.. .

II ,91,e
1298 /11scamamoemmegamouww.

L 4f:
ACADEMIA ROMANA
_'cMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III TOM. XVI MEM. 7

, ,441(
,
TESTAMENTELE DOMNITEI ELINA r
. .
CANTACUZINO
DE
N:
; 45C
Cta--

lOEMtiE
.S;
.;., - . 1.10APs

N. IORGA 4%
tal Want. Wig 1111
MEMBRU AL ACADEMIE! ROM .$1E
t "
nit'l*
cod.
-'^ ....... ......
..........
..
------
&dint') dela 21 Deremyrie 1934 laVerita

. Testamentele Elinei Cantacuzino, fiica lui Radu-Voda Serban,

reprezinta una din cele mai interesante si mai duioase contri-
butii la cunoasterea psihologici femeiesti la not
XVII-lea.
in veacul al

I
Mladita domneasca a intovarasit in pribegie, impreuna
cu sora ei mult mai mare, Anca, mai tarziu sotia lui Nicolae-
Voda-Petrascu, fiul pierdut in strainatate al lui Mihai Viteazul,
. pe tatal ei, silit a-si parasi tronul si tara, si
In diata lui Radu, scrisa in refugiul vienez, pe mama, Elina.
de unde nu era
sa mai iasa, la 28 Februar 162o, se pomeneste si
fats mai mica a batranului Voevod 1). aceasta
Aceasta diata insasi are o importanta in ce priveste dreptul.
Fostul Domn, pomeneste ce lasase la vreamea de-apoi...
cu gura dumneaei , mama lui Maria, intitulata Doamna,,
Maria din Coieni : Nepoatele vor mosteni toate mosiile
cate sant de spre partea dumneaei si despre a parintilor
') V. N. Iorga, S)cotelile Sibilutui, in Men wide A .aden'ei Rom
XXI, pp. 290-1. .
ine, serif' a 2-a,

A. R. Margarine Sectirmii Istorice. Sarin 111. Tom. X171. Mein.

'.

-t

www.dacoromanica.ro
 2 N. IORGA 94

dumneaei . Dar, pana unde va fi Doamna-mia si sotul mieu,

Doamna Elina, vie, sa le biruiasca is si sa se hraneasca
dentri'aceaste mosii 1). Radu intareste aceasta hotarire, care
inseamna ca, atata limp cat trdieste mama, copiii n'au dreptul
sd ceard o impdr fire a averii, care, prin moartea solului, a
venit intreagd asupra ei.
Supt Matei Basarab, la 1639, neamul Basarabului prece-
dent, Radu, e in cinste deosebita. Vedem in socotelile Bravo-
vului venind in acest oras fiul lui erban-Voda ( den Sor-
ban Waydae Sohn ), care, cu o suits de patrusprezece per-
soane, fusese trimes de Domnul muntean la vechiul sau spri-
jinitor si prieten, Craiul ardelean, Gheorghe Raluiczy I-iu 2).
Constantin Basarab Carnul, caci de el e vorba, era un fiu
nelegitim al celui care de doua on biruise pe Ungurii Ardea-
lului in margenea aceluiasi Brasov. Ceva mai tarziu, in Noemvrie
1640, cand soseste si din Tara Vladica si se vorbeste de o
nunta dincoace de munti, se mentioneaza, in ziva de optspre-
, zece, sosirea fetei lui $erban-Voda, si a Logofatului, in numar
de saisprezece persoane . Iar, a doua zi, stand pana la 23,
cand, cu doua trasuri si saisprezece cai, e condusa la Rasnov,
apare si Voevodeasa lui *erban ( die Sorban Wedin ) 3).
Se vede, ca mai sus, e vorba de Anca, pe care ar fi intovarasit-o
si fiica ei, numita tot Elina, ca si bunica si matusa, aceea
care a fost mai tarziu sotia lui Istrate Leurdeanu. Mama si
fiica (vaduva a lui Nicolae Petrascu), se gasesc la Bucuresti in
ziva de 25 Iunie 1644 4). Anca va fi Inca in vieata la 1656 5).
La data de 1644, sotia lui Istrate Leurdeanu vorbeste de
vremea cat a stat, adunand, cu voia lui Voda-Matei, ce a putut
din averea imprastiata si pradata a lui Mihai Viteazul, in casa
lui Constantin Cantacuzino Postelnicul, pe care-1 numeste
unchiu , pomenind si de coconii dumnealui . Deci, patru
ani dupa Intoarcerea pomenita in socotelile citate, a Ancai,
Elina lui Radu Serban ar fi fost sotia lui Constantin Canta-
cuzino si ar fi avut fii cu dansul. Iar Anca avea fats maritata.
') Ibid., p. 291.
') N. Iorga, Studii fi documente, IV, p. 214.
') Ibid., pp. 215-6.
4) V. Genealogia Cantacuzinilos, ed. Iorga, pp. 54-6.
5) Iorga, Studii fi documente citate, p. 245, no. Lxxxl.

www.dacoromanica.ro
 Or

95 TESTAMENTELE DOMNITEI ELINA CANTACUZINO 3

Se poate ca maritisul Ancai cu exilatul pretendent sa fi

avut loc, prin Ingrijirea tatalui, in vremea cand cele doua
familii nenorocite, Incunjurate de aceeasi glorie a luptei pentru
crestinatate, se aflau in aceeasi Austrie imparateasca, de asa
de putina recunostinta. Intoarcerea in tall, pe vremea cand
Matei voia sa lase ca urmas pe fiul lui Nicolae Patrascu si al
Ancai, botezat de parinti, cu mandrie, Mihai, a putut sa aiba
loc mult mai tarziu, tocmai prin acel an 1640, cand se punea
aceasta chestie a mostenirii tronului unui Domn acuma ba-
tran '), desi se stie ca la 1643 Imparatul se gandea a face din
nepotul de fiu al Viteazului un agent pentru a produce, prin
faima numelui ce purta, rascoala Ardealului 2); Mihai cel nou
va muri la Cazaci, de cari nu intelegem de ce si cum se prin-
sese, dar fusese castigat si de frumuseta si de averea Ruxandei,
fiica lui Vasile Lupu, vaduva a uritului Cazac stricat de varsat
Timus, fiul Hatmanului Bogdan Hmilnitchi, fara a parasi pans
la capat gandul la Ardeal.

Elina, fiica mai mica a lui Radu Serban, era in Tara-Roma-

neasca, de mult mai multa vreme decat Anca, Inca din 1634,
cel putin, caci Serban, fiul ei cel mai mare, s'a nascut, cum o
arata inscriptia de pe mormantul lui din Cotroceni, la 16353).
Socotelile Brasovului n'au nicio mentiune pentru aceastalalta
Intoarcere, dar ea n'a putut sa aiba loc decat dupa asezarea in
Domnie a rudei care era Matei Basarab.
Elina si Constantin Cantacuzino avura multi fii, cari moste-
nira alesele insusiri de rasa ale parintilor. Cresterea li-o dadu,
in randul intaiu, aceasta desteapta, cults, bogata, de bun neam
si pe dreptate mandra mama. Fats de dansii ea intelese, dupa
traditia mamei ei insesi, sa ramaie in casa si pe mosiile ei
desavarsita si respectata stapana. Aceasta o arata testamentele
de care ne ocupam.

') Ibid., IV, p. CCI.

2) Ibid., p. CCIX, nota 3. Cf. i articolul lui Slavici, Familia lui Mihai-Viteazul,
in revista Vatra, I. Cf. Studii si documente, IV, pp. CCLIV, CCLVII, CCLIX, CCLXXII;
p. 245, no. LXXXI.
3) Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 332, no. II (v. si nota 9), unde se
rectifica data de 1641-2, data in Iorga Despre Cantacuzini, p. LX.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA
/
4 96

II

Cel d'intaiu a fost tiparit in romanete, intaiu de A. D. Xeno-

pol, in adausul la volumul IV din Istoria Romdnilor, apoi,
tot aa, in Documentele Cantacuzinilor adunate i editate de
mine, i tot de mine, in versiunea greceasca, in volumul XIV
din colectia Hurmuzaki.
Provocat de acea impunatoare calatorie la Ierusalim in care,
intovaracita de fiul ei, purtat prin lume, Mihai, care lua de
acolo ideia de a face un Sinai in tam sa insai, de fiica Stanca,
mama Brancoveanului, Elina a fost incunjurata de o adevarata
mica (vire de slujitori seimeni, supt bulucbaa Iancu, pe cari-i
aduse pang la Mormantul Domnului, acest act cuprinde intaiu
recomandatii de vieata morals i religioasa, de buna' intelegere
intre fiii chemati de venerata batrana la casele ei de tars din
Marginenii-de-Sus, motenire dela stramoii din veacul al
XV-lea. Ei trebuie s nu se desparta, ci sa continue a locui
impreuna, clanul intreg, cu nevestele si copiii lor, la cari se
adauga nepotii din fiul Draghici. In fruntea for va sta, cao isprav-
nic , un adevarat comandant, Serban, ca Domn, neputand
indeplini aceasta sarcina, invatatul Stolnic Constantin, care si
in vremea prigonirilor guvernase : Numai el singur sa aiba
a porunci tuturor cati sa vor afla supt oblastiia casii meale,
i sa is seama parcalabilor, i da dansul sa asculte toti .
Dupa plata cheltuielilor, Constantin va strange ce ramane,
pentru a i se infatia, la intoarcere, ei.
Daca insa i-ar fi ei sa moara in cursul acelui pelerinagiu, se
alege din oamenii casii noastre, sau din priiatenii notri
unul sau doi, sa fie oameni buni si cu frica lui Dumnezeu ,
cari vor face cinci parti mari . Vechea vatra, o scaunul ,
nu va fi insa a urmailor lui Draghici, cari si-au capatat de
mult salaul la Magureni, si a celor ai lui *erban, aezat la
Draganesti, fiind astfel intemeiati de la sotul mieu , mort
silnic supt Grigore-Voda Ghica, in imprejurarile stiute. erban
nu se va amesteca prin partile fratilor, ci va avea sate osebi,
pe care ea le-a insemnat in alt izvod.
Putin iubitoare de nurori sau tiindu-li obiceiul, Elina-ci
intiinteaza copiii sa nu li o asculte cuvintele . , insa de ceale

www.dacoromanica.ro
97 TESTAMENTELE DOMNITEI ELINA CANTACUZINO 5

proaste si vrajbitoare, care fac fratilor neviata , si, in general,

nici sa se meastece iale in vorba voastrA, and yeti avea Intre
voi : au pentru mosii, au pentru alte trebi; ce sa-si pazeasca
fiestecarea treaba ei .
Asa se infatiseaza frumoasa diata, scrisa dupa invatatura
bunii stapanii meale, jupaneasa Elina, stara Postelniceasa
de cunoscutul logofat si cronicar Stoica Ludescu 1).
Intr'Insa se vede o grija, o teams. Ea venia din partea
fiului mai mare, om violent, aprig, care ar putea sa
se arunce cu lacomia sa asupra mostenirii ce revenia
fratilor.
De si Ieromonahul Stefan chemat, in clipa mortii Elinei,
intoarsa Inca in 168z dela Ierusalim 2), e adus a. marturisi
mai tarziu insa ca, la stabilirea satelor ce se cuvin fiului .10

mai mare, n'a auzit-o pe ea insasi, ci Constantin Branco-

veanu, atunci Spatar, venea dela patul murindei si dicta.
Si eu, ca un prost, scriam ceia ce-mi zicea domnialui .
Pecetea insasi a fost pusa tot de acesta 3).
Dar tot popa Stefan, egumenul dela s[fan]ta manastire
Arhiemandritul, unde sa praznuiaste hramul S[fi]ntilor varhov-
nici Apostoli S[fe]ti Petru i PavAl, earl m'amu aflat duhovnicul
raposatei Doamnii Ilincai, fata raposatului Sarban-Voda cel
batran , declara alts data, ca Elina, Inainte de a-si Implini faga-
duiala de pelerinagiu facuta Inca in viata sotului, a redactat
testamentul din Margineni inaintea lui si a Mitropolitului Teo
dosie, ca, fiind apoi,asupra mortii, dar in toata firea, cu limba
nasmintita, in mintile ceale .bune si 'nteleapte, care le-au avut
din tinereate pans la batraneate , inaintea acelorasi marturi
si a intregii familii, nu numai ca a intarit diata, dar a osebit
si in scris partea lui Serban, plangandu-se cu lacrame
pentru nedreptatea facuta de acesta fratilor sai, cari au suferit
supt Grigore-Voda, nu pentru dansii, ci pentru ambitia lui
de Domnie, precum insusi Domnul prig. nitor a spus-o. Dace;
pe langa ce i s'a dat, se mai adauge ceva, e de mila fetelor

1) Hurmuzaki, XIV, pp. 244 -7, no. CCCXXI.

2) Pentru calatorie, ibid., p. 248, no. CCCXXI.
3)- N. Iorga, Doc. Cantacuzinilor, pp. 112-3, no. LV, fara data, supt yerban.

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 98

lui mai mult. Dupa disparitia mamei, Domnul cel de spaima

pentru ai sal nu a cautat ca el ii e duhovnic si lui, ci 1-a facut
sa dea o tagaduire formals 1).

III

In aceleasi documente publicate de mine in volumul XIV

din colectia Hurmuzaki un act al Patriarhului de Constanti-
nopol Dionisie, o ruda a Cantacuzinilor, si alte doua dela
urmasii lui lamuresc mai departe asupra luptei pe care a
deschis-o aceasta oranduire a Elinei inainte de a pleca la Locu-
rile Sfinte.
In Ianuar 1691, nu numai Dionisie, ajuns Patriarh de Con-
stantinopol, dar si fostul Patriarh Iacov, arata ca, fiind
amandoi la Bucuresti, in Domnia, noua, a lui Constantin
Brancoveanu, s'au infatisat inaintea for Constantin Stolnicul
si Mihai Spatarul, cerand intarirea actului din Septembre
1681, si dupa marturia lui Constantin-Voda insus, precum
si a Mitropolitului muntean, Teodosie, a marelui Ban Vintila
Corbeanul si a arhimandritului Stefan, ca diata a fost
facuta cu voia Elinei si pecetluita de dansa. Si o copie
intarita de asa de respectatul Patriarh al Ierusalimului
Dosoftei se prezinta cu acest prilej, in locul originalului,
luat de Serban 2).
Apoi, in Mart, Patriarhul ecumenic Calinic vede insusi origi-
nalul slavon al acelui act pe care-1 confirms in chipul cel mai
solemn 3). 0 noua marturie a lui Dosoftei de Ierusalim se
adauge la aceeasi data, dand motivele pentru care s'a facut diata
din Margineni : instrainarea in vremea de prigonire a unor
mosii si teama ca nu cumva, cazand Serban, sa se confisce
averi de-ale familiei 4). El afirma ca pans la capat Elina n'a
voit sa cedeze cumplitului ei fiu.

') Ibid., pp., 131-7, no. LX, Para data, supt Brancovcanu.
2) Hurmuzaki, XIV, pp. 277-9, no. CCCXLIV.
3) Ibid., pp. 279-83, no. CCCXLV.
4) Ibid., pp. 283-5, no. CCCXLVI.

www.dacoromanica.ro
99 TESTAMENTELE DOMNITEI ELINA CANTACUZINO 7

Revenit pe Scaunul constantinopolitan, Dionisie da o inta-

rire a unei or anduieli noi pe care o facuse in fata lui, tot
contra lui Serban, Elina, la Dobreni (Julie) 1). Domnita, ar
fi zis: < mana domneasca mult poate si fare teams a
apuca si cele departate si e lucru nestatornic al Domniei,
deoarece de cele mai multe on se intampla schimbare . La
Intoarcerea din Ierusalim ea a refacut actul, pe care *erban N,
i-1 va smulge.
In Iulie 1693 acelasi prelat arata,inteo scrisoare definitive,
ca un testament mai vechiu al Domnitei prevazuse impcirtirea
egald a averii Intre fiii ei. Au urmat apoi acele prigoniri din
partea lui Grigore-Voda Ghica si mosiile ei s'a intamplat
de au ajuns la pustiire deplina si la peire . *erban devenind
apoi Domn, ea face sa se redacteze diata pe care am cercetat-o
mai sus. Neindraznind sa infrunte pe pornitul ei fiu, acum
stapan al terii, ea roaga pe Dionisie, atunci duhovnicul ei,
sa caute a i-o arata. Petrecand acolo Smerenia Noastra, nu
numai de doua sau de trei ori, si mai des, la Bucuresti, dar
si la Dobreni, cand pleca la sfanta cetate a Ierusalimului,
s'a rugat de noi acea Doamna ca sa aratam raposatului *er-
ban Voevod aceasta afacere cu mijlocirea noastra, ca sa aiba
Inca si dela el putere si asigurare a doua diata a ei, ca una
ce e dreapta si legiuita .
Dar, declare viitorul Ecumenic, Voda s'a aprins de manic
strasnica, incercand a smulge actul prin care se credea pagu-
bit. Dionisie a fost silit el insusi s'o sfarme, si inspaimantat,
a facut-o economicos , adeca nesincer. Acum insa si teri-
bilul stapan 'era supt pamant si, pentru a face placere lui
Constantin Stolnicul, sfetnic de capetenie, in vremea cand
stapania nepotul lui, Constantin Brancoveanu, diata a doua
e repusa in vigoare de acela care avea autoritatea primului
Scaun al ortodoxiei 2).
Diata dela Margineni era cunoscuta; o alta, de alt caracter,
insa nu. Am gasit-o Intre documentele pe care le adaug acum
la volumul XIV din colectia Hurmuzaki.
v.-
1) Ibid., pp. 285-7, no. CCCXLVII.
2) Ibid., pp. 294-5, no. CCCLV.

www.dacoromanica.ro
 8 N. IORGA 100

IV .

La 18 Noemvrie 1681 Patriarhul Dionisie arata ca a fost chemat

la Dobreni, unde Domnita i-a marturisit toate supararile unei asa
de lungi vieti. Intrebata ce face, acum cand pleaca la Ierusalim,
cu averea, pe care ar voi poate s'o imparta Intre copii, ea a
refuzat insa cu indignare : Eu, Preasfintite, mi-am pus in
mine gandul calatoriei mele acesteia numai la Dumnezeu sin-
gurul ajutator, iar, in ce priveste averea dela parinti si dela
barbat, cum sa fi ajuns la asa o nebunie, incat, fiind eu
Inca vie si vazand soarele cu ochii, sa dau altora stapanire ?
Daca-i va fi dat a nu se mai intoarce din drumul cel asa de
lung, atunci fiii cei drepti, din. sinul mieu, vor fi stapani cu
totii ai lucrurilor mele si ai intregii mosteniri dela parinti si
soti, cari mostenitori sant cunoscuti de toti
Nu se mai vorbeste insd de o situatie deosebitd pentru
qerban, ceea ce ar insemna o revenire. Iar, data va fi alta
voia lui Dumnezeu si ma va pastra vie, voiu avea ale mele
ca mai Inainte . Deci stdpdnirea mamei, kind la moarte, ca
in cazul propriei ei mame. *i ea adauge, intr'un mare, frumos
si plin de induiosare avant al pasiunii: Caci nu e drept
sa fiu tradatoarea averilor din strabuni si sa ratacesc cautan-
du-mi panea pe la 'copii si astfel sa cerc usile straine, cum
altii au stat la ale mele .
Aceasta aminteste plangerea lui Dante pentru acei cari suie
si coboara scarile straine si mananca paine dela altul. Iar, mai
departe: Caci e lucru trist si protivnic a cauta la straini si a fi
raspins, iar dela cei de casa a fi instrainat ar fi un lucru jalnic
si de nesuferit si mai presus de toata nenorocirea . In sfarsit:
De aceia am socotit sa nu indepartez nimic din ale mele
dela stapanirea mea, nici cea mai mica parte din ce s'ar putea
imparti, cat voiu fi in viata, pans ce, despartita de aceasta came
departe suferitoare, atunci fiii miei sa imparta si parinteasca
(mea) avere si cea dela sot, si s'o mosteneasca asa cum vor vrea,
inlaturand lacomia, ci asa cum mai de mult li-am impartit .
Sinceritatea actului poate fi pusa la indoiala in ce priveste
lasarea la o parte a restrictiilor privitoare la erban, dar

I www.dacoromanica.ro
Eoi TESTAMENTELE DOMNITEI ELINA CANTACUZINO 9

puternicul accent de stapana al fiicei si mamei de Domn, al

urmasei vechilor Basarabi rasuna pana la noi, de-a-lungul
anilor, ca si tanguirea regelui Lear in bataia vantului care
rascoleste pletele albe ale celui despoiat si parasit de insesi
odraslele iubite ale carnii sale.
Am vazut ca al patrulea testament, necunoscut, va fi
dictat numai de pe patul de moarte al bunei pastratoare
de avere.
vat Q
r, r.

ACIDEMIE1
li
46.e
AZ,
*-:--7,g_PAPvintlt5

e.

ti

PRETUL: LEI 5.

www.dacoromanica.ro
 r
r

1 r

.t c

r .

www.dacoromanica.ro