Sunteți pe pagina 1din 222

nu mare

de verse drag
lar e
lar nu

DE

- DIN ROMANIA

ANTON OPRESCU

GUTENBERG, S.
PRRIS, 20
1923

www.digibuc.ro
No.
Trib. proprietatea
care toate drepturile.

www.digibuc.ro
Proprietatee

Cele din
Produce Vite
altoite nealtoite,
de ornament.

GENERAL SE TRIMETE CERERE

de Conserve

Proprietatea A

pentru conservarea legumelor,


ce se ferma

de

a
a vagoanelor

www.digibuc.ro
CAROL, 23

DE

DE

No. 7 52

PE
(OCIOGI)

Vin negru,
de etc.
de
tutulor agronomilor, pro-

puritatea prin care


executate, pe putem dovedi
care le am primit la

gratis

www.digibuc.ro
Emil D. Nedelcu. Agronom

altoite, directi indigen,


pomi fructiferi de alee de pentru
garduri vinde
Pepiniera Spitalului Spiridon, str. No. 95
bis,
Pret curent cerere.
S'a pus corzi de productori directi
Castel Couderc cu lei mia de
la Comanda trebuie fie de din
valoare.

Fig. No. Fig. 19 No. No. 21

Lrgeanu,
Gbreanu, Federala
pentru Teleorman.
pentru

se vor

www.digibuc.ro
Uzinele din
No.

Uzinele de Fabrica de locomotive,


de poduri

de Paduri

laminoare la

de
Aparate sondaj Fier rotund patrat
Mine, fabrici domenii
etc.

Technic,

SOCIETATE DE
Capital social Lei 15.000.000
de la 1921
Daune la anului 1921
asupra in vigoare la finele
contra de:
TRANSPORT (fluvial,
cele mai
ramurile:
avantagiease,
de primelor etc. Rente
ACCIDENTE primelor. de
de automobile,
contra de mobile,
contra geamurilor.
: - 2

: Strada 4

la cerere

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

de care se
toate problemele practice
de
exacte
asupra

de

C.
C.

: C.
General;

DE LEI ANUAL
pe Administrator general al
la

www.digibuc.ro
de Generale
din
Capital lei 10.000.000
de la 31
lei 26.449.427,14
la 31 Deoembrie 1921

Regionale la :

No. la
No. : Carol 33 colt Asaki

pentru de trans- Representante la:


porturi la Str. Imparatul Temisoara
6 si

IN TOATE
in in
TRANSPORT,

Lei

SUCURSALA: Constanta,
No.
ADRESA
de publice,
de depozite de efecte
de devize asupra
toate de de
depozite de spre
etc., etc.

www.digibuc.ro
SOCIETATE

CAPITAL LEI

Produce vinde
de felul

special

de porumb
sfecle de

Vinde vaci tauri de


rasa l
de rasa

www.digibuc.ro
1

PENTRU superior

Unelte
avantajoase

BANCA
58.800.000
CENTRAL: STR.

Calafat, Giurgiu, Roman,

GENERAL ORICE DE

www.digibuc.ro
de mai

numeroase

Biblioteca
Lei
25 50
Pentru se
CARABELLA

Congresului
zilele de Decembrie 1920
lei 25
Calendarul Plugarilor pe anul
1921 lei 10
Galendarul Plugarilor pe anul
1922 lei
pot procura de la

www.digibuc.ro
SCOAS
LUNA
PRIN
ALCATUIT

G.
P.

D.

un

de lei
general al

www.digibuc.ro
Agronomilor
CARE AU :

No.
de
- cultivate lei.
No. 2.
practice
No. din
Dr.
depresiuni
aceasta ce
lei.
No. G. agrare
agricole Romnia lei.
No. G. din
vitelor noastre. Pretul lei.
No. 6.-
special celui Pretul lei.
No, G.
exploatarea lei.
No,
No. Dr. Trecutul din
(Partea
de Vest Centrale).
No. 10.- G.

No. Dr. de
Chimice
Solului. Pretul
No. lei.
No. viticole
lei 50.
No. prunelor.
Ion
de

P. S.

www.digibuc.ro
Decret Regal din
1915,

Dumitru, 2,
de ale
de

anual
organiznd
scop de ajuta

Societate se face

de lei 12.

www.digibuc.ro
:

de
foc.

oameni care cred face


puterile trupului. nu
din credem mii
mii de pedepsit
rescumpere
omului pogort
din
de

ale
de care
se
semenii
la de sine pentru
mintea a

biserici,

nimic
care
www.digibuc.ro
ales
carte
care trimite dar
ce tot de
oamenilor lui
Cartea oamenilor de
oamenilor de de
de
care cartea au
pe
ricul
puterile.
veacurilor,
din din
lar care credem
da care am mai
cuprinse
an
calendar care am cureerat

spre rodire

Agricultura

pluguri
multe brazde
trase de motoare.

www.digibuc.ro
M. al
www.digibuc.ro
5

de

mai vedem

de

de

www.digibuc.ro
DATE INSEMNATE
Dacia locuitori
din tot cuprinsul La
ale din Dacia se acum au venit
Aurelian retrage
Daciei barbarilor.
de vecin" Moldova.
Mihai Viteazul care se statornicia
avea dreptul ogoarele unde de obiceiu,
aceasta privea numai acei drepturile de
Actul intern pierdut
1608. aduc la tutunului
fost tutunul la
1662. Moldova se legiuirea aceasta
copacii locuri de stupini vie locul
al
1739. (dajdie tutun). pogon se
patru lei care proprietarul unei
27 pentru venitului
urma cererii Egumenilor
tornici care nu vecin
de el, sluji 12 zile an,
carul porunci
menul

Grigore Ghica de
pentru 12 15 pentru
40
1768. Grigore Calimah
drept la de de care are
Ghica la avea
morilor la
ecaretelor de unei podvezi
care de
Bucovina, partea
unde se mormintele foarte
vechi
1790. Divanului
la 1794 Mihai Moldova
are semene
1805.- Alexandru Moruz Moldova
de cap de vitelor
12
Basarabia.
1813. Asachi prima de hotarnici.
1821. Tudor
1822.
1829. de care fluviu
de mare
1832. organic
Statornici 1. reciprocitatea
proprietarul
deajuns pentru dator

www.digibuc.ro
M. S. Regina Maria a

www.digibuc.ro
de o
pe alta.
1838. Moruzi ocupe merinos
din
Prima la s'au
Moldova chip firesc prin omului.
19, Profesorul Teodor Stamate Albina
cele meteorologice.
pune mare solemhitate piatra
nice de
sub conducerea
Carol de numai
pe an
stare de meseria
1842. Leon din Viena, se
la Academia din curs de agronomie.
1844. statornicirea
1848. comisiune, al secretar era agronomul
la Brad, discutat multe zile chestiunea
1856. se restitue Basarabia
de data aceasta s'a discutat modul de
al
S'a Moldovei.
averilor
1864. ajutat de Ministrul u, Mihail
galniceanu cari
1864. Dec. 5. Promulgarea
1878. Alipirea Dobrogei. Ismail
1888. Prahova,
lomita.
din Moldova se
Campania din Bulgaria. Alipirea Durostor
Basarabia se Transilvania,

vie Aprilie
(V. Ureche,
La
La
cercuit
de
Asemenea
la mare 24
45

de
mare
Asemenea 15

www.digibuc.ro
CALENDAR GREGORIAN
non)
14 Felix
2 Silvestru, Papa 15 Maurus
3 Sf. Prooroc Gordie 16 Marcel
4 Soborul 70 Apost., Teoctist 17 Anton
5 Teopempt Teona 18 Prisca
6 19 Canut, Marius
7 Sf. 20 Sebastian, Fabian
8 George Martira Domnica 21 Agnes
9 M. 22
Sf. Grigorie, Episcopul Nisiei 23 Emerentiana
t 24 Timotei,
12 Sf. Tatiana 25 Cony. Apost. Pavel
Sf. Mart. Ermil Stratonic 26
14 Sinai 27 Hrisostom
15 Loan 28 t
16 Sf. Apostol Petru 29 Sales
17 t eel Mare 30 Martina,
18 t Ciril 31 Petru Nolasc
19 Egipteanul 1 FEVR. Sf. Ignat
20 Eftimie Mare 2 t Sf. Fecioare
Maxim, 3 Blasius
22 Apostol Timotei 4 Andrei Corsini
23 Clement, M. 5
24 Xenia Romana 6 Dorotea
25 t Grigorie Teologul
Xenofont
7
J. 26 8 Jean de Matha
t
27 Aduc. de 9 Apolonia
28 Cuy. Efrem Sirul
29 Aducerea Soter, Severin
Trei Eulalia
31 doctori Kir 13

17
25

44 la la 6m.

www.digibuc.ro
IANUARIE

se de vite
vremea ogoarelor. live-

puternic de
Se la care
productele din magazie, se porumbul se

de fete care trebuiesc


chip deosebit. Zilnic, chiar se
vitelor se
cele stricate cele straturi
la se comenzile Seara
pentru cetit reviste de
de adus se via.

La se
pentru noui. Se arborii
de brazdele se de Se
tineri. ninge mult, zpada de pe
de pe frunze de pe
se la arborilor.
In de nu ger de pen-

Se se la
Se pomilor tineri. de insecte

In de pmntul nu nu prea
se se locul Se pot face pentru cul-
noui. de
post pentru Se
fac ridichi, etc.

www.digibuc.ro
CALENDAR GREGORIAN

M. Sf. Martir Trifon 14 Miercurea


15
V. dreptul Simeon, Prof. Ana 16 Grigorie X Papa
Pelusiotul 17 Porfirie
Teodula 18 Conrad
Vucol Episcopul 19
M. Partenie Luca 20
Martir Teodor Stratilat 21
J. Sf. Mucenic Nichifor 22
Sf. Haralambie 23 Petru Damian
Episcop 24
D. Par. Meletie 25 Isabela
13 Prea 26 Leandru
M. Prea Axentie din 27 Margareta
15 Sf. Apostol Onisim, Major, 28 Teofil
Matilda
mare Teodor Tirun 2 Eudoxia
Sf. Leon, Papa 3 Cunigunda
D. Sf. Apost. Arhip, 4 Casimir
Leon 5
M. 21 Timotei
din Evghenia 7 Toma
6 Coleta
Aquino
t 1447

Episcop Smirnei 8 1550


24 9 Francisca Rom.
Tarasie, Arhiep. Constantinop. 10 40
D. 26 Sf. Porfirie, Episcopul 11
Procopie Decapolitul
Vasilie 13 Feodora

la 22 prim
la la

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

AGRICOLE

de
rile de slab
rite distruse de Se ogoarele
de orzului, trifoiului
vremea se
se saramureze de
de vitelor
munch, muncilor din
In Se brazdele de frunze. Se
Se pentru de gropi pentru
plantarea Se arbori din ramuri
de un scot de la tufe pentru
Se tund gardurile
de Se putred se
casmaua. fac plantarea pomilor taie pomii pentru
rod, de cais cari pentru Se co-
roana mari de rupte, uscate, de lacomi. fac
de la Se taie pun la
timpul altoirii. se de
se
grdina de Se strange de cal paturi
se pe Se
Se facerea ele
vinete ardei cele mai
gulii, pe
soarelui bob, fasole spanac,
pune arpagic mare pentru verde Impart
de de se la
pentru

se poate planta.
de de pen-
Cara peste de
de acoperit putinile pentru de

www.digibuc.ro
12

CALENDAR GREGORIAN

Evdochia 14 Matilda
Sf. Teodot, Episc. Kirinei Longinus
Cleonie 16 Herbert
dela 17
Sf. Mucenic Conon
L. 42 din Sf. losif. Logodn.
Efrem 20
Nicomidiei 21 Benedict
Sf. 22 Leon Gen.
Codrat Corinteanu 23 Victorian
Sf. Pr. 24 Gabriel
12
13 Aduc. Nichifor
25 t
26 Emanoil
M. Benedict Alexandru 27 Damasc.
M. Agapie, 28 Sf. Capistr.
Sf. Savin Egipteanu
lui Dumnezeu
Episcop Erusalim. 31 Balbina Veniamin,
D. 19 APRIL t
L.
21
2
3
t Egipteanca
22 Mucenicul Vasile 4 Isidor
23 Nicon 5 Vincent
24 6 Sixt t
127
7 Epifanie
D. 8 Albert
L. 27 9 Maria
10 Mechtilda
M. Episcop Aretuselor 11 Papa Leon I
12 Constantin
Ipatie Episcop Gangrelor 13 Hermengild

la pdtrar;
prim
la la

www.digibuc.ro
La de din
plantele au scoase de ger, de
argiloase, se prea tare. Artu-
de ce s'a uscat
s'a Tot de
nu urmeaz cerealelor de

continua
viburnum, pe razor tufe
gard
de crin etc. de se taie
se taie de tutor.
In de Se din Februarie.
din se pun plantare. Se
gropile plantarea. face
cari
Se de doucin
paradis. Se unge tineri de
funginine se
se printre ei.
de planteaz sparanghel se pune
se se sparanghelul care produce
se
spanac, de
vinete, pepeni, cantalupi, etc.
toate de timpurie, conopi-
Se pun timpurii,
lunii, la de soare.
din Februarie pun mor-
de bob

nu geruri de temut, se viea, se


se se altoitul
pritocul de Martie, pentru aceasta timp senin uscat.
de
care noaptea,

www.digibuc.ro
14 PLUGARILOR

(Stil veohin)
S. Cuvioasa Maria 14 Tiburtius
D. Titu Romanul 15 Anastasia
16 Paternu
17 Anicet
M. 18 Apolonia
Sf. Evtihie
Sf. Muc. Gheorghe 20 Marcelin
Irodion, Agaf 21
din 22 Soter
L. Muc. Terentie, Pompie 23 George
M. Antipa, Episcopul Pergamului 24 Fidel de
Vasilie, 25 Marcu Evang.
13 Sf. 26 Cletus Marcel
Martin, 27 Petru Canisius
15 Aristarh, 28 Ludovic Montfort
Hionia 29 Petru de Verona
17 Acachie 30 Caterina Siena
M. 18 Arhiepisc.
M. 19 din Lavra 2 Sf.
J. Teodor Trihina 3
V. 21 Sf. 4 Monica
5 Piu V
Sf. Mucenic Gheorghe 6 P. Latina
L. 24 7 Stanislaus
25 8 Arhang.
M. 26 Sf. episc. 9 Nazianz
J. 27 Simeon 10
V. 28 Sf. Apost. Mamert
S.
13 Ion

la
la
la
la =

www.digibuc.ro
15

de toamn. poate
de lintea, borceagul, inul,

In myoso-
garoafe, etc. afar
gura leului, ochiul boului, zinie, verbine,

de mai vivace,
la Se planteaz brazi,
etc.,
Se de cari au oprin-
pomilor floare. cerceteaz pomii se
taeturile sub
altoii legturile
se tinere,
din toamna, se de
cep de tutor.
de legume Se se
se facerea
de Bruxelles, gulii, vinete, brojbe,
etc. pe de
spanac, pepeni
pun cartofi se rzor praz,
marule. La se

cantalupilor, ghivece.

care se face stropit.


luna
vase curate
de
de
care face de
Tot se distrug
rsad atins de se restul
nisip fiecare

www.digibuc.ro
16

CALENDAR
non)
Sf. Prooroc 14 Bonifacius Cant.
Aduc. mare 15 Bapt. Salle
M. Mue. 16 Honoriu
17 Pascal
Martira 18 Venant
S. Sfantul dreptul 19 Pierre
Agapia 20
L. 21 Felix
Prooroc 22 Rita de
Simon 23 Desideriu
Martirul 24
Par. 25
26 Filip de Neri
D. 14 27 Treime
28 St Germain
29 Maria Magdalena
M. 17 Mart. 30 Felix
Muc. 31
Sf. Notre D.
Sf. 2 Pothin de Lyon
3 S. Clodilda
L. Sf. 4 Claudiu
23 Mihail 5 Bonifaciu
M. 24 Simeon 6 Norbert
J. 25 7 Robert
26 Carp 8
Sf. Terapont, 9 Prim
28 Eftihie, 10 Margar. Scotiana
29 M. Teodosia
lsaachie, 12 Bazilide
M. 31 Ermia 13 Anton de Padova

la 16 prim
la (st.
la la
la la

www.digibuc.ro
AA. RR. Carol
Principesa Elena

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

Se se
triple
se mai mai ales
care s'a
etc. se sfecla,
doua porumbul. Se tar-
de
de toamn, care sunt
se se plante de se
locul pentru semnturile de toamn.
lunei 15 ale lunei, se lucerna
se de de
din
lstarii de din
tunde trecut floarea.
In de se taie lstarii de se ciupesc
ce cei
se de

se refac se unde

Aprilie.
din se cicoare de
de
lunii ardei,
ghiveci), praz, etc.
face verde. face
rod face
stropit tratament
In mai fierb se destupate.
doua

se face face
politul

www.digibuc.ro
non)
14 Vasile mare
Nichifor Suceava 15 Vitus
Ipatie 16
Patriarhul 17 Cir
Mucenic 18 Marcu
19 S.
Teodot Episcop. Ancirei 20
Teodor 21 Ludovic de Gonzaga
Alexandriei 22 Paulin de Nola
Sf. Timotei 23 Felix
24
L. 12 Wilhelm
Achilina 26 Paul
Sf. 27 Ladislaus
J. Prooroc Amos 28 Papa Leon t
Amatundei 29 t Petru Pavel
17 M. Savel 30 Pomenirea
18 M. Leontie, Ipatie, 1 Teobald
Sf. 2 Vizitarea Mariei
Metodie Episcopul 2 Bertrand
21 3 Berta
Sf: de 5 Antoine Mar
Sf. 6 Pierre
24 7 Ciril Metodie
25 Cuy. Fevronia 8 Elisab. de
David din Tesalonic 9 Martial
M. 27 Samson
M. 28 Aduc. Sf. Pius
12 Jean Gualbert
V. 12 13 Anaclet

la
la la

www.digibuc.ro
alege partea pentru de
se seceratul pe
secara se
sunt dese, Tot se
treeratul care
mai ce
se foc apoi pentru se distruge
se stoguri
caz se
de Calaican. doua la porumb, cartofi,
sfecla. stropesc

la lunii altoirea
crescnd. tund trandafirii ce s'au
pentru Se
cepele de pentru
In de Se face
de pun de perele
se
crescute de tutor
mari. Se ochi,
mugur crescnd, etc.
In de legume Se Se mai direct
etc. Se doua
de cartofi. Se mai pe razor praz,
gulii, sfecle, vinete, de Bruxelles, etc.
de cari se morcovul, etc.
face cop crnitul, se stro-
pit, tratament contra
pastrate
de firelor
politul
copilitul. apoi alegerea de
firelor Tot
chinpului se distruge pe unde se

www.digibuc.ro
20 PLUGARILOR

(stil veohin)
S. 14
D. 2 Punerea Maicii 15
L. 3 Sf. 16 Notre Dame Carmel
17 Alexis
M. 5 de 18 Camila
J. 6 Par. Sisooe Mare 19 Vincent de Paula
20
8 Sf. mare Mucenic
9 Sf. 22 Maria Magdalena
10 45 Mucenici din Nicopolia 23 Apolinarius
Sf. Marea 24 Christina
12 Muc. Proclu 25
26 Ana
14 Apost. Achila 27 Pantaleon
Sf. 28 Victor,
29 Marta
L. 17 Marea Marina 30 Abdon Senen
M. 18 Sf. Mue. 31 de Loyola
19 1 AUG. Sf. Petru
20 Prooroo 2 Alfons
V. 21 3
22 Sf.
23 Mue. Teofil a. 5 Not. Dame Neiges
L. 24 Sf. Marea Hristina 6 la
25 Sf. Ana 7
26 Sf. Ermolau 8 Smaragdus
J. 27 Sf. Mare Pantelimon 9
28 Sf. Ap. Prohor, Nicanor, Timon 10
29
D. Sf. Angelina 12 Clara

la 21
la
la la
la

www.digibuc.ro
Se Se re-
se
s'a strnsul
ales pentru de
doua verde
uscatul se de pentru
fi de nu fi de
cerealele toate se cum
se caz
de a avea vreme

Se se tunde iarba se
boschetelor foarfeca mare.
de seara, cnd mare.
pentru fi iernata se
de
de se rod se taie
de jos. se
dormind. de
se refac Se fructele cele
grdina de Se se legume.
pe scoate, ceapa arpagic
cam se scoate se la soare.
foi de se

La Se la se
din port altoi se
In se
nu caldura, se deschid se
de uscat,
dospitul, uscatul se-

www.digibuc.ro
CALENDAR
(stil veohiu) (stil
M. 1 t Sf. 14
M. 2 Aduc. Sf. Arh Stefan 15 Adorm M. Dom.
J. Isachie, Dalmat, Faust
3 Cuy. Par. Roch
V. 4 tineri din Efes 17 Emilia
S. 5 Sf. Muc. Evsignie 18 Elena
D. 6 la 19 Urban
L. 7 Sf. Pr. Cuy. Dometie 20 Bernard
M. 8 Sf. Cuy. Episcopul 21
M. Apostol 22 Timoteu
J. 10 Sf. Arhidiacon Laurentie 23 Benit
V. Sf. Arh. Nifon Patr. 24 Bartolomeu
S. 12 Sf. Fotie Anichint 25 Ludovic, rege
D. 13 Maxim 26 Zefirin e
L. 14 Prooroc Mihnea, Marcel 27
M. 15 Dum. Augustin
M. 16 Diomid 29 t Cap. Sf.
17 Sf. Mucenic Miron 30 Roza
18 Mucenici Floru Lauru 31 Raymond
S. 19 Sf. Andrei Stratilat SEPT Hegidiu
20 Sf. Prooroc Samuil 2 Sf. Reg. Ung.
21 Ap. Tateu Vasa 3 Mansuet
M. 22 Sf. Mucenic Agatonic 4
M. 23 Sf. M. Lupu 5 Laurent
24 Sf. M. Evtihie, uc. Sf. loan 5 Germanus
V. 25 Aduc. Sf. ap. Vartolomeu 7 St. Cloud
Adrian Natalia 8 Maicii Dom.
27 Cuy. Pimen, sf. Eulalia 9 Omer
28 Cuy. Moisi Arapul 10 Nicolas de Tobut
29 Cap. 11 Prot Hiacint
30
31
t
Sf. Alexandru Patr. Constantin
Punerea Sf. al Maicii Dom.
12 Guido
13 Mauril

la la 12
la 26
la
la la

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

AGRICOLE

Se
coasa de porumbul
locul pentru de face

proba
se bat se
fasolea, se de capetele
ce sunt de scot

se dreg de
In altoesc, dormind, trandafirii
ornament.
(Buxus), de
anul pansele, etc.
pentru viitor mac
de se
atacate de se
purecele Se persicii de pe spalier,
se atacate de putreziciune
cari s'au cules. stropesc
contra fructelor (Fusicladium).
de Se
se pregatesc pentru de
se se
bene sfecle, se
de fragi.
tratament
se mai
butoaiele pentru
de
se face doua seminceri se

www.digibuc.ro
CALENDARUL

(Stil (Stil
Simeon Crucii
Sf. Postitorul 15
M. Antim, Episcopul Nicomidiei 16 Corneliu
L. Sf. Sf. Treimi
M. Prooroc Zaharia 18 Cupert
Evdoxie,
Sf. Erod, Onisifor 20
21 Matei
S. Ana 22 Mauriciu
D. Muc. Minodora, Nimfod 23 Linus
L. Cuvioasa 24 N. D. Merci
M. 12 Autonom 25 Firmin

J. Sfintei Cosma
V. 15 Sf. rom. 28

D. Apapis 30
Gortinei Remi
Eustatie s. Candid
J. 21 Sf. Proor. Francise
V. Foca
S. 23 sf. Bruno
D. 24 Tecla
M. 26 Apost. Evang. Dionisie
Sf. Mucenici Calistrat, Epiharia 10
J. 28 Prea Leonard
V. 29 Chiriac
Sf. Grigorie, Episc.

la la la
la (st.
la la
la la

www.digibuc.ro
fac de
orzului de al
alocurea scosul
mai ales se semene de locul
Se care au mai
fac ogoare

de frunzele de trecute
din se pun mari,

de Se trecute, se
fructele deajuns de localul
pentru toamn. Se
se fac Se stratifica de
prune, etc., se bolnave.
de legume varza,
vinetele se ceapa de fasolea boabe
se se se strange
alocurea incepe culesul mai celor
Catre se butucii care se vor altoii
anul viitor. doua pe uscat
se face pritocitul de toamn sticle.
de uscatul
uscatul semincerilor distrugerea firelor de
pe

www.digibuc.ro
26 PLUGARILOR

14
L. Muc. 15 Tereza
M. 16 Gerard

Haritina 18 Luca
Apostol Petru de
Ursula,
L. al Alfeu Maria Salomea
23
M. Apostol Rafael
J. M. Prov, Tarah, 25 Hrisant
26
27
15 Luchian Simeon
L. Longhin 29
Prooroc Andrei 30
18 Apostol Luca 31 Quentin
J. 19 Noem
V. mare Ziva
eel
23 Apostol fratele Zaharia
24 Leonard

V. Nestor Dim. Basarabov


D. 29 Anastasia Martin Tureneanul
Zinovie 12 Papa Martin
31 Narchis 13 Stanislaus

la 10 la
la
la la 20
17

www.digibuc.ro
27

La culege porumbul din


scoate se card fabrici de se sfecla de
topinamburii, apoi silozuri fcute pe
Se scot cartofii, aleg se pun spre uscate
fac pentru de
de semnat
cerealele din magazie se pen-
ernatul vitelor, proviziile de
Uneltele, cari nu se
se se pun la Se fac de alimente zar-

Se pun cepele de zambile, se scot cannele


lunii, se plantarea arborilor
Se taie ramuri de trandafiri pentru se trandafirii pe
me locul de florile trecute, se se
de Se
de pentru fructe
perele iernatice. fructele puse la pstrare,
cele stricate. Se fac gropi se
de cais persic. locul de curd-
pomilor de uscate.
de legume Se libere, se gunoiesc se
pune arpagic usturoiu de scoate prazul,
morcovii. taie tulpinele de sparanghel, se risipesc
se Se guliile varza de
cele pentru pentru iernat. Se
de morcovii
pentru
La vie Se culesul Strugurii se la
se fac
locurile unde s'a trecut.
se storsul strugurilor fertul mustului. fertul pe
se vinul de pe se pune vase bine
afumate pentru
de magaziile fac
pus vederea bat

www.digibuc.ro
CALENDARUL

J. Eugenia, Getr.
V. Sf. Artala Edmond,
Galaction Sf. bis. P.
Sf. Pavel
din Felix Valois
21
Sf.
Sf. Apost. Erast, Olimpa, 23 Clement
Sf. Mina, Victor 24 Hrisogon
25

14 27
15 Sf. Muc. Gurie, Samona 28
29
V. 17 Sf. Grigorie Episc.
18 Platon Romano DEC.
Sf. Proor. Bibiana
L. 20 Sf. Decapolitul Franc.
Barbara
J. Sf. Episcop Iconei Sf.
24 Muc. Clement, Papa
25
26
27 Sf. Persul
28
Paramon Gherontie
J. Apostol Andrei Lucia

noua;
la (st.
la la
la la

www.digibuc.ro
culesul porumbului
ogoarelor pentru de
lipsurile la ob-
nu de Se

Se arbori
din
Se de la arbori la pun ghivece
cepe de de Se drumurile se

de continua
la cari au se

merilor tineri, forme libere palisate.


de Se scot ultimele legume, praz, morcovi,
locul de se
paie, frunze coceni, unde legumele
pentru de fragii pun
la rece, de Se se
0 s
La Se via, se se vederea
pritocesc vinurile vasele fie
luna care se mai bun strugurii
cari au fost pot trage sticle.
continua aerisirea magaziilor,
foilor stivelor Se se pun dcosebit
se usuce, umede. Tot se
teancuri fi predate
Locul sorocit pentru plantat tutun se
cazma terenul pentru

www.digibuc.ro
30

V. Sf. Prooroc
Prooroc 16 Eusebiu
L. Marea
18
M. 19 Urban
20
V. Prea Patapie Toma
22
10 Mina, Ermoghen 23 Victoria
24
12 25
Evghenie 26

V. Sf. 28 Copiii
Prooroc Agheu 29
Prooroc Daniil Sabin
L. Sevastian, Sf. 31 Silvestru
Bonifaciu loan Circumcizia
M. 20 Sf.

22 Anastasia
Mucenici din Telesfor
24 Sf. Botezul Domnului
26 Prea Lucian
27 Apostol
Nicomidia Agaton
29 14.0 prunci de Irod
30 Anisia
31 13 Leontin

lunei: la
la

www.digibuc.ro
Se fac este
de la
In se din se
de se
vitelor care trebue fete, se
ger, se se fac pentru
Se trandafirii
Se se
culeg se se se

In nu ger, se pot face


uscate,

etc. gunoiu putred


de Se puse se mai
adauga paie. gerul se mai frunze
pe patrunjel ceapa pusa iernat,
daca trecut gerul peste se se Se cerce-
nu
La desfundatul se pot face
se vasele, s'a
se nu Se face rachiul de
continua

de E.
D. V. Georgescu.

www.digibuc.ro
Nationale ale
-
24 Unirea Principatelor (1859).
Martie. R. Principelui
Proclamarea Regatului (1881).
Basarabiei Romania (1918)
10 Maiu. Proclamarea (1877).
25 Eroilor.
Proclamarea (1848).
M. Reginei Maria S.
Marioara.
A. R. Principelui Nicolaie
dela (1917).
M. Regelui Ferdinand
14 Intregirii
(1877).
Sept. Ferdinand Romaniei (1914)
A. Principelui Carol (1893),
Reginei Maria (1875).
Unirea Bucovinei Romania (1918).
28 (1877).
Onomastica Nicolaie.
23 R. Principesei (1908).
27 Marioara (1899).
29 Regina (1892)

Necrologice
Reginei (1915).
Septembrie. Carol
29 Octombrie (1916)

Curtea de Apel Tribunalele vacante dela


24 Decembre la 8 Ianuarie, dela la
1 la 1
de Ocol 24 Decembrie 2 st.
din Mare la

Deosebit de aceasta, mai


(8 Sept.), (14 Sept.),
Sf Arhangheli (8 Noembre),
(26 Oct.), -tul Neculai
(6 Decembre), (1 Ianuarie), Botezul Domnului (6 Ianuarie),
(7 Buna (25 Martie),
Gheorghe (23 Aprilie), Constantin Elena (21
Maiu), Pogorire -tului Duh Sf Petru (29
Adormirea Maicei (15 August), plus

www.digibuc.ro
RR. Principesa

www.digibuc.ro
din Begat.

(Tecuci);
22 (Covurlui)
Mare 29 de
Vede (Teleorman)
de Vede
(Buna Mare
Mare Podu (Tecuci);
(Teleorman)
Pechea
(Gorj);
(Tecuci) 23

Polovraci
Pogoanele Pechea
Slobozia din
(Teleorman)
(Buzau)
Alexandria (Teleorman) Slobozia 27 (Putna)
Pogoanele
Adjudul
de
23

Slobozia Rosnov
(Tecuci)
12
(Covurlui)
Lung 30-31
(Prahova)
(Prahova) (Putna)
(Tecuci)
Pechea
(Teleorman) 7g.
C.
14 jos
Recea (Prahova)
(Prahova) (Prahova) Vidra
23 24
25 28 (Brila);
Pechea (Covurlui) Mare
(Prahova) (Prahova)
Aug.-11 Septembrie

www.digibuc.ro
de Vede
leorman) Bogdana
; Padina (Buzau) ;
de (Prahova) de
27

14 22 23 24
27 (Braila); Padina (Buzau);
(Prahova) de
(R. R.
(Tecuci); (Teleorman)
Recea
Pogoanele (Buzau); Pechea (Covurlui);
(Putna) 21

Recea
19

din
: 2 Apoldul de jos (Sibiu) ; 5 7 11
; 22 (Alba ; 26
: 1 ;
17 ; 18 mare (Bihor).
: (Bihor) ; 9 12
(Bihor) ; ; 16 (Trnava
(Sibiu); 29 Marghita (Bihor).
23
6 : 19 Salonta (Bihor) ; 26 (Bihor);
: 1 de (Turda ; 4 ; 5 (Alba
. (Odorhei) ; 10 (Hunedoara) ; 25
24 Nocrich
10 Cluj; (Sibiu); 21 23 Oradea Mare;
(Sibiu) ; 29 Jernut
: 1 (Sibiu) ; 6 ; 11
12 (Bihor); 21 ; 22
30
: 3 (Bihor) ; 8 (Sibiu) ; de
u) . 12 Avrig (Trei ; (Alba 21
; 29
de jos : 6
;8 Oradea Mare
7 13 ; (Bihor) 17
de (Sibiu) ; 21 (Bihor) ; 27 Alba
: 4 (Sibiu) ; 10
(Cojocba) 13 (Alba ; 21 ; 23
; (Solnoc) ; 29
: 8 Dobra (Hunedoara) 9 (Bihor)
; 14 ; 17 mare ; 23
de os (Alba ; 26
: 8 Oradea Mare; 9
; ; 14 Alba Julie 18 Tinca (Bihor)

www.digibuc.ro
de
Anuale:
6,
6,
2, Moldovenesc 4,
Pavel)
2, Sadagura; 6, Boian.
Sadagura; 26, Bolan.
Sadagura.
2, Sadagura
12,
29, Sadagura.
Sadagura.

Lunea Mold.
Siret, Gura Humorului, Ispas,
Seletin,
Suceava, Vatra

de vite din
Mercurea;
Lunea; Ocolul Vinerea Joia;
Ocolul Lunea
Soroca Mercurea;
Joia Lunea; Ocolul
mineca; Ocolul Martea Ocolul
Ocolul
Joia Joia
Ocolul Lunea Glodeni
Ocolul Joia; Ocolul Lunea;
Lunea; Ocolul
Joia
Lunea (se la ale Luni).
Orhei: Lunea;
Ocolul Lunea; Ocolul Ocolul
Mercurea; Lunea Mercurea
Ocolul
(de Lunea (de
Ocolul Lunea (de
Joia (de Gura (de
Romanovca Dumineca lung);
Comrat Lunea; Ocolul Cedar Joia;
Mercurea.

www.digibuc.ro
Cahul Lunea;
Joia; Mercurea.
Ocolul Ocolul
Joia; Joia.
Cetatea
Tatarbunar Joia
Joia pe
pe Ocolul
Ocolul Taslic Lunea

POSTAL
Lei
loco la 20 1
20 gr. sau
Scrisorile nefrancate se la
plus,
de
- 50
cele insuficient dublul cu minimum
de
adresate grade
jandarmilor se la destinatie cu taxele de simple
Scrisorile nefrancate adresate militarilor grade, timp de
de
postale simple
postale pentru parte a
-- 5050
deschise din industria se ca cele
de Stat ; introduse plicuri deschise, ori peste dimensiunile
regulamentare, se ca

50 gr. 25
Maximum la de
25
didactice cataloage, de
kgr. greutate 50 05

de 50

pachete
periodice se imprimate.
DE AFACERI

Pen 50
greutate.

www.digibuc.ro
PROBE

admit 550

taxele de de sus, se percepe drept x


DE PRIMIRE
respective de
de
respective
de recomandare percep
pentru lei
1000

car

LA
lunar

ADRESATE

LA ZIARE
Pentru abonamentele la ce apar
prin postale,
fixate de respective taxele
se percepe de este anual

MANDATE INTERNE
mandat In se coprinde plata la 1
25 lei fractiune, 50
mandatele de 100 la 1000 pen-
2
sau 1
mandate de 1000 lei la 10000 pen-
prima
5

MANDATE TELEGRAFICE
Pentru pe taxele postale de sus,
;
de mandat -
de 10

particulara
postale nu de
de a de ;
vizate pentru o de

www.digibuc.ro
de
de supun,
taxele de un

percep taxe
greutate pentru pachete, gropuri de fiecare kilogram
kilogram
Pentru de
Pentru Romnia, precum
pe reduce
Pentru fragile pe greutate

pentru gropuri, casete de valoare


lei valoare,
De de mie
Pentru maximum.
taxele de pe valoare, percep
xe
Pentru 50
Pentru
Pentru de la 1000 lei
se percep prezentare.
Pentru la se percepe un de factaj
obiect
Pentru pachet, grop, scrisoare de valoare
de la zile libere de data
se percepe pentru ce peste termen drept
pe de
de reexpediate la
origine, greutate valoare,
eventual taxele de
magazinaj.
Pentru de toate retrase de
nu se percepute.

aducere
formarea de import export
a) la pachete
rept
la 25 colete pachete, un
peste colete taxa de
lei, de 25 colete
25

Pentru coletele pachetele neridicate termen de


avizului, pentru
Pentru pe de sus,
obiectele pachetele drept de export pe
taxele de sus
de drept de

www.digibuc.ro
Lei
Pentru operatiunile efectuate sau
de fiecare colet pachet
tie, plumburi, etc., fiecare 3

Pentru recomandate sau cu ramburs, pentru mandate


postale sau telegrafice, recuvremente obiecte de destinate
pentru Duminicile
pe postale respective, se percepe de fiecare object .
Pentru restituirea
trebut

Pentru serviciul de
postal, se percepe de comision
valoarea este la 500
valoarea este la lei, plus de la 501 lei
1000 lei
de la sus,care fi valoarea, se va
mandatelor
prin la oficiile postale, va
postal de la valoarea

CU
Pentru telegramele de fiecare cuvnt 50
telegramele de fiecare cuvnt 25
Pentru fiecare 50
Pentru telegrame (R. P.) taxa ordinar pe cuvnt,
plus taxa
se urgent (R. D.) din
va fi
Pentru osebit de
din
telegramele adeverire (P.
de taxa
telegramele M.) de
trece de 100 cuvinte
telegrama este mai mare de 100 se percepe
de
Pentru mai multe se
taxa pe cuvant, telegrama.
S.) se percep taxele
taxele de
se percep de la date de oficiul
care face
(X. P.), osebitde
supuse plata adeverirei se mai
P.
telegrame se la oficiul de
pozit pentru postal care
trimete oficiului de suma
Pentru

www.digibuc.ro
40

nu se de
La telegramele
taxele ordinare se percepe plus 3
abonamente la adrese 200
pentru telegramel . 25
fiecare copie ce se 5

FIR
pe . 0
de coasta, 0 50
pe 0 50
Pentru de fir din
fiecare
la ; pentru cursul leu de
pentru de

TAXELE AVIZELOR TELEFONICE


se taxeaz cuvintelor.
Pentru o convorbire.din publice cu posturile din
urbana, de 3 fractiune 2
Pentru o convorbire din cabine publice de la
reteaua a respectiv, de
3 minute sau 5
Pentru con posturile telefonice din
o convorbire posturile din 10
urgente se taxeaz dublul taxelor de mai
telefonice particulare efectuate 21 8 se
supratax de 5 lei peste de mai sus.
particulare efectuate legale se
ca
Pentru ziare, ag de publicitate, corespondentii
ziare 13 15, 18 la 24 ere de din

de telegrafice, telefonice se
a) Timbru de de b pe postale pe fiecare a
postale scrisorile la scrisorile de
valoare (pe tinul de adresate o localitate la
.
b) porto de 20 b. la postale simple in
terne, ate de la o localitate alta, dac nu s'a
prezentare taxa p ecedenta, afar de cele adresate grade in
se eu de 10 bani.
25 la la cele cu
la avizele t
d) b. numerar la
precum prezentate baza bon de
e) timbra franco de asistenta de 25 b. buletinele de expeditie pe
de so ale

www.digibuc.ro
M. S. Regele al
M. S. Regina Maria

www.digibuc.ro
41

din ce a
timp n'avem timp de el
din
zic e din America de au
e din care e
Timpul nu z Pen i
noastre, s'au tablouri,
diferitele de cari avem e.

pe an de 365
care este

Mai S Oct

32 60 91 121 152 182 213 244 274 305 335


2 33 61 92 122 153 83 214 245 2 5 306 336
3 34 62 93 1 4 215 246 3 7 337
4 35 63 94 124 15 2 6 2 7 277 308 338
5 36 64 95 125 156 186 217 248 278 309 339
6 37 65 96 126 157 187 218 249 279 310 340
7 38 66 97 158 18 250 2 0 311 341
8 39 67 98 128 159 189 22 251 281 3 2 342
40 68 99 129 160 190 252 282 313 343
10 41 69 100 130 161 191 222 253 283 314

42 70 101 131 162 192 223 254


12 43 71 132 163 193 224 255 285 316 346
13 44 72 103 133 164 194 225 256 2 6 317 347
14 45 73 1( 134 165 226 287 318 48
15 46 74 105 135 166 196 227 258 288 319 349

16 47 75 106 336 167 197 228 289 320


17 48 76 107 137 168 198 229 26 321 351
18 49 77 108 138 169 199 230 2 291 322 352
19 78 109 139 170 2 0 2 1 262 292 323 353
20 51 79 110 140 171 201 232 263 324 354

21 52 80 141 172 202 233 264 294


22 53 81 112 142 173 203 265 326 356
23 54 113 14 174 4 266 2 6 327
24 55 83 114 144 175 267 29 328 358
25 56 84 115 145 176 206 237 268 298 329 359

26 57 85 116 177 207 238 269 299 330 360


27 86 117 147 178 208 239 2 0 3 0 331 361
28 87 118 148 179 209 240 301 332 362
88 119 149 180 210 241 272 302 333 363
30 89 120 181 211 242 303 334 364

31 90 151 212 2 3 304 365

www.digibuc.ro
Care Martie
data 15 lunii
196. data 71.
din 196 care este

de Noembrie 1924,
de (care
la data 16
data Martie

populare, cooperative,
de de de credit spre
pentru la titlurile
de credit.
este de la
de la calcularea la p.
la... la
A.

PENTRU ROTUNDE

lemnelor
nevoie
diametrul mare,
de spre
suma
lungimea lemnului.
tabela care prima din
am spre
din

Ne-am diametrul de
ne cubajul unor care diametrul
din de de de
pentru de
destul de
ce lungimea, am de cari
le mai numa
transportate

www.digibuc.ro
43

5m

0,015700 0,022550 0,031400 0,035325 0,039250


0,009498 0,018996 0,028494 0,033243 0,047490
0,011304 0,033912 0,045216 0,050868
0,013266 0,039799 0,059699 0,066332
0,015386 0,046158 0,076930
15 0,035305 0,052957 0,070610 0,079436
16 0,090432 0,100480
17 0,022686 0,068059 0,102089 0,113432
18 025434 0,076302 0,089019 0,101736 0,114453 0,127170
19 0,085015 0,099184 0,141692
0,109900 0,141300
0,034618 0,103855 0,121164 0,155783 0,173092
22 0,037994 0,113982 0,170973 0,189970
23 0,083053 0,124579 0,145342
24 0,045216 0,090432 0.135648 0,158256 0,203472
0,098125 0,147187 0,245312
0,053066 0,106132 0,159198 0,185731 0,212264 0,238797 0,265330
27 0,057226 0,114453 0,200292 0,286132
0,184632 0,215404 0,276948
29 0,066018 0,132037 0,198055 0,264074
0,070650 0,141300 0,211950 0,282600 0,353250
0,150877 0,264034 0,339473 0,377192
0,080384 0,160768 0,241152 0,281344 0,321536 0,361728
0,085486 0,170973 0,256459 0,341946
0,090746 0,181492 0,362984 0,402357
35 0,336568 0,480812
0,101736 0,203472 0,305208 0,356076 406944 0,457812 0,508680
0,107466 0,322399 0.376132
0,113354 0,226708 0,396739 0,453416 0,510093 0,566770
0,119398 0,238797 0,596992
0,376800 0,439603 0,502400 0,565200 0,628000
0,131958 0,263917 0.395875 0,461854 0,527834
0,415422 0,553896 0,623133 0,692370
0,145146 0,290293
0,151976 303952 0,455928 0,607904
0,158962 0,317925 0,476887 0,635850 0,715331 0,794812
0,166106 0,332212 0,581371
0,520219 0,606922 0,780327 0,867032
0,180864 0,542592
49 0,188478 0,376957 0,848153 0,942392
0,196250 0,392500 0,588750 0,785000
0,204178 0,408357 0,714624 0,816714 1,020892
0,212264 0,424528 0,636792 0,742924 1,061320
53 0.661519 0.771772 0,992277 1,102532
0,228906 0,457812 0,801171 1,030077 1,144530
55 0,237462 0,474925 0,712387 0,831118 0,949850 1,068581 1,187312
0,246176 0,492352 0,738528 0,984704 1,107792
0,765139 1,275232
0,264074 0,528148 0,792222 0,924259 1,188333 1,320370
0,819775 1,366292
0,282600 0,565200 0,847800 1,130400 1,271700

www.digibuc.ro
0,047100 0,051025
0,056988 0,061737 0,066486 0,075984 0,085482 0,094980
0,062172 0,067824 0,079128 0,090432
0,092865 0,106132 0,119398 0,132665 13
0,092316 0,100008
0,097089 0,114741 3567 0,141220 0,158872 0,176525
0,110528 0,120576 0,140672
0,124775 0,136119 0,181492
0,139887 0,152604 0,165321 0,203472
0,170031 0,198369 0,226708
0,204100
0,207711 0,225020 0,276948
0,227964
0,228395 0,249159 0,290665 0,332212 0,373738 0,415265
0,293904
0,26984310,294375 0,343437
0,371462
0,314745 0,343359 0,371972 0,400585 0,457812 0,515038 27
0,338492 0,492352

0,423900 0,459225 0,494550


0,414911 0,452631 0,490350 0,528069 31
0,522496 0,643072 32
0,470175 0,512919 0,555662 0,769378
0,589849 0,635222 0,725968 0,816714
0,528893 0,673137 0,769300 35
0,559548 0,712152 0,813888
0,967198 1,074665 37
0,623447 0,680124 38
0,835789 39
0,690800 0,753600
0,725771 0,791751 0,857730 0,923709 1,187626
0,761607 0,830844 1,107792 1,246266. 42

0,987844 1,063832
1,112737 1,430662 1,589625 45
1,079689 1,162742
0,953735 1,127142 1,560658 47
1,085184 1,175616 1,446912 1,627776
1,036631 1,130871 1,319349 1,507828 49
1,079375 1,177500 1,275625 1,373750 1,570000
1,327160 1,429249 2,041785
1,273584 1,485848 1,698112 1,910376 52
1,212785 1,543545 1,764052 1,984558
1,258983 1,487889 2,060154
1,306043 1,424775 1,662237 2,137162
1,353968 1,477056 1,600144 1,969408
1,785325 2,040372
1,452407 1,584444 2,112592 2,376666
1,639551 1,776190 1,912809 2,459326 59
1,695600 2,260800

www.digibuc.ro
Exemple de
se cubajul unui rotund de
30 de
care
0,353250 adica 250 cm'.
se afle cubajul rotund
dreptul coloana care m.
volumul lemnului
se de diametral
50 care
lungime, gasim
care volumul gasit 50

Ceeace
50 coloana care lungime.
Tot proceda pentru lungime eare
peste
noastre am seama de
Am voit mai calculele expeditive
cineva
Tabela aceasta fi de silvic,
antreprenorilor de paduri, chiristigiilor, antreprenorilor de
unor de etc.
Anton Oprescu

ALE
lanuarie: Australia, Argentina, Chili, Noua Zeelanda.
Februarie
Indiile Egiptul de sus.
Aprilie : de Chipru, Asia Persia, Cuba,
India
Mai: Algeria, Asia Japonia, Texas, Florida,
Portugalia, Italia, Turcia,
Oregon, Luisiania, Mississipi, Alabama, Carolina,
Tennessee, Virginia, Kentucky, Kansas, Arkansas, Colorado,
souri.
: Anglia de Germania,
Bulgaria, Rusia de
Minnesota, Wisconsin, Iowa, Illinois, Indiana, Michigan, Ohio, New York,
Noua Anglia, Canada de sus, Oregon, Washington,
August: Belgia, Olanda, Danemarca, Polonia, Golful Hudson, Canada
de Columbia engles, Manitoba, mare, Dacota.
Rusia
Noembrie: Peru, Africa de
Decembrie: Birmania.

www.digibuc.ro
ANULUI
1 Septembrie 1921 - 31 August 1922
1921

3. vaporul Carol au sosit la Constanta 200


ezi, de fostul ministru de finance Klotz, in
de a
4.- In la Lux s'a congresul
pro de
In sa u au fost cinste osemintele
225
9. din Doctorul universitar,
Director general al Serviciului sanitar.
I de o
explozie a 10 persoane (ofiteri gray
patru a complect un avion.
deschis Parcul Carol
de general
acestei expozitii D. Inginer
I. Manoilescu. fost vizitat de
Italieni, Englezi de
Jean Votruba,
international de din
precum de o
vaporul Romnia au sosit la
Constanta 93 italieni
de Artiolli, profesor
universitar din Roma, Maietti
lebru penalist, Borelli, profesor la
facultatea de din Torino,
Architect Naocini din Parma, Brut
to Am ante, la Roma, Trom-
petta, Stefani.
voesc viziteze
presei engleze din Sir Harry
Leon Caster, Walter Jerrold Walter Lee ex-
de mostre din Parcul Carol. .

deschis Carol primul al

www.digibuc.ro
casnice, prezidat de
casnice. Congresul
agronom
cercetator
noastre, credincios
fost
pentru
poporului romn,
Inspect general
nisterul
pentru traficul
rate
de
la
care au
autopluguri.
lui
Petre ce
general
Tea al
Cu
OCTOMVRIE 1921

in a
Emanuel Porumbaru, Mi
nistru d Externe
neu r s-
bo nostru,
dinte al
Rud
er in cauza
nice a 150
goane
roase victime aflat
sub
din Praga primul
tren a de mostre, care 2
de pe la noi, va trece Bulgaria.
solemnitate din Parcul Carol.
7 ani de la moartea lui A. Sturza,

www.digibuc.ro
s'a Biserica un parastas din
familiei Academiei C.
liberal Onciul,
romne.
Principelui Principelui Carol
Principesa Elena.
foc anume:
Cobozile, mare, Limpejoara, Valea
Carpi, Dealu mare,
parte averea Statului, parte locuitorilor.
NOEMVRIE

agrar prima S'au cele


vechiul
din D.
lonescu Emil Octavian
2. pentru Transilvania din
Ciobanu, Moldovanu, Dr. Oct. Ernst
M. V. M. Dr. Rudolph
Schuller 3. pentru Bucovina
R. A.
Dr. D. Busuiocescu,
ianu M. Savu.
jurisconsult
italian Academia
de

vorbit Palatul de
deschid Univer-
libere la Fundatiunea
Carol
1921

3, viscol grozav cea mai


mare parte a
in cantitate considerabil, face
se circulatia
nurilor rupe fire telegra-
fice telefonice.
Dr. General Averescu
urma a complect
larg multe vase, care n'au putut spre
In Monitorul s'au publicat decretele
regale pentru numirea anume: Take

www.digibuc.ro
A. S. Fo

www.digibuc.ro
nescu, Mihail
Ministru Derrussi, Ministru de
publice; General
St. Ministru de
stru de Interne; Lucasievici, Ministru
Dumitrescu,
Popescu, Ministru de Dr.
Cultelor
Const. Ministru
sociale; Ing. Cihodariu,
Caius de
gelescu, Subsecretar de
incetat din Ion Procopie Dumitrescu, care fost
ai Nationale;
pentru
mare s'a declarat gara de
distrus casele de bilete accesoriile
etajele de sus parte din restaurant.

de
censura presei tot cuprinsul
zonelor militare de
publica articole la aplicarea
agricole.
de Cannes
datorite de Germania, care sunt
sosit Sinaia M. S. Alexandru
Marioara s'a logodit M. S. Regele Alexandru

Briand Millerand
din Filip, profesor la
de la
facultatea de
Curzon, avut
Poincar, francez au expus
punctele de ale respective
afacerile Orientulni.
Cabinetul Take
noul guvern cum D. C.
Ministru de D.
General Ministru de Interne; D.
de Externe; de
D. Alex. Constantinescu, al
4

www.digibuc.ro
Ministru
Ocrotirilor sociale; D.
al publice; D. Vasile Sasu, Ministru
dustriei C. Banu,
D. Florescu,
D. Ministru
Dr. Subsecretar de la
de Interne.
Principelui
cauza unui violent
sunt
moartea Papei
dict XV.
Ciurcu,
membru
Sindicat
dance al ziarului
Era un apreciat
are.
sediul Un generale
mare intrunire
care au partic pat
Vint Sasu.
intre

de aprobat
producte agricole de ale
la Ministerul de Interne la
sterul Agriculturii.
la ferate
prim ministru
zentat demisia guvernului.
de Milano Achille
fost ales Papa, numele de
Nicola,
formeze cabinetul.
votat
pentru reducerea
-La de loan
au fost expuse vitele de
de guvernului nostru

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

a fi
M. S. Regele Slaviei pentru logod-
Principesa Marioara la 21 s'a
brat logodna.
Boulogne- -mer, Lloyd George au avut o
care a durat peste trei ore. Au examinat
de aliatii le o
solutiune.
1922

Ministrul de Externe al
Washington s'a oprit la
Paris a avut o
cu Primul ministru
Nou guvern Italia, al
este d. Luigi Facta.
- In Portugalia toate echipa-
de de
pe vasele de s'au pus
munci-
din
Fume s'a format un guvern
compus mai ales
din
ai D'Annunzio,
anexarea Fiume la
Italia.
polon,
Pilsudski, a primit
general Ponikowski
deschs la Belgrad Foto-
confe- General
preliminar a statelor
Micei Antante, comisiuni :
de transporturi.
Primul ministru francez a depus
proectul de lege cu privire la aprobarea tratatului asupra
la Paris la 28 Oct. 1920,
Romania.
a fost proclamat regat, independent, suveran, liber
a numi a
cere in Liga
guvern s'a format sub

www.digibuc.ro
Guvernul a acceptat propunerea marilor Puteri pentru
Incheerea unui dar din
Angora a
Lausanne s'a terminat instalarea marei statiuni
fonice care va zilnic cu Eifel
la Paris va mesa
gii din Berlin
din America.
APRILIE

din Funchal,
Carol de Habsburg,
Austriei
Ungariei.

C.
Pelivan, Eftimie Antonescu,
N. Flondor, Popescu, N.
Colonel
avocat Rosenthal, A.
Constantinescu,
Buescu,
si plecat
Genova, parte
luat
capital de
cercetau adncimile boltei
din Kattowitz, se un mare depozit
de arme s'a produs explozie,
automatic printr'un mecanism, victime.
-Se deschide de Genova, de Facta,
italian.
aduce de la Genova
iarea unui tratat ruso-german, pe baza deplinei recipro-
restabilind diplomatice normale,
regulate pe urma
rezultate din msurile de socializare.
de Genova, de
Rusia.
puterilor din Mica
nova au predat germane
guvernelor respective, recunosc tratatul
existente.

www.digibuc.ro
bazinul s'a produs
aceasta costat
peste de
incetat Paul Deschanel, fost
Republicei franceze.
MAI

Genova adoptat
C.
statului quo.
7, 8. anual Ligei culturale s'a Curtea
Arges.
D. Prof. N.

ce perspe-
ntru
curent.
D. Lutz

de

Liga.
N.
la

ajute
cultural pe Macedoneni.
la Genova fost:
propaganda nu
politic,
datoriile fostului sovietele
sunt datoriile publice, se recunosc
pagubele
tatea nu restitue
nu restitue tezaurul de la Moscova.

www.digibuc.ro
CALENDARUL

ne vine
care fusese greu
starea
-
S.

de absolvire cursurilor de la Ferma


Voila, Prahova.
de Genova.
francez oferit onoarea
C. remis marea cruce
unei de
oferit C. un banchet.
presidat de Barthou, care
tratatului dintre
Art.
totdeauna
asupra
rabiei va
caz
articol.

S. A'exandru I al

nilor se A. S.
R. Principesa Marioara a Ro-

convocat
incepe a
vestea
despre moartea marelui
de Stat Take lonescu, care a adus importante servicii
timpul
Rathenau, Externe a fost
asasinat. Atentatori au aruncat o mica in forma
ou, in automobilul lui.
n'a formeze cabinetul a fost
cinat Bonomi.
Austria greva de la ferate
de la serviciul telegrafic.
Budapesta s'a declarat greva
congresul general al medicilor din
- sosit gara de Nord trenul cu
ale Take
Irlanda lupte violente la Dublin.
regiunea Hindenburg din Silezia trupe polone fran
ceze au fost atacate de

www.digibuc.ro
Iorga a plecat In cursul acestei luni la Paris
de la Paris a
organiza inaugura
la

la ceremonia
Take
Au nut
Prima ,
M. Pherechide,
ceanu, al
Casatie, Mihail
Antonescu, Dr. Demetrescu-
Mille,
C.
Prof. Dr. a, N. Batzaria,
Petrovici, Manolescu,
Prof. G. N.

la Take

sicriul fost ridicat pe de dis


pe mortuar.
La au vorbit Scarlat Costinescu din partea
Diamandi partea de

www.digibuc.ro
special ale
nescu au fost transportate la Sinaia. La au
Fotescu,
tinescu, Radu Caratase,
Prvulescu, Andrei la

N. St. Dobrescu,
Ing. C. Barbacioru,
la

lonescu fost

asupra
Craiova ploaie
de rupere de
de
tierele
magaziile fabricei de
Andreescu dela Mofleni.
cari se
acolo fost
Th. Sunt
La Haga s'a
Se chestiunea confiscate Rusia.
ocupat din
sector Poloniei
din Silesia
constituit noul
lonez, Prim
cazuri de
germane au
Silesia
atribuite
de control
din descoperit
mitraliere ascunse
de din Kiel.
se primul congres
al membrilor de studii
agricultorilor
AI. Averescu
Haga privitoare
restituirea compensarea bunurilor Rusia.

www.digibuc.ro
57

Cork republica.
de
Comarnic; au fost
20 de
Bouvet,
comunist
anarhi-
de
volver asupra din
Franceze cnd se
torcea de
persoan din
italian de De
Facta demisionat urma
Prof. Jorga Arad
morale
de

refuzat
decretul
Korfanty, nu poate
dnsul
demisia.
Orlando formeze
-Co
pentru delimitarea
slavia terminat
Primul sector de

anty, rugat
pentru formarea
Dr. Nowak, rectorul
din
de trupe
de
Regelui
de chemat de
www.digibuc.ro
1922

polon s'a de externe


D.

Cristea Duca

la Genova au ciocniri
www.digibuc.ro
a fost format sub
De Facta, ministru de externe D. Schanzer.

F.
G.

produs

P. de P. S. S.

a
alte 10 din China de sud au
fost de un uragan. victime.

www.digibuc.ro
privitoare
cari
din Alsacia Lorena a
de francez.
nu s'au
german se despart nici
Teza
incendiu 400 Km. de

Cosma

Viena s'a deschis congresul international al muncito-


rilor la care au din Olanda, 1,

Francia, Suedia, Austria, Germania, Polonia, Italia, Ceho-


slovacia, Ungaria.
declarat un mare incendiu la ferate
totul, din cauza de
irlandezi au ucis pe generalul englez Michael Co-
llins
-Germania dea gajurile productive c rute de
Franta In comisiunea de
la Praga (Marienbad) B
Prim ministru ceho -slovac Prim minis ru
slav, In Masseryk, Vever a

www.digibuc.ro
DE RE CALENDAR
In carte care se Le I.
calendar,
care
1923.
Sunt va cititorilor

vine
La se tea
de (de luna). Nu se fie
a date
la termene
din calendars
e de ea
de de ne
ea se
a a De
ce ar area calen-
dar fost

www.digibuc.ro
62

din

de 365 zile.

era
de
de plecare
de
la 21 De
de de
de
orbitei sale. de
doua 22 opt va
23 la
25 chip
va calendar.
va
Mai,

Nu

care
va
cea doua
365 an
el
365 de fiecare

1460
de
2. de

de
365
de
Dar au
la la
de-al

www.digibuc.ro
Cu
Cesar
dar
se
data
reforma la
de
la an 366
zile

366 Dar, patru


foarte
ce
cifre un
1868, 1872,
1876, 1880, etc., 1867, 1869,1870 etc.
2000,
fie
patru.
Cesar ei.
Cezar

zile. lui
la
46
pentru
ne

era 28

toate
tot la
avea
28

calendar.
www.digibuc.ro
luna
ei
Ja
luna

spre
de 366
de
trei el are
29. Dar
aduce ce

asupra se
fiecare de
grave care
de ce
ce legate de zile,
de patru un spre
36

era prea 365


ore la orbitei
de 365 ore, 50

de
calendar se
de din
se care
din
1582 ziva
la
de

366
Cesar erau fie
patru. Aceasta sute
se se parte
cap
www.digibuc.ro
cul Regale

www.digibuc.ro
are 366 de
365. 1600 a dar 1700,
1800 1900 2000 va ce
regula
Ei e
de 365
exact real, ea
de de
de o de la
va avea
lui
Gregorian e de
de s'a lui Cesar
fapt a la
1920 de 19
se
Nota . cele de a
e azi 12 a scris cartea
era de 12
ea e 13 Nota 20
Mai, au de 8 7,
ei data
: Mai
Mai,
dat Nota
se 12 par a
de
uneori
senz,
seria. vine
cu o o
a eel
Februarie se
Februalia, de
e e
patru o

ne care
de calendar de
zece Ea era din
se la 21

drept el la equator.
Aceasta e epoca de

www.digibuc.ro
Mai

alte
al

are
calendar Marc

Augustus,
privire

calendar
care
care
opta, aceste
lui zece dar
Cesar, al
de

22
razele
vertical se
toamna.
la razele soarelui

de s'a
adeseori

bisextil.
care au calendar
ne
de
degete
ei
dela

la

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

sale,

DIES

8.

Cele
care

se data celorlalte
de
cale

date,

(ziva
Nota
www.digibuc.ro
PLUGARILOR

de
de ele

fi
la
e de
printr'o
Carol Carol Mare
de
ERA punctul socotirea In
dela
care de
la care ce

Era
le 622
aceasta
comp

facerea era
de

de vechilor
www.digibuc.ro
date
Valori pe asupra

Temperatura

de . 9.2 -1.5 9.2 19 2 1022 216 294 245 266


2 10.1 -1.3 10.3 10.9 756 146 215 212 183
3 . . 11.5 11.6 22.5 12.4 139 182 176 187
4 Strehaia 9.7 -3.1 4.6 18.9 15.7 597 119 159 16' 149
5 Craiova . . . -1.5 10.9 21.9 11.4 593 108 163 178 144
6 Corabia 10.9 -1.5 11.3 22 2 11.7 510 122
7 11.3 -1.1 11.8 22.5 11.7 511 97 163
8 . . . . 10.3 -1.7 10.4 21.3 499 90 117 168 123
9 Govora 9.6 -1.3 9.7 19.7 10.4 802 143 232 186
10 . . . 9.6 -1.0 9.7 19,4 10.3 763 250 177
. . . 8.0 -2.1 7.8 17.7 8.6 759 103 211 286 159
12 7.1 -2.7 7.0 7.6 806 117 211 169
13 Retivoiu . . . 3.6 -5 7 3.3 1000 135 205
14 5.9 -3.4 5.5 15 0 6.6 781 101 201 166
15 . . . 9.0 8.9 18.0 9.6 810 113 233 307 157
16 . . 9.4 9.3 19.8 10.2 689 112 239 152
17 9.4 -1.5 9.3 19.6 10.2 696 117 239 156
18 . 97 -2.2 9.9 20.6 10.5 622 161 212 138

2
2
Ale and
Giurgiu
. . . - -1.2- - -
11.1
10.3
11.5
21.5
22 4
- 9
11.9
525
496
541
87

98
132

132
180
185
189
125
117
122
2 10.6 10.8 21.8 11.5 491 77 122 182 110
23 i . . . 10.4 10.8 21.8 11.3 587 102 146 212 127
2 Plo
25 Buzau
. . .
10.3
10.3
-1.4
-1.5
-2.0
10.3
10.2
10.1
11.0
11.1
10 9
-
611

490
-
103

85 109
225

174 121
27 i . . . -1.7 9.5 22.0 495 87 122 173 112
2 . . . 10.9 -1.2 11.0 0 11.8 537 10 133 170
9 . . . . -0.2 9.6 13 0 395 9 87 116 93
30 10.8 11.9 484 97 118 129
1 na 0.3 9.8 21.5 3 362 76 83 114 89
3 10.8 4 10.2 2 .0 11.8 466 103 114 136 113
ccea . . . 1 .9 -0.7 1 .5 22 11.6 427 8 122 107
34 Ga 10.5 10.5 22.0 11.3 448 88 115 101
35 10.8 22.0 11.4 410 7 108 137 87
10.2 9. 10.9 636 127 168 208 133
57 8 -2 4 9. 21.0 10 4 539 92 146 182 119
3 . . . 9.1 8 0 20.2 9.9 58 124 158 175 127
d . . . 9.6 -2.5 9.7 20.9 71 14 99
40 9.5 -2.3 20.7 10.0 515 91 177 120
41
42
43
- --2.6 - -
9.3

8.5
6

8.6
20.3

18.8
9.7

2
530
513
653
98
71
81
138
140
175
178
196
273
115
105
124
. 18.5 693 282

www.digibuc.ro
Temperatura

7.8 5 7.9 8.5 639 79 164 260 135


8.0 3 527 144 191
47 9.7 7 10.0 513 137 187 112
48 8.3 2 8.5 19.2 8.8 584 75 221 133
49 8.3 18.9 8.5 577 145 243 123
-3.7 8.3 18.4 8.4 484 129

. 9.9 584 69 160 239


52 Arad . . 10.9 -0.5 21.3 11.6 664 106 210 164
. 9.1 -1.7 5 0 9.6 209 247

7.7 -4.0
-4.8
8.4
6
17.9
17.7
8.9
8.5
8.0700
696 97

85
- -
179

174
263

310 131
8.1 -3.5 8 18.5 8.7637 79 171
St. 17.2
. 8 8 19.0 5 742 114 208 277 143
. . 11.1 -0.7 11.4 21.9 11.8 598 97 160

62
63
Lacu Mare 10.9
11.2
1.3
3
-0.1
11.2 21.8
1.4 21.2 11.8
11.4 12.1
682

572
119

99
-
188

158
164

146
64 10.8 11.3 22.1 11.3
5 -2.7 9.1 18.5 822 192 189
8.5
Ohaba
. . 8.1
10.2
2
9 10.2
8.9
11.0
10.9 20.9 11.4
644 81
-
173
279 114

172
69 -1.4 11.2 21.0 11.0
70 11.2 8 11.3 20.8 12.1 768 96 216 186
10.8 -0.3 10.9 21.4 11.2 890 189 251
Pardanu 21.7 11.5
10.9 20.4 11.2 -
76 Rusca
. 9.1
-3.5
-2.2
-1.2
7.3
9.4 19.3
8.8 18.0
9.8
9.3 1021
- -
144

177
245

295
-
331

33
193

216
. . 10.2 10.7 20.7 10.7 745 182 237 181
78 . 7 9.6 19.0 9.2 658 1 6 268
Sibiu . . 8.3 -3.5 8.8 18.7 9.1 689 78 185 302 124
. . . 10.7 21.6 638 170

www.digibuc.ro
71

Temperatura

Bucovina lama

81 -4.2 8.1 8.4 614 255 125


82 4.9 7.5
83 7.5 575 79
84 7.5 18.6 571 136 255
85 -4.3 7.1 18.0 675 304
Vatra 4.2 4.9 176

87 9.5 -2.9 5 21.2 10.3 479 77 129 167


88 Soroca 9.4 -3.6 9.6 10.2 385 58 104 128 95
89 Nistru. 10.6 9.1 21.7 12.4 217 34 68 60

de :

r gat, din de doctorat H.


Die von din
precipitatiumle a
1910. luate din care
are Institutul Meteoreologic Central
Transilvan ei,
extrase din: Die von de L Rona
L. Fraunhoffer, iar din lucrarea Anderkl: der
Temperaturile din aunt extrase din
crarea : pour la du dela R
In temperaturile Bucovina din lucrarea W.
von iar din
rad: der Bukovina.
Institutul meteorologic

CAND
nu
pe de sare de
de

uns
trunchiul copacului. Furnicile nu
pot smoala

www.digibuc.ro
CESTIUNI DE PRACTICA

TABELA
de
de de ce la un un kilogram,
la cari se sau de de
seminte ce trebuesc la Nectar

de

mijlociu
mare
1,770
Spanac 1,500
25

vinete 0,150
Ardei
3,000
2500
20

20 1,192
220
Dovlecei
1,000
Ridichi de 120 idem idem.
20 32,000
45 2,470 10,000
de
22 Usturoiu

24 Se

80 idem idem
Toate trebuesc rsad
Toate seamn direct.
timpurie,
vinete, ardeii ridichiile de
pentru produce
varza de vinete
de care se poate transporta chiar, Martie;
nu se de
De asemenea mai
mai poate nimic cmp.

www.digibuc.ro
Catedrala de la Alba

www.digibuc.ro
tot,
tin
gropi nu se mai
de
sate pe la

Ne-am tot
de

Dar, cum sntem


tot sorti,
dus
nu alte
am am
am

un singur
celor s'a trecut
isprava
tot
rost,

www.digibuc.ro
de oare

sate,
rile face

se

www.digibuc.ro
are

de

care
trece

www.digibuc.ro
Seceratul, la de de

ESTE
STARI

la care vitejie
am luat adus mari
oamenii
ntreaga
pentru rodul fie
mai mare mai potrivit vremurilor de acum.
Noua ce trebue
economic este grea, dar pricepere ea
se mare pentru ntreaga
noua
mare ce trebue fie mai
necesar de
pricepere fiecare breasla
de
Cum majoritatea noastre
trebue mai ea
privirea.
acest punct de avem de
mare
trebue nu numai
mai dar
meseriilor de
fi ea, nu poate
fiilor toate

www.digibuc.ro
de
mai pentru putem
de
de
ne-am de
de oamenilor
carte nu se pe
de limp.
Din de acum este pe deplin
plugriei, meseriei
nu poate fi
terminarea au
folositoare, pe tuturor,
ei devenind oameni
de
din toate ramurile de activitate marea
de poporul
gustul de citit numai
pentru deveni un plugar mai iscusit
lui; un de care nevoie
rurale, negustor cinstit care
satul trebuitoare,
Avem cea mai frumoas din una
aflate
petrol, sare,
Nu ne trebue oameni muncitori
scoat mare din pentru
Firea vioaie
pentruca timp care
cea mai
nu numai facem
dup noua
de dar
de

Treeri

www.digibuc.ro
LA

la

www.digibuc.ro
de de

era lege

are

www.digibuc.ro
Era

de bine

se
o

de

de ei,
Era
era
te
tot
de
izvoare

case

de

dar
de

din

www.digibuc.ro
din

www.digibuc.ro
se

rodie
era tot se
ea.
de vreai te
toate se

un tot,

ei. de toate se

in
va
sape deretice se
vor

tot
de
tot

din

prea

nu

n'a

www.digibuc.ro
le

de
de
se se
in

de

www.digibuc.ro
lui Ion Mijea
din satul Ileana, comuna Ileana, Ilfov

proprietates'a pulverizat
loturi la hectare de cap de
familie, interesant este de mai amanunt
a unui satean, ales suntem in al patrulea an de la
expropriere. Spre acest dam model de
munc, de de re t bilitate, pe
Mijea din satul eana,
In ha,
de drept la
o intiudere insemnata de la

Ion Mijea, de viteaz, a


mobilizarea din rsboiul din
gimentul 2 Artilerie grea, find
a luat la luptele
grele nu a prizonier; vrednic pe de este tot
de chibzuit in socoteli in aranjamentul
la El este ajutat de
Maria, care in 1905 de
in numar de
Paulina ani, Petre Anastasia 8
Niculae 6 Lina 2 an.
doi au avut de 6
2 de este de
patru
perfect
le -au it de la care
pe acestea, lui doi
de gospodari in satul
Situatia
Averea Ion se din:

www.digibuc.ro
mari,
porumbar
pentru
instrumente

2.500 de
evaluat lei
hectare dotal
de la
va

Vite
4 cai de a 5000 lei lei 20.000
2) a 3000 lei 3.000
3) a 1500
4) 2 lapte vitei lei 6.000
30 socotite a lei 9.000
6) mari a 500 lei . ,
pasri a 12 lei

Unelte
plug brazd evaluat . . . lei 600
2) evaluat la
3) 1 de fer evaluat la 200
4) 1 car evaluat la 3.000
5) 5 sape evaluate la 100
6) 5 la

pogoane
total lei
pogoane 600 7.200

520
pepeni

www.digibuc.ro
e)
evaluat

Capitalul

lei . ,

lui Mijea pentru de

Dispozitivul curte,

Dispozititul camerelor, a
curte.

www.digibuc.ro
care

Casa de stuf
ce prin satului are:
de intrnd de
vede de oarbe
sala
intrnd in camera cea mare, camera de
safirilor, paturi,
prosoape
iar pe pe paturi prea
ce cea

din camera
pretutindeni lui
stare de de
de frumos de
gospodinele pot
se
cailor, iar dreapta camerei este
pentru pat,
de reserva, dreapta, se magazia pentru
sub
se representate
de la
pentru gtit cuptorul copt
afle construite
nutelor acesta, remiza pentru car, plug,
stuf in
in tot de

www.digibuc.ro
87

producte
magazia boabe.
se prima
se
timp de
La se
razoare de usturoi.
de
drumul spatele
aranjamentul
locuit
cat
toate grupate paza de
de
camerelor de
poate de model
majoritatea noastre de la

are pogoane de sale,


pogoane acestea
pagoane acestui an, are
pogoane, urmatoarale
pogoane.
2) Porumb

Pepeni

pogoane.
Toate le
de secere la
oameni
pentru plugariei
muncilor din localitate, care le detailat
de pogon se valoarea
sale

30

Total
Total

www.digibuc.ro
lei .

200
Treerat
boabe
Carat boabe 20
Total lei

2 . , . 100 lei 2 . . . lei


. . . 220 200
Semnatul . . 20 20
Seceratul . Cositul
. 20 50
Treeratul
. . Total lei
Total
Pepeni
evaluate la lei de Evaluat la lei

fie pogon,
de vitele
uneltele ale lui Ion Mijea pentru un pogon la de:
. = 325 lei
2) rumb . . 20 580
3) . . =
Fasole .
5) Orzul . . 335
6) . 520- 200
. 480-
8) 600- 600
total
pogoane lei
6960
280
fasole

pepeni
300
Total
a 5 cinci la
cules porumbul a lei

de valoarea in bani a

www.digibuc.ro
de
acest nu mai brut
deci
acestor culturi.
culturi aduc Ion Mijea acestui
producte
500

400

se proprii lut
Mijea de produsele de
vacilor
lui
produsele culturilor,
pentru gospodariei lui Mijea pentru
anului viitor ipoteza

pentru kgr.,
Porumb 3700 300
2500 500
Fasole 500 600

pentru de are nevoe


vitele proprii
produse, de fasole se de
pentru
kgr. boabe lei
2)
3) 3,-
4) Fasole
5) 1500
Pae de 4800
Coceni 4800
Pae 3600
Pae de
de
40 kgr.
Totalul venitului Lei
acest cheltuelile
lei
Imposite la de proprietate 30
pogoane
Treerul pogoane

Mijea mai sus


Totalul averei
www.digibuc.ro
situatie de ar avutul
la suma de aproape de
ce de steni
dreptate au avut care au dat
celor care fi adus nimic, ci
stenilor, de sute in alte le
netto al expropriate
punga care mai tree le
la sate.
ce stenii e bine
rational de bani ce le au
nu le inchise lazi ci le scoat la zilei, le
sa vine agricole
ca se sumele mari
de numerar pe care azi Gospodaria
harnic, satean cuminte
serviasc drept model ori tocmiri gospod de
rostul cum
Ion Mijea, am o taranime mai mai
cum se azi la sate.
Toti acei dintre sateni pilda
voi agonisiti ca va gospodrie,
cum o are Ion Mijea din satul N.

un
dela la Boston. se
al cur celor
Abea se la
ch ne
neam, la face
ceva drum la alte
de pe
pe case
tate
am trim spre da
despre
la duc
Am alte
eu
aceasta

www.digibuc.ro
bobii,

mai
ursitei

spui
moi floare
de
mai sunt
prin

la

lumea de
un

www.digibuc.ro
LE

din Europe are

pe

va

din

fie cele

din

se

din premise luat


N.

www.digibuc.ro
un

200000

prospere din
de
de
de

au
din

Apele
de

care de
le

dela
le

tot

tot
exploatarea
Mai

www.digibuc.ro
apere ei, nu

de

de

www.digibuc.ro
95

ei

de
marea pdurilor,
va
metale de pentru ne
vor ei, nu poate
Florescu
Secretarul

DE
se furase portofelul,
Pentru
de care
se
umblat
el
Tree de Obosit de
Dar
el

www.digibuc.ro
veacul Chr.

un

insecte,

sucurile supte
de
de
brun
de
De bruna de
Copt
soarele

www.digibuc.ro
RI.

original din
de un veteran
www.digibuc.ro
vesele
larg
toarce din umed
Tulpini
scot galbeni;
De
aerul
cosite.
suflet bate 'n fir de
din
Se 'n soare.
La H !
din
bog de

vrem cununi de vrem


vinuri galben!
Nedreapta s se
In valuri pe
fie pretutindeni:
mucedul bordeiu palate:

sub
Cu greble,
Noi
Noi
se
vine
Un fluviu nou de
In creer se
e jale,
Nu mai e nu sunt
Totu
La ! Hai la
(DIN ADA NEGRI)

www.digibuc.ro
german veacul al furca de

de de
de se frigea

din
de

sale se
de
care
de data
le barba
lui,

www.digibuc.ro
de
de
din
trezi. de din
de sub
se

care

grea de noapte.

grea.
prelung
alte
el
odrasla se
acelea va va
ale

din de de
de

Dar bine
la
Era

al lui, care
se
o

se

www.digibuc.ro
celui care

vapor care
unor de
din

agricole veacul

la
secolului al
Dr. A. spirtoase
a fost 1766 de
in 1767 1777 102.100
a in
4 Hectolitri.
Valahie a fost
1783 a fost Hectolitri.
a 1785 34.0)0
Carra viilor a 212.800
Moldovei de 0 Hectolitri.
in 1767 a 47.300
o 52 Hectolitri Hectar
la Nectar, viilor aceea
in Moldova Hectare

www.digibuc.ro
Plugar francez din veacul al

de de la Lugoj
stradei se
frumoasele se
fost
aparatelor fost Casei

de mtase dela

Giovaniu a din (Lacul constructor


reputat astazi pentru fabrici.
zis, este o
etagiu; etagiu se cele noui aparate de
compuse din 120 bacinele
de fire de mtase. de filat sunt
le
aparatele mecanice

www.digibuc.ro
care se fierb se cauta firului ce
fiecare In mesei
care sunt aparatele de filat, sunt cutiile care
interior rodavele sau mai bine zis pe care se
depun sculurile ce din fiecare
bacinel (lighean). orientarea
din Lugoj, se o executat chiar in
timpul din fabrica.
Tot etagiu se mai la una din
biroul tilaturii, la sala destinata pentru alegerea
La mijlocul se o care pentru
studiul filate. Aci se aduc sculurile terminate, iar o
cu atentiune defectele ce au putut
avea firele depuse mod neregulat pe scul, din cauza nea-
tentiunei respective. Sub la parter, se
unde se gsesc motoarele cazanele
necesare. In parter, pe din lungimea de filat,
gsesc saci gogosi, filatului.
Continuarea ce acestei pentru lu-
resturilor ce dela filatura. din pe
partea fatadei, se cele patru compartimente ale
basenului de ciment care se apa
filatului. este din care trece
la mica de Filatura.
De o parte de alta a Filaturii, se celelalte
care servesc de atenanse, fata spatele ace
stei fabrici se numeroase de duzi mari.
mai sus, a intrat posesia Con
Diriginte din anul 1919, nu a inventariata
anul 1921, din causa lipsei unui care
numirile diferitelor aparate ce o compuneau.
Trebue general,
de a mai din luna August a anului
1910 a fost cu Ni se spune spre
anului 1918 primele 6 luni din anul 1919, venind
trupelor se instalase prin fabricii
diferite de care dispuneau de toate cele
aflate, cum voiau.
Ca a acestor
de ce anual trebuie se
nisterul nostru dispune spre anului 1920, se
studiile necesare Fabrica
erau care puteau realiza
(a Exploatarea in de Stat, Arendarea.
Prima nu de oarece era de
personal technic de conducere de personal administrativ

www.digibuc.ro
103

Singura cale
S'a adjudecat
pe de lei 777.000 anual, pe
de foate
15 1921, s'a contractul,
care darea primire intregii averii
fusese de
era obligat face
necesare, se lucrul la
1921, din diferite n'au
la 31 Decembrie.
Fabrica materia
cultura fiecare diverse
de imediat
stabilit iarna
aparatele instalate Veche
se magazii de
epoca
ocasionate

care se
pretentiune de
fabricii
de media
realiza prea mari,
Burselor franceze
-
de Buletinele ale
fiecare
Pentru gogosile din 1920
1921, care fost de kilogr. 372 gr.,
conform de mai sus
Calitatea 136, 45 calitatea lei 123
66; calitatea kgr. au fost
predate Filaturii, de suma lei

Pentru s'a de cultivatorilor,


suma 2.263.341 lei 50 din care,
lei 50 lei Beneficiul
de 1.720.509 lei 80
1922 111.229 kgr. verzi
de nu este
Mai Filatur se poate
anual kgr. uscate, din care se poate
kgr.
pe la un bacinel gr.
care se scoate 450 gr.
120 filatoare ajutoare.
are de 13/15

www.digibuc.ro
se de

nu

de

tot

www.digibuc.ro
105

n'o
Tot

de

bun.
dar mai

bani
un de
bun
tine
nu
plata

bani
se
te
foc,
ai
are
arat de

chiar
nu ce

de
nu
are

www.digibuc.ro
grpatul veacul

CEAPA

de un aliment
cauza
fost vechile
Asiei centrale, care pare cepei.
tele ceapa era
mai de erei La
consuma mare Se
Ebreii regretau
Arabiei cepele Egipt. timpul
de de Christos)
marea Egipt, relatnd se
de argint lei) pentru ceapa prazul
consumat de care au ridicat acest monument
Gibault spune n'a fost mai
monumentelor egiptene ceapa.
adeseori depunnd
altar, semn de dar funebru.
Poetul satiric (42-125 Chr.)
ale Egipteni
et et
quibus haec nascuntur
ceapa

www.digibuc.ro
care face sale
pe pe
cum aveau zeilor.
Grecii pe timpul
Ceapa se mult
Palladius care
cepei pe timpul
acestei
ei
grec
(general care 400
una alta

are
Cerem face
s'e
care Abia
ceeace
tat legi
germen de
s'a
nou. E de

CUGETARE
greu
pot poarte fac fac
mai repede de

cine care

*
Mai bine de avere

www.digibuc.ro
Ce fac din

mai

Nu ce voi
Din vin,
cine ca
De nostru tine.

Perind boaba

N.

www.digibuc.ro
Grapa francez din veacul al 18 -lea

creasta
de

de
contra ale
de fiecare
de
din
deele care
de de
le
de

mai de dar

tuturor.
peste tot, sectorul
acela
tuturor.

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

Improprietrirea comuna

dorului

comuna

www.digibuc.ro
CARE

CA

care le
nostru
de

Tor,
de se
de
brazda ogorul

se repede

Tara
de se le

fost

neuitate
de

www.digibuc.ro
bine,
care

asupra
de
date.
dar de

de
ce de

ne va

de fost
drag de
de
prin
departe mari, tot
prin
fi spre al

www.digibuc.ro
de

www.digibuc.ro
La foarte reamintesc
au lost contra de timpuri
dintr'o regiune a fost obligat alunge
scop
a din regiunile sunt
amintirea tuturor.
dac o antice,
au invaziuni de nu numai au distrus
dar au avut pentru
au de litoratul
diterane, apoi Asia Rusia, etc. a au fost
urmarile de pentru
Dupa Augustin s'a din Algeria e
care a urma
de lcustelor moarte.
1778 au Maroc mii de din
ce a urmat invaziunii
la 1891.
Ca in Algeria (Anatolia, Siria de
au avut urmri,
au fost pentru combaterea acestui
In Romania invaziunile de au destul dose
; ;

au de cum au lost din Nord Asia


acestor au destul de
In cu Portugalia Asia
pare in sub numele
care poate din regiuni
chiar Ungaria.
de specie o cunoscut sub
a patrie este Africa
Sudan Asia Ea poate regiunile
Africa Nord, Europa Sud
; In anul 1892 a chiar
Anglia) India, Arabia, Persia, etc.
care au In Romania au primul

Europa ale
Turchestanul, Negre lacului Aral.
de a doua este litoralul
Syria, japonia, China, India, Australia, etc.
fac parte din familie,
au o

www.digibuc.ro
114 PLUGARILOR

timp femela
nu
nelucrat; care

ge, din

la
Apoi

depune

dispuse

care

Locurile
pun
un
de
de
de aceasta
acope
credea mor imediat
din constatat mai
chiar pot depune un doilea

apar din

www.digibuc.ro
115

mai la ce
apar treptat din de
sunt acoperite
minute membrana aceasta este
(prima total care
coloritul treptat
insectele sunt complect desvoltate.
In prima desvoltare sunt
foarte periculoase,
sunt

sunt apte

Foto
(femela).
complect

un caracter tipic pentru din


Acridiidelor.
care emigrarea la chiar
foarte nu cunoscute. Ipoteze sunt
credea care sunt
foarte
foarte desvoltate.
foarte care nu

www.digibuc.ro
de de aceasta multe
care
emigrarea se o
mare lipsa de ce ar urma acestei
o prea mare a se poate considera o fun
de nu lipsa de de
mai au nu simte lipsa de S'a
vat de multe ori adulte trec peste locuri ce le pot
chiar au
Thomas, sunt cauzate de o
a cu corpul relativ moale
sunt continue ale aerului uscat cald.

urmare
emite un atac
special din produce

faptul de
care nu numai sunt foarte
de un mare de Este
de multe cazuri se

www.digibuc.ro
pare a avea un nu mai important.
de scrumbii, etc.
sau a de
emigrarea cu se
de maturitatea pentru pot
nu se poate lua de ca singura a
Posibil ca la instinctul de de
din toate se stolurile de emigrare, se poate
acesta instinctiv. La specii
emigrarea au
la tocmai a
a larvelor.
de a migratorii se
Thomas
1. Vatra
se
2. Regiunea de pasagiu,
de ori se pot spre a In
3. Regiunea de
stoluri mari nu se numai rar.
Vatra se pustii, mult terenuri
sipoase ierburi
terenuri se Europa

sunt deauna
care la
la insectele special au la maturitatea
Motivul care directiunea nu cunoscut,
b timpul directia ;
cazuri contrarii.
Sunt cazuri undo o specie a emigrat
dire de
Anglia.
ar in-
Aceasta nu este otdeauna cazul,
stolurile ar urma fie form nu
ad
de cat se de se
fie din fie din cauza epidemiilor
se a din regiunea de
vechea se
somplecta desvol are la
Viteza care variaa
etatea de puterea
tinere parcurg km., km.
a observat 95
acestea un

www.digibuc.ro
la care depind de

an la coasta (aproximativ
Dup emigreaz noapte,
emigra de 22,5 km.
de 675
Europa
au fost
Lcusta la

combaterea

2.
3. insectelor adulte
distrugerea vor ara sunt
vor

2. contra sunt mai


mai timpurii, mai se
pot prin prin grapa

pot aplica insecticide


spun petrol,
snopi iarb
alte plante
de arsenic.
mijloace mecanice sunt aparate
Arabi
spate drumul au foarte

ultimul timp au resultate


Contra adulte
efect. ultimul s'au contra

din toate mijloace pot da resultate mai


localitate.
trebue regiunea
Knechtel

obosite de prea
reci, tari, amare, rebele de lucrat: el
Serres.

www.digibuc.ro
To

de ale danubiene
de
de vechilor

www.digibuc.ro
Plug din

de

fie de
se din
: jug 10 lei, 12, 15 6
de 3 8 de 20 ales 25,
lei,
ied 1 2, 10
2 2
1 2 10 de 6, 8
10 15,
1 1 ban
bani
era era, care
pot fi Era
la la 8
5 era
20
30 de

lui
de
A

www.digibuc.ro
2
2 20
50 6
8
era 8 lei, 10
7 5 2
10 12,
50 cotu, 22

un puteri prin
Sau timpul
mai
toare, or de
de in, de ovaz de de somn leteic
pentru opium) acestea
folositoare, alternativ, nu fie
gras,
odihnesc
acestea, nearat nu aduce
dar bine gunoind

de

DE
de bou
tare de vin.
locul de

www.digibuc.ro
DE
Una d:ntre cele mai de prune Foarte
jud. Muscel, reg unea
denilor. se gara timpul coacerii.
o gust frumusete de

gras de V.

probab la forma
de care au
la

www.digibuc.ro
Pomul are aproape
nu prea dar defect

de

verzi care de alte

Fruct mare prune la


foarte de pentru
uscat, avnd
daca se culege

N'are de
ceasta, credem, nu cusur, ci
sale,
culari, au
de de
pare
Este care trebue
de

de vechi, de
care aveau
la apus districtele ale
Transilvania de
tot la Nistru la Dobrogea, prin
locuiau Erodot
pentru pentru vite

dova de sus locuiau

Erodot. despre care se zice a Dacia

www.digibuc.ro
Tractorul Holt

aco-
care cea de are
cu tot no dau
cap.

au care
rodnicia

pomilor, se
- pomilor
de dealuri
timpul, jurul case!
cari prin
o ca de pentru
Cu
nu se
acestea, numai cu copaci de
din fire la altoiesc,
rodului or de mare, n aveau,
cu la Moldova, nu au
de rodurile cari sunt cu
pentru
Cu erau merele
ziceau,
n de sus a
aveau coaja foarte foarte fine).
In dovezi cum timpurile demult,
pomilor a era mare la din

Din

www.digibuc.ro
pentru
:
1665. Noembre.
vinde Bisericani o de
pentru pomet, zapis de astfel
din partea de din
de piatr
Tortor din
din mrul din
in de dintr'acela
dealului, dintr'acela piatra cea
sus
2. Suceava, Apritie
Alexandru Bun Mnstirii
din balta un vie
mila lui noi etc. pentru
in ai pentru a
sntate,
Siretului, nu a
de la gura hotarul mai
planteze o vie, cari toate fie pentru
vecilor, pe mea a fiului a panilor
diferite de vornici).
3. 1650,
dau o
cari carele prin
cumprate din lui ei au
-2000 vedre nu
4. Suceava, 1452, 3.
Pobrata
de vin din
dela de acolo
asemenea anul 1453, o
dela Cotnari.
1636, 29
Banul Hrizea o vie, Stanciu,
tot va
110 galbeni

pentru Lei bani


leu

www.digibuc.ro
7.
din
este mitoc al sfintei mari lavre
de Cotnar,
fuse a vornicului lui viclenie.
8. 1466, Julie 9.

Mare,
peatr din
toate din i
din dela Botna,
prisaca Botna.
9. 5.

de Vod deal"
10. 1619, Julie 5.
din dela Vasile Hohulea
prisac poate arunca un un
de 35 galbeni
1606, 30
Ana, Ion ei, Mihail
de voie de Ion al.
tele un de pe
un 6 de vie dealul domnesc,
de 4 de vie nostru cu cram
de tigani. Ion Voevod).
12. 1763,

Un (Ministrul
Galata sunt
dini
Un englez :

este de
13. Intre anii Secretarul
lui Macarie, sale prin descriind pe
doveni Curtea zice despre
vinul nici se face din miere
meni nu doar
La Galata din din postul
Paul invitat la masa lui zice : In
zi fu prezentat un mare aromatic frumos la
numit domnes (royal), conservat
paie, la mere Ne
de asemenea prune
cari fi chiar acum culese, erau de

www.digibuc.ro
departe, Paul
am Galata, am
asemenea peste tot
prunii Damasc,
de aici,
roze, garoafe.
foarte gustoase.
gust,

Paul
de pentru de
etc., tot
Descriind dela curtea
poporul terase, sub

Italianul Del care la prin


1718, zice,

spune era vinurile


15. Din Moldovei

7219 (1711), timpul


sale. se
frumos ludau vinul
mult se spre partea nu
bun Dupe au
de dires
tuturor,
oprim deci din
vedea dragostea au avut de
via. le-au ajutor.
toate din au fost sunt

deosebire,

roade
Pometurile vechi din
Priboieni, etc., apoi din

etc, din
Cristbav, etc.,
adugat din Bucovina,
din'

www.digibuc.ro
CE

nu se o a
ne de etimologa
pur prin : cultura
are
din
de se ce se
unde se omu
In mod aceea a vitelor, scop
de legume fructe.
pe care o credem
toate existente
nu sunt In de
ale arte.
se sue la epoce.
rile toate se acelea ale
ele din ce ce ce so
deveneau din ce ce mai lot
tot
horticultura este o care cere
mai se subdivide ea ramuri care s
foarte de altele : legume or
a a cari ele
timpuri, clime
de secole prof
mult de agricultura la r
ale prin fapt a
Naudin, nu sunt nici secole de a a se eleva
prin celebre ale lui La Le Notre, la
doar de de la au
la cultura pomilor a
de sute de de bulgari
un al ete
Din multi prin rang e,
toate au progreseze cultura
desvoltarea al fie prin
de a concursurilor
ce, a ocupe
printre ale In
guvernelor.
Din punet de al propriu zise, nu
un al dar e un

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
chiar Am putea o nu
acest n'are o o
de o de legume, de oare
la o mare de teren, produce legumele
care nu ne putem lipsi, iar un isvor de
de nevinovate pe de instructive care nu se poate
de la care de
el horticultura trebue
lucrative au datoria s'o acolo unde
nu destul La din acest
totul este de organizat unui
al este prima pagin ce deschide pentru

cui se va In idee pe
de mai de 15 de

Dintre toate anexe ale dar


horticultura,
a terenului, este evident
nu da de
noastre pot prin
din
ce un al
va lua la
Este chiar de cum o de le-
gume eu un gust de ales pentru n'a
un mai de vreme,
de care la
de rentabile, de care s'au folosit acum
a noastre
mult cadrele unui asemenea
erearea de
la a istorie a
ou ea, am a
de motive a de lege pentru crearea
a fost de nu a avut,
dar va or o
mai ales
munca
care se se
a spus de
a ; prin
indreptate spre

La agrare care au

www.digibuc.ro
130

agriculturii de acum simte mult de


nevoe de oameni care la
legume.
La Februarie 1875 sub guvernul se
de de la

de din motive de
elev al
de
pricepere, asemenea elemente
care transformat
de nu sub
de guverne care nu
auzit timp de 45 de pentru
de atunci interesul se punea
se din de motive 1878
Monitorul din raportor
era nostru pentru
sleite.
osebire, de
de motive de desvolte
toate
de

portorul legii atunci regret de


de nimeni.
luat
de la din
de Casa sprijinul
de
de de
care
la
Prefecturile
fine
*recut de
km. de
din de
care

conform de propuneri
la congrese ale agronomilor
de de M.

www.digibuc.ro
PLUGARILOR 131

ganu tot acesta un program complect

acum noastre n'au traduse


medie de n'a putut anul
motive bugetare,
viitor se vor pentru acest
de Avem nevoe
nu pentru unde
dar particuiari.
private, mari
de
un acestei
pentru ce n'avem
D.

M. S. Regina Maria a la ultima expozitie

la
s'a apucat un un moldovean,
care mai tari in Moldoveanul or
au mers pe podul din care este marginea Moldova
ei, luptat
paharele, Munteanul a de prea vin
Moldovea, in de victoria sa, Domnul
Dimitrie Cantemir
Moldovei 137)

www.digibuc.ro
Plug pus de electricitate.

CE DE
AGRICOLA,
care a apoi diferite date
A. se
mai izbitoare din anul agricol international
fapte mare adesea
cari nu deajuns
Se din Roma este organism, care
a putut o mare incom-
state la mari
institut :

boalele
de 3 8 Noemvrie s'a Roma, a
a de
deciziunele luate :
de consultative, cari un
de technicieni-
avizul prin trebuind timp,
o se la Roma, discute asupra
Institutului.
2. Institutul international agriculture se pune
de va de ce va ob
interesate grupurile din
tite pentru a fi mod asupra
tuturor chestiunilor relative la protejarea
orilor

www.digibuc.ro
din
ale Institutului;
timpului.
luate trei
Institutului.
adunarea
toate posibile,
sale

semi pus

repezi.
Adunarea
recoltelor, etc.
Mai de prere,

narea din
recolte aflate la
Ea comitetul permanent
toare la stabilirea principalelor
asupra principalelor feluri
traiului,
raport asupra
la plantelor
organizarea
asupra serviciilor
unei comisiuni de
plantelor
Organizarea

unui international etc.


Institutul international
asupra de de
timpul
pentru productiunii

obtinut agricultori, remunerator


face cantitatea
se de

www.digibuc.ro
Prime
3. Controlul

4.
5. Cultivarea terenurilor din centrele

6. de
etc.
chimice.
Msuri pentru
mai de
luate pentru
mai ales cele mecanice, de de
ce acum acestei
10. luate vederea de
sub drapel, militari,
luate pentru strngerea
pentru fi folosite alimentarea oamenilor,
fabricarea de etc.
pentru produselor
agricole, altor materii, necesare

13. luate scopul


de
14, Msuri luate pentru directe
vederea schimbului produselor
vitelor alese de
15. pentru

16. statistice
efectul acestor
sociale, adunarea
pentru la
publicului de biuroul fie
Buletinul un anuar
economice un vocabular

S'a mai agricole,


unui asupra
sociale ale tot ce
rurale de

adunare,
ziva la sub
intre

www.digibuc.ro
35

ca In cari comisiunea ar eu

ale
Primul agricol organizat de
muncii, la
de Aprilie 1921.
cita numai chestiunile

S'au
de
de de
de

de :

Primul asemenea s'a la Amsterdam,


18 19 August 1920, avnd 21 reprezentnd 10
un efectiv de 1.163,835
Congresul a decis crearea unei
Holanda, o de 18 frs. pentru membri.

deasemenea de
Sindicat agricol
ale baze sunt :
; ;

Scopurile de
Desvoltarea In revista. Agricola
Niculae C.
Inginer

pe

www.digibuc.ro
s'a

E de arat.
plug, la plug,
e la

de
vremuri
Avem :
Sa
Pe coarnele de plug.
La la plug,
e in :
el voi

tot
Nimica :

Cat

doar se
Cea roada
La plug, la plug
dee

pace pe

www.digibuc.ro
pe
la
din
se

peste
Mare
el

de

fie
de
ne

la
timp se

zile

ce
de
Ca care mare
ei

din ei, tot

privii

www.digibuc.ro
fereastra
culoare
care se din ce ce
te
peste
marea de de

aceast se

parte de
se
se topea

la

din

se de
se din ce
dela lui
din
dela
de

de
laborator

Atunci de
despre mine oare
El

de plugar
le
fereastra de
peste dela
se de mine
ce eu
ei cant

www.digibuc.ro
139

poate
da cap

tot el la
de

al
fiecare
noastre
Ea

se

Vremea bag

De multe ea se

noapte care statornicise


de
de
slab
pe
se da
la
care nici
de se
ea
totdeauna, ea
se casa se
care
Aceste se

era
dela
se
de

www.digibuc.ro
ei

lui
de

pe
dreapta, la

mai

se alt
mai
alti mai

care

el. e
el.
la
la
se

www.digibuc.ro
ei

ei

e se
logodit, care trimete sale de
darul nu numai
prin care le -care
nostru timid, care nu va cuteza spue sale
cuvinte va boboc de care
iubesc
ocaziuni fericit
de acest o ea
trebue ce persoanele se

a
din florile cele
Floarea de inflexibile.
de dragoste
pe floarea semnul
Paducelul, care noastre fie care
de dulce
In se vorbe pentru
; crud toate
zice :
nu judeci ceea
Ea e
la oare
nunta de ofere ramuri
care soliditate, vechime,
foc de dragoste ceea ce

de unei
de
al adoarme pe bolnavi de
sufletului.
este amintirea
a trecute care nu se vor
nenorocit al poetdor.
merit. Este
a
face te la la

www.digibuc.ro
142

puternic, de de
de de pasiune
In se vede nebunie.
La din sale,
joc de broasa te cu patru se
de helebor
Zambila este dragostea care
(stnginelul) floarea oh nu a tuturor,
In el
Laurul (arbustul,nu Frunze
sale pe
Crinul de de limp
simbolul al
de un roz de arat o simte pentru prima
dragostei.
imaginea a
Coada soricelului zice trecutul"
zilelor
clopotelele minuscule ale g

nu fraza me E
glezilor ; pas al Francezilor.
Narcisul face te la Adonis,
petrecea vremea apa a istorie e
din
de este aceea a car
Floarea de (de miresei,
care se duce la la e care
virginitatea aceleia care o
de piersic sinonimul- constantei, statornicei.
evenimente cum el a
Primula dulce iubim
Trandaf mai
majestate, Cu aceste asupra inimilor
Floarea de Tei este Este
Dar aceste timpuri de nu nimic....
fi o
cu florile sale de puncte de spune : e
sper fericire
de de lux.
este prea pentru avem de re-
candoarea ce se corola ei de ametist.
In fine Zinnia un sfat la : prudent vezi de
D.

tot. bine se guzganilor.

www.digibuc.ro
CALENDARUL 143

Aproape toate
de vie,
amenii strugurii
prepararea buturii
Din cauza nepotrivirii condi
care cresc

se deosebesc mult
capt
depind
regiune la dela
o podgorie la alta.
cnd regiuni pot
vinuri
care armonia
pot desvolta o
regiuni abia dau vinuri or-
la care nu se
un gust deosebit,
nu se pot
care numai
prin cu cele
numim vinuri, tot din struguri.
Caracterele acestea care le le vinurile din
diferite lumii, sunt legate de mai cari,
mod constant asupra dar mai ales a
vinului.
primul Felul
(starea timpului).
Rolul care joac fiecare din factori este de mare
drept cuvnt se poate spune nu se care din ei ma

and este vorba de se anume soiu


de ordinar, nu poate cpta un vin superior, ce pmnt
pune. Spre din Aramon,
etc., nu vinuri concura cu cele de Gras,
Riesling,
In ceeace la
Se vita poate creasc ce fel de
pmnturi de nisip ca pmnturi clisoase, In locuri
srace, ca locuri de de

www.digibuc.ro
ca coaste, etc. ce te calitatea vinurilor
feluri de chiar am
colo se
pietroase, general
care au capabile
vinuri de tari de poate fi nici o de
cu cele dela ales
tot soiuri
este vorba care o
timpului) asupra vinului, atunci se
cea mare ce
din neamuri de struguri,

se deosibesc de vinurile nu
alta, dar chiar dintr'o podgorie alta.
In articolul de ne ocupa special care
are asupra vinului, pentru ca
aceast chestiune, putem lsa mintea
asupra moderne a
a
punct vedere al mai multe
de cultura a vie.
I. Ville
ernile sunt toamnele foarte
ploile uneori regulate, alteori
umezeala abia suficient
coprinde :

Sudul Italia, Peninsula!


Crimea, Asia cu Palestina, Caucasul
Maroco, Algeria, Insulele Madera, Canare,
Capul Bunei peninsula Patagonia, etc.
nu nici o regiune se

In cuprinsul acestui climat, o


deosebi regiunile cu bogate.
pot cultiva tot felul de chiar coacerea cea
pot fi asortati din
pur. Se pun 2500-4000 vise la ha.
supun la timpul ernei. se poate

Toate boabele aici se desvolt In voe,


un mediu favorabil, afar% de care sunt

special filoxera, aici, distrugerile ei


de

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
se de mare mai ales
aici, o
obiceiu produc aciditate,
bogate Sunt numai pentru amestec
regiuni mai pentru a
Regiunea aceasta este patria vinurilor tari
ori
Cu de productie preparare
vinuri ca vinuri de
Xeres, Malaga, Madera, Marsala, etc.
nu cu de vinuri de
ob u sun cu rafinament de gust, secretul
case mai mult Anglia
Germania, etc.
din nu au putut ajunge
vinurilor regiunilor no vom nu-

zona
mai mult
mai de
vinurilor
climat potrivit,
de timpul se mod foarte frumos
unor toamne
par fi
mai bine tot ce se
vinuri
se mijlociu,
calitate; coacerea
ha. Forma
poate fi numai
instalarii etc.
coas nu se
de obiceiu merge chiar
Lot)
aici mai
care par fi faptu
multe sunt
genere
deasupra mai sus,
la nu atinge

partea
Ermelec, cum

www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR

care se la zona despre care vom vorb


mai
Regiunea aceasta este pentru cultura
mijlocie uneori, bune se pot
vinuri chiar cu de epoca de coacere
etc.).
Regiune pentru vinuri poate produce
destul un ton intens, frumos.
Regiune pentru de mai ales pentru
strare. Este celor mai numeroase ce se pot ;

acestui fapt avem nenorocirea cele mai


podgorii un amestec prea bogat care prin nimic nu vre
calitate.
alegerea unor sortimente bine echilibrate
superioare de mai ales cnd s'ar a se
face la a coacere se ncetul
toamna.
mai mult regiune nu se poate face mai
succes un larg apel la de
aceast niceri mai aici nu se pot desvolta
celei mai rafinate, progresul ar fi ajutat
chiar impus.
Ville zona (rece).
scurte, de
adesea riguroase, care cu brume
numeroase, de vie trece cu

Aproape toate din butucii de se desvolt slab


aceast din
cte 20-30.000 tufe la ha. de nord se
la ha.).
La noi, bogate,
noastre locale, tufele se mai ales Basarabia
de puternic, abia se pune pe ha., cultura
sau
abia se ajunge la 2000 buc. la In special, lipsa
de au subsuorile desvolt puternic,
de copilit, reduc cu totul la
fcndu
Filoxera abia aceast regiune,
mice nu sunt de temut totul (In Basarabia
oidium este necunoscut).
Se poate regiunea aceasta foarte pentru
mai ales se la cultura
vitele este

www.digibuc.ro
impune riguroas
timpurie (epoca
pulpa aproape reziste
Numai varietti nu culoare
(au mare un vin petrece
are aceast
mai de Rupestris.
putere de da
rod
ce climatul nordic subtiri,
gate aciditate, pot prin
au alcool. Sunt srace

Regiunea singulara gustul, aroma,


sunt cazuri chiar
pot descoperi
chiar gustul (de perde mult din
intensitate, subtil, fin, rafinat.
Ca tip de vinuri
din Basarabia dar fine ni s'au
vinurile din podgoriile mai ales din
via advocat Cristofor, care are totul delicat ce atras
la ocazia studiu
se acolo. Vinul Muscat
de Lauvignon (Dom. Cor. din Basarabia sunt probe
mai vorbim de
devine de trece numai

vinuri fine.
S'a relevat de vreme faptul
la
mijlociu rece, mijlocul climatului continen-
gsesc podgorii care
mai la vinurile de
Se regiuni Viile de Sauter-
etc. dela Rin (Germania)
Tokay (Ungaria), Nistrului Podolia),
de un ce din
cele mai
(parte din Valea
dintre Cotnari
pe dela Speia
Ardeal nu Minis,
Mocrea care pot mai

www.digibuc.ro
148

pe problema
din punct de viticol,
noastre
punct viticol putem fi
mai este mai
dela nu va
vor tot dinadinsul

Inspector
de

am fost
fost,
'n oaste
m'am
slam la
un
la care
domnul

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

de brad"
de tot lucru...
creasta ascultat satelor, care se
de seara.
se de la sate,
glasurile sub puzderia de raze
Le am cum
al
al nu
prea
; bun de la
din a doua la
a care cu durere se de inimei Nu
a
a vitreg de Si
meleagurile. de Nistru
dincoace
Nu din in nu
a un apa
din ea este o Nu la
de negru
pune
nezeu 'n eap. departe dealuri acoperite de codri
unde nu a djuns securea
aduc aerul care de
departe de brad stejar, plaiurile
ale romnesc. de fasonare
de a tot aproape securea
nului nu face de coada de a
se pe nostru la
cum proverbul Dar a a
nostru. Si la azi bogate au
ce -au muncit de veacuri, au
celor nu se poate. Nu trebue se

satele In Romni.
nu azi. graiul o fac pentru nu au ce face
Cu nu se Cu toate toate
s'au satele mai au zvoana de
sunt ce se pe
roman de peste tot locul. care o scoate sudoare
de de cea mare
noroi lumea centre ale

www.digibuc.ro
de de care
norodului

Poporul acesta nostru, care de


se
nu
poate de
din sate
cooperative de tot felul. Cooperative pentru exploatarea
de vie, cooperative pentru ex
ploatare cooperative pentru
de care au nevoe, cooperative pentru comun
produselor care le
mosilor Numai

aceste ascult sara


satelor, nu pot se cum spun

nu pentru
nepriceperea
din
de
nostru.

28 Julie 922.

www.digibuc.ro
151

peste

www.digibuc.ro
Nu la
mai de
insecte se
ce
care va avea va
se mai mai
produce roade mai multe, frumoase.
de spre de muschiul ce se pe
pe ramuri de coaja
pomilor
ce trunchiul, Varul
s'au
ale
se poate face

pomii
de combatere
a) alb Fig.

Fig.

sub de cuiburi frunze


legate de

www.digibuc.ro
mare de unde apoi
frunzele. Omizile aproape
risipesc.
se vor culege ce au
aceste cuiburi formate frunze uscate
sunt se
pesc de petrol.
Emulsiunea de petrol se modul
se 12
amestecare petrol,
se La cantitate se

(Fluturele necestria)
jurul
de (stupitul de
pe frunze, apoi se
frunze;
se se

se stropesc
petrol, se rd.
Fig 3. de
frunzele, far
de

www.digibuc.ro
apoi frunzele lui
se printre pe

Fig.

de
Sunt cari cuiburi pentru iernare.
acestor omizi contra gerurilor
epoca acestor fluturi au
au numai de aripi, deci nu pot
sub de
Hibernia Fig.
Femela depune
Octombrie. distrug
de la Aprilie pot ataca
special
Cheimatolia Fig.
Fluturele apare
pe
In mugurii
apar Ele
mugurii, (poate
Fig. la
putul lui se

Toamna se tulpina
femela care se

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

pe porn, neputnd sbura, se de acest pe care


cale.
se de hrtie rezis-
de cm. ce 2 sfori
ehiului, astfel ca ea fie strns legate de
capetele se
secta nu fie stare se strecoare
trunchiu Marginea de jos a
se sus pentru a evita scur-
gerea cleiului care se pe
o
Cleiul se prepar astfel : kgr.
ulei de ; kgr. de porc,
care au la 2/3, se
mai apoi,
tinuu, kgr. kgr. Fig V.
pomul este are un tutor,
se vor lega asemenea pe tutor.
3. Sunt insecte care lemnul pe
sau chiar mai mari, coaja De re-
fixe, sunt greu de observat din carapacea
corpul este de ne
mai de aproape pe coaja a ramurilor,
de de scoich chiar
de nasturi rotunzi. Aceste sunt insectele. In
sunt foarte specii principale sunt trei
anume ulmi, Aspidiotus
kermes conyl.
Cu toate s'ar aceste insecte ar putea
daune prea dar dach un roditor
din aceste care sug din el,
la mai va da roade mai va
debil.
acestor insecte este un foarte bun
foarte eficace. Este o sulfo care se
ce frunzele au sau de a
da frunzel
se prepar astfel : Se iau gr. var
praf ; gr. de 10 aph. Varul sulful
se se apoi cei 10 se fierbe
de 45 cazan de se
una parte lichid 10
pomul a dal frunze, mai
la parte lichid 35
Mai eficace este stropim toamna sau
a da

www.digibuc.ro
alege tarlaua
de este
dar la se
perd toile de mai
la sunt dar
deci de de acestea, nu se
pentru la 3,
de care
curat.
se alegeau de
tura floarea, dar
la de

rele cele dela


de se aleg vorba
rele care nu
eu din
de pe
fir mai rup
se scuture floarea, atunci duc
la ecare de
tere la
de 40 la 60 (capsule).
Tot atunci rup ce de la
le fac
jos le
dela ales
se ad se
de tot, am de
nu se tree copt de Atunci
le copt, eu
de prea crude
roase de nu le cele
jos gata de
de cules',
cod tele se
soare, cam la palme sub
le
care am nu se
la uscat fac
pe cari de tutun,

www.digibuc.ro
sus. undeva
soarele
se prea
le dau
ploae de feresc,

s'au uscat
atunci le le sub stra
de dar le poate atinge Sub
un ca ce scu-
e cea mai
le se face se
sunt se prubulue iese
sem ncer.
o bat un mare, sac
o la o
o la sac. Regia,
la altfel dau bocluc : se
nu mai nu
ce nu
cari n'ar cu b. gare de ar da
De tutu-
cere de
ataca char de pe
coapte, ele la cade
umezeala le culegi
ales le la la apoi
se Tot ce a
sau pui jos pe
magazie, ea se
de s'a
Petrea
www.digibuc.ro
158 CALENDARUL

De a fost
Lucerna a existat totdeauna stare
avem o specie, care se chiam popular
care nu o
acum dou cinci de
ase sute de nainte de Cristos
cultivat. Toate popoarele formau
nainte de epoca se ocupau mult cu
vitelor, foloasele lucernei o cultivau
o de nutret nu mai cultivat, acum dou
cinci de ani, centrul partea a Asiei,
numite Turchestan, Persia,
se bat astzi Turcii. a
de lucern, de Turchestan.
Lucerna mare floarea care
noi astzi Europa, este din Asia Mica
Asia care pe atunci se Media. Dela
de unde a fost oamenii de au b
tezat lucerna cu numele de
In limba care pe atunci se
lucerna se numire Englezi
au lucernei numirea de
Lucerna a adus din Asia. pentru prima
la 490 nainte de Cristos, sub domnia u
Alexandru mare spun ar st
de departe, din Persia, o vine
Asia Turchestan Din a fost de
Romani, Italia de azi, la anul 14
de Mai marele Roman, Cezar,
a trecut de De aci a trecut apoi in
s'a Apusul In Ame-
rica a fost in veacul al 16 de Spanioli,
descoperirea Americei ; partea de
noapte a Americii de Nord, Canada, nu se cultiv de
cincizeci de
De mii cinci de se lucerna a
totdeauna printre de
un fel de nu este de bun ca
de fel de nutret uscat, nu este
de bun ca de A. D. Carabella

Din lucrarea ce va apare


sub No. 9.
3) 1914.
4) culture dela du Canada Cultura
(America de de M. Ph. D.

www.digibuc.ro
PLUGARILOR

DIN

mica cum
adun de de

prin te tu muritor de robit de cele


trei ale ei
contopire acestor ale
formeaz se spiritul
Cade una alta din acest cari
de In cazul acesta lui
vermii, cari
vremurile s'au spre bine,
pe cerul stea Dar va trebui
avem nu se ajungem
prin
ne
cercul nu
de multe numai spun, mai
mai ales prin ceea ce
neamului nostru, chinuit,
capital national,
nostru
totul nimica pentru
prisosul nostru
am schimb de
obraz te
ai tale individ
de nostru
despre care

mai te
ce mierea dela
firme produce
fi din de acuma
Ca trebue se
la acuma
de
de tot
pe

lucruri ce vor

www.digibuc.ro
zilelor se

pentru
neam, lumina populare,
de bogate
de ale
Banat sunt care nu
de se
cele ale de complicate
fac de
literatura curent
la
reviste
terenul

din conform

care
face
abia

Ce mare circular
asupra care

de ce le
In
despre apicul orul
data
pentru de
statul
toare,
de
resultatul
de
pe

de
de

un

Aceste de ale specialist a


sentimente de
cum

www.digibuc.ro
RI.

din torcnd

www.digibuc.ro
Jacos
putem
Sa

care pe se apropia,
de
Rind pe au despre
datorite
care
Preot

August
www.digibuc.ro
la la 2 August

a agricultura Rusia
1917,
este
de

Dar

care
ce era
vindea
petrecere,
au

www.digibuc.ro
de

au

tot

cap

tot

ai

alte

care

pot
pot
Fie

dar
e
1919

www.digibuc.ro
ea.

cultivate. tot
de

fie are
cultivate

de
de

aproape
de

redus
se
chiar.
era

dar

ce au 1921

Europa de

www.digibuc.ro
65

de

au
se
toate

se din
bogate greutate de
de
se la
sunt
se
din se
de de
pus vechea
care

recurs
100.000 hectare
ales, care

drept
de de
de greutate.
500

Au

www.digibuc.ro
CA

se
de trebue s'o
de ore,
se greutatea
kgr. natural de prima
pentru kgr. greutate vie.
natural, pentru este
care necesare
Pentru motivul se mai zice

fn se animalelor produs
de cartofi resturi
resturi industriale volum
mare materii se
concentrate;
borhotur le sunt
date mare.
animalului,
care se alimente,
trebue el tot
pentru trupului plus, pentru
ce dela carne, lapte,
alimentelor se prin
total parte.
kgr. de 900 gr. de
550 de 500 gr. orz
2,500 kgr. pae orz 3,250 kgr. de de
porumb,
gr. turte de rap kgr. kgr.
de lapte, greutate 400 kgr. se
kgr. se dau kgr.
celelalte kgr, se
kgr.
pae care kgr.
kgr. care kgr.
care
alimentele pentru
tainelor de se dau
care zilnic, trebuese date
potrivit stomacului, un care
la pentru

www.digibuc.ro
pot cele
un aliment mai
face tocmai
mai de
da cum sunt de
toate
culturilor
parte de acestea
mai
mai bun pentru ne da de
tain vreme vreme la
laptelui.
se impune pentru la
vita nu mai greutate, trebue
da, se
se toamna, se la
pentru socotirea trebuitoare la
scoaterea din se produs
este nevoe se mai cumpere
parte aceasta, se face
vite se
Dem.

TOT -A'N
Fre se de
de de personal fie care din
randuri el
deauna trei chestiuni, De
De and Ai primit dreptul
un Francez care nu nici trei vorbe
recrut
pentru ar intrebat
unu de
De unul regulat, La cateva
cand regimentul trecut descoperi
Din nefericire,
el cu a doua : de ?
de se
: de ash ? De
fu Frederic, tu
datul
-- mirat pentru
din din nebun.
prin domnule? se
in
- el nu pricepea o
Frederic.
un bun
;
nu

www.digibuc.ro
uitate,
legende pe care
rar mai nu se pentru
sport recreativ. de interesante
nu mitologice
la care dorim ne
un rol foarte legende, la
toate timpurile. Nu fi
asupra

Suceava

fost
de

www.digibuc.ro
Port romnesc din
www.digibuc.ro
lumea
nimenea nu
de fetele
In la fetele
camerii drum
ridicat
anului, ridicat de
cineva drum,
are
Slavonia, logodnicul,
simbol
tuturor darurilor
de soacra
casei
posteritate.
face
pune
Mireasa scoat
Evului mediu vorba de
arborii
legendele beau
unor de
unde doarme Arthur
Scandinavia
care nu ale
Nordului nemurirea. Arborele
dragon, mare,
tot care
miturile.
vorba de de poveste
erou vulturul culege
aceea
populare
Soarelui" mere
mare se
arbori de
mere de
analoage, reprezentare
noapte.
In de mere care

1) cidrul de

www.digibuc.ro
la
fine,

a ocupat popu-
Acest Angelo de a adesea
aspect cauza
cauza
care guresc.
j
tururi cite pe se
de ce pe
Girard de arde un
care aduceau
jurimi toate capetele de fiare ucise.
o legend din Thuringia de Man
der o se
apoi femee
Aceast legend 3 ale :
toamna,
zonul
Argovia se se
pentru o se pr.
Prul, deci considerat ca inferior poate
fructul atacate Tot
pentru asta, Germania, poporul durerea de
tot cauza
In proverbele ursul pare
In Piemont (Italia) nunta se o tradi-
: ei mare s'au ; care
gseam o de
La cei vechi para era un simbol erotic.
specie de :
ca cu lemnul unui pr
vroia zise : fcut pere
d'a
par
gura

foamea,

www.digibuc.ro
Sfaturi folositoare
contra plantelor.
date de
DE PARIS
de este un de El
arsenic,
de Paris contra

foarte se de
Paris trebue bine
rarea la marca depe cutie.
Paris de o
sub marca 707.
se
pune
nu mare de Verde de se de
amoniac,
de Paris pusspre este bun

la fundul un de
am nu se va fi
e este

este 123
se de Paris 128 gr. 2) la 256

de este

Paris;
de
a ne se
ce

www.digibuc.ro
de

la prepararea
tare
de de
de

ce
se de care
se

(Verde de

fie
trei (de
la
de la Verde de

Verde
213

alt
de

de
de de
de

www.digibuc.ro
de
kg.
apoi
de

murdare

de
DE
de Verde, de
de
123 de

de

www.digibuc.ro
de
se

de se
nu
bine, se
se
de
nu seurge

poate
Din

150 200
mai
mai

nu se
ulei de
ce bine

care

nevoe
introduce

DE
de este un
kgr. la
succes insectelor cum
pyricola, aphidae de
vas
solutia mai nainte din kgr. extract de
litre se se la

www.digibuc.ro
Stropitul trebue se
supte de
se vasul de extract de de
vasul fie Ramurile aphidae
date de multe Metoada aceasta mai
stropitul. Extractul de se gata, dar
poate de cine are Prepararea face
se foi uscate de
cant. gr., se pun ap,
se fierb se
trebue de

DE PETROL.
ulsiunea petrol se verde,
tare de
Se ciubr de se
gr. spun verde, gr.
taiat se
ce se complect. Se Introduce petrol
de 12 puternic tot introdu
minute emulsiunea gata.
Pentru se
135 re fie
de petrol, tarie de se
alte

contra tuturor insectelor


toare contra pureci de
frunze) care pe coaja copacilor.
sunt nu
de
amestec de de
baz, despre care s'a sus, se 283
de 135 pirycola
emulsiunea de petrol
la 125 chilograme de
chilograme petrol.
aceasta cum am sus,
se va se
de
este, emulsiune de
verizatoare piesele de guma.
rizatoarele, lucru bine cald,
de fi atacate

www.digibuc.ro
DE CARBON
Sulfura de carbon este un lichid care se eva-
foarte repede. El aprinde foarte are un miros
Sulfura de carbon este unul din mai
pentru nimicirea insectelor :
hambar, produc mari cerealelor,
pentru tistarilor
Contra de
Sulfura de carbon hambarul se inchide
bine, toate pe jos se pune
de carbon. vase se de
la 28,5 m. c. se se
2 zile.
cerealele sunt saci
mari, vasele de carbon se pe
in mai mare .pe jos este
a la metre se 2 klg.
de carbon, hambarul se inchis 3 mai
sunt numai
Mai de a hambarul ce a avut
ferestrele aerisit cel o
Larvele ce se sol se
de carbon cu injectorul in :

la metru 30 unde
se a fi plantat, la
se
7. INTREBUINTAEREA DE CARBON
CU TISTARII
1. trebuesc de
se poate face cursul
este mai recomandabil se la
ce se se se trezesc
de la
: 1) n'au
se 2) se gsesc excep-
tional la la pe suprafete nu cum pot
fie 3) de sunt drept jos (in unghiu
drept), se face de
care oblic (sub ascutit, de
Sulfura de carbon proprietatea de
a se evapora repede, and temperatura e
se putin varh and temperatura
de comparativ cea de

www.digibuc.ro
de floricele

www.digibuc.ro
de mai
am mai de
se
preventive.
Cum se nu toate de locuite.
la de aceia
virea tuturor de
de carbon nu posibilitatea de controla
aceasta, necesar
care gurilor
se face
de marginele
de seam
rale, apoi trestii
este de la
de fiecare observe
gurile.
parcelei lucrtorii ce le au fiecare
fiecare
la hotarul se
de prima si fel,
departe ce se
se
tutorilor numrul
pe
Tot acea de
din
ordinar. se
pentru se tocmesc copii. se
de
Pe ce se
conic. trebue aceasta
de nu cumva se sticlelor
trebue se fie
se alte
se la umr,
acestor trebue se fie centim.
considerare de jos de
inelul de sus ce se
de
ziva se sticle
acopere

www.digibuc.ro
de carbon.
se grupe de
sac pae

gaur, se pune
scoate bila,
drumu gaur, timpul
degetu; gaura un dop
de pae, scotea din
aceste gaura se
picioarele.
timpul se gurile
de se se avem
gurilor pustii, iar
se tuturor de doua
toate acestea se face din nou
se sulfura de carbon asupra
se otrvesc din din
se se se

de
de carbon, conservarea
carbon este
miros sunt
aduce mari de cap. De aceia se ea
trebue luate mai mari de
Sulfura de carbon se de Butoaele
au se cele de
fer. Lichidul butoi se unui
construit din fer din metal. El este
de grosimea unui deget, lungimea
este se
de
Ambele se dopuri de care
este ficsat groas ce le scos,
sifonul are fie butoi. ce ese
poate se
de scoate de carbon butoi, sifonul
se se bine dopuri
carbon se pe ceva mai
scurt al sifonului trebuie fie
butoi, sub celelalt se pune care
sulfura de carbon. scoate de
ce trebuie se se se

www.digibuc.ro
face se de sulfura de
poate pe
deasupra de la
drumu pot
deasupra lichidului. trebuie se aproape de
poate stropit acest lichid. caz
se deschis, se
nepricinuind un pus
vaporii de de
se trebuie
se
ce respire de de
de carbon se
butoaele pe drugi
luminare,
strict
foc prin apropiere. trebuiesc
se mai necesar este,
nu fumeze.
se aduce din din
se fabrica (Uzinele
metalo-chimice) de se
de fer, fie care kilograme. kilogramul.
SULFATULUI DE CUPRU
de zisa se
deosebire de sulfat de
cupru este
de sunt; Taphrina, defor-
Venturia inaequalis Venturia etc. Sulfatul de
se numai stropit sunt
foi. 123 se kg. de cupru.
ce cupru se ce pe
se nu prea de
stropitului se vas 123
se pune ea un de cupru,
se de pus deasupra
api. Peste noapte de cupru se
de se bine, ceiace trebue
de
trebue ne ferim
vase de fier, acesta
cupru metalic
cupru.

www.digibuc.ro
INTREBUINTAREA SULFATULUI DE FER
Sulfatul de fer este o in contact cu
aerul pierde culoarea Cu deosebire
umezeala de aceea trebue tinut in
camere uscate.
Pentru a o de sulfat de fer, de se
120 litre care se 4 kg. sulfat de fer.
Se rece, daca avem nevoie imediata
se se pune sac se introduce
rece.
Stropitul astfel de se face, copacii sunt
foi, toamna, unor
gamice cum sunt ciupercile, etc.
sulfatulul de cupru

mai simplu mai accesibil


cerealelor de este la 123 apa
se 0,409 care se la
hambar pe podele sau pe un se
din 160 care ar fi cereala,
fie mai mare 22 Cu stropitoarea,
cu solutia de mai sus cu ce toate
boabele din vor fi ude. Se cu
ce cerealele lopata, se vede
boabele sunt udate.
se cereala
se cu aceiasi se
2 ore, formalina boalele
le are. La 160 se
ximativ Cereala ce a fost la
se bine, in s rat se
ce s'a uscat, se
este un care se foarte repede,
trebue avut vedere nu
de cereale ce au fie stropite,
fie de cum mai sus,
pot fie ori de mari ori de
mari pot procure
cerealelor.
constau din un u luc
de un rezervor din care se scurge
un care tad uluc spre a fi
Acele vre minute, care trebuesc boab ele

www.digibuc.ro
dintr'un altul destule acestea
fie muiate. saci ore,
de
nu
din cauze, locuri
Uscatul se face
hambarului se de locul umed
uscat, cereala
fie ore (de
din puterea de normal.
se sulfatul de
de
(contra mildiului)
gamice de cunoscut popor
descrierea modului de
de cupru pentru scop. poate
deosebire
sulfatului de cupru, pentru scopul sus
246 se 2,454
cupru tot sare de de cupru sarea
se ap,
se vas comun care
de cupru sarea se care se
toarn tot vas comun aproximativ
Cerealei spre se face
modul aceasta se se
se fiecare fie
nu se mult minute,
din puterea de cerealele se se
pun saci se trimit spre
nu poate (din
cauze) trebue scurt
ore. se de zeama
sulfatului de cupru.
Desinfectia face contra
porumbului maidis
de
soarelui etc.

Zeama de de cupru
are de
se depun
condensat

www.digibuc.ro
cel doilea transparent de
deasupra curata.
Zeama se modul la
se kgr. sulfat de cupru ne
de
Bordoleze, nu se vase de fer,
descompun sulfatul de cupru la cupru
astfel perde din sale. vas oare care
varul, (cantitatea i se 12
se formeze lapte de var.
vasul care are se fie solutia se toarn
de care se sulfatul de cupru. aceste
s'a disolvat, se de var strecurat, se bina
ce se o reactiune bazica care se poate
cu ajutorul
se cnd este var ceva mai
Hrtia de Phenol phtalein se astfel: se
Phenol phtalein (praf alb) se
alcool (se poate 1
praf.
de filtru se se Introduce
se
E necesar toate ce Zemei
fie strecurate, nu astupe pulverizatoa-
avem de stropit mari, se
mari bine dozele
Ca nu timp, zeama s'a terminat
ntr vas, ce se va pregati alta, se iau mai multe vase,
atunci se din butoae pe
pn ce din de doilea se va termina
se zeama. Varul trebue sa fie
ne contact perde din pre-
creta.
Zeama e fie
s'a pe a doua a zi
cum trebue.
se face e necesar se amestece
de s'ar pulverizator, altfel elementele
componente se depun fundul vasului.
E bine stropitul nu se de ploae,
e cea mai mare a zilei.
Zeama este in
celor mai contra criptogamice.
Ea se contra la contra
la pomii roditori etc.) contra
nosporeelor (Phitophtora infestans) contra de
(pe mac, etc.) contra
celor contra Taphrinei la

www.digibuc.ro
Zeama se adaug Verde de
la 12 acest amestec tot
criptogamice contra insectelor.

DE
de calciu se in lupta contra
cidaelor ce pe deasemenea contra
Coccidae ce se sub forme
pe de
ramuri'e se acopere
lucitoare
cupru de fer se
de calciu, care distruge foarte bine
ogamice sus
Stropitul de trebue to dupa
se astfel; 123 se
(varul se de te Se
cazan varul se toarn varul
se fiarba se se se
adauga 24 ferbe adic pana
ce coloarea va deveni verzue, mirosul
de ou de foc adaug cantitate de
de stropesc
pana nu curge de pe ei.
de turna pulverizator strecu-
nu se acestui
ce s'a trebue bine
aceasta repede de

egal litre.
Funtul 0,409

13. INTREBUINTAREA
ALB
cu insectele de ex.
Carpocapsa crataegi etc. arsenicul
poate Verdele de Paris; este
arsenicul alb costa mult mai
acest element foarte a umbla
el trebue mare de stropite
alb se and se In cantitate mai mare,

www.digibuc.ro
bine de doza anume: la 123
se 35 arsenic se 12
70 de or. aceasta mai
rece, se se
ferbe are se fie se
de se

Arsenicu se mai
aceasta se se
care s'a disolvat 17
ferbe ce apa se astfel de se pun
de ajuns se
se
aceste se fie de
de
cum arsenicul este foarte
ce trebue
14. DE
Laptele de var este foarte bun contra insectelor
contra ciupercilor parazite. proprietarul
cauze, se toamna
desmugurire,
de sulfat de de calciu, poate
lapte de var; la 12 kg.

trebuesc de la
de nu coaja
ne pot pomii general se face

de var element de zeama


de Paris
si mai bine
fie se
cnd este cantitate nu prea mare de
care ce
de lapte insecticidul,
strecurat
se mutt timp; butoae, sub
de de 12 centimetre,
ce apa varul se
se pune

www.digibuc.ro
combatere
ales
de Vest Ungaria Austria,
foarte mult au suferit de omida Ruseasc
nodes agriculturei pagube foarte
Mari pagube pricinuit ea care
1899, de
se oprea trenurile din cauza mare
Larvei plantele foarte
erburile de
se
ea mase trec
frunzele leguminoase,
sfecle, porumb, cartofi, etc.
chiar frunzele viei
de de
deosebindu-se de acea nu
le mare, de
Ruseasc se poate Basarabia de
cursul prima
August omizi prove-
nind Mai (fluturi din
2-lea sbor Julie, de
2-a). Se foarte de

are
de grosimea de
omizei de
spre
de culoare verzue, cudif
deschis la chiar
Pe laturile omizei se
de traheelor.
mijloc a dung
de culoare dreapta
se gsesc toate segmen-
de
negru
gsesc, fiecare segment omizel,
ginile deschise coastelor.
se
pete

www.digibuc.ro
majoritatea omizelor aceasta de
picioare toracice, perechi abdominale pereche pe
segment, perechi de picioare.
sunt mobile
repezi. Ele se adesea mase mari
de mase se la
drum pentru foarte distruge
diferite
Omida de total
acest ne mai se
adncime de cent.,
care se Din contra
din August lui Septembrie se cobor
Septembrie, fac
ele toat se
Celor care cunosc acestei intrarea ei
pentru se pare
pentru totdeauna.
Dar destul unde se
acolo nu va greu de
de lungime
de care aproape de
cantitate oarecare
de luat datorit
care se
Femela acestei sunt de
pe pe
de ceva, ei foarte
descriind cerc pentru se din
la ce fi
mare parte trec
pe dar
alte locuri care servesc

Pentru se fac,
perpendiculare, de
de se
gropi de numite
omizele acolo se
mari de lemn. Pe ce s'au
se
bine
Asemenea trebuesc
nu omizile
ocupate,

www.digibuc.ro
2. Pentru apararea ocupate de
omizi, mai practic mijcoc de combatere stropirea plan
:
a) Verde de Paris var, 21 gr. ) Verde de Paris
42 gr. la 12 ;
de Barium, la 123 2,454 kgr.
de barium. Pe de se de
Bariu
Verde de disolvat amoniac, la 12 se
gr. Verde de Paris gr. amoniac.
Cu asemenea e util a stropi culturile pe
la distante de 8- 10 metri.
cazurile prea mari a omizei, ea se
enorme, pe mai mult sau mai
ajutorul de combatere de sus, se mai
de a ucide omizele cu
-lea de combatere o
a in care omida s'a pentru a se
Aratura trebue nu de
Astfel de face crizalidele ia
din care fluturii nu pot
Exp rientele ne -au dovedit de la o
pot la
se face mai mult contra omizei, ce s'a ascuns
la finele Septembrie, pentru a erna acolo.
Toate pentru culturile de iarn pot fi
lizate pentru mai a de la
in straturi mai aceasta
de trebuesc se poate
largi, pe unde a fost in Au
Septembrie.
4. se omizele se indreapte
gradina de legume. trebue legumele se acopere
pentru acoperite ele
trecerea omizilor legumele se de
5. caz omizele se fructifere, se
pe de din din de omizi
anume.

www.digibuc.ro
pune,

Care

groape.
(Din

www.digibuc.ro
Vedere din

au fost 1864,
loan
adresat

ogoarele voastre, nu
nainte de toate de
Nu meserie care face
Romnia, pretutindeni, munca
produce de de
deda ogoarele
de acum aceste
averea copiilor
asemenea voastre,
din nu poate
le case

ales pretutindeni unde

www.digibuc.ro
CALENDARUL

trebuitoare pentru
mai presus de toate viitor ceeace
acum chiar cele mai rele,
pace de
care acum
punerii facere
de
care este pentru

aceste au abia acum


cele
Din toate ne vin
scoale. Bucuria va mare vedea
gata nu va margin', vor
se
and vor avea
tinerelor ale pe
frumosului sosit ne de
aceasta
ridicarea se prin
prin de sfat biblioteci
lucruri prin de de
stare celor
folositoare
Dac ai ceva de ceva ai
ales aceste dou, va te
strica Dar au tot
auna de ce
nu te totul,
rar pe mai des bun
din
Anton

Plug francez pe

www.digibuc.ro
.
6. de vite
7. Extras noul tarif
pentru
alta

ale
Anului A.
Despre Calendar
asupra climei met.
D.
(versuri)

George
(versuri)

Franklin
bobii
P.
24. buzunare
La

dela Lugoj
Sa tutunul
ceapa

www.digibuc.ro
De

plug Pan.

C.

46. pomilor
47.

agricultura Rusia
Dines
Tot
legende
Sfaturi contra

on

din

www.digibuc.ro
DESVOLTAREA
CAPITAL SOCIAL LEI 3.000.000
2.000.000
STRADA VOIVOZI No. 21 23

FACE ORI CE OPERATIUNI DE BANCA


FACE OPERATIUNI DE PE CONTUL
PE CONTUL ALTORA, IN COMISION
SI IN PARTICIPATIE
FACE LA BURSA DIN ORDINUL
PENTRU CONTUL CLIENTILOR
DEPOZITE LA VEDERE CU
TERMEN URMATOARELE
PROCENTE PE 1922 923
LA ANUAL 4%
LA UN SEMESTRU 4%
SAU ANUAL
LA UN AN COMPLECT
Pentra se
timpul
5. PARTICIPATIUNI FINANTEAZA
AFACERI AGRICOLE, COMER
CIALE, etc. DUPA
DE

www.digibuc.ro
Societate pe actiuni
Capital Lei
26.000.000.
Bucure Str. 5
Adresa

de pe depozite de
publice Emisiuni de cecuri scrisori
de credit iuni
comerciale financiare.

Banca
Banca Creditului Prahovei,
Banca din
Banca
Banca Romneasca,
Banoa a Banatului,
Banca din
Banca
Banca
(Bucovina)
Banca cel Mare.

www.digibuc.ro