INGRIJIRILE PALIATIVE

Ingrijiriele paliative definesc complexul de masuri folosite pentru ameliorarea

suferintelor celor ce sufera de o boala incurabila.
ngrijirea paliativ este acea ngrijire total, activ i permanent a pacienilor a cror
boala nu mai rspunde la tratamentul curativ.
Tratamentele paliative au ca scop principal meninerea i ameliorarea calitii vieii.
Continuitatea ngrijirii reprezint baza tratamentului paliativ.
Tratamentul (controlul) simptomelor, n special durerea i a celor psiho-sociale i
spirituale sunt extrem de importante.
Ingrijirile paliative pornesc de la nevoile persoanelor la sfarsitul vietii incercand sa
redea un echilibru.
Ingrijrea paliativa ajuta persoanele cu: HIV/SIDA, cancer, boala neurologica
progresiva, BPOC in stadiu terminal, insuficienta renala sau cariaca, alte boli incurabile
progresive.
Serviciile paliative cuprind:
- serviciile medicale
- servicii psihologice
- servicii sociale
- servicii sociale comunitare
Toate aceste servicii sunt destinate sa aline suferinta bolnavului, sa amelioreze
confortul, indiferent de diagnostic si pentru care tratamentul curativ a devenit incert sau
ineficace.
Semne si simptome prezente in starile avansate si terminale de boala
1. Durerea = este disconfortul raportat de pacient.

Durerea care este unul dintre cele mai importante i frecvente simptome.
Durerea totala : este un termen de referinta pentru pacientul aflat in stadiu terminal de
boala.

Este subdivizata in:

a. durere fizica : de regula se refera la pacientii care sufera de cancer

- poate fi cauzata de slabiciune, tratamente suportate

 - cuprinde: dureri osoase, infiltrarea, compresia, distrugerea nervilor, dureri viscerale,
infiltrarea tesuturilor moi, colica intestinala, limfedemul

b. durerea emotionala si cea sociala :durerea este provocata de alti factori decit cei
fizici; durerea fizica genereaza anxietate si stari depresive.

c. durerea spirituala : reflectind la trecut poate apare sentimentul puternic pentru

lucruri sau sentimente, atitudini necorespunzatoare.

Analiza durerii :

-cea mai buna estimare o constituie evaluarea ei de bolnavul insusi

Semne fiziologice ale durerii :

- tahicardie, tahipnee, cresterea TA, transpiratii, paloare, pupile dilatate, tensiune

musculara, greata, varsaturi.

Semne comportamentale :

- pozitii corporale rigide, neliniste, tresariri, dinti inclestati, pumni inclestati, plans,
gemete.

Rolul asistentului medical in cazul durerii totale :

- conceperea unui plan individual de tratament pentru fiecare pacient in parte

- este important sa se tina cont si de parerea familei si de implicarea ei
- examinarea sentimentelor si a starii spirituale si mentale ale pacientului
- intocmirea unei liste cu probleme de toate tipurile, care ar putea influenta pacientul si
caracterul durerii (anxietate, depresie, tensiuni familiale, griji financiare)
- urmareste progresele pe toate planurile

Durerea in stadiu terminal este coplesitoare, continua si distructiva. Ea incetoseaza

mintea si inhiba capacitatea de concentrare.

2.Tulburari digestive

Pirosis (arsurile retrosternale) sunt cauzate n special de refluxul gastro-esofagian.

Greaa i vrsturile
Greaa este senzaia neplacut de vrstura iminent, asociind frecvent paloare, transpiratii
reci, salivaie, tahicardie si diaree.
Vrstura este definit ca eliminarea alimentelor din stomac pe gura.
 Diareea
Diareea este definit ca fiind creterea frecvenei actelor de defecatie i/ sau a fluiditatii
materiilor fecale. In cazuri foarte severe se poate manifesta ca o incontinenta fecala.
3. Tulburri respiratorii
Tusea
Tusea ese un reflex respirator complex cu rol de eliminare a particulelor si a mucusului
excesiv din trahee si bronhiile principale. Tusea este un mecanism de protectie.
Ea devine un simptom de boala doar atunci cand cand se produce in exces. Accesele
de tuse sunt obositoare si pot agrava starea generala. Tusea poate conduce de asemenea la
greata, varsaturi, dureri osteo-musculare sau fracturi costale.
Dispneea
Dispneea este senzaia subiectiv neplacuta de lipsa de aer. Dispneea este frecventa si
mai severa n sptmnile care preced decesul
Sughiul
Sughitul este un reflex respirator patologic, caracterizat prin spasme ale diafragmului,
ce determina inspiratii rapide cu inchiderea brusca a glotei asociata cu un sunet caracteristic.
Respiraia agonic
Respiraia agonica este termenul utilizat pentru descrierea zgomotului produs de
miscarile oscilatorii ale secretiilor in hipofaringe, trahee i bronhii principale, asociat fazelor
de inspir si expir. Poate fi ntlnit i la pacienii care sunt prea slbii pentru a avea forta sa
expectoreze.
4. Tulburri urinare
Polachiuria i senzaia de miciune iminent
Disuria
5. Tulburri psihice
n afara de tulburarile de ordin fizic, pacientii pot prezenta si diverse tulburari de ordin
psihologic.
Pacientul poate acuza ngrijorare, tristee, nervozitate, insomnie, iritabilitate, tulburari de
concentrare.
Anxietatea
Este o experien emoional neplacut extrem de frecvent. Poate fi acuta/ trecatoare
sau cronica/persistenta. Intensitatea poate varia in timp.
Muli pacieni dorm prost noaptea, au cosmaruri, se tem sa fie lasati singuri noaptea
sau chiar in timpul zilei. Aceste simptome sunt foarte sugestive pentru instalarea unei
anxietati. Alte simptome include: palpitaii, dureri toracice, dispnee, gura uscat, disfagie,
anorexie, greaa, diaree, polachiurie, ameeli, transpiraii, tremurturi, cefalee, tensiune
muscular, oboseala, slbiciune resimtit la nivelul membrelor inferioare.
Pacientul este de regula ntr-o stare de tensiune continu, incapabil sa se relaxeze,
ingrijorat, cu o stare sufleteasca foarte variabila de care nu reuseste sa scape singur sau chiar
cu ajutor din afara.
Depresia
Depresia netratata intensifica celelalte simptome, conduce treptat la o retragere din
viata social, mpiedic pacientul s finalizeze aciunile pe care le-a nceput.
Stresul pacientului aflat n faza terminala a bolii .Aceasta stare este asociata frecvent
cu delir.
6.Incontinenta

Problemele de eliminare pot fi o sursa continua de neplaceri pentru pacient si il pot

afecta atit fizic cit si psihologic.

a. Incontinenta de urina: reprezinta emisia (pierderea) involuntara de urina.

- poate avea ca si cauze : medicatia, infectiile, fistulele urinare, anxietatea, paralizia
sfincterelor

- pacientul trebuie sondat permanent

- in cazul in care deficienta nu este foarte mare, asistentul trebuie sa aiba grija ca accesul
pacientului la toaleta sa fie usor si sa nu-i provoace dureri

b.Incontinenta fecala reprezinta emisia (pierderea) involuntara de materii fecale.:

- este rara in cazul pacientului muribund, cu exceptia cazurilor in care ea are o cauza
patologica specifica in care pacientul nu-si poate controlo diareea.

- cauze: anumite medicamente, radioterapie, tumori pancreatice, tumori de intestin gros,

etc.

- presupune acces facil la toaleta

- se pot folosi scutece pentru adulti.

7) Caderile

Pot fi de ordin :
 a) fizic, datorita :

- slabiciunii fizice
- crize dureroase
- medicatie care provoaca vertij
- anxietate, ameteli
Pacientul in stare terminala trebuie supravegheat tot timpul pentru ca fragilitatea
acestuia se poate solda cu fracturi, luxatii, entorse, hematoame, contuzii, afectiuni care pot
complica si mai mult ultimile zile ale acestuia.

b) psihic :

- sunt aproape la fel de grave ca si cele fizice

- pot insemna si o renuntare la lupta, o grabire a sfarsitului

- in aceste situatii este necesara o sustinere afectiva si psihologica din partea personalului
medical si mai ales a celor apropiati, a familiei.

8) Sindromul de imobilizare

- reprezinta o diminuare sau o restrictionare a miscarilor

Cauze:

- alterarea centrilor nervosa (AVC), alterarea integritatii aparatului locomotor, durerea,

atrofia muscular, casexia, anxietate, cefalee marcata, anemie severa

9. Leziuni cutanate

Pruritul - este senzaia neplacut resimit la nivelul tegumentului care determin

necesitatea stringent de scarpinare. Este caracterizat de condiii precipitante: anxietatea,
plictiseala, deshidratarea, caldura.

Pielea uscat este cauza principala de prurit in cancerul avansat, cu exceptia celui cauzat
de pielea umeda macerata sau de infectii.
Pielea umeda se
poate prezenta ca macerare a pielii, flictene, exudat sau
puroi secundar unei infecii.