Sunteți pe pagina 1din 30

Insamantarile artificiale la animalele domestice (taurul ,oi si

capre; scroafe , iapa)

1.Date initiale
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________

2.Locul de
documentare:____________________________________________________

3.Conducatorul proiectului
_________________________________________________

4.Consultatii______________________________________________________
_______

5.Termen
predare_________________________________________________________

6.Data emiterii
temei_______________________________________________________

7.Indrumator de
proiect_____________________________________________________

CUPRINS

1.Recoltarea spermei:

1.1 recoltarea spemei cu ajutorul vacinei


artificiale;

1.2 recoltarea spemei cu ajtorul manechinelor;

1.3 recoltarea spemei prin metoda


electojacularii;
1.4 recoltarea spemei prin masajul ampulelor
canalului deferent si a veziculelor seminale.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1. Recoltarea la taur;

2.2. Recoltarea la berbec;

2.3. Recoltarea la armasar;

2.4. Recoltarea la vier;

2.5. Recoltarea la iepure;

2.6. Recoltarea la pasari;

2.6.1 Recoltarea la cocos;

2.6.2. Recoltarea la curcan;

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

3.Principiile si tehnica inocularii spermei:

3.1.Inocularea spermei la vaca;

3.2. Inocularea spermei la oaie;

3.3. Inocularea spermei la capra;

3.4. Inocularea spermei la iapa;

3.5. Inocularea spermei la scroafa;


3.6. Inocularea spermei la iepuroaica;

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

INTRODUCERE

Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica a


reproducerii animalelor, componenta a manipularilor genetice
care asigura procesul genetic al efectivelor. Datorita cresterii
semnificative a eficientei utilizarii materialului seminal prin
aplicarea insamantarilor artificiale este posibila utilizarea la
reproducere a celor mai valorosi genitori masculi testate dupa
descendenta si cu insusiri morfo-productive care maresc
presiunea de ameliorare a efectivelor. Astfel, un taur testat, poate
avea pe durata vietii intre 100.000 si 200.000 produsi , vierul,
peste 1.000 intr-un an, iar un armasar, peste 100 manji pe sezon.

La speciile cu un interval mare intre generatii, asocierea


insamantarii artificiale cu conservarea prin congelare a spermei
permite crearea unor banci de material disponibile dupa
finalizarea la taurii de 6 sau 7 ani, a testului de performare dupa
prima lactatie normala a ficelor. In plus, peste 90% din caracterele
morfo-productive, care au un determinism genetic, pot fi
ameliorate prin folosirea insamantarii artificiale, dupa stabilirea
indicilor de heritabilitate.

Afluirea masculilor donatori in ferme specializate permite


mentinerea lor in conditii optime de sanatate si intretinere cu
productie seminala de calitate si indemna de boli cu transmitere
venerica (bruceloza, tricomonoza , vibroza).

Garantarea indemnitatii spermei fata de principalele boli


infecto- contagioase face posibil schimbul interconditional de
gene prin importul-exportul de material seminal congelat (M.S.C)
fara suportarea inconvenientelor prilejuite de carantina.

Derularea diferitelor etape de la insamantarea artificiala


majoreaza substantial aportul factorului uman la procesul
reproducerii, fapt care face necesara intocmirea si pastrarea unor
evidente zootehnice complrte ,reducand prin acestea pericolul
transmiterii in descendeta a unor boli genetice.

Alte avantaje minore ale insamntarii artificiale se refera la


reproducerea artificiala a unor specii monogene (vulpile) ,
hibridarea altor indivizi oportunand obtinerea unor specii cu talie
si greutate corporala, care face posibila capulatia, reproducerea
unor caini timizi sau care prezinta o erectie prematura a bulbilor
perieni a Catelelor, care desi manifesta estru si ovulatie seminala,
refuza sa accepte masculii.

Dezavantajele insamantarii artificiale constau in


posibilitatea interferarii erorilor umane in toate etapele
prelucrarii, conservarii, transportului , depistarii esterului si
inseminarea femelelor. Este necesara existenta unui personal
inalt calificat, cu manulitate, cunostiinte si care sa intocmeasca
riguros evidentele reproductiei.

Prin neglijarea profiloxiei, bolilor genetice, insamantarile


artificiale pot favoriza diseminarea unor boli, cum ar fii boala
chistica, sindromul spastic, absenta libidoului si defecte de
coformatie.

Istoricul insamantarilor artificiale

S-a relatat despre obtinerea unui produs de la un armasar


valoros (secolul XIV) dupa preluarea spermei cu un tampon de
vata dupa manta unei iepe si intoducerea lui imediat in vaginul
unei iepe in calduri.

In 1677 Leevwenhock si Homm au observat pentru prima


data celulele spermatice cu un dispozitiv optic de marire. Mai
tarziu, in 1751, Spolozani demonstreaza capacitatea fecundanta a
spermatozoizilor.
Millois obtine produsi de la 15 din 19 catele insemintate
artificial, intre anii 1884-1896. In 1907 Ivanor raporteaza
obtinerea de rezultate positive prin inseminarea artificiala la iepe,
vaci si oi, extinderea acestora in U.R.S.S , atingand in 1938 cifra
de 120.000 vaci si 15 milioane de ovine.

Dupa aceasta data S.U.A realizeaza reproducerea a 21% in


1956 si a 52% in 1969 di efectivele de taurine, prin aplicarea
insamantarii artificiale. Danemarca, Japonia si Israel utilizeaza
practice nuamai insamantarea artificiala la taurinle pentru lapte.
La suine Metoda are extindere mare in Asia si Europa.

1.Metode de recoltare a spermei:

Recoltarea spermei este prima operatie in insamantarea


artificiala .De altfel, de felul in care se face recoltarea spermei,
depinde in mare masura succesul insamantarilor artificiale.

Primii cercetatori au obtinut rezultate slabe in acest


domeniu,tocamai din cauza modului defectuos in care se facea
recoltarea spermei.

Recoltarea spermei trebuie sa fie facuta cu in conditii


perfecte de curatenie,pentru a evita infectarea spermei cu diferiti
germeni patogeni. Pe langa acest considerent, aparatura cu care
se face r ecoltarea spermei trebuie sa fie confectionata dintr-un
material nedaunator pentru spermatozoizi.

1.1. Recoltarea spermei cu vagina artificiala se face la cobaline,


taurine, ovine, porcine, iepuri etc.

Vagina artificiala este formata dintr-un tub cilindric , din cauciuc


tare, ebonita, metal sau material plastic. In interior acest tub este
captusit de o camasa de cauciuc, subtire si rezistenta, numita
camasa vaginala. Capetele camasii vaginale se rasfrang in afara,
pe peretele tubului, fixanadu-se cu inele de cauciuc.
1.2. Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala tinuta de
operator are inconvenientul ca nu se gasesc totdeauna female,
care sa accepte masculul. Acest neajuns i-a facut pe cercetatori
sa inlocuiasca celula cu manechine, constituite din diferite
materiale.

Folosirea acestor manechine se bazeaza pe elaborarea


reflexelor conditionate la reproducator.La masculul obisnuit cu
practica recoltarii spermei, mai intai cu femela in calduri, iar apoi
cu female care nu sunt in calduri, se dezvolta reflexul de
imbratisare si ejaculare , in care senzatiile genetice sunt associate
cu vederea unor obiecte cunoscute ( locul de recoltare,
tehnicianul, vagina artificiala etc.) . Aceste reflexe se intalnesc
dupa un timp de obisnuire si in functie de temperamentul
masculului, astfel incat femela adevarata poate fii inlocuita apoi
,cu un manechin mai mult sau mai apropiat de specia respectiva .
Desigur, ca pentru obisnuirea reproducatorului cu monta pe
manechin, trebuie multa rabdare, pana cand acesta isi formeaza
reflexe conditionate.

1.3. Electrojacularea - acesta metoda de recoltare se bazeaza pe


excitatia electrica a centrului ejaculator, localizat in regiunea
lombara. In acest scop se foloseste un aparat electric cu
transformator , cu ajutorul caruia se produc o serie de excitatii
lombosacrale, excitatii care provoaca ejacularea spermei.

Pentru aceasta, animalul, dupa ce i s-a facut toaleta, se


fixeaza pe o masa si i se introduce in rect un electrod, iar cel de-al
doilea electrod i se aplica in regiunea lombara , la nivelul
vertebrelor L2-L4. Se foloseste un curent de 30 V, cu o frecventa
de 50 perioade pe minut. Se obtin rezultate bune, cu excitatie
electrica, avand durata de 3-4 secunde, urmata de o pauza de 5-
10 secunde, executandu-se o pauza de 8-12 excitatii , in urma
acestor excitatii animalul eliminand sperma.

Electrojacularea se utilizeaza la berbec, la taur si la pasari,


in special pentru efectuarea unor hibridari intre pasari care refuza
imperecherea , din cauza repulsiei sexuale.

1.4.Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalului deferent


si a veziculelor seminale - aceasta metoda se foloseste numai la
taur si se bazeaza pe faptul ca la aceasta specie ampulele
canalului deferent servesc ca rezervor temporar pentru
spermatozoizi. Prin masaj pe cale rectala se obtine contractia
musculaturii peretilor ampulelor si eliminarea spermei. De o parte
si de alta a uretrei, inapoia gatului vezicii urinare se gasesc
veziculele urinare. Prin masajul lor inainte-inapoi, dupa 1-2 minute
se obtine eliminarea spermei , cvare se colecteaza intr-o eprubeta
, prevazuta cu o palnie , tinuta in regiunea preputului. Deoarece
prin aceasta metoda penisul nu intra in erectie si deci nu iese in
afara din furou, regiunea preputului trebuie sa fie tunsa si spalata
pentru a evita murdarirea spermei.

2.Recoltarea spermei la diferite specii:

2.1.Recoltarea spermei la tauri

Insamantarile artificiale au cunoscut o raspandire deosebita


la taurinele pentru lapte si reprducerea in rasa curata a taurilor
pentu carne, biotehnica fiind facilitata de existenta unor metode
hormonale de sincronizare a esterului si ovulatiei care face
posibila gruparea fatarilor , taurii adulti pot fii recoltati intr-un ritm
de 3-4 ori pe saptamana, in doua reprise, la cateva zeci de minute
interval, fiecare.

Metoda vaginului artificial:

Aceasta tehnica de colectare permite obtinerea unui ejeculat


concentrate, nepoluat, cu insusiri asemanatoare celui natural si
fara a necesita un personal inalt calificat, sau precautii deosebite
in manipularea taurilor.

Dispozitivul de colectare se compune dintr-o carcasa de


cauciuc gros, de 7 cm diametrul si cu o lungime de 42 cm pt.
taurii adulti si 35,5 cm pentru masculii tineri pana la 3 ani,
carcasa este prevazuta cu orificiu filetat , la care se poate adauga
un robinet.Prin rastrangerea peste cele doua capete ale carcasei ,
camasa vaginala de forma cilindrica si confectionata din
cauciuc,se aplica la extremitatea vaginului.

In ultimul timp se utilizeaza dispozitive cu dimensiuni mai


reduse, de 30 cm, respective, de 26 cm, la care ejectarea se
realizeaza in piesa de cauciuc de forma triconica, de care se
ataseaza recipintul colector, o eprubeta cu capacitatea pana la
15ml, din sticla neutral si gradate, protejata termic si mechanic,cu
un manson.

In pregatirea vaginului artificial pentru recoltare se va


urmarii :

--indepartarea prin spalare, a talcului aplicat pe camasa vaginala,


care este spermatoxic;

-- clatirea cu apa a tuturor pieselor de cauciuc, imediat dupa


utilizarea vaginului artificial

-- pentu sterilizare,echipamentul de recolectare se spala cu o


solutie de 0,2-0,3% metafosfat de sodium, sau fosfat tetrasodic si
perii pentru sticlarie, dupa care se clateste abundant cu apa
calda, apoi cu osolutie 70% alcool etilic, si in final se usuca. Nu se
utilizeaza detergenti organici , iar autoclonarea sau fierberea
acestora, duce la distugerea permanenta.

Vaginul artificial pregatit pentru colectare trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii :

- temperature optima de folosire a dispozitivului este de 42-25


grade, o temperature mai scazuta nu reuseste sa induca
ejacularea, una prea ridicata durere si crearea unor reflexe
conditionare inhibitorii, afectand in acelasi timp si calitatea
spermei, prin imobilizarea unui numar mare de spermatozoizi. La
introducerea in vaginul artificial temperature apei trebuie sa fie
de circa60 grade vara si de 70 iarna.

- lubrifierea cu o cantitate adecvata de gel hidrosolubil steril, la


extremitatea neobturata a vaginului. Aplicarea in exces a
lubrifiantului va determina poluarea ejaculatului, in cosecinta va
afcta calitatea spermei;

- gradul de umplere al vaginului artificial cu apa calda, este in


functie de varsta masculului donator, reprezentand -1/3 din
capacitatea dispozitivului de recolectare.

Decongelarea

Este rapida si consta in imersia in apa la 35-37 grade.Dupa


decongelare sperma trebuie sa aiba o mobilitate minima de 0,3 si
se va insemina in decurs de 15 minute. Rezultatul optim se obtine
la inseminarea vacilor 6-24 ore inaintea ovulatiei.Locul depunerii
spermei este corpul uterin sau cervixul anterior.

Inocularea spermei

Inseminarea propriu-zisa se realizeaza prin cu tehnica


bimanuala(rectovaginala) .Intr-o pipeta din material plastic, de 40
cm lungime, 6mm diametrul exterior se aspira cu o suzeta de
cauciuc , materialul seminal ambalt in fiole. Dupa inserarea mainii
stangi in rect, se curate cu un tampon din vata, fata interna a
labiilor vulvare,apoi se apasa ventral asupra perineului pentru a
dilata inelul vulvar.Cu mana dreapta se introduce in caile genitale,
pipeta de insamantare, fara ca aceasta sa atinga labile vulvare
ale cervixului.Se evita cu rabdare faldurile endocervixului prin
actiunea coordonata si sincrinizata de manevrare bimanuala a
cervixului pe cale transparenta si a pipetei de insamantare.

2.2. Recoltarea spermei la berbeci- pentru aceasta se folosesc


doua metode:

- cu vagina artificiala;

- electrojacularea.

Metoda recoltarii spermei cu vagina artificiala este cea mai


raspandita si da rezultatele cele mia bune. Vagina artificiala este
constituita pe acelasi principiu ca si la tauri, insa de dimensiuni
mai mici. Pregatirea vaginei artificiale in vederea recoltarii
spermei se face ca si la taur in mai multi timpi. La berbec nu este
necesara insuflarea de aer. Dupa introducerea penisului in vagina
artificiala , unde gaseste aceleasi conditii ca si in vaginul oii ,
berbecul face deodata miscarea caracterizata de ejaculare ,
aruncand sperma in paharul colector.Indata ce aceasta miscare
ne-a anuntat ca berbecul a ejaculat sperma , se scoate vagina de
pe penis si se intoarce cu paharul in jos.

A doua metoda, desi aplicata la animalele de insamantare la


unele statiuni de insamntare , nu a luat extinderea metodei cu
vagina artificiala deoarece operatia este mai costisitoare si mai
greu de manipulat. Totusi se poate spune ca aceasta metoda se
uilizeaza cu rezultate bune in cercetarile de laborator.

2.3.Recoltrea spermei la armasar

Recoltrea spermei la armasar se face dupa acelasi principiu ca si


la taur si berbec, cu ajutorul vaginei artificiale, care este de
dimensiuni mai mici decat la taur. Pregatirea vaginei artificiale se
face la fel ca si la alte specii, insa este necesar sa se insufle aer.

Sperma de armasar trebuie sa fie filtrata, printr-un tifon


sterilizat, inainte de intrebuintare, pentru a se indeparta o mare
parte din secretiile mucoase ale glandelor anexe. Aceste secretii
sunt bogate in ioni de clor care diminueaza viabilitatea
spermatozoizilor. Se trece apoi la examenul spermi si numai dupa
aceea se efectueaza insamantarea. Pentru a obtine o sperma mai
curata, este bine, ca inainte de recoltare sa se spele penisul cu
apa calda. Se inlatura astfel cantitatea mare de smogna, care se
amesteca cu sperma in momentul ejacularii.

2.4. Recoltarea la vier

Aplicarea pe scara larga a insamantarilor artificiale la porcine


a intampinat si inampina dificultati din cauza unor greutati in
conservarea spermei, in cunoasterea completa a fiziologiei
genitale la scroafa si a timpului optim de inoculare a spermei. Din
aceasta cauza, fecundalitatea care se obtine dupa insamantare
este de 5-6% si este inca nesatisfacatoare in practica.

Recoltarea spermei se face cu vagina artificiala, in functie de


particularitatile anatomo-fiziologice ale organelor genitale la vier.
In prezent se utilizeaza diferite metode de vagina artificiala
(sovietic, norvegian, japonez, etc.); vagina artificiala de tip
sovietic se utilizeaza si in tara noastra , cu mici modificari.

Recoltarile mai dese, la intervale mai scurte determina


scaderea concentratiei si viabilitatii spermatozoizilor.

2.5. Recoltarea la iepure

La iepure, pana in prezent, insamantarea artificiala se


foloseste numai in scop experimental. Pentru recoltarea spermei
la iepure se folosesc diferite tipuri de vagine artificiale, construite
din cauciuc, tabla sau sticla, dupa acelasi principiu ca si la
celelalte animale domestice. Cantitatea de sperma obtinuta de la
un iepure este de 0,5-6,5 ml.

2.6. Recoltarea spermei la pasari

Insamantarile artificiale la pasari au trecut recent , din


stadiul experimental , in practica. Prin aplicarea tehnicii
insamantarii artificiale la pasari, se poate obtine, ca si prin
imperecherea naturala, o fecundatie de peste 80% a oualelor.

In trecut, pentru recoltarea spermei s-au utilizat diferite


dispozitive care se atasau deasupra cloacei, la pasari, sau metoda
bazata pe electroejaculare. In prezent se utilizeaza pe scara larga
metoda bazata pe masajul abdomenului la masculi. Pentru
recoltarea spermei se foloseste o aparatura destul de simpla. Ea
se compune din:

-un colector de sperma, in forma de palnie, atasat la un tub


de sticla, sau material plastic;

-un balon Erlenmayer cu dop, continand 1% solutie de


clorura de sodiu, pentru pastrarea instrumentarului;

- o seringa de 1 ml, divizata in 100 de parti.

2.6.1 Recoltarea spermei la cocos

Cocosul este sparat de gaini si de alti cocosi, cu cel putin 24


ore inainte de recoltare.

Cocosii vor fii tinuti in custi separate cu dimensiuni de 50-52 cm.


La recoltare se aplica metoda masajului abdominal. La cocos se
pot face trei recoltari saptamanal. La majoritatea raselor volumul
unui ejaculat este de 0,7-1ml cu variatii de 0,2- 2 ml.

2.6.2. Recoltarea spermei la curcan


In general la curcan se aplica aceleasi masuri ca la cocos.
Se separa curcani de femele cu 24-48 ore inainte de recoltare.
Recoltarea spermei la curcan se poate efectua de 2-4 ori pe
sapatamana, activitatea sexuala la aceasta specie fiind
influentata mult de lumina. Recoltarea spermei se face la fel ca la
cocos, cu mici modificari.

Pentru colectarea spermei se poate utiliza si un aparat


aspirator, prin care sperma este trecuta din canalul deferent,
direct intr-un tub de sticla sau material plastic, in timpul operatiei
de colectare a spermei prin masaj. Aceasta metoda economiseste
timp, insa exista pericolul de murdarie a spermei, cu fecale si
uratii.

Volumul ejaculatului variaza dupa rasa, insa in medie este


de 0,45-0,30 ml. Deci cantitatea de sperma la curcan este cu mult
mai mica decat la cocos.

2.6.3. Recoltarea la gascan si ratoi.

La cele doua specii metoda de recoltare se bazeaza tot pe


masajul abdominal. De asemenea metoda de recoltare prin
autojaculare s-a experimentat cu succes la ratoi si gascan.

Metoda de recoltare prin masajul abdominal a fost deschisa


de JOHNSON si in principiu este asemanatoare cu cea folosita la
cocos si curcan.

La aceste specii, organul capulator fiind dezvoltat, sperma


se elimina prin canalul care strabate acest organ. Sperma poate
fii colectata ,fie direct din acest canal, fie la extremitatea lui.
Recoltarea trebuie facuta cu atentie deoarece se pot produce
hemoragii, care impreuna cu fecalele ,sa murdareasca sperma .
Cantitatea de sperma la o recoltare este de 0,05-0,06 ml la
gascan si de 0,23-0,32 ml la ratio. Se pot efectua 2-3 recoltari pe
saptamana.

3. PRINCIPIILE SI TEHNICA INLOCUIRII SPERMEI


In executarea inocularii spermei trebuie sa tinem seama de
urmatorii factori:

- prin felul de introducere a spermei sa se asigure intalnirea


spermatozoizului cu ovule in cele mai bune conditii , fara a
diminua puterea de fecundare a spermei;

- inocularea spermei sa se faca in momentul in care ovula


este maturate, deci in apropierea momentului ovulatiei;

Tipurile de insamantare artificiala. Metodele de introducere a


spermai in organelle genitalefemele, variaza in functie de specia
de animale.Insamantrea de tip vaginal este metoda prin care
sperma este depusa in vagin. Are dezavantajul ca trebuie
introdusa o mare cantitate de sperma pentru a asigura
fecundatia. Aceasta metoda poate fii folosita la oile si vacile
tinere, la care sperma nu poate fii inoculate in canalul cervical.

Insamantarea de tip cervical este cea mai recomandata


pentru oaie, vaca, capra. Sperma poate fii inoculate in partea
anterioara a canalului cervical sau in partea profunda .

3.1.Inocularea spermei la vaca:

Pentru aceasta s-au utilizat diferite metode, in functie de


depunerea spermei in vagin, cervix sau uter. In present in practica
insamantarilor la vaci se utilizeaza pe scara larga , doua metode
de inlocuire a spermei: metoda vaginala, cu ajutorl specumului, si
metoda cervicala , sau uterine, pe cale recto-vaginala.

METODE DE INOCULARE A SPERMEI CU AUTORUL


SPECUMULUI(metoda italiana)

Echipamentul necesar pentru aplicarea acestei metode este


format din : speculum vaginal, model PALANSKY, modificat de
FILCOIANU, sau speculum tubular de metal, sticla sau material
plastic,prevazuta cu suzeta de cauciuc (sau material plastic) si o
lampa frontala .

Pentru imobilizarea vacii in calduri se utilizeaza un stand de


insamantari.

Tehnica de lucru consta in efectuarea unei toalete sumare a


vulvei si a regiunii perivulvare si introducerea speculumului
vaginal dupa metoda cunoscuta. Prin introducerea si deschiderea
speculumului si apoi iluminarea orificiului vaginal al gatului cu
ajutorul sursei luminoase se fixeaza locul de depunere a spermei.
Pipeta ce contine sperma pentru insamantare se introduce pe
canalul cervical, pe o distanta de 1-3 cm. Insamintarea cervicala
cu ajutorul speculumului este destul de simpla si usoara.
Inconvenientul pe care-l prezinta aceasta metoda consata in
faptul ca dupa fiecare vaca, speculumul trebuie curatit si
sterilizat. In cazul in care nu se face sterilizarea specumului se pot
raspandii unele boli genitale.

METODA RECTO-VAGINALA DE INLOCUIRE A SPERMEI

Ecipamentul necesar pentru aceasta metoda consta din


pipete de insamantare si manusile de cauciuc, sau din material
plastic.

Metoda recto-vaginala este foarte raspandita. Tehnica de


lucru consta in introducerea mainii protejate de o manusa in
rectul animalului si fixarea cervixului prin traversul rectal.

Pipeta de insamntare se introduce apoi, cu cealalalta mana


in vagin, si de aici este ghidata cu ajutorul mainii introduse in
rect, in canalul cervical.

Varful pipetei se introduce dirijat in sus sub un unghi de 20-30


grade , in canalul cervixului. Pentru insusirea practica a acestei
metode este necesara o practica cat mai buna a tehnicienilor
insamantatori. Aceasta metoda s-a impus ca o metoda curenta
deoarece nu necesita o aparatura complicata. Pipeta de
insamantare se schimba dupa fiecare vaca, iar manusile se pot
spala si dezinfecta usor. Prin aceasta metoda se stimuleaza
activitatea uterului si altor segmente ale organelor genitale, fapt
care probabil contribuie la obtinerea unei fecunditati mai ridicate,
decat prin metoda speculumului.

In viitor aceasta metoda va trebui introdusa pe scara larga si in


tara noastra.

Timpul optim de insamantare dupa fatare.

Evolutia uterina. Dupa fatare, starea morfo-functionala a


uterului influenteaza % de fecunditate. S-a observat de catre VAN
DEMARK si SALISBURY ca in functie de regresiunea corpului
galben de gestatie si involutia uterului se manifesta stadiul de
estrus. La vaci, in functie de rasa, productia de lapte , starea de
intretinere si starea sanitara a organelor genitale, estrul se
manifesta incepand din prima luna, a doua si a treia, si uneari, la
vacile recordiste chiar in a 4-a luna dupa fatare.

Fecundalitatea vacilor insamantate dupa fatare merge,


crescand din luna I dupa fatare si ajunge la nivel ridicat in luna a
II-a si a III-a (70-78% ) si incepe sa descreasca din luna a IV-a.

Mentionam ca involutia uterului- cu refacerea completa a


mucoasei si glandelor uterine- se termina la multe vaci deobie
intre 45-55 zile dupa fatare ( SALISBURY si VAN DEMARK ,1950) .
Acest fenomen explica in mare parte fecunditatea ridicata intre
60-90 de zile la multe vaci.

Locul de depunere a spermei in organele genitale la vaca si


doza de sperma

Locul de depunere a spermei in organele genitale la


vaca este canalul cervical, metoda denumita insamantare intra
cervicala sau insamantare uterina , utilizata astazi pe scara
larga . Doza de insamantare la vaca este de 1 ml. sperma diluata
sau de 0, 5 ml, sparma nediluata. Fiecare doza de sperma trebuie
sa cuprinda in medie 20 milioane de spermatozoizi dotati cu
miscari vioaie de inaintare.

Nu trebuie sa consideram aceasta cifra ca fixa , deoarece


dupa cercetarile recente s-a constatat ca chiar si cu un numar de
10- 12 milioane de spermatozoizi cu mobilitate buna se poate
asigura o fecundiate normala, deci in cazul taurilor de mare
valoare zootehnica se pot efectua dilutii mari, asigurand pe 1 ml
sperma diluata cel putin 10- 12 milioane spermatozoizi. Timpul
optim de insamantare in timpul estrului poate fi conditionat de
durata viabilitatii spermatozoizilor si de ovulatie.

Dupa cum se stie, ovulatia se produce dupa sfarsitul


estrului, in medie de la 12 ore. Dupa TRIMBERGER (1948 ) ,
insamantarea efectuata intre 2- 24 ore, inainte de ovulatie ,
constituie timpul optim pentru obtinerea celei mai bune fecundatii
(79%) .

In practica TRIMBERGER considera ca vacile la care s-a observat


aparitia caldurilor dimineata , sa fie insamantate in aceeasi zi.

Daca se insamanteaza a 2-a zi este prea tarziu. La vacile la care


caldurile apar dupa amiaza insamantatarea se va face a 2-a zi
dimineata. Insamantarea efectuata dupa amiaza este tardiva.

3.2. Inocularea spermei la oaie

Echipamentul necesar pentru insamantare se compune din:


speculum vaginal,seringi, lampa frontala ,stand pentru
insamantare. Standul pentru insamantare este necesar pentru a
fixa animalul in timpul insamantarii. Se pot utiliza diferite modele
de stand, cu 1, 2,4 locuri. Personalul necesar este compus din
tehnicianul insamantator si doua ajutoare. Unul din ajutoare
introduce oile in stand si face toaleta oii, al doilea ajutor scoate
oile insamantate din stand, dupa ce in prealabil le-a identificat
dupa numarul de inmatriculare si apoi le conduce la lotul oilor
insamantate. In felul acesta se pot insamanta dimineata sau
seara 60-125 oi.

Cele doua ajutoare vor efectua sub supravegherea


tehnicianului, alegerea oilor in calduri , dimineata. La alegerea
oilor in calduri se pot utiliza, atat berbeci incercatori, cu sortul
aplicat pe regiunea abdominala inferioara, cat si berbeci
vazectomizati.

Inocularea spermei: Dupa ce instrumentele necesare au fost


pregatite, se trece imediat la insamantarea propriu-zisa. Oaia in
calduri este introdusa de un ajutor, in camara de insamantare si
este aseza in stand. Dupa efectuarea toaletei vulvare, operatorul,
cu lampa asezata pe frunte, introduce speculumul in vaginul oii.

Odata ce speculumul a fost deschis, se examineaza


vaginul si se cauta gatul uterin, luminandu-se cu lampa. Se
examineaza astfel diferitele modificari normale sau patologice ale
cervixului si vaginului in timpul caldurilor. Daca animalul este in
calduri si nu sufera de nici o boala se face inocularea spermei in
canalul cervical.

Se introduce varful canulei seringii cu grija ( pentru a nu


se lovi de speculum si anu se sparge) in canalul cervical, la o
distanta de 0,05-1cm si apoi prin apasare pe piston se depune
sperma.

Doza de sperma - Cantitatea de sperma nediluata care


se introduce este de 1/20- 2/20 dintr-un ml, adica 0,05 , respectiv
0,1 ml. Cantitatea de sperma diluata in galbenusul de ou citratat,
sau in lapte sterilizat, necesara pentru inoculare este de 0,1-0,2
ml. In cazul in care numarul oilor este mic si avem o cantitate mai
mare de sperma se poate inocula si o doza mai mare de sperma.
La oile tinere, cand nu se poate deschide prea mult speculumul,
pentru a gasi gatul uterin, insamantarea se poate face si in vagin,
inoculand o cantitate mai mare de sperma ( 3/20 - 4/20 ml ) .
Sperma va fi depusa pe peretele superior al vaginului, deasupra
gatului uterin . Cand sperma este folosita intr-un interval de timp
de 30-60 minute dupa recoltare, ea poate fi conservata in paharul
colector la o temperatura de la +20 la +25 C. Doza de sperma
ce se inoculeaza intracervical la oaie trebuie sa contina circa 50
milioane-100 milioane spermatozoizi pentru a sigura fecundatia.

In urma experientelor efectuate de F.V. OJIH in 1951, in


U.R.S.S. , pentru stabilirea dozelor de sperma necesare pentru
obtinerea unei fecundatii, s-au obtinut rezultatele mentionate in
tabel:

DOZA DE SPERMA NEDILUATA

NUMARUL OILOR INSAMANTATE

CALITATEA SPERMEI

NUMARUL SPERMATOZOIZILOR IN DOZA INOCULATA

numarul oilor la care s-a repetat insamantarea

procent de fecundatie

0,05

154

D,5

129,5

5
96,8

0,20

100

D,5

505,5

93

0,03

149

D,5

73,4

96

Deci chiar cu o cantitate de 0,03ml de sperma, daca este bine


conservata si inoculata , se pot obtine peste 90% fecundatii.
Sperma diluata intr-un mediu in proportie de 1:2 - 1:3 este
introdusa in capsule lungi de 1,5 cm si cu diametrul de 6-8 mm.
Fiecare tub contine 0,1 - 0,3 ml sperma. Tubul continand sperma
este introdus in vaginul oii , apoi cu ajutorul unui piston de lemn
sau sticla, sperma este impinsa in cavitatea vaginala, iar tubul gol
este apoi scos afara.

Timpul optim de insamantare:

Dehiscenta foliculara si ovulatia , la oaie , se produce in a


doua jumatate a estrului. Insamantarea , daca se va efectua in
prima zi a caldurilor si daca caldurile persista, se repeta si a doua
zi.

Insamantarea artificiala a oilor

Se practica pe scara larga in Rusia, Argentina, Australia,


Franta, Germania si in alte tari. Recoltarea spermei se realizeaza
cu success prin metoda vaginului artificial, cu un ritm de recoltare
de 2-6 ori pe zi.

O mare parte din insamantarile artificiale se efectueaza cu


sperma bruta, prin divizarea ejaculatului proaspat, fiind suficienta
inseminarea a 0.05-0,1 ml si a 100 milioane spermatozoizi, pentru
obtinerea unei fecundalitati normale.Pana la insamantare sperma
se mentine la temperatura de 35-37 sau 20 grade. Daca
isamantarea se face la un interval de cateva ore , ejaculatul se
poate dilua 1:1 ,lana la 1:10, diluantii pentru sperma fiind
asemanatori cu cei folositi la taurine, continand 5-20% galbenus
de ou, 2,9% citrate de sodium, 0,5-1% glucoza si lapte degresat.

Pastrarea spermei diluate se face la temperature de 5


grade. Timpul optim pentru insamantare este de 12-24 ore dupa
varful de manifestare clinica a estrului, delectarea acestuia
necesitand utilizarea berbecilor razectomizati , cu penisul deviat
sau cu sort. Durata estrului este de 35-36 ore , iar ovulatia se
produce spre sfarsitul caldurilor. Pentru insamantare se utilizeaza
un stand pentru contentie, facilitand astfel abordarea aparatului
genital. Vizualizarea ostiumului vaginal al cervixului se face cu un
speculum cilindric (15 cm lungime si 2cm diametru ) di sticla, cu o
lampa frontala. Insamantarea se face cu o pipeta gradate, care se
insera in cervix.

Doza de insamantare trebuie sa contina intre 50-100


milioane spermatozoizi mobile intr-un volum de 0,005-0,2 ml.

3.3. Inocularea spermei la capre

Instrumentarul necesar pentru insamntare este asemanator


cu cel de la ovine.

La capre, durata caldurilor este ceva mai mare decat la oi si


anume de 48-72

de ore. Insamantarea se efectueaza , ca si la oaie , in prima zi a


caldurilor, a

doua si atreia zi, daca caldurile se prelungesc.

La aceasta specie insamantarile artificiale nu au luat o


dezvoltare mare

ca la ovine. In tarile unde se practica insamantarea artificiala se


utilizeaza

atat sperma bruta cat si diluata.

Pentru dilutie se folosesc aceleasi medii diluate ca si pentru


sperma de

berbec. Dupa o serie de autori, daza de sperma pentru o


insamantare este

de0,1-0,2 ml cu 80- 100 milioane spermatozoizi pe doza.


Fecunditatea dupa
prima insamantare este cuprinsa intre 55,5 - 78 % si globala de
92- 97%.

3.4. Inocularea spermei la iapa

Insamantarile artificiale la iapa

Aplicarea biotehnicii insamantarilor artificiale preznta


uramatoarele avantaje si dezavantaje:

- face posibila combaterea eficienta a durinei si anemiei


infectioase

- maximizeaza utilizarea la reproducere a genitorilor masculi


deosebit de valorosi

- prelevarea spermei la armasar este dificila si riscanta;

- sperma armasarului are un aspect neomogen, componenta


cu vascozitate inalta, secretate de veziculele seminale, trebuie
indepartata inainte de prelucrare;

- la temperatura camerei,spermatozoizii isi pierd capacitatea


fecundate in 6 ore.

- Durata mare a esterului face dificila aprecierea corecta a


producerii ovulatiei sip e aceasta cale , insamantarea la timp
optim.

In conditiile prelucrarii proprii a spermei evitandu-se agitarea si


scaderea temperaturii, sperma bruta poate fi folosita la
insamantrea timp de o ora.
Fractiunea spermatica cu vascozitate inalta se retine prin
filtrare la recoltarea cu bazinul artificial , sau se indeparteaza mai
tarziu cu o bagheta de sticla.

Coborand treptat temperatura la 5 grade si diluand sperma


bruta de 4 ori, capacitatea fecundata poate fi mentinuta timp de 3
zile. Pentru aceasta sperma se diminueaza initial 1:1, se asigura o
racire la 5 grade in 90 minute; dilutiile ulterioare se fac tot la
aceeasi temperatura. Indiferent de diluantul folosit inainte de
congelare, sperma diluata trebuie concentrata prin centrifugare
pentru a obtine o concentrare de 10 ori 20 mil.spermatozoizi/ml.

Pentru asigurarea unei fecundalitati normale in uterul


iepelor, trebuie depuse 1-2 miliarde spermatozoizi vii, cu un
volum de 10-50 ml, in functie de talia iepelor. Inseminarea
artificiala se poate face in a treia zi a caldurilor, cu repetarea
dupa 48 ore, pana la incetarea caldurilor.Pregatirea femelelor in
vederea insamantarii consta in contentia ca pentru monta, in
bandajarea cozii si dezinfectarea vaginului perivulvare. Mana
stanga acoprita cu o manusa si abundant lubrifiata se introduce in
vagin, iar cervixul se tunelizeaza digital. Semileta din material
plastic se aluneca in lungul mainii stangi, apoi se introduce in
cervix; doza de insamantare se injecteaza cu o seringa.

Echipamentul necesar pentru inocularea spermei consta


in : o seringa, un speculum si o lampa frontala. O alta metoda
pentru inocularea spermei la iapa consta in folosirea unui flacon
avand capacitatea de 50 cm, prevazut cu un dop de cauciuc, prin
care trec doua tuburi de sticla. Unul din tuburi este mai lung si
ajunge pana la fundul flaconului. De acest tub este atasat un
cateter de cauciuc, lung de 75 cm. Al doilea tub de sticla este
scurt si patrunde cu 1-2 cm sub dopul de cauciuc cu suflerie.
Folosirea acestei metode evita introducerea aerului. In acest scop
cateterul trebuie sa fie umplut complet cu sperma.

Inocularea spermei: Iapa in calduri este cantentionata


pentru a nu putea hevi. Se face toaleta regiunii perivulvare ,
spalandu-se cu apa si sapun si stergandu-se cu un prosop, sperma
se injecteaza direct in uter. In acest scop seringa cu canula de
sticla sau capatul cateterului atasat de flaconul cu suflorie se
introduce la o adancime de 5-8 cm in gatul uterin, care in cazul
caldurilor ramane deschis.

Doza de sperma : Cantitatea de sperma necesara pentru o


insamantre este de 15- 20 ml. Insamantarea se repeta la 48 ore,
cat timp iapa prezinta calduri. In anotimpul rece, atat seringa , cat
si celelalte instrumente folosite la insamantare trebuie incalzite la
temperatura camerei (18- 25C ) , inainte de a fi introduse in
organele genitale ale iepei. Sperma de armasar se poate folosi cu
jumatate de ora de la recoltare , cu conditia sa fie tinuta la
temperatura de 18- 25C.

Folosirea spermei in capsule de gelatina la iepe:

pentru a se evita fezionarea mucoasei uterine prin instrumente


rigide, la iapa se poate folosi de asemenea sperma in capsule de
gelatina.

Se confectioneaza din gelatina capsule cilindrice cu o


capacitate de 10 ml si se umple cu sperma diluata. Capsula se
introduce cu mana in cervix si apoi se impinge in uter. La iapa se
pot introduce mai multe capsule (3-4 bucati ) . Inainte de operatie
mana tehnicianului trebuie sa fie dezinfectata si unsa cu vaselina.
In cazul folosirii spermei conservate , aceasta trebuie adusa
inainte de insamantare la temperatura de 18- 25C si apoi
controlata prin examen microscopic. Dupa aceea , tinand seama
de gradul de dilutie, se inoculeaza o cantitate ce trebuie sa
contina circa 15 ml sperma bruta. Daca dilutia a fost, de exemlu,
1;2- 1;3 se vor inocula 30- 50 ml sperma diluata. O doza de
sperma este necesar sa contina in medie 600- 800 milioane
spermatozoizi.

Timpul optim de insamantare :


La iapa, deoarece este greu de precizat durata estrului, se
recomanda insamantarea la fiecare trei zile, sau din doua in doua
zile .

Fecundatia iepelor insamantate artificial este destul de


scazuta, ca si dupa monta naturala. Dupa primul ciclu de calduri
poate ajunge la 70- 85%. Iepele se manifesta insa normal,
caldurile raman insa greu fecundate, se poate folosi cu rezultate
bune stimularea hormonala cu substante gonadotrope
luteinizante.

Prin administrarea pe cale subcutanata a 1.000 - 1.200 U.I


gonadotrofina corionica se stimuleaza maturarea foliculara si
ovulatia. Acest tratament se aplica in prima zi a caldurilor si dupa
24- 48 ore se produce ovulatia.

3.5. Inocularea spermei la scroafa

Se acorda o deosebita atentie depistarii scroafelor in calduri si


aplicare insamantarii in momentul cel mai favorabil pentru
fecundatie. In acest scop unii autori recomanda utilizarea vierilor
incercatori.

Insamantarea scroafelor in calduri se face in functie de


momentul ovulatiei, care se produce cu incepere de la 18 ore de
la inceputul caldurilor si dureaza pana la 46- 54 ore. Insamantarea
se va face deci in a doua zi si in a treia zi a caldurilor. In alegerea
scroafelor in ca;lduri se vatine seama de comportarea animalului.
Scroafa se opreste pe loc si nu mai inainteaza, chiar daca este
impinsa de ingrijitor.

Ingrijitorul facand apasari pe trenul posterior, animalul sta


pe loc si se produce o tensiune musculara a corpului, insotita de
redresarea urechilor. Simdromul este asemanator cu lordoza,
reflex ce se observa la soboloance in calduri.
Simptomul de imobilitate se observa la majoritatea
scroafelor, 84% insa sunt si femele la care predomina starea de
agitatie, insotita de grohaituri si inapetenta. Reflexul de
imobilitate dureaza intre 13,5 si 44 ore in perioada de estrus.

Inocularea spermei:

Echipamentul pentru inocularea spermei diluate sau


nediluate se compune dintr-un cateter de cauciuc semirigid, sau
de ebonita, material plastic, etc. , lung de 50 cm, care poate fi
atasat fie la o seringa cu o capacitate de circa 100 ml, la un vas
de sticla cu sufferie, fie la o sticla de material plastic cu peretii
etansi. In prealabil, scroafa in calduri este introdusa intr-un stand
de monta , sau in lipsa acestuia fixata cu ajutorul unei frangii de
maxilarul superior si tinuta de catre un ingrijitor. Cateterul lubrifiat
cu parafina lichida si sterilizat, se introduce usor in vagin si apoi in
cervix si in uter. Inocularea spermei se efectueaza cu multa
atentie, pentru a nu refula in vagin.

In acest scop, cateterul trebuie sa fie apropiat ca diametru


de lumenul canalului cervical. Unele catetere sunt prevazute la
extremitatea lor cu o manseta sau rondea din cauciuc sau
material plastic, care impiedica refularea spermei dupa inoculare.

Sperma introdusa in uter este supusa unui proces de


resorbtie si se produce in decurs de 5 ore. Fecundatia va fi
asigurata de spermatozoizii care in acest interval de timp ajung si
trec de jonctiunea utero-tubara , fara a fi supusi procesului de liza
din uter. Pentru ase evita liza unui numar mare de spermatozoizi
in uter este necesar ca ei sa treaca cat mai repede prin uter si sa
ajunga in portiunea incipienta a oviductelor. In acest scop
KVATSHITKI a elaborat o metode de inoculare fractionata a
spermei. Se inoculeaza initial sperma in uter si apoi imediat se
inoculeaza o cantitate de 80-100 ml ser fiziologic, sau diluant in
cavitatea uterina.

Aceasta cantitate de lichid stimuleaza contractiile uterului,


grabind trecerea spermatozoizilor in oviducte.
Doza de sperma:

Doza de sperma necesara pentru fecundatie variaza dupa


calitatea ei. Se recomanda pentru inoculare o doza in medie de
40- 50 ml si cand sperma este de calitate superioara din punctul
de vedere al concentratiei in spermatozoizi se poate inocula 30
ml.

La stabilirea dozei de sperma trebuie sa tinem seama de


numarul spermatozoizilor, iar o doza de sperma diluata sau
nediluata sa contina peste 2 miliarde spermatozoizi.

Rezultatele obtinute in urma insamantarilor artificiale la


porcine nu sunt insa satisfacatoare 66%. In unele experiente
efectuate in U. R.S.S, japonia, Anglia, etc. , s-a obtinut o
fecunditate de 80% . Aceste rezultate ne fac sa credem ca printr-o
perfectionare continua a tehnicii de insamantare artificiala la
porcine se vaputea spori fecunditatea si prolificitatea pana la cea
obisnuita prin metoda naturala. Timpul optim de insamantre ste in
a 2-a si a 6-a zi a estrului.

3.6. Inocularea spermei la iepuroaica

La epuroaica insamantarea se efectueaza cu ajutorul


unei seringi pentru oaie sau cu o pipeta gradata de sticla , avand
o capacitate de 1-2 cm, lunga de 10- 15 cm , prevazuta la un
capat cu o perie de cauciuc. Operatorul introduce canula de sticla
a seringii in vagin, pe o distanta de 5- 8 cm , si apasand pe piston
sau presand peria de cauciuc , sperma este expulzata in organele
genitale ale femelei. Doza de sperma necesara pentru o
insamantare este de 0,25 - 1 ml.

Intrucat la epuroaica ovulatia e provocata de actul sexual


si se produce la 8 -10 ore dupa aceasta, se recomanda ca femela
sa fie data inaintea insamantarii artificiale, la monta cu un mascul
vasectomizat. Insamantarea se va face apoi la 2 -5 minute dupa
monta naturala.

3.7. Inocularea spermei la pasari (gaini, curci)

3.7.1. Inocularea spermei la gaini

La pasari, insamantarea spermei se face direct in oviduct ,


deoarece fac parte din animalele cu insamantare tubara.

Pentru inocularea spermei la pasari se poate folosi o


seringa de 1 cm , subdivizata in 100 parti egale.

Metoda de insamantare este urmatoarea : Operatorul tine


pasarea cu mana stanga tinuta sub piept , cu degetul aratator
intre membrele femelei. Cu varfurile degetelor apuca pielea
abdomenului si comprima viscerele abdominale. Prin aceasta
comprimare cloaca iese afara. Cu degetul mare si aratatorul
mainii drepte, operatorul prinde cloaca de o parte si de alta,
respingand coada cu podul palmei si executand apasari bruste ce
provoaca iesirea cloacei si a orificiului oviductului. Cand orificiul
oviductului se vede bine, un ajutor introduce ,fara a forta, varful
seringii in oviduct , la o adancime de 3-5 cm . Dupa introducerea
seringii in oviduct, operatorul inceteaza apasarile pe abdomen si
mentine seringa pe loc. Oviductul se retracta , traganand dupa el
si seringa . In acest moment se apasa pe piston si se inoculeaza
sperma. Tehnica de inoculare a spermei a suferit unele modificari
de mica importanta , in functie de autorii care s-au ocupat de
aceasta problema. Doza de sperma diluata ce se inoculeaza la
gaini este de 0,05 - 0,1 ml , iar doza de sperma de luata de 0,1 ml
. Maximul de fecunditate se obtine prin inocularea spermei la
interval de 7 zile. Se poate utiliza si insamantarea la 12 - 14 zile ,
interval cu o usoara scadere a fecundatiei. Din cauza scaderii
fecundatiei spre sfarsitul anului, unii autori recomanda ca
intervalul intre insamantari sa fie de 4 zile.
3.7.2 . Inocularea spermei la curci

La insamantarea curcilor este necesar sa se exercite o


presiune suficienta asupra abdomenului pentru a se produce
proiectarea oviductului . Curca este tinuta de un ajutor, cu capul
introdus intre picioarele lui si se preseaza cu ambele maini , de o
parte si de alta a cloacei. In felul acesta se pune in evidenta
oviductul. Operatorul fixeaza cu mana stanga picioarele pasarii,
iar cu dreapta face inocularea spermei .

Seringa se introduce in oviduct , pe o distanta de 2,5 - 3


cm.

Exista si alte metode de tinere a curcii in timpul


insamantarii.

Doza de sperma pentru insamantare este de 0, 025 -


0,035 ml. Spre sfarsitul sezonului de imperechere doza de sperma
se poate mari la 0,05 ml .

Se recomanda sa se faca o insamantare la 3-4


saptamani. Fecunditatea medie este de circa 85% intr-o perioada
de 30 zile . In luna a treia a sezonului de imperechere se va face
o insamantare la 2- 3 saptamani .