Povesti PDF

CARTEA SATULUI
ei' SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA
FOST ODATA
POVE$TI DATE IN VILEAG DE JULIA MURNU
www.digibuc.ro
rn rrrnwil.remorrnmffirerelitrirryesosnrsryarnifusininWfininintitifitinITINItSfaintWESITtit I WWI RIO!
CARTEA SATULUI IULIA MURNU:
A FOST ODATA
Marama cu chipuri de ingeri, de E. Filionescu-Murnu.
www.digibuc.ro
CARTEA SATULUI
27
A FOST ODATA
POVESTI DATE IN VILEAG
DE
IULIA MURNU
CU DESENE DE E. FILIONESCU-MURNU
www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE
Cartea aceasta de pove$ti minunate e strtins legatd

de sufletul mat. Printre rnduri intrezeiresc lumea fer-
mecatii de parc'ar fi un tdreim de vise peste care trdiam
in desfdtare de domnitii.
Din ea desprind chipul bunicului meu, icoand lumi-
natd dintr'un altar, de care md apropiu cu evlavioasei
smerenie. $i acum 'II vdd cum std in fatei-mi tdlmeicin-
du-mi $i povestindu-mi aceste comori din Rdseirit, aduse
din fara lui de notere macedoneanii. $i amintirea asta
mi-e scumpd $i binecuvntatti lzranei pentru toate zi-
lele mele. Umbra lui $i acum md insote$te ocrotitoare.
Darurile neintrecute, cu care-1 inzestrase Dumnezeu, il
mdresc $i-1 (irat sufletului meu mai presus de oameni.
Cu ochii mari $1 umezi de peirinteascei duiosie, cu
fruntea curatd $i boltitd, cu fata plind, incadratd de
meitdsoasa-i barbei cdruntd, cu statura $i purtarea de
Bib lie, $i cu toatei fdptura-i nduntricei plinei de virtuti
cre$tine, incununatei cu o temeinicei intelepciune $i $tiintd
de carte, el era pared anume ursit sei fie un pcistor de
oameni, un patriarh", dupei insei$ peirerea multora care
l-au cunoscut de pe cnd slujea ca paroh la biserica
ortodoxei din Buda-Pesta $i, mai teirziu, la o bisericd
din Bucure$ti.
www.digibuc.ro
4 CARTEA SATULUI
Strdlucita pildd de bunic si podoaba de suflet ome-

nesc, mi-a fost dat sd-mi stea inger de pazd la ceipei-
Mal veirstei mele fragede, cilleiuzei sigurd de indreptare
intelilor mei pasi in viatei.
Deaceea, cu mani cucernice am pstrat dela el aceste
flori nevotede, pe care cu toatei grija le-am potrivit din
cuvnt si le-am dat in vileag pentru a inceinta mintea
si inchipuirea altor copii si oameni si a le fi prilej ca
sd simtei aceeas negrditei bucurie, de care am avut parte
0 eu in vremi de fericire.
IULIA MURNU
www.digibuc.ro
PISICILE TAINICE
A fost odat o btrn ceretoare, care toat ziva cer,

ea, iar seara se intorcea acas i se odihnea. Intr'o zi s'a
intmplat, Si nu-i dea nimeni o letcae. Toti oamenii pe
care i-a intllnit, i-au zis:
Dumnezeu s-ti ajute!"
Pe inserate baba se intoarse acas ostenit, lihniti de
foame i ca vai de dnsa. Intr in cmruta ei, umbl de
colo pn colo, dar foamea ii da ghes, de nu o putea os-
toi i ii veni mai bine s ias din cas54 s stea pe afar
pndind c poate va da de vre-un suflet milostiv ca s'o sea-
pe de chinurile foamei. Cu un bt in mni, o porni rasna
la drum, i usernic51 se ahitea pe la porti. Peste tot gisea
case inchise, tkere i intuneric. In cele din urm vzu
ceva mai departe un conac luminat si se intreb:
Care cine s fie acolo? Hai si m duc s5. vd".
Cnd se apropie dete de o Nara mare, bocini de cte-va
ori, dar nimeni nu se ivi i nici un sgomot nu se auzi. Btu
si mai tare i atunci canaturile se deschiser5. i iat. c veni
un cotoiu tuciuriu, care incepu s miorrie: Miau, miau!"
Batrna strig 5. dup51 ajutor: Ajut-rn, boierule".
Un alt motan sri la cellalt i racu: Miau, miau!"
Motanul dela scar ii rspunse iar: Miau, miau!"
Cum vzu btrna c n'aude nici un glas de orn, intr
in ograd i urc pe scri, nimeri inteo sali, unde vlzu
dou canapele aurite: i pe fiecare edea cte o pisici,
www.digibuc.ro
6 CARTEA SATULUI
una alb. 0 una sur. Cea alb avea un ciubuc frumos de

iasomie 0 fuma, iar cea sur avea o lulea impodobit cu
diamante 0 mrgeanuri 0 fuma 0 ea.
Cum intr btrana, se inchin cu plecciune 0 zise:
Faceti-v poman, boierilor, ca mor de foame.
Pisoii mieunati intre ei: Miau, miau!"
Atunci motanul dela scari porunci btrnei s aduci
un sac. Se duse biata de ea fuga acas, dar neavand nici
un sac alerg la o vecin ca s'o imprumute cu unul.
De ce-ti trebuie", o intreb vecina.
O s car o leac de finV, li rspunse ea.
*i luand sacul se intoarse la pisici, care 1-au aptuit cu
galbeni. Dnsa multumindu-le, aburc sacul pe umeri 0
pled-
Dup. aceia sosind acas a goht galbenii inteo lad 0
a dat sacul inapoi vecinei. Vecina, o femeie Eitrani 0 ea,
a voit s vadi ce ascunde sacul, scotoci in fundul lui 0
gsi un galben. Ea lu. galbenul 0 ducndu-se la cerFtoare
ii zise: Uncle ai gsit galbenii?"
Ce galbeni?" intreb dansa!!
Galbenii, pe cari i-ai ascuns in sac".
Eu n'am ascuns galbeni in sac", fcu ceretoarea.
Ori imi spui uncle i-ai gsit, ori m duc s te spun
la judecat, c. ai furat".
Atunci, cuprins de spaim, ceretoarea i-a artat curtea
pisicilor, de unde cptase sacul cu galbeni.
Vecina, luandu-0 sacul, se duce in grab la curte. Bate
la poart 0 cotoiul cel negru o deschide; baba ii ca cu
tifla rstindu-se: Ho, ticilosule, m'am speriat"
Blestematul de cotoi li deschise poarta ca un znatic.
Deodat atunci sare motanul dela scar 0 incepe: Miau,
miau!..."
www.digibuc.ro
1ULIA MURNU: A FOST ODATA 7
Vitzu batrana doua canapele aurite si pe fiecare aedea o pisica.; cea

alba avea un ciubuc frumos de iasomie al fuma, iar cea aura, o lulea
impodobita ai fuma i ea.
www.digibuc.ro
8 CARTEA SATULUI
Pieriti, dracilor, i 15.sati-m in pace", zise btrna

inaintnd pe scri; i urcnd treptele, merse in sala unde
erau pisicile mari i vizandu-le cum trag din narghilea i
din ciubuc, BThstematelor, narghilele i ciubucuri
v' trebue vou? Atunci cine s mai prind. pared?"
Iar pisoii o intImpinar: Miau, miau!" Dnsa, sup-
rat foc, fibufni: Nu rmne de acum cleat s invt i
limba pisicilor, ca s pot vorbi cu ele!"
Motanul dela scar o intreb: Ce vrei?"
Ea ainuri: Iat, vreau s-mi umpleti i mie sacul cu
galbeni, ca i celeilalte btrne, altfel am s'o dau de gol
1a judecat pe babi c e 1ioa#1.., ca s fie bigat la inchi-
soare".
Pisoii auzind aceastii amenintare a hapsnei i obraznicei
babe, au strigat la motanul dela scar: Miau, miau!"
Iar btrna radea cu hohot i nu mai putea de haz: Hei,
blstematul de motan care v`a scoate din fire pe voi, pisi-
cilor, si nu v las s-mi faceti mie pe voe".
Motanul, nemaisuferind obrznicia btrnei, cerut
sacul fgduind c i-1 va umple cu galbeni. El lund sacul,
coboari in pivniti si pune inteinsul ceva dup porunca
stpnilor. Il leag bine i-1 d bitrnei zicndwi: Na,
maic, aici sunt galbenii, dar bag de seam bine, s nu-i
vad stelele, ci s te duci intai acas, s incui uile, s te
desbraci bine de tot i apoi s desfaci sacul cu galbenii".
BtrIna, lund sacul in spate, le pofti noapte bun
cu hohote de rs i-si lu tlpsisita.
Indat ce ajunse acas, inchise ua i ferestrele, apoi
desleg sacul. Cum Il desfcu, tnind din el nite erpi hul-
pavi o incoaciri de grumaz, o gtuirl i-i stoarser tot
sngele, de nu a mai rmas din ea cleat ciolanele.
Ceretoarea nu a putut inchide ochii toat noaptea, te-
www.digibuc.ro
JULIA MURNU: A FOST ODATA 9
mandu-se si nu fie invinuit de hope. A asteptat Ora

dimineata s se deschica up i fereastra vecinei dup obi,
ceiul ei, dar nici up nici fereastra nu mai clintirk Atunci
psind incet i pe acute, crp. up i, aim intri, vzu
pe bitrana unde zcea numai ciolane. Ingrozitk tranti
up., fugi repede acas. i luandu-si galbenii i bulendrele
plec in ala parte unde 4i infiripi un ilas 0,0 petrecu
btrmetele in toat tffina.
Dar nici eu n'am fost acolo, nici voi, ca si m credeti
pe cuvant.
www.digibuc.ro
IMPARATUL SOMNU.
A fost odat un imprat i o imprteas, care aveau

un fiu tare blnd si bun cu numele de Somnu. Acest print,
desi se ficuse mare si de insurat, nu voia In ruptul capu-
lui s-si ia nevast i s. aib si el copii. aracii lui printi
se amrau 61 nu puteau vad i pe el in rndul oa-
menilor, i bnuiau c avea o dragoste ascuns.
Au ornduit doi trei oameni spre pndi pe print in
plimbrile lui. Nu departe de palat, intr'o cscioark lo-
cuia o fati tare frumoas, dar sirac i orfan. ezInd la
lucru pn seara trziu ea anta ca s nu o apuce som-
nul i s nu adoarm:
Somnule, bine-ai venit,

Sezi pe scaun
Pn-oiu toarce un fuior
Si-oiu cnta un leac de dor.
Si trei fuse oiu depka,
Cu povesti te-oiu fermeca
i pe urmi ne-om
Du Ice ne-om imbrtisa.
Astfel i cnta sie-si in fiecare noapte, ca alunge

somnul i urtul. Intr'una din seri trecnd pe la casa ei
pzitorii pusi de imprteas spre a urmri pe print si au-
zindu-i cntecul Somnule, bine ai venit", se duc la im-
prteas i Ii zic:
www.digibuc.ro
IULIA MURNU: A FOST ODATA 11
trqti, Mria Ta! In apropiere de palat locuie,te

o lat frumoas i cumsecade. Nu 1-am vIzut pe print in
casa ei, i totui in fiecare sear, o auzim cum ingan: Som-
nule, bine-ai venit".
Imprteasa, inciudat, vru s meargl s asculte i ea
cntecul fetei. In seara urmtoare,, la ceasul obipuit, se duse
cu pzitorii i se opri la fereastra fetei grace. Imprteasa
auzi cu urechile ei: Somnule, bine-ai venit!"
De bun seam, i zise ea, este fiul meu, c doar
prin imprejurimi nu mai e nimeni cu numele Somnu. Dar
cum s ead fiul meu pe un jet prost? trimit eu je-
turi frumoase!"
Si porunci s duc fetei un jet i un sac de galbeni. and
le vzu fata, rmase
Cum, n'o fi vre-o gre4a152 Mie, unei biete fete s-
race?"
Greal, ne greaS, fie cum o fi", zise o femeie
btrni din curtea ei, pstreazi acum bunurile trimise,
c nu se cuvine s le 1napoezi".
Atunci fata insrcini slug& s multumeasc imprtesei
pentru daruri.
Iar htrIna care era ursitoarea fetei Ii zise:
Copila mea, am s te Invt eu cum s te porti, c
nu ai alt ora cu minte ca s-ti dea vre-un sfat. Dac va
veni cumva imprteasa is te vad, spui c vei avea un
copil. S m asculti pe mine a nu te vei di".
Ilitrna se duse apoi la un tmplar i ceru ticluiasci
un betel cu mnute i picioruF de lemn.
Imprteasa trecnd pe la casa fetei, a intrat la ea s'o
vadi i a intrebatfo ce face.
Ce pot face", zise fata, nu mi-e tocmai bine".
www.digibuc.ro
12 CARTEA SATULU1
A priceput imparateasa si a inceput a-i trimite in fie-

care zi tot felul de daruri si de bunatati din belsug.
La vremea cuvenita, ursitoarea se duce la fata cea sa-
raca i o pune sa se culce In pat, s fac pe lehuza, i langi
dansa aseazi i pruncul de lemn, acoperindu-1 cu o marama
de matase.
A treia zi dupa nastere s'au dus ursitoarele spre a meni
soarta copilului. Batrana chema pe a patra ursitoare care
se numea Mutroasa, fiindca nu a ras In viata ei vre-odata.
Ursitoarea fetei zise Mutroasei:
Meneste tu intai".
*i cum ridica marama de pe capul pruncului i vizu,
inbufnata, copilasul de lemn, izbucni in rasete.
O, m'a facut s rad pe mine, care nu am stiut ce e
rasul".
Fiindca te-a facut s razi, trebuie sa-1 menesti s
se faca om", zise ursitoarea fetei.
Sa te faci orn, in carne i oase, ca adevaratii
prunci".
sa fii vesel, cuminte i invatat", a zis a doua ursi-
toare.
Sa ajungi imparat, leit printul Sonmu i precum
are el un semn de maslina pe fata s ai si tu", zise la ran-
dul ei a treia ursitoare.
Cand te va vedea printul, intri in suflet,
te faci iubit de el", inchee a patra ursitoare.
Dup aceia ursitoarele s'au sculat i s'au dus.
Copilasul a inviat, a inceput a plInge, cerand s suga.
fata a inceput s planga de rusine ca nu avea ce sa-i
dea sa suga.
Dar ursitoarea lua copilasul duse la o doica. Apoi
se infatise cu el la imparateasa:
www.digibuc.ro
Nora ta a nascut acest prunc aidoma cu f jul tau

Somnu; lath are o rnaslina pe fata ca i dansul".
Imparateasa lua pruncul in brate i se duse cu el la fiul
su zicandu-i:
Dragul mamei, s'a mantuit cu minciunile, cu noroc
sa fie de acuma i s ne traiasca! S aducem i pe mama lui,
c va fi vrednic de impaliteasr.
Cc spui, mama, ca nu pricep nimic", se mira prin-
Lasa mofturile, trebuie s aducem fata la palat,

ca sa nu mai ada in casa ceia sracacioasa.
Ma duc eu singur, s. vad cum stau lucrurile, ca'nu
tiu unde m'a vIzut i unde m'a cunoscut".
Ursitoarea il insoti i pe drum tot il menea pe print sa
prinda dragoste de fata saraca. and a intrat printul in
casa fetei, o gasi torcand. Ea sri arsa, netiind cine e i
zise:
Cine qti i ce cauti aici?"
Cum, nu ma cunoti, doar ai spus c ai nascut un
prunc cu mine?"
Atunci ea i destainui toata povestea cu presupusa
tere.
Acurn, stapanul meu, poti face orice vrei cu mine,
ca pentru cele petrecute eu nu port nici o vina".
Printul ramase Inmarmurit. Batrana incepu vorba:
Fatul meu, eu ursitoarea fetei am facut isprvile a-
cestea i pe copitul de lemn pe care Mutroasa l-a schim
bat In orn, deoarece vazusem ca nu aveai de gand s te
insori i avea sa se piarda imparatia ta, fara. mostenitor.
Acuma s'o lei de sotie ca e fat buna i cinstita i yeti
trai fericiti".
Apoi se suira cu totii in radvanul imparatesc., ca s se
www.digibuc.ro
14 CARTEA SATULUI
dud la palat. and vru printul dea mana b5itranei la

coborire, ea se acu nevazufi. Atunci a inteles i dnsul
ci a fost o ursitoare adevarat i luand pe fati de mAn
o duse la mama sa.
Au ficut o nuntl cum se cuvine la Imp'rati, tr'alind In
fericire pani la moarte.
www.digibuc.ro
AR AP UL.
A fost odata o femeie sarack lipit pamantului, care mai

avea i un baiat prost i lenes nevoe mare. and mama
sa Ii ruga s mearg undeva faca vre-o treaba, el nici
c voia s auda.
Intr'o zi, cum muierea era in zor mare, caci avea de fra-
mantat paine trebuiau lemne ca s aprincla cuptorul, zise
fiului ei:
Mergi, dragul mamei, pana colea in padurice, sa,mi
duni ceva uscaturi, ca sa m cruti pe mine de osteneala".
Nu pot sa car lemne", raspunse el cu nepasare.
Dar cu ce s incalzesc cuptorul ca s coc painea?"
0 mancam si necoapta".
Vazand biata femeie, c nwl poate indupleca s'o ajute,
luat funia i s'a dus in padure ca sa-si aduca lemne.
4i facu o sarcina de vreascuri, o ridica in spatc i lua dru-
mul indarat spre casa. Fiind prea impovarata se osteni re-
pede, si cum vazu o fantana imprejmuita de bolovani, 15s5,
gramada de lemne jos, sa aseza i ofta:
Ah! Doamne, cate mai pat eu; nu se gaseste nimeni
sa-mi dea o mana de ajutor?"
Deodata sari din fantana un arap negru ca pamantul,
cu niste buze mari ca de o palma i zise femeii:
Dece te plangi, maica?"
Eu nu m'am plans de nimica, de altfel nu stiam c
esti in fantana. Iata, pacatele mele, am un baiat i sunt su-
www.digibuc.ro
16 CARTEA SATULU1
prat ca 1-am rugat s-mi aduci un brat de lemne 0 nu

ra pisat".
Adu-mi-1 aci, sa-1 inv4 eu un meteug i in schimb
Ii dau galbeni".
Dar m tem c ai s. mi-1
Nu, maic, pot jur, c eu nu mkanc oameni".
Atunci arapul se cobori in fantan5. 1 iei cu un pumn
de galbeni i 11 intinse femeii, zicand:
galbenii, maid., i mergi de adu pe fiul tki
cand te-o lua dorul de el, s vii aici, sa-1 strigi pe nume
ca el va iei s te vad. S nu care cumva ssi faci altfel c
te voiu da gata i pe tine 0 pe el".
Sirmana de femeie luandu-i lemnele, s'a intors acas
cu inim rea i ochii plini de lacrimi. Vzind-o fiul ei, o
Intreba:
Ce ai, mam, de plngi?"
Ce s am dragul mamei; o mare pacoste a dat peste
mine. Dar sa aprind mai mnti cuptorul, s coc pinea
apoi Ii voiu porvesti".
Dup ce a ars cuptorul 0 a copt painea, i strmuta
gandul, nevrand s mai desainuie nimic fiului ei. Dar iati
un cutremur sgudui toat casa din temelii. Atunci ea
i-a adus aminte de amenintarea arapului i povesti fiului
ei cele intimplate, cum pe drum cand venea cu lemnele,
a dat de un arap, care i-a cerut bkatul, pen tru a-1 pune
plzitor cu simbrie la casa lui.
Fiul su s'a alitat gata s mearga in slujba arapului.
ducandu-se amndoi la antana imprejmuita cu pietre, 1-au
strigat pe Ali-Arapul; el tusti capul din fantn'a. i intreb5.:
Aceasta ti-e odrasla?"
Da, maic51!"
Dup ce Il giugiuli, arapul 11 lu acas la dnsul i co-
www.digibuc.ro
borindu-se amandoi, se pomenir la un palat mret incon-

jurat de grdini.
Uite, aici ai s stai singur de straj s-mi pazesti
conacul meu, caci eu umblu in coclauri toati ziva; ai de
mncat si de but dup pofta inimii tale. Dar fereste-te
s nu intri in grdin. Dac nesocotesti vorba mea, florile
mi se vor plnge C ai alcat grdina si atunci sbori dela
mine.
Dar feciorul, nerbdtor sa tie tot, cum se vzu sin-
gur, cotrobai palatul, si dete cu ocbii de o fat frumoasi
ca un inger, care Il strig de la fereastra dinspre grdin
i-1 intreb ce caut pe acest trm. El ii tispunse c ara-
pul l-a luat de slug. Ea ii destinui c arapul nu mnAnc
oameni, ci alte vietuitoare, i cand se va intoarce flmand
ii va da s bea o api vrjiti i il va indemna s se sew.
ture i s se schimbe in iepure sau in miel. Fata it satui
s miste numai mainile sau picioarele i s nu se scuture
cu totul. Apoi ii mai zise c arapul o s vie la ea, ca s-i
cear apa cea mai tare i ea ii va da apa roie, care are
darul sa te faci pasre, musc, meiu i tot ce-i pofti. Apoi,
cl arapul ii va da ghes s se fad un ied, dar el s cear
in sinea lui s se La un porumbel .1 apoi s se scuture.
De cum vei fi porumbel, adause ea, sboati i du-te
incotro te va indruma Cel de sus. Acum vezi-ti de treab,
i mturl curtea, s nu tie arapul c ai umblat pe aici, iar
dad. Dumnezeu o s te ajute s scapi teafir de pe acest
tram, s nu uiti si de mine, care am fost rpit cu sila
dela parinti".
and feciorul, dup mundi se tolnise la umbr, iati
c se intoarce arapul, aulat de ostenit si frimand.
Ce stai tabla-basa acolo, beter
2
www.digibuc.ro
18 CARTEA SATULU1
Ce s fac? Am maturat curtea i iat m mai odih-

nesc un pic".
Hai scoal, c vreau s te in* fel de fel de solo-
monii; bea din apa asta i scutur5.-te s te faci iepure".
El b5.0 si se sUitu pi4in, preacndu-se c nu se pricepe.
Hei, al dracului! Ia mai bea inca ()data i scuturi-te
s te faci miel".
Feciorul, tot asa, b5.0 apa si tot nu se scutufal tare. Il
trecur nduselile de manic, pe arap, Il rasa in pace i intra
in gridin'i la printes5...
Bine-ai venit, Ii ura. dansa. Dece pari ma de am5.-
rat? Ce necaz ai?"
Ce s am? am dat de un diavol de fecior; am venit
flbimand acas51 si el nu vrea s se scuture ca s se faa nid
iepure, nici miel, nici nimic".
Da-i din apa rosie si se va face el ceva foarte bun
de mancat".
Bine, dar daca va bea din api asta, va sti mai multe
ca mine".
O s se faca, ce vrei tu".
Atunci dau".
Lund phkelul dete feciorului
Na, bea acest p5Eirel i s te faci ied".
Feciorul bu, dorindu-si in sine s se fac5. porumbel. Se
scutwi odat, i sbur afaii din fantn. Dar si arapul se
scutura si se acu un vultur, care se ha dupi porumbel.
lnainte o sbughi porumbelul, pe urma lui vulturul. Cum
v5izu c e gata s5.-1 inhate, porumbelul se ail intr10 scalca
scuturndu-se se f5..cu musc si se furisa in buzunarul
uncle se ascunse intr'o cheie.
Arapul, scuturandu-se si el, se ficu orn i intreb dac
se vinde baia, c5. el 6 pret bun pe ea. i dup ce se tocmi,
ceru cheia 155.ii. Cum scotea cheile din buzunar
www.digibuc.ro
tut! musca. Arapul se facu o pasarica muscareata. Inainte

sbura musca, dupa ea pasarea mai s'o inhate. Ca sa scape
de aceasta primejdie, musca, de cum zari o domniti lu-
crand la fereastra, se scutura, se facu o garofita i pica pe
niframa ce o inflora. Iar domnita iu garofita i o prinse
la pieptul ei. Se scutura i arapul i lua chipul unui voe-
vod aratos, care intra la palat i se infatis imparatuiui.
Sa trae$i, Maria Ta, mama Imi darui o garofita.
Si cum o tinearn in mana i o priveam, trecu o cotofana,
mi-o rapi si o repezi pe naframa domnitei. D porunca,
Maria Ta, inapoieze".
Intr'aceia garofita se invoka inteun june frumos, care
se milcui de domnita:
Pentru nimic In lume sa nu ma dai aceluia, care ma
va cere, caci eu sunt print si el mi-e vrjma i fiindca
amandoi tim farmece, el cauta si m omoare ca s ramana
singur".
Apoi se prefacu iar in garofita i cand abia se indosi
la sanul printesei, batu oare cine la uo.
Cine-ir intreba ea.
Eu sunt, ngim un slujitor, trimis de imparat, ca
sa-mi dai garofita cazuta pe ghergheful tau".
Garoafe avem o gramada, un manunchiu".
Sluga tae garoafe, le inmanunchie, si le dete voevodu-
lui. El le mirosi pe rand i nu gisi floarea lui.
Ma iarta, Maria Ta, dar niciuna nu e garoafa mea,
ca ea are binecuvantarea maicii mele i are o mireasma deo-
sebita".
Imparatul, suparat foc, porunci:
Spuneti domnitei, s inapoieze mai iute garoafa, ca
sa nu mi sui eu singur s'o dau streinului".
www.digibuc.ro
20 CARTEA SATULUI
Doica printesei ddu fuga la ea, i-i zise:

Aoleu, fata mea, di repede garofita, a Impratul
e tare mkios".
Ea cu ochii podiditi de lacrimi, a scos garofita din sk
i doica o duse impratului, care la rndul su o Intinse
streinului.
Tocmai in clipa aceia se scutur odat garofita si se
fku meiu imprtiindu-se pe jos. Pe loc i voevodul se
face cloc cu pui i incepe a ciuguli din meiu. Se scutur
iar meiul i se face vulpe, care inghite cloca cu pui. Im-
pratul sare de pe jilt i se aeaza pe sofa minunandu-se.
Se scutur vulpea i lu aptura unui print frumos, zi-
and:
S trkti, Mria Ta, eu am fost print, i mama
a fost o zn, care m'a invtat multe farmece. Omul, pe
care 1-ai vzut, mi-a fost slug (i, mi-a furat wijitoria,
wand a m pierde i a-mi lua averea, dar cine sapi groapa
altuia, cade Intr'insa".
M bucur c ti-ai spulberat vrjma.ul, i clacl vrei,
f copilul meu".
S-mi dai un soroc de opt zile i-ti voiu da cuvktul
mee.
Apoi se scutur 1 se fku porumbel, sburand pe sus,
pIn dete cu ochii de maic-sa la fntka arapului. Lu
iar chipul lui dinainte i se art mamei lui, care-i zise:
Iat, dragul meu, am adus galbenii inapoi ca s-i
dau arapului, a eu nu mai pot vietui fr tine".
Matn, de acum s nu mai vorbeti de arap i s
nu porti nici o grij, a suntem bogati. Du-te acas i a-
teapt-m, a voiu veni s-ti povestesc tot ce s'a intam-
plat".
Dup ce plea marn5.-sa, se prefku in vultur, se cohort
www.digibuc.ro
pe gura fntnii si. o intinse drept in grdina palatului, unde

gsi pe printes si-i povesti toate ptaniile, apoi o intreb,
care,i dorinta ei? Vrea s'o duc la printi sau s'o ia de ne-
vast? Printesa l'a rugat s'o duc la printi, cA este logo-
dit. Dup ce el ii dirui spre amintire o floare de dia-
mante, ea bu din apa rosie si se fcu porumbit. Astfel
ajunse in tara ei, intcvrsit de porumbel. Acolo luar
chip de oameni si se desprpr ducandu-se fiecare la p,
rinti.
Mama primi dela fiul ei, o comoar de galbeni, &II avu
cu ce vietui in tihn pinl la adnci bteinete.
Impratul se bucur de sosirea feciorului si fcu o nunt,
de merse vestea in toat lumea. Astfel feciorul nostru se
preamri si ajunse un imprat cu o imprtie asa de intins,
de nu avea hotare, si domni in deplin bucurie si fericire.
www.digibuc.ro
ZANA
A fost odati un fecior de imprat, care nu voia s se
insoare. I se aduceau mereu printese, dar dnsul nici nu ri,
dica ochii s se uite la ele. Peste drum de palat locuia o
femeie cu trei fiice, care de care mai frumoase. Impr-
teasa se tot intreba nu cumva fiul ei iubeste pe vreuna
din ele, 0 nu vrea s destinue, 0 atunci ceru s vie fata
cea mai mare, ca s-i tie tovarisie.
Cum veni fata, imprteasa o sruti pe frunte, o lu de
mn, o insoti pn in odaia fiului ei si-i zise:
Te-am adus aici, draga mea, ca s m incredintez, de
nu cumva fiul meu te iubete. Dac cu adevrat o fi asa,
s stii c te voiu face mireasa lui".
Seara, cnd se intoarse acas printul si intr 'in odaie,
Fzu pe scaun si incepu Si citeasc 0 a scrie, fr s se
uite imprejur; jar dnsa astept ce astept, pn o furi
somnul 0 adormi pe canapea.
Dimineata, s'a dus impirteasa singuti ca sri vad.
De cum a venit printul, nici nu s'a uitat la mine,
ci mereu a citit si a scris, apoi a iesit din odaie fr s-rai
zic o vorbr.
Imprteasa i-a multumit druindu-i un frumos inel 0
a rugat-o s-i trimeat pe sora mijlocie.
Sosind acas fata, a povestit cele intmplate; sora cea,
lalt s'a gtit si a plecat si ea la curte. Imprteasa o
primi tot asa de bine, si dup ce o insoti pn in odaia flu,
lui ei, ii zise:
www.digibuc.ro
Sanclanurn, tlandanusum, buirura, andanurn.
www.digibuc.ro
24 CARTEA SATULU1
Daca printul te iubeste, s tii ca am s te fac mi-

reasa lui".
Pe inserate printul s'a intors acas i s'a asezat pe scaun,
fari arunce mcar o privire, i dupa ce a citit si a
scris cat a vrut, s'a sculat i s'a dus.
Dimineata imparateasa veni s vada ce au vorbit im-
preun, dr fata l-a spus c nici mcar n'a vrut sa se uite
la ea.
Imparateasa i-a daruit i ei un inel si a rugat-o tri-
meata pe sora cea mica. Aceasta era cea mai desteapta
cea mai frumoasa. Imparateasa a gatit-o cu podoabe de
ale ei si a lasat-o s astepte in odae. Inainte de a intra,
fata vazu afara aninata in perete o colivie cu o pasare,
si o lu cu ea inauntru.
Dar printul, cum veni se aseza la masi si se puse pe
scris i pe citit, cu ochii atintiti in carte.
Daca vazu c printul nu se uita la ea, fata incepu a cu-
vanta pasarii:
Buna seara, puica, nu-mi ciripesti? Macar tu
tu sfesnice, nu-mi vorbiti?"
Atunci printul desclesta gura:
Sandanum, sandanusum, buiurum, sandanum".
Fata de rusine, nu mai slomni nimic: iar printul ispra-
vind cu scrisul o sterse.
Dimineata, cand a intrebat-o imparateasa de purtarea
printului, fata Ii rspunse:
Cum a intrat, printul mi-a poftit bunaseara, i apoi a
vrut s stie cine m'a adus la el; eu lamurit c impara-
teasa mi-a dat porunca sa-i tin de urat".
Atunci imparateasa o ruga sa mai ramaie o zi. Seam
fata vorbi iar cu pasarea i cu sfesnicul, iar printul ras-
punse iar pasarii i sfesnicului.
www.digibuc.ro
Surorile o mteptar s se intoarc, dar ea nevenind, met--

ser la palat, unde o gsir vesel in tovr4ia fetelor dela
curte i a imprtesei. Cnd o intrebar dece nu vine acas,
ea le-a dat s inteleag c nu o las imprteasa s plece
de acolo.
Cum, ti-a vorbit printul?"
Da, am vorbit cu el de mai multe ori".
surorile s'au invinetit de ciudi i se inapoiari acas.
Cum au iesit din palat, se mngiau intre ele:
Ei, soro, nu e adevrat c a vor bit printul, da i
place ei s stea la palat i ne minte".
Stii ce facem? aducem mrgritarul ce-1
vinde giuvaergiul, s vedem dac are s i-1 cumpere".
A doua zi, lund mirgritarul dela giuvaergiu, s'au dus
iar la curte, 1 au intrebat pe sora lor dac poate s se
roage de print s i-1 cumpere. Dnsa le-a cerut s atepte
rispunsul pe a doua zi. Ele au lsat acolo mrgritarul,
au plecat care cas. Pe drum, cnd mergeau, vorbeau in-
tre ele:
S vedem ce are s se faa i cine are s-i cumpere
piatra scumpV.
La venirea printului acas, fata Il intmpini:
Sandanum, andanusum".
printul la fel:
Buiurum, andanum".
Surorile mele mi-au adus acest mrgritar, cum-
pr; pot si.-1 iau sau nu?
Sandanum, andanusum, cheile sunt la dulap, gal-
benii sunt in saltar, descuie i la ce vrei".
Dimineata fata impart4i imprtesei ca fiul ei i-a dat
bani s cumpere ce vrea. Atunci imprteasa de bucurie
a imbrtiat-o i a irutat-o ca pe copila ei.
www.digibuc.ro
26 CARTEA SATULUI
and au venit surorile la curte, ea le-a intrebat ce costa

margaritarul, l-a. platit i l-a oprit la ea. Atunci ele se in-
veninara si mai tare, dar tot nu voiau s creada ca printul
vorbise cu dansa.
Sa n'o crezi, soro, ca doax tim noi ca e o minci-
noasa. Imparateasa i-a daruit rnargaritarul".
Safi aducem acum o pereche de brafiri, sa vedem,
o si le cumpere i pe astea?"
In cealalt zi venira la sora lor cu o pereche de bratari
dela giuvaergiu; iar dansa ficu la fel cu printul de i-a. cum-
parat i bratarile. and au venit sumrile sa iea banii, i-au
zis:
Tu acum eti imparateasa; nu ne dai o maid' sa ye-
dem si noi pe cumnatul nostru?"
Ea le raspunse:
Sa-i vorbesc diseara i, daca el va incuviinta, o voiu
face cu plIcere".
Apoi se inchise in camara ei si se puse pe plans:
Ce si ma fac? Surorile mele cauta numaidect sa
ma rpuie, si nu stiu cum sa scap de ele".
Seara cand print:ul a venit acasa si s'a pus sa scrie ca de
obiceiu, dansa Incepu a se vaicari i a se plange de nu mai
putea sa se tie pe picioare.
Sandanum, andanusum", a zis ea.
Buiurum, andanum, ce ai pasarea mea, sfqnicul
meu de plangi?" a intrebat-o printul.
Surorile mele doresc sa le chem la o cina, iar eu
nu pot sa le fac pe voie"; deaceia mi-am pierdut firea si
ma topesc de plans. Printul o domoli graind:
Draga pasare, dragul meu sfesnic, vanatorii, bucatarii
sunt jos, gaste, rate, gaini cte vrei, pune sa le taie si os-
pateaza-le".
www.digibuc.ro
*i ea se duse la imparateas5 i zise:

Printul s'a invoit s primesc pe surori i spus
s dau porunca bucatarior, ca s intinda o masa, cum tiu
ei mai bine. Ce-mi porunceti, Maria Ta, s fac?
Daca printul ti-a spus, aa sa faci; chiama deci pe
oarneni tu singura i pune la cale".
Fata chema pe vnitori i-i trimise la vnat, apoi pe bu-
catari i le dete zor sa tae g4te, rate i gaini i sa le pre-
gateasca pentru ospatul de a doua zi. Apoi chem pe ran-
da, cruia i-a fcut cunoscut c printul nu vrea s stea
la rnasa cu surorile ei; deaceia poruncit si le fad' o
pozn. ranra fata era 4a de buna i diaguta inct toti
cei din palat o iubeau i nu mai puteau dupa dnsa. Invata
pe rnd4, ca indata ce o s adi cu totii la masa i o s
atepte pe print ca s inceapa ospatul, el sa scoata din
grajd murgul pe ua din dos, aduca in curtea pietruita
i dea drumul s tropae aa de tare peste pietre, inct
tropotul s se aud pna in casa, apoi s trimeata la dnsa
un argat, ca s'o cheme:
Vino, Domnito, c vrea printul &a-0 spuie ceva".
Aa s'a i facut. In ziva urmatoare au- venit surorile s
ia parte la masa. Imprateasa era bucuroasa ca dupa atta
amar de vreme, va prnzi cu fiul ei. Dar surorile zmbeau
neincrezatoare tiind c toate acestea erau nite prefaca-
torii. Tnara se da cnd i cnd spre fereastra i se facea
vrea s vada pricina intrzierii printului. Cnd deodata
se auzira tropote de cal, ce alearga in curte. Toate fetele
au ingalbenit de spainn afar de cea mezina, care se rume-
nise la fat. Numaideclt veni spre ea o sluga i-i zise:
Poftim jos, Domnita, te cheama printul".
Dnsa degraba se dadu jos, de unde se trase intr'un
loc dosnic i incepu a plnge. Cum se plimba pe acolo, ne
www.digibuc.ro
28 CARTEA SATULUI
stiind incotro s'o ia, a clcat pe o lespede de marmorl,

care indat s'a clintit din loc. Ridic lespedea si vzu o
scar. Coborandu-se pe scara aceia, ajunse pe un ses in-
tins. Acolo incepu s se plimbe la stnga si la dreapta,
pan dete de o arie prginiti si plin de mrcinis, uncle
dorrnea printul 0 alituri de dnsul o zn si un copilas.
Atunci fr zbava, se repezi inapoi la palat, chem pe
imprteas afar si ii zise c printul nu vine la mas, ci a
rugat-o s-i duc doui nframe de mtase, una trandafirie
si alta collie, un pieptene de argint, si o plapom de m-
tase pentru un copilas, c. nascuse ferneia unui orn credin-
cios al &du 0 vrea s i le druie. Imprteasa i-a dat tot ce
a poftit. Fata Ill lucrurile si rue pe imprteas s se
duc la mas si s se ospteze incredintnd-o 6 indat, ce
va pune darurile in mna printului, va veni fuga inapoi.
Cobori pe scara cea tinuit, de sub piatra miscatoare
si incet-incet se apropie de zin. Acolo asternu pe jos
plapoma de mtase, ridic pe copil si-1 puse deasupra, ii
curti capul de spini si de praf, 11 pieptn 04 acoperi cu
mamma cea trandafirie 0 clup ce netezi si prul znei
incalcit de spini a imbrobodit-o impreuni cu printul sub
mamma cea alb; apoi se sui iar la palat si s'a asezat la
mas spre a se ospta cu surorile si cu imprateasa.
ZIna trezindu-se, s'a vzut pe sine si pe pruncul de-alkuri
ingrijiti si in deplin curtenie, si intorcandu-se uimit zise
printului: Cine a fost fiinta, care a avut grija si bunta-
tea asta pentru noi"?
El s'a jurat c nu a vzut nici o femeie:
Tu st bine c mi-ai luat lumina ochilor si nu pot
vedea alt ferneie afar de tine".
ii povesti, c In fiecare sear aude cum o femeie st
de vorba cu pasrea si sfesnicul, dar ca el n'a putut-o zri
cu ochii lui.
www.digibuc.ro
1ULIA MURNLJ: A FOST ODATA 29
Zana Ii dete o palm pe obraz .1 Ii grai:

dau aceasta palma, ca sa-ti vina lumina ochilor,
dar te rog sa imi juri ca nu iei de sotie alta femeie, de cat
pe aceia, care ne-a ingrijit pe noi".
Si indata, cum ea hatu din palme, s'a starnit un mare
vartej de vant ca acela care luase pe print inteo zi cand
era la vanatoare i a ridicat i pe copila i spinii i s'au
facut nevazuti cu zana cu tot.
Atunci s'a auzit un glas prin vartej de colb zicand:
Ramai cu bine! Tu n'ai s m mai vezi, nici pe
mine, nici pe copilaul tau". Era pe la amiazi .1 printul,
podidit de lacrimi, se tangui pana pe inserate. Apoi suin-
du-se in odaia sa, gasi pe tanara fata cufundata in jale.
El o imbratkii cu drag i o mIngae
Sa incetezi de acum, nici tu sa nu destainui cuiva
ce ai vazut, nici eu ce tiu. S uitam trecutul i s ne gan-
dim la viitor. Eu sunt fericit c tu m'ai scapat din mainile
zanei. Hai sa mergem la mama, sa-i sarutam mana, i de
maine s ne pregatim de cununie".
Ei s'au aratat imparatesei i in ziva urmatoare au in-
ceput s cante lautele i s'a ficut o nunt imprateasca,
la care s'a bucurat toata lumea, afari de surorile haine,
care plesneau de ciuda 1 manie.
www.digibuc.ro
IMPARATEASA GORGONELOR
A fost odata un impkat i o imprateasa, care aveau

un singur fiu. Dar pe cat de buni erau prinii, pe atat de
rau era fiul bor. Langa palat locuia vizirul, care avea i
el un fiu; dar pe cat era print;u1 de uricios i hapsin, pe
atat era de treabi i chipos fiul vizirului. Printul, de ciuda,
Il ura de moarte i Cauta prilej vie de hac
Acesta iei odata la vankoare impreuni cu povkuitorul
sau, i cum i atinti privirea pe drum, vazu prin colb o
pana scanteind ca aurul. El intreba pe insotitorul sau:
Sa iau de pe jos pana asta aa de frumoasa?"
Nu tiu cum sa te sfatuesc, dragul meu, tiu c
daca o iei ori nio iei, tot te vei cai".
Daca-i a.a, zise baiatul, o iau ca tare imi place
pana". Se apleca ndat de-a calare i luand-o, o indesi
in cuma. Tocmai atunci printul se suise in turnul pala-
tului i privea cu ochianul spre munti i iata c zri pe
acolo ceva strlucitor ca diamantul i nu tia ce poate s
fie. Si tot privind, deslui pe fiul vizirului cu pana stra-
lucitoare la cuma.
Cc hotoman! Eu sunt print i tatal meu e imp-
rat i totu nu miam pomenit cu aa ceva. Cum se intoarce
la curte pun mana pe ea".
Abia sosi acasa viziraul cu invkatorul su i printul Il
chema la el i-1 iscodi:
Ce purtai pe cuma la vankoare?"
www.digibuc.ro
Nimica toat, o pan", fcu biatul bun i de is-

prav.
Ce fel de pan? Adu-o incoa &o Vd", Ii porunci
printul. Viziraul se apropie i i-o dete.
Dar ce s fac cu pana asta? Mie trebue s-mi aduci
pasirea de la care o ai, i dac nu mi-o aduci, nu mai
calci inapoi la curte".
Biatul vizirului iei lcrimnd i blestemnd ceasul cnd
a luat pana de pe drum. Dar iat c vine invtaorul lui
i-1 intreab:
Cc ti-este de plngi?"
Ce sa-mi fie? Nu era mai bine de te ascultam
nu luam pana?"
povesti cele intamplate, cum printul a cerut pasrea
si cum Il va goni dela palat dac nu o va gsi, i nu
va aduce.
Invtkorul 11 mngie:
Nu plnge, ci hai s vedem ce e de fcut".
Lu un butoiu cu vin duse la adptoarea pasrilor,
pe care numai el o tia. i dup ce indrepti In alt parte
cursul apei, a curtit-o i a turnat in sghiab vinul. Apoi
se trase deoparte, i indosit pe acolo, sttu pndind.
Peste putin veni un vukur cu peni strlucitor ca s se
scalde i s se adape. Dup ce bu i-i dete vnt spre inal-
turi, se Lis iar din sbor la aaptoare i bu din vin. Dar
cnd vru s sboare din nou, nu se putu urni. Atunci omul
nostru se repezi i puse mna pe vultur.
Cnd o lu spre palat, intalni pe imprteasa gorgone-
lor i pasrilor, care cum vzu c e prins vulturul ei auriu,
grozav se inciudi i obidit se duse de se inchise in pala-
tul ei.
Printul, cum i se aduse pasrea strlucitoare, pe de oparte
www.digibuc.ro
32 CARTEA SATULUI
se bucura mult, iar pe de alta nu mai putu de pizm ca

viziraul e in stare de o asemenea isprava.
Ca sa,o uite necazul, fiul vizirului o porni iar la vni-
toare cu invatatorul sau, 0 cum inainta in pidure, mai
zari ceva stralucind pe carare. Cnd se apleca, ridica un
colan batut cu un roiu de diamante 0 de margaritare inchi-
puind gorgone 0 pasari. Alerga, la invatator, ii arata ce
a gasit 01 intreba daca trebue si-1 ia sau nu.
Nu tiu cum sa te sfatuesc, fiul meu. Daca II iei
sau nu-1 iei, tot te vei cif'.
Atunci Il iau, poate nu m'oiu pocii, c e prea fru-
mos"`. Se incinse la mijloc cu el 0 purcese spre palat.
Printul 11 ochi din turn 0 gndi:
Oare ce poarta viziraul la mijlocul lui? Cnd o
sa vina, am sa i-1 cer pentru mine".
Cum sosi acasa vizirmul, descinse colanul, 0 infau-
rndu-1 11 indosi in lada. Priqul aflnd de intoarcerea lui,
la chemat la el si 1-a intrebat:
Ce cingatoare aveai la bru?"
Un colan gisit de mine pe drum.
Sa mi-1 aduci, sa-1 vad ce fel este".
Cum dete cu ochii de colan, 11 prinse mirarea zicnd:
Cine tie ce fata II. purta? Sa pleci sa-o gaseti 0 sa
mi-o aduci ad".
Dar cum pot gsi eu fata care purta acest colan?"
Pc:10, nu pop, din pamnt -s'ia scoti, altfel va fi vai
0 amar de tine!"
Cu lacrami In ochi bietul vizira se duse la invatatorul
sau:
Uncle pot descoperi fata care purta acest colan?"
Vezi, fiule, trebuia mai bine sa nu fi luat cinga-
toarea; dar odata luat sunt de prisos lacramile 0 tngui-
rea. Sa mergem In cautarea fetei".
www.digibuc.ro
IUL1A MURNU: A FOST ODATA 33
Deci plecai amandoi, adulmecar pe unde putur, pani

clnd la urm nimerir o fat frumoas5, care se plimba
singura, i banuind cal poate e fata cu colanul, o ademenir,
imbrobodind-o intr'o mantie, o suir pe cal i o luar
la fug. Ea strig din fasputeri, dar viziraul o potolea cu
vorba:
Nu sunt de vin eu, ci printul, care m'a trimis in-
taiu dup vultur i apoi dup tine; m ameninta cmi
rteaz capul, dac nu voiu da de urma ta". Totu ea de
necaz, a rupt salba de margaritar dela grumaz i boabele
se risdpiri pe drum.
Cand apoi fu adus la curte, dinaintea printului, acesta
nu mai putea dup ea. Puse pe tatl su impratul,
cear mana.
Fata, care nu era alta de cat imparteasa gorgonelor,
a rspuns ca nu se marit, pan nu i se va da salba de
mrgiritar, fr vreun bob lips. i tot fiul vizirului a tre-
buit s umble dup deaceia plea insotit tot de in-
vatatorul lui.
Dar cum se uitau cu multa luare aminte peste tot sal
afle mcar un bob de mrgaritar, dau de un furnicar im-
prejurul cruia furnicile iniraser salba. Indat viziraul
se apleca i le culese bob cu bob.
and le-a dus la curte i le-a numrat, imprteasa lu
seama c nu lipsete nici un bob. i foarte multumita a
zis printului:
Ca s te iau de sot pe tine, se cade a fi pedepsit,
cel care mi-a facut atatea rele".
Poruncete, imparateasa mea, i orice pedeaps vei
cere, o voiu pune la cale".
sa se aprinda un cuptor, care s ard apte zile
apte nopti, iar in a aptea zi, vinovatul s fie aruncat in
cuptor, ca si se prefac in cenu4 i in scrum".
www.digibuc.ro
34 CARTEA SATULUI
Printul porunci sa se aprind cuptorul sapte zile i apte
nopti. Ii inchipue oricine suprarea tuturor dela curte.
Intr' una din aceste zile, cnd se plimbau pe malul mrii,
printul ia seama c irnprteasa face sentie si ingaim cu-
vinte nedeslusite, i o intreb:
Ce bolborosesti de atta vreme si eu nu pricep
nimic?"
Imi fac rugciunea", minti ea.
Intr'a saptea zi cnd ardea cuptorul, imprteasa orn-
duise gorgonelor s care ap pe ascuns s'o verse peste
foc. Deaceia in partea din fat a cuptorului, slugile aprin-
deau cuptorul, iar pela spate gorgonele stingeau focul.
In a saptea zi dar au aruncat pe viziras in cuptor, l-
sndu-1 acolo toat noaptea pn dimineata. Iar a doua
zi iei teafr.
Toti s'au minunat i s'au inveselit foarte. Printul ceru
imprtesei s aleag ziva nuntii lor. Dar imparteasa ceru
si ea o dovad de credint i dragoste din partea lui.
Mai e nevoe de alt dovad, cnd eu de dragul tau,
am mers pn acolo 61 am lsat s fie ars de viu, priete-
nul meu cel mai bun".
Nu e destul", zise imprteasa gorgonelor. Pentru
viziras am ars cuptorul sapte zile i apte nopti i l-am
aruncat in foc, dar el a scpat teafr. Iar pentru tine s
incingi acurn cuptorul numai pe o zi i s intri in el dacI
m iubesti; iar daca nu faci asta, voiu fugi de aici
voiu duce inapoi la locul de unde m'au adus".
Printul neavnd incotro, dup ce fcu tot ce putu pentru
ca s-i intoarc vrerea, chem slujitorii, si le zise s arunce
niscaiva lemne in cuptor. Apoi imprteasa, lund de mn
pe print, II apropie de cuptorul mai mult cald cleat rece
zise:
www.digibuc.ro
Intra in cuptor, caci am juramant si blestem dela

parintii mei, ca barbatul care m ia pe mine, sa treaca
mai intai prin foc".
Si cum intra printul, ea batu din palme si indata se
aprinse foc mare si vulvori uriase Il cuprinsera mis-
tuira.
Imparateasa oobori in gradina, unde vizirasul sedea sub
umbr de copac. Ea haw din palme, II lua de mana pe vi'
zira i deodata un vartej de vant i-a ridicat pe amandoi
si i-a purtat pana la palatul ei. Sosind acolo, ea i vorbi:
Tu care ai fost in stare sa inaptuesti ispravi, mai
presus de puterea unui om, eti vrednic a domni cu mine
peste gorgone si pasari, cad eu sunt imparateasa bor. Nu-
mai din dragostea pentru tine, am poruncit gorgonelor sa
care apa de stins cuptorul in care ai fost aruncat, i sa
aprinda foc atunci cand a intrat printul. Acum cand tii
tot, spune-mi daca vrei s fil al meu sau sa te intorci la
parintii tai".
Atunci vizirasul cazu la picioarele ei, inchinandu-se:
A primi chiar sluga ta sa fiu, caci numai tu mi-ai
daruit viata".
Toata lumea se bucura si toate pasarile cantara si nu-
mai in viersul i cantecul lor se facu nunta iraparateasca.
Dupa aceia el chema la dansul pe parintii i pe invata-
torul lui, si traira cu totii zile lungi si fericite, domnind
peste gorgone i pasari, i poate c mai traesc i azi daca
nu au murit.
www.digibuc.ro
PRINTUL ADORMIT
A fost odat un impirat, care avea o fat nespus de

frumoas. i tinea la ea ca la ochii din cap, c nu avea
ait mngkre in lumea asta decat numai aceast fat, ma-
cu care aducea la chip i vorb, rposnd la nate-
rea ei.
and Ii veni veste c trebuia s piece la rsboiu, vr-
maii amenintndu-i tam, ii frmnta mintea cum s-i lase
odorul singur acas.
and domnita Il vzu pe imprat cu fata intunecat,
il intreb, care e pricina mhnirii lui?
Mi-a venit vestea c trebuie s plec la rsboi i m
doare c sunt silit s te prsesc", rspunse impratul.
Mergi sntos i s vii cu bine c eu rmn aid
cu doica mea i te voi atepta, dar rogu-te s nu aboveti
mult c nu mai am pe altcineva acas de care 6. m bucur".
A plecat impratul i s'a tot dus spre hotare unde il
atepta oastea vrmailor, i domnita noastr ca treacI
vremea, a pus pe gherghef o nrram de mtase ca s o lu-
creze i s o dea in dar tatlui ei, dupi intoarcerea dela
rsboi. Cum cosea lng fereastr trecu in sbor un vul-
tur auriu zise:
Ori clt vei coase, tot un mort vei lua cle mire".
Printesa fir rspundi ii privi foarte inciudat.
A doua zi vulturul trecand iar pe la fereastr croncni
aceleai cuvinte. Atunci printesa chem pe doic i-i ziae:
www.digibuc.ro
La fereastra unde lucrez eu trece un vukur auriu

care imi tot ingn: Orict vei coase tot un mort vei
lua de mire.
Dac va trece iar, ii zise doica si-ti va grai ace-
leai cuvinte, tu s-i rispunzi: la-ma cu tine, i du-m
si-1 vd".
Tree:1.nd a treia oar vulturul rosti aceleai vorbe. Atunci
domina ii raspunse cu toat inima: Ia-m cu tine i du-m
6.-1 vd".
Vulturul plecandu-i aripile o lu i se inalt cu dnsa
in vzduh sburnd ca o sgeat. Dup ce a purtat-o aa
cale lungi, a ajuns la o fantni prin care cobori i o ls
acolo.
Inauntru se afla un palat miret. Ciinii dormitau in curte,
mai incolo caii piroteau i ei. In palat slugile motliau i
ele. Intr inteo odae aurit, i Vizu un print frumos, care
dormea butean. LIngi pat era o hartie scris cu dove
mari: Dac intr vre-o fat pe aici i i s'ar face mil de
tineretea printului, sa eadi spre a-1 pazi trei luni, trei sp-
tmni, trei zile, trei ceasuri i trei clipe, fir a atipi, cici
va trebui, cand va strnuta printul s-i zia: a-0 fie de
bine, Mria Ta! eu te-am pzit trei luni, trei slptmni,
trei zile, trei ceasuri i trei clipe. Atunci printul se va trezi i
va lua de sotie pe fata care va avea rbdarea s-1 pzeasc,
i impreun cu el se vor detepta toti cei cari dorm in
palat".
Acum ce s fac printesa? Cam anevoie pentru dnsa,
c i se fku mil i de printul care zkea pe pat dormind
somn greu; se gndi 6, trebuie s vegheze zi i noapte
trei luni, trei spfmni, trei zile, trei ceasuri i trei clipe
fr atipire, ateptnd timpul cand printul va strnuta ca
s-i zici: S-ti fie de bine, Mria Ta!" i aa s se scoale
www.digibuc.ro
38 CARTEA SATULUI
si el si toti cei din palat care dormeau ca niste morti. Ii
lu dar inima in dinti, gata a inflptui acest bine, cu ere-
dinta c tatl ei nu se va intoarce asa devreme dela rsboi
ca s o caute. Dup ce s'a inoptat, tot palatul se lumin
cu niste lumini, fr s se vad cine le aprinde, iar masa im-
belsugat se intindea cu bucate, fr s se vadi cine le
aduce. Printesa se silea id' nu adoarm ca s poat zice
printului cnd va strnuta: sali fie de bine, Mria Tar
Asa trecur trei luni i trei spfmni de cnd veghea
la capul printului si cum sedea domnita rupt de oboseal
auzi glasul unui vnitor de fete roabe: cumprati roabe!"
Atunci ea strig dela fereastr: Stai, s cum* si eu
una". i ceru ca s se aplece toate s le vad fata lor in
apa fntnii. Si cum pe una a vzut-o mai artoas, a zis:
Dati-o jos cu funia, pe aceast roab5.". Si tot cu funia a
trimes o basma in care inodase galbeni.
Pe urna printesa a imbrcat fata cu o rochie frumoas
si a oprit-o la dnsa ca tovarse. Obosit de veghere
nedormit, Ii zise:
Am s m culc pe genrunchii ti, i dup trei ceasuri
destepti, c trebuie s spun printului cnd va str-
nuta: S-ti fie de bine, Mria Ta! Eu te-am pzit, trei
luni, trei slptmni, trei zile, trei ceasuri i trei ape".
clomnit, pe genunchii mei, e eu te voiu
trezi la vreme", rspunse slujnica.
Abia domnita adormi deabinelea, e iat veni clipa cnd
printul strnut. Atunci slujnica rosti: S-ti fie de bine,
Mria Ta, eu sunt aceia care te-am pzit trei luni, trei
spfrnni, trei zile, trei ceasuri i trei clipe".
Printul se trezi din somn i o imbrtis zicndu-i: Tu
vei fi imprteas i chiar cea mai bogat i fericit din
lume".
www.digibuc.ro
TULIA MURNU: A FOST ODATA 39
Luand apoi ap, stropi oamenii, animalele i psrile

si tot si toate s'au trezit.
Apoi intorcandu-se spre faa intrebi: Cine doarme pe
jos?"
Ce s5-ti spun, Ivaria Ta? Au trecut niste negustori
cu fete roabe i eu am cumpravo i mi-au coborit-o prin
fantn cu o franghie".
Printul a vrut s'o destepte, dar vicleana roab. Il opri:
Las-o s51 mai doarm, i apoi o trimitem s p5zeasc:i g5.s-
tele".
and se scul din somn printesa, privi in juru-i si nu
vzu pe nimeni, nici pe print i nici pe slujnic5.. Iesind
din odae dete de fosta ei sclav i o intreb5.: Ce s'a f51-
cut printul, care dormea i unde este acuma?"
vezi, draga mea, ce s'a intmplat: cand a strnutat
printul i s'a trezit, ne-a vzut pe amndou si a zis c tine
mai mult la mine, iar tu s te dud s pzesti gIstele!"
Dup ce orndui ocaile i colturile palatului, printul i
puse in gand s plece si el la iisboi. Astfel intreb pe so-
ia ice sri aduc din loctrile pe unde se duce el. Ea Ii
ceru o coroan de diamante. Apoi intreb i pe pzitoarea
de gaste, ce dorint. are.
S.-rni aduci, sapane, o piatr de rbdat, o franghie
de spanzurat i un cutit de injunghiat si dac nu-mi faci
rost de aceste lucruri corabia ta si nu miste din loc".
A plecat printul, s'a dus, a isprvit cu treburile sale, a
cumpsat coroana cu diamante pentru sotia sa i a intrat
in corabie s se intoard. acas. Dar corabia nu pornea nici
inainte nici inapoi. Top oamenii s'au mirat de asa
plare; au tras ancora, au intins panzele, corabia nu se ur-
nea din loc i nimeni nu stia care-i pricina.
Un orn btran i destept, care se afla in corabie, zise:
www.digibuc.ro
40 CARTEA SATULU1
Maria Ta, nu cumva te-au rugat de acasa s cumperi
ceva i nu ti-ai adus,aminte?"
Da, aa-i", a rispuns printul, o pastorita care pa-
zete gatele in curtea mea, m'a rugat aduc o piatr
de rabdat, o franghie de spanzurat i un cutit de injun-
ghiat".
Ma duc eu s le iau", se imbie batranul i adaose:
Dar fata aceia poate ca are un mare dor la inima, baga
de seama ce are sa faca cu darul tau".
Dupa ce moul cumpara lucrurile cerute de fata i le
dete printului, corabia incepu s alunece pe ap alergand
ca i cand ar fi avut aripi.
Sosind printul la palatul sau imparti darurile. Iar seara
se aeza langa fereastra odaii In care dormea pastorita i
o auzi cum se tanguia:
Eu eram printesa, singura fiica In casa-mi parinteasca,
tatal meu plecase la rasboiu i eu ii lucram o naframa de
matase, cand trecu un vultur dinaintea ferestrii mele i-mi
spuse: Ori cat vei broda tot mort barbat vei capata".
Iar eu Il rugai s m duca la el. Vulturul luandu-ma pe
aripile sale, ma aduse i m cobori prin fantana in curtea
asta. Cand am vazut pe print dormind ca un mort, m'am
pus de 1-am pazit Era incetare trei luni i trei saptamani.
Atunci trecura nite negustori cu fete robite i eu mi-am
cumparat una ca eo am de tovaraa. Fiindca m'a apucat
somnul dadui slujnicei In paza pe print, dar in clipa cand
stapanul meu avea sa se detepte si s stranute, fata roaba
luata de mine, 11 zise: Sa traeti, Maria Ta!"
Acum cand n'am cui sa-mi jelui durerea, sa-mi spuneti
voi daruri aduse de print, ce s fac? Ca domnita, si pa-
zesc gastele?
Tu cutit de Injunghiat, ce-mi zici s fac?
www.digibuc.ro
IULIA MURNU: A FOST ODATA 414-
Sl te injunghii!
lar tu treang, ce-mi spui s fac?
S te spanzuri!
i tu piatr de rabdat, ce m sfatueti s fac.
S ai rbdare!
Ce rbdare s am? Tu, treang, ce-mi zici s fac?*
S te spanzuri!"
Printul urmrea prin broasca uii tot ce fkea fata,
cum a vzut c s'a suit pe scaun s lege treangul ca s
se spanzure, lovi ua cu piciorul, se repezi iniuntru i apu--
eand-o de brat ii zise:
Tu ai fost mntuitoarea mea! Dece nu mi-ai spus,
s nu te trimet la gate? Acum tu eti sotia mea i o
m duc indat., s spnzur de treangul ce 1-ai pregkit,.,
pe ticlloasa aceia care i-a btut joc de tine".
Printesa 11 rug: S nu-i faci nici un ru a nu vreau .
s inceapi asnicia mea cu moarte de om, ci sloboade-o s

se duea in voia ei, c mult m'a suprat i nu vreau s'o .
mai vkl in ochi. Haide s ne ducem la tatl meu, la pala-
tul printesc, srutm mana i s facem nunta".
Odat sositi la palatul fetei, aflar a de curnd se Ina-
poiase dela rsboiu i impratul. Printul i-a spus
reqte s-1 aib tat i impratul le dete binecuvntarea.
aa Thicur nunt mare de se duse vestea peste hotare.,
trira fericiti pan la adnci bttinete.
www.digibuc.ro
LACUL VRAJIT
A fost odat un imprat care avea trei fu. Gnd au cress-

cut acesti beti i s'au fcut mari, le-a venit vremea de
insurtoare. 13ttinul imprat a adus trei arcuri i trei
geti, a dat fiecrui fiu cate unul, zicandu-le s se suie pe
coperisul inalt al palatului i s trag ct mai departe
in orice loc s'ar opri sgeata deacolo ia nevasta.
Dup ce s'au urcat pe vrful acoperisului, ochi cel mai
mare dintre frati, iar sgeata lui nimeri in curtea unui pa-
lat mret. Acolo gsi o fat nelnchipuit de frumoas ce
alese de sotie. Se sui i fratele mijlociu, i tinti s-
geata care eazu pe o cas mare si frumoas. i aici era o
fat de toat frumusetea, pe care printul al doilea ales-o
de sotie. Astfel i-a venit rndul i fratelui mic. Impratul,
inainte de a le da arcurile i sgetile, le fcuse trei palate
deosebite de al su, si le zise:
Dragii mei copii, Ls v insurati i s v asezati in
palatele voastre cu nevestele i dup moartea mea, cel care
va mosteni tronul s treac in locul meu".
Fratii cei mai mari s'au multumit si au ascultat sfatul pa-
rintesc, cel mic a limas flcu; el trgni azi-mine s a-
runce sgeata si vremea se rotea gsea tot nepstor.
Intr'o zi, cand toat familia era strns la mas, imp-
ratul gri fiului su mic:
Ftul meu, dacA vrei s te binecuvintez i s mor
multumit, indeplineste-ti datoria ca i fratii ti".
Printul i-a rspuns:
www.digibuc.ro
Tata, nu vreau s stric voia ta. Maine voiu vedea

0 eu care mi-e ursita".
i a doua zi urcandu-se pe cucurigul palatului, trase din
arc si urmiri din sbor sageata pana la cadere. Se dete jos
s'i alerga spre locul unde a cazut, cauta pe ici pe colo, nu
zari nici un castel si nici o coliba, ci un lac mare in care
o broasca innota cu sageata in gura. Aruncndu,se in apa
prinde broasca si o aduce acasa.. Dupa ce-i dete drumul
in odaie, Il cuprinse o jale nespusa ne stiind ce sa zica ta-
talui sau. Alunga toate slugile din palat, ca sa nu afle lu-
mea ceva s'i mai ales cumnatele, spre a nu fi batjocorit,
si-si mistuia amarul cu vanatoarea.
Intr'o zi aduse bun vanat si-1 atarna in colt dupi usa.
Apoi gandi in sine sa se duca la tatal sau spre a i se des-
tainui, clar cu rugamintea sa nu prinda de veste fratii,
fiindca asa i-a fost partea lui. S'a dus deci si i-a povestit
tot ce s'a petrecut cu sageata lui. Tatal se indurera foarte
de aceasti nenorocire a fiului mic, mai vrtos ca tocmai pe
el U. avea mai drag. I-a zis dar:
Ei, fatul meu, asa a fost vrerea Celui de sus, sa
ramai burlac!"
Pe cand printul sta de vorba cu tatal sau, broasca ran-
duia casa. Iesise din teasta, intrupatil ca domnit, imbra-
cata in camasa alba de matase si cu maneci suflecate, facu
foc, gati vanatul, puse masa, intinse mancarile, apoi se
cuibari iar in teasta ei si se trase inteun colt.
Cand veni printul, ce sa vada? Toate randuite si la lo-
cul lor, bucarele gustoase, masa pusa. Oare cine sa-mi fi
facut toate astea? Se uita de jur imprejur, dar nu vazu
pe nimeni. Se aseza la mask manca cu pofta, apoi ridica
broasca pe masa, punandu-i dinainte o farfurie de mancare
si ipleci
www.digibuc.ro
44 CARTEA SATULU1
Cand se intoarse acas, gsi casa randuit, farfuriile
toate vasele splate rar s vad vreun ora. Atunci gIndi
in sine:
Aci este o mare tain; maine m voiu duce la va-
natoare i voiu aduce vnat, Il voiu anina dup us
voiu indosi".
Zis i acut. Sculndu-se cu noaptea In cap, porni la va,
ntoare, ucise ceva pasri, le aduse acas, le spanzur dup
use si invesmntat cu alte haine, cobort scrile, incue poarta
apoi intr In palat pe o portit a grdinii. Broasca, cum
auzi trosnitul porii, iesi din teast si se fcu o domnip
frumoas:
soarele in loc se oprea
luceafirul mai mult lucea!
Cum o vzu printul din ascund.toare, r5mase fermecat
de frumusetea ei. Ea se apropie de ferenstr, btu din
palme i printul zri cum o broscut suie scirile, se des-
prinde din teast i rsrind ca o fat, se apud. de lucru.
Aprinse foc, jumuli pasrile si le infrigri ajutat de prin-
tes. Cum isprvi Indosi teasta i o tuli. Broasca cea mare
intr si ea in teast si se ghemui intr'un colt.
Printul se intoarse tiptil asa cum venise pe portita gr,
intr iar in palat, urcandu-se spre iatacul su.
In sufragerie gsi masa intins gata. Se asez i ospt
bine, apoi plimbandu-se dealungul prin odaie se apropie
de broasca din colt, o netezi i ti zise:
Tu esti si rmai a mea, fie ce o fi, eu nu m mai
insor. Tu ai prins sgeata in gurita ta. Eu nu vreau s
stiu de nici o alt sotie. Incalte, dac vorbi, mi-as pe.
trece vremea bucuros, i indeosebi, dac mi-ai spune cine
se furisi pe aid, de-mi gteste aceste buntate de bucate.
www.digibuc.ro
Broasca pironea ochii asupra lui, dar nu glsuia nimic

din botisor.
La urm, de ici de colo, se svoni cum c sageata mari-
tului print, cazuse inteun lac i c daduse de o broasca, pe
care o tine acum acasa.
Intr'o zi cumnatele i-au zis:
Nu aduci la noi i pe sotia ta sa o vedem?"
Eu sunt tot necasatorit", le raspunse printul. Cum
s v aduc pe nevasta mea ca s'o vedeti?"
podidindu-1 lacrim fie, plec de acolo cu inima frant.
Cand ajunse acas gasi masa gata de ospatare.
Intr'o zi se ascunse iar j tocmai cand broasca vru s
bata din palme ca vina in ajutor broscuta, printul se
repezi, smuci teasta i o asvarli in foc. Broasca alerga i
striga tare:
ma arde, m arde!"
Iar printul infaca teasta de pe jaratec i o lepada In-
tr'un vas de aur plin cu apa. Apoi cazu la picioarele ei
i o ruga sa nu .se mai inchida in teasta.
Nu vezi cat sufar? Nu pot sa-mi scot fata in lume,
s vad cum fratii mei ii bat joc de mine, cand tu eti de o
suta de ori mai frumoas decat nevestele lor".
Atunci frumoasa fecioara Ii vorbi:
Sunt de neam impartesc i traiam odata bine cu
parintii mei, dar am fost cu totii blestemati ca Imparatia
noastra sa se scufunde in adancuri de ape, iar noi s fim
bituti de soarta. Dar Cel de sus ne-a intestit aa ca s
putem trai in lac pe uncle sunt tainuite comorile noastre.
Un vrajitor, care m'a vzut, m'a incredintat ca, claca voiu
gsi un suflet bun, care ma va iubi i nu va blestema cea-
sul cand m va intalni, m voiu face din nou cum am fost.
Am ramas broasca numai ca sa te pun la incercare. Acum
www.digibuc.ro
46 CARTEA SATULUI
cand te cunosc si nu ma indoiesc de tine, vreau sa te fe-
ricesc 0 rastfel sa fac pe cumnatele tale sa ramana de
- C6
ocara
Printul, auzind povestea asta, nu mai putea de atata
noroc ce daduse peste dansul.
Domnita II indemna sa arunce teasta inteo fantana ca
numai asa va intineri ea pe totdeauna. Dupa ce lepada
teasta in fantana, printul grai:
sa ramanem in palatul meu 0 sa nu destainuim
nimic".
Intr'o zi cand se praznuia ziva de nastere a imparatului
tata, fratele cel mai mare vru si cheme familia lor toata
la masa. Rand pe rand venira cu totii la el 0 cand sedeau
impreuna, ei incepura a-1 lua in batjocura pe fratiorul lor.
Radeau 01 intrebau:
Dece nu aduci si pe nevasta-ti s'o vedem si noi, sa
vorbim cu ea si sa petrecem impreuna?"
El, suparat si scos din fire, la urma ii napusti pe toti
si pleca acasa.
Cum simti nevasti-sa ca e intristat, II intreba ce are.
Ce sa am? Fratele mai mare a vrut sa dea o mas5.
de ziva tatalui meu. Cand m'am dus acolo, top si-au batut
joc de mine cal dece nu aduc 0 pe nevasta mea".
Bine, daca vrei, ne ducem. Ca doar vorba aceia
cine rade la urma, rade mai bine. Du-te mai intai la
locul de unde m'ai luat si striga de trei ori: Cairara", si
inclata ce ai sa. auzi Pichichi" sa raspunzi c te-a trimes
fiica voastra Dochia sa-mi dati o vergea de aur si una de
argint 0 un ou de lebada 0 doua de rata. Tu sa le iei si
sa vii inapor.
El asculta orbeste de vorba ei si facu intocmai aducand
www.digibuc.ro
vergelele si oule. A doua zi, cnd avea loc osptul, dam-

nita bate odat cu vergeaua de aur i rsar trei roabe;
bate a doua oar si lese 'ca din pmnt o aka care purta
un paner de haine si rochii si tot felul de podoabe de dia-
mante i de aur.
Se imbrcar amndoi numai cu haine cusute In fir de
aur i se impodobir cu scumpeturi.
Cnd erau gata de plecare, mai btu odat cu varga si
rsri o caleasc cu totul aurit, tras de patru cai blani,
care asteptau in curte, isbind din copit de scprau pie-
trele.
In vremea asta cumnatele se purtau incoace i incolo
pe us rznd i chicotind:
-- Oare cnd o s vin broasca?"
Si cum hohoteau de rs, vd un rdvan strlucitor cu
slugi numai in fitretruri, tras de patru cai blani, care se
opresc la poarta lor. Ele se uit mirate i-i freacA ochii
spre a se dumiri cine coboar, i vzur cum slugile iau de
mn o domnita frumoas i o ajut s se dea jos. Se pri-
vesc una pe alta incremenite i vd cum urmeaz si printul
si cum brbatii lor insatesc frumusetea asta de domniti
pe scara palatului, i cum ea merge la socrul ei, iar socrul
o imbrtiseaz cu lacrimi de bucurie.
Ea ii d oul de lebd, opal salut cumnatii si le oUruete
Cite un ou de rat.
Cumnatele s'au pus pe rsete:
Ce mai daruri, niste ou!"
Domnita cu zmbetul pe buze rugi pe socru s sparg
oul.
Si ce s vad? o coroan de diamante, care strlucea
impristiind lumini de flacri. Ea o lu i cu mna ei o puse
www.digibuc.ro
'48 CARTEA SATULUI
pe capul imp5ratului. Cumnatii au spart 0 ei ouile 0 g5,-
sir in ele nite ceasornice de diamante 0 cu lanturi de aur.
Cine poate povesti nebunia de veselie ce a urmat?
A fost o srb5itoare cum nu s'a mai pomenit. In aceia0
zi se ficu 0 nunta 0 aduseri dup. aceia 0 zestrea Dochiei
cu toate comorile ingropate in lacul vrjit, 0 a fost mare
(chef 0 petrecere, de a ajuns vestea lor pan la cap5.tul im-
v5.1-51tiei.
www.digibuc.ro
SMEUL CEL VESTIT
A fost odat un imp5rat, care avea o fati asa de fru-

moask ca la soare te puteai uita, dar la dansa ba. Tot tine-
reteul de voevozi se intreceau care de care cear5.
Dar ea nu vroia s5 se marite i g5.sea fel de fel de cuvinte,
ca s nu ia pe nimeni. Intre top cari o peteau, era unul
mindru de n'avea pereche, i pentru dansul Incepuse a-i
bate inima, totui nu se lndupleca s5.-1 ia, ci voia s5.4 puie
la incercare, ca s vad daca e voinic i dac o iubete asa
de mult ca fac toate voile ei.
Intr'o zi printesa a zis c va lua pe acela de sot, care se
va duce s5-i aduci varga de aur a smeului, cu care, dac
se ating portile, se deschid. Toti feciorii de imp5.rati, cum
au auzit de asta, s'au infricosat, tiind foarte bine ci daa
s'ar ncumeta la aa ceva, ar fi pierduti, fiinda smeul vestit
cu varga lui, era cel mai salbatic, mai fioros intre toti smeii.
Avea un ochiu in frunte, care r5m5nea deschis tot mereu
si cand dormea i cand era treaz, asa c nimeni nu indris,
nea s se apropie de el fari sa fie ripus.
Chipesul print era Ins asa de indrigostit de printesk
incat n'a pregetat aduc varga de aur ori s5. moar.
Deaceia, In tain5 porni la drum ca Incerce norocul. Zi
si noapte hoin5ri prin vi i munti, si prin coclauri i tot n5.-
zuia Inainte. Dar ostenit, s'a toanit la umbra unui arbore
si a adormit. Iar and s'a trezit, z5ri de departe o b5itrani
care cernea flin5 pe o tipsie mare. Dar f5ina nu &idea pe
4
www.digibuc.ro
50 CARTEA SATULUI
tavk ci pe jos. El se apropie de batrn i pricepu c este
oarbk Atunci printul Ii gri:
Stai, maic5., nu cerne fina, a se risipete pe jos".
Dar nu vd, atul meu" lmuri ea.
mie micut, s o cern eu", a zis printul.
s'a apucat de i-a cernut aina, adunnd-o intr'un sac
ce se afla colo. Apoi o intreb5.:
Uncle o s duci fina, micutk ca s-ti. ajut!"
Purtarea printului plcu bttinei si multumit i-a zis:
Ftul meu, pentru binele ce mi-ai acut, spune-mi ce
vrei?"
Printul faspunse:
dai, maic, numai binecuvantarea, cci pen-
tru ce vreau eu, tu nu poti s m ajuti".
Dar nu-mi spui s aud i eu, ce cauti tu, ca s ye-
dem de nu pot s-ti fiu de vre-un folos?" starui btrana.
Atunci printul ii povesti:
Eu, maic, sunt fiu de imprat, singur la printii
mei i auzii de o printes neinchipuit de frumoask pe care
o petiser multi printi, dar n'au fost dup placul ei i de-
aceia i-a indeprtat. Atunci eu luai binecuvntarea Orin-
tilor mei i m dusei cu gandul numai s o vd i s m5.
intorc In tan. mea. Dar una pot s5.-ti spun, cum am vzut-o,
am rmas inmrmurit de frumusetea ei i pentruc tatl ei o
zorea s aleag un sot, ea fgdui intr'o zi c va lua pe
acela, care i va aduce varga de aur a smeului vestit, cu
'care, dad, se ating portile, se deschid".
Ascultk fatul meu", Il satui btrana, ai intrat in
mare primejdie, dar binecuvantarea printilor ti i. a mea o
s-ti prind bine. Ia calea ce duce printre ierburile mari, cci
pe ad n'a clcat picior de ora pn acuma. Tinand-o pe
acolo, o s dai de un sui de munti prpstioi, in care se afl
www.digibuc.ro
pestera cea mare locuit de smeu. S inaintezi binisor

dac vei auzi din afar un vuiet, atunci s t c51 smeul
este in vgun i doarme; s stai departe pn va deschide
el poarta, cci acolo i adposteste turma de oi i inchide
pestera cu o piatr mare, ce nu o poate urni nimeni. S
astepti pin ce smeul deschide poarta ca s scoat oile
afar i atunci s te strecori tu in vgun i cnd se va
intoarce el de la psune i va mna oile in adpostul lor,
va astupa intrarea iar cu pietroiul. S iei seama la vuiet ca
and va adormi, i atunci s iesi din ascunzatoare
s te apropii incetisor de dnsul. El poart o cheie de aur
legat de barb si cu aceste foarfece dela mine s-i tai bar-
ba iei cheia si cum o s inlture stnca s'o tulesti
tu. Si cum o s te vezi tearar, atul meu, atunci s apuci
mai departe pe drumul cu ierburile mari. Acolo ai s dai
de un palat mret. Apoi cum vei atinge poarta palatului
cu cheia de aur, o s se deschid dela sine; tu s nu te temi,
ci s intri in curte i s te sui in palat. Acolo ai s vezi un
cal si un cine. Inaintea calului vor fi ingrmdite oase ca
s le mnnce i inaintea cinelui fin; tu, pe tcute, s5.
schimbi si s pui oasele inaintea cinelui i fnul inaintea
calului, i apoi tot ce mai ai de fcut, o s afli din gura
calului".
Printul multumi bttinei, Ii ddu o mn de galbeni
lu rmas bun.
Merse cale lungi pn s ajung la pestera cea mare. Se
trase pe aproape, ciuli cu urechia, dar nu auzi nici un sgo-
mot. Se uit bine, dar nu v.zu pe nimeni inuntrul pei
ci zri un cazan plin cu lapte i o cogeamite
Printul amintindu-si ci nu mncase de mult, a tiat o halt
ci de pacint, a muiat-o in lapte si a imbucat pn ce s'a
sturat. Apoi ochind imprejur, a descoperit o gaur in pe-
retele stncii i s'a indosit acolo.
www.digibuc.ro
52 CARTEA SATULUI
Peste putin auzind clopote, a priceput c vine turma de
oi i cu ele smeul. Pe loc s'a pitit bine in stnc, rugn-
du-se lui Dumnezeu s-1 aib in paz. Cum a intrat smeul
in peter, a rostogolit piatra inchis intrarea. Apoi s'a
pus pe mncare. Dup ce s'a ospitat, vaznd c nu s'a
turat, i zise:
Ciudat lucru, c nu mi-a fost indeajuns nici laptele,
nid plcinta".
Dar am uitat s spun c btrna aduse printului un
praf ca s-1 arunce in plosc 0 cum II bu smeul, azu in
toropeal i abia mai scormoni focul In vatr c i adormi
greu de tot. Cum auzi sforiitul, printul pricepu c smeul
doarme, se intiptil incetior, se apropie, tie barba, lu
cheia 0 se ctri din nou pn la tainita lui; dar ii trecu prin
mintz c smeul, cnd se va detepta, va sini lipsa cheii din
barb i o va cuta. Aa c se dete din nou jos 0 lu o pr-
jin de o ascuti bine la vrf; o bgi in foc pni se inroi
cu totul i o infipse in ochiul smeului orbindu-1. Smeul a in-
ceput a mugi 0 a gerne inct puse in picioare top smeii din
imprejurimi. Ei alergar s vad ce are cpetenia bor. Dar
nu puteau rsbi inuntru, c la poart era piatra, ce n'o
putea urni nimeni. El tot sbiera i tipa; toti il crezur beat
astfel plecar i-1 lsar in plata Domnului. Cu chiu cu
vai nimeri bietul smeu stnca dela 4 i o trase
desChise poarta i asezndu-se lng ea, a inceput a da
drumul oilor una tate una, pipindu-le si mngindu-le deo-
sebit pe fiestecare. Era si un berbec mare 0 lnos sub pan-
tecele cruia se atarn printul, tinndu-se grap de el, 0
isbuti s scape din laba smeului iesind afar din pester.
, Acum s lsm pe smeu si s vedem ce a fcut printul.
El lu drumul ierburilor, dup cum II povtuise btrna,

dete de un palat. Acolo, cum puse cheia in broascl,
www.digibuc.ro
PrintuI nostru eu calul i cainele se indreptii spre pfirintii celor douii

printese.
www.digibuc.ro
54 CARTEA SATULUI
poarta s'a i deschis. Suindu-se in palat, vazu un cal sirep
ferecat de un lant, cu gramada de oase dinainte i un caine
chipos cu o pala de fan. A incercat s deslege calul, dar in
zadar. Atunci a pus fanul la cal si oasele la caine. Dupa
ce s'au hranit i calul i cainele, au inceput a vorbi:
Cum de-ai nimerit aici, faltul nostru?" Daca va da
peste tine, smeul cel vestit, te-ai dus pe coper.
Printul le povesti cum 1-a orbit pe smeu, si cum a venit
acolo in cautarea vergii de aur.
Calul 1-a intrebat:
Cine te-a indrumat sa vii incoace?"
M'am luat numai i numai dupa sfatul unei babe".
Caine le i-a zis:
Dansa e ursita cea buna, orbit de celelalte ursite
pentru ca nu facu in viata ei vreun rau i i s'a sorocit c
daca nu se va gasi cineva sati poarte de milk', sa nu mai
vada lumina ochilor i pana acum n'a avut nimeni mila de
dansa. Intra in iatac i ai sa vezi doua printese robite i sa
le dai drumul".
Aa dar printul s'a indreptat spre odaia cu cele doua
printese, care, cand au dat cu ochii de el, au ramas uimite,
0 1-au intrebat cum de a ajuns pn la ele. El le-a povestit
toata patania lui, cerandu-le, sa-1 indrepte spre locul unde
se afla varga de aur.
Printesele Ii zisera ca kr le sta in putere sa i-o dea, nu-
mai s le scoata. i pe ele din robie. Si cum el le jura, puse
mana pe varga., se duse de atinse calul i calul s'a desle-
gat, apoi atinse cainele 1 cainele s'a deslegat 0 el.
Dupa aceia lua pe printese i coborand scarile, le urea'
pe cal i o pornira cu cainele in urma kr. Inainte de ple-
care, printesele Ii mai cerura s faca un bine:
Uita-te pe fereastra i afla c toate vietuitoarele din
www.digibuc.ro
curte sunt oameni din care trei printi; acetia toti se aflau
la vntoare i cum intrar in acest palat, spre nenorocul lor,
smeul i-a vzut i i-a preficut in dobitoace. Jute bate-i cu
varga fermecat s se fac 1 ei oameni cum au fost Ina-
inte".
Printul s'a dus jos in curte i i-a atins pe fiecare, i unul
eke unul s'au fcut nite tineri frumosi, care se repezir s
imbrtieze pe binefctorul lor. La urm printul a incuiat
palatul. Aa au pornit impreun i s'au dus fiecare spre
palatul lor. Printul nostru cu calul i cinele se indrept
spre parintii celor dou printese. Acetia de bucurie ii zi-
sell s5.-i aleag o printes de sotie i s-1 fac motenitorul
tronului, dar el art c e logodit i c de dragul logodni-
cei lui a mers dup varga de aur. Atunci calul 1 ciinele
nu pierd vremea i se prefac in doi feti frumoi, dup ce ru-
gaser pe print ii-i ating cu varga de aur. Se mirar impi
ratul i imprteasa cnd vzur aceast minune. Aceti
doi printi povestiri cum, dupi rpirea fetelor ce le iubeaui,
s'au dus s le scoat din robie 1 fur osnditi de ctre smeu
s ajung unul cal i altul dine. Apoi le cerur maim. Iar
impratul ii imbrti si-i fcu gineri.
Printul nostru cel frumos a plecat la iubita lui, dar nu
a plecat asa pe jos, ci i-a dat impratul un rdvan i daruri
imprteti i l-a petrecut cu alaiu mare pn la hotare. Iar
printesele plngeau de bucurie c le desrobise i de sup-
rare 61 le prsise binefctorul lor.
Printesa cea frumoas, dup ce a aflat de plecarea prin-
tului ei, se imbolnvise de jale i de doml lui. Vraci i vrji-
toare au incercat in zadar s'o vindece. Taal ei era in cul-
mea desndejdii, mai ales c n'avea alt copil.
C5,nd a ajuns printul la palat toate portile erau zivorite
in semn de jale, c printesa pe zi ce trecea se mistuia de tan-
www.digibuc.ro
56 CARTEA SATULUI
jire. Printul indaa atinse portile cu varga de aur, i s'au dat
laoparte z5voarele pani se pomeni inaintea printesei.
Cum 1.-a vzut, printesa indat 5. ea i sculat i imbrtisan-
du-1 zis:
Eu pe tine te-am iubit 0 de aceia te-am ateptat mereu
atata amar de vreme, c era cat pe aci s mor de dorul tu".
Printul i-a povestit toate necazurile ce a indurat i i-a dat
in man. varga de aur.
Apoi fcur nunta cu fiutari i veselie mare. El
mireasa i o duse la printii si, unde au trit bine, iar noi
mai bine.
www.digibuc.ro
IMPARATUL PASARILOR
A fost odat un imprat, care avea trei fete &amaze

de poveste. Intr'una din zile a trebuit s plece la risboiu
atunci impratul gndindu-se la soarta fetelor sale, ce aveau
s rmn singure mask chemat i imprt4it ar
ceast ingrijorare.
S n'ai nici o grij, tat. Du-te cu bine si s te intorci
sntos!"
Eu m duc fr doar i poate, e datoria mea i nu pot
face altfel. Taria voastr m induioFaz mult i vreau s va
aduc in schimb un dar ce vi se cuvine".
Cea mai mare a zis: Eu vreau s-mi aduci dousi brtri
de diamante". Cea mijlocie a zis: Vreau aduci o salb
de mrgaritare".
Si cnd intreb pe cea mezin: Tu ce vrei s-ti aducr
Ea ceru dea rgaz: Eu te rog, drag tat, s m lai s
m gndesc i mine s-ti dau lispunsur.
fata, cum intr in odae, chem pe doic i-i ceru sfatul:
Tatl meu vrea s plece cu oaste departe; ce dar crezi tu
c trebue s-i cer s-mi aduc la intoarcere?"
Doica Ii zise: S-i spui, domnito, sfti aduc o maram
cu chipuri de ingeri. Dar de-o fi cumva s uite dorinta ta,
spui c asta ii va fi o pia z rea: corabia-i nu va merge
nici inainte nici inapoi".
Se duse domnita la tatl ei i Iat, vreau o mara-
cu chipuri de ingeri, dar dac vei uita s mi-o aduci, va
www.digibuc.ro
.58 CARTEA SATULUI
spre ru: corabia ta nu va merge nici inainte nici inapoi".
Impratul i-a luat limas bun i a plecat. Dumnezeu a
Lost bun c el a invins In rasboiu pe vrajmai i astfel se
grabi s faca bucurie fetelor. Cumpari pentru cea mai mare
o pereche de brtri cu diamante, pentru cea mijlocie o sal-
sba., dupa cum cerusera, iar pentru cea mezin o floare de dia-
mante. Apoi se sui in corabie ca s plece acas, dar corabia
nu pornea din loc i nu mergea nici inainte, nici inapoi. Vai,
scum se straduiau corbierii s mntind panzele pe o parte,
apoi s le traga din rasputeri pe cealalt; corabia nu se
urnea deloc.
Un negustor, care se afla in corabie, intrebi pe imparat:
Sa traeti, Ivraria Ta! Nu cumva te-au rugat de acasa
pentru un dar i ai uitat?"
Nu-mi aduc aminte de aa ceva", a zis impratul.
GIndete-te mai bine, nu cumva ti-au cerut fetele
tale ceva i ai uitat s cumperi?"
Da, acum imi aduc aminte. Fiica mea mezina mi-a
.spus sa-i aduc o maxama zugrivit cu ingeri .1 dac n'o fac
asta, corabia mea nu va merge, nici inainte, nici inapoi".
Daca vrei, Maria Ta, ma duc eu s'o cumpar".
Imparatul i-a dat bani, iar el, luntrarind, iei in ora i luI
marama. Venind inapoi cu marama zugravita cu ingeri, co-
rabia incepu s alunece pe ap ca o pasare.
Cand tatal sosi acas, fata cea mare primi bratarile de dia-
mante, cea mijlocie salba de diamante, apoi cea mezin veni
.i ea de saruta mana imparatului si capat i ea floarea de
diamante .1 marama zugravita cu ingeri. Bucuroas mul-
tumi printelui situ. Apoi chemnd pe doica in odae ii
-zise: Tata mi-a adus marama zugravit, ce s fac cu ea?"
In odaia domnitei era un lumintor. Doica se sui cu o
scara pna sus i sparse geamurile luminatorului cu ajuto-
www.digibuc.ro
rul unei chei, iar in locul lor lipi perdele de catifea stacojie,
dup care asez un vas de aur puin cu ap de trandafiri.
Apoi zise domnitei: De ate ori ai s moi raframa in vasul
cu ap de trandafiri, are s vin un print in chip de vultur
care donmeste peste pasri i trtoare. El isi va scutura pe-
nele in vasul de aur i se va preschimba intiun print fru-
mos, de care sa nu te temi deloc, cki II vei lua de mire".
Dup ce doica s'a dus, domnita s'a gitit frumos, a luat
marama, a muiat-o in vas i a intins-o. Indat se auzi un fl-
flit de aripi i se vazu de dup perdeaua de catifea roie un
vultur de aur care ii scutur penele in vas i se fcu un print
frumos. El intreb pe printes: Pentru ce m'ai chemat?"
Ea rspunse: Doica m'a satuit s intind marama zugr-
vitr.
Atunci printul ii vorbi prietenos: ,Eu sunt impratul tu-
turor sburtoarelor i trtoarelor; dac m iubeti, doresc
s ffi sotia mea".
Cu sfial se impotrivi domnita: Te iubesc din toati
inima, dar fiindc mai am dou surori, trebue s atept ca
ele s se mrite inti i apoi s vie rndul meu".
Dela acea intlnire domnita muia marama zilnic in apa de
trandafiri i o intindea i impratul venea s'o vad. Asa de
mult se iubeau c nu puteau rmnea unul fr altul. Dom-
nita uitase c mai avea surori, iar acestea vznd c dnsa nu
se mai arat, stau nedumerite, ne tiind ce se intmpl in
odaia surioarei lor. Ele se intrebar: Care ce s'a fcut sora
noastrk de nfo mai vedem de cand tata i-a adus marama cu
ingeri?"
Eu, a zis cea mai mare, sunt inciudat; m voiu duce
6. iscodesc".
Vin i eu, a zis cea mijlocie, ca s'o tin de vorb, s'o
www.digibuc.ro
60 CARTEA SATULUI
descos, iar tu ii cauti prin odaia ei s aftaim ce se petrece de
n'o mai vedem".
ducandu-se la ea, sora mijlocie a inceput il-i vorbease
iar cea mai mare se preacea ci se uit in oglindl 0 tot pri-
vind in dreapta si in stanga nu vedea nimic; dar cum isi ri-
diel ochii in sus, zari catifeaua rosie si vasul de aur si pri-
cepu el umbli cineva pe acolo. Amandou au inceput a se
jalui el nu mai sunt iubite de surioara lor, fiinda nu mai
vine pe la ele, si ea le-a zis: Sal m5, iertati e am grijl de lu-
crul meu, dar alt daf am sa vin la voi".
Noi am venit si te rugl'in s iei parte la plimbarea
noastil de maine dup amiazi", adaose sora mijlocie.
Dac vii cu noi, o il petrecem bine", stlrui cealaltl.
Cele doul., surori, sculandu-se pe manecate, se pregatir'l
de drum. Dupa ce sora mai mare imprtlsi celeilalte desco-
perirea lumin:itorului, se vorbir e, odatl icsite din ora la
plimbarea de dup amiazl, una din ele sl se prefae atunci
c a uitat cheile dela dulap si, intorcandu-se inapoi, Si intre
in odaia surorii mai mici si g pue geamuri la luminitor.
Apoi au trimis stire el sunt gata de plecare. Dup ce ieir
afarl din oras, sora mijlocie zice:Vai, ce am Opt! Am uitat
cheile dela dulap nail si nu stiu ce &I m fac, el am acolo
o grlmadal de lucruri de ale tatei. Stati pe loc, ca eu sunt
numai dee.it aici". Si, inellecand un cal ager, se intoarse
grabnica la palat. Fugi drept spre odaia surorii ei 0 puse
geamuri imprejurul luminkorului, unde era catifeaua. Apoi
ltil drumul inapoi. Toate trei s'au plimbat, s'au adunat
intr'un loc unde au luat masa, au cantat si. au petrecut cu
mult veselie 0 s'au inapoiat, ducandu-se fiecare In dormi-
toml ei.
Cum ajunse printesa cea mai tanlii in odaia sa udal ma-
rama si o intinse ca de obicei spre a veni vulturul. Sosind
www.digibuc.ro
vukurul se repede s intre, dar nu poate si se d inapoi,

apoi iar se repede i iar se d inapoi, iar a treia oari o
sbughi pe unde venise. Printesa, care II astepta cu inima
tremurnd, nu stia ce s'a intmplat. Pune masa, se sue la
lumintor i ce s vad52 vasul plin de snge, iar la geamuri
lipsea catifeaua. A priceput totul. Ah! Asta este isprava
surorilor", oft ea indurerat.
Chem doica povesti toat nenorocirea intmplat
dogand: Vai, maic, ce-am ptit! L-au insngerat pe sr-
manul print!"
Inteleapta doid o sftuj s se dud in cutarea lui. Ii
gsi niste haine de dlugrit, cu care domnita se imbrc;
in cap i puse o broboad ca s nu par tnr, mijlocul
leg cu o cingtoare innodat5. i, lund un toiag, porni
la drum.
merse i merse pn obosi. Mhnit i ingrijorat se
rezem de un butuc uscat. i cum sta acolo, iat c vede
apropiindu-se un sarpe berc, care indat se pituli in acel
trunchiu de copac unde i avea cuibul.
Uncle ai fost, mam, de era s murim de foame azi!"
au intrebat puii sarpelui.
Am fost, dragii mei, prin beciurile palatului 0 am
auzit vaetele i strigaele din nuntru, cci impratul nos-
tru a iubit o aspid de printes 0 ea schilodit".
Ah, mam, de-ar sti impratul, zice un pui de sarpe,
ar omori pe unul din noi i i-ar lua seul, cu care, dad s'ar
unge in bae, s'ar face sarpe".
Taci, copile, s nu te aud cineva i s te omoare",
a zis serpoaica. edeti cuminte c m duc iar prin beciuri
s vd ce se petrece la palat".
Cum s'a dus serpoaica, omori dlugrita cu toiagul ei un
puiu de sarpe i scotndu-i seul, pled mai departe. i merse
www.digibuc.ro
62 CARTEA SATULU1
cat mai merse, pan a. dete de un porumbel, care se las iute
din sbor i se prelinse inteo scorbura.
Uncle ai fost, mama", strigati puiorii lui, ca. =t-
rim de foame".
Iati c am fost la fereastra dela palatul imparatului
nostru, i auzind vaetele i strigatele de acolo, mi s'a rupt
inima, caci domnul nostru trage de moarte; iubea pe o
hain de printes5, fara s fie iubit de dansa".
Ah, mama, daca s'ar pricepe imparatul s omoare
pe unul din noi i sa se unga cu seul nostru in bae, s'ar
face porumbel i ar sbura din nou".
Taci, prostule, zise porumbita, intri inuntru s nu
te aud cineva i s te omoare", i ii lu din nou sborul.
Indat. alugirita omori un porumbel, Ii scoase seul i
plec mai
Cum mergea pe drum, v'zu un vultur venind de departe
i strecurandu-se in timuriul des al unui copac stufos.
Uncle ai fost, marak de ne-ai lasat s murim de
foame?"
Ei, dragii mei, rbdati i voi putin de foame, cnd
impratul nostru st s moar5.!"
Ce are impratul nostru? Intrebaii mirati vulturaii.
Iat 6 iubea o printes, avan5., care 1-a stlIcit".
Ah, mam5., daeal ar ti Impratul s omoare pe unul
din noi, ia seul i s se ungl In bae cu el, s'ar face vul-
tur i ar sbura".
Taci, fiule, s nu te audA cineva i s te omoare",
zise maic5.-sa. i plec:i ilute s vadi ce face impratul.
Cum s'a dep5irtat vulturul, cilugrita omori un vultura
cu toiagul ei, i scotandu-i seul porni pe drum, apucand-o
spre palatul unde zkea imp5.ratul pairilor.
www.digibuc.ro
IULIA MURNU: A FOST ODATA sa:
Cum se apropie de ora, incepu sa. strige: Leacuri pen-

tru rani i orke alta durere".
La palat plangeau toti, caci pierdusera nadejdea de a-1,
mai vedea sanatos i sdravan. 0 slujnica auzi pe calugarita
i vorbi mamei imparatului, care puse de o chem51, de.i se
indoia ca-1 va putea scapa dela moarte.
De unde tii, Maria Ta, cate odata capita cineiva.
sanatatea de unde nu se ateapta", zise slujnica, i chemi
pe calugarita, care urca scarile. Cum vazu pe imparat ca.
zace in pat pierit i slabit cu totul, domnita era cat p'aci
sa leine, dar ii tinu firea i intreba:
Ce-au spus vracii despre print?"
Au spus ca nu o duce mult i nu scapa dela moarte".
Dati-mi-1 pe mana mea, zise calugarita. Eu pot s5.-1
fac bine".
Dupa ce vracii mari 1-au osandit, ti-1 lasam pe sa
faci cum tii i cum te va ajuta Dumnezeu".
Ea puse de-i facu o scaldi buna i dupa ce-1 freca i-1
spala cu sapun moale, topi seul arpelui in maini i-1 unse-
pe trup, il inveli inteun cerceaf de in alb, il culca i-1 pazi
peste noapte. Dupa aceasta bae buna, printul, care nu in-
chisese ochii de multe zile, dormi adanc. Impatiteasa figa-
dui fisplata buna calugaritei de va vindeca pe fiul ei. Dupa.
ce dormi bine toata noaptea, printul se trezi dimineata i
vazu cu mirare pe mama i pe calugarita langa patul lui..
Cum te sirati, fiule?" intreba mama sa.
Bine, mama, sunt un arpe berc i am pofta sa um-
bh.1".
Calugarita porunci o noua bae i dupi ce fu spalat.
cu sapunuri aromate, fu uns cu seul porumbelului, apoi fu
invelit inteun cerceaf de in i a.ezat in pat. Dupa ce a dor-
www.digibuc.ro
64 CARTEA SATULU1
mit noaptea toat, dimineata mam-sa il intreb: Cum te
sirriti, fiule?"
Ca un porumbel, mam, imi vine s zbor".
Dup ce se hrni din belug, clugrita pregki iar o bae,
i, dup ce-1 spli bine, 11 unse cu seu de vultura; din nou
fu inf4urat inteun cearaf de in alb si pus in aternut
unde a dormit.
Dimineata, cnd mama il intreb iar de sntate, el rs-
punse:
Sunt un vultur i a dori s sbor". Apoi intorcandu-se
spre binefckoarea lui zise: Tu ai fost mantuitoarea mea
i m'ai tmduit, ce fisplat doreti?"
Eu, nu cer nimic; am primit dela mama mea, bine-
cuvantarea i blestemul s vindec pe bolnavi fr rsplat.
Numai o dorint s-rni-o implineti: dac vei avea un du-
man de ucis i ti-ar zice: in numele celei ce te-a vindecat
i pentru amaa ta insangerat s m cruti", s-i druiesti
viata".
Printul rmase o clip pe gnduri, voind s omoare pe
domnita ce socotea 6.-1 nenorocise; apoi dandu-i searna
ci ea nu va cunoaste jurmantul lui, jur clugritei c ii
va implini dorinta. Ea ii mai ceru spre amintire, inelul lui
i cmaa insangerat. Printul i le dete bucuros. Iar 1.11E1016/
teasa vzand frumoasa purtare a clugritei, a imbrt4at-o
i a srutat-o multumindu-i din suflet pentru binele fcut.
Inapoindu-se acas, domnita noastr descotorosi lumin-
torul, scoase ochiurile geamurior, puse alt catifea, i turn
api de trandafiri in vas. Imbrcandu-se frumos, puse inelul
printului in deget si luand marama zugrvit o inmue i o
intinse.
Vulturul sosi val vartej tinnd o sabie in ghiare, isi scu-
www.digibuc.ro
tura penele in vas, se fku orn i zise: Inc nu te-ai multu-

mit i m'ai chemat iar ca s m omori?"
*i cum ridia sabia reteze capul, printesa strigi: In
numele aceleia care te-a vindecat i pentru c.imaa cea in-
sangerat s. m cruti".
Printul se infurie: Ticloaso, ai inv.tat i jurmntul
meu!"
Atunci mrturisi c ea fusese clugkita care l-a vindecat,
arltndu-i inelul i povestindu-i cum surorile au vrut
fac de petrecanie i dovedi astfel c. nu are nici o vin
in p4ania lui.
Impratul pasrilor Ii cem mlna dela tatl ei, care se
bucur de norocul mare al fetei i a ficut o nunt. Impri
teasc., de a ajuns vestea peste hotare. Toti au petrecut
s'au bucurat afari de surorile ei cari plesneau de necaz.
Apoi prefkandu-se din nou intr'un vultur auriu, impl-
ratul prinse In ghiare pe domnit i o duse la printii lui
acass, unde au acut alte petreceri i desftri cu muzid.
i au trit veselie pin la sfarsitul vietii lor.
www.digibuc.ro
OMUL DE ZAHAR
A fost odat un imp5rat 0 o imPir5.teas, care aveau

o fata frumoasi de poveste, dar cu o singur meteahni,
c nu voia ei se mrite, ci dorea cu in&inile ei s-0 intru-
peze un brbat din zaMr.
De aceia 0-a fcut rost de o gramadi de zaMr, 0 s'a
apucat singui s51-1 piseze 0 s-1 cearn'i 0 nu da voie nim51-
nuia s se amestece in trebile ei. Dupi ce l-a parradit, 0-a
inchipuit ca din zApad5., un Msbat frumos .a.a cum era
gndul 0 visul ei.
S'a incuiat apoi in odaie 0 ingenunchind a prins s se
milcue de Dumnezeu i s ard lumaniri de cear. 0 t5.-
maie, ca s5I sufle odati. 0 si-1 invieze. Dup5.." ce s'a rugat
asa patruzeci de zile 0 de nopti, intruchiparea ei de zahr
a inceput s se invioreze la fat 0 sa i se infiripeze glasul.
Printesa alerg5., iute la pIrinti 0 le imprt4i toat bucu,
ria ei minunea intamplati.
De acum atepta preg5itirea nuntirii ei cu omul de za-
Mr. Indata s'a trambitat pretutindeni intamplarea 0 lume
peste lume curgea spre palat 66 vada aptura minunat.
Nunta se fcu cu petrecere 0 cu mare veselie ca toati nun-
ta cu adevirat imprteasei. Totul a mers struni 0 prin-
tesa cu Mrbatul ei de zaMr tiiiau impreun ca doi po-
rumbei.
Pe la toate imp'rtiile din lume, a ajuns vestea C un
barbat de zalar a insufletit 0 s'a cstorit cu mandra fata
www.digibuc.ro
de imprat. 0 alt1 printes de la o alt imprtie inveci-

natk aflnd i ea despre ciudtenia asta, pe nevzute .1 nu-
mai din inchipuire, s'a indrgostit de mire aa de mult,
luck a spus c, ori se mrit cu el, ori moare. Printii ei
o intrebar:
Cum o s te mriti cu el, dac este insurat?"
Dnsa nu voia s aud nimic, ci se sihstri intr'o odaie
unde tria pe nemncate, pe nebute i pe nedormite
struia morti, c Il vrea de sot i pace.
Vracii, cari au descntat-o, i-au dat socoteal c boala
ei nu are leac. Deci mare necaz pe printii ei, cari erau
varstnici i nu aveau alt copil, ci numai pe dnsa.
Impratul chemi la sfat pc top sfetnicii s i pe top
mai marii din tara lui, spre a chibzui ce-i de fcut, de
vreme ce dela vraci nu mai avea nici o lumini. Unul din
sfetnici povtui ca o solie de oameni alei s ia drumul pe
mare inteo corabie incrcati cu daruri scumpe ca s le
duc printului de zahir. Apoi s-1 cheme in corabie la un
ospt, i pe cnd au s stea cu totii petrecind la mask ei
s ridice cangea vasului i s fug cu mire cu tot.
Cum au zis asa au i fcut. A doua zi au pregtit co-
rabia cu cele trebuincioase i lund darurile au pornit dup
omul de zahir.
Sosind in limanul cettii unde locuia printul de zahr,
au incituFt vasul i au ieit i s'au indrurnat spre palat,
unde au imbiat darurile i au chemat i pe imprat i pe
printul de zahr la prnzit In corabia lor, aa incat nimeni
nu putea briui nici o curs.
Impratul nu se indur s mearg la ospt, ca ffind orn
btrIn i deci neinstare de petrecere, deaceia trimise numai
pe ginerile su. Acesta intrebi mai intai pe nevast-sa
dac se invoete, dar ea nu vru de loc s-1 lase departe de
www.digibuc.ro
68 CARTEA SATULUI
palat i in mijlocul streimlor. Ins printii ei au socotit
c nu ade frumos, ca el s, nu ia parte la mas, dup ce
a primit atItea daruri bogate. Astfel printesa dete voe so-
tului ei s se duc, dar s nu stea dect numai in rstim-
pul prnzului.
Dar abia mesenii s'au pus la osptat, i corabia desc5:
tuafi o i porni pe mare inapoi. Omul de zahr nici n'a
luat seama de fuga corbiei pe cnd sta la taifas furat si
fermecat ascultnd cu desftare i cu hohote de rls tot
felul de snoave i de hazuri, povestite de meseni.
a-Ad s'a incheiat cu masa i Cu povetile, printul de za-
tar s'a sculat ia rmas bun spre a se intoarce la palat,
dar solii i-au zis:
Nu mai scapi din minile noastre, Mria Ta; avem
ponmc s te ducem la impratul nostru, care are mare
dorinti s te vad, dar s n'ai griji c noi te vom aduce
inapor.
El se sbtea i voia s se arunce in mare, dar toate
i-au fast in vnt. Soli i-au zis:
Mai psue putin .1 ai rbdare, pan mine cnd te
vom Intoarce, altfel e pcat de tineretea ta!"
Corabia s'a inapoiat cu bine i solii au intiintat imp-
ratul de sosirea lor. Omul de zahr s'a imbollvit de ne-
caz i printesa, care-I iubea, Il mngia cum putea mai mult.
F-te bine c. am s te duc eu singur la sotia ta".
Aa dus cu oele, cu momele, pn s'a potolit omul,
pni a inceput plac de dnsa i dup cti.-va vreme,
o lu i de nevast.
lsm acuma pe danii s se bucure l s triasc
cum le-a plcea mai bine, i s vorbim de nevasta omu-
lui de zahr.
Ea srmana It atepta mereu la fereastr, dar cnd vzu
www.digibuc.ro
cum corabia pune panza i pleaci in largul mrii, se puse pe

strigke i pe vaete la printii ei:
M voiu duce 6.'4 gsesc, mi,e peste poate s tr5e
esc fr dnsul!
Prinii cutar s'o mangae:
Scumpa noastr, fil linitit, o s trimitem noi oa,
meni dup5. dnsul".
Dar ea nu voi s aud i lu bani de cheltuial i trei
randuri de rochii de mtase aurit5. dintre care pe una era
inflorit cerul cu stelele, pe a doua campul cu florile i pe
a treia marea cu petii lucitori; se imbrc in haine clu-
greti, stranse prul pe cap i puse o glug, i luand traista
cu rochiile scumpe, mtniile i un toiag, rug pe printi
s nu se supere de plecarea ei, ci dea o corabie si fie
la indemana ei, c ea merge s51 aduc pe omul de zahr.
Dup ce a cpatat ce a vrut, i-a imbr4iFt
rutndu,i cu lacrimi in ochi i a plecat.
Porni cutreerand lumea in lung si 'n lat i tot alit,
rind se oprea din loc in loc, tiricind despre brbatul ei;
cnd tocmai ajunse inteo mare cetate unde era lume multi
adunat, se apropie de multime i intreb pe cineva:
S'a intamplat oare ceva de s'a strans lumea gra-
mac152"
I s'a fispuns:
Se implineste anul de cnd fata impratului nos,
tru s'a mritat cu omul de zahr i se duc la biseric s
aduc5, multumiri lui Dumnezeu pentru fericirea lor".
Se furi5. i ea inteun coltior ca s,i vad sotul tre,
cnd pe acolo cu noua sa sotie. Dup ce se incredint cu
ochii ei, se intoarse la corabie, lu rochia Inflorit cu
cerul i stelele i o puse in traist, apoi pomnci marinari,
lor si fie oricnd gata de plecare, i apuc drumul spre pa,
www.digibuc.ro
70 CARTEA SATULU1
lat, unde se ruga de gazduire ca una care e straina 0 nu

cunoate pe nimeni in partea locului. Curtenii n'o primira
ne fiind nici un loc de gazduit, dar Ii zisera s atepte pe
printesa, c poate isi va face pomana cu ea.
Tocmai pe and vorbeau, se intorcea la curte printesa
cu tot alaiul venind dela biserica. Cum sta alugarita pri-
zrit intr'un colt in curtea palatului, o vede printesa 1
Ii zice:
Ce cauti pe aici?"
Sunt straini .1 intamplarea m'a adus; te rog din
suflet ai mini de mine i ia-ma in slujba, ca eu sunt in
stare si lucrez de toate".
Atunci printesa o lamuri:
Nu avem loc aici, dar fiindca eti straina i nevo-
ia te iau ca sa-mi pazeti gltele".
Dupa o bucata de vreme, scoate intr'o seara calugarita,
rochia cu cerul i stelele i se gatete cu ea. Cum o vede,
o slujnica o intreaba:
Ce rochie e asta? A ta este?"
Da, a mea este", raspunse calugarita.
Ce ai cere printesei ca s i-o dai?"
Nu vreau nimica, ci fiindca printul e aa de fru-
mos, a vrea sa-mi dea voie s stau numai de vorbi cu el,
i apoi i-o dau".
Slujnica fuge la printesa 111 zice:
Ah! Maria Ta! Pstorita palatului are o rochie fru-
rnoasa de parc e cerul cu stelele; daca o pui pe tine o s
te faci i mai frumoasa i printul te va iubi mai mult de
cum te iubea p'n. acuma".
Ce fel de rochie este aceia, care o s m faca aa
de frumoasar
www.digibuc.ro
A doua zi imbrcg rochia strlucitoare pe care era cmpul cu florile.
www.digibuc.ro
72 CARTEA SATULUI
Una e s-ti spun 0 alta is. vezi cu ochii tli; nu ai
nici o rochie la fer.
Du-te fuga 0 intreab'o dac o vinde 0 cAt cere ca
s'o cumpr".
Am intrebat-o, dar n' o vinde; vrea s mearg la
mnstire si nu-i trebuie bani".
Dar daci nu vrea bani, ce alta dorete 0 la ce-i va
folosi rochia, dac. este eilugrit?"
tii ce vrea? Mi-a spus c tare i-ar plcea s stea
de vorbl cu printul o sear, fiinda a auzit c e aa de
frumos".
Cum se poate una ca asta? Am s intreb pe doica
mea i vd ce zice ea".
In grab chem . pe ddaca ei i-i zise:
Clugrita strein are o rochie scump., 0 nu vrea
s. mi-o dea pn cnd nu o las sl stea de vorh o sear
cu printul. Ce fel de clugrit este asta, care unabl dupi
print?"
gidaca o sfitui:
tii ce s. facem? S punem un farmec in paharul
printului 0 Is5.-1 culcm In pat c:i va dormi dus, apoi si
chemm pe clugrit.".
Zis 0 fcut. La sfrsitul mesei ifau turnat farmecul In
paharul printului, iar el ametind, adormi pe loc. Atunci
printesa porunci slugior s-1 duc. In patul lui 0 s cheme
pe clugrit..
Dnsa cum se v.zu singuti cu fastul ei sot plmdit cu
mainge ei din zalar, s'a pus pe plnsete:
Nuli aduci aminte di te-am 5-cut ora? c ti-am
dat viat si acuma o s mor pentru tine, c am venit aici
si m'am fcut slug numai ca s te Vd?"
www.digibuc.ro
Dar printul, intepenit in somn, nu auzea deloc, ci dor-

mea mai departe ca un mom
Cum ise lumina de ziva, biata calugarita cobori din o-
daia lui i dete rochia printesei dupa invoiala facuti.
doua zi calugarita imbraca rochia stralucitoare, pe
care era imbrebenit campul cu florile. La vederea ei sluj-
nica o intreba:
Ce mai e i cu rochia asta, c e mai dihai deck
cealalta? Nu o dai i pe asta printesei? Ce-o s faci tu
cu ea?"
I-o dau bucuros de ma va ls inca o noapte s vad
pe print".
Slujnica dete fuga la printes:
Nu-ti poti inchipui, Maria Ta, cum straluce rochia
ce poarta calugarita. Am cerut-o pentru tine i ea o d
bucuros, daca o lai odata s stea pe langa print".
Printesa orndui sa vie pe seara sag vada. La masa i-a
turnat printului din nou bautura fermecata i el iar adormi
de l-au carat slugile in patul lui i au chemat pe calugarita.
Ea incepu t planga i sa se vaete mai mult:
Sooala-te, dragul meu, trupuor de zahar, trezete-te
sa-ti povestesc durerile i dorurile mele!"
Si tot rostea aceste vorbe i se batea in piept, dar in
zadar, ca el nu misca deloc.
Apoi dimineata cu suflet sdrobit, ca vai de ea, cobo-
randu-se dete rochia printesei. Nu i-a mai ramas decat
numai vestmantul cu marea i petii aurii ai caror ochi
erau picaturi de diamante.
Fiul vizirului iubea foarte mult pe print i noaptea dor-
mea in camera alaturata de cea a printului i astfel auzi
plansetele i vaetele bietei femei. Dimineata, cum se scula
se duse la print si-i zise:
www.digibuc.ro
74 CARTEA SATULU1
Am s spun ceva Mriei Tale, dar s iesim afar,

inteun loc adpostit, ca s nu ne aud nimeni".
asa ieir prin grdin i, Cand au rimas singuri, In-
cepu fiul vizirului:
De dou seri vine o femeie cu un glas fermeator
de duios i dulce i plange la cptliul tlu: Nu te des-
tepti din somn, dragul meu trupsor de zahr? Nu ti-e mil
de mine, care-am suferit atatea necazuri, pentru tine, para
s te fac om si am cutreerat mri i tri s te gsesc i s
te vd, i acum cand te-am g5.sit, tu nu-mi vorbesti,
un cuvnt de mil pentru mine?" Si iti nir i alte multe
tot jeluindu-se. Asa de induiostor i jalnic era glasul ei,
incat si eu din odaia mea, am fost miscat p5.n la lacrimi".
Printului i se pru ciudat si se rair cum de n'a auzit
nimic, c doar nu era mort.
De-a-mirare imi pare si mie, Mria Ta. 2\4 gam
desc tot mereu si nu m pot dumiri. Mi 'nchipui deci c
e la mijloc vre-o fermectur. Ti s'a turnat in pahar vre-o
butur ca s dormi greu i s. n'auzi. Dar stii ce s faci,
s. nu mai bei vin la mas; ci s pui la piept un burete,
in care s la4i picurat vinul fr s.-1 bei i la isprvirea
mesei s te faci c ai adormit cu totul si nu mai misti de-
loc, s te faci ca si cum n'ai simti nimic".
Printul ii multumi din suflet pentru sfatul dat si-i gri:
De acum inainte o s te socotesc ca pe un frate
nu ca pe un prieten".
Apoi s'au idesprpt i s'au dus f iecare in odaia lui.
Glugrita a imbrcat rochia cu marea i pestii aurii.
Slujnica printesei a intrebat-o iar:
Ce mai rochie e i asta?"
Asta e cea mai frumoas si nu mai am alta", ofti
www.digibuc.ro
clugrita. Dac printesa ar vrea s-mi facl acest bine,

ca mai yid inc odat, pe print, i-o dau i pe asta".
Femeia se duse repede la printes. zise:
Ai si te minunezi, Mria Ta, cnd ai s vezi ce
vemnt mai poart cilugrita; o rochie inflorit cu
rea cu petii aurii, cu ochii picturi de diamante.
De unde naiba a mai scos-o i pe asta?" gndi prin-
tesa.
Sunt haine motenite dela maic5.-sa. Asta e cea
din urm c nu mai are alta s-ti dea. Vrea numai odat
s mai dea cu ochii de print i apoi va drui va
lua tlp4ita".
Printesa se invoi:
Bine, obiam'o si vie 0 diseari. Poftim, biata
bun! Ce folos are ea dac printul doarme dus?"
Slujnica chem iar pe clugrit ca s vie spre sear s
vadi pe sotul ei. Printului i-au pus iar farmecul adormi-
tor in paharul de pe mask dar el pe nesimtite it picur in
buretele dela piept i la urm se fku c e ametit 0 se ros-
togoli pe jos. Printesa porunci roabelor s-1 ducl in odaia
lui i s cheme pe alugariti. Printul le auzi toate acestea,
dar nu rosti nimic. Peste putin intr i clugrita In odaia
lui i incepu a genae 0 a se tngui c e cea din urm sear
cnd poate si se apropie de el, c are s plece rar5. s-1
mai vad, c srmanii de printi o ateapt, dar c ea are
s se arunce in mare, c nu mai poate tri fr el. Si mai
adaose i alte multe de felul acesta, pe care auzindu-le prin-
tul, se Induio aa de tare, de-1 podidir lacrimile 1 851-
rind Cleoclat In picioare
Tu nu poti fi declt iubita mea sotier
Atunci 0-au povestit laolalt toate casnele i ptaniile
prin care trecur i s'au vorbit amndoi ca s fug
www.digibuc.ro
76 CARTEA SATULUI
preunk in corabia cu pinz galbenl, care sta otgonit la

mal.
Eu, zis sotia, o s plec inainte, dar i tu s te
gr5ibesti vii din urm. ca 6 fugim mai repede".
Apoi printul se prefacu c. doarme 0 ea se furi jos
para la odaia ei. Dimineata s'a sculat, i-a strans ce bruma
mai avea, a dat printesei rodhia cu pestii aurii 1 a luat-o spre
corabie. Acolo puse pe cor.bier s intind panza galben.
i atept, s vin5. sotul.
Printul sculandu-se cu noaptea in cap intr la prietenul
fiul vizirului, i-i zise:
Femeia care plangea noaptea la mine in oclaie,
dragul meu, e sotia mea care m'a ficut
din zahr 0 care s'a rugat lui Dumnezeu de mi-a dat viat..
Hai 0 tu cu noi ca s fugim impreun.".
Dar el r5spunse:
Acum nu pot veni, d iimane tafil meu pe aici
m5. tem 6.4 omoati dac eu fac una ca. asta. Las' s mai
treac vreme c pot veni mai trziu la tine".
Atunci printul ii lu limas bun dela fiul vizirului, dup
ce1 deslui, cam in ce parte se afl. Impir5.tia sa.
In zori de zi, o sbughi la corabie, unde gsi pe sotia lui
gata de drum. Si asa s'au pornit pe mare.
Oricine i inchipuie amkiciunea i nespusa durere a
printesei, care a limas pustie la palat, plangand i dutand
pretutindeni pe omul de zah5r, dragostea ei nemrginie.
Cnd au sosit cu corabia in tara lor, fugarii v.zur pa-
latul intreg cernit. Se implinise un an de cand lipsea prin-
tesa i printii crezuser c ea pierise i cerniser portul
si locuinta lor. Deaceia veselia le-a fost neinchipuit and
se pomenir ai ea 0 cu printul ei intors ca din lumea cea/
www.digibuc.ro
lalt. Li s'a acut o primire cum nu s'a mai pomenit la

nici o
Dup aceia imparatul s'a ridicat de pe scaunul domnesc
i a cuvantat:
Deacum, iubitul meu ginere, se cade s fii tu m
Orat in locul meu, c eu am imbitranit i trebuie
da.0 la o parte i odihnesc ciolanele".
Omul de zalar s'a urcat pe scaun i a imp5x5.tit peste
supuii si, earmuindu-i cu mare intelepciune i dreptate
i a tiiit Impreuni cu impiiiteasa lui ani lungi p5n la
cap5.tul veacului.
www.digibuc.ro
CELE TREI CHITRE DE AUR
A fost odat un imprat i o imprteas a aror feri-

cire casnic era innourat, palatul lor nefiind inveselit de
copii. S'au rugat dar lui Dumnezeu, a daa ii va invred-
nici s aibl un biat, vor zidi o fntn din care s curgi
trei zile miere, trei zile untdelemn i trei zile lapte pentru
binele sracilor din imprtia bor. Dumnezeu le-a ascultat
ruga i le,a druit un prunc foarte frumos. Bucuria lor
era neinchipuit. Copilul cretea cu vremea i se fcea tot
mai drgla i voinic. Dar impratul i imprteasa ui-
taser de juruinta fcut inainte de naterea lui.
Intr'o noapte Imprteasa avu un vis ciudat. Se faicea
a o femeie 11 vorbea cam astfel: Eu ti-am dat biatul do-
rit de tine, dar tu ai uitat s-vi implineti figada; nu tii
tu oare, c pot s ti,1 iau inapoi?"
Deteptndu-se imprteasa infricoati se vit sotului:
Vai de mine i de mine, ce era s ptim? In bucu-
ria noastri am uitat s facem fntIna juruit lui Dum-
nezeur
Indat porunci impratul a se ridica o fntlra in curtea
palatului din care s tot curg ate trei zile miere, untde-
lemn i lapte i s vie toat srcimea s se indestuleze.
Dup ce trecur cele trei zile i-i luar oamenii sraci
ce putu fiecare urnd printului sntate si viat lung,
fntna aproape sea de tot, cand veni o femeie btrn
cu ulciorul ei ca s se bucure i ea de cele din urm pi-
www.digibuc.ro
cturi ce se mai scurgeau. Pe cnd strngea stropii de ulei

in vas, printul o zri dela fereastr i. rse de dnsa. Abia
ii umpluse ea ulciorul i printul arunc o piatr i i-1 spar-
se, de i se vrs tot uleiul. Btrna., ridicndu-i.
vzu pe printul care sta la geam i Ii zise: Vai, Doamne,
ce falcut? S. te blestem nu mi las inima; iti doresc
numai s 'nu scapi din mrejele fecioarei fermecate!"
Dup vorbele acestea, btrna se fcu nevzut.
Printul, ingrijorat, duti s afle unde este fecioara fer-
mecat. Intr'una din zile spovedi mamei sale, aceast do-
rint. Dnsa incerei a-1 opri dela drumul acesta primej-
dios, dar in zadar, Cici el nu voi s asculte de indernnul
6 Dac au vzut i au vzut printii c Maul strue, l-au
lsat in voia lui. i aa s'a pregtit el de drum luandu-i
merindele trebuitoare i plec departe prin pustieati ca s
afle unde locuiete fecioara fermecat. Dup ce umbli
mult vreme prin locuri nealcate de picior de om, vzu
de departe o cas. i. se indrum intr'acolo. Intrnd pe o
poart mare, care sttea vraite, vzu o smeoaicl leginn-
du-se pe craca subtire a unui copac din curte. Printul Ii
dete bin*.
Bine ai sosit, atul meu; dac nu mi-ai fi dat bun
ziva, ti aceam de petrecanie", zise smeoaica.
dac nu-mi rspundeai bun sosit, ti-a fi retezat
capul cu sabia", zise la rndul su printul.
,Ce vrei dela mine, i ce cauti prin locurile astea
slbatice?" l-a intrebat smeoaica.
Ce s-ti spun, maid,: pe mine m'a blestemat o b-
trn s nu scap de farmecile unei fete, i de atunci fEnd
cuprins de o mare grij, nu mai putui s mai stau o clip
in palatul meu. Te rog s-mi spui dad. tii cum arat i
pe unde ii petrece zilele aceast fermeditoare!"
www.digibuc.ro
80 CARTEA SATULUI
Eu, dragul meu, nu stiu nimic de ea, dar ia-o la

dreapta c ai s iei pe campie, unde vei da tot asa de o
casa ca a mea; s intri acolo la sora-mea urezi de bine
s'o ntrebi, poate stie ceva despre fata pe care o cauti.
Ea te va primi frumos, caci e buna din fire. Ia acest piep-
tene de argint i daruieste-i-1 din parte-mi cu multe ncEi-
nciuni".
Printul Ii multumi, i apoi pomi pe drumul ara-
tase. Dupa mult umblet zari o casa i, apropiindu-se, a
Impins poarta, care se si deschise pe loc. Cum intra, vazu
o smeoaica leganandu-se pe o creanga de arbore, Ii dadu
binete, iar smeoaica Ii raspunse:
Oine ai venit, fiul meu; dac nu-mi ddeai bun:a ziva
te sfasiam".
eu daca nu-mi ziceai bine ai venit, te faceam bu-
catele cu palosul", facu la randul lui printul.
Cine esti, de unde vii i ce Vint te-a adus Incoacer
M'a trimis sora ta. Poftim acest pieptene cu multe
inchinaciuni din parte-i. Te rog sa-mi spui daca tii uncle
se afla fata fermecata, pe care o caut eu".
Ce sa-ti spun eu, fatul meu? Tu Imi ceri un lucru,
la care din p.acate, nu pot sa-ti dau nici o indrumare, dar
mergi la sora mea cealalta, care locuieste In stancile mun-
telui de foc din fata noastra. Vei intra pe poarta veche
vei vedea pe sora mea curatind cuptorul cu sortul ei; tu
sa taci din gura s rupi din haina ta o bucata i su. stergi
cenusa din cuptor; apoi sa-i coci pinea i s'o scoti de pe
Atunci ea ti va zice: Ce vrei sa-ti dau In schimb
pentru binele ce mi-ai facut?" Tu sa-i spui Inchinaciuni dela
surori si dai pieptenele acesta de fier, apoi s'o intrebi
de casa fecioarei fermecate".
Printul Ii multumi i plecand de acolo, o pomi spre
www.digibuc.ro
stncile muntelui fumegtor ukase smeoaica. Ajuns

aproape, inaint foarte cu greu pni la poarta de fier. La
intrare dete de o namili de smeioacl deirat i
and o vzu tnrul print se sperie, dar i tinu firea i fr
vremea are o bucati din haina lui, o muie in ap5.
i cu un lernn goli cuptorul de cenue. Lu apoi aluatul de
puse in cuptor i, dup ce copt bine, la scos
afarl.
Atunci smeoaica ii zise:
Pentru binele ce mi-ai ficut, ce vrei s-ti dau?"
-Sunt trimIs de surorile tale, poftim acest pieptene
cu multe inchinciuni din partea lor. Te rog s-mi spui
unde e casa fetei fermecate".
meu, e pica de tineretea ta. In grdina dela
palatul znelor se gsete pomul cu cele trei chitre de aur,
uncle stau cuibrite trei domnite fermecate. Am s-ti dau
o ap, cu care vei deschide poarta palatului. Dar la rid-
cina chitrului stau legati doi lei fioroi; va trebui 6 iei tu
tine patru berbeci, pe doi arunci In fata lor inainte
de a te ctra in porn i, dup5, ce vei tia i vei ascunde
la sn chitrele, tu s dai prad5. fiarelor .1 pe ceilaii doi
ber'beci, ca astfel s te cobori nesuprat. Eu voiu vrji pe
zlnele de acolo. Dar ia seama, cnd ai s tai poamele, s
le crestezi uor pe deasupra, c in ele se ascund nite fete
care, dac nu le vei scufunda in ap5., vor iei moarte".
El ficu intocmai dupi povata smeoaicei. Lu apa vie
i cu patru berbeci o porni pe calea artat de dnsa. Se
apropie de palat i stropi poarta care se dete In lturi, apoi
intr in grdini i gsi pomul fermecat. Cum il simir le,
incepur a marii. Indat el le asvrli doi berbeci. Ei se re-
pezir5. inhape i astfel avu vrerne s se urce In porn,
s scoat sabia, s tae cele trei poame, si le ascund5. la
6
www.digibuc.ro
82 CARTEA SATULUI
sn; apoi arunc pe ceilalti berbeci i aa o sbughi teafr

i cu fata curat.
Pe drum se gandea i voia s tie, dac e adevrat
spusese smeoaica despre chitre, sau a ea ii btuse joc de
ansul. Scoase una, i crestnd-o, iei o fat de toati fru-
musetea, care strig dea ap, dar muri pe loc, cci el
nu avea ap destul la indemn. Printul o plnse mult,
apoi o ingrop i porni mai departe cu celelalte doui. Cum
mergea, dete de un ulcior cu putin ap i ii zise: Ia
s mai incerc s tai o chitr ca s vd ce are inuntru".
Cum o muie in ap i o crest iei o fat i mai fru-
moas, care strig: Api, apr
Dar nici ea nu a trit mult, tot din lips de ap. i pe
ea a plns-o cu lacrimi i acut un mormnt, unde a
ingropat-o, apoi ii urm calea spre cas hotrit de a nu
mai tia rodul ce-i mai rmsese pn nu va da de ap mai
mult. Si tot a zorit inainte, pn ce ajunse intr'o vale cu
ap.
,,Aici e de mine", ii zise el, i tie a treia chitr tot
cu teama c poate asta n'o fi ca i celelalte. and colo,
cum Ii dete drumul In ap, se ivi din ea o fat i mai fru-
moas, care innotnd, Uncle sunt aici, unde sunt
turorile mele?"
Esti singurul rod de aur ce 1-am cules din porn, aa c
numai pe tine te am. Eu sunt fecior de imprat i norocul
mi-a ursit s viu la tine ca s te fac imprteas".
Dup ce a imbrcat-o cu haina lui a luat-o de mn s'o
duc la dnsul acas. Nu departe de ora era o fntn pe
unde se inlta un chiparos cu ramuri mari. El i-a ajutat s se
sue in frunzisul lui si a rugat-o s stea ascuns intre ramuri
pn va veni el cu tidvanul si cu straele imprtesti ca s'o
primeasa cu alai mare, cum se cuvine unei domnite.
dup ce Ii zise s stea 1initit i o incredint c se va in-
www.digibuc.ro
toarce cat mai curand, o lus pe drumul mare ce ducea spre

palat. Cand 1-au vizut pirintii, au plans de bucurie fiinda
Il crezuser pierdut. El intiintat c a gsit pe fecioara
fermecat. Cu totii s'au pus la lucru, pregtindu-i cea mai
frumoas i mreat primire.
Dar tocmai pe cand fecioara atepta bucuroas i
tit In frunziul copacului, din intamplare veni o arpoaic,
cu ulciorul, ca s ia ap i, cum s'a aplecat qi a vzut fata
fetei din chiparos, a crezut c se vede pe sine i a inceput
s salte de bucurie zicandu-i:
Ah, nu tiam c sunt aa de frumoas!"
Fata din chiparos auzincl/o, nu s'a putut stpani i
bucni In hohote de ras.
Atunci cotofana, ridicandu-si ochii vzu pe fat coccr
tat In copac i burzuluindu-se, se rsti de ciudi:
Ah! tu stai acolo sus i/ti razi de mine? Hai, cri-te
jos".
Dar fata Ii rspunse:
Nu pot s m dau jos, cci printul m'a lsat aid
s-1 atept pan va veni s m ia la palat!"
Las csi te dau eu jos fr s vrei tu", amenint ari-
poaica i se urc In copac, puse mana pe fat, o despoie i
o impinse drept In fantan, apoi Imbrc haina fetei, i Ii
lu locul In frunziul chiparosului. Nu trecu mult i venir
Impratul i Imprkeasa cu alai mare. Clnd se sui printul
In copac, vzur ochii? 0 fat neagr ca o cioar.
Cum de te-ai schimbat aa?" Intreb el Incremenit.
M'am schimbat numai i numai de dorul thu i de
team c ai zbovit prea mult i am crezut c ai s m lai
singur si pustie pe aici".
Si ai s te faci din nou cum erai, alb si frumoai",
o iscodi printul.
www.digibuc.ro
84 CARTEA SATULUI
Voi fi tot asa cum eram, dad, vei avea mil i draf
goste de mine".
Dar printului fost rusine s'o arate parintilor, i o
brobodi intr'o haina, o puse in radvan si o duse la palat.
Acolo o ascunse inteo cAmara si porunci s i se aduca bu-
catele spre a pranzi si cina numai ei doi impreuna. Se purta
cat mai bine si mai dragut cu dansa si avea toata grija co
doar, doar s'o face odati cum fusese la intaia vedere. Dar
cum sa albeasd arapoaica? Ajunse printul inteo mare in-
curcatura si se topea din picioare c i-a pus viata in pri-
mejdie pentru o astfel de tiganca.
La fantana unde aruncase arapoaica pe fecioara ferme-
cata s'a dus o tarincut si in cofa ei s'a strecurat o man-
drete de mrean. Cum o vazu ea se mira: Ce frumos
peste! Am duc printului, di este tare obidit i poate
are sa-i treac aleanul cnd are sa-1
Fata lua pestisorul i Il duse la palat. Printul, cum auzi
cauti o fata, a chemat-o la el. Ea i-a zis: traesti
Maria-Ta, am prins pestele de-aici la fantana din marginea
padurii si adus ad ca s v petreceti vremea privind
minunea asta de vietate". In fata printului pestele incepu
s salte si sa se joace; facut multe sburdlnicii, ba scoase
capsorul si-i atinse mna. Printul s'a bucurat nespus de
mult de darul acesta, deaceia a si luat din buzunar un pumn
de galbeni, dete satencii, care a plecat dela palat foarte
multumiti.
Printul a ramas toata ziva inchis in odaia lui inminu-
nat privind pestele si aruncandu-i bucatele de zahir; ba po-
runci sa-i se aduci acolo si masa ca sa nu se despart de
pestisor, c incepuse sa-i fie tare drag.
Arapoaica, dac vazu c printul nu vine la ea, ceru
numaidecat cheme. El veni i ea se repezi inaintea lui,
www.digibuc.ro
Cnd se osptau arnndoi, aripoaica arunea in foe oasele ce

rannineau, iar printul le arunca afari in graclinii.
www.digibuc.ro
86 CARTEA SATULU1
se smiorcai cu plansete 0 vaete, jaluindu-se ca deabia Inez-
puse a albi si s'a inegrit din nou de suparare cand aflase
ca el iubete o mreana. Printul incerca a o potoli zicandu-i:
Nu am venit sa te tulbur, numai fa-te iar cum erai
si vei vedea cat de mult am sa te iubesc. Cum poate sa-mi
fie un pete mai drag decat un ona? /wept cu nerabdare
schimbarea ta ca apoi sa facem nunta".
Dar ea nu se da batuta, ci se inveruna mai departe:
Sa tai petiorul sa-1 mancam, ca numai aa ma voiu
albi din nou; daca nu vrei, te rog sa ma duci inapoi de
unde m'ai luat".
Printul neavand incotro, porund sa tale petele, sa-1
friga 0 sa-1 aduca la masa. Cand se ospatau amandoi, ara-
poaica arunca in foc oasele ce ramaneau, iar printuf le a-
runca afara in gradina.
Dup ce-au ispravit masa, printul mahnit s'a inapoiat
in camara sa 0 incepu sa planga. A doua zi, Pe and e..
dea el 0 plangea, vine gradinarul 0 ii zice:
Maria-Ta, poftim jos in gradina sa vezi o minune!
Peste noapte a rasarit un Limaiu incarcat cu lamai 0 flori.
Vino 0 vezi ciudatenia!"
Cand se cobori printul in gradina sa-1 vada, lamaiul 10
intinse 0 scutura ramurile asupra lui. Printul ceru un
scaun 0 nu se mai urni de acolo, aa de mult ii placu sa
stea sub umbra lamaiului. Cand arapoaica intreba de print,
slujitorii i-au spus ca se simte foarte bine sub un lamaiu
inflorit. Arapoaica se duse vijelioasa dupa print, dar la-
maiul s'a indreptat asupra ei cu ghimpi i o intepa la fata
0 la maini, de ajunse ca vai de ea. Atunci arapoaica, ieita
din fire, a inceput sa urle de durere 0 sa strige, sa smulga
lamaiul din raciacina, caci numai aa, dupa spusa ei se va
albi, ca ea n'are parte saii capete intaia ei frumusete, fiind-
www.digibuc.ro
c supararea a inegrit-o iara, de s'a facut ca o arapoaici

ameninta pe print c va cherna ielele, care in mania
lor vor porni vanturile ca tfarue palatul.
Dar ce-i de vina lmul, draga mea, doar e un copac
tu te-ai apropiat de el fara s bagi de seama, incerca
o imblanzi printul. Dar degeaba, c dinsa nu inceta de-a
tipa 0 a se obriznici mai mult:
s5A scoti din radacina, caci altfel va fi mare na-
pasta".
Printul, pana la urma neputand-o domoli, pleca din gra-
dina lisand-o singura:
Fa ce vrei, eu nu ma mai amestec".
Dupa plecarea lui, dansa porunci gradinarului sa des-
radacineze lrniul, sa-1 taie bucati i si le arunce pe drum,
ca s le care drumetii pentru vetrele bor. Nu mai rarna-
sese decat trunchiul cazut dinaintea fantanii. Un batran
lemnar veni la apa i vazandu-1 Il ceru:
Nwmi dap acest lemn, duc la mine acasa i sa
fac foc cu el?
Arapoaica auzind dela fereastra, a strigat: Ia-1 i ca-
ra-te". Batranur Il lua in spinare 0 se duse la casa lui.
Cand a vrut sa-1 crape cu toporul cand abia l-a ridicat
spre isbi, auzi un glas subtire din lemn:
Bate sus, bate jos,

Dar la mijloc nu lovi,
Ci o fata i o doare,
Cand de moarte-o vei rani.
La auzul acestui glas, lemnarul sari in laturi de spaima

0 se rezema de un zid ca sa nu cada. Tocmai atunci veni
fiul sau i ii zise:
www.digibuc.ro
88 CARTEA SATULU1
Ce ai, tat, de tremuri a...sa?"
Ce sii. am, fiule, iaci m dusei la palat dup ap.
0 gsii arolo un trunchiu de lemn; l-am cerut 0 Ifam luat
cu mine. Dar trunchiul acesta yid c: e viu 0 vorbete".
Cum poate vorbi? Un lemn nu vorbete niciodat,
vino-0 in fire, tat".
Haide ia toporul tu 0 di intrInsul, dar bate uu-
rel, s vezi c are si vorbeasc".
Cnd vru 0 biatul s dea cu toporul, auzi acela glas:
Bate sus, bate jos,

Dar la inijloc nu lovi,
Ci-i o fat 0 o doare,
and de moartero vei rini.
Dela intia lovituri de topor sri din trunchiu o fati
frumoas, care le vorbi:
Nu vi temeti, ad voi 0 s aveti mare noroc cu
mine, ci faceti-mi rost de nite haine Si m. imbrac 0 de o
rafram alb, at de mtase 0 fir de aur ca s'o infloresc
0 apoi s'o duceti printului, care v va drui galbeni pe
ea". Miatul a.clat fuga de a cumprat o nIframi alhi, mi-
tase 0 fir 0 tot ce a trebuit fetei. Ea s'a pus de a inflorat
'in slove toat povestea ei, cum de s'a ficut mrean, apoi
lamliu i cum de a ajuns in casa lemnarului. Dup a
impturat bine nlframa, o dete biatului s'o dual prin,
tului 0 s-i aduc rspuns.
Merse biiatul la palat, cernd si fie primit de print,
ca s.-i spuni o veste. Cnd se itifiti dinaintea lui, ii
dete nframa. Printul o lul in mn, o desracu 0 ce s
vad? Slove din care cid toat povestea, toate ptaniile fe,
tei fermecate.
www.digibuc.ro
1UUA MURNU: A FOST ODATA 89
i unde-i acea fat, care te-a trimis cu naframa?"

In casa noastra".
Par sa piarda vreme, ii strecura baiatului un pumn de
galbeni 0 ii zise:
Vino cu mine sa mergem acolo".
Cand printul a sosit la locuinta baiatului 0 a vazut pe
logodnica lui, s'au imbratiat 0 au plans de bucurie. Apoi
el a rugat pe fati sa-1 atepte acolo pana and se va co-
torosi de blestemata de arapoaica 0 va veni s'o ia imbri-
cata in rochie de mireasa 0 s'o dud la curte intr'un rad-
van de aur.
Cum se ntoarse printul la palat, s'a suit In odaie tut.-
bat de manie. Arapoaica scrani la el:
Iar eti infuriat? Vai de mine, saraca-mi, abia in-
cepui sa-mi pierd negreata, 0 iati ca tu vii row de schimbi
fete-fete sa ma sperii ca si ramIn tot cum sunt".
Printul ii Infrani putin necazul, 0-i zise:
Asculta, eu acum am de facut o judecata 0 am venit
aci sa mi gandesc ce pedeapsi va trebui si dau celui vi-
novat".
Spune-mi 0 mie despre ce-i vorba, ca tatil meu a
fost un imparat peste imparatia zanelor 0 pot sa-ti dau
un sf at".
Au fost o pereche de oameni, barbat 0 femeie, care
se iubeau foarte mult, dar un ticalos 0-a bagat codita in-
tre ei i a vrut safi desparti. Ce pedeapsi crezi c i se cu-
vine?"
i tatal meu, zise ea, a avut odata o astfel de jude-
cata. Aveam patru cai salbateci 0 a legat mainile rufa-
catorului de doi cai 0 picioarele de ceilalti doi. Apoi dete
drumul cailor, care luari campii 04 racura praf".
www.digibuc.ro
90 CARTEA SATULUI
Foarte bine, zise printul. Atunci s. primeti pe
deapsa tiea1o0ei tale".
Ce-am ficut?" intreb. cioroaica. M. Infricoezi
iar, ca s. m'i faci s m, inegresc 0 s mor de mahnire?"
La vorba asta printul strig5. Inciudat:
Nemernico, nu mai minti! Eu nu te voiu lega de
cai, ci te voiu inecar
iesind din camer a poruncit slujitorior s'o ia 0 s'o
cufunde in valtoarea raului. Iar el se aruncl Inteo caleasci
aurit. 0 se duse Intr'un suflet la casa omului, de unde 1'0
lu. logodnica 0 o actuse cu alaiu la curtea imp..ratului.
Aici se flcu o nunt mare cum nu s'a mai pomenit, care
pnu spfimani intregi cu ospete 0 petreceri, de s'au mirat
0 s'au bucumt toti boerii cu poporul.
www.digibuc.ro
SFEFI'ICUL FERMECAT
A fost odat o femeie vduv, care avea un copil de

coal. Srac fiind, muncea toat ziva la splatul i car-
pitul rufelor prin vecini i din ce agonisea, tria i ea i
biatul ei Costea. Din nenorocire s'a imbolnvit i a fost
zac in pat acas. A cheltuit tot ce bruma stein-
sese cu munca ei spre a-i prti doctor i doctorii i tot
nu se mai fcea bine. In desndejdea ei a chemat la dnsa
pe un vecin, care era cafegiu 1 zis:
Dragul meu vecin, eu 1 cu biatul meu vom mun
de foame; precum vezi sunt bolnav i nu mai pot munci
pentru hrana zilnic. Te rog s primeti pe biatul meu
s-ti lucreze ca s poat s scoat mcar pinea de care
avem nevoie; de noi i s treti, s5.-ti dea Dum-
nezeu toate bunttiler
Cafegiul, dei era i el srac, dar bun si milos, a luat
pe biat la prvlia lui. Costea fiind cuminte i detept,
de cum a intrat In cafenea, a luat seam:i c peretii erau
innegriti de fum, talerele ruginite, paharele i cetile mur-
dare, podeaua nemtui-at i scaunele prfuite. Indat se
apuc de mturat, de curtit peretii de pianjeni i de fu-
ningine, terse scaunele de praf, spl cetile i paharele
i frec tingirile de strluceau ca oglinda.
Cum vzuti cafeneaua curtit oamenii veneau cu drag
din toate *tile i mereu era ticsit. Astfel jupanul a pu-
tut sa-i fac mai bine treburile. Pe zi ce trecea muteriii
www.digibuc.ro
92 CARTEA SATULUI
se Inmulteau i singur biatul vduvii slujea in cafenea.

Cafegiul bucuros de hrnicia mrit simbria.
Mami-sa s'a insntoit i triiau deacum veseli i mulvu,
miti.
Intr'o zi spre seari a venit la cafenea un dervi cu o
barb alb ca bumbacul, s'a aezat ,pe scaun 0 a bitut cu
pumnul In masi. Miatul se apropi de dansul intrebi:
Ce pofteti, derviuler
O cafea i o narghilea", a rspuns derviul.
Indat Costea Ii pregti narghileaua cea mai bun, o
spl Ii puse tutunul cel mai bun 0 aduse odatii cu
cafeaua. Dupi ce derviul a sorbit cafeaua i-a fumat nar-
ghileaua, a scos din buzunar un ban de aur, pe care
pe tav, i pleci aa de repede, c nu-1 mai ajunse din
urm dea restul. Costea povesti stpanului su
tot ce s'a intamplat. A doua zi derviul veni iar la cafe-
nea, tot cam la aceia vreme i ceru iar cafea i narghilea,
dup ce a fumat 0 a luat cafeaua, a lsat un galben pe
taler 0 a plecat. Baiatul a alergat din nou dupi el, dar
nu 1-a putut prinde nici de data asta. and derviul sosi
a treia oari la cafenea, biatul i-a zis:,
Cuvioase, de doui ori ai lsat pe mas cate un gal-
ben, stpanul meu trebuie s-ti inapoieze banii".
Nu, Thicu derviul, nu-mi trebuie nimic inapoi, ci
a vrea s te iau cu mine s te fac boier; i dad vrei s
ma' urmezi, las cafeneaua i hai s plecm numaidecat la
palatul meu".
Nu pot face una ca asta, pan nu intreb pe mama.
Numai dac m va lsa ea, voiu veni cu drag".
Maine, adogi derviul, atept rspunsul".
Seara Costea s'a dus acasi 0 a povestit mamei sale tot
ce i-a vorbit derviul.
www.digibuc.ro
RAJA MURNU: A FOST ODATA 93
Ia seama, c el este turc", i-a zis ingrijat mama.

N'ai nici o grij, mami, urm fiul ei, c eu nu sunt
un biiat, care s se lase amgit cu una cu dou".
Atunci, clragul meu, du-te cu ajutorul lui Dumne-
zeu i f cum te tae capul".
A doua zi Costea, venind la cafenea, rug pe jupnul
su s caute altcineva in locul lui, fiindcil el trebuie
s plece. Spre seari veni derviul i, dup ce i-a but ca-
feaua i a fumat narghileaua, o porni impreun cu biatul.
Bturi cale bunk suind clare muntii i cobornd vile
pn dadur de o cmpie mare ct ai cuprinde cu
In mijlocul acestel intinderi se inAlta un turn de piatr
aa de inalt de fisbtea cu varful lui norii; era clidit la
marginea unei grdini i tinea loc de cettue in acea pus-
tietate. Derviul zise
Intr aici pe poarta cea mare, du-te in curte si
ap.4,te pe !4:3 lavit; i cnd vei auzi pe la amiazi turnul
trosnind i are s se deschidi o poart, tu intr repede.
Si nu te temi deloc, ci numai s bagi de seam: orice vei
vedea i vei auzi tu s taci i s nu sufli nici un cuvnt,
cci altfel e ru de tine".
Costea urm sfatul derviului, intr in curtea cettii
i se aez pe lavi ateptnd troznirea turnului. Nu trecu
mult i se auzi un vuet Ingrozitor, trosniii canaturile i
poarta se dete in lturi larg. Costea numai dect
se grbi pe subt u5. i se furi51 inteo cimar ce Ii lua
ochii cu strlucirea ei de diamante i briliante. Apoi pi
in alt camer ferecati numai in aur i argint. De acolo
inteo a treia ticsit de galbeni de tot felul de trasuri si
prettiri. Scara avea trepte durate din aur; el se suia, se
cobora i se tot minuna de mndretele vzute: canapele
aurite, policandre de diamante, oglinzi de clestar. Sui sea',
www.digibuc.ro
94 CARTEA SATULUI
rile din nou i se mill de tot ce vzu de sus Oil jos

pn ajunse la cmruta din turn in care se afla intins
o mas incrcat cu bucate care de care mai gustoase. Pe
lIng mas5 erau dou scaune aurite i dou tacmuri cu
dou cutite, dou furculite, dou linguri de aur, doui pa,
hare de clestar, dou garafe cu vin, iar pe deasupra atIrna
un policandru de diamante, care lumina dela sine ark s
ard gaz sau lumnri.
Bietul Costea lihnit de foame dup atta drum, cnd a
vzut bogtia asta de bunk* a multumit lui Dumnezeu
ajutat s ajung 011 aid i sli aline foamea ce-1
chinuia. S'a inscunat lng mas si a inceput a se indopa
cu poft, dar lund o sticl cu vin, i vrnd s toarne in
pahar in acea clipk tsni o fat mndi ca o zra.
Noroc, voinice!"
Paiatul nu crcni nimic.
Bun sosit, dragul meu", adiog fermecaoarea dom,
nit.
Miatul fcu iar chitic.
Dece nu-mi spui dragul meu, cum de ai ajuns pe
aici si cine te-a adus?"
Biatul nu deschise gura. Atunci mndretea de fat In-
cepu srute i s-1 resfete i se rug de el rosti
macar un cuvnt, 61 ea nu mai poate suferi mutenia lui.
Cum vzu a el nu misc si st asa piatr de intepenit,
sun clopotelul i indat se ivi o namil de arap, care avea
nite ochi ca de jratic, nite buzoaie revrsate pra la
piept i rumene ca mrgeanul, sprncene si mustti asa de
stufoase, de le putea rsuci si innoda pn la ceafk iar
unghiile Ii erau lungi de un cot.
Ce ornduieti, domnit?" intrebi arapui.
www.digibuc.ro
1UUA MURNU: A FOST ODATA 95
s5A jupoi, pe acest misel de venetic, care s'a cui-

bark aici in palatul meu si nu vrea s desclesteze gura".
Cnd auzi una ca asta bietul Costea, incremeni de groaza.
Abia deschise gura i zise: Indura-te, deo-
data s'a inchis poarta turnului i ra fcut intuneric de
nu puteai vedea nici degetul. S'a mistuit i arapul i dom-
dar ea din fuga ei ca vantul i-a aruncat baiatului un
lucrusor, pe care el si indosit in sln. Costea uluit
tulburat incepu a striga:
Uncle esti, domnita? Unde esti, tu arapule?"
Nimeni raspunse; umbland pe un asternut de dia-
mante, de briliante si de galbeni ticsiti prin odai, nu
sea nici u, nici fereastra. Se urca pe scari, se cobori,
intra. In odai, se duse in sus, se duse in jos, dar nu dete
de nimeni i nici nu dibui vre-o
Trecu o zi, trecura doua, i Costea scos din fire se porni
pe plans; Vai, ofta el, dece s m iau dupi dervis? Dece
n'am limas in cafeneaua mea?" Dar in zadar se tot vaita.
Dup vre-o saptamana, se sui pe o scar pana la ca-
patul de sus al turnului unde zri o borta mica. Atunci
se dete jos, lu un cutit i o furculita i incepu a scobi
tot mai mult gaura i o mari in destul. Cand a vazut
incape capul g'a aplecat dat seama ca era o adan-
cime far fund. Cand scoase o piatr de acolo, deslusi un
rau mare spumegat i clocotitor.
Ce e de acut", gandi el in sine. Daca voiu
mane aici, o s mor de foame. iar dac imi dau drumul
pe gaura asta, poate voiu muri, dar poate s-mi aflu
saparea in apele raului. De aceia hai mai bine
arunc, fie ce o fi si cum va da Dumnezeu".
Ii facu cruce: Doamne ajuta" si se lasa jos prin
Se rostogoli in vzduh i czu in rau aproape in nesimvire
www.digibuc.ro
96 CARTEA SATULUI
fir ins ca s fie atins. tiind s Inoate ajunse la Virm

sprijinit pe un trunchiu de copac sri pe uscat i scip
de primejdie.
Din intmplare trecea pe acolo un grdinar cu mgarul
incarcat de zarzavat, spre piata din oras. Nrazandu4 ud
leoarc i infrigurat de spaim, prinse min; de dnsul
ajut vin in fire. Cnd Costea putu vorbi, ii povesti
toat pitania lui si-I rug duci la mama sa.
Eu sunt un orn lipsit, ii zise grdinarul, m duc
sl-mi vnz zarzavatul ca s-mi hrnesc pe ai mei".
Costea cut prin buzunare, s gseasc ceva gologani,
dar degeaba; Icnd se aplea s caute i in cisme, didu
de un galben care alunecase pe acolo, cnd el dibuia prin
odile intunecoase ale turcului. Il dete grdinarului ca
duci la maic5isa.
Dup doui zile de drum sosiri acas.
Bun ziva, mam.".
Bine ai venit fiule", Ii zise mam,sa.
Pe unde ai umblat, maic52"
Nu m intreba, mam, ci mai bine d-mi ceva s
inbuc i s m spl i apoi vei afla ce trmuri am cu,
treerat".
Mama Il spl, Il pieptni, Il primeni i Ii aduse de man-
care. Dar .cand lepd hainele de drum, didu de legtura
aruncase domnita din turn. Se uit bine si vzu un
mic sfesnic. La pus pe poli. Seara cand era vreme de
cin, mama a adus o lumnare si a lipivo de sfesnic. Deo-
dat, cnd femeia aprinse lumInarea, se ivir trei fete fru,
moase ca niste zne. Cum te uitai la ele, Ii ieseai din
minti. Una cnta din vioari, a doua din alut si a treia
juca. Pan 851 se mistue mucul de lumkare, fiecare din
fete a dat biatului ate o nfrarn de mtase cu un nod
www.digibuc.ro
la capete in care era cate un galben. Bucuria lui i a ma-

mei sale fu nespusa. Aprinsera i alta lumanare i se in-
tampla la fel aa ca intr'o singura dimineata, punga lor
se facu doldora de galbeni.
Cum se crapa de ziva Costea s'a dus in targ i a cum-
pat-at haine noua pentru el i pentru maica-sa, a tocmit
niste meteri ca sa-i dreaga casa, i a cumparat tot ce-i
trebuia, ca sa poata trai boierete. In fericirea lui i-a ye-
nit sa mearga pana la Tarigrad, ca sa cumpere lumanari
i sa incarce o corabie cu ele, cu care la intoarcerea lui
sa-i umple pivnitele i sa se dea la chefuri i la petreceri.
Aa dar gasind o corabie, pleca spre cetatea de scaun a
imparatiei. Doua saptamani i-au trebuit ca sa-i incarce co-
rabia cu lumanari. Atunci capitanul vasului ii zise:
Dupa amiazi sa fii la debarcader, ca sa plecam nein-
tarziat".
Costea IS'a invoit cu el. Dupa aceia s*a dus la un bitt
ca sa stea la masa cu prietenii ce i-1 facuse in ora. Din
vorba in vorba, pe nesimtite a trecut vremea. Ceva mai
tarziu i-a luat ramas bun dela prieteni i se indrepta spre
mal, dar corabia plecase i abia numai panza i se zarea.
Atunci se intelege cu un barcagiu, dandu-i o suma de
galbeni ca sa se ia repede in urma vasului. Vremea era
bunk luntrea Antra pe valuri, dar i corabia smolita de
curand nu luneca mai putin iute. Pana la miaza-noapte
totul mergea bine; dar dupa aceia, dinteodata, s'a ridi-
cat o vantoaica grozava ca nu se puteau tine, nici de
panzA nici de funie. Talazurile se ridicau ca munti spu-
megatori, cerul era negru de nori, se lasase de pretutin-
deni intunetic bezna, iar fulgerele i tunetele faceau ca
noaptea sa fie un lad. i carma s'a rupt, lar ei au lasat
in voia lor panzele, netiind incotro sa o apuce. Numat
7
www.digibuc.ro
98 CARTEA SATULU1
la zarea fulgerelor se mai deslusea ceva uscat, dar nu-si dau

searna pe unde erau, pinzele s'au sdrentuit i apele turbate
amenintau inghit. Luntrea incepu s ia
Sfinte Niculae!" au strigat, Ajufi-ne".
Dar nivilete un val, apoi vine al doilea, luntrea e svr-
lit pe niste stinci de mal, unde abia au acivat cu
Gind s'a mai luminat, barcagiul a vi"zut luntrea ficuti
tindiri, a izbucnit in lacrimi i plingea ca un copil. Costea
atunci, ca mingae, i-a dat mnc un mai mare numir de
galbeni, i luntrasul multumit porni inapoi.
Iar Costea o lu rasna dealungul tirmului i haida-hai
tot inainta, doar va da pani la urm'i de vre-un silas; cnd
dupi mult umblet ajunse la un stejar, sub care curgea
un izvor cu ap rece ca ghiata.
Si sed aci putin la umbra acesrni copac, s m odih-
nesc", gindi el.
S'a ricorit cu apa izvorului c i era sete, s'a mai infiri-
pat din merindele ce avea i, asezindu-se sub copac, a
aprins o lumanare in sfenicul lui, cind iar au tipit z-
nele cu care petrecu impreuni.
Nu departe de acolo triia intfun palat o printesi,
chisi anume de tatil ei imPiratul, de team s. nu o deoache
oamenii uimiti de frumusetea ei. Tocmai atunci fusese tri-
misi. la f ntn ca aduc, ap proaspia o femee roalp`i,
care sosind acolo, cum vzu pe cele trei zne, fermecafi
de cAntecul i jocul lor, a stat pe loc 0 a uitat si se in-
toarci la palat. Printesa, mirati de intrzierea ei, a trimes
o alt femeie, care 0 ea a 'ncremenit in fata acestei In-
cnttoare privelisti. Atunci mai trimise pe o a treia
ii porunci s se intoarca degrabi inapoi i s spuie ce a
vizut i auzit. Femeia sosi tocmai in clipa cand luma-
www.digibuc.ro
z.,-ontin
, Aiduarni
11421 - wrz
0: .
4
1
y/
Il
O. - ..,
. 4
4C
"at I I I I ei
r
www.digibuc.ro
,
41 i m1 !Ns ,
s
,
.
- ,
wat ...,,, ip
sot
4 \V .4*
*
0 ,
AO* J..-
/''
.,
!
g z\f: A ,,,,--------..,
wl,
,, -
4 t
!: Iti,k\- Ak.\,,,
.40-1, cialliLaiiic e
,..
7
e\ i _.;*:taty
'6
illa.111114.1111atill k N
100 CARTEA SATULUI
narea sfria gata s se sting. Indat umplu ulciorul cu

ap i pleei la palat impreura cu celelalte dou'i tovare.
Ce-ati vzut", le intreb printesa.
,,Ce sli spun, iubita noastr stpn, ce am vzut
a fost o minunkie; i Mria Ta esti frumoas de nu ai
pereche, dar acolo la izvor este un voinicel, care strlu-
cete ca soarele, are i trei fete ca znele de mndre, de
ai zice a sunt picate din soare. Ah! domnit, s le fi v-
zut cu ochii, s fi vzut i pe acest Fat frumos, ti-ai fi
pierdut mintile".
Domnita auzindu-le, numaideck porunci s se duc la
izvor ca s-1 aduc pe acest tnr impreuna cu fetele. Fe-
meile s'au dus i 1-au poftit in numele printesei. El a pri-
mit cu bucurie, si cand a sosit printesa a rmas uimit i
inima-i svcnea cu putere.
Ea intreb: Uncle IV sunt tovarele tale, de care mi
s'a vorbit?" Voinicul se rug de printes s astepte o clip,
ceru o lumanare, o puse in sfesnic, o aprinse i tIsnir iar
cele trei frumoase, gata de joc i de cantec.
and printesa vzu minunea asta, incremeni de mirare
ne putnd s-i cread ochilor. La stinsul lumnrii, zl-
nele au intins voinicului die o nfram de mkase cu
cate un nod, unde era ascuns cke un galben. Printesa se
arunc in genunchi si Il rug s ii dea in dar acest sfenic
minunat. Dar el se impotrivi:
Nu se poate, mrit domnit. Dac doresti s-1 ai,
trebuie s te insotesti cu mine ca s ne bucutim impreun
In cele din urm, cu vorbe drglase i dulci, voinkul

izbuti s induplece inima printesei, ca s-1 ia de sot. Prin-
tesa s'a rugat apoi de femeile roabe s nu o spun nimnui,
www.digibuc.ro
IULIA MURNU : A FOST ODATA 101
ca nu cumva sa afle tafl ei imparatul, de nunta ei cu un

strain, ca ar fi in stare s'o ucida.
Dar cnd era sa nasc un printior, una din femei, ere-
dincioasa impratului, se duse inteuna din zile la palat i.
zise IMparatului:
Sa traesti Maria Ta, ma simt a..,a de slabita, a nu
mai pot sta pe picioare, sunt tare necajit a trebuie sa-ti
spun un Jucru care te va supara grozav de mult!"
Ce grozavie s'a intmplat?" intreba Incruntat impa-
ratul.
Ce rau mai mare poate fi pentru Mria Tar
Iata, si iata i ii spune femeia tot ce stia. Imparatul se
facu foc de manie. ,
A doua zi chema divanul i zise sfetnicilor sai: Fiica

mea, printesa ne-a facut pe toti de rusine. Ramane o sin-
gura hotrire de luat, s'o osndim la moarte".
Divanul s'a satuit indelung, dar la urma toti au fost
de parerea impratului. Unul singur dintre sfetnici, un ba-
trn de zile bogat, la minte vestit de intelept, lua cuvntul:
Maria Ta, printesa este sngele tau si masura mi se
pare prea aspra sa piark In floarea tineretii. E mai bine
s'o lasam In plata Domnului. Fa un butoiu mare, pune In
el merinde i apa pentru un an si arunca-1 in mare impreuna
cu printesa, si fie ce o vrea Dumnezeu cu dansa".
Acest sfat pru tuturor bun 1 chibzuit In divan.
Imparatul pregati butoiul cu fata lui 04 porni pe va-
luri punndu-i inauntru apa de baut, pesmeciori, pesti sa,
rati si pastrama i de-ale imbracmintii. Toata lumea pan,
gea de jale, ci era tare draga tuturor. Butoiul dus de ape
s'a departat la larg.
In vremea asta srmanul ei sot, fu instiintat de soarta ei
i cu groa 7:5 afla c imparatul trimise oameni ca s-1 omoare.
www.digibuc.ro
102 CARTEA SATULUI
Intr'un amurg de sear parasind palatul se strecura la tar-

mul mar unde gasind o luntre parsita, intra in ea si o
porni pe apa. Dup ce rataci pe mare luni de zile, in urm
dupl mult trud i casna, ajunse intr'o pustietate, unde
nici o vietuitoare nu se afla. Trase luntrea la mal si dura
cu ea o cocioabi. Isi trecea timpul cu pescria, sau vat
nand, salbataciuni, pe care le jupuia si se imbraca in
pieile bor. Apoi semna pe alocuri cate ceva spre a-si spori
hrana, mai hranindu-se si cu ierburi fierte, si asa isi ducea
traiul de pustnic.
Dar, printesa inchisa in butoiu, singura cum era sat--
mana a nascut un copil stralucitor ca soarele, i asa se man-
gia cu pruncul ei slvit. A trecut aproape un an de cand
printesa se datorea in butoiu pe mare. Intfo dimineati
cand sotul ei pescuia pe tarm, zareste o mogldeata nea-
gra, care tot venea spre el si din ce in ce se apropia mai
mult, aratandu-se tot mai mare. El se mira i nu stia ce
6 fie: o luntre, sau o broasc testoasa trupesa? A tot as-
teptat pin sa vie si cand s'a apropiat a vazut ca era un
butoiu urias rostogolit pe valuri. Atunci hustiuluc in apa,
incepe a inota i a trage butoiul, dar fiind cam greu, nu
1-a putut urni usor spre mal. and se opintea astfel cu
el aude un glas dinuntru:
Ai mila de noi, bate mai incet, ca s nu m. omori
pe mine si pe copilasul men!"
One esti tu ascuns in butoiu, ispit sau duh rau?"
intreb voinicul.
Nu sunt nici ispita, nici duh rau, ci sunt o biata fe-
meie".
La vorba asta el si-a adus toporul si a despicat butoiul,
si ce s vada? 0 femeie cu un pruncusor. Dar el nu o cu-
noscu, numai ea a stiut c e dnsul.
www.digibuc.ro
El a golit butoiul de toate, le-a luat In luntre 0 le aduse

la cocioaba lui; acolo a aprins foc, a facut de mncare
dupa ce au mancat i s'au indestulat, a intrebat-o pe prin-
tesa cine este 0 de unde vine. Sarmana de femeie n'a
vrut spuna adevarul; incredintat numai c norocul
a adus-o pe aici cu pruncul ei. El insa i-a povestit tot asa
cum a fost i i-a marturisit cine este, 0 cum de a ajuns
acolo. Atunci femeia s'a pus pe plans, a tacut i n'a mai
zis nimic.
Intr'o sear, &and el pleca la vanatoare, printesa aprinse
o lumnare pe sfesnicul cel vrajit pastrat de dansa i iata
c se aratara cele trei zane. Atunci sosind el, ramase ui-
mit cand vazu pe cele trei zlne. Indata intelese c femeia
este sotia lui. Cu lacrimi in ochi se imbratisara, saruta pe
fiul sau si era nebun de bucurie. Ii parea rau numai c
sotia nu i s'a aratat dela intaia vedere. Dar ea o ficuse
dinadins, pentruca a wut s vada daca n'o va cunoaste
singur.
Ca sa nu mai lungim vorba, cum ei mai aveau Inca ceva
lumanari, au putut capita cu ajutorul zanelor sfesnicului
o multime de galbeni i astfel s'au irnbogatit. Atunci sotul
gandi sa se duca la cel mai apropiat oras ca sa-si cumpere
o corabie, i apoi sa vie sa o ia cu el.
Du-te cu bine, Ii uti ea si sa nu zabovesti mult".
Voinicul cu punga plina de galbeni, a plecat, i luand-o
pe tarm i calatorind vreme de o zi, a ajuns la un oras
mare. Acolo mai cumpara lumanari i cu ajutorul sfesni-
cului facu o avere. Dupa aceia se cobori la mal i alese o
corabie frumoasi, a dat o mie de galbeni asa cum ceru
capitanul. Seara el s'a culcat Intr'insa. Noaptea mai ar-
znd lumanari in sfesnic, si-a mai sporit averea i prega-
tind cum trebuia corabia, dupa ce a asezat 'in ea si doui
www.digibuc.ro
104 CARTEA SATULUI
tunuri, s'a cltorit * a poposit la locul unde se aflau

nevast-sa si pruncul. Aci s'a grbit s-i ia cu el si a pot,
nit-o. Printesa s'a rugat de el s'asculte si s mearg deaf
dreptul la tatl ei. Uitasem s spun c sotul ei spusese
corbierilor si slugilor ce adusese cu dansul in corabie,
ca el este un print si c5. impreun cu nevast-sa si copilul
sill elatorete in lume. Deaceia el, ca s plac nevestei
sale, orandui carmaciului s ia drumul spre cetatea tat-
lui ei.
Cand au ajuns in limanul imprtesc, printesa porunci
s dea cu tunul de o sut de ori. Lume peste lume, afland
ca- o corabie de aur si cu tunuri a intrat in liman, s'a
grmdit de pretutindeni, ca si vad corabia. Toti cei dela
palat, cand se inatise o astfel de corabie, au inteles c vine
un print sau un craiu si au poruncit s-1 intmpine cu o
sut de focuri de tun si s. pregteasc cetatea, ca s pri-
measc cu tot alaiul cuvenit un astfel de oaspe luminat.
Asa c s'au fcut numai cleat toate pregtirile, s'au im-
podobit drumurile cu flori i toat lumea roia pe trmul
mrii. Curand dup aceia se desprinse dela corabie o lun-
tre aurit. 1 apropiindu-se de mal, cpitanul a spus mul-
timei care atepta acolo, c in corabia aceia e un print,
care cu printesa i copilul lor cffitoreste in lume. Atunci
impratul luand pe sfetnicii si, s'a dus la corabia prin-
tului strin ca s-i ias intru intmpinare. Cum i-a vzut,
printesa s'a ascuns in corabie. Impratul cnd s'a suit acolo,
a limas uluit de curtenia si de aurul care strlucea. Dup
ce au vorbit impreun si au fost incntati cu totii, imp-
ratul s'a intors la palat. Peste putin se cobori i tanrul
print in oras si lund cu dnsul sumedenii de bani de aur
ii preslra oriunde trecea pe uliti, si oamenii se bteau cu-
legandu-i de pe jos. Top se uitau si se minunau de drni-
www.digibuc.ro
cia lui i ii strigau: S traiasca ani multi ca sa imparta

comorile saracilor i Dumnezeu s le dea i lor un astfel
de imparat!" Multimea toata I-a insotit, ca sa-i faca cinste,
pana la corabie.
A doua zi imparatul a chemat pe print la masa, unde
s'a ospatat imparatete; apoi dupa masa au jucat cu zarul
i a catigat imparatul. Intorcandu-se apoi la corabie, a po-
vestit printesei tot ce s'a petrecut, 1 cum a jucat cu zarul
i a pierdut.
Maine sa te duci iara, ii zise printesa, ai sa joci i
ai sa pierzi, dar sa spui ca ai un frate mai 'Carat- in cora-
bie, care tie bine acest joc, i el o sa te roage, sa i-1 aduci
ca sa joace cu dansul.
Cand printul s'a dus iara la palat, a jucat i a pierdut.
Pe Imparat nu putea sa-1 bata decat numai fiica-sa pe care
o gonise, i ramasese deci el singur nentrecut mester al
jocului. Printul facu intocmai cum il rugase printesa. Dupa
ce pierduse i de data asta zarul, a spus imparatului ca el
are un frate mai mic in corabie, care pana acuma n'a fost
batut. Imparatul s'a mirat ca el sa aibe un frate i sa nu-1
aducal aici ca sa-1 vada. L-a rugat numaidecat sa vie cu el
sa joace impreuna, ca sa-i vada dibacia. Si tanarul s'a dus
sa-1 aduca. Intors la corabie a povestit printesei tot.
Ascult acuma, a zis sotului ei printesa, eu am sa
ma imbrac ca barbat 1 o sa ne ducem impreuna la palat,
iar Cand o sa incepem sa jucam cu tatal meu zarul, tu sa
te prefaci ca-ti este somn si el o &ill: dea voe sa te culci
in odaia de alaturi. Tu atunci sa te uiti pe gaura usii, ca
sa vezi cum am sa-1 joc eu pe tatal meu".
A doua zi printesa imbracaxa in haine Mrbatesti, s'a
facut un tanar frumos de poveste, ii ascunse in buzunar
sfesnicul .1 porni spre palat. Imparatul a primit pe tanarul
www.digibuc.ro
106 CARTEA SATULUI
prefacut, au pus masa i dupa ce au mancat i au baut,

intrebat:
Tu tii s joci zarul asa de bine, hack nimeni pna
acuma n'a putut s te bata?"
Eu", raspunse ea, si daca vrei, poftina incearca-
Si cum s'au pus la joc, printesa pierde. Joaca a doua
oara pierde imparatul. Pe urma castiga de doua ori prin-
tesa i imparatul se dadu bkut. Sotul ei se uita prin gaura
uii din odaia de alaturi. Imparatul statea mahnit.
Dece esti aa de mahnit Maria Ta?" Il intreb prin-
tesa.
Ca pana acuma", facu impkatul, nu m'a invins
ninaeni la joc altcineva afara de fiica mea".
Si unde este fiica ta? Sa vie aici s joace cu mine,
sa vad i eu ce poate".
Nu este aid, ca am maritat-o cu un print, care a
luat-o i s'a dus departe in tara lui".
Imparatului i-a fost ruine spuna ca o surghiunise.
Nu face nimica", zise printesa. Da-mi voie acum,
s te fac s te bucuri; s poruncesti numai s ne aduca
o lumanare i nimeni sa nu intre aci pe nechemate".
Dupa ce i-au adas o lumanare, s'au retras de acolo toti
ei au ramas singuri. Aprinzandu-se lumanarea pe sfe-
nicul vrajit, indat au rasarit cele trei zane, cunoscute de
noi. Imparatul s'a speriat de aceasta privelite, ne stiind
ce sa mai zica; credea c era vis, i cat pe aci ia-s5 din
sarite. Dupa ce s'a topit lumanarea, cele trei zane detera
printesei trei naframe de matase la fiecare capk inodat
cu cate un galben. Atunci imparatul naucit se ruga
dea acest sfenic nasdravan; pentru asta i-a fagaduit
va da chiar jumkate din imparatie.
www.digibuc.ro
Ce s fac CU jumkate din imprtie; acest sfesnic

nu-1 dau pe bani i nici pe toat imprtia ta".
Ce vrei s-ti dau, ca s-mi daruiesti aceast minu-
ntie".
Ti-as spune dar mi-e tare anevoie".
Pop s mi-o spui, c aici suntan singuri i nimeni
nu ne vede si nu ne aude".
Ca s-ti dau sfesnicul, va trebui s ard pecetea mea
pe jratec i s te pecetluiesc pe spate, s fie dovad, c
vei fi supusul meu".
Cum se poate una ca asta, eu orn bkrn i imprat
s fiu pecetluit?"
Daci vrei", ii rspunde printesa.
Impratul ne avnd incotro, a primit s fie pecetluit
ca s castige sfesnicul cel minunat. El atunci i ls spa-
tele gol, dar in loc sal-1 pecetluiasc, printesa scoate din
buzunar o biciusci i incepu trag.
Oh!" incepu s ofteze impratul de durere.
Printtsa i desbrc hainele brbtesti, se ark ca fe-
meie i zise tatlui su:
Tu pentru un sfesnic, desi esti btran i imprat, ai
primit aceast injosire, si eu care eram tnir i nestiutoare
de lume, ce eau ti-am fcut c m'am mritat cu o podoab
de tanr de m'ai gonit in butoiu ca s pier in pustieta-
tea mrii".
Impratul incremeni:
Tu esti, fata mea?"
Eu", rspunse ea, sunt fiica ta i tnrul, care este
in odaia de alkuri e sotul meu".
Apoi dnsa povestit pe rnd cum s'au intalnit, cum
eau imbogtit si cum au ajuns pn ad. Impratul uit tot
www.digibuc.ro
108 CARTEA SATULUI
trecutul i nu mai putea de bucurie, i crainicii au tram,

bitat c s'a intors printesa teaar i ssntoas... Apoi s'au
pregsitit i au facut nunta, care a tinut patruzeci de zile
nopti, de osPtri, de petreceri i veselie.
In fruntea tuturor a fost pus 135.trnu1 sfetnic, care 66.-
dtzse sfatul de mntuire a printesei.
www.digibuc.ro
MUTUL VIOLONIST
A fost odat5. un pescar nevoias, care trlia impreun. cu

ieia lui si cu un bdat de scoalk Ca sli htineascl pe
ai sii, el se ducea zilnic la mare unde pescuia, si cu pestii
ce-i prindea, iesea in piat de-i vindea 0 astfel 10 carpea
zilele. Sotia lui era o femeie bunk harnic. si cuminte, dar
triau in mare stramtoare de srkie.
Intr'o semi cum stau tustrei 1Ing5. vatr. si ascultau vi-
fornita de afark pescarul era tare ingrijorat, la g.ndul csi
ziva urmtoare va fi poate pierdutk neputand s mearg
la pescuit pe asa vreme. Biatul s.0 intelese grija ce-1 fri-
mnta si zise:
Tatk ia-m si pe mine odat ca s. invt 0 eu pes-
cuitul; poate oiu avea norocul s prind mai mult peste".
Dar taal se impotrivi:
Ei! atul meu, n'a sosit Inc vremea ta; acuma tre-
buie s inveti carte si mai tArziu cand vei fi mai mare am
s te iau cu mine".
Copilul tzu si sttu cu sufletul mginit. Il mai rugi. a
doua 0 a treia oark dar rugmintea ii fu zadarnic5..
Noaptea, and pkintii dormeau, el lu o sfoara 0 leg
piciorul tatlui cu un capt, iar cu calalt piciorul su.
Cand pe la cnt.tori pescarul a vrut s se scoale ca s.
mearg la treburile lui, bkiatul il simti, deslega pe
furis sfoara dela piciorul printelui ski si alerg la luntrea
care sta otgonit la mal uncle se indosi. Cand incepu pes-
www.digibuc.ro
110 CARTEA SATULUI
cuitul mai departe spre lac, iat. di. Ion scoase capul din
ascun4toare si iesi la iveark Tatl, la vederea lui, II cera
pentru purtarea-i copilkoas.:
Vezi, tu nu esti bun de carte; se vede c5.* vrei s
duci o viat chinuit si plina de necazuri. Apuc. dar
vasla i ajualni s arunc mreaja ca s vedem, care ti-e
norocul".
Dar bliatul avu rnn burial; si el i bltranul nu mai pu-
teau de bucurie, and v"azuri cum se sbkeau in plasa lor
sumedenie de pesti. Cu aceast neasteptat agonisitk tat51
se intoarse cu luntrea la fairm. Ion, luand cosul cu pesti,
s'a dus in oras i a inceput s cutreere str.zile strigand
in gura mare:
Pesti, pescarul, peste proaspt", si in cate-va cea-
suri el vandu toi petii afar de unul mai mare. i cum
striga mai departe, iat c se deschide o ferastri unde se
ivi deodar chipul unei fete:
Mete, bkte", strig5. fata.
Pescarul se intoarse spre ea.
Cum dai pestele?"
Dup cum poftesti".
Hai, vino sus".
Cand Ion intr in cask ce s5.-i vad5.' ochii? Pe scki as-
ternute covoare de catifea, pe pereti numai oglinzi mari
de cletar, pe sus atarnate policandre de aur i alte scum-
peturi ce minunar pe skacul pescar. Buimkit si inmk-
murk de atata strlucire, privea in jurwi si se tot minuna
de casa boierului, arid deodat se apropie mndretea de
fat si-i cumpi petele pe trei galbeni. Ion fericit de
acest castig nemai pomenit pentru el, era s sboare de bucu-
rie; coboti treptele dintr'o skituri si in curand a fost
acas5..
www.digibuc.ro
Pe scfiri asternute numai covoare de catifea, pe pereti numai oglinzi

de clestar, pe sua policandre de aur, ce minunaf pe saracul pescar.
www.digibuc.ro
112 CARTEA SATULUI
Tine, tat, banii ce am ctigat din vnzarea pe-

tilor. Trei galbeni mi dat o coconit5., care mi-a spus
s/i mai duc i. mline pete.
Ia seama, zise fatal sau, nu cumva i-ai furat, c am
s te arunc in mare".
Jur c nu i-am furat, tat. Dac vrei, mergem im-
preunal s intrebm".
In ziva urmtoare avur iar noroc cu pestele tat511 i
fiul. Ion a pornit-o din nou pe strazi. C5.nd ajunse in
dreptul casei boiereti i strig: Pete, pete", f ru-
moasa fat auzind glasul pescarului, Il chem sus, li lu
doi peti 1 Ii didu cinci galbeni. El o sbughi iute acas .1
Ii zise tatlui su:
Uite, tat, c51 i acuma mi-a dat cinci galbeni".
Nu-i czu bine btrnului i-i cem fiului su si arate
casa boierului. Cnd sosir amndoi acolo, tatl zise
Intoarce-te acas, i du-te la luntre ca s'o preg-

teti de pescuit".
Si el intr singur ca s vad pe stpn. Ea, intiintat
de asta, pofti pe btrn in odaia ei. Dar pescarul n'a cu-
tezat de mine sl calce pe bog.pa de covoare. Deaceia
spre a nu le murdri, se grbi scoat cismele. Cnd
s intre, ce s vad? 0 mndrete de fat cum nu mai v-
zuse.
Voie bun, fata mea".
Bun.5. s-ti fie inima, taic", rspunse ea zmbind.
ma rog, cu voia ta, a fost pe aicea un biat care
v'a vndut pete?"
Dece m intrebi, taic?"
Sunt tat5.1 biatului", a fispuns pescarul.
www.digibuc.ro
Tu eti tatl biiatului, care mi-a adus ieri i astzi

peqte?"
Chiar eu i am venit s. aflu, de nu cumva fatul
meu a luat dela tine, galbenii ce mi adus".
Eu dat, in schimbul peteluL. Stai jos,
iei o dulceat i o cafea, c a avea ceva de vorbit.
Dup ce bltrnul a luat dulceava i a sorbit cafeaua,
fata Ii zise:
Ai copil bun i istet i m'am gandit c ar fi bine
s mai invete carte. De aceia dac5. i tu gndeti la fel, eu
1-a tinea cu cheltuiala mea la invtitur. Primete o sut
de galbeni dela mine i trimete-mi-1 maine de dimineat".
Cu plecciune .1 multi multumire, rspunse btr-
nul. Dar dnsul nu mai vrea s invete; eu 1-am lndemnat
s se duc la coal, dar el tine mult s vin cu mine la
pescuit".
.Dac vrea ori nu vrea s invete carte, asta m pri-
vete pe mine", strui fata.
Eu nu tiu cum s multumesc pentru atta bun-
tate. Srut mlinile, dar s tii c eu nu mai pe el II am".
Fii linitit, taick biatul va tri lng noi ca
snul lui Avraam".
Intorcndu-se acas, pescarul a povestit femeii tot ce a
vorbit cu jupnita, 1 dupi ce s'au chibzuit bine, s'au
teles impreun s incredinteze pe hliat In minile bole-
rilor. Ion innebunea de bucurie, gandind c avea s Fad
inteun palat, s calce pe mndrete de covoare, s se in-
tind pe canapele de mtase si de catifea, vad obra-
zul in oglinzi de cletar i mai ales s aib u ce s ajute
pe tatl 1 mama lui. A doua zi, dup ce s'a imbrcat cu
hainele cele mai bune i i-a luat rmas bun dela printi,
a pornit spre curtea boierului.
www.digibuc.ro
114 CARTEA SATULUI
and valzut fata, puse pregki o baie, i Ii dete

haine noui, frumoase ca s se imbrace, apoi Ii aria noua
locuint. Tocmi cei mai buni invittori ca s1-1 invete
carte i limbi streine, precura i un dascal de muzica pen-
truca s-1 invete s ante din Nioara. gaiatul inainta pe zi
ce trecea cu invkatura i toti se mirau de deteptaciunea
lui. i dup . trei ani fu gata invatat.
Fata boierului era singura la parinti, i tatal ei era cel
mai bogat om din tinutul acela. Intre alte bogatii avea
vre-o zece corabii, cu care calkorea aa de departe, c abia
se intorcea la doi, trei ani odat i atunci era intampinat
de ai sai cu cel mai mare alaiu, c top oamenii, si mid 0
mari i sraci i bogati, Il iubeau ca pe un parinte al lor
de bun si milostiv ce se arka. Mama fetei locuia In ak
casa i nu stia ce facea i dregea fata ei.
Tocmai trecuser trei ani dela plecarea boierului i lu-
mea atepta s se intoarca din calkoriile lui i se pregatea
intampine cu mare cinste. Atunci fata chemand pe
Ion, ii zise:
In curand are s vie tatal meu. Tine aceti galbeni
i spune oamenilor c ai venit din ak tara, c esti fiu de
boier mare 1 ca ti-a placut cetatea noastra, i c ai s zi-
deti cu aceti galbeni un palat In dreptul casei noastre,
i vom vedea ce are sal se intample.
Ion luand banii, s'a dus de acolo i dupa trei zile, intor-
candu-se, a cumpirat un loc peste drum de curtea boie,
reasca, a zidit o cas mare i a spus la oameni c el este
un print strain, care a venit prin partea locului, fiindc
plalcut foarte mult.
Nu trecu multi vreme i scosi boierul cu cele zece
incarcate cu mrfuri i lucruri scumpe. 0 lun de zile
a tinut descarcatul corbiilor. Top oamenii cu mic cu
www.digibuc.ro
1UL1A MURNU: A FOST ODATA 115
mare s'au repezit spre trm 1 i-au acut primire de impl,

rat. Numai Ion s'a fcut c e print i nu a luat parte.
Intr'o zi boerul ieind in cerdacul casei sale, vzu o cas
mai mare i mai frumoas cleat conacul su. Intrebnd
pe sotia lui a cui este casa, ea ii fispunse:
Nu tiu, dragul meu, ce sili spun. De curnd a ye,
nit un tnr i frumos print, care a zidit acest palat. Mie,
s-ti spun drept tare mi-a plcut i socot ci ar fi bine pen-
tru noi si-1 facem ginere.
Gndul acesta nu e ru, dar trebuie mai intii s-1
cunoatem de aproape, s vedem de e vrednic de nor.
Cnd boierul se ducea la cafenea, toti II salutau sculn,
du-se in picioare, numai Ion nu se mica deloc. Totui prin
mijlocirea unor oaraeni de searn, Ion ficu cunotint cu
boierul i in curnd se imprieteniri i astfel el doblndi
inima lui.
and boierul voios s'a dus acasi i a dat cu ochii de
nevasti-sa, i-a. cuvntat:
Nevast, ai dreptate, acest tnr e o comoati de
om i mine am de gInd s-1 chem la mas i si-i spun ci
dorira s-1 facem ginere".
Ion fiind chemat la boier, a venit la ceasul cuvenit, dar
s'a prefcut c n'o cunoate deloc pe fata lui. Dup ce
stturi mai mult de vorbi, in cele din urra boierul lu
cuvntul:
Noi, atul meu, te-am chemat stti spunem c ti,
nem la tine i te iubim i te-am ales din parte-ne ca s fii
Hiatul nostru; noi nu avem alti copii, ci numai o singur
fiic, i dorim pentru ea un ora cumsecade, ca s'o vedem
bine asezat la casa ei, s ne bucutim i noi de fericirea ei".
Ion, invtat de mai inainte de fat, cum s se poarte
i s vorbeasc cu printii ei, a iispuns:
www.digibuc.ro
116 CARTEA SATULU1
V5. rog 65. m iertati, eu nu pot s fac nimic fir

invoirea printilor mei. Am s le scriu i dac ei se vor
invoi, stint gata s rman aici i s iau pe fiica voastr,
care e neintrecut de buni i frumoas".
Bine, awl meu, s le scrii i. poate 65; fie cu noroc".
Dupi. mas Ion, multumind frumos pentru cinstea ce i
se fcuse, a plecat la el. A doua zi chem o slug de in-
credere porunci: Ia un cal sprinten, tine aceste scri-
son i aterne-te drumului, umbri ori incotro vrei .1 s te
inapoezi numai peste o lun. La intors, cnd te vor intreba
de unde vii, s spui c51, ai fost la tag printului tu".
Sluga, cuminte, nclec pe un cal pin:tan i plea pe
unde o duse vntul.
Dup ce trecu luna, boierul ieind ca de obiceiu in cer-
da.c, v5zu un clret venind cu tafet in goana calului
i oprindu-se la poarta casei lui Ion, care 1u5. plicul cu
scrisori in maul i le ceti. Ispitit boierul dIdu fuga la Ion
i-1 intrebl de rspuns:
Am primit multe scrisori dela prieteni i rudenii,
c5rora le pare tare ru de instrinarea mea, iar printii
In buntatea lor se invoiesc i Imi dau binecuvntarea, ru-
gndu-m5. s nu-i uit s m duc s stau i pe la ei".
Boierul i familia lui erau in culmea bucuriei. Ei grbir
pregtirile pentru nunt, chemail lutari pentru joc i pu-
ser s dea cep la butoaiele de vin, spre a se inveseli toti
nuntaii. Au venit oameni pn i din imprejurimi, ca s fie
de fat la aceste alaiuri i petreceri boereti i s vad pe
tn5.ra pereche despre a crei frumusete mersese vestea.
Toate corabiile, care se aflau in liman, au fost impodobite
ca de srbtoare cu flamuri, i tunurile bubuiau de sguduiau
pmntul; se fcui i luminatii, de prea noaptea lumi-
nat ca ziva.
www.digibuc.ro
Sosi i ceasul cununiei. Lume nenumrat se strnse in

jurul palatului ca din basme luminat i toti erau imbrcati
in haine nou ca de srbatoare. Slujba la biseria se ficu
cu multi popi, toti imbrcati in alb, cu flori cusute in aur,
i iniruindu-se cu totii dela curte pn la mitropolie.
Dup slujbi a inceput petrecerea i jocul. Mireasa avea
o surat, cireia i se destinuia fri team. Cand tinuiau
intre ele, prietena a zis miresei:
Vezi cum un Viiat de pescar se insoar cu o fati
de boier!"
Ion, din nenorocire, auzi vorba. i cum plecar oaspetii,
chipurile c merge la plimbare, se furis in craruta unde
ii lepidase hainele de pescar, le imbric i o lu tiptil spre
trm, MI6' a fi cunoscut de nimeni.
Era vreme caldi de vari. Stelele strluceau pe cer, noap-
tea era pacuti i ticoritoare.
Tocmai cand s'a lsat pe malul mrii, o corabie sta gata
de plecare spre ak tar. El fcu semn unor luntrai, ca
duc la corabie. Dar coribierii, cari stau la deslegarea ot-
goanelor, nu voiau s-1 mai primeasci, fiind trziu. Doar
unul dintre dnii se duse iute la dipitanul corbiei, 04 in-
tiint despre el. Cpitanul mijloci Indat strignd:
Lsati-I s intre, i aide, nu mai pierdeti vremea".
Ion se incorbie. Matrozii ridicar cangea, intinser pan-
zele, corabia se puse in micare .1 se porni spre larg.
Dup o altorie de mai multe zile, sosind inteun liman,
Ion cobori i mergnd in netire, dete de o piat mare cu
numele de Mehmed-Ali. Se opri in fata unei prvlil unde
un arap lucra impletind zimbiluri. Ion cuta prin semne s
fac pe arap s priceap, ci el cerea sa intre ca s lucreze
la dnsul, spre a-i agonisi hrana. Arapul, om bun si mi-
los, primi pe mut i-1 invt a impleti panere din curmal.
www.digibuc.ro
118 CARTEA SATULUI
Ion, detept cum era din fire, deprinse repede meseria

fcea nite couri aa de bine lucrate, de intrecea pe me-
terul su. Veneau muterii de pretutindeni s cumpere
mara din prvlia arapului. Nu trecu mult i arapul se
imbogti cu hrnicia i iscusinta ucenicului su:
Dumnezeu mi l-a trimis pe mut", se luda arapul la cu-
110SCUO lUi. Ii cumpr haine nou, il imbrc frumos
Ii dete. din bucatele lui.
Inteo zi Ion ceru prin semne dela arap aduc o
vioar. Arapul, cnd a auzit c un mut cere s cnte din
vioar, ca s nu-i strice pofta, Ii curapr o vioar mai
proast. Cum a vzut-o, mutul a aruncat-o cu dispret
prin semne Ii dete a intelege c trebue s. se duc
gur s-0 (aleag. una.
Aide, mutule, Ii zise arapul, s mergem, s-ti alegi
tu singur o vioar cum iti place".
Cnd au intrat in dughiana cu viori, se uit la dreapta
0 la stnga i vzu o vioar de mare pret. Se mifi i ne-
gustorul c mutul 0-a ales vioara numai cu ochii.
vedem acum dac -tie 0 s cnte".
Cnd mutul a tras din arms 0 a inceput s cnte, ne-
gustorul i arapul rmaser incntati i uimiti. Indat ara-
pul cumpr vioara pe pretul tocmit 0 se intoarser la
prvlia lor.
In toate serile Ion se punea pe cntat, i lumea se strati-
gea droaie In fata dughenii, .ca s asculte cntecul ferme-
ctor din vioara lui. Cum inceta din arcu, toti care as-
cultau cumprau cte un paner.
Din zi in zi se ltea vestea despre mutul cntret, a*a
c in curnd svonul ajunse i la urechile impratului din
acel meleag.
.Inteo zi se inati un om la curte i zise
www.digibuc.ro
Mria-Ta, s'a pripsit la noi un mut, care cant

din vioati asa de minunat c misc pan i arborii
blanze.ste i fiarele".
Auzind una ca asta, impratul ddu porund s i se
aduc numaidecat mutul. Dela Intlia atingere din arcus,
el fu cucerit, inchipuindu-si rsun cantare din raiu.
Deaceia lusi la curte, i chem tot felul de vraci
spre a-i talcui dac mutenia lui e din nscare i dac
are leac.
Cum se poate Maria-Ta, un mut din nscare, s fi In-
vtat. cantri aa de frumoase s le cante cu asa mie-
strie?"
Atunci Imparatul a dat sfoar in ar prin crainici c
aceluia, care lya vindeca pe mut ii va hrzi jumkate de
Imprtie, altfel Ii reteza capul. Au iesit crainici In toate
prtile lumii 0 au vestit porunca imparatului. Multi vraci
vrjitori s'au inatisat, dar nici unul nu s'a gsit in stare
s vindece pe mut 0 asa pe rand i pierdeau capul.
In vremea asta mireasa prsit astepta In zadar s se
intoarc mirele ei. Ion a fost cutat in toate prtile, dar
niciri nu s'a dat de el. Bietei fete Ii venea s moara de
necaz; a cernit tot palatul cu perdele, s'a imbricat 0 ea
toati In negru, dar tot nu-si pierdea radejdea 6.4 va gsi
vreodat.
I-a venit atunci gandul s dureze o fantan de marmuti
cu cinci santuri spre trmul mrii i s pue in fruntea ei
cioplit al lui Ion, infatisa t tocmai a.sa cum zicea el
din vioar. Asez doi pzitori de o parte 0 alta, ca s
asculte zi i noapte orice cuvant s'ar sopti despre iubitul ei.
Intr'o zi doi oameni dela o oorabie au iesit s ia ap
dela fantan. Pe cand unul umplea vasul, cellalt se uita
mirat la chipul de marmuri al cantretului.
www.digibuc.ro
120 CARTEA SATULUI
Ia vino ci vezi, frtioare, zise acesta din urmi, nu

seamn acest chip cu mutul vzut de noi in prvlia ara-
puluir
E leit el", rspunse cel dintiu. Cum vorbeau a,sa
corbierii, paznicii pun intrio cip Mina pe ei duc la.
sripana lor.
Nu vi temeti, cci numai o intrebare are s v
faci. i. apoi o s v dea drumul".
Adusi in fata unei fete, ea numaidect Ii iscodi:
Oanaeni buni, unde ai vzut voi pe acela care
seamn cu chipul de marmuri dela fntn?"
Dancii au mirturisit tot ce ctiau despre mut, cum a
fost chemat la curte ci cum impratul, care Il iubecte mult
q.i :diorete vindecarea lui, a trimes in mai multe rnduri
crainici spre a da veti in toate prtile c aceluia care Il
va face bine Ii va drui jurnitate de imprtie, iar de nu,
unde Ii stau picioarele Ii va sta capul.
Ea de bucurie, multumindu-le pentru ctirile date, le-a
acut cate un dar c le-a dat drumul s meargi la trebile lor.
Mireasa nu-0 mai pierdu vremea, se desbria de ro-
chia neagr i imbrc haine brbtecti, puse ochelari la
ochi c o plrie, i lu i un toiag, se fcu vraciu mare
i plea' In tara unde se afla mutul.
Indat dup sosire vesti printeun crainic, c a venit un
nou vraciu in stare s vindece un mut din nscare. Apoi
se duse drept la impirat, i-i zise:
Mria-Ta, sunt un mare mwer in vindecarea mu-
tilor. Dacl In patruzeci de zile voiu face sntos pe
mutul imi dau capul".
Nu ti-e mil de tineretea tar intreb impratul.
Imi cunosc naetqugul, ci nu m tern, Ivraria-Ta".
www.digibuc.ro
Dar cer o o locuinta uncle si nu intre nimeni

altul cleat eu i mutul".
Ia seama bine ca nu pot sa te crut de pedeapsa",
zise imparatul.
Dupi ce se intalnira laolalt, vraciul nostru ramaind sin-
gur numai cu mutul, scoase hainele barbateti i imbraci
cele de mireasa, ce i le adusese cu ea, i incepu si se
roage de Ion i s planga dinaintea lui:
Nu ti-e mila de mine, Ioane, nu sunt eu mireasa ta?
Nu sunt eu care te-am iubit de cand erai un baetel,
ti-am facut atata bine?"
La fiecare intrebare, el ramanea tot mut. Ba se prefa-
cea c nici macar n'o cunoate. Ba facea tot felul de semne
ca s gate ca nu intelege nimic din vorbele ei.
Aa trecura cele treizeci i. noua de zile i iata c nici
acum and se luminase in a patruzecea zi, Ion nu voia s
deschida gura i statea mut. Fata Il crezu i zise:
Dece s mai traesc daca nu am putut sa-1 vindecr
Si a imbracat hainele barbateti, a aruncat in foc pe
cele de mireasa, a sarutat pe Ion, s'a vaitat .1 a plans
pani ce n'a mai putut, gandind c i s'a aproplat ceasul
din urm5.. Au venit p5.zitorii dela palat s vadi daca
tul a vorbit. Domnita le-a spus s'o ia i S'o duca la locul
de osanda, ca nu l-a putut tatnadui. Atunci au pus-o in
caleaa s'o duci afara din ora. Muttil ficu semne des-
ndijduite sa-1. suie i pe el, dar oamenii nu puteau sa nu-1 ia
cu ei, caci aisa fu i porunca
Venise lume peste lume s planga pe tanarul vraciu.
Cand sosi ceasul i calaul se pregatea s ridice satarul ca
reteze capul, pe loc mutul strigi: Star Toata lu-
mea a limas uimita i toti se bucurara cand auzir ca mu-
tul a glasuit. Ca laul ramase cu satarul in mani nemiFat.
www.digibuc.ro
122 CARTEA SATULUI
0 tacere de mormnt a cuprins pe toti a...teptnd cu inima

tremuranda, ca sa vada ce are de vorbit mutul. Ion des-
chizandu-i gura a zis miresei sale:
Baiatul unui pescar nu se cuvenea sa se insoare cu
fata unui damn, dar uite c. acum un baiat de pescar scapi
dela moarte o fata de domn".
Apoi s'au imbratiat amandoi si au plans nebuni de bu-
curie i. s'au dus la palat. S'a mbracat mireasa In alte
haine frumoase i. a povestit imparatului viata lor. Impa-
ratul fiind deplin multumit, le-a daruit jumatate din tara
lui i i-a infilat ca tot n'avea el copii. Au chemat i pe
parintii lor 'i au facut o petrecere din cele mai lungi i
mai mari, iar perechea fericita a trait ani indelungati i
s'a bucurat pana la sfaritul vietii.
Dar nici eu n'am fost acolo, nici voi n'o sa ma credeti.
Dupa cum am auzit-o, asa v'am povestit-o.
www.digibuc.ro
SPURCATUL
A fost odafi un imprat i o impkiteasi, care aveau
trei fete asa de frumoase, c veneau din toate prile voe-
vozi printi s le cear mna, dar ele nu voiau in ruptul
capului s se mrite ca s nu se despart.
Deaceia mpieliatul i-a pus de gnd s ia de nevasf
pe fata cea mai mare. *i cnd el i pune ceva in cap nu
se las. btut.
Deci s'a gndit el ca drac ce era, s se fac un print
frumos incrcat o corabie cu diamante i cu alte
multe scumpeturi i s'a inftisat la palat i le-a dat imp-
ratului zicand:
Eu sunt print, fiul cutrui impkat; am auzit c
ai o ;fat foarte frumoai, si am venit s'o vd fr s'o pe-
tesc, deoarece stiu 6, au venit si alti tineri mai frumosi
mai bogati i n'a vrut s aleag pe nici unul".
Impratul porunci s vin fiica lui ca s o vad sttii-
nul; dar, and auzi de porunca tatlui ei se intristi,
ci nu avu incotro i lund i pe maic5.-sa s'a ivit inaintea
impratului.
Cum o vzu dracul, ingenunchind inaintea lor, zise:
Eu nu m dau dus dela aceast curte fr domnita,
dac ea nu m vrea, atunci mai bine puneti-mi capul".
Impratul cu sotia sa, fiinda li se urse sra va cum
petitorii bat drumul in zadar, seitur cu tot dinadinsul
pe lng fata lor ca s ia de sot pe tnrul strin. Prin-
www.digibuc.ro
124 CARTEA SATULUI
tesa vrnd ne vrnd intr . in durdura mritiului. Astfel

incepur petrecerile cu muzic, cu danfuri si s'a fcut nunta
cu chef i veselie mare, iar dracul se invoi ia nevasta
la printii lui fri nid o zestre si numai cu cteva lucruri
de trebuinfi.
Ne vom ciltori mai inti pnii la printii mei ca
si vad nora si apoi ne vom intoarce inapoi ca
treac dorul de surori i vom lua i zestrea".
Au intrat in corabie unde s'au pus din nou la mas
i asa s'au desprtit cu jale mare. Corabia porni departe
in largul mrii, i cnd in jurul lor era numai cer i
vasul se lovi de o stanc asa de fin, inct se prefcu in
Diavolul abia putu scape sotia cu via ino-
tnd pan la firm. Deacolo porniii mai departe crari pe
nite catri. Cum inaintau in pustiul acela, vzu printesa
c se apropiar deodat de o peteri cu guri larg pe care
se intra ca pe o poart.
Incotro mergem?" intrebi ea.
Dac nu mai avem corabie, vom inopta in petera
asta i mine dimineaf vom pindi pan va trece vre-un
vas s ne ia mai departe spre printii mei".
Cum intrar in peter, se auzi un sgomot i un vuet
asurzitor, ce venea dirauntru. Top dracii stau grmditi
in jurul cazanului cu smoa15. i ateptau pe cpetenia lor,
pe tartorul cel mare, ca s dea socoteati de isprvile fcute.
Printesa se cutremur de groaz. i spaim. Deodat sotul
ei tresri scuturndu-se i se fcu un drac cu nite coarne
i colti grozavi, mai ales dintii dinainte erau tot aa de
mari ca i coarnele lui. El scrani la printes:
,,ezi acum lngi mine, c eu sunt impratul dra-
cilor i tu eti impirteasa".
Apoi dete din palme si 'tofi dracii fcur roati impre-
www.digibuc.ro
jur. Unul din ei se repezi, statu oblu la mijloc i cuvanta:

Eu astazi, prea irialtate stapane al nostru, tocmai
cand ml incondurasem in mijlocul unui vartej, am ars o
palma sdravana unui om de era eat pe ce siti scot ochii,
fiindca mancase o maslina i atinti samburele in mine".
Apoi la rand trecu altul, care incepu a se luda i el
cu ispravile lui, dar Tartorul Ii curma vorba zicandtki:
Eu astzi, am facut nunta, deci iata, sunteti cu totii
slobozi s bateti lela pani maine. Femeia care sta langa
mine e imparateasa voastra. Inchinati-v inaintea ei".
Toti se detera inapoi ploconindu-se i se ficuri Vint
care incotro.
Dupa ce au limas singuri, necuratul lua printesa de
mana .1 inainta in fundul peterii. Acolo Ii zise c trebuie
s plece dupa trebile lui i Ii porunci sa ia o 'inima de pe
masa, s'o friga i s'o imbuce. Dar ea in loc sa fac dupi
porunca lui, a sapat cu mainile ei sub o piatr i a ingro-
pat-o acolo. Cand s'a intors el, a intrebat-o:
Ai mancat inima?"
Am mancat-o", i-a raspuns ea.
Dar dracul, luand sabia, a intins-o pe genunchi i a zis:
unde eti?"
Sub o piatra, unde m'a ascuns stapana mea".
Atunci o apuca de cozi pe printesa .1 o smoli toata i
o facu neagra ca dracul.
Apoi lua corabia i se calatori pana la socrul sau. Cand
acesta i-a vazut ginerele s'a bucurat foarte mult. Dar
intrebat unde ii este nevasta .1 dece n'a adus-o i pe ea.
Ah, ce s va mai spun? Ea este aa de fericit acolo
la parintii mei! i nici ei n'au lasat-o sa vie, ci am venit
eu s iau pe una din surori ca s ramaie cata-va vreme
la noi, apoi ma voiu intoarce cu amndoua".
www.digibuc.ro
126 CARTEA SATULUI
Toti se uitar mirati unul la altul i fata cea mai mic

zise printilor ei:
S se dud sora mea, eu rmln cu voi".
Dar ce s fac eu acolo?" zise 1 cea mijlocie.
Ei, dete din cap imprteasa, trebuie una din voi
s mearg. Du-te tu c eti mai mare".
Si a.,sa vrnd ne vrnd se pregti sora mijlocie i o porni
cu cumnatul. and corabia ajunse la locul cu pricina, au
ieit pe uscat, au inclecat pe catri i au sosit la stncile
cu petera. Atunci biata printesi intreb. bnuitoare:
Dar unde mergem? Aid e o pustietate! Aici e
palatul?"
Aici este. S vezi ce frunros si naret este. Drumul
este cam neplcut, dar palatul este minunat."
Cnd s'au apropiat de stnci au dat de petera cea mare.
cnd printesa se mir de ce vede, spurcatul se scutur
i se fcu un drac cu coarne. Ea, ingrozit, strigI i plnse,
iar el o amenint scrksnind:
Taci c o vei pti ca sora ta".
Uncle e sora mea?"
Si ea intrnd in peter, o ckit peste tot, dar in za-
dar. El ii dete i ei inima s'o imbuce, i Ii zise:
Na! mnnc-o. Dac o mnnci, eu te fac imp-
rteasi i. am s-ti aduc tot ce ti-ar dori sufletul".
El Ii dete inima In mn i apoi plec cu haita de draci
la treburi.
Nenorocita, rmnnd singur de tot, plngea i. se
tot uita la dreapta i la stnga, inainte, Inapoi, dar ni-
meni nu o auzea i n'o vedea. Atunci in loc s frig. inima
i s'o mnnce cum ii poruncise necuratul, a tiat-o bu-
catele si a aruncat-o peste stnc. Cnd spurcatul s'a
tors, a Intrebat-o:
www.digibuc.ro
Ai mincat iMma ce ti-am dat?"

Am mincat-o", a rispuns ea.
El indati lu sabia pe genunchi zicind:
inimioari, unde eti?"
Aci sus pe stnc, unde m'a aruncat stipina mea!"
Atunci el, groaznic inciudat, o apuci de cozi, o arunci
in smoal i o ficu i pe ea dricoaici. Multumit de is-
prava lui lu iar drumul spre socru-siu. and l-au vizut
acolo, bucurie mare.
Cum, de ai venit?" l-au intrebat.
Ce si v spun? Nu am avut rigaz 1 pace din par,
tea fetelor pini ce n'am plecat s o aduc i pe sora lor
cea mai mici. Daci aveti plicere s'o lsai i pe dinsa,
atunci m voiu intoarce cu cele trei surori".
Mezina nu voia cu nici un chip si plece i striga i plan-
gea i de frici fugi, de se ascunse drept in odaia ei. Ma-
m-sa se lui dupi dinsa i ciuti s'o induplece:
Draga mea, nu e frumos ce faci tul Ginerele s'a
ostenit pe un drum aa de lung doar pentru tine 0 tu nu
vrei faci pe voe?"
O pornesc dac tu-mi dai zor, mami, dar nu plec
iau cu mine porumbelul i pisicul meu".
Prea bine, dar bagi in buzunarul tu, ca s
nu ia seama ginerele nostru i si ridi de tine.
Dupi ce s'a dichisit de drum, fata cu porumbelul
tr'un buzunar i cu pisoiul in cellalt, s'a
and a poposit corabia la mal, s'au dat jos 0 au par,
nit pe catiri 0 au luat-o spre munte. Cum a zirit
tera, fata mirati a intrebat:
Ce pustietate e asta?"
Dar el o
N'avea nici o grije, aici e palatul meu".
www.digibuc.ro
128 CARTEA SATULU1
Cutn intra in vagauna fata se sperie i incepu a se viita

i a plange. Atunci el scuturndu-se se facu un drac mare
i scrani:
Fac i cu tine cum am facut gi cu surorile tale".
Uncle sunt surorile mele?" tipi i. izbucni in lacrimi
biata fata, dar el se risti la ea:
Toate lacrimile tale sunt de pomana. Tu ra ce-ti
poruncesc eu". i imbiindu-i ma o sili din guri:
Na, inghite aceasta inima i te voiu face impari-
teasa i vei avea dela mine toate dup5, pofta. Daca ma vei
ingela, o pari ca gi surorile tale".
Dupa infricogarea asta, el s'a departat.
Printesa statu ingandurata netiind ce sa fad.; apoi
iigi aduse aminte de pisoiul ce-1 purta in buzunar, a du-
micat inima i i-a dat-o s'o imbuce. Dupa aceia a scris
la parintii ei un rava in care a povestit tot ce s'a intam-
plat cu ea i cu surorile ei, a legat ravaul de gaga porum-
belului i 1.-a invatat sa sboare sus in vizduh ca sa nu-1
prinda cineva i sa-1 omoare. La sarutat i i-a dat drumul.
Dupa aceia s'a pornit pe plans de nu mai inceta zi i. noapte
gi se ruga lui Dumnezeu sa aiba mil5. de ea i s'o scape
din ghiarele spurcatului. Acesta, 1-a intorsu-i o intreba daca
i-a implinit porunca ce-i daduse.
Am facut cum mi-ai spus", a raspuns ea.
Ucig5.-1 toaca ia sabia, o ageaz pe genunchi i incepe a
ingana:
Inima, inimioara, unde eti?"
ca dintr'o fantna. s'aude:
Inteo burta calda, calduta m'a bagat stpana mea".
Atunci el o imbratiga i o mangaie din graiu:
Tu eti nevasta mea, i acum tot ce vei porunci ti.
se va implini".
www.digibuc.ro
Ea ceru s dea drumul surorior. El Ii jurui c o va

face, dar 's nu ceari ca s le vadi.
Acura s ne intoarcem la pirinpi prihtesei. Porumbelul
sburnd sosi glont la palat. Aci top s'au bucurat mult
tiind c este porumbelul bor. L-au prins, au dPsprins de
grumazul lui fivaul, Fau citit i au incremenit. S'au pus
top pe bocit i pe tnguit ne mai tiind cum s scape de
pacostea asta ne mai pomenit.
0 femeie, care locuia pe aproape de curte, auzind bo-
cetele lor, alergi s afle ce grozlvie s'a intmplat i, cnd
tiu tot, din gura imprtesei, lu cuvntul:
Miria-Ta, eu am apte bep viijitori. Nu prea tiu
ce fel de farmece face fiecare din ei, deaceia s-mi dap fir
de mtase i de aur i o basma trandafirie subpre de tot,
pe care s'o inflorez. Cnd m. vor intreba bepi ce lucrez
o s le tispund la fiecare c voiu dirui basmaua aceluia
dintre ei, care tie vrji mai bine. Aa vom iscodi mkstria
fieciruia".
Si ea lund basmaua, se apuc de lucru. Venind fiul cel
mai mare, fpa dat binete, i a intrebat-o:
Ce lucrezi, mam drag?"
Un dar frumos pentru cel mai vrednic dintre beii
mer.
Dar e vreunul mai priceput ca mine?"
MaN tiu eu la ce te pricepi tu?"
Eu, cnd aplec urechea la pmnt, aud ce se pe-
trece n toat lumea".
O, ce bun ti-e metesugul".
Vine al doilea fiu i o intreabi.
,,Ce lucrezi, mam?
O basma de aur".
Pentru cine?"
www.digibuc.ro
180 CARTEA SATULUI
Pentru cel mai vrednic fiu al meu".

este altul mai vrednic ca mine?"
Dar ce tii tu s faci?"
Eu m pot incarca intocinai ca o 6'1145, i apoi
fug ca un nour".
Bun ti-e meteugul".
Apoi vine al treilea la rand i o intreab, la fel i mama
Ii c1 acela fispuns. Ca s:51 nu mai lungim vorba Ii spuue
c' el are darul si se tage in gaura dracului, ca sboare
o cism la risrit i alta la soare-apune.
Al patrulea: Eu pot pe nesimpte s51 fur pruncul
din bratele mamei".
Al cineilea: Eu pot si izbesc in pmnt cu toroi-
panul i risar din el munti stancoi prin care nici tarto-
rul s. nu poati
Al aselea: Eu pot s dau cu buzduganul ca s ias'
un turn de sticla. in cerdacul cruia s ne g5isim cu topi".
al aptelea: Eu pot tinti cu arcul in vulturul din
savi i s-i eipesc potarnichea din ghiarele lui".
Atunci, copiii mei sa tiiiti! Hai, acuma fuga la
impsrat, vai de capul lui c tartorul i-a fipit fetele
1 trebut s i le scoatem din ghiare.
Dete fuga femeia cu cei apte bkp la imprat i i-a in-
credintat c ei sunt in stare i fac51 minunea aceasta.
Impaxatul le-a ragkluit toat5 averea lui, daa i-aduc inapoi
odoarele.
Feciorii grabnici au intins-o la drum ca s nu piard
vremea.
Apoi staufi o leaca din mers si se socotiii intre ei:
Unde eti, tu frate, care pui urechea la pmnt
de auzi svonurile din toatil lumea?"
Iat.5.-m aici".
www.digibuc.ro
Apleaca-te i ascultk s vedem din care parte vine

lucritura dracului".
El se apleca. i lmuri: Din mia-noapte, unde e pes-
tera lui".
Uncle esti tu, care te incarci ca o carut i fugi
ca un nour".
Iata-m's", glasui el.
Si. lsndu-se jos eau tin& toti pe spatele lui, si el o
lua intr'acolo. Cum se apropiark intreb unul:
Uncle esti tu, care auzi din maruntaele pamntu-
lui?"
Si el indat Ii dumiri.
Aici e pestera i spurcatul doarme lnga. printes".
Surorile ei nu mai sunt aici, ci au scapat din acest ne-
gru tarm al dracilor, le-a luat o corabie care le aduce la
printi".
Atunci un altul dintre frati se pofti singur:
Ma dau in vnt acum i rped cismele, de ajung
una la rasrit i alta la Soare-apune, i pas apoi s mai
umble necuratul".
El intri in pester, fura cismele si le sbura in vnt.
Printesa cea mic sta abia zarita lngi el; spurcaciunea
o tinea tare cuprins in brate ca s nu-i fug. Atunci
frate'e, care se pricepea la sterpelitul pruncului dela snul
mamei, smuci printesa din ghiarele dracului i strig pe
fratele caruta, se sui pe el si impreuni cu toti fratii o
sbughir i o stersera ca nourul.
Uncle esti tu frate, care tragi cu urechea la pa-
mnt i auzi ce se petrece pretutindeni?"
Aid sunt".
Trage cu urechea i vezi de nu cumva se aude
vre-un vuet".
www.digibuc.ro
132 CARTEA SATULUI
Sarsail ne-a simtit si vine din urm", le zice acesta.

Uncle esti, tu frate, care dai cu toroipanul i r-
sar muntii de piatrir
- Aici stint", le zice acesta, i odat pocni in p-
mnt.
Dracul i-ar fi ajuns, dar pani s-si culeagl cismele a
intrziat i fugaril s'au mai indeprtat. Dar cand ei au-
zir c dracul se apropie se intrebar:
Uncle esti tu frate, de scoti din pmnt un turn
de sticl ridici spre stele".
Aci sure, le strigi acesta.
indat se yomeniri toti cu turnul ridicandu-se. $i
dracul a rmas mufluz. Deodat strig la printes:
Iesi la ferestruie &al te vd mnc odat i apoi dusu-
m'am".
Ea i scoase capul ca scuipe, dar dracul se fcu
vultur, o rpi i o sterse.
Unde esti tu frate, care tintesti i omori vulturul
din sbor, i scapi potarnichea din ghiarele lui?"
Aici sunt", le zise el.
$i indat intinse arcul, tinti sigeata in vultur, Il nimeri
mntui pe printes.
Apoi o luar i o aduseri la printii ei. Cum se vzuri
iars toti laolalt, au inceput s planed, de bucurie. Dup
ce si-au spus necazul i s'au bucurat indestul, imptatul
intreb pe beti:
Ce poftiti s v dau pentru tot binele ce
ficut?"
Until din cei sapte zise:
Eu doresc s-mi dati printesa de sotie, 6 eu am
nimerit locul unde era ascuns.
www.digibuc.ro
Dar daca nu v'as fi purtat eu pe spatele meu, cum

era sa mergeti voi la pesterr, se impotrivi celalalt.
Dar daci eu nu asvarleam cismele dracului, nu ne
ajungea el din urmr, grai al treilea.
Dar dac eu n'o scoteam din ghiarele dracului, cum
era s'o aducem acasa", mijloci al patrulea.
'Dar daca eu nu izbeam cu maciuca si nu rasareau
in cale munti si stanci i rauri, cum ne-am fi desbarat de
Satana", o intoarse al cincilea.
Dar daca eu nu ridicam turnul de sticla, care sa
ne ascunda, cum am fi scapat cu totii teferi de mania tar-
torului", intreaba al aselea.
Dar la urma lual cuvntul fratele mai mic:
Toate bune, dar daca nu omoram eu vulturul care
rapise potarnichea, cum era sa avem noi norocul sa ne
bucuram ca vedem teafara intre noi acum comoara asta de
printesa".
Imparatului i se paru ci fratele cel mai mic are cea
mai mare dreptate. Si cum toti se apucara a se sfadi intre
danii, imparatul i-a incercat cu o gluma.
Fata mea era pentru mine tearsa din cartea vietii.
Luati-o dar i faceti-o apte bucatele i fiecare sa ia cate
o buciticr.
Atunci fratele mai mic, ingrijorat, sari cel dintli:
Nu, imparate, nu o ia niciunul dintre noi. Sal traiti
i s v5. bucurati de dansa, iar noi ne ducem sa ne vedem
de ale noastre!"
Dupa aceia printesa i-a sarutat pe frunte, imparateasa
a daruit la fiecare cate un inel de diamant spre amintire,
iar Imparatul socotindu-i pe toti vrednici deopotriva le-a
daruit avere mare i aa s'au despartit cu multumire.
www.digibuc.ro
PRINTESA STRIGOAICA
A fost odat un imprat i o imprteas, care aveau

trei bieti foarte cumsecade; i cum doreau intotdeauna
ce nu aveau, nemultumiti c bietii nu edeau pelng
dnii acas, ceruri dela Dumnezeu o fat, s se bucure
de ea.
Dumnezeu ascultat ruga si imprteasa a nscut o
fetit. La naterea ei s'a intamplad ca numai fratii cei
mari i fie acas, pe cnd prslea era la vntoare. Cnd
s'a intors i el i a auzit ea are o surioari, alerga s o
imbrtieze. Cum o tinea in brate, fetita s'a intors atre
el i II privi cu nite ochi ca de arpe. Fiori de groaz
Il apucar la aceast fioroas privire. Ls copila in bratele
mamei sale i iei afar zicnd in sine:
Ce ochi grozavi are fata asta!"
Apoi tocmai in seara aceia auzi mare sgomot in grajd.
Oare ce s fie acolo? Alerg repede i ce s vad? Cel
mai bun dintre armsari era sugrumat. In seara urm-
toare a fost gsit un alt armsar mort, in cealalt altul
i aa pe fiecare sear pierea ate un cal din grajdurile
imprteti.
Atunci vorbindu-se fratii intre ei c nu e curat lucru
la mijloc, se skItuir ca mai mare dintre ei s stea la
pnd i s vad ce se Intmpl de mor caii. El se duse
la grajd, stete toat noaptea de paz, dar nu vzu nimic,
www.digibuc.ro
IULIA MURNU : A FOST ODATA 135
nici vreun cal nu a murit, nid altcineva nu s'a artat in

grajd.
A doua sear se duse la pan& fratele cel mijlociu, dar
nici el nu vzu 0 nu auzi nimic.
A treia sear, cnd nu mai pizi nimeni, iar a fost vuet
mare si iar a fost gsit un cal mort. Fratele mai mic frl
a mai vorbi cu ceilalti, se duse s stea i el de straj, mai
ales ca avea o indoial in suflet de cnd cu sluta privire
a ochilor surioarei. Cum se inser, lu sabia si se pitul
subt usa grajdului. Scoase din teac sabia i astept pe
ucigasul cailor. Sttu asa cat sttu, dar nu vlzu nimie.
Ei! zis, am gresit, bnuindu-mi sora; poate c
vreun sarpe sugrum caii".
Mai rmase acolo pn ce trecu de miezul no/DO i cnd
sta s plece, iat c aude sgomot de pasi. Se ascunde
ce s vad? Surioara lui cu bratele deschise, cu palmele
degetele rsfirate silindu-se s insface un cal 0
s5.-1 gtue. Atunci el deodat riclic bratul retez de-
getul mic dela mna cea dreapt i lundu-1 cu sine, se
adposti in cmara lui, dar nu mai putu dormi toati noap-
tea de groaz i neliniste.
Cum inzili grbi la fratii si 0 le povesti intimplarea;
cum a pndit-o peste noapte si cum i-a tiat degetul.
Suprat pe el toti, impratul, imprteasa i fratii de
scarb nu mai vrur s-I mai vad.
Auzi, 'ticlosul a tiat degetul fetitei si a schilo-
dit-o!"
Vazndu-se gonit din casa printeasc, se desprti de ai
si cu lacrmi i gndi in sine:
Cine stie dac ne vom mai vedea vreodat, desigur
c strigoaica va avea grifi s ne cur:* pe top de pe fata
pmntului".
www.digibuc.ro
136 CARTEA SATULUI
Arunc o privire jalnid asupra palatului si a fratilor
pe care Ii pirsea, i plngnd, se intoarse in odaia lui
de-si strnse luerurile, se imbrd. si se inarm, apoi se
strecuri repede cu inima indurerati i intunecat de ne-
gura zilelor de niiine.
Toati ziulica rtcea pe drumuri, noaptea se aciola in
vreo scorbor de copac sau in alt adpost, ca apoi de di-
mine* s'o ia din nou pe ci necunoscute.
Intr'una din aceste chinuite zile, cum boinria abtut,
i se nzri pe un deal un palat strlucitor. Se apropie
intri neoprit de nimeni pe o poart mare. Sui treptel_e
de marmur i ajunse inteo saa a tronului in care vzu
pe o zn cufundati i proptit intre perne de mkase
pe o canapea aurit. Ea tresri deodat in fata oaspelui
neasteptat prididi cu intrebrile:
Cum de ai venit incoa? i ce vnt te-a adus?"
Am venit s m incredintez cu ochii mei dac
esti aevea, a.sa de dalb i frumoas, precum merge vestea
in lume. Dar iat c acurn ochii nu m imealL aptura
ta e mai pe sus de credinta tuturor".
Dar mie nu mi-i de laud; ar fi fost mai bine de
eram slutenia pmntului, c toat npasta mi se trage
din frumusete. A fost un blstem pentru mine c odati
m'au vzut niste smei, care m'au rpit i m'au adus
m'au intemnitat in zidurile acestea. Sunt patru ani de cnd
tipenie de om n'a intrat in pustietatea asta si tare Ira tern
nu cumva s pue mIna i pe tine s te svnte".
Nici nu isprivi bine vorba c se si auzi apropierea lor.
Dar feciorul de imprat nu se clinti din loc:
Rmn aici, zise el, si fie ce o fi!"
Dar nu vreau s pieri, ci s tresti pentru mine
ca s m smulgi din robia lor".
www.digibuc.ro
Cum vuetul cretea i arta sosirea smeilor, printesa Il

plesni cu o fcu mtur, pe care o dosi dupi
Intr un smeu strIrnb din nos, 0 bornbni:

Miroase a piele de om pe aici!"
A trecut un ins pe afar 0 cum poarta era vraite,
a tisbitut mirosul plra aici".
Intr al doilea smeu. Tot aa fcu 0 el:
E miros de orn aici!"
Intr un al treilea, la fel. Si in scurt vreme au intrat
toti smeii, vreo patruzeci la numr, i top adulmecari pe
strin.
Atunci printesa se inverun:
Smeilor, 1 eu sunt orn, mncati-m i isprvii
odat cu mine!"
Smeul cel mai mic se rug de fratii si s n'o ating
pe printes. Apoi cinar 0 se culcar fiecare in patul su.
Cum auzit printesa horcind, a priceput c dorm bu,
tean, s'a suit in catul al treilea al palatului, a atrnat la
fereastra o nfram roie i numai decat se ivi ca o vijelie
un cilret, care o intreb:
De ce m'ai chemat? Eti gata de fug?"
Cat mai in grab", intri ea.
Dar cum s fugim cnd patruzeci de smei pzesc
palatul dac ne vor simi, e gata cu noi! Ori vrei s
dau piept cu ei?"
Dad tu vei fi rpus in lupt, ce m fac eu",
tmpin printesa.
Atunci dece m'ai chemat?" adaug el 0 ddu s
plece.
Stai 0 nu fugi, c cerul ne-a trimis pe un nebun
ca ne scope. El, smintit c m iubete fr a m cunoate,
www.digibuc.ro
138 CARTEA SATULU1
e asa de viteaz 6, pentru mine se incumet a 'mica la
pmnt pe cei patruzeci de smei. Il voiu trirnite s aduci
apa vie si lastfel ne vom cotorosi de el pe vecie. Acurna
pleaci s'i s nu v pn5. nu te chern".
Clretul dete pinteni calului si se fcu nevIzut. Prin-
tesa inchise fereastra si se duse in coltul unde era m5.-
tura si lovind-o cu piciorul, printul nostru ,se ficu iari
om cum a fost. Printesa ii zise:
Pari tresc smeii nu vorn avea liniste si pace. Ne
vor adulmeca ori incotro vom fugi si ne vor prpdi".
Printul ii rspunde: Dac tu m iubesti si m iei
de sot, eu ii voiu seat-pi pari la unul".
Cum s te pui cu patruzeci de smei?"
Cnd vrea omul, vrea si Domnul!"
Atunci in numele Cerului, dac-i sdrumeci, iti jur
c voiu fi a ta".
In seara urmtoare cand erau s vie acas smeii, printul
cu sabia tioas. s'a Indosit dupi poart, si cum intra unul
ii sbura capul, iar lesul i-I arunca In fntan. *i dup ce
a isprvit cu toti smeii, zise printesei:
Eu m'am tinut de cuvnt, rmane s.-1 tii si tu pe
al tu".
Cc folos c te iubesc si te voiu lua, c nu o s
trim mult vreme impreun fiindc mi-a fost sortit s
fiu furat de smei, si dac se va OA un orn sl-i ucid
si. sa m ia de sotie, ca s5mgele smeilor s se adune si s
se fac un balaur, care s m. sfsie. Dar dac acel orn va
indrsni s-mi aduc apa vie si m va stropi cu ea cnd
m va gsi moart, numai atunci voiu invia si vom putea
tri impreuni plini de noroc si bucurie. Mi-e team Ins
el nu mai vii tearar inapoi. Trebue s f viteaz mare si
tare iute de picior, deoarece apa vie curge intre doi munti
www.digibuc.ro
care se bat in capete, i daca nu cobori repede si iei

apa, muntii se inchid si te strivesc".
Daci m iubeti cu adevirat, toate se pot face".
Printesa voioasi l-a sirutat i i-a dat i un ulcior ca s
pue apa i-1 rugi si nu o uite in singuritate.
Printul 1i lu rimas bun i purcese inainte. Si merse
ce merse pn cind rupt de oboseali, se asezi la umbra
unui copac stufos. Cum edea i se odihnea, zri de de-
parte zidurile unui palat inconjurat de verdeati multi. Se
gindi si ia drumul inteacolo, doar va da de apa vie. Vroia
tie, cine locuete in acel palat, zise:
Daci stpinesc acolo zine, vor avea mil de mine,
i mi-or face numai bine. De sunt acolo nite smei, m
voiu bate crunt cu ei".
Cum intri In gridini ce s vadi? 0 zini frumoasi e-
dea sub umbei de copac Intovrit de trei zivozi mari.
Acetia cum Il simir, incepuri a mirii i-a hmi, dar
zina Ii alint ai glasul i ei ticuri gudurindu-se pe lingi
el. Printul cu blindete dete zinei bin*. Ea Il intrebi ce
vint Il aduse spre palatele ei.
Impiriteasi, ci nu te pot numi altfel, patimile mele
au fost multe i mari".
Si-i povesti toate pitaniile, cum de a ajuns la palatul
celor patruzeci de smei, cum i-a ucis i cum e trimis dupi
apa vie. Zina zimbi:
Stii tu uncle e apa vie?"
Nu stiu, dar bat drum in ciutarea ei".
Fiindci mi-ai incredintat tainele tale, te voiu In-
drepta eu spre locurile unde curge apa minunati, cu
datorirea ca la intors s treci intii pela mine, si
ai scipat de acolo teafr i apoi s apuci spre palatul
smeilor".
www.digibuc.ro
140 CARTEA SATULU1
El jur5. c va face intocmai.

*i atunci zka il pov5itui s'o ia inainte pe o cale de
mai multe zile pIn va da de o matahali de munte negru
0 si se atie mai departe 011 i se va ivi un munte mai
nalt 0 verde pe care umb1 dihanii cu coarne pe cap 0
cu Lin ochiu pe frunte, iar altele cu un singur corn 0
cu mai multi ochi. Aceste vietuitoare sunt foarte avane,
dar ea ii va (151rui o ap51 cu care sl le adape, c atunci nu
va avea de ce i5i se team5. 0 c dac5, le va lsa in pace,
ele nu-1 vor mai atinge. Dup ce va trece dincolo de mun-
tele verde va poposi la un lac, de unde va deslu0 muntii
care se deschid 0 se inchid. La marginea lacului va g5.si
o luntre legat de un trunchiu de arbore uscat, ce va tre-
bui s'o deslege spre a se Catitori cu ea. Ii va da 0 doi
porumbei 0 cnd se va apropia de munti, va slobozi pe
unul din ei 0 dac va vedea c51 nu ajunge dincolo, ci c51
1-au strivit muntii, s mai atepte p5m cand se vor linkti
0 apoi s treac cu luntrea, 0 va da de petera din care
picur5.' apa vie. S umple ulciorul, dar s nu bea deloc
fiindc aceast ap omoar51 pe vii 0 numai pe morp Invie.
La intors s dea drumul celuilalt porumbel 0 numai cand
va vedea c5." a trecut muntii care se bat in capete, atunci
s'a treac5. 0 el cu luntrea.
Printul ii multumi pentru bunele sfaturi, 111 apa pen-
tru imblkzirea dihkiilor 0 cei doi porumbei 0 porni
la drum.
i ca s nu mai lungim vorba, a intalnit mai intaiu
muntele negru, apoi cel verde cu lighioanele i sosi la lac,
unde g5.si luntrea, vasli pan la muntii, care se Fa'teau cap
in cap, iar acolo dete drumul unui porumbel care trecu
teafa'r in partea cealalt.5., alegandu-se doar cu cateva pene
smulse din coad. Luntr5lri repede 0 ajunse de partea cea-
www.digibuc.ro
RAJA MURNU: A FOST ODATA 141
doar coltul brcii fu sarticat putin. Ii umplu ul-

ciorul la pester i dete drumul celuilalt porumbel, care
sburi teafr i trecu si el repede prpastia.
Apoi iesind pe uscat, s'a tot ciltorit pn la palatul
zInei. Ea nu crezu ochilor, c s'a intors asa de lute i
gIndi in sinea sa:
Pcat de un astfel de biat s piar pentru o mIr-
sav de femee", deoarece ca zni, stia ce femee II trimese
dup apa vie.
ana il pofti la cin 1 la hodin, iar el multumindu-i,
i-a zis:
Fr sfaturile tale a fi fost pierdut".
Apoi lu ceva de mncare i adormi pe loc. Atunci
zana lu binisor ulciorul cu apa vie, golindu-1 intr'altul
turn in loc ap rece. Ulciorul cu apa minunat II as-
cunse intr'un dulap. Cnd s trezi printul lu ulciorul
cu el i dupi ce mai multumi inc odat znei, se inde-
prt.
Tina chem numaideck pe Leul, cinele ei credincios,
porunci s se ia pe urma printului pn la palat, iar
acolo s stea de paz afar lngi poart, de se va in-
tmpla ceva, sti dea de stire.
Cinele codi In semn de ascultare si o sbughi pe urma
printului. Odat ajuns la palatul smeilor, se puse la
pnd.
Cat a lipsit printul nostru, bnuind c el nu se va
mai intoarce i c muntii Il vor spulbera, printesa se pu-
sese pe traiu bun cu iubitul ei, uitnd cu totul de lume.
Lund seama dela fereastr ci vine printul, printesa
lerg la iubitul ei si strig:
Ce ne facem, c se intoarce printul i ne va omorl
pe amndoi! Dar acela Ii fispunse: El a fost in stare s
www.digibuc.ro
142 CARTEA SATULU1
omoare patruzeci de smei i noi doi n'o s-1 putem do-
bori pe el?"
Las acum, nu mai e vreme de vorbit, ci ascunde-te
i Doamne-ajut", zise printesa i alergand la poart,
tampini pe print:
Bine c'ai venit, 6 era cat p'aci s mor de mahnire!"
Printul o stranse in brate cu mult dor. i ea pregkindu-i
de cin Ii dete un pahar de vin, in care turn o buturi
fermecat, iar dansul cum l-a goht, indat cuprins som-
nul. Apoi se grbi s cheme pe dragul ei ca satl ucid,
zicandu-i c printul doarme dus.
Iar iubitul printesei lu un hanger bine ascutit, se duse
la print 0-1 taie bucki, pe care apoi le stranse intrb boc-
cea i le arunc pe fereastr.
Leul, cainele zanei, care pzea afar, mirosi panza saw
gerat i luand-o in dinti o duse la stpana sa. Zana
scoase bocceaua din botul lui, i o desfcu, potrivi bucatli
cu bucat asa cum fusese cand era in viati, si dand fuga
in grdin, rupse un pepene verde, Il fcu felii i-1 muie
in apa vie; Il unse cu aceast ap invietuitoare, ba ii turn
din ea i in gura.. Peste putin incepu s se mite i s
intrebe unde se afla.
In casa mea, i dormi linitit".
aF,3a dup un somn de o zi si o noapte, cand se trezi,
gsi pe zan lang el i o intreb cum de a ajuns la ea.
Dansa i-a povestit prin cate a trecut, cum a fost hbu-
cit, cum l-a adus cainele, apoi cum dumanii si de mult
au vrut s-1 piard, trimetandu-1 dup apa vie.
Iar dansul, muiat a zis:
Cum o femee asa de frumoas poate s fie asa de
veninoas; cum eu am putut simti c ora mea e o stri-
goaiei i s n'o cunosc pe dansa c e o smeoaicr.
www.digibuc.ro
Printul voia sa se duc sa-i omoare pe amandoi ca s

se rasbune, iar zana socoti mai bine sa trimit intai
pe Soimul, al doilea caine sa vadi, cand pleaca iubitul
printesei la vanatoare, ca sa poata ucide intai pe printesa
i apoi cand se intoarce i dansul sa-i faca i lui felul.
Dupa cum s'au vorbit, aa au si facut.
Intorcndu-se la Zara, printul nostru ingenunchie i-i
zise:
Tu m'ai scipat de multe ori dela moarte, deacuma
sunt robul tau, oranduete-mi ce sa fac".
Zana Ii marturisi c dorete sa-si imparta traiul impreuna
cu el. Printul bucuros foarte ca-1 vrea de sot, se ruga nu-
mai s faca bunatatea sa-1 lase pan in tara lui ca s vada
ce-i cu parintii 1 cu fratii sai.
De ma voi intoarce voios, sa ne bucuram impreuna;
de voiu veni intristat, sa-mi dai tu mangaiere".
Du-te i vino cu bine! Imi eti mai drag cand Ii
aduci aminte de cei care te-au alungat. Ia i aceste trei
curmale, i cum vei manca una, s ingropi samburele in
glie. Aceti samburi vor crete i se vor face pomi mari;
i daca te va urmari cineva, s te sui in aceti curmali i
daca vei avea nevoe de ajutor, s strigi de trei ori: Vino
Leule, vino Soimule, vino Prostutule!" Si cainii vor sari
in ajutor".
Printul luand cu el cele trei curmale, saruta pe zana,
nqtiind ce-1 mai asteapta. Merse cale lunga i pe drum
cum se odihnea manca o curmala i ingropa samburele in
pamant. Si merse cat mai merse, pana dadu de o cetate,
dar pustie, case, pravalii toate pustii de oameni. La palat
curtea era cu totul imburuenita. La privelistea asta, incepu
a plange. Urea treptele i vazu intr'un ungher rostogolit
pe tatal sau fara maini 'i fara picioare. Alerga la el cu
www.digibuc.ro
144 CARTEA SATULUI
lacrmi in ochi, dar tatl su in loc zic: Bine-ai ve-
nit, flule!" cherdi pe fiica sa strigoalci:
Vino, fata mea, s te rsbuni pe cine tiat de-
getul!"
Strigoaica se npusti asupra lui zicnd:
Bine-ai venit, frtioare, bine c ai incput pe maim
mea! Bate acum toba s fiu sigur c nu-mi fugi, pn
m duc s-mi ascut dintii ca s nu te chinui prea mult!"
Si-i dete toba pn s, se intoara.
Unui chitcan i se facu mil de el zise:
De ce stai s bati toba, c. ea i va ascuti coltii
va veni ca s te sasie, cum a 'fcut i cu ceilalti frati.
D-mi mie s, bat toba, i ia-o la picior".
El dete toba pbolanului s o bat cu coada, apoi leg
o petec mare umplut cu cenus de o prjin lung i o
inlt sus. Dupi ce ascutit coltii, strigoaica veni
chit, chit, sobolanul se ascunse in gaura sa. Strigoaica II
caut pe fratele su, incoace si in colo i nu-1 gseste.
Alearg ca o nebuni In toat casa pn ce d de crpa
atrnat de prjin.
Aha! Te-ai suit colea sus ca s nu te ajiung!"
Si se repede cu coltii ei mari In cirpa plin de cenus
si a cizut cenusa de era mai s'o orbeasci.
in gaura sarpelui de te-ai bga, eu o s te scot!"
Cutreer toat casa i grdina. Nu-i niciri!"
Iese pe poart vede ht departe i fugi pe urma lui,
inainte el, inapoi ea, mai mai s-1 ajung. and dete de
curmalul sdit de dnsul si se sui in el, atunci strigoaica
incepu s-i road trunchiul; si cum avea dinti ca fiers-
trul de taiosi, i-a trebuit putin pni ce pomul si se clatine.
Atunci printul suindu-se tocmai In crestetul pomului,
apucl ramurile unui alt curmal i sri pe dnsul. Numai
www.digibuc.ro
IUUA MURNU: A FOST ODATA 145
deck i strigoaica alergl la al doilea curmal i incepu &SA

road.
Iar printul in faa primejdiei se grptin de ramurile
celuilalt curmal. Alerg i strigoaica la al treilea curmal
incepu roada,
Ah! Deacuma unde ai s te mai adposteti, c
nu mai e alt curmal. i flmnd i suprat cum sunt,
niam s mai las nici un ciolan din tine'.
Atunci printul, aducndu-i aminte de vorba znei, strig
din rsputeri:
Vino Leule, vino oimule, vino Prostutule!"
Cum auzir dulii glasul printului, alergar .1 se repe-
ziri asupra strigoaicei, au sfiat-o buciti i au fcut-o
praf.
Printul amrit se duse la zan., povestindu-i toate. Apoi
,trimise crainici in tara lui, care vestiri sfrqitul strigoaicei
inscunarea pe tron a fiului cel mic al impratului.
Gaud au auzit oamenii c strigoaica a apat, s'au intors
din streini, inahinndu-se noului imprat, cruia Ii merse
vestea de vrednicia lui.
El srbtori nunta cu mare alaiu i domni ca orn viteaz
drept inteo imprtie foarte intins, cci luase i tam
smeilor cu toate averle bor.
Iar cit privete pe tat;i1 su l-au autat pretutindeni, dar
nu l-au mai gsit nici viu nici mort.
20
www.digibuc.ro
IVIARIOARA FLORIOARA
A fost data un imparat bun i drept, tare iubit de po-

porul sau, care avea o boala rea: suferea de lepra.
Dintre multii vraci, ce-I ingrijeau, niciunul nu-i brodea
leacul. Intr'una din zile, tare chinuit de boala, chema pe
doctorul palatului, i-i zise:
Sam m vindeci, sau te spanzur, ca nu mai pot rabda
un astfel de traiu".
Doctorul 11 ruga sati dea un ragaz de patruzeci de zile,
pentru a cid in bucoavnele sale i a se socoti cum 1-ar pu-
tea tamadui. Zi i noapte se framanta doctorul ce ras-
puns sa dea, pentruca boala de care suferea imparatul era
rara leac.
Dupi patruzeci de zile se infatia dinaintea
neavind incotro... vi-i zise:
. Imparatul meu cel eu zile lungi, leacul s'a gasit,
dar trebue s mai a4teptam un an".
Atept i doi numai s m vindec", raspuns el.
Trebue s trimiti dupi un print, sa fie de sange
craesc; pe acest copil trebue sa-1 hrnim numai cu miere
coconara. ti sag tinem inthis inteo camera a palatului timp
de un an; apoi trebue sa-1 punem inteun butoiu batut
tot in tinte i trebue sa-1 invartim cu butoiu cu tot pana
va curge mult sange din el, 1 cu acest sange scurs s te
pngi".
Impiratul chema pe credincioii sai i-i intreba care din
www.digibuc.ro
ui ar fi in stare sa fure un fiu de imparat s i-1 aduca.

Vizirul, care era firoscos, zise:
Lasa pe mine, Maria-Ta, eu iti voiu implini dorinta,
numai sa-mi dai o corabie bani de drum".
astfel imparatul porunci s i se dea vizirului tot
dupa cerinta. Iar acesta, luand cativa slujitori credinciosi,
porni cu corabia in largul nirii i ajunse cu ei inteo tara
departat unde vazu oameni mulp alergand tocmai in curtea
craiului din partea locului. Intreband de ce fugea lumea
catre palat i se raspunse c e ziva nasterii printului i merg
toti ureze viat indelungata, i sa se roage lui Dumnezeu
pentru el.
Inainta i vizirul in rand cu lumea pana la locul de ru-
gaciune. Acolo intre multimea adunata, iscodi ca sa vada
cum stau lucrurile, in ce parte locuete fiul craiului, ce
varsta are si afla c e un copil, c implineste 'doisprezece
ani, c ta la palat cu mama lui i ca-1 chiama Fat Frumos.
Nu pierde vremea, ci cauta un port asemanator celui pur-
tat de curteni. Apoi se duce la palat i zice:
Craiul, Dumnezeu lumineze, m'a trimis sa-1 iau
pe Fat Frumos, pentru ceasul de rugaciune.
Indati iei un copil imbricat in fireturi, pe care el il
lua in brate, cobori scarile palatului, incaleca pe un soiman
de cal si aseza prada pe genunchi; dar in loc s'o ia spre
minaret, goni spre mare. Copi lul isbucni in plans, dar el
Il liniti:
Taci, copile, ca. 0..61 tau mi te-a incredintat mie".
Corabia sta gata de drum i cum pusera piciorul pe
punte, porni. Dupi ce s'a intors craiul dela slujb la palat,
a cent sa-si vada copilul, dar i s'a spus c l-au trimes la
minaret cu omul sau. L-au cautat peste tot, dar in zadar.
www.digibuc.ro
148 CARTEA SATULUI
Atunci au cernit palatul i bucuria mare s'a preschimbat
in jale.
Imparatul ceruse vizirului inainte de plecare, de gasete
cumva un fiu de craiu, la intoarcere s anine de catarg
o flamura alba. Insa vizirul, de bucurie c pusese mana
pe print 0 mai ales de tipetele lui, a uitat porunca
ratului. Omul de paza zari combia venind inapoi fara steag
alb, alerga i zise imparatului:
Maria-Ta, combia vine, fara steag alb".
Imparatul cazu la pat de suparare, gata s moari. Am
uitat sa spun ca 0 el avea o fetita cu numele de Marioara
Florioara i n'avea sotie, c Ii murise la nasterea copilei.
Cum afla fetita c tatal ei e bolnav, s'a dus mangle,
cand pe neateptate sosi Ordan, arapul, i vesti ci a sosit
vizirul cu copilul dorit. De bucurie imparatul se facu mai
bine si zise lui Ordan s'o ia pe Marioara Florioara i s'o
duca in odaia ei. Apoi porunci sa ducl i pe Fat Frumos
in camera lui dea miere i coconara. Zile intregi tre-
ceau i copilului se da numai miere i coconara.
Intr'una din zile Ordan vazu pe domnita plIngand i i
se facu mila de ea, de oarece o crescuse de mica i o iubea
ca pe fata lui, i o intreba:
Ce ai Marioari Florioara de plangi?"
Plang, cand m gandesc la saracul de print, a,sa de
frumos 0 bun, cum au sa-1 injunghie. i m gandesc 0 la
parintii lui, cum 1-or fi jelind, aducandu-0 aminte de el".
Lasa, Marioara Florioar, Ca mai e uri an 011 atunci,
i cine stie ce mai aduce ziva de mane, poate ca-i vor da
drumul!"
Ordan, nu poti s mi-1 aduci s m oc cu el?"
Ai rabdare, 0 am sa ti.-1 aduc s mancati impreuna;
sa-1 pclim noi pe doctor!"
www.digibuc.ro
deoarece tot Ordan avea cheia dela odaia printului, a

ficut o gauri in perete dupi patul printesei, prin care tre,
cea micul print ci se ducea la Mrioara Florioara de se
jucau impreuni. Si mica domnit. 11 iubea mult pe print,
li spila cu api de trandafir, il imbrka cu cimii de mkase
i Ii da tot felul de zaharicale .1 de bunititi pn cind
micul print a uitat de pirinti.
Astfel trecu timpul i inteo zi veni Ordan plangInd.
Vizu pe copii jucndu-se i se induio1 0 mai mutt. Se
gandea ci de vor ucide pe Ft Frumos nici Mrioara
rioara nu va mai trii mult, dci durerea ei va fi prea mare.
Mirioara Florioara vizut cu ochii plinci, dar nu opti
nimic in fata lui Fat Frumos. Seara, dup ce printul se duse
la culcare, Narioara Florioara intrebi pe Ordan:
Ordan, dece eti aa de sup'irat?"
Dar el n'a vrut s scoati un cuvint ci numai dup multe
rugiminti ale fetei, se inmuie ci zise:
Vizui cum se pregkete butoiul cu tinte ci nu putui
stipanesc de jale, ci a venit vremea de pierzanie a
lui Fit Frumos!"
Ordan drag5, daci iubeti, iaine cu tine 1 de,
pirteazi-ne de aid".
astfel cu dou. zile inainte de ziva sorociti pentru
jertfirea lui Fit Frumos, arapul ficu rost de ceva bani, Id
pe copii, Ii infiuri inteo mantie ci fugi inteun pustiu,
unde actepti s tread o corabie, duci in tara lui
Fit Frumos.
A doua zi impiratul porunci ca Ft Frumos si fie pus in
butoiul plin de cuie i s fie gata baia in care avea si se
scalde cu sangele copilului.
Cind totul fu pregkit, s'au dus dupi Fit Frumos, dar ia
pe Fat Frumos ci Mirioara Florioara de unde nu sunt. Au
www.digibuc.ro
150 CARTEA SATULUI
cercetat i au aflat c arapul a luat un cal i a tulit-o cu
copiii in timpul noptii. Au adus un mag ghicitor in-
trebar unde sunt copiii cu arapul. Acesta le-a spus c sunt
pe mare i cltoresc.
Atunci impratul zise:
Ah! Mrioara Florioara mea, inima nu m las,
s rostesc blestem greu: atunci and mama lui Fat Fru-
mos il va sruta, el s te uite indat pe tine".
In corabie Mrioara Florioara ii vorbea lui Ordan:
te uiti in oglinda fermecat, s vezi ce face
tata?" Deoarece i Ordan era vrjitor.
O, drag5. Mrioar Florioara mea, tata te-a bles-
temat ca indat ce mama-1 va sruta pe Fat Frumos s te
uite pe tine, i m gndesc ce ne vom face noi intr'o tari
strini".
Atunci Ft Frumos zise:
M credeti aa de nerecunosator, ca s v uit pe
voi, care mi-ati pltit viata aa de scump?"
Cum ajunser pe pmntul lui Ft Frumos, acesta le
gri:
Stati pe loc, cci eu m duc la pirinti s pregatim
nuntirea noastr i s venim sa te ldm aa cum se cuvine
unei adevrate printese".
astfel au rmas in corabie i Fat Frumos se duse
bitu la poarta palatului, care era avorit i cernit. Iei
o slujnici la fereastr i intreb5.:
Cine bate la aceast poart ferecat, c decnd micul
nostru print a murit, nimeni nu mai trecut pragul".
Spune craiului, c eu nu intru prin ua 'dosnici,
fiindc aduc veste dela fiul lor".
Atunci craiul intreb:
Cine bate acolo?"
www.digibuc.ro
i slujnica ii rspunse c un tnr vrea s intre pe poarta

cea mare i zice ci aduce veti dela Fat Frumos.
Craiul porunci s 'deschid tnrului dac vine cu ado'
vrat din partea lui Fit Frumos. Descuind poarta, vizuri
ei e insu Fit Frumos. S'au repezit s-1 imbritieze 0 si-i
srute, dar el ii opri:
Nu m sruta, mam, ci poruncete s vie lutari,
fiindc am adus i pe mireasa mea, care m'a scipat dela
moarte".
Odihnete-te, copile, pn cand scoatem abranicul
dela ui si fereti i s le imbrdm in aur, apoi s'i mergem se,
ham mireasa". Au dat porund. s se tragl la scar rdvane
aurite, la care erau inhimati cai bilani. Dup ce totul a
fost gata, mama se grbi a-1 trezi pe fiul ei i vzIndu-1
asa de frumos nu o rbd inima s nu-1 cuprind i s-1
imbratieze. Il destepti din somn cu un sinit pe frunte,
i-i zise:
Scoali, Fit Frumos, sii mergem la mireas".
Care mireas?" intrebi el.
Nu ne-ai spus ci ai adus o printes, care te-a sdpat
cu zile?"
Nu, mardi drag, n'am adus nici o sotie. Cred 6 am
spus a.sa ca s petread lumea la sosirea mea".
Mrioara Florioara, cum vizu ci Fit Frumos nu se
mai arati, zise lui Ordan, cu lacrimi in ochi:
Uite-te, dragl Ordan, in oglinda fermecat i vezi
de ce nu mai vine Fat Frumos?"
Ordan privind, zise:
Ce nenorocire! L-a srutat mama lui .1 ne-a uitat
cu totul!"
Ordan iesi din corabie i vizu peste drum de palatul
craiului un conac frumos. Se duse acolo i intrebi dad. e
www.digibuc.ro
152 CARTEA SATULU1
de locuit. I se ceru multi bani, i Ordan dete o grmad
de galbeni i s'au adpostit acolo.
A doua zi era intr'o Vineri, cnd toti mergeau la mi-
naret, pentru a multumi lui Dumnezeu de mntuirea 0 so-
sirea printului. Mrioara Florioara se aez pe balcon cu
mnecile rochiei suflecate i spla Intr'un lighean de aur,
doar o va vedea printul va aduce aminte de ea. Prin-
till se ducea s se roage Impreun cu fiul satrazamului 0 al
mu0rului. Acesta .din urm vznd pe Mirioara Florioara
zise tovar4u1ui
Privete ce minuntie de fatil: eu voiu incerca s pl-
trund la ea!"
Bine, rspunse cellalt, incearci 0 de te va primi II
intiintilm i pe print ca s vin s mergem toti trei im-
preun.".
Dupi rugiciune, chemar o bab spre a mijloci din
partea lor pe lngl fata cea frumoas, c fiul mu0rului e
tare doritor so cunoasei.
Da, si pofteasa, rispunse Mirioara Florioara ba-
bel. Dar s5.-mi numere inainte o sut de galbeni. i s-i
mai spui c atunci cnd va bate chindia s vie la tanc,
nici mai devreme i nicl mai trziu; altminteri
par fiu, de nu va avea parte de cei o sut de galbeni".
Baba se intlni repede cu fiul musirului i puse la cale
tot. Acesta leg Inteo basma aurit o sua de galbeni
inmn. babei.
Ordan vorbi cu tiganii, care sun chindia, s bat ceva
mai nainte de ceasul obinuit 0 le dete pentru asta zece
galbeni.
Fiul mu0rului, cnd se dichisea, aude chindia, se uit
la ceas suprat, il trntete pe jos 04 sparge. Se im'brc
www.digibuc.ro
pe fug i merse la poarta frumoasei. Bate 0 iese chiar

Mrioara Florioara: Cine bate?"
Ce vrei?"
Eu sunt acela care ti-am trimis galbenii in basmaua
aurit".
Du-te pe unde ai venit, Gici a trecut ceasul can-
trii chindiei 1 poarta nu se mai deschide".
Fiul mu0rului plea. ru0nat 0 se duse s se culce, dar
peste noapte nu putu atipi de ciudi, chibzuind cuna
se rsbune.
A doua zi se scul trziu de tot 0 veni la el fiul satraza-
mului "intrebe ce a pus la cale. Dar el nu-i mirturisi
adevrul, ci se laud c a petrecut foarte bine, c fata e
fr seamn .de frumoas i isteati 0 C dac vrea
incerce 0 el norocul.
Vezi, dragi, gri btrna ctre frumoasa fat, ce
naroc ai in ast sear s primeti acas pe fiul satrazamue
Bine, bine, dar vreau dou sute de galbeni i cand

va bate chindia s fie la tanc i numai dect la poart;
dac nu, s nu-i par ru de galbenii pierduti".
Fiul satrazamului se invoi i trimise cei dou5. Gute de
galbeni inteo basma aurit.
Ordan se duse 0 el la tigani i nunarndu-le suma de
dou zeci de galbeni, le ceru in schimb s bat chindia
ceva mai devreme.
La ceasul acela fiul satrazamului tocmai se pregtea de
plecare. Se spla 0 se gti pe ct putu mai In grab i o
lu spre poarta frumoasei. Bate 0 iese chiar Mrioara Flo-
rioara, care strig: Cine este?"
Eu sunt fiul satrazamului; dac.5.-ti face pIcere, des-
chide-mi".
Dar cum asta? Invoiala noastr era s vii la poarti
www.digibuc.ro
154 CARTEA SATULUI
mai devreme. Acum e prea tarziu. Du-te dar pe uncle ai
venit".
Fiul satrazamului apuca fuga la palat unde gasi pe fiul
muirului.
Ce cauti la mine?" intreba acesta.
Ah, nu tii ce am pat'it, saracul de mine. Am Intar,
ziat s m. duc la frumoasa de peste drum i mi-a inchis
poarta in nas ,i; am pierdut i doui sute de galbeni".
Ah, i eu saracul de mine tot aa am patit, dar
te-am mintit sa nu razi de mine, ci sa incerci i tu norocul.
S lasam i pe print si mearga i apoi s dm jalba la im-
parat, pentru galbenii ce ni s'au luat". Dupi aceia cautara
pe print i-i zisera:
Aci peste drum, ade o frumoasa fata. Daca vrei s'o
cunoti, cere babei sa pue o vorba".
Bitrana aduce raspuns ca fata cade la invoiala numai pe
o rasplata de trei sute de galbeni. Dar daca cumva venind,
printul aluneca pe scara si nu se mai sue, ci nesuparat sa
se dea inapoi cat mai repede. Ordan a pus sa spele scara cu
sapun mult, sa radi sapun i sa-1 presare peste tot cu bob
de mazere i meiu.
Cum a intrat in ograda printul, Marioara Florioara i-a
poftit bun sosit! Dansul dadu s urce scara i cum puse pe
intaia treapta piciorul incaltat in pantofi noi-nouti, aluneca
cazu.
Nu cumva te-ai lovit, dragul meu? Fiindca esti print,
te iert de data aceasta. Dar ia aminte sa nu mai aluneci ca
nu te iert a doua oara". Si cum incearca din nou ea urce
printul o scrinti iari. Marioara Florioara i-a urat noapte
buna, a stins lumina i s'a tutors In casa.
Printul trebui sa plece fara suparare. Intalnind pe prie-
teni, le povesti cu multa inciudare patania lui. Ei 1-au man-
www.digibuc.ro
..--
Mfirioara Floriaara a'a imbrgcat cu o rochie aclipitoare qi insotit de
Ordan, arapul ei, a'a infiti*at impiiratului.
www.digibuc.ro
156 CARTEA SATULUI
gaiat, ficandu-i cunoscut c i ei avuseri acea4i soart, dar
nu credeau ei el ca un obraz de print va fi batjocorit la fel
din partea femeii.
Mane, cand tatl fu va face judecat, vom da-o
de gol s-i ia pedeapsa 6 i-a ea de noi".
Inverunat, printul o porni spre tatl siu i-i gri:
Mane, cnd ai s judeci, am s-p dau i eu o plan-
gere".
Impratul i-a dat cuvantul c va incepe cu el judecata.
Un om trimis dela curte a btut la poarta printesei. Ordan
a ieit ca s vad cine e.
Te-am cutat, streine,

Ca s aflu dela tine,
Din ce nearn e fata
Si care mare domn e tata.
Dar Ordan Ii rispunse:
Ce-ai cu Domnita mea
Fata de imp.rat blan,
Ginm5, venetiara?"
Mrioara Florioara 'ntreab: Cine-i
Si ce caut la mine?"
Omul impratului rspunse:
Domnit, trei feciori,
Unul al muOrului,
Altul al satrazamului,
Si altul de imprat,
Pe tine s'au suprat
Si'n judecat te-au dat.
www.digibuc.ro
Jar Ordan incepu:

Trei tineri cu mare vaz1
Ti-au adus tie vin.
Mrioara Florioara incheie:
Ateptati, c5. eu indat.
Am s vin la judecat.
Apoi a intrat in cmruta ei 0 s'a imbrcat cu o rochie

sclipitoare in scumpeturi, 0, insotiti de Ordan, se inatisi
inaintea impratului, care a stat cu totul buimcit de fru-
musetea ei i se ridici din jilt, spre a o primi cu flori de
lmiu.
S treti, Mria-Ta", ii ur printesa. M'ai chemat
0 am venit la poruncV.
S'a ridicat atunci fiul satrazamului 0 a cuvntat imp-
ratului:
Mie mi-a luat o sut de galbeni 0 celuilalt dou sute
de galbeni 0 fiului tu trei sute de galbeni".
Mrioara Florioara zise mnioas:
Gur rea 0 tialoas,
Dumnezeu s mi te bat,
S-ti dea plat 0 rsplati!"
Dar printul o infricog: IvZsoati-ti cuvintele, cl ai in
Eta ta pe un fecior de imprat".
Dar ce-ti este, Fat Frumos, de te fad ei nu-ti
mai aduci aminte de mirodeniile cu care te stropeam 0 de
cmile de mtase cu care te imbrcam?"
Atunci impratul bnui CI poate e fata de care le vorbise
printul la sosirea lui.
Indat Mrioara Florioara urm: Du-te deli sruti
mama, poate-ti va veni mintea la loc".
www.digibuc.ro
158 CARTEA SATULUI
Printul dete fuga la mama sa, o srut aminti totul.
inteun suflet se intoarse la judecat i strig:
Mrioar Florioar scumpa mea, tu ai fost mantui .
toarea mea; inapoiai,5 acestuia suta de galbeni i celuilalt
cele dou sute si tine pe seama ta pungile date de mine".
Imp5ratul o lu de man i o insoti pan la palat, unde
le iesi intru intampinare i imprteasa urnd:
Bine-ai venit, mireasa fiului meu, alba i neprihnit
ca i crinul, tu, care ai intrat in palatul nostru cu cinste
evlavie".
Indat se vesti in toat imprtia c printul se insoari
s'a fcut o nunti mare, la care am fost i eu fati 0 am
venit s v povestesc cum a fast odat si nu mai este.
www.digibuc.ro
CUPR1NSUL:
Pagina
CUVANT INAINTE 3
PISICILE TAINICE 5
IMPARATUL SOMNU 10
ARAPUL I
15
ZANA 1 22
IMPARATEASA GORGONELOR 30
PRINTUL ADORMIT 36
LACUL VRA JIT 42
SMEUL CEL VESTIT 49

IMPARATUL PASARILOR 57
OMUL DE ZAHAR . 1 66
CELE TREI CHITRE DE AUR 78
SFESNICUL FERMECAT 91
MUTUL VIOLONIST I 109
SPURCATUL I , , 123
PRINTESA STRIGOAICA 134
MARIOARA FLORIOARA 146
www.digibuc.ro
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE LUCEAFARUL" S. A. BUCURESTI
Ed. I-a. 10.030 ex. VI. 1938
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

Povesti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Povesti PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTEA SATULUI

ei' SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA

Marama cu chipuri de ingeri, de E. Filionescu-Murnu.

Cartea aceasta de pove$ti minunate e strtins legatd

Strdlucita pildd de bunic si podoaba de suflet ome-

A fost odat o btrn ceretoare, care toat ziva cer,

una alb. 0 una sur. Cea alb avea un ciubuc frumos de

Vitzu batrana doua canapele aurite si pe fiecare aedea o pisica.; cea

Pieriti, dracilor, i 15.sati-m in pace", zise btrna

mandu-se si nu fie invinuit de hope. A asteptat Ora

A fost odat un imprat i o imprteas, care aveau

Somnule, bine-ai venit,

Astfel i cnta sie-si in fiecare noapte, ca alunge

trqti, Mria Ta! In apropiere de palat locuie,te

A priceput imparateasa si a inceput a-i trimite in fie-

Nora ta a nascut acest prunc aidoma cu f jul tau

Lasa mofturile, trebuie s aducem fata la palat,

dud la palat. and vru printul dea mana b5itranei la

A fost odata o femeie sarack lipit pamantului, care mai

prat ca 1-am rugat s-mi aduci un brat de lemne 0 nu

borindu-se amandoi, se pomenir la un palat mret incon-

Ce s fac? Am maturat curtea i iat m mai odih-

tut! musca. Arapul se facu o pasarica muscareata. Inainte

Doica printesei ddu fuga la ea, i-i zise:

pe gura fntnii si. o intinse drept in grdina palatului, unde

Sanclanurn, tlandanusum, buirura, andanurn.

Daca printul te iubeste, s tii ca am s te fac mi-

Surorile o mteptar s se intoarc, dar ea nevenind, met--

and au venit surorile la curte, ea le-a intrebat ce costa

*i ea se duse la imparateas5 i zise:

stiind incotro s'o ia, a clcat pe o lespede de marmorl,

Zana Ii dete o palm pe obraz .1 Ii grai:

A fost odata un impkat i o imprateasa, care aveau

Nimica toat, o pan", fcu biatul bun i de is-

se bucura mult, iar pe de alta nu mai putu de pizm ca

Deci plecai amandoi, adulmecar pe unde putur, pani

Intra in cuptor, caci am juramant si blestem dela

A fost odat un impirat, care avea o fat nespus de

La fereastra unde lucrez eu trece un vukur auriu

Luand apoi ap, stropi oamenii, animalele i psrile

s inceapi asnicia mea cu moarte de om, ci sloboade-o s

A fost odat un imprat care avea trei fu. Gnd au cress-

Tata, nu vreau s stric voia ta. Maine voiu vedea

Broasca pironea ochii asupra lui, dar nu glsuia nimic

vergelele si oule. A doua zi, cnd avea loc osptul, dam-

A fost odat un imp5rat, care avea o fati asa de fru-

pestera cea mare locuit de smeu. S inaintezi binisor

El lu drumul ierburilor, dup cum II povtuise btrna,

PrintuI nostru eu calul i cainele se indreptii spre pfirintii celor douii

A fost odat un imprat, care avea trei fete &amaze

vukurul se repede s intre, dar nu poate si se d inapoi,

Cum se apropie de ora, incepu sa. strige: Leacuri pen-

tura penele in vas, se fku orn i zise: Inc nu te-ai multu-

A fost odat un imp5rat 0 o imPir5.teas, care aveau

de imprat. 0 alt1 printes de la o alt imprtie inveci-

cum corabia pune panza i pleaci in largul mrii, se puse pe

lat, unde se ruga de gazduire ca una care e straina 0 nu

A doua zi imbrcg rochia strlucitoare pe care era cmpul cu florile.

Dar printul, intepenit in somn, nu auzea deloc, ci dor-

Am s spun ceva Mriei Tale, dar s iesim afar,

clugrita. Dac printesa ar vrea s-mi facl acest bine,

preunk in corabia cu pinz galbenl, care sta otgonit la