09.12.20 S ne cunoatem copiii !

16

"Incepeti prin a va cunoaste mai bine elevii,caci cu siguranta nu-i cunoasteti deloc"- J. J. Rousseau

Importanta cunoasterii copilului prescolar

Problema cunoasterii psihologice a personalitatii copiilor este de o importanta majora in sarcina pe care
o are gradinita de a dezvolta o personalitate armonioasa, si mai ales de a realiza un invatamant individualizat si
diferentiat. Este bine stiut ca, copiiiprezinta insusiri si atitudini diferite, fizionomii morale distincte, profiluri
psihologice variate, iar gradinita-scoala, asigura educarea si cultivare lor,ceea ce presupune cunoasterea lor
temeinica, precum si crearea conditiilor necesare manifestarii si dezvoltarii lor plenare. Aceste deosebiri
individuale presupun modalitati diferite de actiune a educatoarei.
Activitatea de cunoastere psiholoogica a copilului nu reprezinta un scop in sine, ci este premisa
desfasurarii cu cea mai mare eficienta a muncii instructiv- educative.Cunoscand copiii educatoarea descopera
inclinatiile,aptitudinile si motivatiile acestora, le dezvolta si sprijinindu-se pe ele poate sa previna si sa inlature
cu mai mult succes trasaturile si manifestarile lor negative.

Cunoasterea copilului din punct de vedere al cunostintelor pe care acesta le-a acumulat pana la venirea in
gradinita este de asemenea foarte importanta pentru educatoare deoarece constituie un punct de referinta in
proiectarea activitatii didactice si in luarea unor masuri amelioratorii adecvate.

Metode de cunoastere a copilului prescolar

Activitatea de cunoastere a copilului implica folosirea unei game variate de metode si procedee
deoarece datele obtinute printr-o singura metoda sunt unilaterale. Folosind insa mai multe metode se pot obtine
informatii care se completeaza si se variaza reciproc.
Una dintr metodele cu cea mai ampla utilizare in cunoasterea copilului prescolar este
observatia.Aceasta metoda furnizeaza educatoarei cele mai bogate si variate date pentru cracterizare
personalitatii copilului.Pentru ca aceasta metoda sa aiba rezultatele scontate copilul trebuie observat in conditii
cat mai variate, numai in felul acesta pot fi surprinse manifestarile tipice ce-l caracterizeaza pe copil.
Pe parcursul unei zile de gradinita copilul se manifesta diferit la anumite tipuri de activitati ce se
desfasoara in gradinita. Prefera un anum,e tip de activitate, se comporta diferit in cadrul activitatii de joc
comparativ cu atitudinea pe care o are in activitatile comune.

Observand astfel comportamentul copilului obtinem date importante despre temperamentul, caracterul
sau aptidunile acestuia. La inceput sunt remarcati copiim care se detaseaza fie prin aptitudini, fie printr-o serie de
manifestari negative. Treptat insa sunt cunoscuti si copiii care raman oarecum inperceptibili, indescifrabili care
sunt mi putin transparenti.

Scopul observatiei trebuie stabilit foarte bine de educatoare deoarece urmarim anumite aspecte ale
comportarii in situatii si momente specifice. Astfel in cadrul jocului didactic educatoarea poate observa: copilul
prefera sa fie lider sau subaltern, este dinamic, manifesta spirit de echipa,doreste sa se evidentieze fara sa tina
seama de ceilalti coechipieri, respecta sarcina didactica, respecta sau incalca regulile jocului,da dovada de
creativitate si inovatie la jocul de cretie,

etc.
 Dimpotriva in activitatile comune se pot obtine date despre imaginatia , memoria, gandirea, limbajul,
capacitatea de intelegere, etc.Manifestarile copilului in jocurile de miscare si njocurile liber-alese, la teatru, la
sala de mese etc. trebuie observate cu mare atentie deoarece furnizeaza foarte multe date despre el: este
prietenos, poseda spirit de intrajutorare, respecta pe cei din jurul sau etc.
Toate observatiile trebuie consemnate in caietul de observatii psiho-pedagogice sau intr-un alt caiet
atunci cand le-qam surprins deoarece odata cu trecerea timpului ele pot fi uitate sau chiar interpretate
gresit.Observatiile ocazionale pot duce la concluzii gresite de aceea constanta comportamentului intr-o mare
varietate de situatii reprezinta aspectul important care trebuie retinut pentru interpretare.In orice obsarvatie
trebuie sa notam cat mai exact datele si sa le separam de interpretari.
Date despre copil putem afla si prin metoda convorbirii. Anumite manifestari, in anumite situatii in care
este pus copilul le putem afla prin intermediul convorbirilor ocazionale, libere sau prin intermediul convorbirilor
premeditate care au un scop bine stabilit.

La venirea in gradinita copilul se ataseaza de educatoare si cu timpul capata incredere in a-si destainui
btoate framantarile pe care le are. Tot ce sa petrece in viata lui in afara gradinitei este adus la cunostinta
educatoarei.Astfel putem afla despre viata lui in familie, despre activitatile pe care le desfasoara in afara
gradinitei, despre problemele ce il preocupa si pe care nu le discuta cu parintii din neglijenta sau nestiinta
acestora.
Cunoscand toate aceste date si intervenind cu tact pedagogic in activitatile pe care le desfasuram cu
parintii putem corecta unele comportamente ale copilului sau deopotriva putem cultiva anumite aptitudini sau
interese ale acestuia.Pentru ca rezultatele sa fie cele scontate atat copilul cat si familia acestuia trebuie sa fie
sinceri cu educatoarea sa aiba incredere in ea indiferent de subiectul conversatiei atunci cand aceastta are loc
pentru a corecta conduite sau a dezvolta aptitudini.
In invatamantul prescolar metoda biografica sau anamneza se reduce in mare parte la datele pe care le
obtinem de la familie.Din chestionarele pe care le propunem parintilor putem colecta foarte multe date despre
copilul prescolar.Principalul dezavantaj este ca nu suntem sigure daca parintii sunt sinceri in raspunsurile date.
Tendinta de fatada pe care subiectiio manifesta ii determina sa-si ascunda sentimentele si atitudinile care nu sunt
acceptate social si sa ofere raspunsuri cat mai dezirabile.Chestionarul ne ofera poate si date eronate, de fatada dar
pe parcursul timpului prin intermediul observatiilor si al convorbirilor putem raporta aceste date la realitatea cu
care ne confruntam.
Analiza produselor activitatii copilului este o alta metoda ce are o mare utilizare in cunoasterea
psihologica a personalitatii copiluliui prescolar. Ea completeaza celelalte metode furnizand date despre lumea
interioara, despre bogatia de idei, originaliatea si obiectivitatea prescolarului.
"Perioada prescolara este prima inc are copilul devine abilitat, manifestand aptitudini. Domeniul
muzicii, al desenului, al picturii, modelajului etc. sunt abordate de copii cu succes" Ursula Schiopu
Pe desenele, picturile si modelajele executate de copilul prescolar mai ales in activitatile nedirijate catre
un subiect anume se poate studia profilul sau psihologic. Trasarea liniilor cu o anumita intensitate, folosirea cu
predilectie a anumitor culori, reprezentarea prin desen a unor personaje apropiate sau chiar a sa in raport cu
aceste personaje furnizeaza o multitudine de date educatoarei. Copilul prescolar ornamenteaza in desen
persoanele pe care le admira, le asaza in fata, le deseneaza mai mari in raport cu celelalte personaje. Dimpotriva
simplificarea, departarea, micsorarea unor personaje are o semnificatie inversa. "Cand exista probleme mai
complexe inclusiv sentimente de culpabilizare, copilul se deseneaza pe el insusi devalorizat si adeseori mic
(regresie de varsta)" Ursula Schiopu

Este stiut ca desenul copilului evolueaza odata cu varsta dar toate etapele prin care trece desenul la
varsta prescolara indica particularitatile evolutive individuale si sufletesti. Activitatile de educatie plastica sunt
un important mijloc de dinamizare a vietii psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective, volitionale
si motivationale.
 Interventia factorului constient si dirijat de insusire a limbajului plastic trebuie sa se sprijine pe
curiozitatea copilului, pe dinamismul si spontaneitatea sa imaginativa.
Educatoarea are un rol important in stimularea creativitatii si a imaginatiei copiilor. Nu trebuie sa
priveasca cu superficialitate un desen pentru ca-l poate aprecia gresit. Cu tact si rabdare, discutand cu prescolarul
afla lucruri nebanuite care ar fi putut ramane necunoscute la o examinare sumara, stricta de redare a formelor,
liniilor, culorilor sau compozitiei desenului.

Inarmata cu suficiente cunostinte pedagogice si psihologice, cu multa rabdare, tact si mai ales dragoste
si respect fata de copii si de profesie, educatoarea are la indemana metode variate de a cunoaste copilul prescolar.
Procesul instructiv-educativ se imbunateste considerabil cunoscand potentialul copiilor. Parintii sunt inderumati
sa dezvolte si in afara gradinitei unele aptitudini pe care le au copiii.
Datele observate si con semnate cu rigurozitate din pacate nu sunt interpretate de un psiholog care are
cunostinte abilitate sa faca acest lucru si care ar trebui sa fie angajat pentru un anumit numar de grupe intr-o
gradinita de copii. Din experienta didactica ne ferim in interpretarea datelor de etichetari care stigmatizeaza
copiii, dar experianta specialistului este totusi indispensabila intr-un demers educational cu reusite depline.