Sunteți pe pagina 1din 101

Metoda figurativa - Metoda grafica - Metoda segmentelor - Tipuri de probleme rezolvate

Metoda figurativa (sau metoda grafica) este o metoda matematica de rezolvare a problemelor, care face parte din programa scolara a clasei a IV-a. O puteti intalni si mai
devreme, in culegeri sau la unele concursuri scolare.

Aceasta metoda presupune rezolvarea unei probleme prin figurarea datelor sub forma de linii, figuri sau diferite ale forme grafice.
Metoda segmentelor este de fapt tot metoda figurativa, dar se refera doar la problemele in care reprezentarea datelor problemelor se face cu ajutorul segmentelor.

Pentru exemplificare, voi prezenta rezolvarea unei probleme, atat prin metoda grafica cat si algebric:

Exemplu 1:
Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori varsta Irinei, sa se afle cati ani au fiecare.

Var. 1 - metoda grafica

Figurarea datelor - pentru varsta Irinei vom desena un segment, iar pentru varsta mamei vom desena 6 segmente unite astfel:

Dupa cum vedem in total sunt 6 segmente (mama) + 1 (Irina) = 7 segmente (sau parti)

pentru a afla o parte calculam 35 : 7 = 5 , pentru ca o parte este chiar varsta Irinei, atunci Irina = 5 ani,

varsta mamei o putem calcula in doua moduri:


fie 35-5=30 ani

fie 6 parti x 5 = 30 ani

Var. 2 - algebrica

Notam cu x varsta Irinei,

x + 6x = 35
7x = 35
x = 35:7
x=5 ani (Irina),

35-5=30 (mama)
In rezolvarea algebrica am folosit factorul comun (pentru a aduna x+6x), care face parte din materia de clasa a V-a. Acesta este motivul pentru care se complica copiii, nu au
toate cunostintele pentru a rezolva algebric ... asa cum ne place noua parintilor.

Tipuri de probleme
In cadrul acestei metode grafice sunt o multime de tipuri de probleme, iar o parte dintre ele voi incerca sa le prezint mai jos, rezolvate.

1) Andrei si Sorin au impreuna 80 de timbre. Andrei are cu 20 mai multe timbre decat Sorin. Cate timbre
are fiecare baiat?
- desenam un segment care figureaza cate timbre are Sorin, apoi altul pentru timbrele lui Andrei atfel:

aflam cate timbre ar avea cei doi copii impreuna daca ar avea un numar egal de timbre?

80-20 = 60 (timbre)

apoi cat reprezinta o parte? (sau Cate timbre are Sorin?)

60:2 = 30 (timbre Sorin)

30+20 = 50 (timbre Andrei)

Verificare: 30+50=80

Atentie! In cazul in care ati optat pentru a afla cate timbre are Andrei astfel: 80-30=50, rezultatul este corect, dar verificarea nu mai aduce siguranta ca nu exista nici o greseala
deoarece 30+50=80 este operatia inversa. In rezolvarea mea am aflat cate timbre are Andrei tot cu ajutorul segmentelor.

O explicatie animata si pe gustul copiilor gasiti aici.

Varianta mai complicata


3 numere consecutive au suma 402, care sunt acestea?
In primul rand copilul trebuie sa stie ca un numar consecutiv se scrie cu +1 (fie n un numar natural, numarul consecutiv acestuia este n+1)

Apoi reprezentam grafic trei numere consecutive, cu suma 402:

(402-3) : 3 = 399 : 3 = 133 (numarul 1)


133 + 1 = 134 (numarul 2)
133 + 1 + 1 = 135 (numarul 3)

V: 133+134+135 = 402

* Rezolvarea algebrica pentru acest tip de problema o gasiti aici

2) In parc se joaca 20 de fete si baieti. Stiind ca baietii sunt cu 10 mai putini decat fetele, aflati cati baieti
si cate fete se joaca in parc.
Aceasta problema o putem rezolva in doua moduri:

A) figurand exact datele problemei

(20+10) : 2 = 30 : 2 = 15 (1parte = numarul de fete)


15-10 = 5 (numarul de baieti)

V: 15+5=20

B) la fel ca la varianta 1, considerand ca fetele sunt cu 10 mai multe ceea ce este acelasi lucru cu baietii sunt cu zece mai putin si atunci desenam:
(20-10) : 2 = 10:2 = 5 (1 parte = numarul de baieti)
5+10 = 15 (numarul de fete)

Verificare: 5+15=20

3) Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori varsta Irinei, sa se afle cati ani au
fiecare.
- vezi rezolvarea de mai sus

Varianta
Suma a doua numere este 35, iar catul lor este 6. Aflati numerele.
- daca catul este 6 inseamna ca unul dintre numere este de sase ori mai mare decat celalalt, deci este aceeasi rezolvare ca la problema cu mama si Irina.

4) Intr-o curte sunt gaini si rate. Numarul gainilor este de trei ori mai mare decat numarul ratelor. Daca
scazi din numarul gainilor numarul ratelor obtii 20. Cate gaini si cate rate sunt in curte?

(puteti explica usor copilului cu ajutorul unor creioane colorate sau carioci, in loc de segmente)

2parti = 20
1p = 20 : 2
1p = 10 (numarul de rate)
10 x 3 = 30 (numarul de gaini)

V: 30-10=20
Varianta
Diferenta a doua numere este 20, iar catul 3. Aflati numerele.
rezolvarea este aceeasi ca in cazul problemei cu rate si gaini.

Varianta mai complicata (o combinatie a variantelor de mai sus)

La o gradinita s-au adus 138 de cutii: cutii cu unt, cutii cu lapte de trei ori multe, iar cutii cu iaurt cu 2 mai
putine decat cele de lapte. Cate cutii de fiecare fel s-au primit?

(138 + 2) : 7 = 140 : 7 = 20 (1parte = cutii cu unt)


20 x 3 = 60 (cutii cu lapte)
60 - 2 = 58 (cutii cu iaurt)

V: 20+60+58=138

5) O ciocolata costa cat sase paini, iar o ciocolata si 4 paini costa 10 lei. Cat costa o paine, dar o
ciocolata?

10:10 = 1 (1parte = 1leu = pretul painii)


6 x 1 = 6 (pretul ciocolatei)

V: 4x1+6=10
6) Daca dintr-un cont bancar se scot 50 de lei si se pun in alt cont, atunci in primul cont vom avea de doua
ori mai multi bani decat in al doilea cont. Cati bani se afla in ficare cont daca suma totala a banilor din
cele doua conturi este de 300 lei.
Pentru a usura rezolvarea eu scriu datele problemei:

C1 + C2 = 300

(C1-50) : 2 = C2 +50

Putem desena pornind de la contul 1 - trasand o dreapta pe care vom pune un segment la dreapta reprezentand -50, apoi restul dreptei o impartim in doua segmente egale. Apoi,
desenam o dreapta egala cu primul segment desenat pentru C1, stergem din ea o parte egala cu segmentul -50, pe care o vom redesena punctat. Desenul meu a iesit asa:

Se poate desena si pornind de la contul 2, pe care il vom figura din doua parti un normala si una punctata, apoi desenam contul 1 care este format dintr-un segment egal cu
contul 2 plus inca un segment egal cu primul plus al treilea segment egal cu segmentul punctat din contul 2.

Dupa desen sau mai bine zis privind la el, observam ca avem o parte care se muta de sus jos, practic nu afecteaza cu nimic suma totala de bani, dar mutarea permite crearea a 3
parti egale cu 300.

3p=300

1p = 300 : 3 = 100

contul 2 - nu este un segment intreg deoarece are o parte punctata, adica care nu exista in realitate de aceea vom scrie

100-50 = 50 (lei - contul 2)

contul 1 = 2 parti + 50, adica

2 x 100 + 50 = 200 + 50 = 250 (lei - contul 2)

V: 250+50=300
7) Afla varsta a trei frati, stiind ca primul este de trei ori mai mic decat al treilea, al treilea este mai mare
decat al doilea de doua ori, iar diferenta dintre cel mai mare si mijlociu este de 6 ani.
Datele problemei pentru a putea crea desenul:

(Notam cu F1 fratele cel mai mare, F2 fratele mijlociu si F3 ultimul nascut.)

F1 = 3 x F3

F1 = 2 x F2

F1 - F2 = 6
-------------

F1 = ?, F2 = ?, F3 = ?

Vom incepe desenul cu fratele cel mai mare pe care il vom pozitiona in mijloc, avand in vedere ca vom desena in functie de el ceilalti doi frati: un fragment de trei ori mai mic
(fratele cel mai mic) si altul de doua ori mai mic (fratele mijlociu). Eu am ales sa desenez un segment care sa aiba ca dimensiune un numar care se imparte atat cu 3, cat si cu 2,
adica 6 cm. Fratele cel mai mic l-am figurat deasupra fratelelui cel mai mare, printr-un segment de 2 cm (6:3), iar fratele mijlociu l-am figurat ultimul, printr-un segment de 3
cm. Desenul meu arata asa:

Din desen se vede usor rezolvarea:

fratele mijlociu = 6 ani (diferenta de varsta este 1parte = 6 ani, care este egala chiar cu varsta fratelui mijlociu)
fratele mare: 6 x 2p = 12 ani
fratele mic: 12 : 3 = 4 ani

8) Varsta mamei este de 13 ori mai mare decat varsta fiicei. Peste 6 ani varsta fiicei va fi de patru ori mai
mica decat varsta mamei. Afla care este varsta fiecareia. (Problema 76, pag. 42 Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a,
autori Mariana Mogos, Stefan Pacearca, Editura Aramis - vezi la sfarsit prezentarea)

Datele problemei:
M=13 x F, unde M= mama si F= fiica

M + 6 = 4 x (F+6)
----------------------------------------
M=? F=?

In acest caz desenul meu este compus din doua desene suprapuse si anume:
1 - M=13 x F
2 - situatia de peste 6 ani, cand M+6=4x(F+6)

Voi incepe cu figurarea a 13 casute pentru mama si o casuta mai jos pentru fiica.

Precizare 1: Folositi intotdeauna coli de matematica pentru realizarea desenelor la metoda figurativa.

Precizare 2: Pentru problemele care au un nivel de dificultate ridicat si in care conteaza proportiile (cum este aceasta problema), creati intai o reprezentare
grafica aproximativa, apoi redesenati pentru a respecta proportiile cerute de problema si a vedea usor rezolvarea.

Ne reintoarcem la desenul nostru care arata astfel:

Pentru a realiza desenul 2 (situatia peste 6 ani) trebuie sa audaugam cate 6 ani adica cate un segment punctat atat la mama cat si la fiica, cam asa:

pentru a vizualiza mai usor rezolvarea, in acest caz, propun mutarea reprezentarii grafice pentru fiica la dreapta, astfel
am adaugat si o dreapta perpendiculara pentru a usura explicatia urmatoare - dupa 6 ani varsta fiicei va fi de patru ori mai mica decat varsta mamei, deci daca numaram
segmentele desenate la mama in stanga dreptei ne va da cifra 12. Cele 12 segmente sunt de fapt de trei ori varsta fiicei peste sase ani (pentru ca 13 segmente + 6 ani sunt de 4 ori
vasta fiicei peste 6 ani) , adica o parte va fi formata din 4 segmente, iar desenul final, completat va arata astfel:

Acum se poate observa ca:

1p = 4 segmente = 1segment + 6 ani, de aici deducem ca

3 segmente = 6
1 segment = 6 : 3 = 2 (ani) , aceasta este chiar varsta fiicei
13 x 2 = 26 (ani - varsta mamei)

V: 26 + 6 = 4 (2+6)
32 = 4 x 8
32 = 32, adevarat

Daca doriti sa exersati astfel de probleme cu cel mic, va recomand calduros aceasta culegere:

Pentru a vedea cum putem rezolva o problema de clasa a IV-a prin metoda grafica vs. fractii, cititi articolul Metoda grafica si fractiile!

Iar la final, trebuie sa va marturisesc ca am constatat, nu demult, ca metoda grafica era si in materia de clasa a IV-a de pe vremea noastra, a parintilor, iar daca nu ma credeti,
iata aici cuprinsul manualului cu princina (la adresa respectiva gasiti chiar manualul, daca vreti sa il cititi).

*********************

P.S. - am introdus aceasta completare pentru a raspunde unui cititor deoarece acest tip de problema este unul complicat si nu se regaseste in mod clar in exemplele
prezentare mai sus.
Textul problemei preluat din comentariu anonim 2 iunie 2014 "Afla doua numere naturale, stiind ca impartindu-le obtinem catul 9 si restul 176. Daca primul numar ar fi
micsorat cu 1801 si al doilea cu 175, atunci catul ar fi 8."
Datele problemei se prezinta astfel:
a:b=9 r 176
(a-1801): (b-175)=8

Desenul meu:

cu albastru e primul set de date, iar partea cu verde se suprapune peste primul desen pentru a arata ce valori cunoastem si cum putem afla o parte

1801 - 175x8 - 176 =1p


225 = 1p (adica b)
225x9+176=2201 (a)

Verificare:
2201:225=9 r(176)
(2201-1801) : (225-175)=400:50=8

*****

P.P.S - iata un nou exemplu care merita sa stea in galeria tipurilor de probleme care pot fi rezolvate prin metoda grafica, in ciclul primar. Aceasta problema se rezolva (cel
mai simplu) prin sistem de ecuatii cu doua necunoscute, in clasele gimnaziale, de aceea mi s-a parut foarte interesant sa aplic metoda grafica specifica clasei a IV-a.

Textul problemei preluat din comentariul din 19 august 2014 - "Un bazin se umple cu apa prin doua robinete. Daca primul este deschis 6 ore si al doilea 4 ore, in bazin curg 216
hl apa. Daca primul robinet este deschis 3 ore si al doilea 9 ore, in bazin s-ar aduna 276 hl apa. Ce debit pe ora are fiecare din cele doua robinete?"

Algebric, datele problemei se prezinta astfel:


6x + 4y = 216 hl
3x + 9y = 276 hl

Primul meu desen contine reprezentarea datelor problemei:


Prin segmentul albastru am reprezentat cantitatea de apa care curge din robinetul 1 intr-o ora si prin segmentul negru, putin mai mare, cantitatea de apa care curge din
robinetul 2 intr-o ora.

Din comparatia celor doua desene observ ca rezolvarea s-ar putea face prin diferenta, dar atunci imi raman 3 segmente albastre sus si 5 negre jos, deci un fel de mere cu pere.
Pentru a putea urma acest gen de rezolvare (diferenta) trebuie sa gasesc o varianta de a ramane cu segmente doar de un tip (o singura necunoscuta). Observ ca segmentele
albastre de jos sunt jumatate din cele de sus deci daca dublez intreg desenul de jos voi putea cunoaste valoare unor parti din segmente (6x+4y) si vor ramane doar segmente
negre ca diferenta.

Desenul al doilea se transforma astfel:

Din acest punct se transforma intr-o problema simpla, din care se observa ca 14 segmente negre (parti) = 552-216 = 336 => ca 1 segment negru = 24, deci din al doilea
robinet curg 24hl intr-o ora.

6 segmente albastre = 216 - 4x24 = 216 - 96 = 120 => 1 segment albastru = 120 : 6 = 20, deci din primul robinet curg 20hl intr-o ora.

Verificare:
6x + 4y = 216hl,
6x20 + 4x24 = 120 + 96 = 216 Adevarat
3x + 9y = 276,
3x20 + 9x24 = 60 + 216 = 276 Adevarat

*****
P.P.P.S - iata un nou exemplu care se poate rezolva prin metoda grafica, dar figurarea datelor presupune un alt tip de desen decat cel clasic cu segmente.

Textul problemei preluat din comentariul din 3 octombrie 2014 - "Daca marim latura unui patrat cu 2m, aria lui se mareste cu 36m patrati. Care este perimetrul initial al
patratului?"

Desenul de aceasta data este un patrat cu latura L, iar deasupra acestuia am desenat un alt patrat cu latura L+2 .

Din textul problemei stiu ca diferenta intre prima arie (L patrat) si cea de-a doua arie ( (L+2) patrat) este de 36mp.

Din desen se abserva ca aceasta diferenta (36mp) este o suma de trei arii (cele doua dreptunghiuri albastru deschis si patratul albastru inchis).
- aria unui dreptunghi albastru deschis = 2xL sau 2L
- aria patratului este = 2x2 = 4

deci:
36 = 2L + 4 + 2L
36 = 4L + 4
4L = 36-4
4L = 32

L = 32:4
L = 8 (latura - lungime initiala)

(Perimetrul = 8+8+8+8 = 4x8 = 32)

Problema se putea finaliza si fara aflarea unei laturi vezi partea scrisa cu rosu mai sus, dar eu as merge pana la aflarea unei laturi pentru a putea verifica rezultatul.

Verificare:
A initiala = 8m x 8m=64mp
A dupa marire = (8m+2m) x (8m+2m) = 10x10 = 100mp
100mp - 64mp = 36mp (adevarat)
Probleme de matematica care se rezolva prin figurarea datelor

Metoda figurativa se studiaza, pe larg, in clasa a IV-a si este o adevarata "bataie de cap".

Problemele care se rezolva cu ajutorul metodei figurative, adica prin figurarea datelor, pot fi si ele impartite in mai multe subcategorii (pe cele pe care le-am denumit eu, le gasiti
intre ghilimele):

"clasice" - se intalnesc in manualul de clasa a IV-a si se rezolva de obicei cu ajutorul segmentelor (detalii in "Metoda figurativa - Metoda grafica - Metoda
segmentelor - Tipuri de probleme rezolvate"). Probleme de acest fel se pot intalni in clasele mai mici, la concursurile scolare, la nivelul de performanta.

probleme cu capete si picioare - se intalnesc in culegeri si la concursuri scolare si se rezolva cu ajutorul desenelor - animale sau doar capete si picioare ale acestora
(detalii in"Probleme de matematica cu capete si picioare")

"altfel" de probleme - se intalnesc in culegeri si la concursuri scolare. Pe acestea le voi exemplifica mai jos.

Aceasta subcategorie de probleme, se rezolva in cartile de profil, printr-o combinatie: reprezentare grafica a datelor problemelor + deductie.

Pentru exemplificare mod de calcul si tipuri de astfel de probleme vedeti aceasta culegere (pag.48):

Matematica Cls 4 Culegere De Exercitii Si Probleme - Mariana Mogos, Stefan Pacearca.

Tot in acest gen a fost rezolvata si la clasa de catre d-na invatatoare.

La mine, a aparut urmatoarea situatie, explicam copilului o problema, o intelegea, o putea rezolva si cand treceam la o alta problema, unde zona de deductie / rationament se
schimba, atunci nu putea sa rezolve noua problema.

Am incercat sa gasesc un model de rezolvare, am luat trei probleme rezolvate si am incercat sa gasesc acelasi tip de rationament, tot studiind si incercand mai multe variante ca
sa-mi fac fiica sa inteleaga mai bine, am descoperit (nu stiu daca voi ati gasit-o in alta parte, eu nu am gasit-o pana acum in nici o parte, dar nu pot sa cred ca nimeni nu s-a
gandit la aceasta) o varianta, exclusiv grafica, fara acea parte de deductie, care difera de la problema la problema si incurca bietul copil.

Deci, ceea ce vreau sa va arat este aceasta modalitate de rezolvare a problemelor din categoria "altfel", doar pe baza reprezentarii grafice.

Problema rezolvata 1
Mai multi copii participa la o intrecere de masinute. In cazul in care se urca cate 4 intr-o masinuta, ramane o masinuta libera, iar daca se urca cate 3 intr-o masinuta,
raman 3 copii fara loc. Cati copii si cate masinute sunt?

Rezolvare

Pasul 1
Vom reprezenta figurativ conditia 1 cate 4 copii intr-o masinuta ramane o masinuta libera.

- pe desen, numarul de trei masinute pline cu cate 4 copii este aleatoriu, puteam pune doua sau patru, pentru ca nu se cunoaste numarul lor exact. Acesta este motivul pentru care am pus si punctele. (Numerotarea
masinutelor am facut-o pentru a usura explicatia ulterioara.) Masinuta care a ramas libera am notat-o masinuta 0.

Pasul 2
Pornind de la desenul de mai sus vom figura, in paralel si treptat, conditia 2 cate 3 copii intr-o masinuta raman 3 copii fara masinuta.

- Vom lua masinuta numarul 0 deoarece ea nu avea nici un copil si o vom folosi ca baza de plecare pentru desenul al doilea care va ilustra respectarea conditiei 2. O vom umple
cu trei copii din masinuta 1.

- Vom continua coborand masinuta 1 cu copilul ramas si vom mai lua doi copii din masinuta 2.

- Vom continua coborand si masinutele 2 si 3 si copiii din acestea.


- Dupa cum se poate observa am coborat toti copiii si toate masinutele din desen (toate sunt colorate), dar conditia 2 nu este inca indeplinita. Daca ne intoarcem la Pasul 1
vedem ca restul masinutelor cu patru copii nu au fost desenate pentru ca nu am stiut cate sunt. De aceea, pentru a putea continua rationamentul, fara a avea teama ca
influentam diferit cele doua conditii, vom adauga intai o formatie completa (o masinuta cu patru copii) in partea de sus a desenului, vom micsora punctele. Apoi vom
continua cu coborarea ei in partea de jos a desenului, la fel ca pana acum.

- Ne-a ramas 1 copil, iar conditia 2 nu este indeplinita, mai adaugam o masinuta in partea de sus a desenului si apoi o coboram in partea de jos a desenului.

- Ne-au ramas 2 copii, iar conditia 2 nu este indeplinita, mai adaugam o masinuta in in partea de sus a desenului si apoi o coboram in in partea de jos a desenului.

- Ne-au mai ramas 3 copii, acum conditia 2 este indeplinita cate 3 copii in fiecare masinuta si trei copii fara masinuta, coboram cei trei copii fara masinuta, iar punctele ramase
in ambele desene nu mai au nici o valoare pentru ca am indeplinit ambele conditii simultan si am rezolvat problema. Desenul nostru este finalizat si putem numara masinutele
si copii (vezi pasul 3).

Pasul 3

Numaram masinutele si copiii pentru a putea da raspunsul:


Desenul 1: 7 masinute si 6 x 4 = 24 copii
Desenul 2: 7 masinute si 7x3 +3 = 24 copii
Raspunsul: 7 masinute si 24 copii

Verificare: pentru 7 masinute si 24 copii se indeplineste conditia 1 - 6 masinute a cate 4 copii si o masinuta libera si totodata conditia 2 - 7 masinute a cate 3 copii si trei copii
fara masinuta.

Problema rezolvata nr. 2


In parc copiii fac echipe de cate 3 fete si 1 baiat pentru a se juca cu mingea. Trei fetite se supara si pleaca, iar copiii hotarasc sa se regrupeze in echipe de cate 5 fete si 2 baieti.
Cati copii au fost la inceput in parc?

Pasul 1 - figuram datele problemei ( Explicatiile pentru fiecare pas se gasesc in Partea I ):

Pasul 2 - adaugam si conditia a doua:

- completam desenul 1 pana la indeplinirea, in acelasi timp, a celor doua conditii:


Pasul 3 - finalizam desenul si numaram:

Desen 1: 18 fete si 6 baieti


Desen 2: 15 fete (18-3) si 6 baieti

Raspuns: in parc au fost la inceput 18 fete si 6 baieti.

Comentarii:

Atunci cand se rezolva pe o foaie, este suficient un singur desen care se completeaza pe parcurs punand figuri si in prima si in a doua parte a desenului pentru a respecta
datele problemei.

Aceasta metoda are un punct slab si anume necesitatea de a desena destul de mult pana ajungem la rezultat, dar are si un punct forte, faptul ca o putem utiliza pe
orice problema de acest tip.

Alte surse pentru un parinte bine informat:


- pe site-ul Viitori olimpici exista doua materiale foarte bune Probleme care se rezolva prin metoda figurativa - Institutor Vladu Mariana si Metoda figurativa - Profesor
Stefan Smarandoiu. Din pacate conditiile de acces pe acest site sunt restrictionate de existenta unui cont individual.
Probleme de matematica cu capete si picioare

Pentru ca azi incepe semestrul II m-am gandit sa incep si eu saptamana cu niste probleme de matematica care nu figureaza in manual, dar le puteti intalni la diferite concursuri
scolare.

Pentru ca toate aceste probleme dau numarul total de capete si de picioare, le mai puteti gasi pe internet cu aceasta denumire. Din punct de vedere matematic ele se incadreaza
la probleme care se rezolva prin metoda falsei ipoteze.

Exemplul 1:

Un fermier are in gospodaria sa cai si rate. Cati cai si cate rate are, daca numarul total de capete este 8 si
numarul de picioare 22?
Aceasta problema se rezolva pornind de la o presupunere (ipoteza falsa): ce ar fi daca in gospodarie ar exista:
a) doar rate - Var. I
b) doar cai - Var II
Var. I
Presupunem ca in gospodarie ar fi doar rate,

(... cel mai bine este sa desenam putin pentru a ajuta copilul sa priceapa, 8 capete la care punem cate doua piciare - sper ca voi aveti mai mult talent la desen decat mine ...)

deci cate picioare ar fi:

8 capete rate x 2 picioare = 16 picioare de rata,

dar presupunerea noastra nu este corecta deoarece in gospodarie sunt si cai de aceea avem 22 de picioare, nu doar 16.

Ne intoarcem la desen si punem doua picioare la ultimul cap (nu putem modifica numarul de capete) - adaugam doar doua picioare pentru ca desenul are deja 2, iar adunandu-
le vom forma 4 picioare si vom transforma rata in cal.

De la acest punct putem continua:

A) fie pe desen adaugand picioare pana ajungem la totalul de 22

16 + 2 = 18, 18 + 2 = 20, 20 + 2 = 22 picioare

deci avem 5 rate si 3 cai.

B) fie matematic adica 22 - 16 = 6, daca adaugam cate 2 picioare suplimentar la fiecare cap, atunci

6 : 2 = 3, deci vom adauga la 3 capete => 3 cai


8 capete - 3 capete de cal = 5 capete de rata => 5 rate

R: 3 cai, 5 rate

Var. II
Presupunem ca in gospodarie ar fi doar cai,

(in acest caz desenam tot 8 capete, dar le punem cate 4 picioare)

deci cate picioare ar fi:

8 capete cai x 4 picioare = 32 picioare de cal,

dar presupunerea noastra nu este corecta deoarece in gospodarie sunt si rate de aceea avem 22 de picioare, nu 32, cat ne-a dat noua.

Ne intoarcem la desen si stergem doua picioare de la primul cap (nu putem modifica numarul de capete) - astfel vom avea doua picioare si o rata in loc de cal.

A) Si asa mai departe, mai stergem doua si alte doua pe desen pana ajungem la 22 de picioare:

32 - 2 = 30, 30 - 2 = 28, 28 - 2 = 26, 26 - 2 = 24, 24 - 2 = 22 picioare

Rezultatul este 5 rate si 3 cai

B) Varianta pe baza calculelor este:

32 - 22 = 10

10 : 2 = 5 => de la 5 capete am sters cate doua picioare deci sunt 5 rate

8 capete - 5 capete de rata = 3 capete de cal

R: 3 cai, 5 rate
Verificare: 3 x 4 + 5 x 2 = 12+10=22 (picioare) // 3 + 5 = 8 (capete)

Cu aceasta metoda rezolvarea a devenit extrem de simpla.

Exemplul 2
Problema poate fi putin mai complicata ca in exemplul de mai jos, dar rationamentul ramane acelasi si se adauga operatii suplimentare:

"Un gospodar a vandut in piata rate si iepuri, in total 7 capete si 22 de picioare. Pentru o rata a primit 18 lei, iar pentru un
iepure 21 de lei. Cati bani a incasat gospodarul?"
(Matematica, Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, Mariana Mogos si Stefan Pacearca, Editura Aramis, pag. 50)


Rezolvare:

pp. ca exista doar rate

7 (capete) x 2 (picioare) = 14 (picioare de rata)

22 (picioare) - 14 (picioare de rata) = 8 (picioare in plus)

8 (picioare in plus) : 2 (picioare adaugate la fiecare cap) = 4 (capete de rata transformate in iepure) => 4 iepuri

7 (capete) - 4 (capete de iepure) = 3 (capete de rata) => 3 rate

Cati bani a incasat gospodarul?

4 (iepuri) x 21 (bani primiti pe un iepure) + 3 (rate) x 18 (bani primiti pe o rata)= 84 + 54 = 138 (bani)

R: 138 bani

"Injumatatirea picioarelor"

Cand cautam materiale utile pentru cei care sunt interesati, am dat de un comentariu pe un forum care ofera o metoda interesanta de rezolvarea a acestui tip de
probleme pe care o voi explica mai jos pe exemplul meu (sursa - forum pro-didactica.ro, comentariul care incepe asa: "Am citit undeva (nu-mi amintesc unde, din
pcate) o soluie dat de un elev detept. S presupunem c intrnd n ograd surprindem animalele stnd mai ciudat: ginile ntr-un picior iar porcii pe picioarele
din spate. ...")

Deci, daca aplic aceasta idee la prima problema de mai sus si afirm ca ratele stau intr-un picior si caii pe picioarele din spate, atunci voi avea 22 : 2 = 11 picioare,

(adica injumatatesc picioarele unei rate 2:2=1, ale unui cal 4:2=2, precum si totalul 22:2=11;
matematic este o simplificare cu 2, care se studiaza in clasa a V-a insa, adica a + b = 22, a/2 +b/2=22/2 - Aceasta metoda se potriveste pentru picioare deoarece sunt
intotdeauna multiplu de 2, nu merge pentru alte probleme unde apar 3 camere sau scaune cu trei picioare etc.)
mai departe, pentru a rezolva, stiu ca numarul de capete este 8, aplicand tot rationamentul de mai sus daca ar avea toate 1 picior, am avea 8 picioare, atunci 11-8=3 =>
aflam astfel, mai repede, cei 3 cai, care stateau in doua picioare.

Drumul spre performanta in matematica, Sem 2

In aceasta parte a II-a, gasiti probleme care se rezolva prin metoda falsei ipoteze, metoda mersului invers, metoda comparatiei, probleme de miscare, geometrie s.a.

Succes!
Metoda grafica si fractiile - clasa a IV-a
Pentru unele probleme cu fractii, cea mai usoara modalitate de rezolvare este metoda figurativa sau metoda grafica.

Iata un exemplu:

Dorel avea 63 de lei. Cu 2/3 din suma a cumparat un album de arta, iar cu 3/7 din banii ramasi o cutie de bomboane. Cati bani mai are Dorel? (Culegere de exercitii si probleme
pentru clasa a IV-a - Mariana Mogos si Stefan Pacearca)

Rezolvare:

Reprezentam suma de bani (63lei) printr-un segment

I---------------------I

impartim acest segment in trei parti egale

I-------I-------I-------I
1/3 1/3 1/3

apoi impartim ultimul segment in sapte parti egale

I-------I-------I-I-I-I-I-I-I-I total 63 (lei)


2/3 3/7 ?

dupa ce am reusit sa trecem toate datele problemei in grafic, trecem la rezolvarea ei.

In legatura cu desenele, la metoda grafica, noi folosim urmatorii pasi pentru avea un desen corect si a putea copilul rezolva problema mai usor:

folosim intotdeauna o coala de matematica (avantajul este ca foaia este deja liniata)

facem desenul prima data pentru a putea vedea cum arata in ansamblu

refacem desenul la scara corecta --> In cazul de mai sus de la sfarsit la inceput vedem ca avem sapte segmente egale, un patrat pentru fiecare segment, apoi
construim primele doua segmente mari care vor avea fiecare cate sapte patrate (deoarece sunt egale cu ultimul).
Astfel avem un desen reprezentat corect si putem rezolva mai usor. Aceasta e vocea experientei deoarece ni s-a intamplat la metoda grafica sa facem un desen aproximativ si
sa ni se para din desen ca avem o cu totul alta solutie decat cea corecta. (Si apoi a trebuit sa raspund la o gramada de Da' de ce e asa? si Da' de ce nu e asa?)

Ne intoarcem la rezolvare si aflam cat reprezinta

varianta 1:
1/3 din 63,
adica 1/3 x 63 = 63 : 3 x 1 = 21 (lei)

varianta 2 (grafica):
un segment din cele trei,
daca trei segmente egale au suma 63 (lei), atunci un segment 63 : 3 = 21 (lei)

dupa ce am aflat ca fiecare din cele trei segmente reprezinta 21 lei (implicit si ultimul), aflam cat reprezinta

varianta 1:
1/7 din 21,
adica 1/7 x 21 = 21 : 7 x 1 = 3 (lei)

varianta 2 (grafica):
un segment mic din cele 7,
ultimul segment (mare) este impartit in sapte parti egale care insumeaza 21 (lei), atunci segmentul mic este 21 : 7 = 3 (lei)

ajungem la intrebarea problemei Cati bani mai are Dorel?

varianta 1:
7/7 - 3/7 = 4/7,
aflam 4/7 din 21, adica 4/7 x 21 = 21 : 7 x 4 = 12 (lei)

varianta 2 (grafica):
daca un segment mic este egal cu 3 (lei), ramanand 4 segmente, atunci 3 (lei) x 4 = 12 (lei)

Raspuns: 12 lei

Verificare

12 lei (restul de bani) + 9 lei (cutia de bomboane) + 42 lei (albumul) = 63 lei

Verificarea este ultimul pas care nu trebuie sa lipseasca de la nici o problema, indiferent de protestele si rugamintile celui mic. In acest caz, copilul meu a crezut ca scapa de
calculele pentru a afla cat a costat albumul si cutia de bomboane, dar eu am castigat.
Metoda mersului invers (cu un pic de metoda figurativa si niste fractii) - probleme de matematica rezolvate

Metoda mersului invers = este acea metoda matematica in care rezolvarea exercitiului / problemei se face de la sfarsit (sau rezultat) catre inceput.

Aceasta nu este o metoda grea pentru copil, dar este o metoda care-l face sa greseasca foarte des, din neatentie (v-am povestit cum am scos-o la cap cu ecuatiile complexe, cu
necunoscuta X, care se rezolva pe baza acestui principiu).

Acum m-am gandit sa scriu putin si despre problemele care se rezolva in acest mod si bineinteles nu "orsice", am ales problemele care se rezolva prin metoda figurativa +
metoda mersului invers + niste fractii.

Dupa cum v-am mai spus mie imi plac lectiile presarate cu glume si asociatii haioase de aceea cred ca aceasta metoda poate fi inteleasa mult mai bine de copil, daca o asociem cu
mersul pe:

- un munte - atunci cand se merge invers pe un munte inseamna sa cobori nu tot sa urci.
Dar puteti folosi si alte asociatii, de exemplu, decolarea avionului vs. aterizarea lui, dezbracarea unei rochite a unei papusi vs imbracarea ei etc..

Motivul asocierii este fixarea in capusorul copilului a faptului ca nu repetam operatiile din exercitiu sau problema, adica:

daca intr-un exercitiu avem "+", atunci cand rezolvam invers vom avea "-" (prilej de a vorbi despre schimbarea semnelor daca doriti desi ea se va invata mai tarziu in
gimnaziu).

parantezele se rezolva invers nu mai incepem cu cea rotunda vom desfiinta intai acolada si apoi paranteza dreapta si la sfarsit parantezele rotunde.
daca discutam despre un traseu vom analiza situatia de la punctul de sosire spre pornire si vom calcula lungimea acestuia etc.

Dupa ce le-am facut copiilor aceste precizari, sansele de aparitie al eventualelor greseli din neatentie (sau nestiinta) se vor diminua considerabil.

Dar cum matematica inseamna exercitii si probleme nu "vorbarie", iata niste exemple rezolvate:

Exemplul 1
"Cristina a primit o cutie de bomboane de la parintii sai. In prima zi a mancat impreuna cu prietene sale
jumatate din bomboane, a doua zi a mancat 1/4 din bomboanele ramase, iar a treia zi jumatate din noul rest.
Stiind ca in a patra zi a mancat ultimele 3 bomboane din cutie, afla cate bomboane erau in cutie." (Matematica,
Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Mariana Mogos si Stefan Pacearca)

Rezolvare:

Pasul 1 - desenul

VAR. A - desenul din aproape in aproape (daca vrei forma finala, sari peste explicatii, pana la Rezumat Var.A). In cazul desenului pornesc de la inceput catre sfarsit cu
primele date.

Desenez un segment care reprezinta cutia de bomboane (recomand foaie de matematica pentru usurarea reprezentarii grafice)

apoi il impart in doua - bomboanele mancate in prima zi sunt jumatate (1/2) din toata cantitatea

continui si impart in patru segmentul care reprezinta bomboanele ramase


iau 1/4 din bomboanele ramase - adica bomboanele mancate in a doua zi

impart in jumatate "noul rest" ( am sters vechile liniute care imparteau segmentul ramas in trei si l-am reimpartit in doua)

reprezint pe desen ca s-au mancat jumatate din ele

reprezint pe desen ca in ziua a patra s-au consumat ultimele 3 bomboane

Rezumat Var. A
Pentru desenul final, pe baza caruia voi calcula bomboanele din cutie, voi apela la notatii diferite pentru a nu se amesteca informatiile si le voi grupa pe
toate.
Var.B
Inainte de a trece la rezolvarea problemei vreau sa mai fac un alt tip de desen.

(Am pastrat tipurile de linii de mai sus pentru a arata cosrespondenta si a prezenta doar varianta finala.)

Principala diferenta dintre cele doua desene este scoaterea restului si desenarea separata a ceea ce se intampla cu fiecare rest in parte.

Pentru tipul de problema exemplificat mai sus nu este obligatoriu un asemenea detaliu, dar sunt alte tipuri de probleme in care restul sufera modificari si atunci scoaterea lui
permite un control crescut aspura tuturor datelor problemei (vezi problema urmatoare).

Pasul 2 - Rezolvarea
In cazul rezolvarii pornesc de la sfarsit catre inceput si cu ajutorul desenului de la varianta 2 (mi se pare mie mai clar) urmaresc parcurgerea datelor problemei.

Fara intrebari Cu intrebari


In ziua 4 -> ultimele 3 bomboane
(fac corespondenta dintre ziua 4 si ziua 3) Cate bomboane a mancat Cristina a treia zi?
3 bomboane = 1/2 din bomboanele din ziua a 3-a 1/2 = 3 bomboane (un numar egal cu bomboanele
ramase)

Ziua 3 -> 3 + 3 = 6 bomboane Cate bomboane au fost in cutie la inceputul celei


de-a treia zi?
3 + 3 = 6 bomboane

(fac corespondenta dintre ziua 3 si ziua 2)


6 bomboane = 3/4 din bomboanele din ziua a 2-a
3 segmente = 6 => 1 segment = 6 : 3 = 2
2 bomboane = 1/4 din bomboanele din ziua a 2-a Cate bomboane a mancat Cristina a doua zi?
6 = 3/4 = 3 segmente
Ziua 2 -> 6 + 2 = 8 bomboane 1 segment = 6 : 3 = 2, 1/4 = 2 bomboane

Cate bomboane au fost in cutie la inceputul celei


de-a doua zi?
6+2=8
(fac corespondenta dintre ziua 2 si prima zi)
8 bomboane = 1/2 din totalul bomboanelor

Ziua 1 -> 8 + 8 = 16 bomboane ( totalul


bomboanelor din cutia de bomboane)
Cate bomboane au mancat Cristina si prietenele ei?
1/2 = 8 bomboane
R: 16 bomboane
Cate bomboane au fost in cutia de bomboane?
8 + 8 = 16 bomboane

R: 16 bomboane

Verificare (pentru a efectua aceste verificari copilul trebuie sa stie ca expresia o fractie dintr-un numar, adica a/b din y, este egala cu fractia inmultita cu acel numar, adica a/b x
y, adica ay/b)
16 - 1/2 din 16 = 16 - 1/2 x 16 = 16 - 16/2 = 16 - 8 = 8
8 - 1/4 din 8 = 8 - 1/4 x 8 = 8 - 8/4 = 8 - 2 = 6
6 - 1/2 din 6 = 6 - 1/2 x 6 = 6 - 6/2 = 6 - 3 = 3 bomboane ramase

Exemplul 2:
"Ana, Daniel si Aurel au consumat caise dintr-o punga astfel: Ana cu 3 caise mai putin decat 1/3 din numarul
total, Daniel cu 2 caise mai putin decat 1/3 din rest, iar Aurel cu o caisa mai putin decat 1/3 din ultimul rest .
Stiind ca in punga au mai ramas 9 caise, afla:
a) Cate caise au fost la inceput in punga;
b) Cate caise a mancat fiecare copil."
(Matematica, Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Mariana Mogos si Stefan Pacearca)

9 = numarul de caise ramase

9 = 2/3 + 1 -> 2/3 = 9-1 = 8

daca 2 segmente = 8 -> 1segment = 8 : 2 = 4 caise

Aurel a mancat cu o caisa mai putin decat 1/3


4 - 1 = 3 caise a mancat Aurel

segmentul verde (caisele ramase inainte de a lua Aurel) reprezinta:


4 x 3 = 12 caise (adica 1 segment x 3)
sau 9 + 3 = 12 caise (adica caisele ramase + cele mancate de Aurel)

12 = 2/3 + 2 -> 2/3 = 12 - 2 = 10

daca 2 segmente = 10 -> 1segment = 10 : 2 = 5 caise


Daniel a mancat cu 2 caise mai putin decat 1/3 din rest

5 - 2 = 3 caise a mancat Daniel

segmentul albastru (caisele ramase inainte de a lua Daniel) reprezinta:


5 x 3 = 15 caise (adica 1 segment x 3)
sau 9 + 3 + 3 = 12 + 3 = 15 caise (adica caisele ramase + cele mancate de Aurel + cele mancate de
Daniel)

15 = 2/3 + 3 -> 2/3 = 15 - 3 = 12


daca 2 segmente = 12 -> 1segment = 12 : 2 = 6 caise

Ana a mancat cu 3 caise mai putin decat 1/3 din numarul total
6 - 3 = 3 caise a mancat Ana

segmentul visiniu (punga cu caise) reprezinta:


6 x 3 = 18 caise (adica 1 segment x 3)

sau 9 + 3 + 3 + 3 = 12 + 3 + 3 = 15 + 3 =18 caise in total


(adica caisele ramase + cele mancate de Aurel + cele mancate de Daniel + cele mancate de Ana)

R:
la inceput in punga au fost 18 caise
Ana a mancat 3 caise
Daniel a mancat 3 caise
Aurel a mancat 3 caise

Verificare:
18 - 1/3 din 18 + 3 = 18 - 1/3 x 18 + 3 = 18 - 18/3 + 3 = 18 - 6 + 3 = 12 + 3 = 15
15 - 1/3 din 15 + 2 = 15 - 1/3 x 15 + 2 = 15 - 15/3 + 2 = 15 - 5 + 2 = 10 + 2 = 12
12 - 1/3 din 12 + 1 = 12 - 1/3 x 12 + 1 = 12 - 12/3 + 1 = 12 - 4 + 1 = 8 + 1 = 9 caise ramase

Precizare: Nivelul acestor probleme depaseste programa scolara pentru clasa a IV-a, parcursa la nivelul clasei, si se adreseaza copiilor care doresc sa
stie mai mult si sa participe la concursuri scolare si mai tarziu la olimpiade de matematica.

Spor la treaba si rabdare!


***
Anonim16 decembrie 2014, 00:45

Am si eu o problema care nu o stiu rezolva: Andreea citeste o carte in trei zile: in prima zi citeste o optime si 5 pagini, a doua zi citeste o patrime si 5 pagini iar a treia zi citeste
restul, adica 175. Cate pagini are cartea?

Raspuns catre un cititor - rezolvare problema comentariu 1

In primul rand desenul eu il realizez in doi pasi: pasul 1 reprezint cat a citit Andreea in prima zi (1/8 +5) si pasul 2 cat a citit in ziua 2 si 3.

(Rezolvarea porneste de la sfarsitul desenului catre inceput)


3 segmente = 175 + 5 = 180 pagini (desenul 2)
1 segment = 180 : 3 = 60 pagini,

Cate pagini a citit Andreea in ziua 2?


60+5 = 65 pagini

Cate pagini a citit Andreea in ziua 2 si 3?


60+180=240 pagini

7 segmente = 240 + 5 = 245 pagini (desenul 1)


1 segment = 245 : 7 = 35 pagini

Cate pagini a citit Andreea in prima zi?


35+5=40 pagini

Cate pagini are cartea ?


175+65+40=280 pagini

Eu nu stiu care este metoda doamnei invatatoare. Daca s-a lucrat la clasa si cu intrebari de genul "Cate pagini reprezinta 7 sau 3 segmente?" pentru copilul meu doamna nu era
asa stricta, important era desenul si rationamentul.
Matematica clasa a IV- a - Ecuatii complexe cu o necunoscuta

Ecuatiile complexe cu o necunoscuta, pun de multe ori probleme copiilor din clasa a IV. Ele arata cam asa:

{[(107 - 63 : X ) x 9 - 2] : 5 + 3 x 9 } x 4 - 12 = 800

Aceste ecuatii complexe sunt alcatuite din mai multe operatii matematice simple, dar marea bataie de cap este acel x ascuns printre cifre si ordinea operatiilor.

Copilul trebuie sa stie ca aceste ecuatii se rezolva de la sfarsit (rezultat) catre inceput, asa ca ordinea operatiilor se inverseaza. (Ordinea operatiilor este cea care
ne spune ca se rezolva intai inmultirile si impartirile in ordinea care apar, apoi adunarile si scaderile, tinand cont de paranteze si de tipul lor.)

Cam aceasta ar fi teoria, dar copilul meu era intimidat de multimea de operatii de adunare, de inmultire etc. plus paranteze si de aceea si-a facut propria regula: Scapa de
termenul cel mai apropiat de egal. Din pacate, regula ei nu se aplica tot timpul.
Ce sa fac? Pe parcursul discutiilor mele cu copilul mi-a venit urmatoarea idee:

Transforma ecuatia complexa in una simpla!

Aceasta idee consta in a vedea ecuatia complexa ca pe una simpla, atunci cand copilul se incurca la ordinea operatiilor. Pentru a o pune in practica am apelat la creioanele de
colorat. Noi coloram acea parte din ecuatie care poate fi asociata cu o necunoscuta oarecare pentru a usura rezolvarea .

Aceasta modalitate vizuala de a simplifica ecuatia este usor de realizat, iar aici aveti opera noastra de arta:

in varianta lizibila:
Cu ajutorul acestei idei, eu am avut un copil mandru de cat de repede si corect rezolva aceste ecuatii.
Ecuatii de clasa a IV-a - tipuri si metode de rezolvare

In clasa a IV-a ecuatiile (sau mai bine zis "aflarea termenului necunoscut" cum se numeste capitolul care le contine) mi-au dat o multime de batai de cap.

Noi, ca parinti, am putea imparti ecuatiile pe care le putem intalni in clasa a IV-a astfel:

1 - ecuatii simple cu o necunoscuta


ex.: a + 3000 = 5000, b - 1000 = 2000, 5000 - c = 2000
Le-am numit simple pentru ca scolarii nostri au inceput sa faca astfel de ecuatii din clasa a II-a, doar cifrele cu care opereaza au devenit mai complicate, adica au trecut de la
numere de ordinul unitatilor 1, 2, etc la numere de ordinul miilor 3500, 7800 etc.

2 - ecuatii complexe cu o necunoscuta

ex.: {[(107 - 63 : X ) x 9 - 2] : 5 + 3 x 9 } x 4 - 12 = 800


Le-am numit complexe pentru ca ecuatiile sunt foarte lungi (adica cu multi termeni) si copilul se incurca datorita faptului ca nu aplica corect principiul "mersului invers".Vezi
articolul Matematica clasa a IV-a - ecuatii complexe cu o necunoscuta.

Un caz particular ar fi diferite probleme care se pot rezolva printr-o singura operatrie, dar de obicei se foloseste metoda "mai multor operatii diferite - 2/3/4".
ex. Intr-o florarie se aduc in prima zi 200 de lalele, in a doua zi se aduc 300 de lalele. Cate lalele s-au vandut in a treia zi daca la sfarsitul zilei mai erau in florarie 200 lalele?

Rezolvare :

A) Prin metoda cel mult trei operatii de ordine diferite:

1.Cate lalele s-au adus in primele doua zile?

200+300=500 (lalele)

2. Cate lalele s-au vandut?

500-200=300 (lalele)

Raspuns: 300 lalele

B) Printr-o singura operatie

1. Cate lalele s-au vandut?

200+300-200=300

Raspuns: 300 lalele

In mod concret cazul particular ar fi scrierea datelor problemei sub forma unei ecuatii (adica intr-un fel rescriem varianta B). Atunci avem:

200 + 300 - a = 200


500-a=200

a=300
Eu consider ca aici dificultatea pentru copil este intelegerea datelor problemei, pentru ca ecuatiea rezultata este simpla.

3 - ecuatii complexe cu mai multe necunoscute


In primul rand vreau sa fac urmatoarea precizare pentru cei care nu tin pasul zi de zi cu materia predata, ca va veti intalni cu doua situatii distincte la aceste ecuatii cu mai multe
necunoscute:

I - ecuatii cu mai multe necunoscute care se rezolva cu ajutorul metodei figurative

ex.

Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori varsta Irinei, sa se afle cati ani au fiecare.

Aceste tipuri de probleme nu se rezolva cu ajutorul ecuatiilor decat de catre parinti :). Pentru detalii vezi articolul: Metoda figurativa - Metoda grafica - Metoda
segmentelor - Tipuri de probleme rezolvate

II ecuatii cu mai multe necunoscute "clasice" - acest tip de ecuatii m-a pus de cateva ori in dificultate, deoarece in clasa a IV-a copiii nu
aduna doi termeni care contin necunoscuta pentru ca nu stiu sa dea factor comun. Ele sunt o continuare din anii anteriori vezi articolul Clasa a II-a si a III-a - Probleme de
matematica care ne dau batai de cap

Iata cateva exemple, rezolvate, de astfel de ecuatii de clasa a IV-a:

Exemplul 1:

a + b + c = 5000, a + b = 3000, b+c=3500


a=?, b=?, c=?

Rezolvare:
a + b + c = 5000

a + b = 3000

3000 + c = 5000 => c = 5000-3000 c = 2000

b + c = 3500

b + 2000 = 3500 => b = 3500-2000 b = 1500


a + b = 3000

a + 1500 = 3000 => a = 3000-1500 a = 1500


Verificare: a + b + c = 5000
1500 + 1500 + 2000 = 5000

Exemplul 2:

a+b=300, b+c=500, a+c=400


a=?, b=?, c=?

Stiu ca vreti sa scoateti o necunoscuta in functie de cealalta ex. a=300-b, dar STOP, vedeti ce am spus mai sus ei nu stiu sa adune sau sa scada necunoscute, deci cautam alta
varianta:

- adunam cele 3 ecuatii:

a+b + b+c + a+c = 300+500+400


a+b+b+c+a+c = 1200,

la sfarsitul clasei a III-a copiii au invatat comutativitatea sub forma unei reguli de calcul rapid "Daca se schimba ordinea termenilor suma ramane aceeasi." si o recapituleaza in
clasa a IV (Matematica, manual pentru clasa a IV-a Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis, pag. 22)

deci putem scrie ecuatia, regrupand termenii:

a+b+c + a+b+c = 1200,

pentru a face totul mai usor, eu obisnuiesc sa pun paranteze, adica (a+b+c) + (a+b+c) = 1200 - pas optional

se observa ca avem aceeasi suma scrisa de doua ori, in functie de nivelul copilului, putem scrie direct

2 x (a+b+c) = 1200, tratand suma ca pe o necunoscuta oarecare, deci a+b+c=1200 : 2 = 600

sau putem detalia

daca a+b+c = x, atunci a+b+c + a+b+c= x+x= 2x = 1200 (transformarea x+x= 2x, are la baza informatiile parcurse in clasa a III-a cand au invatat ca inmultirea este o adunare
repetare) deci x= 1200 : 2 =600

acum ca am aflat a+b+c=600, luam cate o ecuatie de mai sus, cum ar fi a+b=300 si aflam necunoscutele pe rand, cam asa:

300 + c = 600 => c=600-300 c = 300

b+c = 500, b+300 = 500 => b=500-300, b = 200

a+b=300, a+200=300 => a=300-200, a = 100

Este foarte posibil ca o parte din exemple sa depaseasca nivelul manualului si sa se apropie de nivelul anumitor concursuri scolare, dar pot fi rezolvate cu ajutorul cunostintelor
din clasa.
Inecuatii clasa a IV-a - variante de rezolvare
In clasa a IV-a se studiaza inecuatiile pentru prima data.

In manual ( Matematica, manual pentru clasa a IV-a, Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis) nu este pomenita notiunea de inecuatie ci exista capitolul "Aflarea
unui numar necunoscut (2)" atat dupa adunare/ scadere cat si dupa inmultire/ impartire . In aceste 2 subcapitole exista cateva exemple rezolvate, prin incercari.

Recunosc, la vremea respectiva, nu m-am amestecat la acest capitol deoarece nu am stiut vreo metoda apropiata de puterea de intelegere a copilului. Stiam doar metoda clasica
de rezolvare, asemanatoare ecuatiilor (metoda operatiei inverse - am aflat ulterior numele ei), in care schimbarea semnului joaca un rol foarte important, iar copilul n-o
intelege.

Matematica, cls. 5

A trebuit sa treaca aproape un an ca sa gasesc, in manualul de clasa a V-a, 4 metode cu explicatii care mi-au luminat mintea, iar unele sunt accesibile si celor cu un an mai mici
(sau macar parintilor lor...).

1. Metoda incercarii si a erorii


Aceasta este metoda care sta la baza rezolvarii inecuatiilor in clasa a IV-a si consta in a da necunoscutei valori numere naturale si apoi incercarea fiecarei valori pana obtinem
toate solutiile.

2. Metoda balantei
In clasa a V-a, aceasta metoda are in vedere proprietati ale relatiilor de egalitate si inegalitate, pentru rezolvarea inecuatiilor. (23-b>17, 23-17 - b >17-17, 6 - b > 0, b < 6, solutii
0, 1, 2, 3, 4, 5). Aceasta fiind clar materie de clasa a V-a, rezolvarea nu este potrivita celor de clasa a IV-a, dar partea cu balanta eu am gasit-o in manualul de clasa a IV-a ca
ajutor la explicatia unui exercitiu rezolvat.
"Cate bile se pot lua de pe talerul din partea stanga, astfel incat numarul lor sa ramana mai mare decat numarul bilelor de pe talerul din dreapta."

Matematica, manual pentru clasa a IV-a,


Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis,
pag. 20, fragment

Deci aceasta metoda o putem folosi cu succes, atunci cand cel mic nu a inteles, pentru a explica cum este cu o parte mai mica / mare decat cealalta.

Iata si o jucarie care va poate veni in ajutor la metoda balantei: Super balanta cu galetuse

2. Metoda figurativa si inecuatii de clasa a IV-a


Aceasta este o metoda foarte interesanta, in opinia mea. Este adevarat ca in programa, metoda figurativa este dupa inecuatii, dar pentru explicatia de mai jos in care folosim
doar niste segmente, nu cred ca este necesara parcurgerea capitolului in toata complexitatea lui.

Exemplu:

x +3 < 12

Varianta din manual:


Matematica, manual pentru clasa a V-a,
Petre Chirtop, Valentin Radu, Mariana Rosu, Gabriela Ross,
Editura Didactica si pedagogica
pag. 22, fragment

Pentru a fi pe intelesul celor de clasa a IV-a, care se bazeaza pe incercari in rezolvarea unei inecuatii (conform programei), eu propun folosirea metodei doar ca explicatie
ajutatoare astfel:

Luam ideea cu dreapta impartita in 12 segmente (de la clasa a V-a) taiem sau coloram altfel ultimile 3 segmente si apoi adaugam cate un segment, verificand la fiecare pas
indeplinirea conditiei. Solutiile sunt cele incercuite cu rosu: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
Cu o astfel de explicatie eu inteleg logica manualului de clasa a IV-a care incepe incercarea solutiilor de la 0 si nu pornind de la ipoteza: daca x+3=12, atunci x=9 deci numerele
mai mici decat 9 le incerc si verific daca se respecta cerinta inecuatiei (Cum m-a dus pe mine capul, in lipsa altor informatii.)

Veti zice: Bine, bine, dar ce facem cu inecuatiile care contin scadere?

Pai, ... am putea incerca asa:

14 - x < 7

Adica, pe romaneste, am pus o dreapta impartita in 14 segmente, am colorat cu verde zona cifrelor mai mici decat 7, daca 14-x este mai mic decat 7 atunci trebuie sa fie valorile
de la 0 pana la 7, iar restul insemna ca sunt solutiile lui x. Apoi am revenit la metoda incercarilor, astfel incat raspunsurile sa se situeze in zona verde (de aceea am inceput cu
14). Solutiile in acest caz sunt: 14, 13, 12, 11, 10, 9 si 8.

De ce metoda figurativa? Pentru ca desenul este intotdeauna un bun ajutor pentru o explicatie si pentru ca se imbina foarte bine cu metoda incercarilor.

Metoda operatiei inverse


Rezolvarea inecuatiei (nu este pentru clasa a IV-a decat daca va inarmati cu multa rabdare):

x + 3 < 12

x < 12 - 3
x < 9 => solutiile sunt 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

vi s-a parut simpla, dar de asta ce ziceti:

12 - x < 7
x > 12-7 ( --> se schimba semnul lui x, se transforma mai mic "<" in mai mare ">")
x > 5 => solutiile sunt 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12

Pentru noi a fost prea devreme pentru aceasta metoda, poate asa doar ca ... Stiati ca...

Aceste metode mie mi-au folosit foarte mult, din punct de vedere al intelegerii modului in care sunt abordate inecuatiile in clasele mici si in cazul in care nu simtiti nevoia, nu
trebuie sa le impartasiti celui mic, nici n-ati pierdut timpul degeaba, ele va vor fi de folos la anu'. :)
Probleme care se rezolva prin doua sau mai mult de doua operatii (II)

Probleme clasa a IV-a

Clasa a IV-a nu aduce lucruri noi la aceasta metoda, doar mai multe calcule cu toate tipurile de operatii studiate. Ce este de remarcat:

- schema unei rezolvari cu exemplu concret - cel putin in manualul acesta, pag. 48;
- devine dificila transformarea rezolvarii intr-o singura operatie - apar paranteze rotunde, drepte;
- includerea in acest capitol a unor probleme care s-ar rezolva mult mai usor prin alte metode studiate la alte capitole:

ex. "Intrand intr-un magazin, Maria constata ca, daca si-ar cumpara 6 dischete, i-ar ramane 16 lei, dar pentru a cumpara 9 dischete, i-ar mai trebui 11
lei? Cat costa o discheta si cati bani avea fetita?" (Matematica, manual pentru clasa a IV-a, Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis, 2006)

Mie aceasta problema mi se pare usor de rezolvat prin metoda grafica:

De aici rezulta clar 3 dischete = 27 lei, 1 discheta = 9 lei s.a.m.d.

Prin metoda pas cu pas de pana acum (intrebare/ operatie) este mult mai greu unui copil sa aplice mintal o logica conform careia 3 dischete costa 27 de lei si apoi sa continue
pas cu pas cu restul intrebarilor. Poate ceva algebric de genul : 6d + 16 = 9d - 11 => 3d = 27 => 1 discheta = 9 lei.

Deci putem afirma ca este o problema in care trebuie sa facem mai multe operatii, dar nu este un caz similar celor de pana acum intrebare - operatie si apoi din aproape in
aproape catre rezultat.

Am vrut sa scot in evidenta acest lucru deoarece in clasa a IV-a se studiaza multe metode de rezolvare a problemelor si copiii pot rezolva usor cu metoda potrivita si foarte greu
sau deloc cu alte mijloace.

Exemple de probleme rezolvate:


"Dintr-o livada s-au cules 468 kg cirese si 260 kg de visine. Ciresele s-au pus in ladite de cate 6 kg, iar visinele in ladite de cate 5 kg. Cate ladite s-au
folosit?" (Matematica, Caiet de aplicatii pentru clasa a IV-a, Sinapsis)

Caiet de aplicatii
Rezolvare:
Var. I
1. Cate ladite s-au folosit pentru cirese?
468 : 6 = 78 (ladite)

2. Cate ladite s-au folosit pentru visine?


260 : 5 = 52 (ladite)

3. Cate ladite s-au folosit?


78 + 52 = 130 (ladite)

R: 130 ladite

Var. II

Cate ladite s-au folosit?


468:6 + 260:5 = 78 + 52 = 130 (ladite)

R: 130 ladite
"Un producator particular creste 214 gaini, cu 58 mai putine curci, iar rate de doua ori mai putine decat gaini si curci la un loc. Intr-o saptamana, o
gaina consuma, in medie, 3 kg de graunte, o curca cu 5 kg mai mult, iar o rata de doua ori mai putin decat o curca. Cate kg de graunte sunt necesare
pentru hrana pasarilor intr-o saptamana?" (Matematica. Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, Mariana Mogos si Stefan Pacearca, Editura Aramis)

Rezolvare

1. Cate curci creste producatorul?


214 - 58 = 156 (curci)

2. Cate gaini si curci creste producatorul?


214 + 156 = 370 (gaini si curci)

3. Cate rate creste producatorul?


370 : 2 = 185 (rate)

4. Cate graunte consuma gainile intr-o saptamana?


214 x 3 = 642 (kg graunte)

5. Cate graunte consuma o curca intr-o saptamana?


3 + 5 = 8 (kg graunte)

6. Cate graunte consuma curcile intr-o saptamana?


156 x 8 = 1248 (kg graunte)

7. Cate graunte consuma o rata intr-o saptamana?


8 : 2 = 4 (kg graunte)

8. Cate graunte consuma ratele intr-o saptamana?


185 x 4 = 660 (kg graunte)

9. Cate kg de graunte sunt necesare pentru hrana pasarilor intr-o saptamana?


642 + 1248 + 660 = 2550 (kg graunte)

R: 2550 kg. graunte

(Asta daca va intrebati cat de multe intrebari pot fi?)

Daca vreti sa-l puneti pe cel mic sa scrie intr-o singura operatie rezolvarea problemei de mai sus, asteptati-va la asa ceva:

214 x 3 + [( 214 - 58 ) x ( 3 + 5 )] + [ 214 + ( 214 - 58 ) ] : 2 x [( 3 + 5) : 2] =

I-gaini-I I----------curci--------I I------------------rate-----------------I

(daca doriti mai puteti scoate niste paranteze, eu le-am pus pentru a se vedea corespondenta cu var.I)
BAZELE PSIHOLOGICE SI METODOLOGICE ALE REZOLVARII PROBLEMELOR DE ARITMETICA

1. Notiunea de problema si etapele rezolvarii ei

Notiunea de problema are un continut larg cuprinzand o gama variata de preocupari si actiuni in diferite domenii. In general, orice
chestiune de natura practica sau teoretica ce necesita o rezolvare, o solutionare, poarta numele de problema. Altfel spus, avand in vedere
ca orice proces de gandire este declansat de o intrebare pe care si-o pune sau i se pune omului, se admite ca formularea unui raspuns clar
si prcis la o astfel de intrebare constituie o problema. Limitandu-se la matematica, admitem ca prin problema se intelege orice chestiune
a carei solutionare se poate obtine prin procese de gandire si calcul.

Cuvantul isi are originea in limba latina si a intrat in vocabularul romanesc prin limba franceza.

Cuvantul folosit de matematicieni si psihologi " pro - ballein" are semnificatia " ceea ce ti se arunca in fata ca obstacol" sau
provocare.

O problema de gandire apare atunci cand in fata omului apare un obstacol. Cand situatia se poate rezolva pe baza experientei de
care dispune individual, a deprinderilor anterior formate, atunci gandirea nu mai este confruntata cu o problema.

Problema de matematica reprezinta transpunerea unei situatii practice sau a unui complex de situatii practice in relatiile cantitative
si in care, pa baza valorilor numerice date si aflate intr-o anumita dependenta unele fata de altele si fata de una sau mai multe valori
numerice necunoscute, se cere determinarea acestor valori necunoscute.

A rezolva o problema inseamna a gasi o iesire dintr-o dificultate, a gasi o cale de a ocoli un obstacol, de a atinge un obiectiv care nu
este direct accesibil.
A gasi solutia unei probleme este o performanta specifica inteligentei, iar inteligenta este apanajul specific speciei umane; se poate
spune ca, dintre toate indeletnicirile omenesti cea de rezolvare a problemelor e cea mai caracteristica.

Partile principale ale unei probleme sunt: datele, necunoscutele si conditia. Datele sunt ceea ce se cunoaste ( ipoteza),
necunoscutele sunt ceea ce trebuie aflat ( concluzia), iar conditia reprezinta legatura dintre ele.

Elevul trebuie ajutat sa inteleaga datele si conditia problemei, sa raporteze datele cunoscute la valoarea necunoscuta, sa
construiasca sirul de judecati care conduc la gasirea solutiei problemei. Sarcina de a-l forma pe elev sa inteleaga si sa stie sa descopere
solutiile problemei, de a-l conduce pe firul logic de rezolvare a acesteia revine invatatorului.

Capacitatea de a rezolva problemele depinde si de nivelul de pregatire al elevilor, de experienta de care dispun. Cunostintele pe care
le au elevii trebuie reamintite atunci cand e nevoie, facute utile scopului urmarit, adaptate problemei pe care urmeaza sa o rezolve.

Rezolvarea oricarei probleme trece prin mai multe etape metodice. In fiecare etapa are loc un process de reorganizare a datelor si de
reformulare a problemei, pe baza activitatii de orintare a rezolvatorului pe drumul si in directia solutiei problemei.

Aceste etape sunt:

A. Cunoasterea enuntului problemei

B. Intelegerea enuntului problemei

C. Analiza problemei si intocmirea planului logic

D. Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii judecatilor din planul logic

E. Activitati suplimentare
A. Cunoasterea enunturilor problemelor se realizeaza prin actul cititului de catre invatator si de atre elevi a textului. Prin
citirea problemei se urmareste retinerea datelor, stabilirea relatiilor dintre ele, fixarea necunoscutelor. Am pus accent pe delimitarea
ipotezei de concluzie, a ceea ce se cunoaste de ceea ce trebuie aflat.

B. Intelegerea enuntului problemei - nu este posibil ca elevul sa formuleze ipoteze si sa construiasca rationamentul rezolvarii
problemei decat in masura in care cunoaste termenii in care se pune problema. Enuntul problemei contine un minim necesar de informatii.
Datele si conditia problemei reprezinta termenii de orientare a ideilor, a analizei si sintezei, precum si a generalitatilor ce se fac treptat pe
masura ce se inainteaza spre solutie. Intrebarea problemei indica directia in care trebuie sa se orienteze formularea ipotezelor. Acest minim
de informatii trebuiesc receptionate in mod optional de catre elevi prin citirea textului problemei, prin ilustrarea cu imagini sau chiar cu
actiuni cand este cazul.

Prin discutiile purtate cu elevii, trebuiesc retinute elementele matematice importante: datele problemei, relatiile dintre date si
intrebarea problemei. Nereceptionarea corecta a enuntului problemei genereaza multe dificultati in activitatea de rezolvare, cum ar fi:
schimbarea sensului unei date, neglijarea unor date, luarea in consideratie a unor numere care nu au functie de date ale problemei.

C. Analiza problemei si intocmirea planului logic este etapa in care se produce eliminarea aspectelor ce nu au semnificatie
matematica si se elaboreaza reprezentarea matematica a continutului problemei. Este etapa in care se construieste rationamentul de
rezolvare a problemei, adica drumul de legatura intre datele problemei si necunoscuta. Prin exercitiile de analiza a datelor, a semnificatiei
lor, a relatiilor dintre ele si a celor dintre date si necunoscuta se ajunge sa ne ridicam de la situatiile concrete pe care le reprezinta
problema, la nivelul abstract care vizeaza relatiile dintre parte si intreg.

Transpunand problema intr-un desen sau intr-o imagine, scriind date cu relatiile dintre ele intr-o coloana, evidentiem esenta
matematica a problemei, adica reprezentarea matematica a continutului ei.

In momentul in care elevii au transpus problema in relatiile matematice, solutia este ca si descoperita.

D. Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii judecatilor din planul logic - este etapa ce consta in
alegerea si efectuarea calculelor din planul logic de rezolvare, cu constientizarea semnificatiei rezultatelor partiale ce se obtin prin calculele
respective si a rezultatului final.
E. Activitati suplimentare - constituie ultima etapa a procesului rezolvarii. Se pot efectua urmatoarele activitati suplimentare :

- verificarea rezultatului;

- scrierea sub forma de exercitiu;

- gasirea altor cai sau metode de rezolvare;

- generalizare;

- compunerea de probleme dupa modelul celei rezolvate.

Procesul de rezolvare a problemelor antreneaza in system elementele ajunse la automatizare, dar mai ales coreleaza elementele ale
caror actiune trebuie sa ramana in permanenta sub controlul constiintei.

Sarcina principala a invatatorului, cand pune in fata elevilor o problema, este sa-i
conduca pe acestia la o analiza profunda a datelor, analiza care sa le permita o serie de reformulari. Necesitatea analizei riguroase a
datelor este cu atat mai mare in clasele mici cu cat stim ca elevul intampina dificultati in aceasta directie, in special datorita unei lipsei unei
vederi de ansamblu asupra problemei si constientizarii intregului rationament de rezolvare a acesteia.

O alta sarcina a invatatorului este sa -l ajute pe elev sa cuprinda imaginea de ansamblu a problemei. O problema este cu atat mai
dificila cu cat ea difera mai mult problemele rezolvate anterior.

Rezolvarea problemelor constituie activitatea matematica cea mai bogata in valente formative, in ea concentrandu-se intreaga
experienta dobandita de elev atat in studierea si cunoasterea numerelor, cat si al calculului, acestea devenind elemente auxiliare in
rezolvarea problemelor.

2. Clasificarea problemelor de matematica in ciclul primar

.
3. Metode generale de rezolvare a problemelor

a ) Metoda sintetica

A examina o problema prin metoda sintetica inseamna a orienta gandirea elevilor asupra datelor problemei, astfel incat sa le grupeze
dupa relatiile dintre ele si sa formuleze aceste probleme intr-o succesiune logica astfel alcatuita incsa se incheie cu acea problema simpla a
carei intrebare coincide cu intrebarea problemei.

Metoda sintetica este mai accesibila dar nu solicita prea mult gandirea elevilor; se porneste de la cunoscut spre necunoscut.

Exemplu:

" La un magazin s-au adus 10 saci cu zahar a cate 87 Kg fiecare sac si 10 saci cu orez a cate 65 kg fiecare sac.
Cate kg cantareasc in total toti sacii cu zahar si orez?"

In judecarea problemei pe cale sintetica se porneste de la aflarea cantitatii de zahar din cei 10 saci cunoscand ca un singur sac
cantareste 87 kg, apoi aflarea cantitatii de orez din cei 10 saci cunoscand ca un sac cantareste 65 kg., dupa care se ajunge la ultima
intrebare care coincide cu intrebarea problemei.

Pentru a ilustra mai bine procesele prin care au loc rezolvarea unei probleme pe cale sintetica , voi prezenta sub forma de schema
problema prezentata mai sus.
Planul de rezolvare:

1. Cate kg cantaresc 10 saci cu zahar?

10 X 87 kg = 870 kg

2. Cate kg. cantaresc 10 saci cu orez?

10 X 65 kg = 650 kg

3. Cate kg cantaresc in total sacii cu zahar si orez?

870 kg + 650 kg = 1520 kg

Verificarea si punerea in exercitiu:

10 X 87 kg + 10 X 65 kg = 870 kg + 650 kg = 1520 kg


R: 1520 kg

b) Metoda analitica

A examina o problema prin metoda analitica inseamna a o privi in ansamblu, pornind de la intrebarea problemei. Se cauta sa se
afle ce date sunt necesare pentru a raspunde la intrebarea problemei. Se alcatuieste o problema simpla. Daca aceasta problema nu are
toate datele necesare rezolvarii ei se ajunge la datele problemei. Acest plan este construit din intrebarile problemelor simple, asezate in
ordinea lor logica. Metoda analitica este mai complexa, poate fi mai dificila, dar solicita mai mult gandirea elevilor si folosind-o, ii ajuta pe
copii sa priveasca problema in totalitatea ei, sa aiba mereu in atentie intrebarea problemei.

Ea este mai grea fiindca presupune un proces de gandire continua si de profunzime, fapt pentru care exista tendinta de a fi in
general ocolita. Dar intrebuintarea acestei metode contribuie intr-o mai mare masura la dezvoltarea gandirii logice si numai cunoasterea si
intrebuintarea ei creeaza posibilitatea rezolvarii de catre elevi a problemelor in mod independent. De aceea este necesar ca pe masura ce
elevii dobandesc priceperea de a examina problemele prin metoda sintetica, sa se treaca treptat la utilizarea metodei analitice, mai ales in
clasele a III - a si a IV - a.

Pentru a ilustra mai bine procesele prin care au loc rezolvarea unei probleme pe cale analitica , voi prezenta sub forma de schema
problema propusa mai sus.

Ce ar trebui sa cunosc pentrua afla


cantitatea totala?
Planul de rezolvare:

1. Cate kg cantaresc 10 saci cu zahar?

10 X 87 kg = 870 kg

2. Cate kg. cantaresc 10 saci cu orez?

10 X 65 kg = 650 kg

3. Cate kg cantaresc in total sacii cu zahar si orez?

870 kg + 650 kg = 1520 kg

Verificarea si punerea in exercitiu:

10 X 87 kg + 10 X 65 kg = 870 kg + 650 kg = 1520 kg

R: 1520 kg

Metoda sintetica este mai usoara, mai accesibila elevilor datorita faptului ca nu necesita un process de gandire prea complex. Metoda
analitica este mai dificila fiindca presupune un process de gandire amplu si din acest motiv este uneori ocolita.
Rezolvand probleme prin metoda sintetica, elevii isi dezvolta gandirea reproductiva, iar rezolvarea problemelor prin metoda analitica
le dezvolta gandirea productiva, creativa.

Procesul analitic nu apare si nici nu se produce izolat de cel sintetic intrucat cele doua operatii ale gandirii se asesc intr-o stransa
conexiune si interdependenta, ele conditionandu-se reciproc si realizandu-se intr-o unitate inseparabila. Astfel, descompunerea unei
probleme compuse in probleme simple din care este alcatuita constituie in esenta un proces de analiza , iar formularea planului de
rezolvare, cu stabilirea succesiunii problemelor simple, constituie un process de sinteza. Din aceste motive, cele doua metode apar deseori
sub o denumire unica : metoda analitico - sintetica.

Legatura stransa dintre analitic si sintetic este pusa in evidenta chiar de felul de desfasurare si stabilire a concluziilor in examinarea
problemelor cu ajutorul careia s-au exemplificat cele doua metode. Astfel, planul de rezolvare stability in urma examinarii problemei
respective prin metoda analitica este identic cu cel stabilit prin metoda sintetica, problemele simple si succesiunea lor fiind aceeasi. Doar in
cazul metodei sintetice planul de rezolvare reda sub o forma mai concisa desfasurarea procesului de examinare a problemei.

4. Rezolvarea problemelor simple

Primele probleme simple sunt acelea pe care si le propune elevul zilnic in scoala, in familie, in timpul jocului si care sunt illustrate cu
exemple familiare lui. Pentru a-I face sa vada inca din clasa I utilitatea activitatii de rezolvare a problemelor este necesar ca micii scolari sa
inteleaga faptul ca in viata de toate zilele sunt situatii cand trebuie gasit unh raspuns la diferite intrebari.

Problemele simple sunt probleme a caror rezolvare se realizeaza prin efectuarea unei singure operatii. Ele se intalnesc cu precadere
la clasa I, in scopul asimilarii notiunii de problema. Pentru elaborarea oricarei notiuni matematice exista trei etape:

Etapa realista ( experimental - instructiva);

Etapa intuitiva;

Etapa formal conceptuala.


Prima etapa are un caracter pur concret, elevii manipuland obiecte ce li se ofera intr-o multitudine de posibilitati.

A doua etapa corespunde materialului semiconcret ( adica a imaginilor a), prezentat sub forma unor scheme grafice, urmate de
introducerea simbolurilor matematice.

Exemplu :

1. In prima etapa folosim ca material didactic fructe:

" Intr-un cos sunt 4 mere si 3 pere. Cate fructe sunt in cos?"

In continuare am luat merele si le-am cerut elevilor sa formuleze o problema care sa se rezolve, folosind operatia de scadere. Copii au
formulat problema:

"Intr-un cos sunt 7 fructe, mere si pere. Cele 4 mere au fost luate. Cate pere au ramas in cos?"

2. In a doua etapa se formeaza probleme folosind material intuitive. Treptat se trece de la situatia concreta in care se opereaza cu

obiecte ( mere, pere), la situatii desprinse de concret, la imagini si mai tarziu spre abstract.

Desenele contribuie la intelegerea continutului problemei si al orientarea atentiei copiilor catre ceea ce se cere in problema.

3. Dupa parcurgerea celor doua etape se trece la probleme in care se folosesc expresiile "cu atat mai mult" sau "cu atat mai putin" .

Prin ilustrarea situatiilor se pot intelege mai usor aceste formulari matematice.

In rezolvarea problemelor simple, momentul cel mai important il constituie stabilirea operatiei corespunzatoare si justificarea alegerii

acestei operatii. Deoarece activitatea de rezolvare a problemelor simple se introduce chiar din clasa I, rezolvandu-se la inceput probleme de
adunare si scadere in concentrul 0 - 10, apoi in concentrul 0 - 20, stabilirea operatiei corespunzatoare constituie un process de gandire

dificil, in desfasurarea caruia elevii trebuie initiati si condusi cu mult tact si deosebita rabdare.

Pentru stabilirea operatiei corespunzatoare fiecarei probleme simple este necesar ca in primul rand invatatorul si apoi elevii sa

cunoasca toate cazurile in care procesele de gandire duc la operatia de adunare, toate cazurile care duc la operatia de scadere, astfel

incat alegerea unei operatii sa poata fi justificata in mod rational.

In general, pentru alegerea operatiei pe careo comporta rezolvarea unei probleme simple, se porneste de la intrebarea problemei si

cu ajutorul unui process de gandire se stabileste corespondenta dintre aceasta intrebare si unul dintre cazurile care cer aceasta operatie.

Pentru ca elevii sa constientizeze elementele componente ale problemei ca si notiunile de "problema" , rezolvarea problemei ,

"raspunsul la intrebarea problemei" , am prezentat elevilor probleme - actiune, fragmente autentice din viata. Scolarii mici trebuie mai

intai sa traiasca problema, ca sa invete sa o rezolve.

Problema 1

" Dau unui elev doua caiete si altuia trei caiete. Cer primului copil ( Andrei) sa puna caietele pe masa." Dialoghez cu clasa.

Ce a facut Andrei? ( A pus pe masa doua caiete).

Cer celui de-al doilea copil ( Narcis) sa puna pe masa caietele sale.

Cate caiete a pus Andrei si cate caiete a pus Narcis pe masa? ( Andrei a pus 2 caiete si Narcis a pus 3 caiete).

Cate caiete sunt pe masa? ( Pe masa sunt 5 caiete. Elevii pot raspunde usor deoarece le vad.).
Cum ati aflat? ( langa cele 2 caiete pe care le-a pus Andrei, a mai pus Narcis 3 caiete si s-au facut in total 5 caiete. Deci, 3 caiete si inca
2 caiete fac 5 caiete. Pentru a afla numarul total de caiete facem operatia de adunare, 3 + 2 = 5 ).

Cer unui elev sa exprime actiunea facuta de colegii sai si sa formuleze intrebarea.

Cu acest prilej ii familiarizez pe elevi cu notiunile de "problema" si de "rezolvarea problemei" punctand totodata si partile
componente ale problemei. Nu este inutil ca din aceasta etapa sa se strecoare si idea verificarii rezultatului ( vizul, prin numarare) ca o
intarire imediata a corectitudinii solutiei.

Daca in problema anterioara rezultatul era vizibil, nu acelasi lucru se intampla si in problema urmatoare.

Problema 2

Cer elevilor sa fie atenti la Diana. Cer elevei sa arate elevilor 4 caiete si apoi sa le puna intr-un ghiozdan gol, aflat pe catedra, apoi ii
cer sa mai arate 3 si sa le aseze tot in acel ghiozdan.

Dialoghez cu clasa.

Vedeti ate caiete sunt in ghiozdan? ( Nu.)

Atunci ce nu stim noi, sau ce trebuie sa aflam? ( Cate caiete sunt acum in ghiozdan.)

Se formuleaza enuntul problemei.

" Diana a pus intr-un ghiozdan 4 caiete si apoi a mai adaugat inca 3 caiete. Cate caiete sunt acum in ghiozdan?"

Pornind de la aceasta problema, le pot spune elevilor ca este formata din doua parti: o parte care ne arata ce cunoastem sau ce stim
din problema ( ca Diana a pus in ghiozdan 4 caiete si apoi a mai pus inca 3 caiete) si o parte care ne arata ce nu cunoaste sau ce trebuie sa
aflam. Aceasta se numeste "intrebarea problemei".
Ce nu cunoastem in problema? ( Cate caiete a pus Diana in ghiozdan?)

Deci, care este intrebarea problemei? ( Cate caiete a pus Diana in ghiozdan?)

Sa rezolvam acum problema! Cum vom gandi ? ( La 4 caiete pe care le-a pus mai intai Diana in ghiozdan, a ami adaugat inca 3 si s-au
obtinut un numar de 7 caiete. Deci, 4 caiet + 3 caiete = 7 caiete.)

Ce am aflat? ( Ca Diana a pus in total 7 caiete in ghiozdan.)

Pentru a se convinge de corectitudinea rezolvarii problemei, Diana scoate caietele din ghiozdan si le numara ca sa vada intreaga clasa.

Conditia necesara pentru rezolvarea unei probleme simple, cunoasterea elementelor sale de structura nu trebuie sa se realizeze
numai cu prilejul rezolvarii primelor probleme, ci este necesara o permanenta consolidare. Pentru aceasta se pot folosi diferite procedee:

Prezentarea unor "probleme" cu date incomplete pe care elevii le completeaza si apoi le rezolva ( Maria are 5 baloane rosii si 4 baloane
albastre. Cate baloane are in total?)

Prezentarea "datelor problemei" la care elevii pun intrebarea ( Ioana culege 10 fragi si ii daruieste fratelui ei 3 fragi.)

Prezentarea intrebarii problemei la care elevii completeaza cu datele problemei ( Cat i-au mai ramas?)

La clasa I am avut grija sa prezint elevilor probleme treptat trecand prin urmatoarele etape:

Probleme dupa imagini;

Probleme cu imagini si text;

Probleme cu text.

Introducerea problemelor cu text a fost conditionata de invatarea de catre elevi a citirii scrierii literelor si cuvintelor.
Manualul de clasa I sugereaza modalitatea de redactare a rezolvarii unei probleme urmarind ca in absenta unui text scris invatatorul
sa-I obisnuiasca pe elevi sa scrie doar datele si intrebarea problemei.

5. Rezolvarea problemelor compuse

Rezolvarea problemelor compuse nu inseamna numai rezolvarea succesiva a unor probleme simple. Dificultatea consta in legatura
dintre verigi si constituirea rationamentului.

Problema compusa fiind alcatuita din mai multe probleme simple, cuprinde relatii in care se cere sa se determine o valoare numerica
necunoscuta pe baza unor valori numerice date, care se gasesc intr-o anumita dependenta unele fata de altele si toate de marimea cautata.

La rezolvarea problemelor compuse se trece dupa rezolvarea unui numar sufficient de mare de probleme simple. Initial am ajutat
elevii in rezolvarea problemelor, apoi am deplasat activitatea spre elev determinandu-l astfel sa-si formezepriceperea de a lucra
independent. Pentru a trece treptat de la probleme simple la probleme compuse am procedat la contopirea in acelasi enunt a doua
probleme simple.

Exemple:

1. De ziua lui, Dan a primit de la parintii sai 3 carti cu povesti si 2 carti de colorat.

Cate carti a primit Dan de la parintii sai?

2. De ziua lui,Dan a primit de la prietenii sai 2 carti cu povesti si 1 carte de colorat.

Cate carti a primit Dan de la prietenii sai?

Din contopirea celor doua probleme se obtine problema:

De ziua lui, Dan a primit de la parintii sai 3 carti cu povesti si 2 carti de colorat, iar de la prietenii sa a primit 2 carti cu povesti si 1
carte de colorat,
Cate carti a primit Dan in total?

Rezolvarea problemelor compuse solicita intr-o masura mai mare gandirea logica deoarece este necesara punerea in corespondenta
a problemelor simple, sesizarea legaturilor organice dintre ele, a dependentei lor reciproce astfel incat sa se poata stabili succesiunea
acestor probleme in vederea gasirii rezultatului final.

Pentru a asigura desfasurarea procesului de gandire prin care se caracterizeaza examinarea unei probleme compuse, este necesar sa
se clarifice textul problemei, sa se ajunga la intelegerea de catre elevi a imprejurarilor care au generat acea problema, sa se arate pas cu
pas care sunt judecatile care intervin in analiza problemei, cum se insiruiesc ele, cum depend una de alta si cum se conditioneaza reciproc,
sa se recompuna apoi diferitele parti ale problemei intr-un tot unitar, sa se faca apoi abstractizari si generalizari.

Unii elevi intampina dificultati in rezolvarea problemelor compuse deoarece au o singura intrebare, aceasta fiind intrebarea ultimei
probleme simple componente, restul intrebarilor care reprezinta celelalte probleme simple urmeaza sa fie descoperite si formulate de
acestia.

Exemple de probleme compuse a caror rezolvare corespunde urmatoarelor formule:

1) a + ( a + b ) = c

La un concurs sportive au participat trei baieti si un numar de fete. Cati copii au participat la acel concurs daca numarul fetelor a fost
mai mare cu 2 decat cel al baietilor?

2) a + ( a - b ) = c

Intr-un cos erau 7 mere si un numar de pere. Numarul perelor era cu 3 mai ic decat cel al merelor. Cate fructe erau in cos?

3) ( a + b ) - c = d

Ion avea intr-o cutie 7 creioane. A mai cumparat 3 creioane. A dat colegei sale 2 creioane. Cate creioane mai are Ion?
4) ( a - c ) + b = d sau ( a + b ) - c = d

Andrei avea 10 timbre, dar a pierdut 4 timbre. Bogdan are 3 timbre. Cate timbre au cei doi copii impreuna?

6. Rezolvarea problemelor tip

Problemele care se rezolva prin metode speciale sunt probleme tipice. Acestea difera de la un tip de problema la altul. Rezolvarea
fiecarui tip de probleme se bazeaza pe fixarea relativa a unei scheme de lucru cu o sfera limitata de aplicare, prin utilizarea careia se va
ajunge la o anumita limita de miscare a gandirii, al unui anumit fel tipic de orientare a rationamentului.

Pentru insusirea de catre elevi a metodei de rezolvare a fiecarui tip de problema, trebuie sa aiba in vedere respectarea urmatoarelor
conditii:

- in explicarea fiecarui tip de problema sa se aleaga probleme cu continut simplu si cu numere mici pentru ca elevii sa poata
urmari metoda de rezolvare, nu calcule cu numere;

- pentru a ajunge la metoda de rezolvare mai sigur, mai usor, judecata elevilor trebuie sa se sprijine pe reprezentarea intuitiva a
enuntului problemei. In felul acesta elevii recunosc usor legaturile si raporturile dintre marimile date in problema;

- pentru fiecare tip sa se rezolve cat mai multe probleme, iar periodic sa se revina la cele invatate pentru a se putea repeat cu
elevii;

- la fiecare tip, elevii sa fie ajutati si indemanati sa compuna probleme asemanatoare;

- dupa studierea unui grup de probleme ce se incadreaza intr-un anumit tip sa se faca deductii si generalizari, pe intelesul si cu
ajutorul elevilor, stabilindu-se astfel ce s-a gasit comun la toate problemele, deosebirile dintre una si alta, care este metooda prin
care se rezolva aceste probleme.

Dupa metodele care se folosesc in rezolvarea problemelor de matematica in ciclul primar, aceste probleme sunt cunoscute sub
numele de:
Probleme care se rezolva prin metoda figurativa;

Probleme care se rezolva prin metoda comparatiei;

Probleme care se rezolva prin metoda falsei ipoteze;

Probleme care se rezolva prin metoda mersului invers;

Problme care se rezolva prin metoda reducerii la unitate;

Probleme de miscare

Probleme nonstandard

A. Probleme care se rezolva prin metoda figurativa

Aceasta metoda consta in reprezentarea prin desen a marimilor necunoscute si fixarea in desen a relatiilor dintre ele si a marimilor
date in problema. Ea ajuta la formarea schemei problemei, la concentrarea asupra tuturor conditiilor problemei.

In rezolvarea unei probleme care face apel la aceasta metoda ne sprijinim pe rationament, folosind intelesul concret al operatiilor.

Figura corespunzatoare problemei trebuie sa insemne o schematizare a enuntului pentru a pastra in atentie relatiile matematice si nu
toate aspectele concrete ca intr-o fotografie.

Avantajele pe care le prezinta aceasta metoda o situeaza pe primul loc in ceea ce priveste utilitatea ei. Astfel:

- are caracter general, aplicandu-se la orice categorie de probleme in care se preteaza figurarea si pe diferite trepte ale
scolarizarii;
- are caracter intuitive, intelegerea relatiilor dintre date facandu-se pe baza imaginilor vizuale, uneori intervenind actiunea
directa, miscarea, transpunerea acesteia pe plan mintal.

In aplicarea metodei figurative se poate face apel la orice categorie de elemente grafice sau combinatii ale acestora cu conditia ca
ele sa fie adecvate naturii datelor problemei si accesibile sau mai ales utile celui ce rezolva. Astfel, se pot folosi:

-desenele ( pentru clasele mici);

- figuri geometrice diferite : segmenete , triunghi, cerc, patrat;

- figurarea schematica a relatiilor matematice intre datele problemei;

- anumite semen conventionale;

- litere si combinatii de litere.

Exemple de probleme care se rezolva prin metoda grafica

Problema 1

Daca se aseaza cate un elev intr-o banca, raman 14 elevi in picioare. Daca asezam cate 2 elevi intr-o banca raman 3 banci libere.
Cati elevi si cate banci sunt?

Rezolvare

Din analiza primei parti a problemei deducem ca daca fiecarei banci ii corespunde 1 elev raman 14 elevi in picioare, ceea ce putem
figura astfel:
...... ...

14

Analizand partea a II - a a problemei din enuntul problemei, deducem ca asezarea a cate 2 elevi in banca poate fi facuta in mai multe
moduri dar cel mai bine este sa completam ate un elev in fiecare banca, mai intai cu cei 14 elevi ramasi in picioare si apoi cu cei 3 din
bancile care vor ramane libere. Vom avea 17 banci cu cate 2 elevi ( 14 + 3 ) , deci 34 elevi si 17 + 3 = 20 banci.

17

Problema 2

Trei echipe au recoltat cartofi. Intr-o ora, prima echipa a format 5 gramezi de cate 25 kg, iar a doua echipa 6 gramezi a cate 50 kg,
iar a treia echipa 4 gramezi a cate 30 kg.

Ce cantitate de cartofi s-a recoltat in 10 ore de lucru?

Rezolvare

Pentru a descrie graphic datele problemei, vom utilize diferite cercuri. Astfel, pentru o ora de recoltat vom avea urmatoarea
reprezentare grafica:
I echipa

a II - a echipa

a III - a echipa

25 kg x 5 = 125 kg ( cartofi recolteaza prima echipa intr-o ora)

50 kg x 6 = 300 kg ( cartofi recolteaza a doua echipa intr-o ora)


30 kg x 4 = 120 kg ( cartofi recolteaza a treia echipa intr-o ora)

125 kg + 300 kg + 120 kg = 545 kg (cartofi recoltati intr-o ora)

545 kg x 10 = 5450 kg ( cartofi recoltati in 10 ore)

R: 5450 kg cartofi

a. Probleme de aflare a doua numere cand se cunoaste suma si diferenta lor

Pentru ca elevii sa inteleaga rezolvarea acestui tip de probleme, se porneste de la intuitive prin scheme, desene, sau operand in fata
elevilor cu marimile problemei.

Exemplu:

Problema 1

Intr-o livada sunt 10 pomi fructiferi : meri si peri. Meri sunt cu 4 mai multi decat peri.

Cati meri si cati peri sunt in acea livada?

Se analizeaza problema si se ajunge la concluzia ca in problema se da suma a doua numere si ca unul dintre numere este cu 4 mai
mare decat celalalt.

" Ce putem face ca cele doua numere sa fie egale?"

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, elevii trebuie dirijati sa reprezinte marimea celor doua numere astfel:

Meri
10 pomi

Peri 4

Ei vor observa ca daca numarul merilor ar fi cu 4 mai mic, atunci numarul lor ar fie gal cu cel al perilor si numarul total s-ar micsora
cu 4.

Plan si rezolvare

1. Egalam numarul merilor cu cel al perilor.

10 - 4 = 6 ( pomi fructiferi)

2. Cati peri sunt?

6 : 2 = 3 ( peri)

3. Cati meri sunt ?

3 + 4 = 7 ( meri)

In acelasi mod putem rezolva aceasta problema, dar de aceasta data adaugam la numarul perilor 4 pomi, pentru a egala numarul
celor doua categorii de pomi.

Meri Meri 4

10 pomi ? pomi

Peri 4 Peri 4
1. 10 + 4 = 14 ( pomi fructiferi )

2. Cati meri sunt ?

14 : 2 = 7 ( meri )

3. Cati peri sunt ?

7 - 4 = 3 ( peri )

V: 7 + 3 = 10 ( pomi fructiferi

R: 3 peri, 7 meri

Dupa ce am egalat marimile, prima aflare este a marimii nemodificate ( nu adaugam si nici nu scadem nimic din ea ).

Dupa ce se rezolva mai multe probleme de acest tip, cu numere la nivelul fiecarei clase, se poate cere elevilor sa resolve probleme
fara reprezentarea grafica, folosind adaugarea la numar a diferentei numerelor, cat si scoaterea din suma a diferentei numerelor.

In clasele a II - a si a IV - a se pot rezolva probleme de acest tip, in care se da suma a trei numere si diferenta dintre ele.

Problema 2

"Suma a 4 numere consecutive este 806. Cat este fiecare numar?"

Se explica mai intai elevilor termenul de "consecutive" si se reprezinta grafic problema.

Problema 3

"Intr-o librarie s-au adus 850 de cartii caiete. Stiind ca numarul cartilor este cu 50 mai mare decat al caietelor, sa se afle cate carti si
cate caiete s-au adus/"
Rezolvare:

Vom reprezenta grafic problema:

Carti

Caiete 850 ?

sau

850 - 50 = 800 850 + 50 = 900

800 : 2 = 400 ( caiete ) 900 : 2 = 450 ( carti )

400 + 50 = 450 ( carti ) 450 - 50 = 400 ( caiete)

b. Probleme de aflare a numerelor cand se cunosc suma/diferenta si raportul dintre ele

In rezolvarea acestor probleme vom porni de la rezolvarea unor probleme cu date numerice mai mici cu care elevii sa opereze
calculand oral. In acelasi timp, ei isi pot reprezenta mai usor relatiile dintre marimi.

Problema 1

" Intr-o curte sunt 45 de pasari. Sttind ca numaarul curcilor este de 4 ori mai mare decat al gainilor, aflati cate gaini si cate curci sunt
in acea curte."

Rezolvare:
Din reprezentarea grafica elevii observa ca numarul gainilor este reprezenta printr-un singur segment, iar numarul curcilor este
reprezentat prin 4 segmente egale cu primul. Deci, in total 5 segmente de aceeasi lungime.

Gaini

Curci 45 pasari

Elevii isi dau seama ca pentru a afla o parte, impartim intregul la 5:

45 : 5 = 9 ( gaini)

9 x 4 = 36 ( curci )

V: 36 + 9 = 45 ( pasari)

R: 9 gaini si 36 curci

Problema 2

" Intr-o clasa numarul fetelor este de 3 ori mai mare decat numarul baietilor. Stiind ca in acea clasa sunt cu 8 mai multe fete decat
baieti, sa se afle cate fete si cati baieti sunt in acea clasa?"

Rezolvare:

Figuram cu un segment numarul baietilor care este mai mic.

Numarul fetelor va fi figurat prin 3 segmente de aceeasi lungime cu primul deoarece este de 3 ori mai mare decat primul.

Baieti
Fete

Cum numarul fetelor este cu 8 mai mare decat cel al baietilor, cele doua segmente vor reprezenta 8 fete.

Deci un segment reprezinta:

8 : 2 = 4 ( baieti )

4 x 3 = 12 ( fete )

V: 12 - 4 = 8

R: 4 baieti si 12 fete

EXEMPLE DE PROBLEME CARE SE POT REZOLVA

PRIN METODA FIGURATIVA

1. Suma a 4 numere consecutive este 30. Aflati numerele.

2. In 3 lazi sunt impreuna 614 kg. marfa. In a doua lada este de doua ori mai multa marfa decat in prima si cu 4 kg mai putina decat
in a treia.

Cate kg de marfa sunt in fiecare lada?

3. Ionel are cu 600 lei mai mult ca Adrian, Adrian are de 3 ori mai putin ca Victor, iar Victor are cu 200 lei mai mult ca Ionel.
Ce suma are fiecare?

4. Un numar este egal cu 1 / 6 din celalalt iar suma lor este 48. Aflati numerele.

5.. Doi frati au impreuna un numar de mingi de tennis. Daca le-ar imparti in mod egal, fiecaruia i-ar reveni cate 8 mingi. Stiind ca
unul dintre frati are cu 2 mingi mai putine decat celalalt, sa se afle cate mingi are fiecare.

6.. Clasele I ale unei scoli totalizeaza 113 elevi. In clasa I A sunt cu 7 elevi mai putini decat in clasa I B, iar in clasa I C cu 20 de elevi
mai multi decat jumatate din numarul elevilor clasei I B.

Cati elevi sunt in fiecare clasa?

7. Tata impreuna cu mine avem 45 de ani. Tata este de 4 ori mai in varsta decat mine. Cati ani avem fiecare?

8. O cantitate de capsuni trebuie pusa in lazi. Daca in fiecare ladae pun cate 5 kg raman 180 kg. daca se pun cate 6 kg in fiecare
lada, raman 20 lazi goale si o lada cu numai 2 kg. Cate lazi si cate kg de capsuni sunt?

B. Probleme care se rezolva prin metoda comparatiei

Ca operatie a gandirii logice, comparatia intervine in multe momente si situatii ale actrivitatii matematice, dar cu deosebire in
problemele in care doua marimi necunoscute sunt legate intre ele prin doua relatii liniare bine precizate, valorile unitare fiind aceleasi.

Metoda consta in a face ca una din cele doua marimi sa aiba aceeasi valoare si in acest fel problema devine mai simpla, cu o singura
necunoscuta. Intr-o astfel de problema, asezarea datelor se face prin respectarearelatiilor stabilite intre marimi si astfel incat comparatia
dintre valorile aceleiasi marimi sa fie pusa in evidenta in mod direct asezand valorile de acelasi fel unele sub altele.

Procedeele de rezolvare a unor probleme duc la eliminarea uneia dintre marimi prin reducere, adica prin adunare sau scadere. Daca
valorile aceleiasi marimi sunt legate prin enuntul problemei, reducerea este imediata prin scaderea relatiei respective.
Daca din enuntul problemei nu rezulta valori egale atunci apare necesitatea aducerii la acelasi termen de comparatie. Prin aceasta
metoda se rezola probleme de egalizare la o relatie cu o singura necunoscuta.

a. Metoda aducerii la acelasi termen al comparatiei

Problema 1

" Intr-o saptamana 12 baieti si 7 fete au cules 630 kg de cirese. In saptamana a doua, 12 baieti si 3 fete au cules 510 kg de cirese.

Cate kg de cirese a cules pe saptamana czte o fata si cate un baiat?"

Rezolvare:

Se scrie si se compara cele doua relatii:

12 baieti.........7 fete ...........630 kg cirese

12 baieti ........3 fete ..........510 kg cirese

1 baiat .........1 fata...........? kg cirese

Comparand relatiile intre ele se deduce cu usurinta ca echipa a doua a cules o cantitate mai mica de cirese, datorita faptului ca are
mai putini copii decat prima. Adica, diferenta de 4 fete ( 7 - 3 ) corespunde diferentei de120 kg ( 630 kg - 510 kg). Rezulta ca 4 fete culeg
impreuna 120 kg de cirese, iar o fata 30 kg ( 120 kg : 4 = 30 kg) . Introducand acest rezultat in oricare din relatii, rezolvarea problemei
decurge astfel:

1. Cu cate fete sunt mai multe in prima echipa decat in a doua?

7 fete - 3 fete = 4 fete

2. Cu cate kg cirese culege mai mult prima echipa decat a doua?


630 kg - 510 kg = 120 kg ( cirese )

3. Cate kg de cirese a cules o fata?

120 kg : 4 = 30 kg ( cirese)

4. Cate kg de cirese culeg 7 fete?

30 kg x 7 = 210 kg ( cirese )

5. Cate kg de cirese culeg 12 baieti?

630 kg - 210 kg = 420 kg ( cirese )

6. cate kg de cirese culege 1 baiat?

420 kg : 12 baieti = 35 kg ( cirese )

V: ( 12 x 35 kg ) + ( 7 x 30 kg ) = 420 kg + 120 kg = 630 kg

( 12 x 35 kg ) + ( 3 x 30 kg ) = 420 kg + 90 kg = 510 kg

R: 30 kg - o fata; 35 kg - un baiat

Problema 2

"12 m de postav si 5 m de stofa costa 280 lei, iar 6 m de postav si 7 m de stofa costa 230 lei. Cat costa 1 m de postav si 1 m de
stofa?

Rezolvare:
12 m postav.........5 m stofa .......280 lei / x 1

6 m postav........7 m stofa ...... 230 lei / x 2

Daca marim cantitatile de postav si de stofa de 2 ori, din a doua relatie obtinem urmatoarele date:

12 m postav ........5 m stofa .......280 lei

12 m postav.........14 m stofa .....460 lei

/ ............9 m stofa ......180 lei

1.Cat costa 1 m de stofa ?

180 : 9 = 20 lei

2. Cat costa 12 m de postav?

280 - ( 5 x 20 ) = 280 - 100 = 180 lei

3. Cat costa 1 m de postav?

180 : 12 = 15 lei

Putem calcula si invers, adica intai pretul unui metro de postav si apoi al unui metro de stafa. Indiferent de procedeul folosit, ajungem
la acelasi rezultat.

1. Cat costa 1 m de postav?

180 : 12 = 15 lei
2. Cat costa 5 m de stofa?

280 - 180 = 100 lei

3. Cat costa 1 m de stofa?

100 : 5 = 20 lei

V: (12 m postav x 15 lei ) + (5 m stofa X 20 lei )= 180 lei + 100 lei = 280 lei

R: 1 m stofa costa 20 lei,

1 m postav costa 15 lei

b. Probleme de eliminare prin inlocuire

Problemele care se incadreaza in acest tip se rezolva inlocuind o marime prin alta, pe baza relatiilor cantitative dintre ele. Problemele
care se rezolva prin inlocuire pot fi impartite in:

probleme a caror formulare utilizeaza expresiile comparative mai mare sau mai mic, mai mult sau mai putin, mai scump sau mai ieftin, cu
o anumita marime, cantitate sau valoare, expresii carora le apartin operatii de adunare si scadere.

probleme a caror formulare utilizeaza expresiile comparative mai mare sau mai mic, mai mult sau mai putin, mai scump sau mai ieftin de
un numar de ori, expresii carora le apartin operatiile de inmultire si impartire.

Problema 1

"Un kg de bomboane si 14 pungi de biscuiti costa 304 lei. Un kg de bomboane este de 5 ori mai scump decat o punga de biscuiti.

Cat costa un kg de bomboane si o punga de biscuiti ? "


Rezolvare:

In enuntul problemei se spune ca 1 kg de bomboane valoreaza de 5 ori mai mult decat o punga cu biscuiti. Deci, in loc de 1 kg de
bomboane se pot cumpara 5 pungi de biscuiti. In total s-ar cumpara 14 + 5 = 19 pungi cu biscuiti cu 304 lei.

O punga de biscuiti costa 304 lei : 19 = 16 lei. Ceea ce inseamna ca 1 kg de bomboane costa 16 lei x 5 = 80 lei

R : 1 kg de bomboane costa 80 lei

1 punga biscuiti costa 16 lei

Problema 2

" 5 oi si 8 vitei consuma intr-o zi 83,5 kg nutret. Un vitel consuma cu 2,8 kg mai mult ca o oaie.

Cat consuma o oaie si cat consuma un vitel ? "

Rezolvare:

Daca un vitel consuma cu 2,8 kg mai mult decat o oaie, 8 vitei consuma cu 2,8kg x 8 = 22,4 kg mai mult ca 8 oi. Considerand ca in
locul viteilor ar fi fost oi s-ar fi consumat cu 22,4 kg mai putin, adica 13 oi consuma 83,5 kg - 22,4 kg = 61,1 kg; asadar, 1 oaie consuma
61,1 : 13 = 4,7 kg

Deci un vitel consuma 4,7 kg + 2,8 kg = 7,5 kg

R : o oaie consuma 4,7 kg nutret

1 vitel consuma 7,5 kg nutret

Problema 3
"Pentru 3 m de stofa si 2 perechi de pantofi s-au platit 395 lei. Cat costa 1 m de stofa si o pereche de pantofi, daca 1 m de stofa costa
cu 10 lei mai putin decat o pereche de pantofi ? "

Rezolvare:

3 m x 10 = 30 lei

395 + 30 lei = 425 lei ( ar costa r perechi de pantofi)

425 lei : 5 = 85 lei ( costa o pereche de pantofi )

85 - 10 75 lei ( costa 1 m de stofa)

V : 3 m x 75 lei + 2 x 85 lei = 225 lei + 170 lei = 395 lei

R : 1 m stofa costa 75 lei

1 pereche pantofi costa 85 lei

EXEMPLE DE PROBLEME CARE SE POT REZOLVA

PRIN METODA COMPARATIEI

1. Intr-o zi 12 baieti si 6 fete din clasa a IV - a au cules 150 kg de cirese. In a doua zi, 24 de baieti si 13 fete au cules 305 kg de
cirese.

Cate kg de cirese au cules in medie pe zi o fata si un baiat ?

2. Pentru 4 kg de mere si 15 kg de portocale s-au platit 15600lei, iar pentru 3 kg de mere si 10 kg de portocale s-au platit 10050 lei.
Cat costa 2 kg de mere si 2 kg de portocale la un loc ?
3. 17 saci cu faina si 12 saci cu cartofi cantaresc 1210 kg, iar 21 saci cu faina si 22 saci cu cartofi cantaresc 1410 kg.

Cate kg are u sac de fiecare fel ?

4. Pentru 11 cai, 10 vaci si 12 taurasi sunt necesare intr-o zi 223 kg fan. A doua zi se hranesc 10 cai, 8 vaci si 7 taurasi cu 180 kg de
fan. Daca s-ar hrani intr-o zi 7 cai, 5 vaci si 4 taurasi s-ar consuma 118,5 kg fan.

Cat fan consuma pe zi un cal, o vaca si un tauras ?

5. Un iepure merge de 4 ori mai repede decat o broasca. Ambii pornesc in acelasi timp, spre acelasi loc dar la 300 m distanta unul
fata de altul, ajungand in acelasi timp la destinatie.

Cat parcurge broasca si cat parcurge iepurele ?

C. Probleme care se rezolva prin metoda falsei ipoteze

Metoda falsei ipoteze este metoda prin care rezolvarea unei probleme are loc pe baza unei presupuneri, a unei ipoteze, confruntand
apoi situatia reala cu cea creata prin introducerea datelor ipotetice.

Problemele a caror rezolvare se bazeaza pe metoda presupunerilor sau a ipotezelor, a falsei ipoteze, se pot clasifica in doua categorii,
dupa numarul ipotezelor care sunt necesare pentru orientarea rationamentului si determinarea rezultatelor :

probleme pentru rezolvarea carora este suficienta o singura ipoteza ;

probleme pentru rezoolvarea carora sunt necesare doua sau mai multe ipoteze succesive.

Aceasta metoda consta in a emite o ipoteza oarecare ( desi de obicei se pleaca de la ipoteza " toate de acelasi fel"), nu in ideea de a
gasi raspunsul, ci pentru a sesiza nepotrivirea cu enuntul si ce modificari trebuie sa facem asupra ei.

Deci, metoda se numeste a falsei ipoteze pentru ca se bazeaza pe presupunerea ca ipoteza nu ar fi conforma cu adevarul.
Daca am aplica o serie de incercari succesive, pana la gasirea solutiei, ar fi o rezolvare empirica. Comun cu astfel de rezolvare este
numai faptul ca facem o incercare arbitrara ce o continuam printr-un rationament.

Problema 1

"In cadrul unui concurs, un elev raspunde la 10 intrebari si obtine 130 de puncte. Sa se afle cate raspunsuri au fost corecte si cate
gresite stiind ca pentru un raspuns corect a obtinut 25 de puncte, iar pentru un raspuns gresit a pierdut 15 puncte. "

Rezolvare:

Presupunem ca toate raspunsurile sunt corecte. Ar trebui sa detina:

10 x 25 = 250 puncte

In realitate a obtinut 130 de puncte. Deci, 250 - 130 = 120 puncte

Cele 120 puncte pierdute se datoreaza faptului ca la o intrebare cu raspuns gresit, in loc sa adune 25 de puncte, s-au pierdut 15
puncte, in total s-au pierdut 15 + 25 = 40 puncte. Deci au fost 120 : 40 = 3 raspunsuri gresite si 10 - 3 = 7 raspunsuri corecte.

R : 7 raspunsuri corecte

3 raspunsuri gresite

Problema 2

"Intr-o curte sunt gaini si oi, in total 100 de capete si 330 de picioare. Cate gaini si cate oi erau in curte ? "

Rezolvare :

Presupunem ca ar fi numai gaini :


100 x 2 = 200 ( picioare ar avea 100 de gaini)

330 - 200 = 130 ( picioare in plus)

130 : 2 = 65 ( oi )

100 - 65 = 35 ( gaini)

V : 35 x 2 + 65 x 4 = 70 + 260 = 330 ( picioare )

65 + 35 = 100 ( capete)

R : 65 oi si 35 gaini

EXEMPLE DE PROBLEME CARE SE POT REZOLVA

PRIN METODA FALSEI IPOTEZE

1. Intr-o clasa se afla un anumit numar de banci. Daca s-ar aseza in fiecare banca cate 2 elevi, atunci 7 dintre ei nu ar avea loc, daca
in fiecare banca s-ar aseza cate 3 elevi, atunci 5 banci ar ramane neocupate. Sa se afle numarul elevilor si numarul bancilor din sala de
clasa.

2. In 31 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere sunt 105 camere. Numarul apartamentelor cu 4 camere este de 3 ori mai mare decat al
celor cu 2 camere. Cate apartamente de fiecare fel sunt ?

3. Intr-o urna sunt 13 bile albe si negre. Daca extragem din urna o bila alba obtinem 3 puncte, iar daca extragem o bila neagra
obtinem 5 puncte. Cate bile albe si cate bile negre a extras un copil din acea urna daca a totalizat 49 de puncte ?
4. Suma a cinci numere naturale este 500. Stiind ca primul numar este de 5 ori mai mic decat al doilea, cu 5 mai mic decat al teilea,
cu 10 mai mare decat al patrulea si cu 2 mai mic decat al cincilea, sa se afle cele 5 numere.

5. Daca in fiecare lada se pun 35 kg cartofi, raman 600 kg cartofi netransportati, iar daca in fiecare lada punem cate 55 kg raman 40
lazi goale. Cate lazi si cate kg de cartofi erau ?

6. Intr-o cantina sunt 20 de mese cu 3 si 4 picioare. Stiind ca mesele au impreuna 67 de picioare, sa se determine cate mese de
fiecare fel sunt.

D. Probleme care se rezolva prin metoda mersului invers

Prin aceasta metoda se rezolva unele probleme in care datele depind unele de altele succesiv.

Ea consta in faptul ca enuntul unei probleme trebuie urmarit de la sfarsit spre inceput. Analizand operatiile facute in problema si cele
pe care le facem noi in rezolvarea problemei, constatam ca in fiecare etapa facem operatia inversa celei facute in problema.

Deci, nu numai mersul este invers, ci si operatiile pe care le facem pentru rezolvare sunt invers celor din problema. Proba se face
facand asupra numarului gasit operatiile indicate in enuntul problemei.

Problema 1

"Un numar se inmulteste cu 10. La rezultat se adauga 532, apoi rezultatul obtinut se imparte la 2 si se obtine 501. Care este
numarul ? "

Rezolvare :

( a x 10 + 532 ) : 2 = 501

Care este ultima operatie facuta ? Citim din enunt: " se imparte la 2 si se obtine 501".
Deci, numarul pe care il impartim la 2 si obtinem 501 este : 501 x 2 = 1002

Problema data devine : " un numar se inmulteste cu 10. La rezultat se adauga 532 si am obtinut 1002 . "

a + 10 + 532 = 1002

Ce numar am adunat cu 532 si am obtinut 1002? Acesta este:

1002 - 532 = 470

Problema apare acum astfel: "Un numar se inmulteste cu 10 si se obtine 470. Care este numarul cautat ? "

a x 10 = 470; a = 470 : 10; a = 47

V: ( 47 x 10 + 532 ) : 2 = 501

R: 47

Problema 2

"Un calator are de facut un drum. In prima zi merge 3 / 10 din drum, a doua zi 2 / 7 din rest, a treia zi 3 / 5 din noul rest si a patra zi
ultimii 20 de km.

Care este lungimea drumului ? "

Rezolvare:

Vom reprezenta grafic astfel:


I zi

a II - a zi

a III - a zi

20 km

a IV - a zi

1. Cat reprezinta 1 / 5 din distanta parcursa a treia zi?

20 km : 2 = 10 km

2. Cati km a parcurs a treia zi ?

10 km x 3 = 30 km

3. Cati km a parcurs a doua zi ?


10 km x 2 = 20 km

4. Cati km a parcurs in prima zi ?

10 km x 3 = 30 km

5. Care este lungimea drumului ?

30 km + 20 km + 30 km + 20 km = 100 km

R : 100 km

Problema 3

" Irina are o anumita suma de bani. In prima zi a cheltuit 1 / 2 din ea, a doua zi 1 / din rest, a treia zi 1 / din noul rest, iar a patra zi 1 / 3
din suma ramasa. Dupa aceste cheltuieli ii mai raman 24 de lei.

Ce suma a avut la inceput?"

Vom reprezenta grafic astfel :

I zi

a II -a zi
a III-a zi

24 lei

Observam cu atentie reprezentarea grafica si constatam ca cei 24 lei reprezinta cele 2 / 3 din restul ramas din a treia zi.

24 : 2 = 12 lei

12 x 3 = 36 lei ( reprezinta 2 / 3 din restul ramas din a doua zi)

36 : 2 = 18 lei ( cheltuieste a treia zi )

18 x 3 = 54 lei ( reprezinta 2/3 din restul ramasdin prima zi )

54 : 2 = 27 lei ( cheltuieste a doua zi )

27 x 3 = 81 ( cheltuieste in prima zi si reprezinta jumatate din suma)

V : 81 lei + 27 lei + 18 lei + 12 lei + 24 lei = 162 lei ( suma initiala)

R : 162 lei

EXEMPLE DE PROBLEME CARE SE POT REZOLVA


PRIN METODA MERSULUI INVERS

1. Un biciclist parcurge un traseu in trei etape. In prima etapa el parcurge 1 / 6 din drum plus 5 km, in a doua etapa parcurge 1 / 5 din
restul drumului, iar in a treia etapa parcurge 3 / 4 din restul drumului plus 9 km. Sa se determine lungimea drumului si cati km a parcurs
biciclistul in fiecare etapa.

2. Intr-un siloz se afla o anumita cantitate de cereale : 1 / 6 grau, din rest porumb, 3/5 din noul rest ovaz, 2/3 din cel de-al treilea
rest este secara, iar restul de 3,5 tone este orz. Ce cantitate de cereale se afla in siloz ?

3. O gospodina a plecat la piata cu o suma de bani, cu 2/4 din suma a cumparat cartofi, cu 3/5 din rest a cumparat ceapa, iar cu 3/4
din rest a cumparat morcovi. Gospodinei i-au mai ramas 250 lei. Aflati cu ce suma de bani a plecat gospodina la piata.

4. Ma gandesc la un numar, il inmultesc cu 5, impart produsul la 2, rezultatul il inmultesc cu 6, produsul il impart la 3, acest cat il
impart la numarul initial, adaug la rezultatul obtinut acest numar si obtin 31. La ce numar m-am gandit ?

5. Cinci invatatoare cumpara pentru elevii lor toate revistele de matematica de la o toneta, astfel : prima un sfert din numarul
revistelor, a doua un sfert din numarul revistelor ramase, a treia cat prima, a patra cat a doua, iar ultima 10 reviste.

Cate reviste a cumparat fiecare invatatoare ?

6. Un tractor ara intr-o zi 1/3 din suprafata unei parcele si inca 5 ha, a doua zi jumatate din ce a ramas, mai putin 5 ha si a treia zi
ultimele 20 ha.

Sa se determine suprafata parcelei.

7. Un elev a rezolvat toate problemele dintr-o culegere in 5 zile. In prima zi a rezolvat 1/5 si inca 3 probleme, a doua zi 2/5 din rest si
inca 3 probleme, a treia zi 3/5 din rest si inca 4 probleme, a patra zi 3/5 din rest si inca 5 probleme. Pentru a cincea zi au ramas de rezolvat
3 probleme.

Cate probleme a avut de rezolvat elevul?


E. Probleme care se rezolva prin metoda reducerii la unitate

Prin aceasta metoda se recurge la asezarea datelor problemei intr-o schema care usureaza procesul de gandire in examinarea si
rezolvarea situatiilor intalnite.

Problemele de regula de trei simpla si de trei compusa se rezolva , de obicei, prin procedeul proportiilor si prin procedeul reducerii la
unitate.

Prin regula de trei simpla, se rezolva acele probleme in care se dau doua marimi direct sau invers proportionale, A si B si in care se
cunosc doua valori a1 si a2 ale marimii A si valoarea b1 a marimii B corespunzatoare valorii a1 si trebuie sa se gaseasca valoarea b2 a
marimii B corespunzatoare valorii a2.

Regula de trei simpla se numeste astfel, deoarece in fiecare problema care se rezolva prin aceasta regula , sunt date trei numere si
se cauta al patrulea, proportional cu numerele date.

Este necesar ca fiecare invatator sa ii obisnuiasca pe elevi cu modul de asezare schematica a datelor in desfasurarea procesului de
gandire.

Problema 1

" Andreea a cumparat 5 buchete de frezii si a platit 7500 lei, Ana Maria a cumparat frezii in valoare de 10 500 lei. C ate buchete a
cumparat Ana Maria daca buchetele cumparate au acelasi pret la vanzare?"

Rezolvare :

Se vor aseza datele problemei pe doua siruri :

7 500 lei ................5 buchete

10 500 lei................ ? buchete


Rationam astfel : daca se platesc 7 500 lei pentru 5 buchete, atunci pentru un singur buchet cati lei se vor plati ? Mai multi sau mai
putini ? De 5 ori mai putini, deoarece cele doua marimi sunt direct proportionale si daca una din ele ( numarul de buchete ) s-a micsorat, si
cealalta ( suma platita) se va micsora de 5 ori.

Deci, pentru un buchet de frezii vor fi necesari : 7 500 lei : 5 = 1 500 lei ( buchetul)

Rezulta ca am redus la unitate ( in cazul nostru un buchet) marimea reprezentata prin numarul de buchete.

Introducem apoi datele problemei pe al doilea sir.

Pe noi ne intereseaza cate buchete vom putea cumpara cu cei 10 500 lei.

Daca pentru 1 buchet se platesc 1500 lei, atunci, cu cei 10 500 lei se vor cumpara 10 500 lei : 1 500 lei / buchet = 7 ( buchete )

R : 7 buchete de frezii

Problema 2

"5 kg de faina costa 25 lei. Cate kg de faina se pot cumpara cu 35 lei ?"

Rezolvare :

Se vor aseza datele problemei pe doua siruri :

5 kg faina ................25 lei

? kg faina ...............35 lei

Rationam astfel :

5 kg faina ................25 lei


1 kg faina ................25 lei : 5 = 5 lei

35 : 5 = 7 kg faina ...........35 lei

sau :

? = 5 x 35 = 175 = 7 kg

25 25

O mare atentie trebuie acordata de invatator acestor categorii de probleme pentru ca elevii sa poata sa-si dea seama daca numarul
necunoscut va fi un numar mai mare sau mai mic decat numarul total.

La inceput am rezolvat asemenea probleme folosind planul de rezolvare si deci, metoda reducerii la unitate, apoi aceeasi metoda am
simplificat-o, folosind asezarea schematica a datelor si operatiilor, cerand elevilor ca, oral, sa motiveze asezarea schematica a rezolvarii.

EXEMPLE DE PROBLEME CARE SE POT REZOLVA

PRIN METODA REDUCERII LA UNITATE

1. Din 24 kg visine se obtin 6 kg dulceata. Cate kg de visine sunt necesare pentru a obtine 10 kg de dulceata ?

2. Cati lei costa 4 prajituri, daca pentru 3 prajituri s-au platit 24 lei ?

3. Un biciclist parcurge cu bicicleta 51 km in 3 ore. Mergand la fel de repede, in cat timp va parcurge 85 de km ?

4. Deplasandu-se pe un fluviu in amonte, un vapor parcurge distanta de 72 km in 4 ore. Deplasandu-se in aval, pe acelasi fluviu,
parcurge distanta de 144 km in 6 ore.

Cu cati km va parcurge mai mult in timp de 5 ore daca s-ar deplasa in aval decat daca s-ar deplasa in amonte ?
5. Un muncitor are de sapat un sant pe care trebuie sa-l termine in 7 zile. Daca sapa cu 2 m mai mult pe zi, temina santul de sapat in
5 zile.

Cati metri de sant a avut de sapat ?

6. Pentru o biblioteca s-au cumparat 3 dulapuri, 2 mese si 144 de scaune. O masa, un scaun si un dulap costa 2 808 000 lei.

Stiind ca o masa costa cat trei scaune, iar un dulap costa cat trei mese, aflati valoarea mobilierului cumparat.

F. Probleme de miscare

In structura problemelor de circulatie intervin cele trei marimi care caracterizeaza miscarea rectilinie : spatiul ( distanta ) , viteza si
timpul. Pentru intelegerea acestui tip de probleme este necesar ca elevii sa-si formeze in primul rand notiuni clare in legatura cu cele trei
marimi : sa cunoasca relatiile de interdependenta dintre ele si anume, cum se afla una dintre acestea, cand se cunosc celelalte doua.

Spatiul ( distanta ) ( S ) este lungimea drumului parcurs de un mobil ( tren, masina, om, etc ) exprimat prin unitatile de lungime
( metrul - multiplii si submultiplii acestuia)

Viteza ( v) este exprimata pri numarul de unitati de lungime parcurse de un mobil intr-o unitate de timp, exprimata prin unitati de
timp ( m/s, km/h).

Timpul ( t ) este numarul de unitati de timp ( secunde, minute, ore, zile ) in care se parcurge o distanta.

In problemele de miscare se va vorbi despre miscarea uniforma a unui mobil, adica, in intervalle de timp egale mobilul va parcurge
distante egale dupa relatia S = v x t. Din aceasta relatie se pot deduce : v = S : t si t = S : v

Notiunile respective se pot insusi usor de catre elevi prin analiza unor aspecte cat mai apropiate de preocuparile lor. In rezolvarea lor
am pornit de la fapte cunoscute de elevi si folosind metoda figurativa, am facut elevii sa inteleaga repede aceste relatii.

Putem clasifica problemele de miscare in mai multe grupe :


a) probleme ce conduc direct la rezolvari simple de aflare a distantei, vitezei si timpului ;

b) probleme de intalnire ( cand mobilele se deplaseaza in sens contrar) ;

c) probleme de intalnire ( cand mobilele se deplaseaza in acelasi sens ) ;

d) probleme de compunere a vitezelor ;

e) probleme combinate.

Pentru intelegerea problemelor de miscare am insistat mult ca elevii sa inteleaga unii termeni precum: deplasarea in acelasi sens,
deplasarea in sens invers, plecare simultana, succesiva, etc. Aceste notiuni au fost insusite de elevi pornindu-se de la rezolvarea unor
probleme simple, legate de mediul inconjurator si folosind metoda figurativa, iar uneori demonstrand miscarea obiectelor pe tabla.

Problema 1

" Un autobuz parcurge distanta dintre doua orase in 4 ore, mergand cu viteza de 70 km/h. Care este distanta dintre cele doua
orase ?"

Rezolvare:

Utilizand figurarea distantelor printr-un segment de dreapta, se imparte acesta intr-un numar determinat de parti egale, fiecare parte
reprezentand distanta parcursa in unitatea de timp, adica viteza autobuzului.

70 km 70 km 70 km 70 km

A B

Pentru a afla distanta dintre cele doua orase ( A si B ), inmultim numarul de km parcursi intr-o ora ( distanta parcursa in unitatea de
timp) cu numarul orelor ( numarul unitatilor de timp) , adica:
S = 70 km x 4 ore = 280 km

Daca elevii cunosc destul de bine aceste relatii se pot trece la rezolvarea problemelor in care se cunosc alte doua relatii.

Problema 2

" Distanta dintre doua orase este de 280 km. Un autobuz parcurge aceasta distanta in 4 ore. Ce viteza are autobuzul ? "

Rezolvare:

1h 1h 1h 1h

A B

280 km

Observam ca distanta este impartita in atatea parti egale cate unitati de timp sunt necesare autobuzului pentru a parcurge intreaga
distanta.

v= S:t v = 280 km : 4 = 70 km / h

Dupa ce elevii afla relatiile dintre aceste notiuni, se rezolva problema, cerand elevilor atat aplicarea lor orala, cat si utilizarea
formulelor. In acest fel contribuim la dezvoltarea gandirii lor, notiunile fiind insusite constient si putem trece usor la rezolvarea altor
probleme de miscare.

Problema 3

"Doi turisti parcurg distanta de la A la B. Primul turist a sosit in B cu 2 ore mai tarziu decat al doilea. Viteza primului turist este de 4
km/h, iar viteza celui de-al doilea este de 6 km/h.

Sa se determine distanta de la A la B."


Rezolvare :

A
B

V1 = 4 km / h

V2 = 6 km / h

V1 - V2 = 6 km/h - 4 km/h = 2 km/h

Deci, in fiecare ora, primul turist ramane in urma celui de-al doilea turist cu 2 km. Pana ce al doilea turist a ajuns in B, primul turist a
ramas in urma cu o distanta pe care a facut-o in 2 ore, adica : S = 4 km/h x 2 ore = 8 km

Aceasta ramanere in urma s-a realizat intr-un anume timp:

T = 8 km : 2 km/h = 4 ore

Al doilea turist a mers o distanta de : S = 6 km/h x 4 ore = 24 km

V: T1 - 24 km : 4 km/h = 6 ore

T2 - 24 km : 6 km/h = 4 ore

6 ore - 4 ore = 2 ore

R : S = 24 km

Problema 4
"Un pieton care parcurge 5 km/h, pleaca din orasul A spre orasul B. In acelasi timp, un biciclist pleaca din orasul B spre orasul A cu
viteza de 22 km/h. Intre orase este o distanta de 81 km.

Dupa cat timp se intalneste pietonul cu biciclistul?

La ce distanta de orasul B se intalnesc ?"

Rezolvare :

A B

5 km / h 22 km /h

5km + 22km =27 km (se micsoreaza distanta dintre pieton si biciclist in fiecare ora)

81 km : 27 km = 3 ore ( timpul dupa care se intalnesc)

22 km x 3 = 66 km ( se intalnesc la 66 km de orasul B ).

PROBLEME DE MISCARE

1. Ce viteza medie a avut un automobil care a parcurs distanta de 360 kilometri in 9 ore ?

2. Un automobil a plecat cu viteza de 18 km/h , urmand sa mearga 8 ore. Dupa ce a parcurs 54 de km, a trebuit sa se opreasca timp
de 3 ore.

Cu ce viteza trebuie sa-si continue drumul pentru a ajunge la ora fixata ?

3. Distanta Bacau - Piatra Neamt este de 60 km. Din Bacau pornesc in acelasi timp o motoreta care merge cu viteza de 30 km/h si
un biciclist care merge cu viteza de 12 km/h.
Dupa cat timp de la sosirea motoretei la Piatra Neamt va sosi biciclistul ?

4. Un lac are lungimea de 72 km. El este strabatut de o salupa in doua ore.

Ce distanta va strabate o barca cu vasle care se deplaseaza timp de 4 ore cu o viteza de 3 ori mai mica decat a salupei ?

5. Un ciclist se antreneaza pe soseaua AB. Merge 4 ore cu viteza de 18 km/h, apoi 3 ore urca o panta cu o viteza de 11 km/h.
Distanta parcursa de ciclist o parcurge un motociclist in 3 ore. Cu ce viteza merge motociclistul ?

6. Din orasul A pleaca la ora 11 dimineata un biciclist, spre un alt oras B. El parcurge 16 km/h. Dupa 3 ore a plecat un al doilea
biciclist din orasul B spre orasul A cu viteza de 12 km/h.

Cand si unde se vor intalni ei daca distanta dintre A si B este de 328 km ?

G. Metoda rezolvarii problemelor nonstandard

Denumite si recreative, rebusistice, de perspicacitate, problemele nonstandard sunt probleme - joc care nu se supun exigen telor
vreunui criteriu de clasificare si care nu permit aplicarea vreunei metode invatate. Cel care le rezolva trebuie sa posede o gandire logica, sa
fie creator.

In aceasta situatie gandirea si imaginatia lucreaza flexibil, rezolvitorul devenind, in situatia in care reuseste, un creator.

Diferite ipoteze care apar in legatura cu problema pusa nu tasnesc la intamplare in toate directiile, ci ele iau nastere pe baza
asociatiilor, pe baza cunostintelor obtinute anterior.

Cu cat aceste cunostinte sunt mai vaste, mai profunde, cu atat sunt mai mari sansele ipotezelor care se nasc sa duca mai repede la
gasirea solutiilor.

A sti sa rezolvi o problema presupune a avea capacitatile necesare analizei oricarei situatii care a dus la aceasta. Aceste capacitati
se refera la intelegerea datelor si a ordinii acestora, la intelegerea conditiei problemei, a posibilitatii de elaborare a sirului de judecati pentru
a construi rationamentul de rezolvare a problemei. In situatia rezolvarii unei probleme noi, activitatea de rezolvare poate fi in intregime un
act de creatie.

Problema 1

" Ionel are o suma de bani. Dupa ce dubleaza suma, cheltuieste 20 lei, constatand ca i-au mai ramas 60 lei. Ce suma a avut Ionel la
inceput ?"

Rezolvare:

A = suma de bani

(A x 2) - 20 = 60 lei

A x 2 = 60 + 20

A x 2 = 80 lei

A = 80 : 2

A = 40 lei

V : (40 x 2 ) - 20 = 60 lei

Problema 2

" Alege o cifra de la 1 la 10. Adauga la aceasta numarul 29. Taie ultima cifra din suma obtinuta. Numarul ramas inmulteste-l cu 10.
Mai adauga 4. Suma obtinuta inmulteste-o cu 3. Din rezultat scade 2. Ai obtinut 100 ? "

Rezolvare:
De exemplu cineva a ales cifra 5.

5 + 29 = 34 ( taiem ultima cifra - 4)

3 x 10 = 30

30 + 4 = 34

34 x 3 = 102

102 - 2 = 100

Orice numar de la 1 la 10 am alege, adunandu-l cu 29 vom obtine la zeci 3, care, devin unitati, dupa ce taiem cifra unitatilor, apoi
devin iar zeci, dar zeci intregi ( 30), in care adunand mereu 4 si rezultatul inmultindu-l cu 3 obtinem mereu 102, scazandu-l pe 2 vom
obtine mereu 100.