raid i aclu
CapUb 1W

(mci )V(S1C) tlLflS( fljCJ ((/( V5 yOlii flfljLflhl St

Ci iiitra nona uIe op1.Zec i tYEla noa1it

,Auz.ind Vorbele acest(.a, care erau oslnda Ia nioa Ic


a celLO. pe care Ii crescuse, Massrur rilmase nilue, buirna:
l Ca lovt do trznot. Si murmur
Al 1W Allah sintern i Ia ci no Intoarcem
Si, intrun sfirit, iei, ca un on-i beat. i so duse,
tulburat pinil pee poate, Ia sultana Khaiizaran. mama
iui Al-lIadi i a lui Harun AiRaid. lar ea II vzu ci
de pleidut i cii do rilvilit cia, i II Intreb
Ce oslo, o, Massrur ? Au cc sa IntImplat de v
ai.c.:i Ia COaSUI acosta aLt.a do iiiziu do rioapte ? Spuncm.i
cc al
i 11ass.iur [ilspunse
0, slilpina inca, nu so aCI Izbil\1iIe i puturu cleelt
nuniai Int:ru i-\Hali cel Aboiputeirtic ! Iatii cil stilpinul
rodru califul AlI-Iadi. flub tu, nila dat poruncil Du
1:10 datii la hateiernou A1Raid xi adonil caput lu
Jar Khaiizaran, Ia VOrbeiC acestea Lh sptaru1ui, lu
cuprins do o inca mare ; i spain-ia se aternu peste
suflotul ei ; ian tulburarea ii stringea inirna do s io
siarmo. $i 1I lLis capun jos 5i chibzui o elipa. Pu urm
Ii spuso 1w i\Iassnur
I)ute degrahL Ia flu] meu AlRaid i adu-1 a
(U tinc.
Ian Massvur rL)spunso cu. ascultare i Cu supuncie, i
pieca. $i i.nti in iatacure lul liarun. Jar Harun, Ia
ceasul accia, so 5i afla dezbrcat, in pat., cu pjcoaruJe
sub pLi1.wi. 51 Massrur ii spuse grabit
Scoaii-te, pentru numele iui Allah, o, .stuipine al
meu, si vino cu mine n.umaidecIt la st.ipIna mea, mama ta,
care to cheama.
lar AIRaid se scul i, Imhrcindu-se in grab, se
duse cu Massrur in iatacui suitanei, Sett Khaiizaran.
Or, do cun-i Ii zri copilul eel drag, sultana so ridic
i so repezi ia ci i Ii Imbrti, fara a-i spune o vorb,
II Impinse Intr-o odit tainic, Inchise ua du.p eL
iai ci nici rnLicar flu se gIndi s so Impotriveasc on sLi
ceara cit de cIt vreo lmunire. 5i, dup aceea, Sett Khaiizaran
trimise s fie chernati do PC la cascic br, undo
dormeau, toti emirii i to1i velltii do Ia palatul califai.
51 cind toti so strInser Ia ea, Sett Khaiizaran Ic gri,
do dupa perdeaua do zarp a harernuiui, aceste vorbe
sadea:
Vi Intreb, In numele hit Allah eel atotputernic
Prealnalt, d In numele Prorocului su binecuvIntat, dacii
ati auzit vreodat spunInduse Ca fiul meu M-Raid ar
fi avut vreo Ine1egere, on vreun chelernet, on vreo cmd
ie cu durnaniii putenii califului on cu eretieii Zanadik,
sau c ar fi fcut vreodat cit do cit vreo Incercare do
nesupunere on de rzvrtire Impotniva domnului su Al
Fladi, fiul rneu i stapInul vostru ?
277
l toil rispunseri Intr-un glas:
Nit, nlciodatS.
Tar 1Cltailzaran unite numakiecit:
El, afla4i cA acuma, Ta coasul acesla, huT rneu AlHadi
trimite s so la capl fratelul sAu A1-Raid. Put4i
vol sil mA lumint4i pentni care pricinil?
lar cal do faA rmaserA atlln do 1africosai i do mn
spAiminI4 Tacit nici until dintro el flu cutez s mal Ingalme
o vorbA. Ci vizirul Rabia so ridicA d Ii spuse spAtarutui
Masarur:
Du-te pe clipil pe datA sA to InfAtisezi dinuintea
califulul. $1. cind are sil to vadA, te va Intreba: ,.Ai
afiqdl 7; lay to sA-i rAspunzi: ,,StAplna noastril Kbalizaran,
mama La, soa rAposalului Mu pArinte Al-Mahdi,
mama fratelul mu. rn-a zArit cind rn-am repezit asupra
lui Al-Radd; i rn-a oprit 0 rn-a alungat. 5i iatA-mA diriaintea
ta, flirA a Li putut sA-41 Indeplinesc porunca.
Tar Massrur iei 0 so duse pa datA Is calif.
Si, do curn It sAri, Al-Hadi U zise:
El, unde ate ceea ce ti-wit cerut?
Tar Massrur rThspunse:
0, stApine aT meu, sultana Ehallzaran, stApina rnea,
rn-a vAzut clad rn-am repezit asupra fratelui tAu A1-Ra-
id; 0 rn-a oprit, 0 rn-a alungat, flu rn-a lAst sA-nit
Indeplinese sarcina.
Tar califut, supArat pinA peste poate so MicA ci spuse
dire Isac i cAtie cintireata Gbader:
Sta%i act, pe. locul undo vA at La4i, pitA mA tntorc.
$i ajunse Ta mama sa Khaiizaran, Ii vAzu pe toll
dregAtoril ci pe totj emirli adunati Ta ea. Tar sultana, sArlndu-l,
so scalA In picioare; iark4i cot carese atluu is
ea so scularA do asemenea. Tar califul, Intorcindu-se Inspr.
mama sa. lispuse cu un glas sugrumat de minie:
Pentru ce, atund cind vreau G1 cind poruncesc Un
lucru, te lmpotriveti vreril mdc?
Tar Khaiizaran strigi:
Fereasctl-mtl Allah, o, entire al drept-crcclinciolor,
dc-a mA Impotrivi Ia vreo. were dc-a La! Ci flu jinduiesc
deck sA-mi arA$i peniru care pricinA cart moartea
flului meti Ai-Raid. E fraleie Mu i e singe dc-al Mu, este
en L tine suflet si via4 rAsArite din laUd Mu.
tar AL-Hadi rilspunse:
tntructt viel s $11, afli dat cA vrcau sA mit scutur
de Ai-Rnid din pricina ,inuL via pe care i-am avut asnoapte
i care. rn-a junghiat cu spaimil. In visul acela,
intr-adevAr. i-am vAzut pe Ai-Raid sezind pe scaunul
domncsc, in Jncui meu. Tar roaba mea scumpil, Ghader, se
afla tIngil ci; tar ci boa ci se vesetea cu ea. Tar eu, lntrudt
4th ia putorca, hi domnia i 1* cadlna mea, flu vreau sit mat
vid In proajmA-mL, tnitind mereu lingit mine ca o pacoste,
tin potrivnic primejdios, Lie ci 0 frateie ineu.
Tar Khaiizaran Ii nAspunse:
0, emire at drept-credinciaiior, acelea nu stat

deck nite nAluciri nite arnilgiri dc-ale sornnuiui; nite vedenii urite pnicinuite de mincitrurile greta 0, fLul meu,
tin via arareori se adeverete.
$1 Ii vorbi tot a mat departe, sprijinitit de pniviriLe
celor de falL t vorbi afila de frutnos lack izbuti sit-i
Iiniteascit pe Al-Hadi 0 sit-i alunge ternerila 5i-atuncl
11 scone Ia iveali pe A1-Raid 011 puse sit mArturiseascit
cii jurAtnint cit niciodatit n-a avut nici cit de cit vreun
gind de ritzvrittire ott vreo dlrzie ci cit niciodatA flu ira
sAvtri niniia Impotriva puterii califulut.
$1, clupit Jlmuririie acestea, mlnia hit At-Iladi se
stinse. $1 as Intoarse Ia boita unde o Thsase pe cadina sa
cii isac. Sill p0th pe clntAre sit piece, rAmase singur
cii preafrunioasa Ghader, sit as veseleascit, sit as bucure
ci sit as lase cuprins de desfittitrile nopW ci ale dragostei.
$1 lacItit cit dlntr-odatA aisn$i o durere ascujitit in tAt-
279
pile picioarelor. $1 ii duse repede mina hi locul care
H durea, unde simca o mincui.me. i se serpirii. $1, In
(1.LVa elipite. se vi acolo o urnilatura, care creicu pIn
cc ajunsc nlar(. cIt o a1uni. Si gII.ca aceea se i.rnaia, 1flSO-
i (ii de ni.1e minciimi de neindurat. $i jar se scrpini
iai umfiatuta crescu pirii aunse rnaie cit 0 nuc, i, pIflL
Ia uirnli, plesni. $i pe da1i AlHacli. se pribui pe spate,
moit. Or, pricina faptulul cia ci sul lana Khaiizaran, In
cele cIteva cli pe cit califu sezuse Ia ca, dup IrnpaCare. Ii
cledese si ben un sorbet. cle taniaiaca, in care so attn
1 UdCLt1 U Loi.
Or. cot dintIi cute afIi do moartea lul .A1iladi fLi
chiat lVlassru.r. $i numaideelt. dole fuga in sultana Khai
izaran i ii spuse
(), rriaict a ca[ifului, at.Lingeasca-Ii Allah ztlelc
swpinul mcu AlHadi sa pripidiL
Khaiizaan ii Spuse
Bi no. Ci, o, iViassiur, tine in (ama Inca aceost.a
si sI flu cumva sii dal in vileag Intimplarea cea nondistat.
Si-acurna du-te cit mai 1L1IC in iiul 1TWLI AlRaid, xi adu
la mine.
51 1Vlisstui se duse [a A!Raid i ii gsi adormit. 5i 11
iozi spunindui
0. stpine al rneu. stIpina men to cheaurt pe data.
Si Haiun, biuzul uiL striga
Pc Allah ! fratote incu AlFladi jar ia spus ce
mpLriva men i lam ia dev:valuit vice hainie urzita do
iiOO Si do cara cu habar nu am
Ci iV[assrui i. cuirniavoiba, spuni.nclui
(), IIw.un, scoaldte repede i vitto Cu mine. Li.nis
l. steti ri i i Insenineazdt.i ochu. Intruci t totul mer
p onion con huni, lw lu flu vei IntIrnpina clecIt izbIndhi
i bucurie.
Cu a!;ta, liarun so sculit Pc1oa1u i So Imbrci.. Si
pe datt Massiiit so temeni cli nai:ntei si. srutIncl p
flIl nI ul cii ntre mimi to lui, slrit
. Saidmalekul lie asupra-i, o, emire td drept-credluclo
tlor, imamule al alujitorilor crediz4ei, calif al liii Allah
pe pilmint, scut al legii cold sfinte i al color ce poruncefl
a.

1w Harun, pUn do ulmire i do nedumorire, Ii IntrebA:


CevorsAzicAvorbeleacestea,o,Massrur?Adineauri
Imi spuneai Harun i-aIit, jar acuma Imi dai numole
& emir al drept-credincioilor. Ce d cred despre
cuvintele acestea Intoarse ci despre schimbarea aceasta
de vorbA atita de neaflptatA?
lar Massrui rilapunse:
0, stApine al mmi, once ilaa 1l are serbia ci, i
oat fiir4A vremea sa! Allah sA4i dealungeasci zilele,
fratolc tilu cl-a dat sufletul.

(Ind povesLca aJunse aid, $oherezacta viIzu zarli mijind 0,


rtinas, tAcit

Ci (nW-a nou side optzeci 0 patra noapte

Urinti:

Si Al-Raqid spuac:
AibR-l Allah Intru mila sa.
$1 zori si plece, nemalavind nici teamA, nici gniji, 1
intrA la mama sa, care strigA clnd 11 vilzu:
Bucurie fericire! Fericire i bucurie, o, emire
al drept-credincioilon!
51 se nidlc In picioare, i Ii )use caftanul de calif, 1
Ii Innilni scbiptrul, pecetea domneasca i seinnele putenii. $1, tot atunci, intrA cApetonla hadimbilor din harem, care
It apuse liii Ai-Ra1d:

281
0, stpIne al nostru, prirneLe o veste bun, 1,1 sa
nscut un Jeejor dc la ioaba ta MarahiL
Si Harun ii 1si atunci slobod bucuila cea spori ii,
i ii dete fiuiui su numele de Abdallah, cu adausul de
MMamun.
1.ai- rn.oartea lui Alfiadi i suirea lui A1Rid
scaunul cJe donmie al caliliJor fui aflate, pinin zi ua, de
tot norodiil din Bagdad. $i Harun. In rnijlocul saitanatu
iui dornncsc, priflli jurinintelc de supunere ale emiii]or.
ale dregiitoiilor i ale noiodului adLmat. $1 chiar in zina
accea, Ii caftni vizhi pc ElFadi 1 pe Giafai ammdoi
fiji lui Yahia barmalciduL Si toate vilajetele Si toate cia
tunic inpriiiei, i toate nearnunile .islarnice, aibeti i
neaibeti, turci i deilamil,i, :11 iecunoscuri PC califul cci
nou i ii jurar iupunere. Jar ci ii Incepu domnia In im
belugare i rnre1ie, i se urci, stralucitor, in slava lui
cea pnoaspit i in puterea sa.
Cit despre cadina Ghadev, in bi-a1ele creia ii dedese
sufletul AlHadi, iact. AlRaid, care ii t.ia fiumusete
vroi sc) vad., chiar In seai-a urcrii lui pe tron, i Ii ainti
asupr-i cele dintli priviri. $i II zise
Doresc. o, Ghader, ca eu i cu tine s mergem irnppeun
in grdina i In saraiul In care fratelui nicu
Al-l-ladi aib-l Allah Intru mila sa ! ii plcea s petre
i s se lfiiasc.
J.ai Ghader, Imbrca[ in haine de jale, ii ls capu-n
JOS i rspunse:
Sint roab supus a emiruiui drept-credineioilor.
51 pieni o clipit In iatacul ci, spre au lepda hainele
de jale i a Ic schimba Cu podoabele de cuviint. Fe uim
veni sub boit, unde Haruri o pofti s stea jos lIng ci.
Tar ci ezu acolo, cu ochii atintiti Ia copila accea strlucit,
nernaisturindu-se s se minuneze de gingia ci. 5i, de
bucurie, pieptul lui rsufla lang, iar inima-i Inrnugurea

282
Pe urm, curn se aduceau vinurHe care ii piceau iu
Harun. Ghadcr nu vroi s bea din pOCaU] pe care iI In
tindea califul.
lar ci o Intreb uimit
Pentru cc nu vrci ?
Ea punse
nuT fiir cintece Ii pierde jumtate din harurile
ml. Asa IncIt: tare miar plcea si vd 1ing noi. tinIndu
tovrie cmnttoare, pc mimmatu Tsac. fiu. lui.
Ibrahirn
51 A1-Radd rspunse:
Nu st nimica Impotriv.
5.i II trimise numaidecIt pe Massrur srii aduct pe cintret.
care n.u zhovi s vma. $1 srut pirnIntu.l cliritie mIi-
nile caiifu.1ui i I se ploconi cu uirile cuvenite Si, Ia uc
scmn aT iui A1Raid, ezu jos dinaintea cadinei. 5i-atunc.
pncaiul trecu din mini In mIn : i bur vinuil muite
i. o tinuiI In feinT acesta pIn noaptea tIrziu. Si, din
tr-odat, dup ce virtul Ic aburi min..iie, Isc st.uigi
C), siav Ceiui venic, carele scliiinb lucrurile curn
ii place. i carele a orInduit clirontimia i spairneli
Jar A1Raid Ii Intreb
- La cc te gIndeti, o fiu. al I ul Ibraliim, de to minu-
nezi in felul acesta ?
$1 Isac rspunse
Vai, o, sttpIne al IT1eU. led, PC :j ceasu! (leacurn,
fratele tu se apieca do Ta fereastra acestei bolte i priyea,
sub Tuna cc semna cu 0 rnireas, apele murmuiInde
cam trecean suspinInd CU glasuri dulci i line de cmnt.reW
in noapte. $1, la privelistea Intruchipatel fericiri. ia cuprins
spairna de ursita liii. $ia vrut s- toarnc flcarea
u.milirii.
lar AT-Raid spuse:
0, fiu aT Tui Ibrahim, viata fipturHor cste scris
In cartea ursitei. Ar fi putut, aadar, smi rIpeasc
irate]e meu via.a, dacI sorocu] ei nu fusese hizit ?
se inhun mnspre liumoasa Chader i ii spuse
Da tu, o, copilo, cc zici ?
Tar Ghadvr Ii iu Iuta, o struni i, cu un glas ulbu
ral adIne. cna stihurile acestea

Ah, viata onviui pe 1?LflC


Cu dou jetei zugr Vii (1
E una lirnpede-vioar.
CealaIi iuibuecoc1iia.
La Je1 tirflj)Ul, dona feIuri
Dc zile are : zile bune,
De tih-ii --- i aware zile,
Dc neguri i jurtiLni nebuie.
Ta nici in tinip mu te mncrede,
Nu ic flCFC(C NCI iTh viaa,
Cc dup zilele senine
Vmn zzlele Cu n orz i ccata.

5i, sfIrind stihurile, cadIna lui Ai-Hadi 1ein deodatij


so prbui, Cu capu-n JOS, fi: de simtire i fr do
tresrire. 51 o ridicar do jos i o scuturar. Ci ea flu mai
era, so adpostise lasinul Cc]ui Prealnalt. Tar Isac zise
0, doamne al rneu, I] iuhea P0 rpostui. Si tot ce
dorcte dragostea este do a dura pIn In ceasul cind gro
parul a ispvit mormintul. Rcversei Allah milele sale
asupra lui Al-Hadi, asupra cadInci lui i asupra tuturor
musulmanilor.
5i o lacrirn czu din ochii lui Al-Raid. 5i porunci si
se spele trupu.l ceiei moarte, i s fie aczat In chiar rnor
mintul iui AlHadi. 5i spuse
Da ! Reversei Allah milele sale asupra ]ui AlH
asupra cad.Inei sale si asupratuturnr rnusu]mani.lor
Si, dupA ce istorisi asttel povestea copilel celei nefericite,
tinArul eel bogat le spuse ascuLtAtorilor sAt tulburatl:
Ascultatt acutna, ca pe o aDA pildA a joculul eel
nemfios al tritei, povestea gherdanului pAgubos.
S spuse:

WJEUDM4UL BELALIU

tnLv-o zi. call! ul Harun A1-Raid, aurind nun erau lAudale


harurile izvoditorului de cintece Haqom ben Soldman,
trimise dupil a law clnd cintAretul Lu adus, Harun
U pofti a adA jos dinaintea sa $11 rugA a-i cinte elton
cintece de-ele lul.
las Haem cintA a madea de trei sihqri, cii aUta
mAiostrle $ cii liii glas atita de frumos melt califul, cucerit
t incintat pIM peste fire, strigA:
E$i minunat o, flu al lui Soleiman! Binecuvlnteze
Allah sufletul printelui Mu!
Si, pith de filotinile, 1$ scoase do Ia git un gherdan
strAlucit, Impodobit cii smaralde mutt cIt xlte per tAmiloase
atirnind ca nie ciucuri, $ 11 petrecu Ia gRilL
cintAretulut
Clint povestea aJunse ak-i, $eherezuda vAxu zoril mijirici .jl,
sfbasil, tics

Ci ntr-a noud mite optzeci i cincea noapte

Urma:

lar Haqem, ia vederea acetui giuvaier. departe de a se


.arAla mul$umit $ bucuros, rimase cii ochli plini de laa-a.
51 tristetea se aernu pe inlma liii, $11 lngMbeni
285
chipul. lar I Imun, care nici cu. gindul flu gmndise Ia 0
atare urm.are, su arit. tare uimit, i crezu Ca gjuvaiei LII flU
iar fi pe plac cm a1e.Ltlui. Si mnt.reb
Peniru cc iaciimiie acestea i tiisteiea aceasta,
IIaeni ? 5i peniru cc, dac gherdanul flu te mui1urnee,
pastiezi o l.aceie shnjenitoate 51 penl iu mine :l pen tru
line ?
iai muvicianul rspunse
Allah sporeascasI hatIruri Ic asupra capuhi celul
mat darnic dintie regi ! Dar pricin::i carcmi sloboade 1a
crimile i Imi .napadct.e CU ale iriima flU este ceca c(
iezi lii. o, stiipIne al rucu ! $1, dac binevoieti anil
ngadui, am sii.i istorisese povcsLea acestui gherclan, i
plicifla pentiu (ale vcdciea ]Ui rna cufundat in starea
in cnc ma vczz.
Jar Tiniun ]aspunsc
Dc bun seam, uij Ingduiesc. IritrucIt povetea
ufiui hCrdan P CilC ii Urn ca mostenire de la piintii
mci trebuie s he u.hiitoarc pin peste poate. Si sInt
taie nerabdator s aflti Cc(a cc Lii ifi privinia lui, $i ceca
cc eu riu tlu.
Atun.ci eIntrctuL dupa cc ii adun arnintirile, spuse
Afi, o. ernire al drept-cre.dincioi1or. ca rntmplarea
Iegat. de gherdanul acesta s-a petrecut pe vrernea tineretii
niie dinlIi. Peatunci triiarn in aia arnu1ui, care
este tala dc haiin a capului meu, locul unde rn-am
naseLit. $i-aa, lair-u sear, in preumblam In arnurg pe
mahil unul Tac; i cram irnbicat. Cu haine de arab din
pustia Sarnulul. i cu faa acoperit pln Ia ochi cu feregeaua.
$i iact cii ma lntIlnii cu un urn imbri.cat Irnpri
tete, i iii.soit., ait.rninteri de cumui datina, de douii
copilandre minunate, lrnbricate falnic, i care, j udecInci
dupii liutele cc Ic aveau la dc, erau cIntirete, fiiri de
mc o indoiaIii. Jar biirbatul era califul ElWalid, ccl de aT
duilea en nurnele acesta, .i care iisase Darnascul, ceta
tea sa de ascaun, spre a veni s vineze gazela olaturilor
noastre, prin priie laculul Tabariah. k5, Ia rindui. call
ful, vzindu_ra, se intoarse mnspre mnsoitoare1e sale si Ic
spuse, crezind c flu va fi auzit dec11 de dc dou .,lact
tin arab care vine din pustie. inc proaspat in jegul si in
salbaticia Ni. Pc Allah ! am siti chern sit ne tlna lovitiane
i sit ne vcsciim oteaca pe ieama 1iui. 51 hal fitcu semn
cu mina. 51, dupit cc mit a3iopiai. rail poll sit ed os
ling ci. pe iarbit, dinaintea celor dou cintareic. 5i iacaN
cit Ia ciorinta califulut, care era departe de a mit cunoate
i care nu mit mat vitzuse niciodata, una dntrc fete i5i luit
labia ii, cu un glas tuiburat, cintit o madea izvoditit cli
mine. Ci, cu toatit indemlnarea ci, shvir5i citeva grceli
uoare. ba chiar i ciunti cintecul in vrco dou.a locurt
liii (ti in ciuda purtarii sLlpuse CC 13110 hotansem tocma
ca sit nu I.rag asupritmi zeflerneiile gala sLirnitc ale califului,
nu mit putui opri sit nu strig. spunindu-i cIntitretei :
gredt, o, stitpina men, ai greit ! Tar fata, auzind strigaren
mea. Incepu sit ridit cii in rls batjocoritor, i spuse, Intorc
mndu-se lnspre calif ,,Ai auzit. o, emire al dreptcredincio
ilior, ce ne spune acest arab bedim. mIittor
de caravane ! Nii e teamit a ne invinui de greeaIit.
obraznicui ! Jar AlWalid se uitit Ia mine cu un chip i
mucalit i mustrittor totodala, si lint spusc : ,.Oare ia aIra
ta, o, beduinule, vel fi inviitat cIntarea ci jocul ce
ginga al litutelor ? Jar ci rail temenu cuviincios i
rit.spunsei ,,Nu, pe viata ta, o, emire al dreptcredincioi
br ! Ci, dacit nu ai nimic impotrivit, am sit-i dovedesc
acestei minunate cIntitrete cit. In poficia Intregului e
ine5te5ug, a savir\sii cIteva greeii Ia cIntec. SI Al-Waliti
inguidindumi, ca sit vadit, ii spusei fetei : ,,StruneLe cc
o pittrirne struna a doua, i slitbesteo tot ci aWn pe cea
de a patra. 5i Incepe pe glasna de jos a cfntecuuui. 51 atunci
ai sit vezi cit duiocia cit culoarea cinteculuj thu au sit sc:
schimbe, c1 cit acele cIteva bucuri pe care ical ciuntlt ac

28
S Sc theme u.or, ca dc Ia sine. lar tInra cIntrea 1
struni luta in felu.1 cum ii aiItasem, i Ii Incepu iari
cmntarea. i Lu atIta do Irurnos i atlia do desvirit, melt
en lnsi rmase adnc tulhurat i tolodata uimiti. i,
ridicIndu-se deodat, SC arunca la picioai.cle mole stri
gind : ,,Tu eti J-Iaem ben Soleiman, ju;. PC J)oninul ka
abei ! Si corn nici eu no era.m mai puin tuiburat dec11;
fata, i nu rispuncleam nimic, califul ma Intreb :
intradevr ccl care spune ea ? 5i atunci rspunsei, dezve
lindun-ii obiazul ,,Da, o, inire a! drepteredincioi1o
sint; robu tao, Haern tabarianul ! Tar califul fu multunit
pIn peste Poate sii ma cunoascI, i Irni spuse ,,Preamilrit
lie Allah carob tea scos in calea mea, 0, fiu al lui Solc
man. Copila aceasta Ic Jaudii niai mult decIt pe tot.i cIn.
taretii din vi.ernurile noastre, si nunii cInt vreodaUi
aitceva decit cintecele i izvodirile tale Si adu
,,Vreau ca de acuma Inainte s-mi Lii prieten i oaspete !
Jar eu ii muliuniii i ii siirutai mIna. Pc urni, copila care
cIntase se Intoarse inspre calif i ii zise : ,,O, emire a]
dreptcrec1incioilor, ca urmare a acestei clipe fericite,
am a-ti face o rugaminte ! 5i califul spuse : ,,Poi s-
faci ! Ea zise : ,,M rog tie sa-mi Ingduieti a-i drui ca
peche din parte-mi Invat.atoruiui meu un zlog al Indatorintei
mdc. El rspunse: ,,De bun seam! aa se ;
cuvine. Atunci cIntireata cea dalce 1i desfcu gherdanu]
Ialnic pe care il purta, d pe care i-i druise califul, i mi-]
puse Ia gIt, spunIndu-mi: ,,Primete-l ca peche al Indatorintel
meTe, i iart-m pentru putintatea darului
I era chiar gherdanui pe care ii prim ese astzi iarai
ca dar d.c Ia mrinimia ta, n. emire ui cIreptcrednch
ilor
(:Ind I)ov(t(a njnnse ni. 1 )(.Acza(]a vzu or jnd.
sfioasii, ta(U.
Ci Intr-a now] sate optzeci $ ;ana noapte

lYrrn:

Or, aetna, iacAtA cain a plecat gherdanul acela din


inina mea, spit a nil se tntoarce astAzi, i pentnu ce rn-a
fttcut sA pling vedorea ltd. lacAti. DupA ce am petrecut
o bucatA do vreme cintind, pe cind adierea proaspAti
plutea pe deasupra laculul, El-Walid s-a kidicat 0 ne-a
spus: ,,S facem o preumblare cii lunirea pe lac. Si
numaidocit nito slugi ce edeau mal deoparte au dat
tuga i au adus o luntre. Tar c!]iful s-a suit In luntre cel
dhitti, pa urmA eu. $1, cind a venit nlndi.il copilel care
tint dAnube gherdanul, fata a Intins piciorul ca si tread

tnlunfre.Cl,cumi1stnmnseselzarulInjurtdelspna flu fi zttrt de cAtre luntrB4l, s-a Impledecat 1, cAlcind


altuni, a cilzut In lac; , pini a apuca not sA-i skim
tntr-ajutor, s-a i dus La fundul apel. $1, cii toate cAutArile
noastre, nu am izbutit 5-0 mat gAsim. AibA-o Allah Intru
mila sa! Tar jalea i mlhnirea lut El-Walid au fost tare
adinci, lacnimile Ii scilklau obrajii. $i eu, l.a tel, am
vrsat laerhni amare pontru soarta acelel fete fan de
noroc. Tai5 cailful, care ..ezuse muM vreme tAcut dupA
acea nonorocire, mi-a spus: ,,O, Haem, o urjoarA alinare
dureril mate an Li sA am In milnile mate gherdanul acelel
biete fete, ca arnintire de ce a Lost pentnu mine scurta ei
vtaA. Ci fereascil-mA Allah sA4i thu IndrAt ceea ce
41-am dndt. Ma rog, dan, s pnimeti a-mi vinde
gberdanuL Tat cu, numaldeclt, i-am dat gherdanul califului,
. care l.a sosirea noastr In cetate a pus si ml se numere
trei mu de drahme de argint 0 rn-a Inctrcat cii
daruni scumpe. $i-acesta-l, o, expire at drept-credincloion,
pricina care rn-a fAcut a pling astAzi. l Allah PreaInaltul,
carele I-a firosit pe califli onuniazi de puterea
289
doprneasc In folosul neamulul lui Bani-Abbas, din care
tu eti slvit mlAdiI4, a Ingduit ca gherdanul a ajungA
In mtinlle tale ca mcn$enire de la luminatil tAt prir4i, 0 a
at intoarc lay Ia mine po calea aceasta ocolitA.
tar Al-Rid rAmase tare tulburat de povestea kit
Hatern ben Soleiman, si grAl:
Aibil-i Allah Iniru mila sa pe cei cAitra Ii se cu-
vine mila!
$1, cu vorbela acestea largi, ocoli rosUrea numclui acelui
calif din neamul pot.rivnidior dobor4i.

Pc unnA tlnirul spuse: tntruclt ne aflArn Ia ua nAscocitorilor de cintece


,i la pragul clntAreWot vreau sA vi istorisesc o pAanie,
dintr-o puzderie, din via4a ceNt mat vestit lzvoditor de
cintece din toate vremurile, Thac ben Ibrahizn, din Mossul.
$i spuse:
Printre feluritele scrieri care au ajuns pini Ia not
de Ia mlna muzlianului-cin1Aret Isac ben Ijrahim din
Mossu] ate i aceasla:

ISAC DTN MOSSUL $1 CTNTWIJL CML PROASPAT AUflT

MA dusesem Intr-o zi, dupA obiceiul meu, la emirul


drept-credincioilor Harun Al-Raid, 1-am gAsit stind
In tovAri vizinilui slit El-Fadl g a unut eic din
Hedjaz, care avea un chip tare frumos ci un trup pUn
de evghenle t de cumpAtare. $i, dupi salamalekurile cuvenite
i dintr-o parte i din cealalul, rnam pleca
oleaci Inspre vizirul E14adl 0 1-am Intrebat Ia urecbe
aim il chearni pe eicuI acela din Hedjaz care lint plicca
O pe care flu ii mat vizusem nictodatL
Si el mi-a rispuns:
flte nepot.ul bEtrInului poet izvoditor de cintece
i clntAre al Hedjazulul, Maabad, de a cArul faim
al auzit.
$1, cum mit ariltam bucuros a4 cunoaLe pa nepatul
acelui bAtrin Maabad pa care IL indrLtgisem atita In tineretea
mea, El Fadi mi-a optit:
0, Isac, seicul de Ia Hcdjaz, pe care Ii vezi aid,
dad te vei aritta prietenos !a4 de ci are sA4i spun
i ehiar are sA4i cinte toate cinweele bunicului situ.. E om
binevoiWr, L e druit cu Un glas foarte trumos.
Eu atunci, vroind sit cunoac mat bine clntrile bAtrinului
ci sA-mi, mal aduc aminte cintecele de demuR care
Imi vrAjiscrit anii eel tineri,mA arittal plin de luare-ainlnte
fatit dc fiul Hedjazului; i, dupit o tifAsuiahit prieteneascit
despre telurite lucruri, Ii spusei:
0, prea4nalte celeule, pol tu, mit rag e, si-mt
aduci aminte cite elntece a ttciuit bunicul titu, vestitul
Maabad, cununa Hedjazulul?
$i el Imi ritspunse:
$aizeci, nici unul mat muM, nici mini mat pujin I
lair eu II Intrebai:
Ar Insemna oare cit apis prea greu pe ribdarem
ta dacit ta-ac ruga sit-mi. spui care dintre acele aizect
de cintece ale cintecul pa care Ii al eel mat drag, lie
pcnLru mitaura lul, tie din alte pricini?
lair el Imi nitspunse:
Fin de cirtire, i din toate privintelq, este ctntecut
at patruzeci i Lreilea, care Incepe cu stihurile acestea:
0, glt frumos al dragei mele,
Al gingaei Molaiikah I
Molafikah a mea cu sinK
Cu,n alffi nu-s pa lume, ak I
$1, cum numai citania atestui stih avu darul de a-f
stirni dorinta de a cinta, Imi limit deodatit hituta din mini
, dupi ce Ii Incercit strunele uurel, cintit maneaua despre
care era vorba, at un glas minunat ci zugnitvl slmt
291
mIntul din muzica aceca noua .i atIta de veche cu o
mcstr.ic, cu un faimec, cii o gingde i o duioie de
nespus. Si, ascultIndu-i, ma cutrernuram de plcere, eram
naucit, ie.iL din minti, pIn peste fire de Imptirnit. $1,
urn flu aveam nici o indoial asupra usurintei mele de
a tine minte once cintec pe care ii auzeam, onicit de
Intortochiat si fi fost eL flu n ostenil sil Incerc i eu
rwnnaideciL dinaintea eicu1ui din T-Icdjaz, maneaua cea
duioas i atIta do nou pentiu mine, pe care o ascult
.aem. Si. ma marginhi s.i mu1umesc nwnai. Ian el so
rntuaixe In Medina. In taia sa. pe cind eu plecam do La
paht. beat de maneaua liii.

(md poveslea .tiinsc ati, 1( iv;td;t \ZL1 20111 mljiiid s


tiu.

Ci ntra nou snte optze(?. i aptea noapte

1irm

Si, ajungind acasa. irnitual Iuta, care st agaata


pc perete. 0 stcrsei., ii potrivii strune.1e i le rneteugii
ma in cele mai mici amnunte. Ci, pe Allah ! cInd vrusei
lecep cirticcul din Hed.iaz care ma tulburase atita,
eu zbutii sa ajung ami aminli nici macar o zgherb,
nici ami aduce arninte mIcar glasna pe care fusese cin-
tat. eu care de obicei ineam minte phn i rnanle do
cIte o sut de strofe, pe care Ic ascultasem cu o jumtate
dc weche. Ci, de data accasta, un dop de burnbac gros so
pusese Intre tinerea mea de minte i cmntarea aceea 5i
i.e ciuda tuturor strdanii.Ior mole de-a mio aminti, flu
izbutii s dibuiese coca cc irni sta atIta la inim
$i de-atuncl, 71 $1 noapte mA czneam a-mi irezeac
tn.gIndurl stihurile liii Maabad ci trA de nIci o izblndA.
$i,deciudi,mAlepAdaidelAutaideceasurilemclede
muzichie, ci lncepUi a strbat Bagdadul, apoi Mossulul
0 Basera, pe urmA tot Irakul, Intrebind de muzica de
ebtecul acela pe la toji cinitelli biltrini ci pe Ia toate
clntre)ele bAtdne; ci flu lzbutil a dau de nirneni care
sA cUe rnaneaua, ott care a ml Indrepte pe calea pe care
s-o pot gIst. Atunci, vizind cil toate. clutIrile mele erau
zadarnice, ml hotArli, spre a ml uiura de povara gtnduribr,
el strlbat, prin pustie, drumul Hodjazului, ca sI ml
duc]aMedinasl-lcautpeceiculdelaHedjaz,1s14
rog a-mi mat cinte o datA maneaa buniculul slu.
lar cind Iuai holArlrea aceasta, ml aflam Ia Basara,
preumblindu-mA pe llnnul apei. i iacltl cA lxxii ieA
In drum doul femel tinerele, Imbricate bine, qi plrind
a fi femei de neam mare. $i apucarl dc friul milgarulul
meu, i-1 oprhl, dindu-mi binele. lar eu, late sastisit
ci nogindindu-mil decit Ia rnaneaua mea de Ia Eedjaz
be spusel cu Un glee acrit:
Dali-rn! drumul ! Dali-mi drumul!
$i vrusei a trag de hl1 mlgarului. i3i iacAtA cii una
dintre ale, tIM a-0 ridica iamacul de pe fall, Tm] zimbi
de dupl el ci Imi spuse:
Eel, o, Isac, unde 1$ este acuma palima pantru
maneaua eea frumoasl a liii Maabad de In Hedjaz:
0, ph frumos al dragei mele,
Al .gInga jet Molafikah!

5i adlugl, phil a avea eu plc sI ml desmeuceac din


uimtrea mea:
0, Isac, te-am vlzut, de du$ cafasul haremului,
atunci cind, de fall cu califul i cu Et-Fadi, seicul de Ia
Hedjaz clnta ci dud vraja cinteculul de demuR te flcea
el opM, cum flcea el dln4uiascl phil ci lucrurile cele

293
nelusufletite dimprejurul thu. Tare mal erai vrjit, 0,
Isac ! Bteai msura cu mIinile, citinmnd din cap si legnIndu-te
Incetior. Parc erai beat. Parc erai zmintit.
lar eu, auzind vorbele br, of tai:
- Of, pe pornenirea printelui rneu Ibrahirn, acurna
Int mal zmintit ca oricInd de cIntucul ac&a hogat i
frurnos. Ya Allah ! ce n-as da sl auci, lie i grei 1, lie

io,trunchiduiccata
at! 0 zghierb dinnea,
cIntecul acelIrni
a, pe izeceaprinzi
ani din viaia iari
inca! Iactvipiile
h c, nuniai porcumplite
nenindu-mi de ci,
i1e cainelor, i sufli in j raticui dezndej dii mdc
3i adugai:
Fie-4i mil, dLimi drurnul, d-mi druinul s ma
duc. Zoresc si-nTi gtesc si sil-mi oiinduiesc piecaiea grabnic
ia iledjaz
lar feticana, la vorbele mdc, fr a lsa frIul rrigarului,
Incepu s iid cu un xis hohotit i Imi spuse
- Da ai mai srui s pled dac tia cinta chiar C
maneaua de la Hed.laz
0, qU irumos al ciraqei mele.
Al gnga.ei 1V[olattkah !

Eu rspunsei
I: taLl i pe muma ta, o, fiic de o.aieni de treab;i,
nu-I .mai ehinui pe unul pe care Ii paste nebunia
5iatunci, tinInd mai departe de frIul mgaruiui rncr,
copilandra ingIn deodat maneaua nebuniei mdc, cu
un gias i Intr-un chip de o mie de on mai frumoase decfl
cc auzise.rn mai inainte din gura eicului. 5i totui nu
cintase clecit cu jumatate de glas ! lax eu, pIn peste mar-
girdle bucuiiei i ale fericirii, simtii o durere mare cum m.
se potolea in sufietul chinuit. Si siii jos de pe magar,
ci ini aruncat l picioareie copilci, t ii srutai miinile
i poa]a hainci. 511.1 zisei
0, stpIn a mea, sint robul tu, curnpirat pe mannimia
ta. Vrei s primeti a-mi fi oaspete? $i s-mi cIni
maneaua lui. Molaiikah, ci sit %i-o chit ci en toatit ziua ci
toatut noaptea ? Of, toatit ziua L toatit noaptea!
Ci ea Imi rilspunse:
0. Isac, Ii tiu urea flu pita binevoitoare, precum
i zglrcenla In ceea ce privefl clntecele tala Da, cunoatorn
cit mid una dintre ucenicele tale n-a cApittat n-a
Invittat de Ia tine i prin tine nick un cintec. Cele pe cite
Ic cUt, ic-at lint a ajungi Ia ele ci sit le invete prim
mijiocirea unor sfrihd ca Alawlah, Wahdj El-Karah i
Mukharik. Da de l.a tine dc-a dreptul, o, prea zgfrcitule
Tsac, nhnenl n-a Invittat niclodati mimic.
Pa unnit adiugit: -
Ma ci, Intrucit tlu cit flu eti Indcajuns do bLnevoitor
cit sti me cinsteti dupi cuviintit, degeaba am merge
Ia tine. $l, dacit e numal a Inve clntecbl prealubitel
olaLjkah, pen tru ce sit me ducezn atita de departe? Am
sti 14-1 cint cu drag aid, ptnit ccii a-i Inveti.
Jar eu strigai:
In schimb, o, fiicit a cerulul, am a-mi vArs ci
s?ngele pentru tine I Da cine eU?
flud povcstea njunqca ak1, 3eIii rn.wki vAzu zonk mijind I,
sSIowA, Ulcu.

Ci Zntr-a noud sute optzeci $ opta noapte

iJrmA:

$1 Ca thU rAspunse:
O blatit ctntAreati dintre cintAre4ole care Infeleg
ce-i spune pasirci frunziul, I frunziu1uj adierea vlntulut.
293
$iati a md rLlgai mAe ea Inch. pind Ia urmd, primi S
zma la ITH11U, GO soa--sa. 5i iw petiecuram tuata ziua 5l
tot Id. nuaptea in vraa Gin tecu lu i 5i a mmdcii. Si gush
in en. fdid dc Idgacid, cinlare.ata ecu mm 1TUflUfl?uI PC
care am asru tatu vreodat.a. Si drag )si ca imi pdtrunse
in mimic $i. pow in urniii, 1ata mi sc clarLIi IntrL total.
Si imni impodubi via{a dca lungul ani or iw care ml i
A.l unleclataturul

He uiinu tinarul ccl bugat spuse


mmlii. acorn u snuilVa dcsprr clantutuaiclc cahfilor.
51 SiiSC

(hwl: 1)01 4 flu NT Irc)A1u

rli.iii Ia Damasc. sub dumnia ca[ifului AbcJ ElMalek


hen Meiwa; i. un poet i ni Lr/icinn, pe riume Ibn Abu
A i k. mam isi ri-U pea in cheltuicli ncbuneti tot cc ii
agunisca hiimu 5U Si dainicii emiriloi 51 a oamcnilor
bega (1 de in I)amasr. melt, in ci ucla bander dcstui pe
cite ii iJ15I ia, SQ ii (Ia neeciernat ha ananghie. d deahia
ivbu i en sU lair icild ehel ciiCii Icr C45Cj sale groin. Tn I melt
ILiliii iii iIii!flii( unu; pnet Si iubcjarea mi sufletul unui
ini iiiLi;S1 ii 5011 (11 1 a 1)1! 1.111 rIi._1!_
h IV el a av a ma aii etcn pc Liii ii dl n lie namenji cal I
lain;. anlim Abmlallah, cnfll;a5ul. $i Abdatlab. came, de
mn i maiat i oil. ii In dii iO5LIse in lolosul pnetului pe
marlman i uraul u. so hnl.ari sd I ragd asupra Jul chiar
hatimurile mcd; lulu;. Aa ed., intro -xi. cind emijul drepc
dineiui!ui era in Inane prielnicQ Ahdallah aduse vorba
despre ml i ii zugrav sdi-dcia 51 1psun1e cclui pe care
Da.mnascul 51 loath tara $amului It socotea poetulmuziciari
eel. nuil l rid at do pc vrernurile sale. Jar Abd ElMalek
rasp uns(
Pot; sd-i aduch l.a niine.
Si Abdallah dde I uga si duefI veslea cea bun prie
tenulul su, povestndui cc vorbise cu emirul cireptcredincio
i1or. Jar poeful ii rnuflLImi prietenulut Silu $
so duse sli so mnfthozc In sarai.
Si, dup CO In poftii s intre. 11 gsi pe Calif stinci
jos intro duLla dilntuitoare vrjite, CO odeau in pictoare,
legimnmndusc incetnor pe rnijloceiul br rnldiu, ca dou
ramuri do ban, vinturind fiecare, Cu 0 ginga5[e rapi
bare, un vinturar din frunze do pairnier. CU care II reveneau
pe stpinut br. Jar pe vInturarul uneia dintre dan
fuitoare erau zugrvite in sbove do aur fSi do azur stthunlc
urmil bare

Mi-c udierea cIUICC ?i USOUTd.


Prccurn o boare proaspdtd de seard
Md oc cu sfiiciuneambujoratd
A fefelor pe care le aUnt;
$int vdiui care-ascunde-n scumpd taind
Sdrutu-n Care buzele se prind.
Ii slut dc-un ajutor fclrd de pre
5 czntare fez cznd deschide gura,
Si hUndulul poet cinci spume versuri
Ui-maid cu cjrija 71 Ifltt i ?)2USUTG

Jar Pc vInturarul ceki do a ctoua ddntudtotrre erau


vugravite. tot aa in SlOVe do aur i do azur-. shihuriie
aces Wa

Slut cv cid?La.2(1I ispli lti


lit anna do SuiiC 120 ;ireojruninusu
Foote cci tie aceca nun aks
Scn-azu--mpara;esc lad oslo cast

TVevolnicU care mu au ha bar


A7ici etc alintzc-i, nici etc gin cjJ.de.
Sd vu ma mat frdrninle in zacicir
Ntt pot sti leg c-v ci prictenic.

297
Cuff slujese en dragoste, oricind,
i-t stan nepregetat La fndemin
FMcdniui zarif $ mMdios,
i gale; Ia dezmierd c o cadlnt

Tar cind poctul se tilti hi celo doua fete minunatc, EU


cuprins do o amc4ealA $1 de o Infiorare adincA. Si, dlnk-odata,
li uft i sArAcia, i necazurile, si ]ipsurile easel
sale grele, L viata lui cea crudA. Si I so pru cA a lost
dus In mijaocul desfAturilor ratulut, intro douA huril do
seamA. Tar frumuscIea Tar It tAcit sa le vadA pe toate
fomeile de pinA atunci, cite To mat tjnea minte, ca pe
nitc utile ci toante.
Lw califul, dup ut%Iri $1 salamalecuri, ii spuse poetului:
0, Ibis Abu-Atik, am Lost indulocat de zugrAvirea
pe care mi-a fLicut-n Abdailah despre stars (a ubred
i dospre sArAcia in care se aflA cufundat,i al tAl. Aa
CA core-mi cc vrei; i cc va cia po lipA pe data.
Tar poetu], Sn tidburarea In care cc afla Ia vederea
color douA dAnuitoare, flu Intelose Mci baremi rostul
vorbelor calhfuiui; tar de lear ft priceput, prea pi4in
s-ar Li ingrijat aLl-i cearA bard ott bogAL Intruclt, in
clipita aceea, numat un glnd ii stpinoa minWc: Jruimisets
celor douA dAntuitoare, ci dorul de a Ta avea numat
pentru e1, $ de a so imbAta de ochii Tar $ de ramsflarea
Tar.
melt, la Imbierca niArinimoasA a calihilui, rAspunse:
Allah sA-i sporeascA zilcie califuluit Robul tdu e
coperit de binefacerile AtoatedltAtontlut. E bogat, nu
duce ]ipsll de nimic, este ca un emit! Cebit-i sint mulijumist,
cugetul II e multumit, Inima ii e multuxnitA. $1-apeS,
In Imprejurarea in care ml aflu acurn, Mci, de tatA Cu
soarele Intre aceste dorul lime, de.ac Li chiar ci In cea
mat neagrl slrAcie i hi nevoia cea mat deplinl, tot
n-a socoti drept omut eel inai begat din 1mpIrA1e.
Jar caiifui Abd El-Malek fu pIn pesie poate de mu]i,umit
de rspuns , vzInd e ochii poetului mrturiseau
in gura mare ceea ce limba lui nu rostea, Se rithc d
Ii spuse
0, Urn .Abu-Atik, aceste dou fete pe care le vezi,
si care abia azi ic-am primit peche de Ia regele rumilor,
slat bunutile tale drepte i ogorul tu. i po s iniri
in ogorut tu cum tio fi pe plac.
i iei. Jar poetul le lu pe cele dou dntuitoare i
Ic duse Ia ci acas.
Dar, cind Ahdallah se Intoarse la sara, califul ii
spuse
0. Abdallah, zugrvirea pe care teai Indemnat St
mio faci In privinta nevoilor i a srciei acelui poetmuzici.a.n.
prietenul tu, chiar c e ptat u Infloriwri
multe. Cc mia mrturisit Ca este pe deplin fericit i
r riu dune Iips chiar dc nimic.
Jar Abdallah Ii sirnti obrazul rum I e acopere ck
rneata i nu tiu cc sa cread despre aceste voxhe. Ci
cahful Urrna
- Ei da, pe viaia mea, 0; Abdaiiali, de altminteii
otnu]. oceia era Iritro stare dc feiicire cum nam
iizut. ceva asemntor la nici o fptur.
i Ii spuse toate 1udroiiie pe care i Je Iniruise
poctulmuzcian. Jar Abdallah, pe jumtate stInjenit, pe
jumtate iIzlnd, rspunse
Pc viula capu1u tu, o, ernire al dreptcredinciosb
a rrrinit A minttt Cu neruinare ! EL Indestulat ?
El. mulWmit Pal ci e omul ccl mai prpdit, cel mai
amrIt de pe iume ! Cind i-at vedea nevasta i copiii ti
s-ar scutura lacrirnHe pe marginea pleoapeior. Crede_ma,
o. ernire at drepi_:credincioilor, nimeni, in toat Imparatia,
nu are mai multa flevole ca el de o binefacere cit de
cit din partea ta

29J
$1 ealiful, Ja vorbele acestea, flu tiu ce si mel creadi
despre poetul-muziclan. liar Abdallah, de curn le1 de la
vail!, zori sA se dud acasA Ia Jbn Abu-Atik.
(lad poveston njunsc aid, $eIierezada vtlzu writ rnijiiid i,
sliowui. lila.

Ci intr-a notsd sute optzeci $ noua noapte

lJrmii:

Si ii gilsi in mare desfAtare cu cole douA proafrurnoase


dn4uitoare, una pe genunchiul lul drept i una pe genunchiul
sting, dinaintea unel tablale pline cu. buturl.
5111 lull la refec cu un glas otirit., spunlndu4:
Unde 111 erau gtndurile, o, zrnintltule, clnd mi-al
tAgiduit vorbele In privlr4a Is dinaintea callfulul?
Mi-ui Intunecat obrazul de ml 1-al ficut picuri.
SI poetul, cu o voiole phill peste margini, rispunse:
Mi, prietene, clue-ar fl putut sA-i Ipe srAcla on
sA-41 arate nevolle In Imprejurarea In care rn-am pomenit
dlntr-o datA ? Ac fi fAcut-o, de n-ar fi fost 0 necuvlln
pIni poste fire, mAcar peniru aceste doull hunil, dad nu
pentru foloasele mele.
$1, rostiud acestea, It Intinse pnietenulut allu un pocal
uria In care zirnbea o licoare inmiresmati cu rnosc l cii
camfor, iIl spuse:
Bee, o, pnietone, sub ochil eel negri! Ochil negri
ant nebunla inca.
$1 adiugi, anAtlndu4e pe ceje doull dintultoare vrAjlte:
Aceste doull blagosl.ovite slntbunurlle mele ci ayerea
mea. Ce si-mi dcresc mat mult, fin a mA prlrnejdul
all supir dirnicia AtoatedAtitorulut?
$1, Ca i4n trecut, poetul-muzician rimase si trlasci
mid departe in nepAsare fati de ziua de mime, Increzin..
du-se ioartei i StAplmilui tuturor Mpturilor. lar cele douA
dnfltoare rLmascr5 mlngliesea Jul In zilele ode grele,
$ bucurla Jul dc-La itmgul Intregil sale vieD.

Pc unriA tinArul spuac - In seara aceasta. am sil vi mat spun i povestea


Cataifului cu fistic.
Si spuse:
Pc cremea domniel califuhai Harun Al-Raxjld, mare
cacliu at Bagdadului era Yacub Abu-Yusset omul eel tnt
Inviflat ii legiultorul eel mal piltrunzitor j eel mat lecu..
sit de pe vremurlle sale. Fusese ueenieul si eiracul eel
mat incfrAgit at imamulul Abu-Hanifah. 51 el a fost eel.
dintit care, dAruit cu prieeperea ecu nuil luminatA, a
seris. a aclunat ui a orinduit Ink-un tot bine si intelept
statornicit toate minunatele adeviruri de temelie limurite
de citre irnam, dascilul sAu. Si codicele acela, aa cuni a
lost lntocmit de Yacub, sluj%te de-atunci l pinA astAzk
drept cilluzi .i iirept temeie tipicului pravilniciesc
hanitan. Si ne istoriseste Yacub Insui povestea tinerc4ii
sale t4 Inceputuv.ile lui sirace, precum td ceea ce i s-a
tras dintr-un cataif cu fistic l de pe urma unel grate
incurcilturi pravitnicqiti pe care a trebuit s-n limurcuse.
Ne istnrisete asa:

(:AFAIFtJL CIT FiSTIC I DF2LFZ]AT(EA


BUCLtJCL3I4TJI pnavIJ,NICKSC:

Cind pirintele . meu a murit albi-] ALlah Intru.


miLa sit d pstrcze-l la bc de cinste! eu nu eran decit
am pruncut Ia sinul niamei mate. 51, cum eram oameni
siraci, iar eu eram singurul sprljin al casel, maici-mea,
St
de own ml flout mat iniricel, flu pregetA si ml dea,
ca ucenic, ta tin botanglu din mahala. St putut astlel, de
cu vrenie, si citig hrana mea i a mwnei mele. Ci, InIruclt
Allah Prealnaltul nu scrisese latrietea mea meseria
de bolangtu, flu ml puteain hotlri si-nit petrec toate
zilele mole lingi hirdalele cu boielt. $1 adeseori fugeam
de Ia privilie spre a ml duce si ml amestec printre
eel cc so strhigu si asculte cu luare-eminte Invititura
sfintci credinjo a imamulut Abu-Hanifah coporeascl-1
Allah cu darurile sale cele mai alese! Ci maicA-mta, care
veghea la purtirile me.te ci se jinea de muite ott dupi
mine, ml certa aznaniic penl.ru acele chiule.li, ci vonea
adesea si ml scoati din mijicoul adunlirti care 11 asculta
pe preacinstitul dascIl. Si ml tira de mini, bruftuluindu-mi,
ci lnghioildindu-ml, ci Intorclndu-mi cu sila la
prAvilia boiangiuhii.
Jar eu, In ciwla acelel vegheri amarnice i a acelor
dodelelt din partoa maid-mi, gisoam mereu mijiocul de
a ml cluce noabitut hi lectiile dascAlului Indrilgit, care
ml qi bigase de seami 5i ml diduse pildi pentru sirguinta,
pentru luarea-aminte ci pentnz patima mea do a
sorbi invititura. PIni acolo ci, Intro zi, malci-mea,
miniati de fugUe mele de la privilta boiangiului, vent
iptnd In rnijlocul ascultitorilor, care se supirari fQc, ci,
luindu-se amarnic de Abu-Hanifah, 11 ocirl, spunlndu-i:
Pu, o, eicu]e, ecU pricina pierderil acestui coplil
qt a alunecirit nelndoielnice In hatmana]Ic a acestui
orfan filM de nici un sprijin pe lunie. Ci eu nu am decit
agoniselile cele neindestulitoare ale fusulut meu; ci,
dad orfanul acesta nu are si cictige ci el cite ceva, avem
si murim de lone In curlnd. Si vms pentru nioartoa
noastri are si cadi asupra ta hi ziua Judociltit.
Tar preacinstitul meu dascil, dinaintea acelet ieiri
aprige, flu id pierdu nimic din Itnictea lui, l Ii rispunse
maicimi cii un glas Impichuttor:
0, srniano, co.pereasc-l Allah cu milele sale! Ci
las, nu-ti f Ic team de nirnic. Orfanul acesta invat aid
cum s mnInce, Intro zi, baclavaua fcuIt cu iloarea
finei I CU u:Iei de fistic i cu fri:c.
lar maic-mea, auzind rspunsul, rmase incred I ntat
Ca preacinstitul imam era cu mintea clUnata, i plec
aruncindui ocara dc la urm
Scurta-ti-ar Allah zilele ! eti o far! ara rnatufit.
i tF-au zburat mintile
Ci mie Irni raniasera In mintevoibele acelea ale
imarnului. $i-aadar, IntrucIt AH.ah irni sdise In inirni
dmul dc mnvtitur, patirna aecasi a infrunt totul si
sfiri prin a birui toate piedicile. Si ma legni cu credinta
de AbuHanifah. tar AtoateImparIi 1 )rut I ml drui tiinta
i foloasele pe care le aduce en. in ua Eel cei uicai treapta
cu treapt in cinuri, i ajunsci intrun sfiuit Ia slujba
de mare cadlu al Bagdadului. $1 (warn primit. In preajma
ernirului dreptcredinc I o lb r Ha run AlRaid, care m
pof tea adesea s ma ospikz in mnsa Iui.
Or, Intro Zi, p@ C)fl(i mili(am CU caluuL iact ca in
sfiritul rnesei robji adriscia 0 labIa mare do farfuriu Pa
care tremura un calaif inimmat, cu nite :fr.ic aiba. pie
siat cu praf dc fisI.i(. sia cirui mireasrni cia o desl
lare. lar califul se iikarse Inspre mine Imi zie
0, Yacub, giisl (leaci Nu in Jiecare zi se izbu
tC5IC 0 buntate (a ic(i-;la. Astazi o minunat.
Ini Cu intrebai
Curn so nunw:1c bunatalea aceasta. o. emire
drept-credincioi1or ? $1 din cc e fcut do este atIta de
frumoas la InfIiaie ii atIta de picut la mireasm t
$i ci Imi raspunse
Este cataif fcut en fri5ci si Cu miere, si Cu faina
aleasa, i Cu ulei <Ic fistic.

Cind pOVcSt(a ajiins a1c. 5Q1i(9C7.ada vtizu zoi, mijind i,


sfioas, tcu.
Ci Intra nou sute nouzecea noapte

Urm

Jar eu, auzind acestea, Ini aclusci uininle de vorbele


prea-mritului meu dasci, care prorocise odmioar ceca
cc avea s mi se IntImpie. $i im putui, la aceasili arnintire,
&i ma opresc dc-a zimbi. Jar califul Inil zise
- Ce te face st zImbeti, o, Yacub?
irspunsei
Ninilca ru, o, einire al dreptcrediieioi1or. Mi
trecut prin minte o biatil arnintiie cm Copi]iiriu inca, i
-am zImbit In trecere.
Jar ci Imi spuse
Atunci, Inciearnn-te i mio istoiisete. Sint iuC
dinl1at Ca va fi do fobs a o asculta.
lar eu, spre a Implini dorinta califului, ii istorisii Inceputurile
mele in Invtarea pravilelor, sIrguina mea
dc-a urma Invttura lul Abu-Hanifah, suprrile bietei
mele niame cInd ma vedea dmnd dosul boiangeriei, i
prorocirea imamulul in privina catai Cului cu frica Si cu
uiei de fistic.
Jar Hanm rarnase Incinlat de storsiiea mea, i trase
p11th:
Da, hotiirIt! invltura i tiina dau totdcauna
road, i multe sint foloasele br pe tcuIrnul iumesc i pe
trImui dreptei credinte. Tntr-adevr, preacinstitul Ahu
Hanifah a prorocit cirept, i a vzut cu ochii rnintii sate
ceca cc alti oameni nu 5tiu si vad cu ochii din capul br.
Potopease-i Allah cu nude cu harurile sale cele m ai
Inmiresmate
Si iacaa cii cataiful Cu fiic i cu ulei de fistic.
tar in ceea ce privete deziegarea bekLei praviiniceti,
lacItil. .tnfr-o sean, fUnd ostenit, ml suisem In pat mai
de cu vrwpc. $1 adonnisem adinc, cind cineva Incepu a
bail tare In poarta meti. Si, In gmbl, ml sculal hi zarva
aceea, ml lnfL,urai peste mijioc vu izarul mat de IlnI
51 ml dirnei a descbid chiar eu. 5i Ii cunoscui pe Harthamah,
hadimbul de crodh4l al emirului drept-credindo
ilor. 5i Ii ded.ei bineW. Da el, fAil a-cl lua rAgazul
de a-mi iispunde Ia saiamalec, fapt ce ml arunel Intr-o
marc 1,u)bunire i ml lIeu sI presimt nite IntSmplLri
negre In privinW mae, Intl spuse vu mm gin hotArtt:
HaL repod Ia stIplnul nostru calitul. Via sA4i
vorbeascI.
Ian eu, stnalduindu-mi a-mi stplnesc tuiburarea l
Ineerclc4 a dibleesc cite ceva din starea lucrurilor,
rilspimseir
0, dragul meu Harthamah, tare a via sI te vld
arltind oleacl de bunlvointl fall de blizinul bolnav care
Mitt Noaptea-i tIrzle 51 flu cad a ft. vorba chiar de
vreo .4,eiea atlta de amarnicl Inclt a cearl a ml duce
numaideclt hi ceasul acesta hi saraiul califulul. Ml rog
tie, aadar, si atepi pIM inline diniinea%l. lar pini
atund emirul drept-credincioilor are sI uite necazul od
are sl-iji schimbe gindu];
Ci ci Imi rlspunee:
Nu, pe ADah! nu pot sI amEn phil inline mdcpflnirea
porundi cc ml s-a dat
Si Intrebai:
Da poi mAcar al-mi spui, o, Harthamah, pentru
cemAcheaml?
El Intl rlspuns:
Slujitorul slu Massrur a vault Ia mine, In 1 ugl 51
giflind, ci mi-a poruncit, fAil a-mi da vreo Ilinurke, al te adue, Intr-o clipitl, dinaintea califulul.
Eu aftncl, pInI peste poate de buimlclt, II spusel
hadlmbului:

305
0, Harlhamah, irni lngduieLi macar s ma spl la
iuhtnUi si s ma InmilesiYlez okaca ? intrucui. asLfel, dacA
i \orba dc vreo [reaba amar, voi Ii 51 CU onndui [ CU
vincios : iar daca AHab Multbunul 5io face rnii C
rain C. preewn nadaJ du CXC. 5101 ,(i1S1 acolo VYC() treaba
fil nc necazuri pentru fliifl(, 0S[Cn(IiiC nLXXtCiI dcn
oCtal nal avea cc salmi dalunczc, ha (i1a1 dimpotriv
Inc hadinbul inVOiCidLlsC CLI doi inLet men. UrCHI sea
snM 51 XH-ilU pun nite hatne potI:iVitc ,i Sn mal influlesnWZ
putut mid blue. Pc uiniai cuburii in haciamb si puma
r[hi: CLI pa5i flletii. 5. (mid auuiSelUIT1 In saint, ii VZLU pe
i1 iSIU1 (:nlC no astepin in pound. Si I innihnnni ii spuse,
arlitinduin
Tacld-i pe eadiu.
51 Massrun imi zise
lied
5i ornn dupil (1. 51. recgmnd aa. iii uvna Jut. ii
spusea
(-:). Massraii-. IL!. (LI Xiii cum ii slujesc )C.? SialpinL
rneUu LCd] lid 5i 5i 11 (JO Xe CUV1flC ml ii de Un 0111 do virs Lu
rnea si on siuba mea. ii cunoti prietenia pe care u-
avuio toidcetl!nn peii.tiu Line. voi hnevoi siinhi sp
J)c?flt(U CC: CC ponuncit ealilul sa VIe WC.1 in coCci CILtoin
tiCi/1LI dci noapte
51 iVIasrui rn; relspLinse
PILl stiLl itici Cu.
inn cu. miii lul burnt en onicind. ii tnt nebai
Dii macat CII putcu snmi spm cine so aild in ci 7
iVlassnun imi ndspunse
No. SC aCid neolo decut issa, Carnalia5Ul, nan in odaLa
deataltu ci cadi na cdnnLinauiui.
Eu atunci, neniaii;ncencInd s pricep nimic. spusci
- Md incredintez iui Allah ! Nu este izbalvire i tdnie
dccli int.ru Allah ccl .atoUputeifluC 51 CCi atoatetiutor
51, ajungInd In odala cc ducca Ia iatacui In care cali-
Liii ala de obidei, tIcui a ml se audA mLcarea wnbietuhd
$ rgwnotul pa$Idr. Jar caliiui mntrebA din iAamwu:
Cine e Ia uA?
Si rAspunsel numaidecIt:
Skiga ta Yacub, o, endre al dn *-crcdincioilor.
larglasuicalituluispuse:
IntrA!
51 lntrai. 51 11 gAsH pe Ilanurt sUnd jus, avinthi-i PC
cAmAraiii Issa de-a dreapta a Si Inaintal i.enienindu-m;
1 lxxii rcjstil salarnalecul. 51, spre marea flies unirare,
califul lint rAspunse lasalatnalce. Pe urndt Imi spine,
zlmbind:
- Team tulburat, te-an necAjit, : poaU c Ic-nr
!isperiat!
Ian cu rtlspunsei:
Speniat numai, o, ermine al drep!rutadinvio3si1or, pe
mine i pe ccl pe care i-am lAsat acas. Pc v!ata cau1ui
tAu, ne-am tuiburat toll.
Ian califul lxxii spuse cu blindeje:
$ezi, o, taid al pravileL
Jar eu ezui, uurat, scApat de povenile ii & spairack
nude.

$i, dupli putine cIie, califul lxxii spine:


0, Yacub, tii pentru ce k-am adus aid Ia ceasul
acesta <Ic noapte?
Si rAspunsel:
Nu tiu, o, einire al drcptcredincki1or.
El link spuse:
AscultA atunci.
51, artlndu-mi4 pe cmCra.ul Issa, lxiii spine:
Te-am chemat, o, Abu-Yussef, ca 4 te iau de mar.
ton la jurAmlntul pe care am si-i faa Atli, dar, a baa
acesta are o roaM. Qr, eu 1.-am cerut Jul ma si mt-a
lass nile; ci el fl cerut lerticuune. I-am ca34 atunci
a?
s mio vinda ; ci et na vioit.. EL si.atunci, dina
ta, u, Yacub, care eLi carJiul. ccl mare, n :iur pe .numelc
1 u AU th Pi c tin thul si Pie mi u lint C. d c Iss i
ruie a nu vroi s min dea I:ntrun fel i :iit.r
Vul porunci s lie ucis, ri de izbvire.
Eu atunci, Iinitit dca binelea In ce ma privea. ma
ntnrsei CLI Ufl chip aspiu insprc Issa i ii spusut
Ce hitUL[ SUU cc viitui .nemaipunemtc in fi hth
I. Al lath acel ( lete, cle nu Vrei sai iu la.i cmi cii Iui d.rept
cildi ncioi inc ? Au tu :nu vezi c Ic pu . cu IndrMni eta
ta .ii. staica C(U 1YUU LI1thi. i ca ic ])iabLie5l.i :i Le
cue i ?
fur Issa. .ic. a se .laisu tul.buiat di .iriustiarik nick.,
liii spuse
C). (:kaIflflc (tduUl( ii 1U)stiLl, piipeaiii Ia 1l_Id(tC
e-tc paguboasit. Inainic de a .rni CI.I1U, SUI. .11 Cii/Lt sfi
iscncIeti pllC.i flu ma Sil(l.( SU ma port aE$a.
i-i zsei
Fi( ! 1.)a poate s se attic pc lume \l(o pria w
ntnica penltu ii atari indvM.nicie ?
El. hut 1.SpLLnse
Dat, dc bun seam Un IuranHnl. oil cw ii s
fl LI SI p()tt1;( incalca. daut .i lost fdcu dc huni Vote
ii depi nih j udccatui a mliii ic Or. prici nat care ma
oniesle ost.c ntr.ia Ufl LII urImi ni gicu [fl II UL1 I tlfl .1 Li it,
x ecie lici dCspa!tenU i cu fagaduiala de ai slobozi pe
Iou robii barbati i femei pe care ii stpinesc ti en lega
mntu1 di ano .impirti la saraci i la geamii bale bunu
rde si mate aveille, rnam urat, zic. fetel de care este
votba, ca nicindata nurn sn Vmd i nam sn dLh
nimhnuia.

(iiid POV(Sti ilLl- cuietezada vzci ZO11 .iilijllid i,


S.fo)ash, tacu.
Ci mW-a novA sute noudzeci qi urns noapte

T3yrn I

lar califul, la vorbele acestea, se intoarse inspre mine


i!mispuse:
0, Yacub, este vreo cale dc-a deziega bucki acesta?
Icr eu, fAd a ovM, rAspunsel:
Dc buM seamA, o, emire ci drept-credLncinHur!
El ml mntrebi:
$1 cum?
Eu spusel:
Lucrul este uior. Ca sI pu-si cake jurAmintul, kia
are sA- den dropt peche jumAtate din fati, roaba accea
pe care 0 rIvneti; icr coalaltA jumAtate are si ti-c
vhidA. 51, In acest chip, el are sA ftc In pace cu cugetul
sAu,IntrucltlnfaptnuarenicisAti-od&uiascA,inicisl
ti-ovlndllpefatA.
Icr Isea, Ia vorbele acestea, cc Intoarse Inspre mire
iimizise:
Dc asemenoa deziegare, o, Intel ci pravilci, este
legiuitil ? Este IngAduitA de cAtre pravthl?
5i rAapunsei:
FAd de nici o Indoiall!

At u nci cl i i r i d i c A n dna nozAbavni c i l i n t apuse:


astfel sA-mi uurez eugetul, Ii dau pechq emirului dreptcredinciqiJor
PAt , t e i a n de mat t e r , o, cadi u l e Yacub, el , put i n d
jumAtate din roaba men, i Ii vlnd cealaltA
fuinAtate hi preul do o auth de mit dc drabme de argint,
cIt m-a costat cc In naht.
hr Harun strigA numaidecit:
Primesc pecbeul, da cumplr eec do a doua in.
mAtato pe o sutA do mit do dinarl de am.
Si adlugA:
SI-nil ftc adual chiar acum taft.

sag
$i baa se duse numaidecit dupi waba liii, In sala de
laintran,pectndtotodatAseaduccauisadllcuceiosu1A
tie mu do dinari de aur. $1 numaidec,ut copilaudra Cu
adusA do dire st&$nul 4 care spuse:
lao, stpIne al drept-credincio.i1or, i Allah copereasci-te
alituri de ea cu binefacerite sale. Patti este
bunul ci avutul tAu.
$1, prirnindu-ci eel o sutA do mil do dinari de aur,
pled.
Atunci califul se Intoarse inspie mine ci mu spuse Cu
un chip Ingrijorat:
0, Yacub, mai rAmino de dcizlogat o pridni. Si
lucrul nil se pare anevolos.
Eu Intrebal:
Care este pricina, o.. ernire a] drept.crodincioiIor?
Elspuse:
Pta aceasta, fund waba altula, ar trthut, Inainte
de-a 0 avea cu, si stea un anurnit numir de zile, spre a fi
Incredintati ci nu a rimas cumva mamA de Ia cpl dintli.
stlp2n al el. Or, datA chiar In aceasti nopte n-am si flu
en ea, nile are si-mi plesneascl fierea de neribdare, sint
lncredh4at, i am sim, lid de tdo InddaLA.
Eu atunci, dupi ce cugetal o clipiti, rispunsei;
Dezlegarea pricinei este tare lesnicioasA, o, emire
al drept-credincioilor! Pravila de care pomenesti nu a
fast fe.uti decit pentru femeile roabe, da nu hotirAte
vreo zi de ateptare pentru o femeie slobodi. Slobo
zete-o, acadar, numaidecit pe ioaba aceasta, InsoarA-4e
cu a ca ferpele slobodi.
51 A1-Raid, Cu fata luminati de bucurie, strigi:
Oskbozescperoabameat
Pe mimi nil Intrebi, Ingiijorat Iardintr-odatl:
Da claw are si ne cisitoreasci legluiL, La ceasul acesia
Urziu? Cici chiar acum, numaidecit, vreau a flu Cu 05.
$1 rispunsel:
Cihiqr cu, o, emire al drept-credincioi1or, Ia ceasul
acesta am s te cstoresc iegiuit.
51 trimisel s lie adw ca niartori cci doi slujitori al
califului, IV[assrur ci Hossein. Si, dup cc ace:stia so in
tiar, citil rugciunile i sureie cuvenite, slujii slinteic
legArninte i, dup cc dotci niultumile celui Prealnalt,
rostli voihele obinuite. 5i statornicu e ormrui cirept
eredincioiior, dup datin, urrna ste-i o]teas.c miresei
sale, ca moher de nunt, o vestre pe care o hoirii Ia
douaz(cl do mu tic dinari. PC urrni, cind cci cIouuizeci de
roil dc dinari fur adui si dati sol;iei, ma pregiItii s
p1cc. Ci caiiful ridic fruntea Inspre sluji torn! san Mas
srur% care gi numaidecit
La poruncile talc, o, ernIre al drcptcrccIi.ncio
Jar Harun spuse
iJu po data acas Ia cadiui Yacuh, penhu ostcnca
pe care iam pricinuito, ciou ante do xxiii do doihr
si doutizeci do caftane do fail
Jar eu piecai, dup multe mdl umuii, asindul pc H arun
pmnd peste poate tIe muBurnit. Si fusei insotit pin acasA
on banii i cu hainele.
Or, cum ajunsei acas5, vzui venind o btdiinui care
hni spuse
0, AbuYussef, norocita PC care a.i ajutato s
siohozit i pe care ai imperechiato en califul, dindu
astfei numele i cinul de soio a emirului diopt-credin
ciodlor, se socoate acurna ca o fiic a ta, d rn-a trirnis
sii aduc salamaiecurilc ci i urrile ci do fericire. Si tQ
roagd all primedi jumlltate din zestrea do nuntll pe care
ia numllrato califul. 5i sc roagll de iertarc cli nu poa
all rllspltiteascli mai bloc, deocamdatei, ceea ce ai filcut
Lu pentru ea. Ci, ina11ah ! are all tic tntr-o xi sli-ti do
vedeasdll i mai bine datorinta ci.
5i, spunind accstea, puse dinaintemi cci zece mu tie
dinari dc ant, care erau jxunlltate din zestica p!atta copi
landrel, tail sllrut mIna 51 pied in calea ei.
311
Ear cu multumu Atoatedttorului pentru bi.nefacorile
c.. 51 pentru cii, in noaptea accea, a preschimbat spairna
CU[4(LLIIUI 1TIOLI IT) .bUCLU.ie si in rnull1uiniie. Si binccuvlntai
In inirna rnca amintirea preacinstita a dasclului meLi
kni-ian Cab, a ciirui invttuz. mia dezviuit toa
dcdrsubt Lii) IC tip iculut slintelor praviii i ale pravilolor
IuCnesli. Polopeasel.l Allah CU 1 rirk (Ialu)ilC! 51 CLI toatO
r:wk sak !

A_1o ii iitrUI eel lx gal use


Ascultati aCLTIIi. 0, P)i(tttli i nun, pwv:fin ((9)) hi
icahe do a linlIn.
l$i spuse

(K)P1i/\ AR AjJ:\ I)P LA FiNiI Nz\

Cind puterea cedihila aunse In seama IL11 AlMamun.


P ul lui i-larun AlFtaiid, faptul acesta I Li 0 bnieeuvntar n
pen Ira impral,ie. Pentru c AlMarnun, care Mud do
iSigactd a lost califul ccl inai strdlucit i ccl inai lunuinat
dinire toti abassizii. a rodnicit olatunic musunnane prin
pacu d dreptate, ia ocrotit cu Coins i ia cinsti t pE lou
P 00Ii, SI cl piinbt C cj MCII t iii I alahi)
ii rneidanul l iintelor. 51. in ciuda mul blot sale Lreburi
a ruder 1w pline de mimcd 5i 00 CCI colare. Ua s ga
sensed i ceasuri pen bun vesche, pentru petreceri si ospcle
cnuzIeiCNlii ii cinkItetli avurd paulo hund din ztmbulule
con binefaccrile iui. 51 se priccpea Sd Ic alragd, spec
a i ic lace setH legiulte l maine ale copiilur sal. pe
PSTCi1e cole mai cle;;tepte, edo mai luminaic 5i cole mai
fruntoase do P vremca ha. 5iapoi iacdbd o pilcla, dintre
ceulte allele, despuc felul cum ii punea AtMaroon ochii
o fomeic 5i cain 51-C) alegea do sotie.
inbro zi, aadar. pe cind so intorcea do ha o vnatoarc
cii goana, insotit de un alai do cidreti, ajunse Ia o 11ev
tIM. lair acolo Se afla o copjandri aisbi ce se pregitea
sAil mncarce pe umerl tin burdut pe care tocmai II urnpluse
cu api de Ia izvor. $1 copila aceea arabA era dbsuitk
de .Wnislitorul ei cu Ufl mijiocet vrAjitor, de tumid cinci
palme, l cu un piept turnat dupi calupul dosivtrsirU;
i, In totulul tot, era asemenea imei lute pline Intr-o
noapte Cu luni pUM.
Lint! pavesten :ajlIn40 &ci. Ice1wrezada vflw: Yorli mijind I4
sfloud, ticu.

Ci lntr-a nou ate noudzeci i 4mw noapte

Until:

Or, cind fata vilzu venind ceata aceea striluciti de


clAreti, deW sot s14 Incarce burdufut pe umerl i s
piece. Dar, cum In graba el flu avusese rgaz si lege bine
gum de Ia gttul burdufulul, legitura se desficu, dupil
cfliva pnd, 0 apa hcepu a curgi din burduf cu gIgfl
turl marl. $1 coplla Incepu si strige. Intorcinduase Inaipre
locuL unde se mnAfla cortul el:
Tati, tati, vino si dregi gura burdufului! Gum
m-atrAdat I Nu mid sint stiplni pe gun!
Ian aceste trel stnigite aruncate cAke tatil ei, capita
le rosti ca pe liii mAnunchi cIa vorbe ama de citibil lcu
tin gin atita de fermecitur luck califul, minunat, se opri
scurt. $1, pe cind copila, nevAzlndu4 de nicileni pa
nintele du, ca si nu se ude, dete drumul burdulului, car
tiM vail lnspre ea II spuse:
O,copilodincescank4teei7
sit
Jar ca rAspunse Cu glasul el desMtItor:
Skit din semlnVa Jul Bani-Kilab.
Tar Al-Marnun, care tin prea blue cit semb4ia BaniKilab
era una dintre cole mat stritlucite seniiz4il arabe,
vrol sit tacit un J de vorbe, spre a plane la Ineercare
mintpa copilandrel, 11 the:
Ce socotk4it at mat avut 1 tu, o, preafrumoasit
copilt, sit to nai In Ienthflla ,,fiior de clint?
Iartataseuititlacallfcuoprivlremtndrit
rispunse:
Tu chiar flu cunotl tilcul adevitrat al vorbelor?
AM, dar, o, strilinule, cit semhflla Bant-Kilab, a card

copilicare
t sint, estetiu,
seminlahia colnevole,
or care Gtiu sisit
t tie mAzideanimqd,loviturl
ci fAd do paM,strapice
care tiu a tie filotde
imi fatsable!
it de striUni,
Pa urmit aditugit:
Da tu, o, cillitretule care flu eti do peale], care
Il-i obtr, spune, ci din ce neam te tragi?
ml califul, tot mat minunat do iscusinta limbit copilot
arabe, Iispuee, ziffibind:
Au poate, din tntknplare, pe deasupra farniecolor
tale, o, preafrumoasit copiit, to vet ft pricepjnd l is
oblrille neamuritor?
i ea ritspunse:
Rispunde-mi Ta Intrebare, i-ai a vezl!
Tar Al-Mamun, stirnit Ia joacit, 1c1 7.is: ,,Ia chiar a
vAd dac arbila asta cqnoate ob1riiLe noastre I i spuse:
PM aM cit sint din neamul mudharizllor-de-rou.
Tar copila arabit, care ctia prea bine cit lzvorul acestui
mime dat mudharizilor venea do Ia claloarea roki a
cortului do piele pe care il avea, pe vremurllo do demult,
Mudhar, pitrintele tuturor semh4iilor mudharide, nu so
arittit cItui do pt4th ukuitit do vorbele califulul, spuse:
Bine. Da Ia spunemi, din ce semlne do-a mud
harizilor ei?
ElrAspunse:
Din aeeea care este cea mat siatucitA cea ma
de seami, afit pe spfla brbAteascA precit I pe cea
femeiascA, i cea mat mare ca strAmo falnici, i cea mai
preamAriti dintre mudharizil-de-rou.
$leaspuse:
Atunci eti din sominia kinanizi]cr I
lar Al-Mamun, uimit, rilspunse:
Aa este! shi4 din seminlia cea mat mare a Iui
Bani-Kinanah!
lar ea zimbi i intrebA:
Ba do care ram al kinanizior fil?
El rilspunse:
Do eel at cArui fit skit eel mat cur4i ca singe. eel
mal neprihilniti ca obiqe, stApinli de pumni darnici,
eel mat teinuti ci mat slvili dintre fratil 1cr 1
ilareaAlMamun,
rspunse: totImimat
pare,uluit,
dupArspunse:
aceste arAtiri, d eti tin koreiid.
Tu spul I Sint dintre Bani-Kore!.
$i ea urmA:
Ba koreljzii skit mufli. Din ce ramur et.i ti!?
El rAspunse:
Din accea asupra cAreia a coborit binecdvintarea
let fata strigi:
Pc Allah! ejti dintre urmaii Jul Haem kareTiduI.
strAbunicul Prorocului asupra-4 ftc rugAciunee ci pacen
let Al-Mamun rbptmse:
MevArat e, skit haemid.
Ea IntrebA:
DadincarespiIdehqemizi?
El rAspunse :
Din cea care este aezatA eel mat presus, care este
cinstea i fda haanlzilor, care sate proslvitA de 1*41
dropt-credinelocit de pe pTnint I
is
lar copila arabti, auzind rspunsul, so temeni deodat
d srut pmintul dintre miinile lui Al-Mamun, strigInd:
Plecci uno d cinstire emirului dreptcredin.ciodlo
chelar al Dornnului larnilor, slvituiui Al-Marnun
abassidul
lar califul rrnase inmarmurit. adinc tulburat, i strig,
pAtruns do o bucurie do nespus
Pc Doninul kaabei si pe vothiciile slvitilor mci
strrnod, cci noprihni.ti1 mi-o vueau de sotie pe copila
aceasta minunat ! Ea esti bunu]. ccl mai do pret care a
lost scris la ursita. mea.

ind )OV(St(fl ;kjllflt ;J, (] cre/ada \UZU ZUlu uflujind ud,


sfioasui, lui:U.

Ci iritra noua sute nouazeci .i trela. noapte

tirma:

5i trirnise nurnaucieci 1 sit Lie chemat tat] fetci, care


era chiar eicu1 tribuiui. Si iO corn do sotie pe copiia
aceca rnin.unat. 5i, dobndrnd Iflcuviinlarea lui, Ii drui,
ca moher do riunt pentru 1 at, o zestre do o sut de mil
do dinari do au, i ii sense in dar tqate birunile din tot
Hedjazul pe vrorne do cinci &mi. Ian nunta lui Al-Marnun
cu copila accea do neam lu srbtonit cu o vilv care
i-ru sia mai avut seaman vroodatA, nici chiar sub domnia
lid A]-Rathl 5i, in noaptoa nuntii. Al-Mamun o puso pe
mama sa s rovorso pe eapul preafrumoasoi copilo o mio
do mtirgrikire aduse intr-o tabla do aur. lar In iatacul
de nunt puso sit Sc apnindit o fitclie uniait do chihlibar
suriu, care cintrea patru mu do drahrne 5i care fusose
cumpArat cu tot cktiul birurilor do pe im en din Persia
$1doAl-Abass.
Mamun Lu, faSit doLusotlasocotiti
so arabi, numaiprintre
mimi i numaiLomefle
voiqile. lar eacele
Ii drumal
i tin flu,uimitoaro.
care purti numele
cek mel tnvilate i cole mel iscusite Jo gral ale Tskamuhui.
51, dupal cc istorisi povestea aceasta, tlnrul ccl bogat,
lespuso ascultitorior sAl, care se aflau strlni In Pelatu.t
Caflu:
- Am sil vi mat spun IncA a Intlmplare din vir4a Jut
AlMamun. dii in c9i totul situ privh4il.
$1 spuse:

PONO/kf$RLK 1Nl)ARMWIC(Ef

Clod califul Mohammad KI-Amin, flul liii Narita


AL-Raid L al Zobeidei, dupi lofringerea sa, a Lost ucis,
din pornca datA do cipetonia otilor Al-Mamun, toate
vilaietelo care pinil atunci mat rimliseseri do potion liii
El-Aniin so gribiri a se supine lut Al-Mamun, fratek
dii, tiul lul Al-Ra?id ci al toot roabe pe mime MarahiL
5i Al-Mamun li Incopu dontata cu nite mAsuri largi do
lertare IotA de dumanhi sAl do mai Inainte. $1 avea obiceiul
sA spunA: ,,DacA vrAjma$1 me! ar 0 toatA blindetea
din inima men, or vent ta4t sA ml so predea, mArturisindu4
nelegluirile..
Or, capul c1 mina diriguitoare a tuturor necazurilor pe
care Ic avusese do Indurat Al-Mamun, pe vremea cind

trAiau total dii Al-Rad i tratele dii El-Amin, nu erau decit Sett Zobeida InsA5i, solia lid AL-Rqld. helL, dupi
cc ZobeidaaLIAdestlrltulceI jahilcalfiuluiel, segindi
mat lath si fugi pe pimlntul stint do la Mecca, spre a
se pune Ia adApost do rAzbunarea lul Al-Mamun. 5i
317
multit vreme coviti ce hotitrire sit Ia, Pe urmit, dintr-odatA,
e bolt! sit-cl laze soarta In mIInito acelula care din
pricina el fuseso dezmoctenit, i pe care multit vreme 11
hitcuso sit guide smirna arnarulul. 5i ii scrise urmittoarea
scrisoare:
,,Orico vinLl, o, emko at drept-credIncioior, orbit de
maL! sIt 11 foaL ca, se topeste dinaintea toilet tale, ti oHce
hairdo so schimbit Inir-.o greealit miruntit diriaintea mitrinimiti
tale. Aceea care tti trimite jalba aceasta te roagA
sti-ti pied ininia La o arninttre scum$, l sit ieri, gJndin.
du-te ta acela cilruia i-a Lost dragit vinovata do asUizL
Dacit, dat, vei vrea sit to milostivoi do cbinttrtle ci de
prApitdul n-iou, i sit Le dovec1oti IngAduilor Latit do accea
tilt-cia flu i sat cuveni nici un fit] do milostivire, vol itima
cugetu.lui acelula care, dc-ar mal Li In viatit, at Li rnijlocilorul
meu pe lingit tine. 0, liul a] pitrintelui tilu, adu41
aminte do Latiti titu; 0 flu-ti zulvorl inima la ruga vitduvoi

pitritaiLe. Or, cYnd vdzu scrisoarca Zobeiclel, ininia califulul AlMamun


Lu potopitit de milA 0 Lu adinc Induioiatit; ,i
plinse soarta neagrit a fratetul situ El-Amin, i starea
Jatnicit a mamei lui El-Atom. Pe urmit se ridicit cj Ii
ricpunse Zobeidei precum urmeazit:
,,Scrisoarea ta, o, niaicit a mea, a ajuns Ia locul wide
trcbuia sit ajungit, i mi-a gitsit intrna mistuitit de pitreri
Lie t-itu pcntru nenorocirile tale. i Allah mi-c martor cit
:inflitminto]e mele fi4it de vAduva acelula a cArui amintire
ne este sfintit sint iin4itznintele unui flu ft4it de
mama Jul. Fitptura nu poate nimic Impotriva celor hitrtiztte
4e soartit. Cm fac tot ceea ce pot spre a-4i uura
durerile. $1-aca cit am poruncit sit i se dea Inditrit moiile
xllpciuite, conacurile, bunurile tot ceea ce soarta pofrivnicit$i-abritplt,o,mamitamealardacavreisitte

Intorci lingit noi, iii vet gAs! starea dintil, cinstirea,


talimul tuturor supulor Mi. l sit Oil bine, o, rnaicit a
mea, Ca nu ai pierdut decit. chipul celul cc s-a dus Iritru
mila lui Allah. InhucIt un fiu ii rmmne In mine, ma.
indatoritor decit ai fi putut tu s-4i doreti, Si pacea si
tihna fie asuprai.

(mci jvtstc ajunsi ai(l .5eiL((zada VU/.U ZUrfl liii JIflEi


sfioa,si, ttct.

Ci intr-a flOUa sute flOUaZeCz i patrct noapte

T.Jrini

incIt, atunci dud Zobeida VCfli, CU och.u plini de iacrimi


i sfirdt, sa Sc arunce la picioarele 1w, ci se ridic
in cinstea ei i ii srut mIna i plinse Ia .pieptui eL Pc
urm ii dete indrt toate huzmeturile cc Ic avusese ma
Inainte, ca sotie a lui Al-Raid i ca suitanii de sing
abassid, i o cinsti pIni Ia sfiritu1 vieii ei de paic i-ar
fi fost chiar flu al luntrurilor sale. Ci Zobeida, cu toat
acea mrire In care se vedea rrnas, nu putea s ult.
ceea cc fusese ea odat i nici chinurile 15 vesta morti:
lul ElAmin. 5i pIn Ia moarte pstr In adincul pieptulu:
ci un fel de vr,jmie care, oricIt do cu grija ar fi
ascuns, flu scpi ochiului patrunzator al lui Al-Mamm
5i, de aitminteri, de destuic on Al-Mamun avea s sufere,
fr a se plInge, de acea stare de vrjmie adorrnit.
$i iat o IntImplare care, mai bine decit alt Iainurii,
dovedete dumnia necurmat a aceleia pe care nimic nu
o rnai putea Impca.
tntr-o zi, aadar, intrind in iatacul Zobeidel, A1-Mi -
mun o vzu deodat cum Ii muca buzele i mormia
ceva, uitInduse tint la ci. Si, cam flu putea s deslueas:c
i cc rostea ast:fei pnintre buze, ii spuse

319
- 0, maic a mea, tare mi se pare c ai cam vrea
s ma afu.i.1seti, gIndindute l.a fiul tu omorIt de ctre
persanii cci schisrnatici, i Ia. venirea mea in scaunui de
domnie pe care edea ci. Da numai Allah a diriguit ursi.teie
noasl.re.
Ci Zobeida SeapLi, strigind:
s- Nu, pc sfInta pomenire a tatidui tu, o, emire al
di.eptcred.incioi1or ! departe de mine asernenea ispi.te !
Si Al-Mamun o Intreha:
Atirnci, poti s-mi spui cc mormaiai prinire dinti
ultIndute la mine?
Ci ca Ii 1tsa capu-n jos, ca acela care flu vrea s
graiasci, din cinstire fatii de ccl cu. care st.a de vorba, i
raspUnse:
Binevoiasc cmi ru dreptcredi fi cioiioi sa ma ier
i s nu-mi. ceari a-1 spune pricina despre care ma
In tieabi.
Ci Al-Mamun, prins de un imbold amarnic, se apuc
s struiasc Intruna i s-o I.nghesuie pe Zoheida cu inIrebarile.
pIn IntratIta melt, ajuns Ia captui puterilor,
ii spuse lntrun sfIrit
Bine, iact! Blesternani indrtnicia, rnormind:
,,Prapadi.-i-ar Allah pe oamenii pisalogi, loviti de Iatinla
stiruintji !cc
5i AlMamun o intreb
Da cu cc tile sau Ia cc amintire rosteai alunscala
areas La ?
Im Zobeida rspunse
Intru.cIt tii rrumaidecit s afli, iact
5111 povesti
Afla. dar, o, emire al dreptcredinciosilor, e, mir
i, jucmnd ah CU Latl tau, ernii-ul dreptcredinci.osjlor
Hatun Ai-Raid, am pierduL $i tatl tu mi-a hotarit ca
pedcapsa si fac Inconjurul palatului i al gradinilor,
goa1-golu, In toiul nopiL $1, cu Loate rugmini1e i
Ingenuncherile meTe, puse o indrtnicie osebit in a-nil
care si plRtesc gloaba acea fAil a vroi si prlmascA afti
ispaA. 51 fusei nevoitA si mA dezbrac i a fac lucrul
Ia care mA osindise. 51, clnd sprAvil, earn turbatA de
mtnle, ci po jumAtate moartA de ostenealA ci de frig.
Ci a doua zi 11 bAtul eu la ph. 51 vail rtndul meu si-i
hotArsc, de data aceasta, nazurl]e mete. 51, dupA ce
cugetai o clipA 1 cAutal In mintea ma ce luau ar putea
si-i tie ccl mat apAsAtor, U ostndii, cunosclnd faptul,
a se duci a petreacA noaptea In bratele roabei celei mal
pocite ci mal Imoase dlntre roabele de Ia bucAt5rle. Si;
aim cea care Intrunea asemenea Insu.iri era roaba pe
care o chema Marahil, le rnenil ca jintA a gloabel iji ca
ispi*ire a Infrlngerli sale. 51, spre a mA Incredinta ci
lucrurile aveau si se petreacA flrA vreo cacialma din
partea lui, U chisel chiar eu In octala Impu4iti a roabei
Marahil, ci 11 slUt si se culce lingA roaM sA facA cu ea;
toatA noaptea, ceea cc Ii plAcea tare mult a facA cu
proafrumoasele cadine pe care I ic trimitearn adeseorl
pecchec. Si, dimineata, starea liii Harun era jalnicA, .d
duhnea Infricocitor. Or, acuma, trebule a-ti spun, o, emire
at dropt-credindocilor, cA tu te-ai niscut chiar din acea
Imperechore a ttAlui tAu cu acca roabA Mdi, ci din
tAvAlelile cu ca In odala do lingi bucAtirie. $1-a.a ci,
fAil si vreau, prin veniroa ta pe lume, am lost pricina
pielril Liulul mcu Al-Amin ci pricina tuturor nenorocirilor
care s-au abAtut asupra casci noastre In anii acetia
din mini. Or, toate astea nu s-ar 11 Intlmplat daci nu
ac Li stirult cu atita IndArAtnicie pe ]tngA tatil tAu spre
a-i sill se tAvAleascA pe roaba aceea, ci dacA el, Ia rlndu-i,
n-ar LI Lost atita de pun de stAruinti Ia a ni pune si
fac ceea cc ti-am povestit. Si-acesta-i o, emire at dreptcredinclo$lor,
pricina care mi fAcea si mormAi afurisienil
Impctrlva lndArAtniciei ci Impotriva pisilogilor.
tar AiMamun, auzind acestea, gribi sA-i Ia rimasbun
de la Zobeida, spre aqi ascuhde stlnjenirea. 51 pleci
2i-UGidonop4LvoLl4 321
.Pc Allah ml su CUViflC nv Lura pe care
mia dal. Do na Ii sluuit atH.a, nu mi sar
amine ac urn a do ticaba aceasta nep1.Icu t..

$1 I iruiiuI stapiti ni Palatului Ciii, dup cc jstoiisi


U aC(St(:L uscul I :iI L)t1 lot 5i tnusa.[itiior sen, le S.PUSO
Fac Allah. o. ptieteni ai mci. ca s fi putul s1
dc miJiLoettoc mite liitrt i urechile voastro. Cc, iact.
o patio din avuliilt cute, fthLi cheituieli i Thr prirnejdii,
e p0t. ufliSI pri.n od tea carlalor a im Invattura.
Pentiu asIizi nu am si yt mai spun nimic. Ci, ilt data,
in:aU.ah ! am s v;i inf(iaz o alt latur a rninun4iilor
cc neau lost lsatc ca moenirea cea ma do pre de Ia
pu.intIi .nh.i.
Si. dupii cc gt asi ci, Itflpa1ti Ia fiecarc clinhe eel do
cite o sut dc galbeni i o bucati do stofa do pe1,
spt: a Ic iasplLiti luat caaminte i a le stitni rIvna Ia
Inv1Iuti. btILLCIt ii zicea : ,,Se cade s Incuralezi imbol
dutile cole bune 5L s UU1ezi caica ournenilor doritori do
hinc. Pc urma, dup cc n ospata CU 0 rnas minun:at, Ia
rare nimic flu hi uitat din coca ce face desfitul guru. ii
litst s piece In pace. Si iacaa cu Cl CU loti. Ci Allah
este rnai tiutor

I at e1 siezada, isprii vi od do istoiistt tot a(esta lout-i dr iii


ti mp iui cm muu.tte, ten. Jut regele aluiar ii piise
0, e1tciczada, tare mai rnal lurninat ! 1)a tu ai ultat Pcoinne
sii-rni rnai spui cIte ceva de.spre vizirul Giafar. Iai eu do
mtt]tii vrcme tot doresc s to aud istotisindu-mi tot cc stii despie
ci. intiucit eltiat c-ti vizirul acela so asernula uluitor. prin Insuiiiic
sale, cu ViM uI meu, tatl tim. $i deaccea miar 1d(-Ofl tat
mull. sii aflu do lit tine povestea lui adevimi-atim, in toate nniutn
tcI, (tat fund en ticbue sim lie minonatim.
(I $eherczada iitsit capun jos i rimspurise
Allah sil depimrtezc ItO la fbi flCfloIO(i1Cfl .;i PraPidlll. o,
rege al vremurilor. i mba -l Inti-u mila sa pe Giafat barmakidul
.i tot nearnul iDi IVI iog tic?, ingduie-mi :2 auti astorisi poves
tea liii, intrucit e plinU de lacrimi. Vai, cine nar plinge la isto
risirea sfIritu1ui liii Giafar, a tauilui stiu Yahia, a fratelui sthx
ElFacil si a tutiiror barmakizilor 7 Ilotznil, sfIrsitul br (Ste jaba zn
i pInzi i piatra szn Induioa
I zn iege] e $aI ni zn zi se
C), $eherezadzi, istoriseJeii lii) IoLUi. >i /4401(5 a
do Ia n oi p0 (elvi lean i nenorornea
Atunri eli(iCzziClz1 I;11S
SiIRSITUI. fAll G1Al\H. [ AL BAUMAK.IZI[10R

Takt, clai. o, pr(aicLicit ale iege, ist()ria pIinI de laciura


Ce PUfl PC domain caltiulut Harun A1Raad (I
iaL de Singe ( (W( rin puiea() spala flici C(?1C pa
fluvil laolalla.
Stii, , stLlpiflC at fli(?U. ca ViZirUl Otafar era until
dnt.ie cci paLru fii at lui Yahia ben Khaled ben Barmak.
mr fratele snu mal man. era ElFacil, fi.atele de lapte at
lui AiRa.id. [niruci t, ca urmare a marci prietenii i
dtagostei fr dc marg.ini cc lcgau familia iui Yahia eu
era a ahassizilor, mama lui AlRaid, sultana Khaiizaran,
si mama lui Elladl, hanim.a ltabah, legate si ee prin
(die mai etude simlarniate i pria cea mai tememica iLlI)Ir@,
isi sehimbasema Inire do pruncil, caie ernu nscuti aproape
in accuasi zi, liecaie dinhe ele dnd copflului prietcnci
sale taptele e care Allah il memse pent.uu co.pilut ci
nssi. i drept aceca A-Rai.d 11 nuniea totdeauna Pc
Yahia .,1a1l meu., mr pe ElFadi ,,fratele meu

Cind ))OVCStdtl aju.ns( aWl, SCl1O1C7.a(la vizu zorii mijinci


sijoasa, til(li
Ci intra nou sute nouzeci i cincect noapte

Urm

CIt despre Obi1iLt barxnakizilor, cronicaril cci rnai. pre


tuili i cci mai vrednici de crezare o aaz in cetatea
Balkh, din Khorassan, unde neamul br so af Ia de mult Ia
cinuri de irune. 5i Crn pe Ia ViC() sut do ani de la
hegira PrOn)CuIUi fl{YStrU binecuvInlat asuprai
rugIciunea i pacca ! aceast familie strlucit veni
so a.eze la Da.masc, sub domnia califflor omnuazi. Si
atunci capul farnilici acesteia, care tinea do legea magilor.
trecu la dreapta credint i so botcz i se Incunun intru
Islam. Or, lucrul acesta se potrecu pe vrernca clornniei lu
Heam ommi.adul.
Ci numai dup suirea urma:ibor Iui Abbas In scaunu]
do domnie al ealifibor ajunser barrnakizii a fi primiti
in sfatul vizirilor, i urnplur prnintul cu iumina striu
cirii br. C.ci ccl. dintii vizir ie5it dintre ci fu Khaled ben
Barmak, care fu ates marc-vizir do ctre ccl dintli dintre
abbasizi, Abul Abbas EsS.affah. Si, sub domnia iui Al
Mahdi, ccl do a] treilea abbasid, Yahia ben Khaled fu
nsrcinat Cu creterea ]ui llarun AlRaid, fiul indrgit.
al califului, chiar acel Harun care se nscuse Ia nurnai
apte zile dup ElFadi, I jul Iui Yahia.
tncit, atunci cind, dup moai-tea neatcptata a liii
AlHadi, fratele su mai mare, Hat-un A.IRaid lii In
n,intat Cu odoarele atot-put.erniciei calif ale, flu avu trebuint
s so Intoarc Ia arnintiri din copilaria lui dintH,
petrecut aIturi do copiii barmakizilor, pentru ai cherna,
PC Yahia i pe cci doi Iii ai lui, s Impait cu ci puterea
dornneasc ; nu avu decit s1i aduct arninte do grijile
druitc tinereii sale do ctro Yahia, i do creterea pe
care io datora, i de dragostea dc CalQ .COSt SluJitor
pun do loaUi creclincio5ia Ii dodese dovad Infruntind,

25
spre ai apra drumul spre motcn.iiea domnici, ameninkartle
cunp1He ale .iui AlI-Iadi, moit; char in noaptea
chad vroise s punX a se reteza uapetele i.ui Yahia i ale
pii1oi sili. Iricit, atunci clad Yahia, In tcuul noptii, I.nsotit
& l[assiur, Ii tii.i din sonin pc ilarun ca si dea dc
ir ca a ajuns siipin al irnparatiei i calif al lui Allah
panuni.. ilaiwi ii dde numaidecit cinul de maievizir
ii cftini VIZ1Ii C CCI Ck)i lii ai sii ElFadi i Giafar.
S lxi Incepu as Lfc 1 damn a sub sc.mnele cole mai :fericiLe.
Si dealunci inai.nte neamul baimukizilnr :{u pentru
aeul su coca re este ) pudnaba pen t.iu .Irunte ,d o
cIna rnhIu cap. $i soart.a le impiirl.i Cu dilinicie lot
Cccii cc asemenea huzmetun au miii ispi litoi, i II potopi
ZL ctaiuiile sale role ann ale:ic. lai Yalua i fiji mi ajunser
(i nib sari sUalucilori, noairie kwmasurate do drnicie,
pe!aape nav.alnice do bunitak.. pIol binefctoare. Lurnea
fi invionata (IC rasuilaiea iul, ar inpiria se Inuilt
pe culniea ccii mal de SOS a .IlfljC1OI. SI CI (lao adtpostuI
C. II .flapaStUi.1 1ii spiijiniil (el()I. flevOSi Desprc 01 poetul
Abu--No.vas, prinire euumnr4i altii. a spus
0, iii. f do
At mindrn.c a i L?oiiiak
Do (tflc valt dos din latnc
LdsInd une vi !(zri,
fldnasem (IC 2)CiIi
Cu un no;od .sdvc
lVici aibul fu.pt do ziu%
JVici ceatui tilserurti,
ATv 112 ai adnc chervane
Pc c1runortie Ct?ti
Scasteine piet uti?ldefli
Pu.stii.tl fara leuc I

Erau, in tnado var, viziri Intelep Ii, di.niguitoii rfliflUflati,


u.mpl.i.nd Vistieiia ob[easc, buni vo.rbitoii, cititi, Invtaj;i,
hoUnIti. buni Ia slat, ii dainici ca JiatimTai. Erau
lzvoaze de fericire, vtnturi binefacitoare aductoare de
ploi roditoare. Si, mal cu seamil datoritA vazei tar, numele
i faima lul Harun At-Raid au rAsunat din podiijurlle
Asiei de mijioc pinA in strfundul pildurlior de Ia miaznoapte,
i din Maglirab ci Aridaluzia pinA Ja fruntarille
edo mai dp&taLe ale Chinei ci ale Tartariel.
5i iatA cA deodatA fiji lui Barmak, do pe cea mat
malta treaplit care lea fast dati flilor lui Adam s-o
;ctinglt, aLL Lust dubariti In nogura celor mat amarnice
prbuiri ri at: bAut din pocalul ImpArtiloarei de prilpAduri.
Intruclt, o, rAsturnare do vremi! fill cci falnici. at hat
Barmak erau flu numai vizirli care chiverniseau intinsa
ImprI4ie a cailfilor, ci erau ci prietenit bunt, insof,itorii
nedospitrtili ai doinnulul br. 51 Giafar, In deasebi, era
sotul ad crui chip Ii era lui Al-.Raid mal de trebuinl4
deck lumina ochilor. 51 aj.unsese sit cuprindit un bc atita
do mare in inima i in gindurile liii Al-Raid cit intr-o
z Al-Rasid morse pEn acobo incit puse sit se fad un
caftan cu douit gun, ci se Imbrilca In @1 laulaltit cu priet&
xml situ Giafar, lntocmai de pazcA amindoj n-ar Li fost
deck un singur ins. Si asa se purtit cu Giafar pinit Ia
cumplita nenorobire de Ia until.
Or, o, thin at sufletuhii mcii! latit cmxi se petrecu acea
faptit neagrit care mohorl cerub Islamului i aruncit jades
In toate inimile, ioviturit do tnitznet din bolts pusUitoare.
tntr-o zi ftc departe do not asemenea zite!
AI-Rhid, Intorcindu-se dlntr-un liagiabic Ta Mecca, porni
pe calea apel de is Hira is oracul Anbar. Si poposi Ia
un schit pe nume Al-Umr, do pe malurile Eufratulut. St
noaptea veni, ca i aite nopti pentru ci, in tohil benchetebr
al desfittitnibor. Insit, de data aceasta, sopil situ de
petreceri, Giafar, nu se ails bingit ci. CAd Giafar era Is
vinittoare, de clteva zile, win cimpille din preajma fluviuJul.
Cu toate scestea, daruille ci pescheuii1e but AlRa
iId Ii urmau pretutindeni. 51, Ia fiecare cess al zilel,
Gisfar vedea cum sosete is cortul situ vriun trimls
SW
dcat califulul aclucIndui, In senin de dragote, vre
dar do pre rnai Irurnos dccli ccl do mal Inainte.
Or, in ].Eioaptea uccea fac Allah s flu cunoaie
v.i-codai asemenea nopi ! Giafar dca In cortul su,
in tovria doflorulul Cibrait Bakhli.assu, care era chiar
hakiinui lui A11Raid, i do care A1Raid se lipsise sp
aI lIsa sll insoteasca pe mult iubitul su Glafar. $.i
rnai afta acolo In curt. 51 poet.uI drag inimil lui AlRwid,
AbuZaccar c& orb, dc cai-e A1Raid, tot aa, se lipsIs
spre ai lisa sI vcsc1easci. cu stihurile Iui pe m
iubhul sLiu Giafar, cInci so Intorcca do Ia vInat.

j)OV(Stt1 tlIfl.SC 1i(_ S(1CrC/n(l ViZ(t ZO1H ipcl


sfisn. twii.

C intra fond Snie flOUZeCi si aseu noapte

Si era la ((asul cinci. tat- AbuZaccar oibu[ cinta, ir.sO


triduse Cu pandura, niLc stihui-i InlCICPtC despre nesta
k;rnicia soarici. $i iaU ca, dintroc1a(i, Ia in [rarea cortului
c ivi IVfassrui-. spatarul califului 5i implinitorul miniei
sale. Tar Giafat, cinci ii vizu inLrIncl aa, Irnpotiiva tLltU[Oi
(.rmduc1J1or, fth-ii a core ingduinta de a fi primit i
fiii-ii en micnr sLii fi vestit sosrea, so feu gaiben cu
ttul In chip i ii spuse hadimhului
- 0. Massi-Lu-, f ii binevenit, Intrucli. toldeauna to vd
Cu o bucurie floua. Ci ma minuneaz o, fratele meu, ci
pentru Intlia oara In viala noastr nu ai trimis mai
inainte vreun siuiitor care smi vesteasca venirea ta.
Tar Massrur, fr ca rniicar sai arunce un salamalek
iui Giafar, raspunse
rreaba care mt aduce este prea insemnat ca sn-mi
mal Ingduiasc asernenea marafeturi zadarnice. Ridic-te,
o, Giafar, i rostesteti eadaua din urm. tntruclt ernirut
drept-credincio5ilGr core capul tu.
Auzind vorbele acestea, Giafar se scul In picloare
gri
Nu este alt Dumnezeu decit nurnai unul Allah, i
Mohammed este trimisul lui Allah! Din mIinile 1u1 Allah
purcedem, si mai devrerne on mai tirziu In milnile lul
no Intoarcern
Pc urmii se Intoarse Inspre cipetenia hadimbilor, solid
su de pin atunci, prietenul su de atitia ani i d.e atItea
intimplni, sill spuse
0, Massrur, asemenea porunci nu este Cu putinti.
SUipInul nostru emirul dreptcredincio11or ti-a dat
pesemne Ia vreo c1ipi de betie. Ma rog 14.ie, o, prictene al
meu de totdeauna, pentru amintirea preumbIri1or noastre
Impreunii i pentru viata noastr 1aolalt de zi i do noapte,
intoarce-te Ia calif s vezi dac tli urnva ml arngesc.
ll-ai si vezi Ca el a si uitat ase.menea vorbe!
Ci Massnur spuse
- Capul meu c rispunziitor pentru capul tLiu. Nu pu
s ma arit dinaintea califului dec11 cu capul tu In min.
Scrie-ti, aadar, donintele din urm, aceasta-i singura in-.
gaduina ce-mi stI In putere si ti-o drui.esc, pe emelul
pnieteniei noastre de odinioar.
Atunci Giafar spuse
Al lul Allah sintem toti ! Nu am de Sciis nici un
:Cei de dorint. Allah a1ungeascli VIata ernirului clrcpt
credinciosilor en zilele cemi sInt iidicate mie
Pc urm iei din cort, Ingenunche pe presul sineluj,
pe care 11 aternuse pe pmint spatarul Massrur, i se
Ieg Ia ochi cu chiar mlinile sale. $1 Lu descapatmnat.
Aib-l Allah Intru mila sal
Dup care Massnur se Intoarse Ia locul unde poposise
califul, i intr la eL ducInd pe un scut capul lui Giafar.

32
hr AI-Raid se uitit Ia capul prletenuliii situ de mat
Inainte i, deodat, scuipit pe ci. Ci tira ci nitzbunarea Jul
flu se opririt ad. Dete porund ca tnupul descitpittlnat al
Jul Giafar sit fle ritstignit pe podul Bagdadului, ia un
apit jar citpittina-i sit tie agitatit la cthitlalt capAt:
os1nditce1ntreceacanitutateicaocaritpinitlpeceaa
color mat ticitloci ritufitcittorL Si Ia tel porunci. ca dupit
pase luni, rAmitflele liii Giafar sit tie arse pe bitligar de
vito i sit lie aruncate In urnbhittoni. Si toate se Indeplinirt

Inclt, o, ce jale i amar! sameul Amrani putu sit acne,


chiar pe aceeai toaie din scniptele de cheltuleli ale yistlenet:
,,Pentru un caftan & fall, dat de cittre emirui dreptcredincio
flor a dan vizlrulul situ Giafar, flul lui Yahia
Al-Barmaki patru mite de mit de dinari aur. $1. Ia
puinit vreme dupit aceea, titnit nici un alt adaus, pe aceeai
tote: ,,Naft, pale ci bitlegar pentru arderea trupulul Jul
Giafar ben Yahia zece drahme de argint.
Aa fu sflritul Jul Glatar. Cit despre Yahia, tatiti situ
,i tatiti care 1-a crescut pe Al-Racid, 1 despre Ai.iVadl,
fratele Jul Giafar fratele de lapte al iui Al-Raid,
furl zebeni4i chiar a doua zi, dimpreunit cu toU barmatclT4i,
in numk de peste o nile, to cfli aveau slujbe i huzmetuni.
$1 furl aruncaU dc-a valma In afuftdul temnitelor
duhnite, pe cind bunurile Ion fitnit de numitr erau zipciuite,
iar femeile ci copiii ion nittitceau lAnA de adipost i
lAnA a sit cuteze cineva sA le anunce mAcar o privire.
Si unit muninl de foame, aitil de 1reang, In atAri de
Yahia, de fiul situ Al-Fadi, i de Inatele Jul Yahla, Mohammad,
care marinA In schinghurl. AiM-I Allah pe toti Intru
mfla sa I Pnitpitdul ion a lost amarnicl
lanacuma, oregeaivrernflor, dacitdore rafllpnidna
acestet nitpitstulni a barmakizilon, i a jalniculut Ion
sflrLt, latit.
Intr-o xi, son mat mid a bit Al-Rqid, AJiyah, la citiva
ani dup sfiritu1 barmakizilor, cuez s-1 Intrebe pe
calif, care o alinta
0, stpine al meu, nu i.e mai vd o zi senin
iinitit de cind cu moartea iui Giafar i cu pierirea neamului
lui, Pentru care pricin dovcditt tiau stIrni
minia ?
Si A1Rwid, rnohorIi. deodat, o Impinse pc tInara
domnit 5i ii SpUSC
0, copHa mea, 0, viata mea, to, sinura bucurie
care mia mai riirnas ! la ce tiar lolosi si afli prici
aceea ? Ca de-a fi Increclintat c o tie cmaa mea, a
fiia emaa in hLlci
Or, aadar, istoricii i rneterii de 1ctopsete sInt de
pane dca SC Impaca asupra pnicineloi acelui prapaci. De
aflrninteni, iata bate lilmurirlie cIte nuau iot ilisate
in ScriCLale ion.
Dup unii, dthniciile ftr do numr ale lui Giafar
ak barmakizilor, a cror istorisire ostenea pIn. Si urechHe
color cc le pnimiser, i care, aducIndu-le mai mult.
pizmad i vijmad decIt prieteni i Indatorati, ajunseser
pIn hi urm s-1 puna In umbra pe Al-Raid. Intr-adevr,
flu so mal vorbea decIt ciespre fala casci br nimeni flu
putea s r-zbat Ia vreun huzmct decIt pnin ci, lie doa
dreptul, lie pe ocolite ; rudele br niipiidiser cuitea de hi
Bagdad i othea, jar In divanuni i in vilaielc ei aveau
sbujbele cole mai Inaite ; mo.iiIe cele mai frurnoase din
preajrna orasului ale br erau ; Ia uile palatebor br so
Inghcsuia o reultirne do curteni i do jelbani. niai marc
decit cea cate e strlngea Ia saraiul califului. Dc aitmiritori,
iata cu ce voibe serb despre aceata hakirnul lui
AlRaid, cthiai acci Gibrail 13aktiasu (iU so afla in
cortub Iui Giafar cInd Cu noaplea mor1i1. Spune
intrat mtro zi In iatacul lui AbRai.d, care locuia p
atunci In saraiub nurmt Kasr ci Khuld, din Dagdad. bar
barmakzn bocuiau e cellalt inal al Tigrului, i flu so
aternea mire ei. .i saraiul califtilul decit ltimea fluviului.
Si, In ziua aceoa, Al-Raid, viizmnd inghesui.ala de cal do
chnaintea casci vizriIor si, i mWtimoa ce se Irnbulzea
Ia ui1e br, rosti, :fai do mine, do parc ar fi vorbit Cu
sine Insui : <<RspIteasc(i Allah pe Yahia i pe fiji sal
El-Fadi i Giafa I S-au impovarat 01 CU toat greutatea
troburilor IrnpoIiei i, uurIndum do grijilo acestea,
miau Isat ragaz s privcsc Improjurul rneu i s triesc
in tihna.> Astea Jo-a spus in ziua acoca. Alt data Insa,
fund chernat iari Ia ci., am bagat do seam c Incepuso
si flu so pica mai. utte cu aceiai ochi la prietenhi si. Cci,
priVind do Ia fercasira palatului .i vzind aceeai imbul
zeala do oameni i do cai ca i Intlia data, spuse : -Yahia
i feciorii lul au pus mIna pe toate treburile ; si mi icau
Juat po bate. El sift: cci care chivernisese de fapt puterea
califaNi, pe cind mb deabia dac mi-a mai rLimas am
iioa ci.>> Aa iam auzit punInd. Si am cunoscut dc
tunci cii barmakizii au sil cadii in mazilire : precurn
uhiar sa i IntimplaL
Dupil a1i Ioopisei, Ia nomultumirea rnocmta, Ia ciuda
lot mal otrivitii a lui A1Raid, la purtiiri]e br striucite
cure be aduceau dumani do temut i clevetitori tiinuiti
care ii ponegreau Ia cali:f, fie prin poczii nesemnate, fi
prin prozii vicleanii ; Ia toatii cinstirea, la toata f ala l
Ia toate bucrurile Ia care regii flu pot do obicei sii Indure
piir1ai, veni sii so adauge siC) mare nechibzuintii savIritii
de citre Giafarintr-o zi, Al-Raid II Insiircinase s-1 dea
pieirii, In tainii, PC Ufl urma dc-al Iui Mi i al stribunei
Fabmah, fiica Prorocului, pe care 11 chema El-Sailed
Yahia ben Abdalah El-Hossairni. Giafar Insii, din mil si
dn omenie, 11 ajutii sii fugii pe acel strinepot al lui Ali,
a eirui InrIurire A1-Raid o socotea ca primejdioas penliu
viitorub stepenei abbaside. Or, fapta do miirinirnie a
Jul Giafar avea s fio repede dab.ii In vileag i adusii
li urechea califului, cu toate tllurile trebuitoare spro
a-i Innegri urmiirile. Si supiirarea lul A1-Raid, cii acci
priicj, fu piciitura de venin care fiicu sii se reverse cupa
miMe!. Si U intreba despre treaba acoasta pe Giafar,
caret LArA ale! un oco1i, 11 mArturisi fapta, adAugind:
Am facut-o pectru slava i pentru bunul nume at
stipinuihi meu, eniirul drept-crodinciosLior!
Si A1-Raid, galben La chip, spuse:
Bine ad Mciii!
Ci fu auzit cum murmura: ,.SA ma Ia AUs1e cle n-am
g te sting do po fata pAmintului, o. GiatarV
Dupa sill istorici, ar trebul sil se caulo izvonul maziliril
bannakizilor in credintele schismatice ale lot fatA de
dreapta-crodinl musulmant dci sa flu so uite cA neamu!
br, pint! a troce Ia Islam. slujea la Baikh religia
magilor. 51 so zice cA. pe clad cu nipada In Khorassan,
beaganul do baLinA a! prietonibor sAl, AL RaLd bagase do
seamil cil Yahia ji 1111 lul fAceau tot ce to sta in putere spre
a Impiedeca dCtrimarea capiebor I a lAcaurilor magilor.
$1, de-alunci, a avut in privir4a credintel br unele IndoiciL
cc n-au (Acut dccli sA so InrAutMeascil ma! apol, clnd I-a
vAzut pe barmakizi purtindu-se cu blindete, In Wale ImprejurArile,
fatA de schismaticii do mice sot, da mai cii
seamA fatil do vrAjmaii sAl cci ma! aprigi ghebrLi ci
zanadikail, precum i alt! c,retici ci anatemesiti. lar coca
Ce at indomna Ia IndriIuirea acestei pt!reri, adAugato la
celelalte pricini arAtate mat instate, at ft cL. indata
dupt! moartoa liii Al-Raid, tulburAri religioase de o dlrzLe
rhemaiintilnhlA pint! aLunci au lzbucnit in Bagdad, 1 erau
sit den o boviturt! do moarte dreptiel-credln$e musulinane.
Dar, In afara tuturor acestor priehil, temelul eel mat
cu putintit a] sflrituiul barmakizilor no este aritat de
cAtre cronicanul Ibn-Khflhikan, si de cAirn Thu El-Athir.
Acetia spun:
Era pe vremea clad Giafar flu liii Yahba barmakidub,
era atita de apropiat mimi! emirulul drept-credincioibor,
i cind caiifui pomclse sit so coasecaftanul acela cii dout!
guxi twa igA aita, $ Lu care se Imbnitcase laoIattA cii
33
Glafar, inlocmth de parcA amlndoi nil ar ft Lost deck un
singur ins. Si prietenia icr era atit de mare lzwlt califul
flu mai putea sal se despaital de tovarAul siha, ci ar Li
vrut sal4 vadal menu lingal ci. Or, A1-Raid o hibea tot
wa, cii o drugoste nemaipomenital ci tare adincal, ci pe
sor-sa Abbassah, tintiral domniW inipodobital cu toate
darurile, femein tea mal de seamal de pe vremiIe ci. $1,
dintre frate ferneile din neamul ci din haremul dii, ea
era cea mai scumpal inimli lui Al-Raid. $1 caitful nu
putea sal traliascal decit lingal ea, lntocmai ca ci cum ea
4W 11 Lost tin Giafar femeie. 51 aceste douA iubiri erau
fc.ricirea lui; ci era de nevorie sal ]e impreune, ca 55 se
bucuro de amindouA odatit; intrucit lipsa unela nupea
vraja pe care o simtea ]lngA cealillaltal. lar cind Giafar
art Abbassah nu eran Cu ci, harm flu trtUa deck a
bucurie neintreagi, i lipsa ii drurea. De aceea trebuia sal
Ic lmpreue pa cele doul iubiri ale sale. Ci pravilele
noastre cele stinte nu lngAduie ca birbatul, dad nu este
rudi aproptati, sal se ite Ia o femele cu care flu este
cSsaltorit; nu-i Ingalduie femeii si-i iae fata a Li
vizuli de caltre tin bArbat care Ii ate strAin. Incit
AlRaid, care era an pistritor habotnic al iegil a cSael
pad o avea, nu putea sal-i elbA lingal ci pe cci dol final a
e afla lint-a stare stinjenitoare, ci tntr-o Imprejurare
nedorital ci nepotriviti.
Peniru accea, vroind sal schimbe o stare de hicrunl care
II siclia sill supira, se botirl, Intr-o zi, 554 spunl liii
Glafar:
0, Giafar, prietene, nu am o bucurie adevirati,
deschlsA i deplint deck In tovirlcia ta ci a muit-lubitei
mdc surori Abbassab. Or, cum iegitura dintre vol dot
vial stinjenete ci vi stinjenete ci pe voi, vreau sal te
insor cu Abbassah, pentru ca de aid Inainte, final de
nici un neajuns, fAtal pricinal de cirtini ci fAtal pleat, sal
pute amlndoi sal staU cu mine. Da vi cer hotAnit sal nu
v IntI1nii niciodat, fie si macar penru a cip, in lips
rnea. IntrucIt nu vreau. Intre vo.i doi decit inchipu.Lrea, d
ochii luniii, a cisatorici legiui(e ; da nu vreau i urrniri
casatoriei, care icar putea duna, in dreptu hi rnt.ein.
califal, fulor blagoroclmci ai lui Abbas.
Jar Giafar se pleca dinain.tea dorinlei stpinului .,
i rspunse cu supunere i cu ascultare. $1 fu nevoit i
prirneasc acea 1egtur ciud.at. Jar casatoria fu Intoerni :
si peceUuiti dup pravil. $i-aa cci, urmind in1eieg
poruncite, cei doi tineri so1i flu se intIinir cleelt do fai
cii califul, iatIta lot. $1, chiar i atunci, privirile
de-abia dac so Incruciau, rareori. CIt despre AlLR.
ci se bucura In deplin bucurie de draostea-i atit
f.ierbinte pc care o nutrca pen tru acea pereche pe cz
ochinuia. .fj1 a pirca s-i dea scarna.

(md poveska njuiise aki, eherezada viizu zorii tnijitd s.


sfioasi, tl(U

C itr-a nou s?.Ltc flOazect aptta noapte

UJrni

Cici de citd .te dragostca sa puiu[ upunc poeunc


]or popre1itilor ? Si oare do cind a atare siluire, Intro
dou fiinte tinero i frumoase, nu atIa i nu razvratete
tLtl.bularllc i pat.iniile dorului ?
51 .iat Ca, Intradevr, cci doi soti, ce--ar fi avut tot
dreptul s so iubeasc i s se lase dui de ispita dragostel
br atIta do legluite, dar tinuti acum in starea so suspi.natori,
so Irnbtau cu fiece zi tot mal muit de acea tainic
bc4ie care adun vpaia In inirn. $1 iat c Abbassah

335
chinuit de starea ci de sotie schi.mnici.t, se iudrgost
ptima de sotul ci. Si, pin Ia urm, Ii. dete de Lire
lui Giafar despre toat dragostea ci. $1 ii chem Ia ca,
i Ii imbie, pe ascuns, in toate chipurile, Ci Giafar, a om
cinstit i chibzuit, flu se lisa Induplecat de Indemnurile i
i flu se duse Ia Abbassah. Intrucit se simtea oprit de
jurrnlntui cc-i facuse lul A1-Raid. 51, de aitminteri,
tia, mai bine ca oricine, cit de zornic era califul in
Indeplinirea miniilor sale.
5i-aa c domnita Abbassah, dac vzu cii imbierile si
rugiimini]e ci rimmn fiiri de izbindii, se folosi de alte
ciii. Aa fac femeile, de obicel, o, rege al vremilor ! Slu
jiinduse, aadar, de v.icleug, Irirnise vorhii hanImel
ltabah, mama lui Giafar
0, maica a noastra, tlCbWC s ma ajui sii intru
fiiri do ziibavii l.a fiul tilu Giafar, so1ul rneu. legiuit, in
tocrnai ca i curn a Li una dintre acele roabe pe care
i. I.e tri.miti In ficce zi.
Ciici hanIma Itabah, In fiecare zi de vineri, avea obieciul
siii trirnit muitiubitului siiu flu Giafar cite o tin
roabii fecioar, aieasii dintro mie, neainsii i desiivirit
do frumoasii. lar Giafar flu so apropia de fatii decit d.upii
cc so cinstea i se Indestula cu Vinuri bogate. Ci hanima
Itabah, la prirnirea vorbelor trimise do Abbassah, se Irn
potrivi cu hotiirIre a so Invoi cu felul. acela do vicleiie
clorit de Abbassah, i ii ariti ]impede dornnitei cite pri
rnej dii Se cuprindeau pentru toat lurnea Intr-o atare
t.reab. Ci tIniira sotie, incirigostitii, stiirui, ruginduse
on amenintInd, i adiiugii
Cugetii, 07 rn.aicii a noastr, a urminuie indiiritn.iciei
tale. Din partemi, IiolirIrea mea este iuatii, i am
sii mi-o indeplinesc In pofida ta, on i ce-ar Li s patese,
Mai bine sii-mi pi.erd viata decit sii nu ma bucur de
Giafar i do dreptunil.e me.le asupra lu.i.

336
Aa cL necji1a de Itabah fu nevoit s se p1ec
dinaintea unor atari Inghesuieli, gmndind c era mal
bine ca luerul s se infptuiasc prin mijiocirea sa, In
iaina cea mat stranie pzitri. Aa Ca ii fgdui sprijin
domn i1.ei Abhassah pen tru izbindirea acelci uneltiri atIta
de nevinovate i atuta do prirnejdioasc. $1 se duse fr de
intIr4cre si-i den do tire fiului ci Giafar c are s-i
hirnit in curind o roab care nui avea seaman In
gingie, la desfLtare i Ia frurnusete. $1 i-o zugivi CU
atita cidui melt ci incepu siti cearit inflitcitrat, i pe
cit mal curInci, darul fgLtduit, lar Itabah InvIrti luerwile
atita de bine lncit Giafar, Implilirnit de dorintit, atepta
noaptea Cu o nerabdare curn nu mai cunoscuse pin atunc.
Iai rnaicsa, vitzIndui la capittul dorit, triinise vor
domnilei Abbassab ,,Piegt.ctcte pentru desear.
i Abbassah se prcgfl, 5j Sc Impodobi cu podoabe 5i
Cu giuVacruri, aa cum fac roabele, i veni Ia mama ILLi
Gialar, care, Ia caderea nopii, o duse in iatacul fiului
su. Oi, Giafar, oleac arnetit de aburii vinului, nu-d
dote seama Ca feticana roabit, Ce sta in picioare dinaintea
lul, era sotia sa Abhassah. $i-apoi nici flu prea avea spate
bine in minte tritsturilc dornni1ei Abbassah. Cci pI.n
atunci, In cderi1c br iaolalta la caiif, ci de-abia o intrezitrise
; 5i niciodata flu cutezase, de fricit s nu-l supere
pe AlRaid, sti ridice piivirile asupra sotiei sale A
bassah, care, Ia rInd ui, din sfiiciune, Ii mntorcea capu-n
totdeauna la fiecare aruncatura do ochi furiat de Giafar.
3i astiel, dupit cc casatoria so Implini de fapt, Si dp
o noapte petrccut In vipiile dragostel Impitrtite, Abbassah
se sculit sa piece i, Inainte de a iei, Ii spuse
lui Giafar
Curn iti plac fetele dc regi, o, stapIne al meu ? Smnt
altEel, In purtrile br, decIt roabele cc se vInd i se
cumpr ? Cum ti se par, Ia spune?
lar Giafar. uluit, intrehit:

337
Despre ce tel de fete de regl pornenesc vorbele
tale ? Etjti lu cunwa vrouna dintre ele ? Vreo prinsA, poate,
din rilzboaieie noastre biruitoare?
Ea rAspunse:
0, Giatar, sint prinsa ta, slujnica ta, sint Abbassah,
sora Jul Ai-Raid, flica Iui Al-Mahdi, din singele Jul
Abbass, unchiul Prorocului biriecuvintat!
Auzind vorbele acestea, Giafar rirnase niiuctt pinA
peste maLginhle niucirU 1, dezmetlcindu-se dint-odatii
din arneloala betiel strigA:
Teal dat piervlrii, i ne-al dat piersrii pe toIl, o,
fiicil a stilpinilor mci!
i, in graba mare, intnA la maicA-sa Itabah l ii spuse:
0. maica mea, maica mea, rn-al vindut cu totul!
Si MaUi de sotie a Jul Yahia Ii istonisi fiulul el aim
tusese shill sA se supunA Ia acea viclenie, ca sA nu abati
asupra br npaste ci mal marl. 51-atita, In ceea ce li
priveto pc ci.
Cit dacpro Abbassah, ea nAmase InsArcinatA i dete
vh4A unui Liii. $1 II IncredlntA pe copll In seama until
slujitor crodincios pe care U chema Rya, 1 In gnija de
mamA a mel femel pe care o chema Barrah. Pe uninA,

tornindu-se, lAnA indoiahA, cii lucrul so va da In vilag, In ciuda tuturor fcrelilpr, ci cii are sA nAzbatA la tirea
Jul Al-Racid, TI tnimise pe copilul Jul Giafar la Mecca,
lrtsc4itdc cole douA slugi.
Or, Yahia, tall lid Giafar, pflntre huzmeturile sale, o
avea ci pe accea de paznlc ci de clzlar peso saralul ci
peste harernul lul Al-Raid. 51 Id ficuse obicelul ca,
po Ia tin anume ceas de noapte, sA InchidA uiile cia legAtunA
ale palatulul ci sA Ia cheile. Or, pinA Ia mmii, asprimea
aLeoa ajunse a Ii supnAtoare pentru haremul caiitulul, ci
miii cu seamii pentru Sctt Zobelda, care so duse sA so
plingA amanuic vAnilul ci sotulul el Al-Racld, atunlsindu-l
pe preaclnstitul Yahia ci asprimile Jul nepotrivlte. Ian
AJ-Rald, clad Yahia so InfAfluA la el, Ii spuse:
Taicil, oare ce are Zobeida de se plinge de tine?
Si Yahia IntrebA:
Ma invinuiete cumva din priclna harrmuhui tAu, o
emire ai drcpt-credincioilor?
Al-Rad zimbi i zise:
Nu, o, taici!
Si Yabia spuse:
Atunci, flu tine seama do cc ti-a spus despro mine,
o, omire al dropt-creclincioilor.
51, do-atunci, Yahia si-a sporit si mai mult asprirnea,
pIni lntr-at!ta Incit IncA o datA SeLL Zobelda se plinse
Cu otirire si Cu mmnie lid Al-Raid, care Ii spuse:
0, TheA a unchiului, meu, nu oste locul. chiar
si-i Invinuiqti pe tatil mat de Iapt.e Yahia pentru nimic
In privir4a haremului. Intnucit, Yahia nu Lace altoeva decit
sA,asculte de poruncile mele i sA4 IrideplineascA datoria.
51 Zobeida rispunse aprigA:
Eh, pe Allah! dii de ce flu se Ingnijete oleacA mai
mult de datoria lul, care este de a pune Mu nechibzu*
telor fiului sAu Olaf at?
$1 M-Raid intrebA:
Ce necbibzuinte ? Ce s-a mntimphat?
Atunci Zobeida ii istonisi povestea cu Abbassah, lAnA
ca de aitminteri si-i dea vreo InsemnAtate. Si A1-R41d,
mohonindu-se, intrebi:
Si este neo dovadA despre aceasta
Ba nispunse:
P41 ee dovadi mai bunA dec11 ropilul pe care,
are de la Giafar?
El intrebi:
Uncle se aILA copilul acela?
Ea nispunse:
In cetatea cea sflnti, leaginul strAmoilor nol.
El Intrebi:

.39
Mat tu i aliti In afaril de tine. dospre treab
aceasta?
Ea rispunse:
Nu se aflil In haremul tilu i In saraiui .tu nici
mAcar o femele, dc-ar Li cc pini i ultima dintre roabe,
care a flu tie.
lar Al-RzqcI flu adAugi o verbA mai mull. Dew, Ia
scurtA vreme, dete de cUre cA are de gind d cc dud lii
hagialic Ia Mecca. Si pled, LAM a-i iua ci pe Giafar cu
ci. Or, Ia rlndul ei, Abbassah trimise numaideclt o scriscare
iui Rya i doicii, porujicindu-ie all piece IndatA de
Ia Mecca ci a tread In Yemen cu copiluL lar ci piecarA
in maze grabA.
5i califul ajunse Ia Mecca. Si numaidoclt InsArcinil
citeva iscoade tie credin sei purceadA a-i dlluta pe copil
t a-i giseasdA. 5i dApiltA adeverirea Laptului, ci afl cli

pruncul trAiete ci cli e bine slinlitos. Si izbuti d dea de el in Yemen i all-I trimitli In tainli in Bagdad. Si atunck
Ia intoarcerca din acel hagialic, poposind Ia schitui
AI-Umr, lingA Anbar, pe Eufrat. dete porunca cea cumpULA
In privin)a iui Giafar i a barmakiziior. 51 urmA
ccea cc urmA.
Cit despre nefericita tie Abbassah i fiui ci, acetia
furli amindol Ingropai de vii Intr-o groapli slipatli chiar
sub iatacu.L In care iocuia domnia. AibA-i Allah pe toll
InLru mutt sa I
Intr-un sflrit, tail mci rlimlne s-ti spun, o, preaferichub
rege, cli aii cronicari vrednici de crezare povesteac
di Giafar ci bqrznakizii nu sAviriserA nimic pentru care
cli ii se cadli a attire nAplistuire, ci cli sflritui acela jalnic
k-a foal. hlirlizit numai penLru cli aa le fusese icr scris
la soartil, i cli vremea putorli br so scursese. Ci Allah
.csle mci tiutor!

tEnd povestea ajunse nicE. $eherezada 4uzu zorli miJind l,


stiousA, tileti.
Ci fntr-a noua 4tute noadzeci .1 opta noapte

linuS:

cit despre catiful AI4tsid, dupit cc s rAthunasc aLlis


de crunt pentru o Jni4die pe care nurani el, in aVant de
Allah, o Lia, i4 care trebuie sit ft lost destul de amarnicA,
se Intoarse Ia Bagdad, da numal en sit troacit prin ora
hulr-adevAr, nemaiputind do act Inainte sit locuiasclt In
cetatea accea, pc care vreme de atitia ant It plAcuse s-a
Infrumusoteze, plecit sit se aoze Ia Raccah, i nit se znai
Intoarse nictodatit In cclatmi pitcH. $1 chiar pitrtsirea
aceea gtabnicit a Bagdadului. dupit oslndirca bannakizilor,
a depllnge poetul Abbas ben EI-Ahnaf, care se afla In
alalul califului, In stihurile urmittoare:
De-abia-ncepusem sit Ic poruncirn
Cdmtlelor sOrngenuncheze roaM,
Cd a ci trclnttt ad Ic pornim
Din non La drum, cit caravan tout 4,
1dM a-atem pntina oseblre
Plecarea noastrd-n grabd, de sosire.

Bagdacl labEl, prietenli-rnprejur


Ne-ntlmptnau cit. bucnrkt tar,
?t bum-venttuacas $ La huzur
Ne-mpresnra din gura tutaror.
Cl not le rdspundeam, cit jaZean glas,
La bun-venttul tar cit buwtdmas.

Cetate-a pdcil, a, c-adevdrat


Cd de La Ritsitrit plnla Apus,
Ortcit bdtut-ara lumea-n lung 0-n kit,
Nu flu twa sd-ft fie mcii presus,
Hid mat blagoslovtt cit tart senine,
Hid mat bojat, nici mat frumos ca Line.
541
De allmintdri, dupi piefrea prietenilor sit, Ai-Raid
n-a mat gustat niciodati tihna somnulul. Pirerile liii de

Mu ajunsoseri chinuitoaro; ci si-ar ft dat toati lmpiriUa bit nurAai si-i intoarci pe Giafar hi viaf4. Si dad, din
Intimplare, curtenti aveau nolscusir4a sti pomeneasci in
vreim tel cit de cIt riuticios aminthea banr!akizllor,
At-RaidstrLgaiaeLcuscirbiicum1nie:
AluriseascA-vA Allah pirir4ii! Conteniti a mat
ponogri ceea ce ponegrii, saii incercati si umpie golul
pe care i-au lisat ei!
Si, mAcar ci a rimas atoriputornic pini Ia moarte,
Al-Rid s-ia simtit de-utunci inainte Inconjurat numal de
oameni nevrednici do incredore. So temea, in fiece clipi,
si flu fie otrivit do flit sil, cu care flu avea a se lituda.
is inceputul unel nipade in Khorassan, iinde tocmai
izbucniseri nite tulburiri, si de unde el flu avea si se
mat Intoarci, si-a mirturisit cu durere Idcielile ci necazurile
I a$ do unul dintro curtenii sit, cranicarul ElTabari,
po care st-i alesese ca duhovnic at gindurilor sale
negre. Cici, o datA pe cind El-Tabari ciuta si-i iiniteasci
de spalmele mo4ii care Inoepuseri si-I impreloare, Harun
ii trase tie-c parte ci, cInd se vizu Ia scuteali de oamentk
din saltanatul siu; tar umbra deasi a mu porn Ii ascundea
do priviri nedorite, iii desficu caftanul ci, aritlndu-i
o faA de mitasi cod 1mfi.ura pintocul, spuse:
Am aid Un Mu adinc, tAM putinti de lecuire! Ni-
meat nu Ue nitnic despre Miii acesta, e drept; da ia to
uiti! Am imprejurul meu iscoade puse do fill mel ElAmin
ci El-Mamun si pIndeasci c mi-a mat rimas din
viaW. Ci Ii so pare ci viaja pirinte]ui br e prea lungi I
$1 iscoadele acestea au cost sine de fill met char dintre
aceipecareiltteamceimaidecredinti,cipeinlma
cirora gindeam ci pot si mA bizui. Iaciti4 mat Intli pe
Massrur! Eli, el ate iscoada fiuuui meu eel drag ElMamun.
Iaciti-l ci pe hakimul meu Gibrail Bakhtlassu
EL e iscoada fiuhil meu El-Amin. Si tot aa 1 Cu toll
ceild
Si adAugA:
Acuma, vrei sLi tii pin undo merge setea de a
doinni a ISior mel? Am a dau porunci si ml se 4ducA
un cal i u a vezi cA,in 10(3 sA ml se dea Un cal molcom
i puternic, are si nil se aducA o gloabA prApditA, a cArel
ciilcAturi onticAit e ficutA sk-mi sporeascA suferintele.
$1, IntradevAr, dm1 AlRabid ceru un cat, i so aduse
untiL lntocmai precum 14 zugrAvise duhovnicului siu. 51
aruncA o privire tristi inspre ElTabari, i primi supus
gLoaba cci se infAticA.
$1, paste citeva siptAmini de Ia acensti Intimplare,
Ilarun vAzu in somn u min int.1n1A deasupra capulul
sAu; i mimi aceca t,inea tin pumn de pAmint rou; ci
iih glas striga: ,,IatA pAmintul cc va sluji de mormint
)ui [IarunP 5 tin aLt glas intreba: ,,Care este locul
mormintulul silu? SI glasuL dintli rAspundea: ,,Cetatea
Tus !
Or, peste citeva zile, InrAutAtirea boalei sale ft sill
pe AiRasid si se opreascA la Tus. 51 fu cuprins de 0
mare neilnicte, si 11 triznise pa Massrur sAl aducA tin
pumn de pAmint din jurul cetAtil. 51 cApetenia hadimbior
se Intone, peste un ceas de vreme, aduclnd tin pun
tie pAntint de culoare role. 51 A1RaLd strigA:
Nu esto alt Dumnezeu decit numal unul Allah, iar
iviohamed este Trimisul Jul Allah! latA vadenia inea
!;npllnitA. Moartea nu este departe de mine.
51, d&acl, niciodatA nu s-a mat Intors In Irat Intrucit
a doua zi, simtinduse slibit, Je spuse cetor ce II inconjurau:

lath clipa cea InfricosatA cre se apropie. Am foaL


pentru toati omenirea 0 pricinA de plzmA, iar acum cut
flu-i vol 11 declt tin Lueru de mill?

343
$i,cbiaracdoiaTus,murL$ieraatuncilnceadea
treia ii de djomadi, a doua din anul 193 de Ia hegirA. $1
Harun avea atunci patruzeci ci apte de ani, ci cinci
luni, ci cinci zile, precum ne aratil Abulfeda. Ierte-i
Allah greaIe1e aiM-i Intru mila sat CA a lost un calif
al dreptel-eredinte.
Pc urmA, cam $eherezada St vAzu pe regele $ahrlar adinc
molrnrlt de Istorisirca ac,easla, se griibi sli-i povesteascA du]cei
povesle a crAIorutu! lasmin ci a domni(ei Migdala.
$1 spuse:
DUJOASA POVESTE
A CRAISORULUI IASMIN I A .f)OMNJEI IVIIGOALA

Se poveslele ci Allah preashivitul este mai tiutor


Ca tria intr-() tari dintre riie musulmane un rege
bttrIn a crui inim era ca oceanul, a crui deteptciun.e
era deopotriva Cu a lui Aftalun, a rui fire era cea a
in.e1eptJior, a CIIUi slav 0 Intrecea pe a lui Faridun,
a earui zodie era Insi ZC)dia lui Iskanclar, jar norocui
era ccl al lul KhosroeAnuirvan. $i avea apte feciori
sti:luciti, asemeni c&or apte vpti ale Piciadelor. Da
ccl rnai mic dintre ci era cl mai stralucit i eel miii
frurnos. [ra trandafiriu i aib, i 11 chema domnioru1
asmfin.
Si, intracleviir, ennuI i t.randafirul se of iieau cInd
so aila ci dinai nlea br. Ca avea Un rnibocel de ehiparis,
on (hip do lalea proaspata, pbete do micunele, zulufi
tarniiui care erau bucatica rupt dintr-o mb do nopi
Inftinecale. ( piele curn c chihlirnbarul eel balai. niste
sulite i.ndnite dept gene, nite ochi lungi do naccise ; i
dou abunc crau buzele lui vrjitoare. Cit despre fruntea
lui. 0 da do ocara, cu striucirea ci, pin i pe Tuna plina
creia ii invinetea do pizm obrazul; iar gura lui cu
dintii-i de nestemate, cu lirnba-i de trandafir, zemuia 0
vorb cc te fcea sa dal uitarii trestia de zahr. Aa

3 3
ficut, i scinteictor, i neinfricat, era un idol at ispitet
peniru ochiul iubetllor.
Or, dintre eel apte fraU. coonul lasmin era eel care
avea In pazA ncnumkaLele cirezi do bivo]i ale regelul
Nujum-$uh. law sS1aul sAil era prin singurAtAile cele
nomArginiLe ti prin pL1uni. 51 Intr-o zi, odea i Ti pAzea
vitele, cinUnd din fluier, cind vAzu venind Inspr ci un
den/is btrln can, dupA salarnalocuri, Ii nagA sA-i rnugA
oleacA do Iaptv. far beizadea lasinin rAspunse:
0, stlnte derviule, mA reteazA ciucla ci nu pot sit
te multumesc. CAd mi-am muls bivolitele In dimineatst
aceasta, ci iacAti ci sint pigubit do putinta do a-ti potoli
setea Ia ceasul de-acum.
lar derviu1 Ii zise:
Rostecte totui, fain a te mai codi, numole lut
Allah, i du-te sit mulgi ianAi bivolitete. Si blagusiovirea
are 85 coboare.
$1 domntorul ccl asernenea narcisel nispunse cu ascultare
ci cu supunere, i so dose, rostind ehadaua, 13 ugerul
cetei ma! frumoase bivalite pe care o avea. 5! blnecuvintarea
coborl; ci vasul so umplu cu un lapte albistnui si
spumos. Si preafrumdsul lasmin puse vasul dinaintea
dervicului care bitt pe cit Ii fusese setea, I rimase
muttumit.
$i-atunci se intoarse zlmbftid inspre coconul eel tinS,.
ciii spuse:
0, copile ging, am ai adipat un pAmint sterp, si
nimic flu este mai prielnic pentru tine decit ceea. ce In
curind are sit se ptreaci. AIlS, dan, ci am venit Ia tine
ca sot at dragostei. 5i vSd ci Intr-adovAr se cuvine darul
dragostei, care este ccl dintli dintre daruri 1 eel mai de
La urmi precum a spus poetut:
Pe rind nimic In Lame nu era,
Era iubirea; far dacd se curmJ
Pe tame totul, mat rdmlne eal
Ea-i cea dintli $ ea e cea din urm&
h-i temelia vtefil, mat iresus
De toate cIte pe pimInt s-au spus.
Ea-i umbra ce vegheazd suspinind
La cot$u-ntunecaiulni mormint.

Eai vfscul cc se prinde pe copac


?i care- trage mfndra4 tia$ vercTe
Din inima ce-o mistute cu drag
Pc care o usual $ o pierde.

Pc urniA derviul eel btrln spuse mat departe:


Da, fiul meu, via Is inima ta ca sot at dragostei;
ci nimenea nu rn-a trimis, decit eu hnsumi. $1, dac am
strilbittut clmpiile sii pustule, am filcut-o pentru c eraip
In cutarea unci tptiiri atha de desAvhiite melt at tie
vrednict a se apropia de copi]a vrAjitA pe care, untr-o
dirninea, trecund pruntr-o gridint, . niL-a Lost dat s-o
lntrezAre%c.
Si se opri o clipt, si apol urmi:
Alit, dar, o, tu, eel mad duice ca arnerea? cA In tinpArt
ia megiqA cu ImpArAtia tattlul thu Nujum-$ah, IrAiet
te atepthndul pe flActul din visul ei, ateptundu
pe tie 0, lasmin, o hurie de vi%A lmprAteasA, un chip
de zInA, care dA de ocarA luna, un mArgAritar fArt de
pereche din sipetu] desAvlrii, o primAvarA de pros
pejime, un cub de fnumusete. Trupul dii ginga, de
culoarea argintuhal, e zAmislit precum clmiirul; un rnijlocal
subtire precum firul de pAr ; tin bolu precum soarele;
un men de pottrniche. PArul ci ate de hiacinte; ochil-i
vrAjitonl slnt asemenea sAblilar de Ispahan; obrajiil slat
precum In Coran versetul Frumdsetll; arul spnlncenelor
ei este precum aura Calamulul; gum ci, Watt dintrun
rubln, te amejejte; ira mArut Izisemnat cu o gropriA ate
bArbia ci, tar ahunfla an o tmpodobete e leac Impotriva
deochluluL Urechhuele el mititele nu slat urechi, ci a-

3
cauri de gingie, d poarUl atIrnate de cercei inirnile
ind].gostite; jar belciugul de Ia nasul ei o nucsoar
siIete luna piin si petreac pe dup git zgarda robiei.
Cit despie taipa picioruelor sale, ca-i Intru totului tot 0
mrnUfle. Inima este un ip Cu rnireasm pecet1uit, iar
mintea ci este clruit cu darul ccl mare al detcptciunii.
Nurnai dac se rnic, i-i zarva Invierii de apoi ! Este
S flea regelul Akbar, i o ehearn domnita Migdala; o,
binecuvintate fie numele pe care le poart asernenea

fLptuii! $1, dupi cc gnu astfel. derviu1 ccl b(rin rsufl adInc1
apoi adug..

(hid 1)OVCSi(U fljtli)St fli(i. ch(1eZada VitZll ZO1ti niijind ,


S1JU1s taiti

Ci. Iiitia flUa ?Lte flOUUZCCi z noua noapte

I ini

..i, c.kip cc gii ast.fel, deiviu.1 cci btnin rasuf1


adinc, apoi adug
- Da ti-ebuie s-ti spun, o. izvor de doruri, Ca aceast
copiI, sila al iubinii, st cu inima fript de triste1e ; i
un munto dc mIhnire zace pe sufletul eL Ian pricina e
intrun vis pe care ia avut, Intr() noapte, in som
U1Y lasat() mihnita ii piclita CU o iunatici.
Pc urrn SpUS(
51acun)a, cind voibclc meJe au czut in inirna
en o smInt a dragostei, Allah ; to ocroteasca i s to
cluzeasc Insprc aceea care este scris Ia ursita ta.
Uassakun !
$1, dufl ce spine aceatea, dervlul se scull $ 1$
vilzu de drumul liii.
lax inima crl[orului Iasniin, nu.mal In auzul acelor
spuse, rlhnase InsingeratA; lar sAgeata dragostei se Infipse
In ca; $, ca Majnun eel IndrAgostit de Lelia, It
sfisie hainele, do la git pini Ia brlu; ci, prins In pletele
cirliontaLe ale minunatei Mlgdala, boeea $ otta; $, pArAsindu4
turmele, plea a riticeasci, beat fin yin,
zbuciumat. Licut, bitut de virtejul iubirll. CAd, dad
paviza lz4elepciunil apirA de once itire, ea e fifl
putcelui
eni Impotbolnav
riva arculuidedragostsimjjre.
ei. Si doftor5i-a,a
eala Indemcunurtlobeizadea
r ci a sfatunilor nutasniln.
mai are ce face asupra mintil
Ci in ceea ce o pnivecte po domnita Migdala, lacAti: Intr-o noapte, pe cind dormea pe teresa saraiului tati ui
ei, vuizu ivindu4-se, Int)-un vis tnimis de ginnul
dragostci, tin flAclu mal frumos decit hibitul Suleikli, $
care era, strop Cu strop, icoana ViAjitoare a crlcorulul
Tasmin. Si, .pe misurl ce vedenia aceea de frumusete se
ivea dinaintea ochilor sufletului el de fecloarl, Inima
p14 atimcl flit de miii a copilei Ii lunecii din mini $
cidea prinsi In nlvodul de zulufi cIr]Ionfati at fliciulul.
$1 so trezi, cii inima zbuciumati de trandafirul din somnul
ci; $, anuneind In noapte tipete ca, de privighetoare, In
cepu sA-ci spelo chipul cii Iacnimile sale. lar shugile ci
venini In fugi cu mare ipaimA $ Incepunl s1 se rninunew
zicind:
Ya Allah! care-i nenoroctlrea ce face si curgi
lacnimile stlpind noastre Migdala? Ce s-a petrecut In
sufletul ci pe cind donmea? Vai, ia ulte ci patti pasirea
ininfilor ci cl-ar fi hiat zborul!
$1 gemeta $ susp1ne urmanl pini diniineata. Si, In zoni,
regel% tatll sin, $ regina, mama sa, furl Inctlintajl despre
cele ce so petreceau. Si, at Inimile arse, venirl a vadl, ci.
gisinl pe Ma lot, mhiimea aceea, cu o toflilcare alurea ci
1349
tntr-o stare cludati. 5edea joB, cu pinti ci cu hainele
rilviLite, cu chipul topit, tAM tire de trupul dii ci tArA
seamA pentru inima el. Si, Ia toate lntreblrile ce I se
punenu, nu rspundea deck Cu tAcerea, clitinind din cap
a shall, i revArsind astlel pate sufletul pArintelui skt
ci al manuel sale tuThurarea i deznAdejdea.
Atunci se hotitrirA sA theme hakimil ci vracii pricepi4i
]a alungarea diavolilo; lar el Ii deteri bati sllinta S-o
scoatA din starea aceea. Ci flu doblndlr nid o izblndA;
ha chiar se intimplil dbnpotrivA. Ceea ce vizind, a socotir
nevoiti a-i lua singe. 51, dupA ce Ii legarA braWl, fAcurl
ineptura. Ci .nu leci nici o pictur de sInge din vina
tea dulce. Atunci hakimli ii traseri mlna de pe ea ct a
lepAdarl de ndejdea de-a o lecul. Si plecarA posomorii
ciattire
flstlcfli. Sischimbilri.
trecur citeva zfle In starea aceea apAsAtoare, fArlt ca si poati cineva pricepe on lAmuri pricina unel
Si-asi. intr-o zi, elm] preafrumoasa Mlgdala, tea cu
inima arsi, era ma] tnisti ca onicind, slujnicele ci, ca so
mat veseleasci, o duseri in gnidini. Ci acolo, pate tot
pe unde ii plimba oehii, nu vedea deck chipul multuubitului
ei: trandafjnii o imbiau cii culoarea liii, ian lasomia
CU mircasma hainelor lui; cbipriaul 1egnat, cu mijiocelul
]ui mldiu, las narcisa, cu ochii liii. las mAricinli, pinin
du-i-se genele liii, Ii Liza ci-i punea La mimi.
Ci mat pe urmi vezzleata acelei gnidlni Mcii si mat
Inverzeasci oleaci i inima sa vetejiti; Ian apa de izvor

pe cart i-o deterl so bea Ii inai potoli Insetarea minWon. Tar fetele, insotitoarele sale, deo seami cu ea, cezuni
roati Imprejurul acelei frumuseti, ci Incepuni sii cinte
Incetior Un gazel uor pe glasul ccl mic ci pe mAsura
ramel cea atita de duioasi.
Dupi care, vizlnd-o mai linictiti, prietena ci cea mai
dragi a aprople de ea ciii spun:
0, Migdali, stiplni a noastni, afli ci, de citeva
zile, se atM pnin pArtlie noastre un flicuu cintAret din nat,
venit din 4an ciilbiilor Hzara, al cArui glas melodios It
zboar minUle pAsArii din vAzduh, opretc apa din cuLgerea
ei i rindunica din zbor. $1 acel fecior de cxiii e aib i
trandafiriu, i II cheami lasmin. Si, Intr-adevAr, ennui
51 trandafliul se ofiiesc cind se afl dinaintea lui. Cad
mijiocelul lui este a legAnare de chiparis, Mn Jul este o
lalea proaspitt, pictee liii micunete, zuJufii-i titmiioi
sint buctivit ruptit dintr-o mie de nopti intunecate, pielea-i
aim e chthllmbarul eel bAlai, genele-1 sint suilte Incovoiate,
ochil-i lungi douA narcise, iar dou alune sInt
buzele lul vritjitoare. CIt despre fruntea Iui, apart fruntea
lui dl de ocarit, cu stnitlucirea sa luna cea pUmA SI-i
tnvineflte de pizmA chipuL Gunita lui, cea cu dinti do
nestemato ci Cu limba de trandafir, zezuiete o vorbit
dulee care te face sit dat uitAnii trestia de zahAr. $1, aa
cum e, scinteletor i nemnfnicat, caste un idol a] ispitci
pentru ochii lubetlior.
Si adilugit, pe cind domnit,a Migdala inmArmurise de
bucunie:
$i acest crAiesc cintitret din ntd, spninlen ca adierea
zoriar i mcd uor ca ea, trebuie sit fi stritbittut munti .i
clmpii, ca sit viM din tara lul In tara noastrit. ci sit II
trecut ape Infnicoetoare de nun fAd de margini, undo
Mci baremi lebitda flu se smite stApInA ci care nurnal cit
InfA)i;area Ion dau anieteli liitei i ratelor sillbatico,
uitcindu-le sit tread prin potoape do mirtH. Si dad
Infruntat atitea piedici cit sit viM pinit aid, pesemne cit
1-a Indemnat vreo pnicinit tAinuitit. Si nici o pnicinit nu-1
poate hottri pe un crAior tintr sit Infrunte o asemenea
Incercare, In afart de dragoste.
$i dupt ce gnAi astfel, tinitna prietenit a domnitei
Migdala titcu, luind seama la urmitrile spuselor sale asupra
sttplne-si. 51 iacttt cit deodatit copila cea tinguitit a
regelui Akbar se ridict In picioare, fenicitit ci dtt4uind.
Ian chipu-i era luminat de un km lituntnic ql tot kuftetul
at
ci beat i tInea pxin ochi. Si din toat bola ci ciudat, pe care mci un hakim flu o dovedise, flu mai rmsese
nici o urrn: singure vorbele uriel copilandre grind despre
iubirc o fcuser s se risipeasc precum fumul.
i, sprinten ca 0 gazel, se intoarse In iatacurile sale
urmat do prictena ci. $i lu calamul bucurici i hirtia
dragostei, i Ii SC1ISC 1w heizadea lasmin, flcui ccl pier
zator dc mini, mult-norocitul pe care Il vzuse ea In
V]S cu ochii sufletu.iui ci, scrisoarea aceasta cu aripi albe
,,Dup preamrirea Aceluia carele, fri calam, a scris
zAmisflrea fpturilor din grdina frumusetii,
P1eciciune trandafirului care a umplut do tIng privighetoarea
cea indrgostit!
Cmnd am auzit pomenindu_se do frumusetea ta, inima
mea mi-a alunecat din min.
Cmnd mi-al artat chipul tu vrjit in vis, mi-al tulburat
inima pIn IntratIta In cit miam uitat i de ta
i do mama mea, i am ajuns striin de fratii mei. Ce s
mai. poi s fad Cu ai ti, atunci cind ti eti strain ie
insui ?
Dinaintea ta, frumoasel,e fecioare sint. miiturate ca do
un vifor, jar sgei1e genelor tale mi-au strpuns inima
din.tro parte iii ceala!ta.
Oh, vino s-mi arti aievea fptura-ti vr.jitoare ca s-
vd cu ochii mci din cap, o, tu, eel care cti druit cu
semnele iubirii i care trebuic s tii Ca drumul ccl
adevarat al ini.mii este inima.
5i afl, Intrun sfIrit, c lu eti apa i lutul cugetului
meu, c trandafirii patului rneu s-au preschimbat in
spini., Ca pecetca tceri.i s-a aternut pe buzele mele i c
am Incetat s ma mai p11mb nepastoare...

CInd povestea aJuns( ;nci. Seherezada v;Izu zorii mijind i,


sfioasi, tUCU
C ntr-a o mia noapte

Urrn:

,,...5i afl, Intrun sfIrit, Ca tu eti apa si lutul cugetu


lul meu, c trandafirii patului meu s-au preschimb.at in
spini, ca pecetea tacerii s-a atern:ut pe buzele me, i ci
am Incetat s ma rnai plimb nepasatoare.
5i Indoi cele dou aripi ale scrisorn, strecur Inluntru
un bob dc mosc curat, i dete prietenei sale ravaul.
51 1[ata 11 lu, 11 duse Ia buze i la frunte, Il puse la inirn,
i porni, ca un porumbe1 spre dumbrava in care heizaclea
lasmin cinta din nai. 5111 gsi stInd sub un chiparis, cu
naiul ling el, i ci.nti!nd cIntecelul acesta seurt
lar inima-mi vdzincl-o,
Vol spune tulburat:
F argint-viu, nor, fuijer,
Ocean insIngerat.

Cind noaptea despdririi


Ii va sumete pleoapa,
Vom fi mereu alturi
Ca lebda cu apa.

51 fata, dup cc srut mmna crioruiui lasmin, ii dete


scrisoarea de la stpIna sa Migdala. lar ci o citi i era s
se topeasc de bu.curie. 5i flu rnai tia dac doarme sau
dac e treaz. $1 mintea i se involbur, i inima I se fcu
vpaie. 5i, dup cc se mai potoli oieac, fata ii art
cile dc-a ajunge pIn la stpIna ci, ii dete toate sfaturile
i se Intoarse pe unde venise.
5i-aa c, la ceasul artat si la clipita prielnic, beizadea
lasmin, calauzit de ingerul dorului, Iu calea cc ducea la
grdina Migdalei. 51 izbuti sa ptrund In locul acela,

353
bucat rupt din rai. 5i, la ceasul acela, soarele pierea
In zarea arnurgului, jar luna Ii arta chipul de sub
vlurile rsrItului. Si tInrul eel cu umblet de cprior
ochi copacul ce-i fusese artat de ctre fat, i se ctr
In ci, ascunzIndu-se printre crengi.
lar domnita Migdala cea cu umblet de potIrniche veni
cu noaptea In grdinA. 5i era Imbrcat In albastru, i
tinea In mInA un trandafir a1bastru $i Ij ridic vrjitorul
ci chip Inspre porn, trernurInd ca frunziu1 Lde salcie.
Si, In tulburarea ci, flu rnai tiu dac dintre crengi chipui
cc se ivea era al lund pline on fata strlucitoare a crio
rului lasmin. Ci ia uite! Ca o floare coapt de dor, sau ca
o poarn cc se desprinde prin greutatea el de pre,
flcul cci cu plete de micune1e se desprinse dintre
ramuri i fu la picioarelc plindei Migdala. Si ii cunoscu
numaidecIt pe eel pe care II iubea cu jale, i II gsi rnai
frurnos decIt icoana din visul ei. Si, la rIndu-i, beizadea
lasmin vzu CA derviul nu-i amAgise, i CA luna aceea
era cununa lunelor. Si amIndoi Ii simirA inimile Innodate
cu legAturile duici ale dragostei i ale duioiei adevArate.
Si fericirea br fu adInc precurn a lui Majnun i a Leilei,
i tot atIta de curatA ca 5i a IndrAgostiilor dc demult.
Si dupA sArutAriie mult dulci i revArsArile sufletelor
br fermecate, se InchinarA StApInului desAvIritei iubiri,
pentru ca niciodatA bolta cerurilor sA nu-i sioboadA asupra
dragostel br crunta pboaie a pietrebor tuiburrii i sA
nu rupA cusAtura IntIlnirii br.
Apoi, spre a se pune deaci Inainte Ia adApost de
otrava despAririi, eel dol IndrAgostii chibzuirA frunte
lIngA frunte, 51 glndirA ca domnita trebuia, fArA zAbavA,
sA-l Induplece cumva pe regele Akbar care, iubind-o pe
fiica sa Migdala, flu avea s-i base neIrnplinit vreo
rugAminte.
5i-aa CA, lAsIndu-l pe rnult-iubitul ei sub copaci, rugAtoarea
Migdala se duse Ia rege, pArintele ci, i, cu milnile
Impreunate, ii spuse:
0, nrniaz a celcr dou lumi, slujnica ta vine sa-ti
eear un hatlIr.
Jar tatl ei, minunat peste fire i fericit totodat, o
ridic de jos au arnIndou mIintile i o strinse Ia pieptul
lui, i Ii zise:
De bun seam, o, Migclal a mmiii mele, rugrnintea
ta trebuie s fie pIn peste poate de grabnic, de vreme
ce flu ovieti a-ti lsa patul, la miez de noapte, ca s
vii s ma rogi a ti-o Implini. Oricare ar Li ea, o, lumin
a oohiloir, mrturisete-o fr ide team, Increztoare in
tatl tu.
i duicea Migdaia, dup ce ovi cIteva clipe, ridic
fruntea i Ii tnir tatlui ei aoest descint istet, zicind:
0, printele meu, iart-o pe fiica ta Ca vine, la
oeasul aoesta de noapte, sa tulbure somnul ochior ti.
Da iat c puterile snatatii mi s-au intors, dup o preumbLare
de sear, cu soatele mele, prin pajite. i am venit
sa-ti spun c am bgat de seam Ca turmele noastre de
oi smnt ru ingrijite i prost tinute. i rn-am gindlit c,
dac a gsi vreo sluga vrednic de Incredere, ti-a
Inftica-o, iar tu s-o Insrcinezi a ne veghea turmele. Or,
printr-o fericit IntImp1ae, 1-am gsit Intr-o clipit pe
insul acela sIrguincios i vrednic. E tinr, hinevoitor, gata
s fac totul, i flu-i e team nici de osteneli, nici de
necazuri; Intruct lenea i nepsarea sint la parasanji
Intregi departe de el. Aa c d-i In seam, o, printele
meu, boii i oile noastre!
CInd auzi cuvIntarea copilei sale, regele Akbar se minuna
pIn peste marginile minunrii, i rmase 0 vreme
cu ochu hoibati. Fe rurm raspunse:
Fe viaa mea! n-am niai auzit vreodat s f
pomeni:t c se nimesc In toi de noapte argaii de turme.
si-i pentru Intlia oar cInd ni se InbImpl asemenea
mi.nune. Ci, o, copila mea, vreau din tot sufleul, data
fund bucuria pe care i-o aduci inimii mele cu grabnica
355
ta vindecare nemaindjduit s ma p1cc rugii tale i
s-4 pnmesc pe tinrul cu pricina ca pastor Ia turmele
noastre. Ci a vrca s-1 vd i eu cu ochii mci din cap,
inainte do a-i mncredrnta slujha aceasta.
Dc eum auzi vorbele tatlui ci, domnia Migdala zbur
pe aripiie bucuriei inspre mult norocitul lasmin i, luIndu-l
do min, ii duse la palat. Si Ii spuse rcgelrui:
Iat-4, o, printele mcu, po pstorui eel mirrunat
Ghioaga iui e virtoas, iar inimai incercat.
5i regek Akhar, pc care Allah Il druise cu agerime
de minbe, Ii dote seama lcsne c flcul pc care tiicA-sa
Migdala ii inThI,ia no era nicidecum din aniul celor cc
pazesc viteic. 5i in sufietul su luntric rmase pun do
nodumerire. Ci, ca nu cumva s-i pricinuiasca suparare
copilci sate Migdala, flu vim mci s se indrtniceasc,
fuel 5 struiasc asupra aoestor amnunte, care Ii avcau
macmnatatea br. lar iuschiuzara dc Migdala, care cam
ghicea cc so petrece in mintea 1ui, ii spuse cu un gias
gat-gata s se topeasc i cu miinile impreunate:
Infatiarea PC dinaiar; o, printeie mcu, nu estc
lnt{)tdeaLlna oglind a lontrului. 5i to incrcdiniez c
tinrul acesta este on pastor do tel.
5i do voic, do nevole, tatl Migdaiei, ca s-c mu1u-
mcasc pe iuschiuzara accea vrjitoare, Ii puse pe ochi
degetul Invoirii, i Ii numi pe beizadea [asmin, In puterea
nopii, cioban peste turmle sate...

Cinci povestea ajunse aici, Seherezada vzu zorii mijind xi,


sfioas, dup obiceiul ci, tcu.
mr sora so, tinra Doniazada, care se fcuse o copilandr
vrcdnc(a dc dorit din toate privintele, i care, din zi In zi i din
rcoapte in noapte. so fcea tot niai fermectoare i mai frumoasii
si ma! Voinica 5i rnai mnelegatoare 5i :mai tcut i mai gIndi
toare, so ridieh pc jurntate dc po chilinuil unde sta ghemuiti,
51 spuse
0, $eherezada, sora mea, ce dulci :sint vorbele tale, i ce
miezoase, i cc odihnitoare, i ce desfttoare
fat $eherezada ii zimbi i o srut i Ii spuse
l)a, :surioar, ins ce sint ele pe ltng urrnaiea pe care an
x-() povostesc In noaptea urrntoare, dac flu curnva n-o fi ostenit
si nit tot asculte stpinul nostru, r&gele acesta bine crescut i
diuit cu purtri alese ?
Tat stiltanul $ahriar stri.g
0, $ehetezada, ce tot spui ? eu, ostenit s to ascult ? PA
to imi luminezi mintea si imi lini,testi inima ! $1 sa asteinu
binccuvintaiea peste tar de cind sint cu tine Poi, asadar, en
toata increderea, s ne spui mime urmarea a.cestei povcti des-
tin tatoare ; ha poi, dac flu cumva tu vei fi ostenit, sA ne-u spui
mal depatLe chiar si In noaptea acea.sta. IntrucIt chiat cA vrcaii
sA aflu cc ate sA ii se inai intI:mple cco.nuiui Iasmin i dornni4ci
lvligdala
Tar 5elwrezada, datfi fund sfiala ei, nu vroi sil tieacA mAsura
cu ingAduina regelui, ci zImbi i multumi, fiA a miii spune liimic
In noaptea aceea.
Tat regele 5ahtiar o strInse la inirna lul, i dotrni lingil en
pina dimineata, Atunci se :scul ,i se duse s ditiguiascA tieb:iiile
diepttilor ImpiAteti, Si Ii vAzu pe vizirul sAu, tatill 5eiw-
iezadei, curn venea, ca de obiicei, tinInd Ta suhsuoarA giulgad
menit copilci sale, pe care In fiecare dimineaA se atepta S-u
vadA osinditA la moaite din pricina jurAmintului regelui in cc
ptivete femeile, Ci 5ahriar, fr a-i spune nimic despre asemenea
tieabii, ezu in fruntea divanului judeelor. Tat musaipii i
dregAtoiii i pricinaii intrar, Si regele judec, i numi in slujbe,
i mazili, i isprAvi treburile domniei si dete porunci, i-asa pInA
in sfirsitul zilei, Tat viziiul, tatl $eherezadei i al I)oniitzadei,
eta tot mai pInA peste poate de uimit i de nedumerit.
Cit despre iegele 5ahriar, dup cc ridic divanul si ispriivi
judeutile, zoti siX se IntoarciX In iatacutile sale, lingA $ehe
tczada,

357
i noaptea aceea era cea de a o mie i uncz noapte

Si, de Indat ce regele 5ahriar Ii isprvi treaba lui obinuit


cu $e.herezada, tInra Doniazada Ii spuse:
Allah fie asupra-i, o, sora mea ! Dac flu ti-e somn grhe
te-te cle ne poveste.te urmarea dulcei poveti a crioruui
lasmin i a domnitel Migdala.
lar $eherezada o mIngIie pe par pe sora sa, i spuse:
Cu tot dragul inimii i ca pe o cinstire datorat regelui
acestuia stralucit, stpInul nostru:
$1 spuse povestea miai departe astfel:

...i Ii numi pe >eizadea lasmin, In puterea noptii,


pastor peste turmele sale.
i, de-aci Inainte, bei:zadea lasmin Indeplinea in faa
lumii skijiba de ciurdar, jar In tain se Indeletnulcea cu
liubovul. i, ziua, ducea la pscut boii i oiie pn la
deprtare de treipatru parasangi; iar cInd se lsa seara
le aduna cu sunetele naiului su i le aducea la staulele
regelui. i, noaptea, lbMuia in grdin, alturi de
mult-iubita sa Migclaia, ruja aceea a desvIririi. Si-aceasta
era Indeletnicirea liii statornic.
Da cine ar putea s spun cu trie c fericirea, oricit
de tinuit, va rrnlne pururea Ia adpost de ochiul
pizma al clevetitoruilui?
Tntr-adevr, grijulia Migdala avea obiceiul s-i trimit
iubitului ci, in pdure, butura i hrana trebuitoare.
5i, intr-o zi, aceast nechihzuit a dragostei plec, pe
furi, s-i duc chiar ea o tabla cu buntturi, dulci ca
buzele ei de zahr, niite poame, nite nuci i nite alune,
toate rInduite frurnos pe frunze cle argint. 5i Ii spuse,
Imbiindu-l cu acele lucruri:
Fie-i dulce i uoar la mistuit hrana aceasta care
se potrivete cu gura ta ginga, o, pagagai al meu cu
grai duios, i care flu s-ar cdea s rontaie decIt zahr!
358
Spuse, i pieri precurn caniforul.
Jar dup ce miigdaa cea fr de coaj pieri astfel
precum camforul, pstorui lasmin ezu s se Infrupte cu
buntturile gtite de degetele fetei regelul. Atunc ii
vzu venind Inspre eJ pe chiar unchFul mult-iuhitei sale,
un btrIn dumnos i plin de gInduri rele, care i trecea
zilele clevetind despre toat lumea i aprindu-i pe cIntreti
s cInte i pe dntuitori s dntuiasc. i, cnd ajunse
lIng flcu, se uit ia el cu nite ochi poncii de ur, $1
ii Intreb ce avea acolo, dinainte-i, pe taiblaua regelui.
i lasmin, care flu tia ce e dumnia, gIndi Ca btrInul
avea poft sa mnInce. i Ii deschise inima, darnic ca
trandaflrul de toamn, d Ii drui toat tablaua cu bunt
uri.
i afurisitul de moneag plec numaideelt spre a se
duoe sa atearn buntturfle i tablaua dinaintea printelui
Migdalei, regele Akbar, care era chiar fratele sau.
Si Ii deschise astfel ochii s vad sinigur dovada legturibr
dintre Migdala i Iasrnin.
Tar regele Akbar, aflInd taina, rmase mInios pin
peste poate, i, poruncind s vin fijc-sa Migdafta, ii
spuse:
0, ruine a prinibor ti, ai aruncat ocar;a pe neamu
nostru! PIn In ziua aceasta, casa noastr era sicbod
de bur,iiana i de scaietele ruiriii. Da tu ai aruncat
asupra mea ochetebe vicleugului i m-ai prins In eb.
$1, cu marghioielile allntacioase pe care ie-ai fobosit fat
de mine, rni-ai Invlujt lampa Inelepciunii. A! care-i
brbatu care s poat spune c a scpat de vicleugurile
femeibor? $i Prorocul eel binecuvintat asupra-i
fie rugAcuunea i pacea! a spus, vorbind despre ele
,,O, drept-credinciosior, aveti vrjmai In sotlile i In
fetele voastre! Ele sInt pctoase i Ia gInd i Ia credint.
SInt nscute dintro coast rsucit. S be mustrati;
jar pe cele care nu v dau aseultare s le bateti. Or eu
acum ce s-i fac, cInd ai jucat jociil necuviintei cii un

359
strain, pzitor de vite, a crui Impreunare flu se poate
potrivi cu felele de regi ? N-ar trebui, ia spune-mi, s
Va zbor capu cu o 1ovitur dc saibie i tie i lui, i s
vii ard vietile arnindrurora In pojaru1 mortil?
5i, cum ea plingea, regele adiiugii
Piei degrabii de dinaintea mea, i du-te de tc-ngioapii
pe dupii pendeaua din harem. 5i sii nu rnai iei
de acolo fiiri ingiiduina mea.
Si, dupii cc o pedepsi In felul aoesta pe fiiciisa Mi.gdala
regeie Akbar dete porunc sii se dea pieirii. paznicul vitelor.
Or, In preajma cettii era o piidure, si1a cumpliL
de fiare Infricotoare. Si pInii i biirbatii CCi mai viteji
erau cuprinsi dc spaimii cirid auzeau rostindu-se numele
acolui codru, i rimineau Inepenii i cu piirul zburiit.
$i, acoto, di:mineaa prea a fi noapte, jar noaptea era
asemenea risinitului ccl negru al Invierii de apoi. 51 se
aflau acolo, printre aite groziivii, dot cerbi-mistreti care
erau spaima jivinelor i a psiirilor, i care adeseori
vcncau sii aducii pustiirea chiar pinii In cet.ate.
5i-aa cii fraii domnitei Migdala, la porunca rege].ui,
II trimiseri pe bietul lasmin in locul acela al pripiidului,
cu gindul dc a-i da pierziirii. 5i fliciiul, fiiri-a avea habar
de cciii atepta, I!j mina acolo boil i o1le.
i intri In codrul acela la ceasul cind steaua cea Cu
douii coarne se ivea pe zare, i atunci cind etioipianul
noptii da dosul a fugii. 5i, lisIndru-i viteic sii pascii In
voia icr, ezru los pe o blanii albii pe care o aternuse pe
piimint, i Ii iru nairul, izvor dc betie.
5i iaciitii cii dintrodatii cci dci cerbi-mistreti, ciuiuziti
dc miros, se iviri mugind aidom:a norilor inciircati Cu
tunete, In 1um.iniui in care se afla lasmin. Jar criioru1
cei cu dulce privire Ii intimpinii cu sunetele naiului siiu,
cii ii tintui sub vraja cinteoului. Pe urmii, Incetior, se
ridicii i iei din codru, Insotit dc cole douii dihinii Infrico
iitoare, unul de-a dreapta i celilalt dc-a stinga lui,
i urmat dc toatii turma. 5i ajunsc astfel sub fcrestrele

360
regelui Akbar. i toat lumea Ii vzu i rmase Inmrmurita.

Si beizadea lasmin ii fcu s intre Intr-o cuc de fier


pe eel doi cerbi-mistrei i Ii drui tatlui Migclalei, ca
pe-o Inciiinare datorat. lar regele, de la isprava aceasta,
rmase peste poate de uluit, i ii trase mina dc la osIndirea
acelui leu al vitejilor.
Ci fra1ii Indrgostitei Migdala flu vroir niciclum s
se lepede de ura br, i, ca s no base pe sora lor s se
Impreune cu flcul, tidluir s-o marite, impotriva vointel
el, cu vrul br, fiul unchiului eel afurisit. Ca li zieeau:
,,Trebuie s legam piciorul nebuniel cu frInghia
tare a cistoriei. i-atunci are s-i uite de dragostea ei
zmintit. i Intocmir fr de zabav aiaiul de nunta,
i poruncir Sa Vifl cintaretii i cintaretele, i clarinetele
i dairalele.
i, pe cInd aeei asiipritori vegheau la pregtirile acelel
casatorii lrnpilate, dezndjduita dc Migdala, lmbrcat
fr voia ei In rochii strlucite i in odoare dc aur i
dc mrgritare, care vesteau o nou mritat, edea pe un
pat cle fab acoperit bogat cu perdele diehisite CU ciucuri
de aur, asemenea unei fiori pe un copcel, da CU mIhnirea.
i CU mohorirea ling ca, CU pecetea mutiei pe buze, tacuta
ca un cnn, nemicata ca o idolita. Si, la Infatiare ca
tlnr moart, da tinut In mIna celor vii, inima-i se
zbatea precum CoCoUl CPuia i se taie gItul, sufletu-i era
lrnircat Intr-o hain de asfintit, pieptu-i era sfliat do
unghia drurerii, jar mintea-i elocotrnd cugeta cu ochi
negri la corbul ide but ce-avea s ajung tovarauI ei
dc pat. Si se afla pe vlrful muntelui K;af ab durerii.
Ci iata ca beizaidea lasmin, poftit CU celelalte siLugi
la nunta stplnei saWe, ii dote, numai CU 0 incruciare a
privirilor br, o nadejde dezlegtoare din jbiluri1e jalel.
Cci cine flu tie Ca, numai cu o privire, indrgostiii
pot s-i spun un potop de luCruri despre care nimnuia
nu-i d nici prin gInd?

361
TncIt, cind veni noaptea, cInd domnita Migdala fu
dus, ca tinr sotie, in odaiia de nunt, numai atunci
soaDta Ii art chipu_i ericit dinaintea celor doi Indrgosti
i, i le inviora imma cu cele opt miresme ale sale.
5i preafrumoasa Migdala, prilejuindu-se de singurtatea
ce-I fusese sat In odaia aceea In care avea s vin
vrul ei, iei fr de zarv, Imrcat In hainele-i de aur,
i Iii lu zborul Inspre lasmin mult norocitul. Si cei del
Indrgosti binecuvIntati se luar de mIn i, mai uori
ca adierea cea Inrourat, pierir se topir prec;um
camforul.
$i de-atunci nimeni nu putu s ic mai dea de urm,
i nirneni flu mai auzi nimic despre ei on despre loeul In
care se aciuiser. Cci, pe pmint, numai puini dintre
fill oamenilor sInt vrednici de fericire, dc-a urma drumul
care duce la fericire si dc-a aj unge Ia casa In care se
ascunde fericirea.
Or, slav pururea i preamre sporit Atoatedt
torulul, StpInul bucuniei, al Inteiepciunii i al fericinii.
Amin!
INCHEIERE

Jar Seherezada, dup ce istorisi astfel povestea adug


5i-aceasta este, o, preafericitule rege, dulcea poveste a
criorului Jasmin i a domnitei Migdala. $i am istorisito aa
cum mi s-a povestit i mie! Ci Allah este mai tiutor!
Fe urm cu.

Atunci regele $ahriar gri:


0, 5eherezada, ce frumoas poveste! Oh, ce minunat!
M-ai dsclit, o, preaInvato i dulce povestao, i rn-al fcut s
vd intIrnplrile ce se petrec cu altii i flu cu mine, i s cumpnesc
cu luare-arninte vorbele regilor i ale noroadelor de demult,
i lucrurile osebite sau uimitoare sau macar numai vrednice de
chibzuit cite ii s-au Intimplat. $i, Intr-adevr, iat c, tot ascultIndu-te
de-a lungul acestor o nile i una de nopi, les cu Un
suflet adinc schimbat, i voios, i Imbibal. do fericirea de a tri.
IncIt, slav aceluia carele ti-a hrzit, o, fiic binecuvintat a
vizirului meu, atitea haruri alese, i si-a mnmiresmat gura, i-a
pus harul graiului pe limba ta, i mn4elpciunea sub fruntea ta
Jar micuta Doniazada se ridic dintr-odat do pe chilimul pe
care sta ghemuit, i se repezi in bratele surorii ei, i strig
0, $eherezada, sora mea, ce dulci sint cuvintele tale, i ce

363
vrjitoare, i desfttoare, i pilduitoare, i tulburtoare, L miczoase
in prospeimea br! Oh, ce frurnoase sInt vorbele talc,
sora mea!

Jar $ehcrezada se aplec inspre sora sa i, srutInd-o, Ii strecur


la itreche cIteva cuvinte pc care numai ea le auzi. i opila
pieri numaidcclt, precum camforul.
Jar 5eherezada rmase singur, citeva cii(pe, cu regele ahriar.
$i, cum el sc pregtea, pln peste poate de multumit, s-o La in
brate pc minunata lui soie, iat cu perdelele se deter Ia o Pane
i Doniazada se lvi iara.ii, urmat dc o doic ce tinea doi gemeni
Ta pieptul ci, pe Cifld un al treilea copil venea ide-a builea In
urm-i.

Jar $eherezada se Intoarse zImbind Inspre regele Sabriar, ci


rIndui dinaintea lui pe cei trei micuti, dup ce ii strInse Ia piept,
si, CU ochii luminati de lacrimi, ii spuse
0, rege al vremilor, iat cci trei COPH pe care, In ace!i
trei ani, i i-a hrzit Atoatedttorul, prin mijlocirea mea.
Si, pe clad regele $ahriar, ptruns de o bucunie dc negrit,
i miat pin In strfundurile sale, l.i sruta copiii, 5ehereza.da
urm

Fiul tu ccl mare are acum doi ani lmplinii, iar cci doi
gemeni flu mai au mult pIn s irnplineasc un an depdrteze
Allah de Ia tustrei deochiul!

$i adugi:
Iti aduici aminte, o, rege al vremilor, cu am fost suferind
vreo douzeci de zile, Intre cea de a ase sute aptezeci i nona
i cea de a aptea sut noapte. Or, chiar atunci i-am nscut pe cci
doi gemeni, a cror venire pe lurne rn-a muncit mai mult decIt cea
a fratelui ion mai mare, cu un an In.ainte. IntrucIt a.tIt dc puin
am fast supdrat de naterea clintli melt am putut, fdr caznu,
s-ti spun mai departe povestca pe care ti-o povesteam pe atunci.
a PreaIn;vatei Sixnpatia.
Si, dupi cc spuse acestea, tcu.

3t4
lar regele $ahriar, care era tulburat pIn peste fire, Ii plimba
privirile de la mama la cQiii si, i de la copli la mama, i nu
izbutea s ajung a rosti o vorb macar.
Atunci tInra Doniada, dup ce srut copiii pentru a flu
tiu cita oar, se Intoarse Inspre regele $ahriar i Ii puse:
Si-acuma, o, rege al vremilor, al s pui s se taie capul
suroril mele, Seherezada, mama copiilor ti, i s-i 1ai astfel
orfani de mama br pe eel trel regi :micuti pe care nici o femeie
nu ar putea s-i iubeasc i s-i Ingrijeasc cu inima unei mame?
Si regele $ahriar, Intre dou oftri, Ii spuse Doniazadei:
Tad, o, copilo, i stai cuminte.
Pc urm, izbutind si stpineasc intru citva tulburarea, se
Intoarse inspre 5eherezada i ii spuse:
0, $eherezada, pe Domnul milel i al Indurrii! tu rzbtusei
In inima rnea Inca inainte de venirea copiilor notri.
Intrucit al tiut s ma birui prin harurile cu care te-a Irnpodobit
Zmislitorul tu; i te-am Indrgit In mintea mea, pentru
c am gsit in tine o femee curat, cueernic, neprihnit, dulce,
neinstare de nici o viclenie, neintinat din toate privintele, nscocitoare
isteata, guree, tcut, zmbitoare i ineleapt. Oh ! Allah
s te binecuvinteze, i s binecuvinteze i pe tatl tu, .i pe mama
ta i obIria ta I
Si adug:
0, 5eherezada, noaptea aceasta, care este cea de-a o mie
i una, socotind din clipa cInd te-am vzut intlia oar, este pentru
nol o noapte mai alb decIt fata zilel.
5i, spunind acestea, se ridic i o srut pe cretet.
Jar $eherezada iu atunci mIna regelui, sotul ci, i i-o duse
la buze, la inim i la frunte, i puse:
0, rege al vremilor, ma rg tie sa-1 ehemi pe vizirul tu
eel btrIn, Ca s i se 1initeasca inima In privina mea i s se
bucure i el de noaptea noastr binecuvIntata.
Tar regele $ahriar trimise numaidecit dup vizirul su care,

365
incredintat Ca aceasta era noaptea cea neagri scris la tritea
fiicei sale,. veni, sub brat Cu giulgiul menit eherezadei. Tar regele
$ahriar se ridic in cinstea lul, ii srut Intre ochi, i ii zise
0, printe al $eherezadei, o, vizire nsctor de binecuvintan,
iat c Allah a izvodit-o pe fiica ta pentru mintuirea norodului
rneu; i, prin mijiocirea ei, a fcut s intre cinta in inima
mea.

$1 printele $eherezadei fu atita dc rscolit de bucurie,


vzind i auzind acestea, melt czu ieinat. $i se inghesuir imprejurul
lui, .i 11 stropir Cu ap de trandafiri, i 11 ajutar s-i
vin In fire. Jar eherczada i Doniazada srir si srute mina.
Jar ci le binecuvint. $i petrecura mrnpreun o nopte luminat de
bucurie i potopit le fericire.
Ian iegele $ahriar se grbi sa trimit soli sprinteni s-l cheme
pe fratele su $ahzaman, regele de la Samarkand Al-Ajam. Tar
regele $ahzaman rspunse cu ascultare i cu sipunere, i grbi
s se duc la fratele su mai mare, care II iei in Intimpinare, In
fruntea unui alai Imprtesc, In mijiocul Intregei cetti impodobite
i gtitc, pe cind In sukuri i pe ulite se ardeau tmiie, camfor
tare, aloe, mosc indienesc, nard i chihlimbar cenuiu, pe cIn.d
locuitonii ii zugrveau :proaspt mIinhle cu hennea i fata cu
ofran, i pe cInd dairalele, naiurile, clarinetele, fluierele, tIrripinele
i timb.alele fceau vsduhul s rsune ca In zilele de mare
srbtoare.

$1, dup imbririle bucuroase ale revederli, i pe cind


petrecerile i ospee1e se dedeau peste tot pe cheltuiala vistieriel,
regele Sahniar ii lu deoparte pe fratele su $ahzaman, .i ii
istorisi tot cc i se Intimplase, dc-a lungul celor trei ani, cu $ehere
zada, fata vizirului. i ii spuse, pe scurt, tot cc Invdtasede la ea,
i cite pilde, cite poveti frumoase, cite istoril, cite parimii, cite
cronici, cite pozne, cite snoave, cite panhi rapitoare, cite minuntii,
cite stihuri i cite cIntece auzise. $i Ii spuse despre frumusetea
ci, despre intelepiciunea, despre harul ci de povestitoane,

366
despre deteptciunea, despre neprihana, denpre mila, despre
dulceaa, despre cins tea, despre isteciunea, despre sfiiciunea i
despre toate darurile trupului i ale mintii cu cite o impodobise
Zmislitorul el. $i adug:
$i-acuma ea este sc4ia mea legiuit, i mama copiilor mel.
$i-aa!
Jar regele 5ahznman se minun cu minunare mare i rmase
uimit pIn peste marginile uimirii. Pe urm ii spuse regelui
$ahriar
0, fratele meu, daci aa, vreau i eu s ma insor. Si a
s-n mu de soie pe sora $eherezadei, :micua aceea pe care nu tiu
cum o cheam. 5i vom fi astfel doi frati dc-un singe castoriti cu
dou surori dc-un singe.
Pc urm adug:
Si in felul acesta, avind de ad Inainte dou sotii de credin
i cinstite, ne vom uita jitania de odinioar. Intrucit, In ceea
ce privete acea npast de demult, ea rn-a lovit mat Intli pe
mine ; apoi, din pricina mea, te-a lovit i pe tine la rIndu-ti. Si,
dac flu ti-as Li dezvi1uit nenorocirea mea, nici tu flu at Li tiut
nimic denpre a ta. Vai, o, fratele meu, dc-a lungul acestor trei ani
din urm, starea mea a fost o stare tare rca. N-am putut s mai
ma bucur cu adevrat de nici o iubire. 5i, dup pilda ta, In fiecare
noapte luam cIte o fat fecioar, mr dimineata puneam s fie
omorit, spre-a face .s i.speasc nearnul muieresc prpidul care
ne lovise pe ammndoi. Ci acum.a vreau s-ti urmez pilda pe care
tot tu mi-o dai, si s ma insor cu cea de a doua fat a vizirului tu.
Cind auzi vorbele fratelui su, regele 5ahriar se Infior de
bucurie, i se ridic pc clip pe data, i se duse la soia sa 5ehe-
rezada, .i ii povesti ceea ce se rostise Intre el i fratele su. $i Ij
dete astfel de tire c regele $ahzaman se logodete din inim cu
sora ei Donia.zada.

Jar 5eherezada rspunse:


0, rege al vremurilor, ne darn Invoiala, da nurnai dac

367
fratele tu, regele $ahzaman, prirnete s locuiasc de ad inainte
cu noi. Intrucit eu n-as putea s ma despart, fie i macar pentru
un ceas, dc surioara rnea. Eu am crescut-o; .i nici ea flu poate s
ma lase, cum nici eu flu pot s-o las. Aa Ca dac fratele tu prime
te aceast invoial, sora me.a, din chiar clipa aceasta, este
roaba lui. Aitminteri, 0 pstrm.
Atunci regele $ahriar se duse la fratele so, ducIndu-i rs
punsul Seherezaidel. lar regele de la Samarkand strig
Pc Allah ! 0, fratele meu, chiar acesta era si gindul rneu.
IntrucIt nici eu flu as mal putea st ma despart de tine, nici
macar pentru on ceas! Cit idespre scaunul de domnie de la
Samarkan.d, Allah are s gaseasca .i are sd trimit acolo iC cine-o
vrea el. Ca, din partea mea, no vreau s mai domnesc peacolo,
i flu ma mai due dc aici.
Auzind vorbele acestea, regele $ahriar nu mai avu margini
la bucuria liii, i rpunse:
Iact ce-mi doream ! Prea.mrit Lie Allah, o, fratele meu,
carele intr-un sfirsit ne-a adunat iar, dup lunga .desprire!
Si, atunci pc bc trimiser dup cadiu i dup martori. $i fu
Intocmit senetul ide cstorie dintre regele $ahzaman i Doniazada,
sora 5eherezadei. 5i cei doi frati se insurar astfel cu cele dou
surori.

$i-atunci petrecerile i luminatiile ajunser pIn peste poate


i, vreme de patruzeci ide zile i patruzeci de nopi, tot oraul
mlnc i bu i .se veseli pe cheltuiala vistie.riei.
Cit despre cei doi frai i ide dou surori, apoi ei intrar
la hamiriam i se scldar In .ap de trandafiri, i In ap dc flori
de salcie mirositoare, i In ap inmiresmat CU mosc, i se arse la
picioarele br lemn de odaigaci i de aloe.
Jar $eherezada o pieptn i ii impleti cositele tinerei sale
surori, i o impistri cu mrgritare. Pc urm o imbrc Intr 0
rochie de ahmar dc demult, de pe vremile lui Khosroe, esut
CU serasir de aur rosu, si dichtsit, tot in estura ci, Cu chindiseli

368
care intruchpau, in culorile br fireti, dihnii bete i psri
alurite. $1 ii puse Ia git un gherdan ca din bas.me. $i Doniazacta
se fcu astfel, sub degetele suroril sale, mai frumoas decit a
fost vreodat soIia Iui Iskandar cel cu Dou Coarne
tncit, clod cci doi regi ieir din hammam i cInd sezur in
jcurile br domneti, alalul miresei, al.ctuit din sotiile emiribor
i ale dregtorilor, se rindul In dou iruri nemicate, unul la
dreapta i celialt la stln.ga cebor .dou jeuri. bar cele dou surori
isi fcur intrarea, sprijininduse una pe alta, asemenea cii dou
lune Intr-o noapte cu lun plin.
Atunci venir Inaintea br hanimele cele mai de neam

d[ntre hanimele dc fa. $i o Iuar pe Doniazada de mIn, i


dup cc Ii scoaser hainele pe care be purta, o irnbrcar intr-o
roohie de tulpan, albastr ca rnarea, de rpe.a mintile. Si fu
asemenea zugrvirii pe care i-a fcut-o poetul in stihurile acestea

In rockia-i albastr se ive$e,


Strtucitoare, fr de cusur,
melt al crecle c s-a rupt deodat
Din ceruri o bucat de azur.

Man, ochii ei sint sbli zugrvite;


Sub pleoape-i ard lumini vrjitoreti;
tiubei de miere-s buzele-i ca focul;
Obrajii-i strat de trandafini domnesti;
Fptura-i toat e-o minune vie,
Ca un boboc curat de iasomie.

Vdzlndu-i boiul ca un fir subire


i ioldurile man legntoare,
Al zice ca-i tulpina unul bambus
In vIrful unei dune miictoare.

Tar regele $ahzaman, sotul ci, se ridic i coborI s-o vad, el


eel dintli. 5i, dup ce se minun de ea, Imbrcat aa, se sui iari

369
In jeul su. Si acesta fu semnul schimbrii rochiei. Tar $eherezada,
jutat de hanIrnele din i1ai, o imbrc pe sora sa Intr-o rochie
de mtase cais. Pe urm o srut ci o puse s treac dinaintea
jeu1ui soului ei. $i astfel, mai fermectoare decIt in cea dintii
rochie, era aidoma cu cea pe care a zugrvit-o poetul:

Dc-ar ft vreodatd cztmva s rsar


In toiul unei nopi de iarn grea
Luminci blInd-a unei luni de var
N-ar strluci precuni ivirea ta.

Cosiele cc le-rnpleteti La timple


i pletele din parul tu (La smoal
Par Ca vestesc furtuni ce-au s se-ntimple,
4i-atuncca strig cuprins de amefral:

,,Tu-ntuneci zorii zilei totdeauna


Cu-aripa nopii ! Ci rspunsttl vine:
,Ba nicidecum! Ba nicidecum! Vezi bine:
E dour un nor care ascunde luna

Tar regele $ahzaman coborl s se uite la Doniazada, proaspta


mireas, c se minun privind-o din toate pri1e. $1, dup ce se
bueur astfel el eel clintli de vederea frumusetii sale, se urea s
cad iari alturi de fratele su $aliriar. Tar $eherezada, dup cc
o srut pe su.rioara sa, Ii scoase rochia de cais, c o Imbrcii
intr-o fermenea de catifea vicinie, c o fcu astfel s semene cU
ceea ce a spus poetul despre ea, in dou strofe:

0, tu cea numal nun .i gingdie,


Te legni fericit i uoar,
In fermeneaua ta cea vitnie,
Ca o gazeld-n pajitea-fecioar;
Jar pleoapele cInd le niclici sfIiie
Cu negrele-isagei ce ne omoar.

370
Tu, stea a frumusetli, cliii! rsari
Se-aprinci de siav cerul 0 pmmntul.
Plecarea ta atenne umbre marl
I lumea-ntreag-i neagr ca mormuntul.

Si iari 5eherezada i hanImele de fal o puser pe mireai


s faci, Inret i cu pai masurati, Inconjurul 1ii. $1, dup ce
$ahzanni 0 )r1Vi mutt i se minun de en, sora mat mare o
ImbIt1(i inLi-o rochie cle matas nrim2ie, dungat cu zugrveli
dc sw; iin joS. $i o srut i o strInse la pieptul et. lar Dontazada
fu h)t(i(mm tca despre care poetul a spus

Ea se iveste ca o lund puma


In noaptea linititd i senind,
Jar dulcea el privire vrtijitoare
Ne lvmineazd drumul ca un soare.

Ci cle m-apropiu ca Sd md-ncdlzesc,


La focul care-ri ochii-i i-arevatra,
Md-mping departe doud strdji cu ldnci:
Ndpraznicii ei smni vIrto0 ca piatra.

I;;; cherezada o plimbd, cu pai agale, pe dinaintea celor doi


zji i pe dinaintea tuturor oaspetelor. Jar mirele vent sd se
wi Ia ea de aproape, i-apoi se intoarse In jetul sdu, vrjit. Jar
Ilcr(zada o sdrut Indelung, Ii schimb hainele i Ii puse o.
nlii de mosul, chindisitd cu zaramir i presratd CU mrgritare.
ii rindui frurnos cutele rochiei, i Ii incinse I runtca cu o
uiii;na uoar In care fulgerau smarabdele. Jar Doniazada, ramura
iea de ban, eamforata aceea, fdcu inconjurul slii, sprijinitd
I sora sa scump. Si fu o desclntare. Jar poetul n-a min1it deloc
md a spus despre ea:

Nici frunza verde care lnfdoard


Floarea de foe a rodiei flu este
Fermecdtoare-atlta cit aceste
Veminte verzi ce le pori tu, fecioard!

371
$ Le intreb, vroincl Sd tiu anume:
,,Cum se numete haina de pe tine ?
lar tu-mi rspunzi cu vorbe moi i line:
,,Este cma,sa mea, nu are nume,

Strig dar: ,,O, vrdjitoarea tcz cmad,


Ce ne rdpte inim i minte,
Am s-o numesc de-acuma inainte:

Cdmaa-cea-de-inimi-ucigad !

Fe urm Seherezada o lu pe sora sa pe dup mijioc .i porni


Incetkor cu ea, printre cele dou iruri de oaspete i pe dinaintea
celor doi regi, inspre iatacurile din sarai. $i o dezbrcd i o culcd
si ii dete sfaturile care erau de dat. Fe urm o srut plingInd,
IntrucIt atunci era intlia data cInd se desprea de ea pentru o
noapte. Jar Doniazada plInse .i ea la fel, srutInd-o intruna pe
sora ci. Ci, cmxi urma sa se vad iari a doua zi, Ii potolir
durerea, iar eherezada plec la iatacurile sale.
Si noaptea aceea fu, ca bucurie, ca fericire i ca albeata,
pntru cei doi frati i pentru cele dou surori, un adaus la cele
o mie i una de nopli. $i ea rmase ca ineeput al unor vremuri
noi pentru supuii regelui $ahriar.
Jar in dimineata acelei nopi binecuvintate, i cind cei
doi frati, la ieirea de la hammam, se intilnir iari cu cele
dou surori preafericite, i cind astfel tuspatru se gsir iari
laolalt, vizirul, tatl 5eherezadei i al Doniazadei, ceru Ingduinta
sa intre, Si fu poftit numaidecit. Jar ei se ridicar amindoi
in cinstea lui; jar cele dou fete ale sale venir s-i srute mina.
Jar el le ur viata lung ginerilor si, i le ceru poruncile
pentru ziua aceea.
Ci ei ii spuserd:
0, printe al nostru, am vrea ca de aci inainte tu sa
ai numai de dat porunci i niciodat ce primit. Drept aceea, ne-am
Inteles amindoi s te cftnim rege la Samarkand Al-Ajam.

372
Jar $ahzaman spuse;
Da, IntrucIt eu rnam 1e1)idat d (loflince.
Tar $ahriar ii spuse fratelui s?iti
Ci numai cu Involala, o, fiutile fliu, ca tu s ma ajui,
Ia treburile Impriei mdc, prirnhid iiiipciri cu mine dornnia,
eu ocirmuind 0 Zi, iar tu In cealaitci zi, ficcan jic rind.
i $ahzaman Ii dete fratelui sii iiis1niiisiil tiivenit, rostind
Ascult i ma supun!
Atunci cele dou surori se ariiiuurci ci itiiI vizirulul, care
h satuta, .i Ii srut pe cei trei copli iii cIiciczadei, .i Ii lu
a Loi bunrrnasuri mnduioatc. 1 nina plr inspre imp
iaia liii, In fruntea unui saltanat iiiipcii:itca. .51 Allah ii sense
Inina pace, i ii ajut s ajung fina dc IIpcii;1ic a Sarnareand
Al Ajam. Tar locuitorii Samareandtiliii c hulIlcIla dc venirea lui.
1:11 I domni peste ci cu toat dreptateci, i ii piin liii rege mare
Ire regi. $i-a.a cu ci.
(i Ifl ceea ce II priveste pe regele uliiinr, upi ;uesta se grbi
1 cheme Ta el pe diecii cei mai iiideini,uilii (liii iiri1e rnusul
ale, i pe letopiseii cci mai vestili, cI 1 II niiincct si scrie
It ce i se intImplase cu soia sa Selft(zlnIu, (I a inceput lDifl
Ia sfirit, fr a sari peste nici un arnhcntnit.
Tar ei se asternur pe treab, i scilni;i III (1111 acesta, cu
lucre de aur, treizeci de tomuri, nici iiiiiil icil nit, nici unul
ni putin. Si deter nume acestui .ir de liii ;i k giuvaieruri
irtea Celor 0 Mie Si Una De Nopti.
Pe urm, la porunca regelui $aliiii, rail; dc pe ea 0 multime
de cpii credincioase, pe care 1 iiip;;Ii:iia in cele patru
inghiuni ale imprtiei spre a sluji (Ic iiiv;iIui din neam
In neam.

Cit despre manuscriptul dintli, pe :111: ii pisera In dulapul


de aur al domniei, sub paza vizirulul vitI 14
Jar regeic 5ahriar ci scia liii, cci; hcrezada, muTt
norocita aceea, i regele 5ahzaman cli xi: lii I )nniazada, ferme373
ctoarea aceea, ,i eel trei regi micuti, copiii 5eherezadei, trir
In huzururi i In fericiri i in bucurii, vreme de ani i ani,
cu fiecare zi mai minunat decIt cea de dinaintea ei, i Cu nopti
mai albe decIt fata zilelor, pIn la venirea celei DespAritoare de
eel dragi, Nruitoarea palatelor i Ziditoarea dc morminte,
NeInduplecata i Neabtuta!
Si acestea-s povetile minunate, numite 0 Mie Si Una De
Nopi cu toate cite sint In ele lucruri nemaipomenite, invturi,
minunii, giuvaeruri, minuni i frumuseti.
Ci Allah este mai tiutor. $i numai el poate s osebeasc dintre
toate ceea cc este adevrat i ceea cc nu este adevrat. Ca ci este
Atoatestiutor

OR, MARIRE $1 SLAVA, PINA LA SFIR$ITUL VREMURILOR,


ACELUIA CARELE RAMtNE NEATINS tN VE5NICIA SA,
CARELE SCHIMI3A DUPA BUNA SA VOTE TNTTMPLARILE,
51 CARELE NU CUNOA$TE SCHIMBARE, STAPINUL
VAZUTELOR 51 NEVAZUTELOR, SINGURUL
VIU! $1 RUGACIUNEA $1 PACEA 51
CELE MAI ALESE BINECUVINTARI FIE
ASUPRA ALESULUI DOMNULUI CEL MAT
PRESUS DE TOATE AL CELOR DOUA
LUMI, STAPTNUL NOSTRU MOHAMMED,
SULTANUL TR1MI$ILOR,
GIUVAERUL LUMILOR! LA EL
ESTE NADEJDEA NOASTRA
TNTR-UN FERICIT $1
PREAFERICIT SFTR$IT!
CUPRINSUL

POVFSTEA LU! BAIBARS SI A ISPRAVNICILOI? SAl DE


AGIE 5

Povestea istorisit(i de ctre eel dintli ispravnic de agie 7


Povestea istorisit de ctre eel de al doilea ispravflie
de agie 25
Povestea istorisit de ctre ccl de al treilea ispraVnie
de agie 31
Povestea istorisit de ctre eel de al patrulea ispravnic
de agie 45
Povestea istorisit de etre eel de al cincilea ispravnie
de agie 54
Povestea istorisit de ctre eel de al aselea ispravnic
de agie 68
Povestea istorisit de ctre eel dc al apte1ea iSpravnie
de agie 87
Povestea istorisit de ctre eel de al optulea ispravnie
de agie 89
Povestea istorisit de ctre eel de al noulea ispravnie
de agie 102
Povestea istorisit de etre eel de al zeeelea ispravnie
de agie 110
Povestea istorisit de ctre eel de al unsprezecelea
ispravnie de agie 115
Povestea istorisit de ctre eel de al doisprezeeelea
ispravnie de gie . . . . . . 121

375
POVESEA RUJE1 DE MARE 51 A COPILANDREI DIN
CHINA 131
POVESTEA SARAILIFI UNSE CU MIERE DE ALBINE 51
A AFURISITEI DE NEVESTE A CAVAFULUI . . 154

LUCARNELE INVJI7JITURII 51 ALE ISTORIEI . 209


Poetul Dorciid, firea lui mrinimoas si dragostea mi
pentru vestita poet Tumadir E1-Khansa . . 213
Poetul Find si cele douS fete viteze ale sale, OfaiirahSoarele
si Hozeilah-Luna 34
l)ragostea domniei Fatirnah CU Poetul Muraki 238
Rzbunarea regelui Hojjr
Sotii zugrvii de ctre sotiilc br 248
Omar Despic1toru1 .253
Cintreata Sallamah rca Albastr 265
1)alcavucul 271
Roaba ursitei 274
Gherdanul belaliu . 285
Tsar din Mossul si cmntecul eel proaspt auzit . . 290
Cele douLi dantuitoare 296
Cataiful cu fistic i deziegarea buclucului pravilnicesc 301
Copila arab de ba fIntln 31Z
Ponoasele indrtniciei 317

SFIR5ITUL LUI GIAFAR 51 AL BARMAKIZILOR . 324


DUIQASA POVESTE A CRAI5ORULUI IASM1N 51 A
DOMNITFI MIGDALA . 345

INCHEIERE . 363

Lector: NICOLAE TEICA


Tehnoreactor: ELENA CALUGARu

Bun de tipar 29.VII.1976. Tjraj 113 110. Broate


88 000+20 000 continuare tirag. Legate 1/2 5000.
Coli ad. 16,63. Coli tipar 11,75.

Comanda nr. 60 310


Combinatul Poligrafic ,,Casa ScInteii,
Bucureti Pita ScInteii nr. 1,
Republica Socialist RomSnia

S-ar putea să vă placă și