Masurarea si identificarea

Despre msurarea morbiditii...

imbolnavirilor la nivel
populational. Declaraii care preziceau adevrul i viitorul...
Teoria lui Louis Pasteur despre germeni este o ficiune
Screeningul ridicola.. (Piere Pachet, prof psihologie Touluse 1872)
Acest telefon are prea multe deficiene pentru a fi luat
n considerare ca mod serios de comunicare. (Western Union internal
Curs 3 memorandum)

Tot ce poate fi inventat a fost deja inventat. (Charles Duell, US Patent

studenti - Medicin general-anul V Office Commissioner, 1899)

Aceast cutie muyical fr fir nu are o valoare

2015 comercial real. Cine ar putea plti pentru un mesaj
trimis ctre nimeni? (asociaii lui David Sarnoff, viitor presedinte la Cororatiei Radio din America, 1920)

Catedra de Sanatate Publica si 1 Catedra de Sanatate Publica si Management,

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

Despre msurarea morbiditii... MORBIDITATEA

Morbiditatea reprezint fenomenul de mas al mbolnvirilor
aprute ntr-o populaie definit, ntr-o anumit perioad de timp, n
Realitatea.. general un an calendaristic.
tiina se bazeaz pe clasificri i
Evenimentul consemnat este apariia bolii, definit ca absena
msurri sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta
o presupune.
Realitatea are multe detalii, complexe...

Atunci cnd se fac msurtori i
clasificri se caut evidenierea unor
caracteristici eseniale.
Clasificrile i msurtorilor tin cont de
obiectivul clasificrii, de nelegerea
fenomenului, disponibilitatea datelor.
Source for optical illusions: Eric H. Chudler,
University of Washington.
http://faculty.washington.edu/chudler/chvision.
html
See Science 25 June 2010;328:648
Unitatea statistic de observare este mbolnvirea, sau n
abordarea longitudinal, persoana bolnav.
Documentele purttoare de informaii, sunt:
Documente medicale curente (registrul de consultaii, fia
medical, foaia de observaie, registrele de pacieni, etc)
Informaiile furnizate de sistemele de monitorizare i
supraveghree, anchetele i studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate Criteriile pentru caracterizarea bolilor
Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii prezena bolii
Estimarea impactului social i economic asociat bolilor numrul de boli care se gsesc la o persoan
frecvena bolii la un grup din populaie
gravitatea bolii
impactul asupra sntii
Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de
urmtoarele elemente: ncadrarea gnosologica cel mai frecvent utilizata- clasificarea OMS a
bolilor (care pune accent pe cauza bolilor i organul atins), dar exist
bolile sunt un concept dinamic i evolutiv
numeroase alte clasificri (dup criterii
psihiatrice, simptome, deficiene, incapacitate).
simpla separare a sntii de boal nu este uoar

un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

bolnavi, sau de profesionisti de specialitati distincte
Disciplina de Sanatate Publica si Management, Disciplina de Sanatate Publica si
UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

1
 Structura morbiditii generale pe clase de
boli -Romania 2011 Factori care influenteaza incidenta
Modificarea stilului de viata
3% 2%
4%
Modificarea virulentei factorilor incriminati in producerea bolii
6%

B. Ap. Respirator Aparitia unor noi determinanti

6% B. Ap. Digestiv
B. Sist. Nervos i org. De sim Eficacitatea interventiilor de prevenire
44% B. Sist. Osteomuscular
7% B. Org. Genito-urinare
Evolutia temporala a bolii
B. Ap circulator
B. De piele i esut subcutanat
Aparitia unor noi metode de diagnostic
B. Infecioase i parazitare
9% B. Endocrine de nutriie i metabolism
Modificari in str GV
Traumatisme, otrviri
Modificari in clasificarea bolilor
9% Migratia
10%

Disciplina de Sanatate Publica si Disciplina de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

PREVALENA MORBIDITII Populatie la

risc
Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i Cazuri
vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad).
existente

Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.

Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice-

Supravieuirii
Poverii bolilor
Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i
Decese, vin
durata bolii. decri, etc.
Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii
Disciplina de Sanatate Publica si Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of 10
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina
,

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

FACTORII CARE INFLUENEAZ PREVALENA Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate
Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Scurtarea duratei bolii Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii
Aparitia de cazuri noi de Reducerea incidenei Estimarea impactului social i economic asociat bolilor
boala Ameliorarea ratei de
Cresterea ef terapeutice vindecare a cazurilor
dar fara vindecare
Durata mare a bolii Rata nalt a fatalitii Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de
Imbunatatirea facilitatilor de asociate bolii urmtoarele elemente:
dg Emigrarea cazurilor bolile sunt un concept dinamic i evolutiv
Imbatranirea populatiei
Cresterea duratei medii a
vietii simpla separare a sntii de boal nu este uoar
Imigrarea bv
emigrarea persoanelor un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de
sanatoase bolnavi, sau de profesionisti de specialitati distincte
Disciplina de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

2
MORBIDITATEA
MORBIDITATEA
nregistrarea morbiditii este puternic influenat de:
Clasic sunt descrise urmtoarele tipuri de morbiditate:
Accesibilitatea serviciilor medicale
Real totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei
Calitatea serviciilor medicale
comuniti
Performanta diagnosticului
Diagnosticabil cazurile diagnosticabile cu probele care
Corectitudinea codificrii, etc
exist n prezent
Adresabilitatea populatiei
Auto-perceput (resimit) reflect starea de sntate
perceput de individ.
Evoluia bolii poate fi ctre: Obiectiv este cea msurabila prin anchete epidemiologice
vindecare, sistematice utiliznd instrumente de msur standardizate
cronicizare, De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de mai
complicaii (incapacitate, handicap, etc.), multe boli, fenomen numit comorbiditate.
deces

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Tipuri de morbiditate Masurarea morbiditatii observate

MORBIDITATE REALA
Abordare transversala (un an calendaristic)
MORBIDITATE Abordare longitudinala (o cohorta sau o
DIAGNOSTICABILA generatie)

MORBIDITATE
DIAGNOSTICATA

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Abordari in masurarea morbiditatii observate

Masurarea incidentei

In functie de debut Rata de inciden

- Cazuri noi incidenta
- Cazuri noi+vechi prevalenta
In functie de gravitate Rata de incidena cumulata
- Mb cu ITM (exprima riscul)
- Mb cu invaliditate
- Mb spitalizata
- M pe cauze medicale (cazul de imbolnavire det decesul) Densitatea incidentei

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

3
 PREVALENA MORBIDITII MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC
Reflect doar mbolnvirile care au produs incapacitate de diverse
tipuri i graviti. Astfel acesta poate fi:
Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i
vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM) .
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad). Sursa informaiilor o constituie certificatul de concediu medical iar
unitatea de observare este certificatul medical iniial
Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal. Morbiditate cu invaliditate se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i nereversibil a capacitilor funcionale ale
individului.
Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice- Sursa de informaii o constituie decizia de pensionare pe caz de
boal.
Supravieuirii n funcie de nivelul de afectare se disting trei grade de invaliditate-
Poverii bolilor (morbiditate cu handicap -se refer la bolile grave care produc
Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i afectarea sever i permanenta a capacitilor funcionale ale
durata bolii. individului).

Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC IN FUNCTIE

DE PRINCIPALELE CAUZE

5000

4500
Examene medicale de masa
4000
nr. zile concediu medical in mii

3500

3000

2500

2000 1970
2001
1500
2011
1000

500

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si 22

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

A. Anchetele (studiile) de
Examenele medicale de masa prevalenta I
urmaresc identificarea de prezumptie sau/si examene medicale care se realizeaza intr-un interval
relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie
stabilirea reala a bolilor sau altor caracteristici cu care se poate inregistra atit expunerea cit si rezultatul
biologice sau comportamentale intr-o (boala).
populatie (FR) pot fi:
-pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat
(cite boli sau cite situatii comportamentale se gasesc in
Tipuri: populatie);
-de tip cross sectional se inregistreaza concomitent
- A. Anchete (studii) de prevalenta prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta
unor variabile (caracteristici
- B. Screening biologice, genetice, comportamentale) inainte de
momentul examenului (care au precedat boala).

Catedra de Sanatate Publica si 23 Catedra de Sanatate Publica si 24

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

4
A. Anchetele (studiile) de
prevalenta II
Scop
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor
caracteristici personale;
sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a
populatiei;
sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in
populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii
Domenii de aplicare
diagnosticul starii de sanatate a populatiei;
stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie;
in programare si planificare sanitara;
evaluarea unor actiuni;
in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
B.SCREENINGUL
Definiie: examinare de mas care const n
aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investigaie asupra unui grup
populaional n scopul identificrii de
prezumie a unei boli, anomalii sau factori de
risc.
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Scopurile screeningului
1.Meninerea sntii i prevenirea bolii, n ipoteza n care scopul
screeningului este depistarea factorilor de risc- profilaxie
primar
2.Depistarea precoce a bolilor-profilaxie secundar
3. Instrument pentru planificarea i programarea sanitar
-determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc
-diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti
-evaluarea unei aciuni, a unor programe
-determinarea prezenei unei asociaii.
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
A. Anchetele (Studiile de
prevalenta III)
Conditii de realizare
sa corespunda unei nevoi reale;
scopurile anchetei sa fie clar formulate:
administrativ, de planificare;
prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea
tratarii lor);
sa fie evaluate resursele disponibile sau care pot fi
obtinute;
stabilirea de prioritati in functie de resurse;
stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;
stabilirea metodologiei anchetei;
organizarea in detaliu a actiunii;
pregatirea prealabila a populatiei
25 Catedra de Sanatate Publica si 26
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Ipotezele care justifica utilizarea
screeningului
ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui
datorit unor nevoi neresimite, neexprimate sau
nesatisfcute
identificarea bolii n perioada ei de laten face
ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mai
mare
tratamentele efectuate n stadiile precoce ale
bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se
agraveaz, s-ar preveni decesele premature)
27 Catedra de Sanatate Publica si 28
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Alte procedee de depistare precoce a bolilor-
profilaxie secundara
depistarea pasiv-activ (cutarea cazurilor):
cu ocazia examenelor medicale curente (consultaii) cnd
pacientul se prezint la medic pentru anumite acuze iar
medicul, dup consultaia acordat pentru acuzele
pacientului, aplic procedee i tehnici de investigaie pentru
boala/bolile pe care dorete s le depisteze;
examenele periodice de sntate care se fac:
la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli)
ocazie cu care se caut bolile care au o frecven ateptat
mai mare la vrsta respectiv
la persoanele la risc nalt care sunt supuse unor examene
la intervale regulate n vederea determinrii apariiei bolii
(sugari, gravide etc.)
examenele tip check-up, care constau n bilant al starii de
sntate, din iniiativa angajatului sau a angajatorului i ale carui
rezultate servesc stabilirii riscului de boala al persoanei.
29 Catedra de Sanatate Publica si 30
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
5
 Criteriile de alegere a bolilor care s fac
Modelul general al unui examen de obiectul unui screening
a
screening
1.Boala s constituie o problem de sntate (prevalena mare, gravitate mare prin
consecinele sale medicale i sociale: evoluie fatal, absenteism, invaliditate)
2. Boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele sale de debut asimptomatic
3. S existe probe capabile s deceleze boala
+
4. Testul de screening s fie acceptabil din pdv al populaiei
(pb. B)
Test S 5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas

Populatie Faza Faza 6. S existe faciliti (servicii) disponibile pentru cei depistai B
tinta dg terap 7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi
8. Boala i strategia de tratament i supraveghere s fie agreate de administraia
sanitar
- 9. Costul aciunii s nu fie exagerat de mare
(pb. NB) 10. nelegerea de ctre medic sau echipa de medici a faptului ca depistarea este
numai inceputul procesului de tratare, urmarire a bolii

Catedra de Sanatate Publica si 31 Catedra de Sanatate Publica si 32

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Modaliti de realizare a unui screening Calitile probelor de screening

1. Anchetele prin interviu sau prin chestionar
completat de ctre persoana investigat. (p. primara) 1. s nu fac ru;
- Indicate pentru screeningul care vizeaz identificarea 2. s poat fi aplicate rapid;
de comportamente sau factori de risc ai mediului de 3. s aib cost redus;
rezidenta (locuinte, gospodrii) 4. s fie simple;
- Limite: distorsiuni care in de memoria celor chestionai 5. s fie acceptate de ctre populaie;
i de intervievatori 6. s aib o validitate corespunztoare;
7. s aib o reproductibilitate care s ofere o
2. Anchetele medicale: efectuarea unui examen consisten bun;
clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic
8. sa fie fiabile;
i paraclinic) (p. secundara)
9. s aib randament mare;
10. s aib o valoare predictiv bun.

Catedra de Sanatate Publica si 33 Catedra de Sanatate Publica si 34

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Masurarea validitatii Validitatea

Boala Total reprezint capacitatea unei probe de a identifica
+ - corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
Rezultatul + RP FP P diagnostice mai riguroase)
probei de - FN RN N
screening Se exprim i se msoar prin sensibilitate i
specificitate.
Total B NB n Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
pe cei care au boala
RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)
FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive) Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative) pe cei care NU au boala
RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative)
P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive) Depinde de pragul de separare
N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative) Se determina nainte de declanarea screeningului - aplicarea
B= bolnavi probei pe un eantion mic
NB= nonbolnavi
n= efectivul eantionului Cresterea validitatii prin aplicarea mai multor teste in serie/paralel
Catedra de Sanatate Publica si 35 Catedra de Sanatate Publica si 36
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

6
 Validitate- sensibilitatea Validitate- specificitatea
RP RN
Sb x100 Sp x100
Boala Total B Boala Tot NB
Exprim proporia rezultatelor al Exprim proporia rezultatelor
+ - pozitive n masa bolnavilor RP/B + - negative n masa non bolnavilor
RN/NB
Rez. Este o probabilitate condiionat: Rezulta
probei
+ RP FP P exprim probabilitatea de a fi tul
+ RP FP P Este o probabilitate condiionat:
de S pozitiv cu condiia de a fi bolnav probei exprim probabilitatea de a fi
de negativ cu condiia de a NU fi
screeni bolnav
- FN RN N ng
- FN RN N
Este complementar cu proporia FN
Creste Sb scade specificitatea
Proba cu SB mare Este complementar cu proporia FP
Total B NB n Total B NB n Creste Sp scade sensibilitatea
FN putini- se pierd putini bolnavi
recomandata pt boli grave Proba cu Sp mare
FP putini-costuri mici pt.dg ulterior
Solutia optima pt interventia de
sanatate publica recom pt boli la care dg e scump
Catedra de Sanatate Publica si Management, 37 Catedra de Sanatate Publicasolutia optima pt clinician
si Management, 38
UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

Valoarea predictiva RP Valoarea predictiva RN

VPR x100 VPR x100
P N
Boala Total Boala Total
Exprim proporia rezultatelor Exprim proporia rezultatelor
+ - pozitive n masa celor indicati de + - negative in masa celor indicati de
test pozitivi RP/P test ca negativi RN/N
Rez. Rez.
probei
+ RP FP P Este o probabilitate condiionat: probei
+ RP FP P Este o probabilitate condiionat:
de S exprim probabilitatea de a fi de S exprim probabilitatea de a fi nu fi
bolnav cu condiia de a fi pozitiv bolnav cu condiia de a fi negativ
- FN RN N interes pt clinician in identificarea - FN RN N interes pt clinician in identificarea
corecta a bolii corecta a bolii
Este complementar cu proporia FP
Total B NB n Proba cu VPP mare Total B NB n Este complementar cu proporia FN
FP putini- cost mic Depinde de prevalenta bolii in pop
Depinde de prevalenta bolii in pop Nu depinde de prag
Nu depinde de pragul de separare al probei

Catedra de Sanatate Publica si Management, 39 Catedra de Sanatate Publica si Management, 40

UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

Reproductibilitatea probelor de
Msurarea reproductibilitii
screening sau diagnostice Coeficientul simplu de reproductibilitate
observata sau procentul de concordanta
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este este raportul dintre suma rezultatelor
gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea probei de a Rezult Rezultate Total concordante si numarul total al
persoanelor examinate
da rezultate asemntoare atunci cnd este aplicat n ate observator
condiii asemntoare, n aceeai populaie, de ctre obser II
persoane diferite.
vator I + -
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu
acurateea (exactitatea). Coeficientul de corelatie intraclasa sau

Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau + a b a+b coeficientul de concordanta Kappa (K)

estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint

valoarea real a caracteristicii msurate. - c d c+d

Total a+c b+d n

K=-1 lipsa totala a unei reprod
K=+1 semnifica reprod max
Catedra de Sanatate Publica si Management, 41 Catedra de Sanatate Publica si Management, 42
UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

7
Reproductibilitate- concluzii TIPURI DE SCREENING
Clinician: important acurateea probei
SCREENING SELECTIV
Epidemiolog: reproductibilitatea probei Testele sunt utilizate pentru a detecta o boala specifica sau o
conditie predispozanta in randul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectiva.
Reproductibilitatea nalt a unei probe nu garanteaz i o
validitate nalt. Validitatea nalt a unei probe ofer, de regul,
i o reproductibilitate nalt SCREENING DE MASA (POPULATIONAL)
Un numar mare de persoane este testat pentru a detecta
prezenta unei boli sau a unei conditii predispozante fara a se
Pentru a fi reproductibil: face legatura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
Proba s fie standardizat conditia respectiva.
-Personalul s fie antrenat SCREENING OPORTUNIST . Se aplica un test de screening
-S se asigure controlul cu ocazia unei examinari medicale in alt scop

Catedra de Sanatate Publica si Management, 43 Catedra de Sanatate Publica si Management, 44

UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

Boli decelabile prin screening

cancer de sin; Screening Anglia
cancer de col;
ciroza hepatica; Defecte de tub neural la fat
cancer de colon si rect;
FKU
surditate;
glaucom; Luxatia congenitala de sold
HTA; Cancer de col uterin
osteoporoza; Cancer de san
anemia prin singerare; Hta
prezbitia;
sifilis; Anemie (gravide, varstnici)
cancer testicular; TBC
TBC; SIDA
infectie urinara
Alzheimer
SIDA
Catedra de Sanatate Publica si Management, 45 Catedra de Sanatate Publica si 46
UMF "Carol Davila" Bucureti Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Boli pentru care se efectueaza CRITERII PENTRU PROGRAMELE DE

examene de Screening in Romania SCREENING (strategia europeana)

Cancer de Col uterin IMPORTANTA BOLII

Cancer San ISTORIA NATURALA A BOLII
Cancer Colorectal EFICACITATEA TRATAMENTULUI PRECOCE
FKU EXISTENTA SI ACCEPTABILITATEA
TRATAMENTULUI
Luxatia congenitala de sold
CARACTERISTICILE POPULATIEI IN CARE
HTA SE DORESTE APLICAREA SCREENING-ULUI
COSTUL SCREENING-ULUI

Catedra de Sanatate Publica si 47 Catedra de Sanatate Publica si Management, 48

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

8
 EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE
SCREENING (I) SCREENING (II)

1. INDICATORI DE PROCES 2. INDICATORI DE EFECTE

Numarul de persoane testate prin screening Reducerea mortalitatii in randul populatiei testate
Proportia de persoane din populatia tinta testata prin screening
prin screening
Prevalenta detectata a bolii in stadiu preclinic
Reducerea ratei de fatalitate in randul indivizilor
testati prin screening
Costul total al programului
Cresterea procentului de cazuri detectate intr-un
Costul pentru gasirea unui caz de boala anterior necunoscut
stadiu mai precoce al bolii
Proportia persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening
care sunt diagnosticate si tratate
Reducerea complicatiilor
Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv in randul populatiei Prevenirea sau reducerea recurentelor sau
testate prin screening metastazelor
Imbunatatirea calitatii vietii persoanelor testate prin
screening
Catedra de Sanatate Publica si Management, 49 Catedra de Sanatate Publica si Management, 50
UMF "Carol Davila" Bucureti UMF "Carol Davila" Bucureti

Incidenta cancerului de san, Europa

Female breast cancer incidence per 100000, Last available
Rata de mortalitate standardizata prin
Malta 2011
Denmark 2010
Netherlands 2010
Belgium 2010
cancer de san, Europa
SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available
Armenia 2009
Finland 2010 Serbia 2011
Germany 2008 Belgium 2009
Sweden 2010 TFYR Macedonia 2010
Denmark 2011
France 2011 Netherlands 2011
United Kingdom 2010 Ireland 2010
Hungary 2011 Malta 2011
Switzerland 2009 Hungary 2011
Israel 2010
Luxembourg 2009 Slovenia 2010
Iceland 2009 Croatia 2011
Italy 2010 United Kingdom 2010
Austria 2010 Germany 2011
France 2009
Ireland 2011 Latvia 2010
Norway 2010 Russian Federation 2010
Israel 2010 Ukraine 2011
Luxembourg 2011
Czech Republic 2009 Republic of Moldova 2012
Slovenia 2008 EU members before May 2004 2011
Latvia 2011 Eur-A 2011
Cyprus 2008 Lithuania 2010
Switzerland 2010
Croatia 2010 EU 2011
Bulgaria 2011 Estonia 2011
Portugal 2005 Italy 2010
Lithuania 2011 Cyprus 2011
Bulgaria 2011
Slovakia 2007 Slovakia 2010
Estonia 2008 European Region 2011
Serbia 2010 EU members since May 2004 2011
Romania2010
Poland 2010 Czech Republic 2011
Russian Federation 2010 Eur-B+C 2010
Belarus 2011 Austria 2011
Armenia 2011 CIS 2010
Montenegro 2009
Ukraine 2011 Poland 2011
TFYR Macedonia 2007 Kazakhstan 2010
Romania2010 Iceland 2009
Republic of Moldova 2011 Greece 2011
Finland 2011
Bosnia and Herzegovina 2011 Sweden 2010
Kazakhstan 2011 Portugal 2011
Turkey 2008 Belarus 2009
Georgia 2011 Bosnia and Herzegovina 2011
Norway 2011
Azerbaijan 2012 Spain 2011
Kyrgyzstan 2011 San Marino 2005
Albania 2010 CARK 2005
Kyrgyzstan 2010
Uzbekistan 2011 Uzbekistan 2005
Turkmenistan 2010 Catedra de Sanatate Publica si Albania 2004 Catedra de Sanatate Publica si Management,
Tajikistan 2006 Azerbaijan 2007
San Marino 2011 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Georgia 2010 UMF "Carol Davila" Bucureti
Tajikistan 2005
0 50 100 150 200 0 10 20 30 40

Rata standardizata de mortalitate prin cancer

IncidentaCervix
cancerului de col uterin, Europa
uteri cancer incidence per 100000, Last available
Romania2010
Bulgaria 2011
de col uterin in Europa
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available
Estonia 2008 Romania2010
Serbia 2010 Kyrgyzstan 2010
Lithuania 2011 San Marino 2000
Lithuania 2010
Latvia 2011
Latvia 2010
Slovakia 2007 Serbia 2011
Hungary 2011 Kazakhstan 2010
TFYR Macedonia 2007 EU members since May 2004 2011
Bosnia and Herzegovina 2011 Republic of Moldova 2012
Ukraine 2011 Estonia 2011
Bulgaria 2011
Czech Republic 2009 Ukraine 2011
Russian Federation 2010 Eur-B+C 2010
Belarus 2011 Russian Federation 2010
Republic of Moldova 2011 Poland 2011
Armenia 2011 CIS 2010
Slovakia 2010
Kazakhstan 2011 CARK 2005
Poland 2010 Hungary 2011
Kyrgyzstan 2011 Uzbekistan 2005
Croatia 2010 Belarus 2009
Czech Republic 2011
Ireland 2011 Bosnia and Herzegovina 2011
Norway 2010 European Region 2011
Denmark 2010 Ireland 2010
Slovenia 2008 Armenia 2009
Germany 2008 Montenegro 2009
Croatia 2011
Italy 2002 EU 2011
Portugal 2005 Portugal 2011
Belgium 2010 Slovenia 2010
Iceland 2009 Tajikistan 2005
Turkmenistan 2010 TFYR Macedonia 2010
Belgium 2009
Georgia 2011 Germany 2011
Sweden 2010 Austria 2011
United Kingdom 2010 United Kingdom 2010
Austria 2010 Georgia 2010
Netherlands 2010 Spain 2011
Eur-A 2011
Uzbekistan 2011 Azerbaijan 2007
France 2011 EU members before May 2004 2011
Malta 2011 Norway 2011
Luxembourg 2009 Sweden 2010
Luxembourg 2011
Azerbaijan 2012 Israel 2010
Switzerland 2009 Greece 2011
Israel 2010 Denmark 2011
Tajikistan 2006 France 2009
Cyprus 2008 Malta 2011
Albania 2010 Netherlands 2011
Albania 2004
Finland 2010 Catedra de Sanatate Publica si Cyprus 2011 Catedra de Sanatate Publica si 54
Turkey 2008 Iceland 2009
San Marino 2011 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti Finland 2011 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Switzerland 2010
0 5 10 15 20 25 30 Italy 2010

9
 Mortalitatea standardizata prin cancer de col
uterin la grupa de varsta 0 64 de ani, Europa
SDR, cancer of the cervix, 0-64, per 100000, Last available
Romania2010
Lithuania 2010
San Marino 2000
Latvia 2010
Kyrgyzstan 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
EU members since May 2004 2011
Republic of Moldova 2012
Eur-B+C 2010
Russian Federation 2010
CIS 2010
Estonia 2011
Poland 2011
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
Bosnia and Herzegovina 2011
European Region2011
Czech Republic 2011
Ireland 2010
Tajikistan 2005
Croatia 2011
Armenia 2009
EU 2011
Turkmenistan 1998
Montenegro 2009
Portugal 2011
Slovenia 2010
Luxembourg 2011
Georgia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Malta 2011
Azerbaijan 2007
Austria 2011
United Kingdom 2010
Spain 2011
TFYR Macedonia 2010
Eur-A 2011
EU members before May 2004 2011
Norway 2011
Greece 2011
France 2009
Sweden 2010
Denmark 2011
Albania 2004
Israel 2010
Netherlands 2011
Cyprus 2011
Switzerland 2010 Catedra de Sanatate Publica si 55
Finland 2011 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Iceland 2009
Italy 2010

0 5 10 15

10