De ce am optat pentru intemeierea acestei afaceri?

Conceptul "La Guarana" se naste din nevoia oamenilor de diversiate. Cafenele reprezinta
o sursa sigura de venit deoarece nu se va renunta niciodata la acest obicei deja
impamantenit in obiceiurile noastre de a 'iesii la o cafea'. De la adolescenti pana la
oameni de afaceri si de la oameni de varsta mijlocie pana la batrani toti ne bucuram de
clipele de bucurie cu care ne delectam atunci cand savuram o cafea. Chiar daca
coeficientul de satisfactie deja oferit este deja destul de ridicat noi ne-am gandit la o
modalitate prin care sa il imbunatatim. Intr-o lume in continua schimbare oamenii au
nevoie mereu nevoie de noi provocari. Astfel aducem in atentia voastra cafeneaua "La
Guarana" un loc fermecator ce isi schimba tematica saptamanal. Monotonia nu ne
defineste cu siguranta si tocmai de aceea ne dorim sa aducem in fiecare saptaman noi
activitati recreative clientilor nostrii crescand cultura generala si oferindu-le oamenilor
un ocazia de a socializa intr-un mediu placut in timp ce se bucura de produsele de o
calitate superioara pe care le oferim. Ne dorim ca "La Guarana" sa reprezinte pentru
clientii nostri locul in care mergi mereu pentru a ajunge altundeva.
Planul de marketing

Descrierea Pieei
Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia
Economia Uniunii Europene este estimata sa scad cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice financiare
care a cuprins ntreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ 6%, aceasta zona fiind
considerata mai vulnerabila in fata in fata turbulentelor financiare prezente.
In primele 3 semestre ale anului 2008, economia Romniei a nregistrat cea mai mare cretere din Uniunea
Europeana, si anume 8,9%. ncepnd cu trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta
descendenta, PIB-ul avnd o cretere de doar 2,9% comparativ cu aceeai perioada din 2007.
Creterea economica a Romniei in 2009 va fi semnificativ mai mica fata de 2008, unii specialiti
considernd ca ar putea fi chiar negativa in contextul scderii exporturilor, nspririi condiiilor de creditare
pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind declinul consumului si investiiilor.
La 1 ianuarie 2008 populaia Romniei era de 21,5 milioane de locuitori, din care 55% locuiete in mediul
urban, potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistica. Din totalul locuitorilor, 48,8% sunt
barbati. Populaia tnra (0-14 ani) reprezenta 15,2% din totalul populaiei, populaia adulta 70,41%, iar
cea vrstnica (65 ani si peste) 14,9%;

Descrierea Industriei
Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romnia, avnd o cretere de peste 70% in
ultimii 6 ani. Numrul persoanelor care prefera sa ias in ora a fost din ce in ce mai mare in ultimii ani.
Romanii au nceput sa aib o viata sociala mai activa, prefernd sa se intalneasca cu prietenii in afara casei,
insa a crescut si numrul ntlnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri in cafenele si restaurante.
Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la nceputul lui 2009 pe piaa din Romnia, estimata la
2,5 miliarde de euro, in cretere cu 12% fata de aceeai perioada a anului trecut, potrivit Oficiului Naional
al Registrului Comerului.
La nivel naional sunt nregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante, capitala fiind lider
de piaa cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de restaurante). Printre judeele cu cele
mai multe unitati de profil se pot numra si Constanta, Timi, Cluj si Iai care, mpreuna cu Bucureti,
dein 30% din numrul total de restaurante si baruri. Pe ultimele locuri sunt judeele Giurgiu (doar 230 de
restaurante si cafenele), Ialomia si Covasna (fiecare cu puin peste 300 de unitati de profil).
In aceasta perioada nesigura economic, piaa Horeca a simit mai puin turbulentele financiare comparativ
cu alte domenii.
Piaa cafenelelor din Romnia
Cafeneaua este considerata de muli cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita marjelor de
profit mari. Aceasta piaa este caracterizata de un trend ascendent, avnd chiar si in condiiile actuale
potenial cu o abordare corecta.
Numrul de cafenele este in continuare sczut comparativ cu alte tari europene. Media europeana indica o
cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucureti este o cafenea la 7.000 de locuitori. Capitala numra
in prezent mai puin de 500 de cafenele, in condiiile in care in Praga numrul lor depaseste 1.000, iar in
alte capitale europene precum Parisul sau Londra exista peste 3.000 de astfel de locaii.
In ultima perioada numrul cafenelelor a crescut foarte mult, att in Bucureti, cat si in oraele de
provincie. Au aprut branduri noi de cafea si lanuri de cafenele care s-au extins la nivel local sau naional,
individual sau prin franciza. Numrul cafenelelor a crescut datorita cererii vizibile, dar si datorita creterii
numrului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai ncet
datorita lipsei de spatii cu vad si a nivelului chiriilor.
Astfel, in 2008, in Bucureti se nregistra un consum de 450 de ceti de cafea pe zi. Ca si trend al clienilor,
in cursul saptamanii fluxul de clieni este mai ridicat dimineaa - oameni de afaceri care isi ncep ziua cu o
cafea la pachet, la prnz pentru pauzele de masa si seara cnd clienii ies cu prietenii. Bineneles in
weekend numrul de clieni este considerabil mai mare.
Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor nu isi permit
sa ias in ora in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare msura creterea consumului. Daca in
Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro, in Frana 1,2 - 2,00 euro, in
Romnia, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro. Preul este aliniat la Europa dar puterea de cumprare este
mult mai mica. O cafenea in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vndut fiind cafeaua. In Romnia,
locaiile cu mai mult de 1 kg / zi sunt foarte rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vndute produse
sunt, paradoxal, apa sau berea. 11
Legea privind fumatul in locurile publice nchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la creterea
numrului de locaii exclusiv destinate fumtorilor si nu a diminuat consumul de tutun aa cum estimau
autoritile. In urma modificrilor fcute la aceasta lege, de la 1 ianuarie fumatul este permis in locaii
publice doar in jumtate din suprafaa utila si doar daca aceasta este izolata complet de restul spaiului
public.
Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafee sub 100 de metri ptrai pot opta daca localul este
destinat fumtorilor sau nefumtorilor. In cele mai multe cazuri se opteaz ca locaia sa fie dedicata
fumtorilor, avnd in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume cafeaua in ora sunt fumtori. O
interzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui restaurant sau cafenea cu pana la 30%.
Profilul consumatorului roman de cafea
Conform ultimelor statistici realizate de Organizaia Internaionala a Cafelei consumul mediu anual de
cafea in Romnia este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumtate din media europeana, unde consumul
de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor. Consumatorul tipic de cafea pentru Romnia este in
60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala, realizeaz venituri de la mediu in sus, bea o ceaca de
cafea dimineaa si, eventual, una dup-amiaza si o prefera amara.
Procentul romanilor care cumpra cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in ultimii ani, dar
nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumata zilnic. Romanii au nceput sa
bea mai mult de o ceaca de cafea pe zi, cum erau obinuii din trecut, insa tot sunt in urma celorlali
ceteni ai Europei.
In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric. Cafenelele,
restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile de consum, la fel ca automatele de
cafea. Butul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de cele mai multe ori ca aceasta butura
sa fie consumata dimineaa, nainte de a pleca la serviciu.
Profilul clientului de cafenea
Potrivit proprietarilor de cafenele, clienii obinuii sunt persoane cu vrsta intre 18 si 40 de ani, educai,
care apreciaz produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezint 50% din clienii cafenelelor.
Procentajul ajunge chiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizate in apropierea centrelor de
afaceri. In cazul acestora, fluxul clienilor este cel mai ridicat dimineaa devreme sau seara trziu.
Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romnia considerabil in ultimii ani, mpreuna cu o cretere
semnificativa a numrului de clieni. Aceste creteri au fost acompaniate de o scdere a timpului petrecut la
masa, dup modelul occidental. Totui, suntem in continuare mult in spatele vecinilor europeni.
Spre deosebire de Romnia, alte piee din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De exemplu, in
Belgia, 58% din piaa cafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast-food-uri. 12
Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piaa cafenelelor. Faptul ca aceasta afacere se
adreseaz in primul rnd segmentului middle-upper class face ca piaa de cafenele sa fie mai protejata de
efectele crizei economice in comparaie cu alte piee. In plus, nevoia de relaxare, de detaare de problemele
zilnice face din cafenea o locaie perfecta pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.
Schimbrile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor, care vor
scdea cu 10% 15%, chiar daca numrul clienilor va ramane aproximativ acelai. Provocarea va fi de a
atrage clieni noi si de a-i pstra pe cei existeni, convingndu-i in acelai timp sa consume printr-o
varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.
Furnizori si distribuitori de cafea
Pe piaa din Romnia activeaz aproximativ 10 productori si importatori importani de cafea. Dintre
acetia, Strauss Romnia, Kraft Foods Romnia, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods dein
mpreuna aproximativ 90% din piaa locala oficiala a cafelei. Strauss Romnia este lider de piaa, cu o cota
totala de aproximativ 50% din piaa, urmata de Kraft Foods, cu aproape 25% din piaa si Tchibo Romnia,
filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piaa de 10%.
In timp ce companiile multinaionale se orienteaz ctre dezvoltarea segmentului premium, productorul
roman Cafea Fortuna se orienteaz ctre vnzrile de cafea vrac, fiind lider de piaa pe acest segment care
la rndul lui reprezint aproximativ 50% din volumul pieei de cafea la nivelul anului 2008.
Top 5 productori de cafea mcinata si brand-urile din portofoliu
Strauss Romnia, are in portofoliu brandul Doncafe
Kraft Foods, companie care deine brandurile Jacobs si Nova Brasilia
Tchibo Romnia, compania germana care deine brandul Tchibo
Cafea Fortuna, singura companie romneasca de pe piaa
Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romnia in parteneriat cu Strauss

Printre furnizorii de cafea cu care firma colaboreaz enumerm:

Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl);
Divizia HoReCa din cadrul Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza);
Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose);
Nestle Romnia (Nescafe);
Pro Brands Distribution (Illy).
13
Segmentul inta
Piaa romneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai pretenios. Gusturile
si preferinele romanilor au evoluat att din perspectiva produselor pe baza de cafea consumate, cat si din
perspectiva aprecierii serviciului primit si a locaiei frecventate. Consumatorii au nceput sa fie mai
selectivi, sa treac de la cafeaua la filtru si cappuccino la plic ctre preparate pregatire profesionist, sa
recunoasc o cafea buna si chiar sa dezvolte preferine pentru un anumit brand. Designul interior si
serviciile conexe au nceput sa conteze de asemenea in alegerea unei cafenele.
Clienii Cafenelei S.C. TONCAFFE. SRL sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din categoria middle
class, cu vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educai, le place sa socializeze si apreciaz un serviciu
de calitate. Dintre acetia, 80% sunt fumtori.
Cel mai mare trafic de clieni se va nregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare vnzri se
vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte muli clieni care isi vor cumpra cafea la primele ore
ale dimineii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dup serviciu, ci si un loc de unde se poate
procura cafeaua de dimineaa sau unde se poate servi prnzul in pauza de masa.
In ultima perioada preferinele clienilor de cafenele se ndreapt ctre specialitile de cafea pe baza de
espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un vrf de spuma de lapte), latte machiatto (espresso
cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte), cafe con panna (espresso lung cu
frica), dar si affogato cafe (espresso cu ngheata), ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso,
lapte si frica). Un alt semn al rafinrii gustului consumatorului roman este si creterea cererii pentru
cafelele aromate.7
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poat satisface gusturile cat
mai pretenioase ale clienilor si.
Concurenta
Piaa cafenelelor din Romnia este impartita intre lanuri naionale si internaionale mari, orientate ctre
segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai puin personalizate, centrate in majoritatea
cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurilor cafenelelor din Bucureti ar include:
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cteva preparate culinare si, deseori, concerte sau alte
evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;
cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locaiile Gregory's);
cafenele bancare - BT Cafe;
cafenele din cldiri de birouri - City Cafe;
cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);
cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucureti)
cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din staiile OMV).

Locaiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucureti sunt urmtoarele: 14
 Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos Plria; Coyote
Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind; Studio Cafe; Market 8
Cimigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe
Piaa Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe; Episcopiei;
Turabo Cafe; Molinari
Dorobani: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels; Mon Chery;
Noblesse Cafe;Rouge Cafe
Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo

Turabo Cafe
Turabo Cafe este in prezent lider de piaa, fiind prima cafenea romneasca al crei concept a fost francizat.
Cu o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in 2008 si o reea de 40 de unitati, Turabo Cafe
previzioneaz pentru 2009 deschiderea a inca 20 de cafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform
oficialilor Turabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000 de euro si 800.000 de euro, in funcie de
zona in care este amplasata sau de locurile de care dispune.
Starbucks
Starbucks a intrat pe piaa din Romnia in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks Coffee
Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din Europa
Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit cunoscut in Romnia
nainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa.
In prezent, compania opereaz sase cafenele in Romnia, dintre care cinci in Bucureti (Plaza Romnia,
Bucureti Mall, Bneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center) si una in Cluj-Napoca
(Iulius Mall). Pentru 2009 Starbucks intenioneaz sa-si extind operaiunile si sa deschid mai multe
cafenele.
De altfel, reeaua americana anunat deschiderea un nou segment de business, destinat exclusiv proiectelor
din mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi in tehnologia digitala face parte din strategia
anticriz a companiei. 15
Cafepedia
Compania Trotter Restaurant deine brandul de cafenele Cafepedia si lanul de restaurante romaneti La
Mama. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din Piaa Alba Iulia. In
prezent exista 4 cafenele, dintre care 3 in Bucureti si una in Mamaia.
Franciza Costa Coffee
Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romnia pe o perioada de 15 ani de compania Coffee
Management cu intenia de a deschide 60 de cafenele n Romnia pentru urmtorii sase ani, cu o medie de
10 locaii anual. n prezent, sub acest brand funcioneaz sase cafenele, 2009 urmnd sa aduc inca 10 12
unitati. Toate vor fi operate direct, Coffee Management excluznd n acest moment subfrancizarea.
Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ un milion de euro, iar pentru anul 2009
estimeaz trei milioane de euro. Exceptnd cafenelele din Otopeni, Costa are n medie 200-250 de clieni
zilnic. Aproximativ un sfert din acetia sunt clieni fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-
away reprezint 25%-30% din vnzrile Costa din Romnia.
Bourbon Cocktails & Coffee
Lanul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee deine in prezent 13 locaii in cinci orae din Romnia, att
in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reeaua urmeaz a fi dezvoltata in
continuare, ajungnd la 22 de locaii pana la sfritul anului 2009.
Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimnd o cretere de
40% fata pentru 2009. 16
Franciza Testa Rossa
Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din Bucureti de
ctre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu grupul Wedl. Investiia
necesara s-a ridicat la 250.000 EUR, compania avnd intenia de a deschide inca 3 cafenele in 2009 in
urma unei investiii de 700.000 750.000 EUR. Din 2010, compania intenioneaz sa extind lanul de
cafenele si in alte orae din tara, ajungnd in 2011-2012 la o reea de 10 cafenele.
Franciza Pascucci
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobani de ctre compania Velvet
Cafe care deine master-franciza brandului din Italia.
Investiia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafaa de 250 mp. Velvet Cafe intenioneaz sa
deschid 12 locaii Pascucci pana in 2011 in urma unei investiii estimate de 3 milioane EUR pe an. Pentru
extinderea reelei, compania vizeaz att spatiile comerciale cat si locaiile stradale.
Franciza Cup&Cino
Lanul de cafenele Cup&Cino a fost adus in Romnia de grupul RTC prin contract de franciza. Oficialii
RTC previzioneaz o triplare a numrului de locaii in 2009 deschiznd 8 cafenele noi in Bucureti si in
oraele mari ale tarii. Investiia medie este de 2.000 EUR / mp. Pentru 2009 vnzrile sunt estimate la
aproximativ 1.5 mil. EUR si 500 600 de vizitatori pe zi.
Franciza Gloria Jeans Coffees
Compania Gourmet Products Servicii deine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lan internaional,
originar din SUA, deinut in prezent de o companie australiana. In Romnia au fost deschise, ncepnd din
ianuarie 2005, sase cafenele sub acest brand, dintre care 5 amplasate in centre comerciale de tip mall - unul
in Timioara si restul in Bucureti. 17
Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaz ctre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurrii unei ceti de
cafea pentru a se diferenia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care promoveaz specificul unei tari
(cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul, arta, make-up, achiziionarea de haine, etc.).
Specificul ales va fi un criteriu de selecie a clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe
Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achiziionarea de haine, H2O articole
sport, Studio Cafe studio foto si make-up.
Cafenele deschise de productorii de cafea
Pentru o mai buna reprezentare, productorii de cafea Strauss Romnia si Kraft Foods si-au deschis si ei
propriile cafenele.
Kraft Foods
Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucureti Mall si Plaza Romnia cu o
capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locaii vor fi operate in parteneriat cu diveri investitori,
cu o participare solida din partea Kraft Foods.
Strauss Romnia
Strauss Romnia a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un
operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaz extinderea Doncafe Brasserie &
Espresso Bar in trei locaii noi, pe termen scurt.
Tchibo
Tchibo si-ar putea face de asemenea intrarea pe segmentul cafenelelor. In luna martie 2008, productorul
german a anunat ca isi va concentra strategia de extindere in HoReCa in Europa de Est, inclusiv Romnia.
Planurile sale nu s-au concretizat pana in prezent.
Cafenele care au ieit de pe piaa
Romaqua Group, mbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa nchid cafeneaua Metropolitan din
Bucureti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investiii de 80.000 EUR.
Nestle a ieit de pe piaa cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte cafenele care
aparin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a anunat ca se va retrage din Romnia, piaa pe care a ptruns odat cu deschiderea
centrului comercial Bneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub ateptri obinute in aceasta
perioada. Brandul polonez a fost adus in Romnia prin intermediul Snack Attack, in urma unui joint-
venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei locaii in 2009. 18
Privind politica concurentei, se observa o tendina clara de cretere a numrului de cafenele, att in
Bucureti, cat si in alte orae din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea
cafenelelor existente ofer o gama variata de produse bazate pe cafea, mpreuna cu produse auxiliare
(buturi sau mncare), precum si servicii menite sa fidelizeze clienii (internet wireless gratuit, ziare sau
reviste existente in cafenea, etc.).
Pentru a putea face fata concurentei, Cafeneaua... va trebui sa aib de asemenea un meniu variat in
specialitati de cafea, buturi rcoritoare sau alcoolice si preparate culinare. In plus, atmosfera plcuta si
serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clienilor.
Un dezavantaj pe care Cafeneaua... l are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piaa. Consumatorul
roman este intr-o anumita proporie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a
cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strintate) si ulterior le-a descoperit si in
Romnia. Totui, Cafeneaua.... va ncerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasc o clientela
fidela care apreciaz calitatea, demonstrnd ca renumele se poate construi.
Obiectivele de marketing si definirea strategiei
Societatea urmrete intrarea pe piaa cafenelelor, o piaa cu un vizibil potenial de exploatat chiar si in
condiiile economice actuale. Intenia conducerii este de a atrage si mai ales fideliza clieni din clasa de
mijloc, oferind produse de calitate la un pre corect si cu un serviciu impecabil.
Cafeneaua... va fi perceputa ca un spaiu cald si primitor, unde personalul se mprietenete cu clienii si
creaza o relaie de ncredere. Se dorete ca baza promovrii cafenelei sa fie recomandrile clienilor
mulumii, alocndu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vnzri) pentru promovare.
Analiza SWOT Puncte Tari Oportunitati
- asocierea cu un productor binecunoscut de - o ieire la cafenea presupune un cost mai
cafea (Julius Meinl, Illy, etc.); mic dect o ieire la restaurant;
- originalitate (organizare seri tematice, - o mai mare deschidere a consumatorilor
programe de fidelitate, servicii conexe); romani / bucureteni ctre socializare in afara
- calitatea produselor si a servirii; casei;
- experiena responsabilului de cafenea; - creterea consumului zilnic de cafea (mai
- marja de profit; mult de o ceaca pe zi);
- locaia. - gusturile consumatorilor de cafea au
evoluat, acetia apreciind acum o cafea si un
serviciu de calitate;
- scderea timpului petrecut intr-o cafenea;
- creterea ponderii clienilor care iau cafeaua
la pachet;
- scderea chiriei pentru spatiile comerciale;
- o mai mare uurina de a gsi un spaiu
comercial comparativ cu anii precedeni.

Puncte Slabe Ameninri

- lipsa unui renume pe piaa cafenelelor din - o posibila scdere a consumului ca
Romnia; frecventa si cantitate;
- lipsa de experiena a acionarilor - condiii de creditare mai aspre;