Sunteți pe pagina 1din 17

Cultura hidroponica a legumelor

Cultivarea legumelor fara a le planta in pamant se numeste cultura hidroponica. Chiar


din denumire se intelege ca plantele - legumele - sunt cultivate in apa in care au fost
dizolvate substante nutritive.

Totusi, aceasta este numai una din multele metode utilizate. Toate celelalte metode pot fi
grupate simplu sub denumirea de culturi "fara pamant", fiind incluse culturile in nisip, in
pietris, si cele care folosesc alti inlocuitori ai pamantului, cum ar fi rumegusul, talasul sau
vermiculita (substante minerale).

Informatiile din acest articol sunt utile pentru gradinarii pasionati care doresc sa realizeze
o cultura hidroponica din placere. Productia comerciala a legumelor folosind tehnicile
hidroponice este foarte complicata si trebuie pornita numai de cultivatori competenti in
domeniu.
Cum functioneaza cultura hidroponica

In cultivarea legumelor in "apa", plantele au radacinile scufundate intr-o solutie nutritiva,


iar tulpina si frunzele sunt suspendate deasupra. In acest sistem, elementele principale
de care trebuie sa tinem cont sunt:

- achizitionarea unui container potrivit;

- suspensia plantelor deasupra apei;

- achizitionarea solutiei nutritive;

- aeratia corespunzatoare a solutiei;


1. Vase pentru cultura hidroponica

Exista multe tipuri de ghivece sau containere care pot fi folosite - vase de ciment,
borcane de sticla, ghivece de pamant, containere de metal sau vase din fibra de sticla.
Desigur, toate acestea trebuie sa fie etanse, pentru a nu lasa apa sa se scurga.
Borcanele de sticla trebuie vopsite pe dinafara cu o culoare inchisa pentru a nu lasa sa
treaca razele soarelui - soarele poate modifica structura chimica a solutiei nutritive si
confera un mediu de dezvoltare pentru alge; in una din parti, lasati o banda de 1 cm
nevopsit, pentru a verifica cantitatea de solutie din borcan.
Vasele de metal sau ciment trebuie vopsite inauntru cu o emulsie de asfalt, pentru a
preveni coroziunea si toxicitatea ei pentru plante.
Vasele din fibra de sticla sunt mai rezistente la coroziune decat celelalte.
2. Suspendarea plantelor
Veti avea nevoie de un fel de platforma prin care sa "plantati" legumele si care sa le
sustina. Platforma este de cele mai multe ori facuta din plasa de sarma (cea folosita
pentru cotetul gainilor), peste care este prins la aproximativ 7-8 cm un suport de lemn.
Sarma trebuie sa aiba ochiuri destul de mari pentru a se potrivi peste vase si trebuie
izolata cu o vopsea pe baza de asfalt, la fel ca vasele de ciment sau metal. Platforma de
sustinere trebuie sa lase sa treaca curentii de aer.

Pentru stabilizarea (prinderea) plantelor deasupra substantei nutritive mai este folosit
expandatul (polipropilena expandata). Radacinile plantei sunt introduse printr-o gaura din
expandat si astfel planta pluteste deasupra solutiei. Gaura trebuie sa fie destul de mare
pentru a evita sugrumarea radacinilor cand planta ajunge la maturitate.

Bumbacul sau alte materiale de acest gen pot fi folosite pentru a captusi portiunea de
tulpina din expandat. Se mai fac gauri la intamplare prin expandat pentru a lasa sa
circule aerul. Partile superioare ale plantelor care pot deveni mai grele la maturitate, cum
ar fi in cazul castravetilor, trebuie legate pe spaliere.
3. Circulatia aerului

Pentru plantele tinere, trebuie lasat cam 3 cm de spatiu intre platforma de sustinere si
solutia nutritiva. Pe masura ce plantele cresc, trebuie lasata o distanta de 5-7 cm sub
platforma. Daca nu se respecta aceste conditii, atunci trebuie pompat aer direct in
substanta nutritiva, altfel aceasta va avea carente de oxigen si plantele nu se vor dezvolta
normal. Furtunele de oxigen trebuie asezate la 2 cm distanta unul de altul. Aparatele
folosite pentru oxigenarea acvariilor sunt bune pentru vase mici.
4. Substante nutritive pentru cultura hidroponica

In ceea ce priveste acest subiect, nu exista o substanta nutritiva ideala. Orice solutie care
contine elementele nutritive esentiale este potrivita. Sursele si cantitatile in care trebuie
sa se gaseasca acesti nutrienti variaza de la o solutie la alta, dar in general se gasesc la
magazinele de specialitate ca fertilizatoare sau saruri chimice pure. In afara de acestea
se mai pot gasi si solutii gata preparate, care au combinatii de substante nutritive care
dau rezultate destul de bune.

Indiferent de solutia pe care o folositi, compozitia acesteia se schimba pe masura ce


plantele cresc si consuma din elementele nutritive. De aceea trebuie sa acordati o mare
atentie substantei hranitoare si sa adaugati anumite ingrediente atunci cand este nevoie
sau sa o schimbati complet din cand in cand. Din moment ce este nevoie de o testate
frecventa a "apei" pentru a determina elementele lipsa, cea mai usoara practica pare a fi
aceea a schimbarii substantei din cand in cand.
Folosirea substantelor in culturile hidroponice

La scara mica, solutia nutritiva poate fi amestecata in vase mici si adaugata atunci cand e
nevoie. La inceput, vasele in care vor sta radacinile plantelor vor fi pline cu solutie pana
aproape la nivelul platformei de sustinere. In timp, la intervale predeterminate, solutia
veche trebuie aruncata si inlocuita cu una proaspata.
Frecventa si numarul acestor schimbari depinde de dimensiunea plantelor, de cat de
repede se dezvolta acestea si de dimensiunea vasului. Ca punct de pornire, pentru
incepatori, substanta nutritiva va trebui schimbata saptamanal pentru plantele tinere si de
doua ori pe saptamana pentru plantele mature. Daca nivelul solutiei scade prea mult intre
datele la care se inlocuieste de obicei, adaugati numai apa.

Este necesara si ajustarea gradului de aciditate sau alcalinitate al solutiei (masurat in


pH), pentru a o mentine in limitele adecvate culturii plantelor, adica intre 6,0 - 6,5.
Aceasta inseamna ca solutia trebuie testata cu o hartie speciala; daca e nevoie, pentru
scaderea nivelului de pH se adauga acid sulfuric iar pentru ridicarea acestuia se adauga
material alcalin (hidroxid de sulf).
NTF (Nutrient Flow Technique)

NFT este o un sistem pentru culturile hidroponice care utilizeaza o serie de tuburi de
plastic in care sunt bagate radacinile plantelor si prin care circula substanta nutritiva.
Pentru acest sistem se folosesc cel mai des doua tipuri de tuburi:

a) film de polietilena, negru, impaturit si lipit in asa fel incat sa formeze un canal de 15-20
cm diametru;

b) teava din PVC cu diametrul de 10-15 cm;

In ambele cazuri, gaurile pentru plante trebuie spatiate la distante potrivite de-a lungul
tuburilor.

Scurgerea substantei nutritive poate fi continua sau intermitenta, de la un rezervor.


Cultura de agregat

Uneori se mai poate folosi si pietris sau prundis ca inlocuitor solid pentru pamant sau
substanta nutritiva din cultura hidroponica. Utilizarea unui asemenea material solid se
numeste cultura de agregat, iar aceasta tehnica ofera bune posibilitati de reusita si pentru
gradinarii obisnuiti.

Culturile sunt crescute in vase putin adanci in care este asezat prundisul. Acesta, nisipul
sau alte agregate sunt folosite la fel cum este pamantul in culturile conventionale - ofera
suport pentru plante. Substantele nutritive pot fi furnizate in forma lichida sau ca
fertilizatoare uscate in oricare din modurile urmatoare:

1) umplerea vaselor de jos in sus cu substanta lichida;

2) udarea la suprafata;

3) picurarea substantei la suprafata;


4) imprastierea fertilizatoarelor uscate la suprafata si udarea in zona radacinii;

De cate ori substanta nutritiva se aplica de jos in sus, trebuie folosite materiale destul de
"grosolane", precum pietrisul, pentru a asigura un drenaj bun. Nisipul nu este bun pentru
acest tip de udare, ci pentru cel de sus in jos.

Pentru cultura hidroponica a rosiilor in randuri sunt potrivite vase late de 60-90 cm. De
obicei acestea sunt facute din lemn dublat cu plastic, fibra de sticla, plastic sau ciment,
cu laturi inalte de aproximativ 20 cm si cu partea de jos in forma de V, astfel incat sa aiba
adancimea de 30 cm.

Daca cimentul nu este dublat, atunci trebuie vopsit, asa cum am mentionat mai sus,
pentru a preveni daunele provocate de substantele chimice din ciment. Puteti aseza
jumatati de tigla pe mijlocul vaselor pentru ca solutia sa se scurga repede de la un capat
la altul.

La unul din capete trebuie sa se afle o teava, prinsa in cel mai jos punct al vasului, pe
unde poate fi pompata si scursa substanta nutritiva - aceste operatiuni trebuie efectuate
timp de o perioada de 10-30 minute, de cateva ori in fiecare zi. Frecventa se stabileste in
functie de umiditatea din zona radacinilor.

Alte combinatii de materiale agregate, altele decat pietrisul, care au fost folosite cu
succes in cultivarea rosiilor sunt:

1) nisip;

2) 1 parte nisip si 1 parte pietris;

3) 1 parte nisip si 1 parte teci de orez;

4) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de copac;

5) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de brad;

6) 1 parte nisip la 1 parte turba;

7) 1 parte nisip la 1 parte pietris;

8) 1-2 parti nisip la 1 parte turba;

In majoritatea cazurilor, chiar numai nisipul a fost suficient, precum si amestecurile cu


nisip.
Rumegusul sau talasul sunt si ele materiale bune. Recent a aparut un material fibros
asemanator pietrei care este din ce in ce mai popular.
Substante nutritive pentru culturile de agregat

In acest tip de culturi pot fi folosite aceleasi substante care se utilizeaza la culturile pe
apa. Exista mai multe tehnici ce pot fi folosite pentru a aplica solutiile pe plante. Pentru
vasele mai mari, de obicei se foloseste o pompa pentru a le umple pana la 3 cm de buza
de sus. Cand pompa este oprita, lichidul se scurge inapoi in rezerva, lasand mediul de
agregat umed. Se poate folosi un ceas pentru a porni si opri pompa la intervale dinainte
stabilite.

Pentru vasele mai mici se poate utiliza un sistem simplu format dintr-o galeata de 18 litri
asezata pe un scripete si cu un furtun atasat. Cand vine momentul de udare a plantelor,
galeata se ridica si solutia nutritiva va curge singura; cand vasul este plin dupa cum am
explicat mai sus, galeata se coboara. Aceasta metoda de udare este cea mai buna
pentru materialele agregate poroase, cum este prundisul si mai putin recomandat in
cazul in care sunt folosite si materiale organice ca turba.

La amestecurile cu materiale organice si cand e vorba de vase mici precum cutii de


conserve, borcane, plantele pot fi udate manual, turnand lichidul pe suprafata mediului.
Nu uitati ca aceasta operatie trebuie facuta o data la cateva intervale de timp. Excesul de
solutie se va scurge prin gaurile de la fundul ghivecelor, asa ca in aceste cazuri nu este
nevoie de circulatia "apei".
Amestecuri gata preparate

O tehnica destul de des intalnita este folosirea fertilizatorilor din comert pe post de
substante nutritive.

Pe masura ce planta creste este nevoie sa adaugati mai multe elemente nutritive, din
cand in cand. Din nou, se pot face mai multe amestecuri, dar cea mai usoara modalitate
este sa folositi un fertilizator solubil din comert.
Doua exemple in acest sens, pentru udarile saptamanale, sunt un fertilizator 20-20-20,
folosit in concentratie de 200 g la 400 l apa sau un fertilizator de tip 25-5-20, 200 g la 400
l apa. In ceea ce priveste planificarea pe saptamani a acestora, se recomanda sa folositi
in primele 3 saptamani fertilizatorul 20-20-20 si apoi celalalt.
Departamentul de Horticultura,
Institutul de Stiinte Agricole, Universitatea din Florida

Nutritia culturilor, prin tehnologia hidroponic


5 Noiembrie 2014 Autor: aura alexa ioan

Hidroponia este arta de a crete plantele direct n ap. Cuvntul provine din greac, de la "hidros" care nseamn ap, i
"ponos" care nseamn munc. Acest concept a fost redescoperit n anii 30 ai secolului trecut la Universitatea Berkeley
din California, de Dr. Gericke, redescoperit, n sensul c aceast metod de cultivare a existat nc din cele mai vechi
timpuri.

Noutate care vine din...Babylon!

Cu toii cunoatem povestea grdinilor suspendate din Babylon, sau de oamenii care
triau la altitudine, n jurul unor lacuri precum Titicaca n Peru sau Inle n Myanmar,
i care i cultivau grdinile pe suprafaa apei, pe suporturi de paie sau alte materiale.
n culturile hidroponice, ca n acele lacuri de munte, plantele triesc deasupra apei cu
rdacinile imersate ntr-o soluie dinamic de nutrieni.

Sistemele de culturi hidroponice, chiar dac n Romnia nu se folosesc dect


sporadic, n alte ri precum Statele Unite ale Americii, Japonia, Olanda, Frana,
Marea Britanie, Danemarca, Israel, Australia, reprezint o tehnologie de cultur
agricol modern, aplicat pe scar larg pentru legume, fructe, furaje, plante
medicinale i flori, de ctre specialitii n domeniu. n lume, la ora actual, exist
milioane de hectare de culturi hidroponice, mare parte din legumele, zarzavaturile,
fructele, plantele aromatice din hipermarket-uri provenind din sistemele de cultur
fr sol.

Pregtirea unei culturi hidroponice

Procedeul utilizat la culturi hidroponice const n creterea plantelor n soluii


nutritive (i nu n pmnt), apelndu-se la o aparatur complex, care regleaz
automat concentraia i distribuirea nutrienilor lichizi, n funcie de specificul
fiecrei culturi, motiv pentru care sistemul nu poate fi aplicat dect n marile ferme
agricole, n sere, i nu n gospodriile individuale.

Sistemele de culturi hidroponice, presupun amenajarea unui mediu de nrdcinare a


plantelor, altul dect solul, care poate fi vat mineral (foarte utilizat, n ultima
vreme), pietriul, nisipul, cuarul, perlitul (un material spongios, obinut din roca
vulcanic), argila expandat, poliuretan etc. Materialele folosite pentru substraturile
de susinere, fie c sunt naturale, fie c sunt obinute industrial, trebuie s permit
rdcinilor s respire, s aib capacitatea de a reine soluia (dar s asigure i un bun
drenaj), s nu interacioneze cu diveri compui ai substanelor nutritive.

Materialele sunt umezite, la intervale regulate de timp, cu soluia nutritiv, care


trebuie s conin, n anumite proporii, toate elementele (minerale i oligoelemente)
pe care planta, n mod normal, le extrage din sol: calciu, magneziu, sodiu, potasiu,
fier etc. Apa cu nutrieni este mprtiat cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete, cu
membran ceramic, avnd capacitatea de a vibra la o anumit frecve (1,65MHz),
ceea ce nseamn mai mult de 1 500 000 de vibraii pe secund. Cnd apa trece pe
deasupra acestei membrane este pulverizat att de fin, nct seamn cu un fel de
cea, alimentnd rdcinile plantei ntr-un ritm favorabil creterii.
Aceast cea este permanent ventilat, stimulnd absorbia ei de ctre plant, care se
dezvolt, n aceste condiii, mult mai repede. Cei care practic acest tip de culturi
hidroponice au elaborat reete de soluii, n funcie de specii (pentru roii, castravei,
morcovi, ciuperci etc.), de o anumit faz a vegetaiei i n concordan cu
temperatura i umiditatea mediului ambiant, acestea fiind inute sub control
automatizat.

O variant a sistemelor de cultur fr sol este aeroponic, aceasta constnd n


introducerea rdcinilor plantelor n interiorul unor tuburi din plastic, n care se
pulverizeaz soluia nutritiv. Se pot crete plante i pe film nutritiv, adic n
containere introduse n nite conducte, la baza crora soluia circul sub forma unor
pelicule foarte fine. De asemenea, pentru accelerarea procesului de maturare a
legumelor i a fructelor, se foloseste tot mai mult ultraponia, un procedeu bazat pe
urmrirea variaiilor ciclice ale unor funcii biologice ale plantelor, ntr-un interval de
24 de ore, cu scopul de a le stimula prin diverse procedee.

Avantajele...

Aceste sisteme de culturi au mai multe avantaje, dintre care, cele mai importante
sunt: o productivitate mai mare, n comparaie cu sistemele traditionale; calitatea
superioar a produselor agricole obinute, produciile nu sunt dependente de
condiiile climatice i nici de lumina natural, deorece lumina artificial adecvat o
poate substitui pe cea dinti; nu se folosesc ngraminte chimice i nici pesticide;

asigurarea creterii rapid a plantelor (plantele cresc de dou ori mai repede n culturi
hidroponice dect n sol); i, nu n ultimul rnd, se obin mai multe recolte pe an. n
plus, se fac economii substaniale la consumul de ap (cu 90% mai puin ap dect
la culturile cu sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite;

eliminarea fenomenului de oboseal a solului, aceeai cultur putnd fi repetat, pe


acelai suport, de mai multe ori pe an (de exemplu, se pot obine aproximativ 20 de
recolte de salat pe an). Un alt avantaj considerabil este i acela c instalaiile
specifice ale acestor sisteme de culturi hidroponice nu polueaz.

...i dezavantaje

Evident c, fiind vorba de attea avantaje, trebuie luate n calcul i dezavantajele


unei astfel de investiii. Printre cele mai importante, trebuie luate nconsiderare,
urmtoarele: costurile ridicate ale amenajrilor i ale energiei electrice; amortizarea
cheltuielilor se face n timp ndelungat; folosirea unor cantiti mari de materiale
plastice pentru substrat, care, de regul, nu sunt reciclabile; plantele sunt foarte
sensibile la variaiile de temperatur, nemaiintervenind autoreglajul, ca atunci cnd
rdcinile cresc n sol, ceea ce presupune sisteme sofisticate de aerisire i reglare a
temperaturii.

Anumite plante, precum orezul, nuferii sau plantele carnivore se pot adapta cu
uurin n medii de cultur slab oxigenate, sau chiar stagnante, ns marea majoritate
a plantelor au mari dificulti n a se adapta la lipsa oxigenului la nivelul rdcinilor.
Dac oxigenul lipsete la nivelul rdcinilor, planta se asfixiaz, chiar dac este udat
corespunztor. De altfel, majoritatea plantelor de apartament mor din aceast cauz -
sunt udate prea mult. Acest fenomen de asfixie se ntmpl frecvent n "hidrocultura"
(care nu trebuie confundat cu hidroponia), care este o metod de cretere n couri
de nuiele, care stau ntr-o soluie nutritiv stagnant.

Aadar, plantele pot crete n ap, dar nu n orice condiii. Apa trebuie s fie "vie".
Trebuie neles c, indiferent n ce substrat ar crete o plant, c e sol, ap sau aer, ea
i absoarbe hrana sub forma de ioni dizolvai n oxigen. n ap, dac nutrienii i
oxigenul sunt absorbite de ctre plant, ele trebuie nlocuite. Aceast funcie este
realizat de hidroponie - o metod de cultivare care stimuleaz creterea plantei prin
controlul cantitii de ap, sruri minerale i - cel mai important - al cantitii de
oxigen dizolvat n ap.

Conceptul de baz este foarte simplu. Cnd rdcinile sunt suspendate n apa
curgtoare, ele pot absorbi nutrienii i oxigenul foarte rapid. Dac coninutul n
oxigen al apei este insuficient, creterea plantei va ncetini. Dar dac soluia este
saturat cu oxigen, creterea plantei se va accelera. Sarcina cultivatorului este s in
n echilibru aceast combinaie de ap, nutrieni i oxigen, pentru a maximiza
producia i a mbunti calitatea.

Pentru rezultate optime, mai trebuie luate n calcul i ali parametrii importani:
temperatura, umiditatea, nivelul de CO2, intensitatea luminoas, ventilaia i
motenirea genetic a plantei. De fapt, acestea sunt lucruri de baz pe care le tie
orice grdinar contiincios.

Ct de eco sunt produsele hidroponice?

O ntrebare foarte frecvent este dac produsele hidroponice sunt sau nu produse
organice, adic ECO. Rspunsul, pe scurt, ar fi nu, nu sunt. Simplul fapt c nu
folosete solul ca substrat de cretere, interzice din start denumirea de "organic". Ct
despre fertilizatori, pn la ora actual, nu exist un fertilizator complet organic
pentru hidroponie. Dar n mod sigur exist pe pia fertilizatori att de bine formulai
nct nu depoziteaz nici un reziduu toxic sau vreun metal greu n plante, i nu
afecteaz n niciun mod negativ fiziologia plantei, dac sunt folosite corect.

Astzi exist mai multe variaii ale tehnologiei hidroponice pe pia: NFT (nutrient
film technique), Drip Sustems (sisteme de picurare), Ebb&Flow (flux i reflux) sau
Aeroponics. Acestea sunt aplicate cu mult succes comercial n ri precum Australia
i Canada, i ncep s se rspndeasc n multe ri din sud-estul Asiei, unde se poate
observa o cretere a suprafeelor de sere hidroponice folosite pentru a cultiva
verdeuri, fructe, plante n ghiveci, flori tiate etc.. n unele ri din lumea a treia,
echipe de voluntari i nva pe localnici cum s-i contruiasc sisteme hidroponice
din deeuri industriale, care folosesc fertilizatori din gunoiul domestic.

SISTEME DE CULTURA FARA SOL CULTURI HIDROPONICE O


SOLUTIE PENTRU AGRICULTURA MILENIULUI III

Sistemele de cultura fara sol se mai numesc si


sisteme de culturi hidroponice si chiar daca suna pretentios, iar in Romania nu se
folosesc decat sporadic, in alte tari (Statele Unite ale Americii, Japonia, Olanda, Franta,
Marea Britanie, Danemarca, Israel, Australia etc.) reprezinta o tehnologie de cultura
agricola moderna, aplicata pe scara larga, pentru legume, fructe, furaje, plante
medicinale si flori, de catre specialistii in domeniu. In lume, la ora actuala, exista
milioane de hectare de culturi hidroponice, mare parte din legumele, zarzavaturile,
fructele, plantele aromatice din hipermarket-uri provenind din sistemele de cultura fara
sol.

SISTEME DE CULTURI HIDROPONICE


Procedeul utilizat la culturi hidroponice consta in cresterea plantelor in solutii nutritive
(si nu in pamant), apelandu-se la o aparatura complexa, care regleaza automat
concentratia si distribuirea nutrientilor lichizi, in functie de specificul fiecarei culturi,
motiv pentru care sistemul nu poate fi aplicat decat in marile ferme agricole, in sere, si nu
in gospodariile individuale.
Sistemele de culturi hidroponice, presupun amenajarea unui mediu de inradacinare a
plantelor, altul decat solul, care poate fi vata minerala (foarte utilizata, in ultima vreme),
pietrisul, nisipul, cuartul, perlitul (un material spongios, obtinut din roca vulcanica),
argila expandata, poliuretan etc. Materialele folosite pentru substraturile de sustinere, fie
ca sunt naturale, fie ca sunt obtinute industrial, trebuie sa permita radacinilor sa respire,
sa aiba capacitatea de a retine solutia (dar sa asigure si un bun drenaj), sa nu
interactioneze cu diversi compusi ai substantelor nutritive. Materialele sunt umezite, la
intervale regulate de timp, cu solutia nutritiva care trebuie sa contina, in anumite
proportii, toate elementele (minerale si oligoelemente) pe care planta, in mod normal, le
extrage din sol: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier etc. Apa cu nutrienti este
imprastiata cu ajutorul unui aparat cu altrasunete, cu membrana ceramica, avand
capacitatea de a vibra la o anumita frecventa (1,65MHz), ceea ce inseamna mai mult de 1
500 000 de vibratii pe secunda. Cand apa trece pe deasupra acestei membrane este
pulverizata atat de fin, incat seamana cu un fel de ceata, alimentand radacinile plantei
intr-un ritm favorabil cresterii. Aceasta ceata este permanent ventilata, stimuland
absorbtia ei de catre planta, care se dezvolta, in aceste conditii, mult mai repede. Cei care
practica acest tip de culturi hidroponice au elaborat retete de solutii, in functie de specii
(pentru rosii, castraveti, morcovi, ciuperci etc.), de o anumita faza a vegetatiei si in
concordanta cu temperatura si umiditatea mediului ambiant, acestea fiind tinute sub
control automatizat.

O varianta a sistemelor de cultura fara sol este aeroponica,


aceasta constand in introducerea radacinilor plantelor in interiorul unor tuburi din
plastic, in care se pulverizeaza solutia nutritiva. Se pot creste plante si pe film nutritiv,
adica in containere introduse in niste conducte la baza carora solutia circula sub forma
unor pelicule foarte fine. De asemenea, pentru accelerarea procesului de maturare a
legumelor si a fructelor, se foloseste tot mai mult ultraponia, un procedeu bazat pe
urmarirea variatiilor ciclice ale unor functii biologice ale plantelor, intr-un interval de 24
de ore, cu scopul de a le stimula prin diverse procedee.

AVANTAJELE SISTEMELOR DE CULTURI HIDROPONICE


Productivitate mai mare, in comparatie cu sistemele traditionale
Calitatea superioara a produselor agricole obtinute
Productiile nu sunt dependente de conditiile climatice si nici de lumina naturala, deorece
lumina artificiala adecvata o poate substitui pe cea dintai.
Nu se folosesc ingrasaminte chimice si nici pesticide.
Asigura cresterea rapida a plantelor (plantele cresc de doua ori mai repede in culturi
hidroponice decat in sol)
Se obtin mai multe recolte pe an.
Se fac economii substantiale la consumul de apa (cu 90% mai putina apa decat la culturile
cu sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite.
Se elimina fenomenul de oboseala a solului, aceeasi cultura putand fi repetata, pe
acelasi suport, de mai multe ori pe an (de exemplu, se pot obtine aproximativ 20 de
recolte de salata pe an).
Conditii maxime de igiena
Instalatiile specifice ale acestor sisteme de culturi hidroponice nu polueaza.

DEZAVANTAJELE SISTEMELOR DE CULTURI HIDROPONICE


Costurile ridicate ale amenajarilor si ale energiei electrice
Amortizarea se face in timp indelungat.
Folosirea unor cantitati mari de materiale plastice pentru substrat, care, de regula, nu
sunt reciclabile.
Plantele sunt foarte sensibile la variatiile de temperatura, nemaiintervenind autoreglajul,
ca atunci cand radacinile cresc in sol, ceea ce presupune sisteme sofisticate de aerisire si
reglare a temperaturii.
Chiar daca, astazi, sistemele de culturi
hidroponice, par a fi cea mai moderna si surprinzatoare tehnologie aplicata in cresterea
plantelor, principiul este vechi de cand lumea. Pe baza lui s-au ridicat Gradinile
suspendate ale Semiramidei din Babilon, in secolul al VII-lea i.Hr., datorita lui populatia
din zonele muntoase din Peru isi cultiva legumele pe suprafete acoperite cu apa sau cu
namol. Gospodariile taranesti din China, chiar si astazi, folosesc tehnicile milenare ale
culturilor pe pietris.
La antipod, la inceputul mileniului trei, pastrandu-se ideea, veche de mii de ani, a
culturilor fara sol, o ipostaza a Gradinilor suspendate din Babilon ar putea fi fermele
verticale, cea mai indrazneata idee a agriculturii contemporane, un concept lansat in
1999, in Statele Unite ale Americii. Cu o mare economie de suprafata orizontala, aceste
ferme, amplasate in interiorul sau in apropierea oraselor, apeland la sistemele de culturi
hidroponice supraetajate, ar putea fi raspunsul la nevoile de hrana crescute, la nivelul
mapamondului, si ar aduce si un plus de calitate.
Agricultura hidroponica este un drum de urmat si pentru afaceri in agricultura
romaneasca, in pofida costurilor ridicate, pentru ca este foarte productiva, poate acoperi,
prin produse, toate cerintele pietei si raspunde, tot mai mult, constrangerilor vietii
urbane. Conceptul de agricultura hidroponica este cunoscut si apreciat si la noi, dar la
nivel teoretic.
Sere/Solarii: cultura in sol vs cultura hidroponica

Fiecare fermier cat de mic sau mare trebuie sa ia o decizie importanta cand doreste sa
patrunda in domeniul agriculturii: cultura in sol sau cultura hidroponica? Iar pentru
aceasta trebuie informat despre toate detaliile.
Mediul inconjurator pentru cultura
Atat cultura in sol, cat si cea hidroponica este recomandat sa fie plasate pe un teren drept, in
spatii protejate. Serele si solariile confera o protectie superioara culturii, iar aceasta ajuta mult
fermierul: culturile nu sunt udate excesiv (apa putand fi recoltata in rezervoare pentru
colectare de apa) si sunt protejate de loviturile naturii precum grindina, gheata si rafalele de
vand puternic, iar cantitatea de soare si lumina primite de plante pot fi controlate.

Plasarea culturii
In ceea ce priveste plasarea, cultura hidroponica poate fi plasata oriunde: in curte, in camp,
pe spatiu betonat, etc deoarece aceasta este pusa pe mese de cultura. Pentru cultura in sol
insa trebuie aleasa o zona unde tipul de sol sa fie specific culturii pe care doriti sa o cultivati
(nisipos, lutos, namolos, argilos) si cu specificatiile necesare (pH, procentaj de nitrogen,
fosfor si potasiu, etc).
Mediul de crestere
Pentru o cultura hidroponica, radacinile plantelor pot fi ori scufundate direct in solutia nutritiva,
ori plantate intr-un mediu inert si poros precum vata minerala, bile de argila, fibre de cocos,
pietris, etc. Aceste medii inerte au scopul de a retine o parte din solutie pana la urmatorul val
de nutritie.

Mediul de crestere pentru cultura in sol este exprimata chiar in numele acesteia: in sol.
Majoritatea plantelor le place un sol usor acid, cu pH intre 5,8 si 6,5 si putin nisipos, cu un
nivel de umiditate mediu.

Perioada de cultivare
Protejate in sere si solarii, ambele tipuri de culturi pot creste toata perioada anului. Dar pentru
aceasta trebuie asigurate toate necesitatile plantelor:
lumina : cu lumini de crestere, se asigura lucsii necesari pentru cultura, pe perioada zilei si
noptii, tot anul;
caldura : cu un incalzitor pe gaz, lemn, motorina sau biomasa se poate asigura caldura
necesara pe timpul iernii (temperatura la care se dezvolta cel mai bine plantele este intre 18-
25C);
umiditatea aerului si ventilarea : un sistem de ecran termic si umbrire si un sistem de
ventilare asigura circulatia aerului si mentinerea umiditatii acestuia la un nivel corespunzator
culturii (umiditatea recomandata este intre 40%-70%).
Productia
Conform mai multor studii hidroponia are mai multe avantaje fata de cultura in sol in ceea ce
priveste productia. Rata de crestere a plantelor hidroponice este cu 30%-50% mai rapida
decat cea a plantelor crescute in sol, desi sunt supuse la aceleasi conditii de mediu. In plus,
productia in hidroponie este mult mai mare, aproape dublata. Oamenii de stiinta cred ca
aceasta se datoreaza oxigenului extra care se afla in mediul de crestere a plantelor
hidroponice, care ajuta la stimularea cresterii radacinilor. In plus, plantele care au mult oxigen
in sistemul radacinilor au si o absorbtie de nutrienti mult mai rapida; in sistemul hidroponic
nutrientii sunt amestecati cu apa si transportati direct la plante, de cateva ori pe zi.

Plantele nu mai trebuie sa isi caute nutrientii in sol si in plus nu mai trebuie nici sa isi
descompuna mancarea. Iar energia pe care o salveaza o concentreaza spre cresterea lor si
spre fructificare.

In Romania legumele cele mai cultivate sunt rosiile, castravetii si salata, iar conform
statisticilor productia de tomate si salate este de 4 ori mai mare si cea de castraveti de 3 ori
mai mare.

Consumul de apa
Sistemele hidroponice sunt mai ecologice in ceea ce priveste consumul de apa, deoarece
sunt sisteme inchise: solutia de nutrienti este pompata la radacinile plantelor, acestea extrag
tot ce au nevoie, dar solutia se scurge inapoi in rezervorul initial. In sol, insa, apa desi este
picurata sau scursa chiar langa planta, se mai evapora si se mai pierde in sol, care este un
mediu absorbant.
Valoare nutritionala
In sol exista oligoelemente (ex: cupru, fier, fluor, iod, mangan, nichel, seleniu, siliciu, zinc etc)
care contribuie semnificativ in valoarea nutritionala a legumelor/fructelor crescute in sol. In
cazul legumelor crescute in sistem hidroponic, acestea nu au in teorie aceste oligoelemente
si se bazeaza mai mult pe apa pentru a creste. Totusi agricultorii au combatut aceasta
problema, adaugand oligoelementele in apa, alaturi de alti compusi. Daca se calculeaza si se
distribuie corespunzator, legumele si fructele au aceeasi valoare nutritionala ca si cele
crescute in sol sau chiar una mai buna. Pe de alta parte, daca se greseste doza amestecata
in apa, aceasta poate afecta grav proprietatile nutritionale ale fructelor. Neglijata insa, aceasta
se poate intampla si in cazul plantelor crescute in sol.

Daunatori, boli si buruieni


Intr-o sera cu cultura in sol, desi numarul de daunatori se micsoreaza fata de cultura in camp,
nu dispare complet. Din cauza umiditatii pot aparea tipuri diferite de musculite sau rame care
dauneaza culturii. In cazul legumelor hidroponice insa numarul daunatorilor si bolilor sunt
reduse semnificativ, aproape complet. Si in plus, in cultura hidroponica nu mai exista deloc
buruieni!

Erbicide si Pesticide
Deoarece dispar complet buruienile, in cultura hidroponica nu se folosesc deloc erbicide. In
sol, insa, trebuie folosite pentru a asigura ca plantele isi gasesc toata nutritia de care au
nevoie, si nu o pierd din cauza prezentei buruienilor.

Avand in vedere ca daunatorii care apar in culturile de sol pot fi combatuti doar cu ajutorul
pesticidelor, folosirea unui sistem hidroponic reduce considerabil numarul daunatorilor, implicit
reduce cantitatea de pesticide necesare pentru a-i combate.
Activitati pentru intretinerea si dezvoltarea culturii
Cultura in sol prespune mai mult efort pe perioada dezvoltarii plantelor, deoarece are nevoie
de arat, plivit, grapat, semanat. Cultura hidroponica insa presupune mai mult efort initial:
instalare tuturor meselor de cultura, a pompelor, a aparatelor de masura, calcularea
concentratiei nutrientilor in apa, etc. Pe perioada dezvoltarii plantelor, insa, activitatile se
reduc deoarece hidroponia este un circuit inchis, automatizat. Trebuie verificate doar pompele
de apa, cantitatea de solutie cu nutrienti (si eventual creata mai multa in caz ca este
insuficienta) si cresterea plantelor. Iar aceasta reduce si personalul de care este nevoie
pentru intretinere.
Cunostinte necesare
Pentru cultura in sol este recomandat un nivel minim de cunostinte de agricultura. In acestea
se pot include si urmatoarele: exigentele ecologice plantelor (lumina, temperatura, umiditate,
etc) si pasii care trebuie urmati inainte, in timpul si dupa cultivare (arat, plivit, grapat,
semanat, etc).

Cultura hidroponica insa cere un nivel mediu de cunostinte, deoarece pe langa datele legate
de exigentele ecologice ale plantelor (lumina, temperatura, umiditate, etc) mai trebuie
identificate si toate componente sistemului impreuna cu functionarea acestora. Aspecte
importante de luat in considerare pentru acest tip de cultura este nevoia determinarii exacte a
pH-ului, calcularea necesarului de nutrienti, etc toate acestea avand un efect direct asupra
produsul final.

S-ar putea să vă placă și