Centrul de Excelenta in Informatica si Tehnologii Informationale

Referat:Raportul dintre starea mediului ambiant

si sanatatea populatiei .
Factorii ce afecteaza sanatatea

A elaborate: Bodeanu Dorin K-1521

A evaluat : Palancica Veceslav

Chisinau 2017
Un mediu curat este esenial pentru sntatea uman i bunstare.
Totui, interaciunile dintre mediu i sntatea uman sunt extrem de
complexe i dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului
precauiei s fie extrem de util. Cele mai cunoscute impacturi asupra
sntii se refer la poluarea aerului nconjurtor, la calitatea proast
a apei i la igien insuficient. Se cunosc mult mai puine despre
impacturile substanelor chimice periculoase asupra sntii.
Zgomotul reprezint o problem emergent de sntate i de mediu.
Schimbrile climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea
biodiversitii i degradarea solului pot afecta, de asemenea, sntatea
uman.

n Europa, preocuprile majore privind sntatea n legtur cu mediul sunt legate de poluarea
aerului n interior i n exterior, calitatea inferioar a apei, igiena precar i produsele chimice
periculoase. Impacturile aferente asupra sntii cuprind afeciuni respiratorii i cardiovasculare,
cancerul, astmul i alergiile, precum i afeciunile sistemului de reproducere i tulburrile de
dezvoltare neurologic.

Pulberile fine n suspensie i ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninri asupra
sntii de pe urma polurii aerului. Programul UE, Un aer curat pentru Europa (CAFE), a
estimat un total de 348 000 de decese premature pe an provocate de expunerea la particulele fine
(2,5PM). La acest nivel de expunere, sperana de via medie se reduce cu aproximativ un an.
Cartea verde a UE privind expunerea la zgomoten menioneaz c aproape 20% din populaia
UE sufer de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experii n sntate le consider a fi
inacceptabile, adic dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului i efecte adverse
asupra sntii.
Transportul, n special n zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la
expunerea uman la poluarea aerului i la zgomot.

Se cunosc mult mai puine despre impacturile substanelor chimice asupra sntii. Exist o
preocupare crescut pentru efectele expunerii la amestecuri de produse chimice la niveluri
sczute i pe perioade ndelungate pe parcursul vieii noastre, n special n perioada precolar i
n timpul sarcinii.

Substanele chimice persistente cu efecte pe termen lung, precum bifenilii policlorurai (PCB-
urien) i clorofluorocarburile CFC i cele utilizate n structurile de via ndelungat - de
exemplu materialele de construcie - pot prezenta riscuri chiar i dup ce producia a fost
finalizat.
Muli poluai cunoscui ca avnd efecte asupra sntii umane intr treptat sub control
reglementat. Totui, exist probleme emergente pentru care cile ecologice i efectele asupra
sntii sunt nc greu de neles. Printre exemple se afl cmpurile electromagnetice (CEM),
produsele farmaceutice din mediu i unele afeciuni infecioase (a cror rspndire poate fi
Chisinau 2017
afectat de schimbrile climatice). Dezvoltarea sistemelor de avertizare precoce ar trebui
ncurajate pentru a scurta timpul dintre detectarea unui posibil pericol i o aciune sau intervenie
politic.

Sntatea uman a fost ameninat ntotdeauna de pericole naturale precum furtunile, inundaiile,
incendiile, alunecrile de teren i secetele. Consecinele acestora sunt agravate de o lips a
promptitudinii i de aciunile umane precum defriarea, schimbrile climatice i pierderea
diversitii.

Factorii ce avecteaza sanatatea

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic att pentru oameni ct i pentru
animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare dect cel al monoxidului
de azot). Expunerea la concentraii ridicate poate fi fatal, iar la concentraii reduse afecteaz
esutul pulmonar.
Populaia expus la acest tip de poluani poate avea dificulti respiratorii, iritaii ale cilor
respiratorii, disfuncii ale plamnilor. Expunerea pe termen lung la o concentraie redus poate
distruge esuturile pulmonare ducnd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de
expunerea la acest poluant sunt copiii.
Mediul ambiant exercita asupra omului influente multiple, dintre care una din cele mai
importante este actiunea asupra sanatatii. Actiunea mediului poluant asupra organismului este
foarte variata si complexa; ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, asa
zisul disconfort, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate.
Actiunea aerului poluant asupra organismului si sanatatii este in functie de o serie de factori,
care in mare, pot fi impartiti in factori care tin de poluanti si factori care tin de organismul uman.

Factorii care tin de poluanti sunt reprezentati de:

- Natura poluantilor - sub acest aspect se stie ca prin structura lor chimica sunt poluanti mai
nocivi, mai activi in actiunea lor asupra organismului si poluanti mai putin nocivi.
- Concentratia in care se gaseste poluantul: in general cu cat concentratia poluantului este
mai mare cu atat actiunea sa este mai puternica si bineinteles invers.
- Timpul de actiune - cu cat acest timp este mai indelungat cu atat actiunea nociva a
poluantului este mai puternica.
- Numarul poluantilor prezenti concomitent in atmosfera reprezinta un alt factor care trebuie
luat in considerare; foarte rar gasim un singur poluant, de cele mai multe ori chiar aceeasi sursa
produce un numar mai mare de poluanti, iar numarul acestora creste in cazul prezentei mai
multor surse de poluare. In conditiile prezentei mai multor poluanti se pot produce doua
fenomene si anume: ca poluantii respectivi sa aiba o actiune antagonica si sa se anihileze unii pe
altii, fapt mai rar intalnit sau din contra, sa actioneze sinergic asupra organismului si sa se
potenteze reciproc, situatie mai frecvent intalnita.

Factori care tin de organismul uman:

- Varsta persoanelor expuse - este mai ales cazul copiilor, care sunt mult mai sensibili decat
organismele adulte.
- Sexul persoanelor expuse - femeile sunt mai sensibile la poluarea atmosferica, mai ales in
anumite momente fiziologice ca: graviditatea, alaptarea si chiar in timpul menstruatiei.
- Starea de sanatate - o sensibilitate mai mare fata de poluarea atmosferica o reprezinta si
persoanele suferinde, mai ales de insuficiente renale, insuficiente hepatice, insuficiente

Chisinau 2017
respiratorii.
- Activitatea fizica intensa - poate constitui si ea un factor de crestere a sensibilitatii
organismului datorita faptului ca in timpul desfasurarii acestor activitati creste frecventa
respiratiei, creste frecventa circulatiei sangelui, ceea ce duce implicit la cresterea cantitatii de
poluanti care patrund in organism in aceeasi perioada de timp.

Organizatia Mondiala a Sanatatii clasifica poluantii atmosferici dupa actiunea lor in:
- Poluanti iritanti ca pulberile, oxizii sulfului, oxizii azotului, substantele oxidante etc.;
Bioxidul de sulf, ca si pulberile exercita efecte iritante asupra cailor respiratorii, mai ales asupra
cailor superioare. Intr-o anumita masura poate produce leziuni si asupra cailor respiratorii
inferioare si chiar la nivelul alveolelor pulmonare, daca se gaseste adsorbit pe pulberi,
patrunderea sa fiind de fapt determinata de marimea pulberii care il vehiculeaza. In aceste
conditii actiunea sa este mai puternica, iar consecintele sunt mult mai grave.
Bioxidul de sulf produce o serie de manifestari iritative ca: salivatie abundenta,
expectoratie, tuse, spasme ale cailor respiratorii cu dificultate in respiratie. Concomitent acestor
manifestari sub actiunea bioxidului de sulf se constata si pierderea mirosului si a gustului,
aparitia unui oarecare grad de leucopenie si inactivarea unor enzime cu rol in metabolismul
glucidic.
Dioxidul de azot este de 4 ori mai iritant decat monoxidul de azot. Actiunea iritanta asupra
cailor respiratorii este asemanatoare cu a bioxidului de sulf, dar fiind mai putin solubil, dioxidul
de azot patrunde mai adanc in caile respiratorii, uneori chiar pana la alveolele pulmonare, unde
in concentratie mare, poate produce edemul pulmonar acut. In general, insa, principalele
simptome constau in hipersecretii, dificultate in respiratie pana la dispnee, incetarea miscarilor
cililor, vibratii si cresterea agresivitatii germenilor. Chiar concentratii mici de dioxid de azot
poate duce la infectii indelungate.
In schimb, monoxidul de azot, desi mai putin iritant, are o actiune toxica, in sensul
combinarii cu hemoglobina si formarii methemoglobinei cu influente asupra transportului de
oxigen si determinand fenomene asfixice mai ales la copii.
- Poluanti fibrozanti sunt reprezentati in primul rand de pulberi si sunt intalniti, mai ales in
mediul industrial, unde determina fibroze, scleroze pulmonare, denumite pneumoconioze,
afectiuni care au fost considerate multa vreme ca boli profesionale.
- Poluanti alergizanti, mai ales organici ca: polenul, puful, parul, dar si anorganici;

Poluantii cu actiune alergizanta pot fi incadrati in pulberi si gaze:

Pulberile alergizante se impart in pulberi minerale si pulberi organice. Pulberile minerale au
rol alergic, cele mai cunoscute sunt: cuartul si silicatii care provoaca pneumoconioze pe un fond
de sensibilizare a organismului.
Pulberile organice sunt considerate pe drept ca principalii factori alergizanti din atmosfera
poluata. Aici putem incadra, in primul rand, pulberile vegetale ca cele de ceai, cacao, turnesol,
mustar, cafea, etc. Tot ca alegizanti organici sunt incadrate unele ciuperci ca: Aspergilus,
Penicilinium, Cladosporium si altii, care se dezvolta pe peretii igrasiosi din locuinte producand
frecvent alergii respiratorii sau cutanate, mai ales la copii. Polenul unor flori, arbori sau graminee
este binecunoscut in declansarea sezoniera a unor crize de astm.

Chisinau 2017