Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea De tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural


Inginerie i Management n Alimentaie Public i Agroturism

PROIECT DEZVOLTARE RURAL


Msura 6 - Dezvoltarea exploataiilor i a ntreprinderilor
Submasura 6.2 Sprijin pentru nfiinarea de activiti neagricole
in zonele rurale

- nfiinarea unei ferme de vaci de lapte


Pogoanele , judeul Buzu

CUPRINS

Cap. 1. Descrierea obiectului de investiie

1.1. Descrierea societii n care se implementeaz investiia


1
1.2. Descrierea invetiiei

Cap. 2. Datele tehnice ale investiiei


2.1. Amplasament
2.2. Descrierea fluxului tehnologic
2.3. Datele tehnice al investiiei
2.4. Descrierea fluxului de producie
2.5 Durata de realizare a investiiei

Cap. 3. Bugetul investiiei


3.1. Resursele necesare
3.1.1 Resursele necesare pentru investiie
3.1.2. Resursele necesare procesului tehnologic
3.2. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si cheltuielilor
3.2.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani
3.2.2. Estimarea veniturilor pe ciclu de producie pe 5 ani
3.2.3. Estimarea rezultatului financiar
3.2.4. Estimarea rezultatului financiar n urma efectului dat de sursa de
investiie
3.3. Indicatorii de investiie
3.3.1. Indicatori financiari
3.3.2.Grafic ncasri pli

CAP. 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTIII

1.1. Descrierea societii n care se


implementeaz investiia

Denumire : ntreprinderea individual Dumitrescu Alexandru


Sediul social : Ora Pogoanele , judeul Buzu
Cod unic de nregistrare: 24821314
Numrul de nregistrare n Registrul Comerului: F02/532/23.09.2015
Cod de nregistrare fiscal (C.I.F.): RO27981492
Activitatea principal: Creterea bovinelor de lapte (CAEN 0141)

Telefon: 0722.262.927

E-mail: dumitsa29@yahoo.com

1.2. Descrierea invetiiei

Activitatea ntreprinderii se axaza pe reproducerea si cresterea bovinelor.

Intreprinderea individuala solicitanta isi va desfasura activitatea in sectorul cresterii


exploatarii bovinelor de lapte, n conformitate cu prevederile obiectivului general al
Msura 6 - Dezvoltarea exploataiilor i a ntreprinderilor ,Submasura 6.2 Sprijin
pentru nfiinarea de activiti neagricole in zonele rurale .

Ii voi angaja in urma fondurilor si implementarii programului :

Nr. Categoria de Nr.


Crt. personal Persoane
1 ofer 1
2 Muncitori 4
3 Paznic 1
4 Contabil 1
5 Medic veterinar 1
6 Tehnician veterinar 1
7 Total 9

Denumire Suprafaa (mp)


Suprafaa teren 3500

Vrem sa achitizionam urmatoarele :


Nr.crt. Utilaje Data
achiziiei
1. Aparat de muls mobil 2015
2. Tanc racire a laptelui 2015
3. Hidrofor 2015
4. Boiler electric 2015
5. Radiator 2015
6. Bidoane alaptare vitei 2015
7 Tractor cu remorca 2015
pentru furaje

Proiectul are ca scop infiintarea unei ferme de vaci pentru lapte, cu o capacitate de 20 de
capete. Investitia consta in:
- construirea:
unui adpost cu o capacitate de 20 vaci + 20 viei 0-3 luni;
unei camere pentru tancul de rcire a laptelui;
unui spaiu tehnic pentru activitile fermei;
unei magazii de furaje concentrate;
unei platforme de siloz;
unei platforme de dejecii solide;
unui bazin ngropat pentru dejecii lichide;
unui pu forat;
unei instalaii de alimentare cu ap;
unei fose septice ecologice.

Cuvntul eficienta este, pentru gospodariile moderne, simbolul vremurilor n care traim.
ntr-o piata plina ca n zilele noastre, profitul este n functie de eficienta gospodaririi.

Scopul firmelor renumite n domeniu a fost si este de a oferi unelte, dispozitive si o deservire
care sa asigure eficienta si profit ct mai mare.

Introducerea mulsul mecanic n practica zootehnica a dus la asigurarea unei productivitati


ridicate a muncii de 2 5 ori si la usurarea muncii mulgatorului, ferindu-l pe acesta din urma
de eventualele boli profesionale si ducnd la efectuarea mulsului n conditii igenice.

4
CAPITOLUL 2 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 Amplasament

Pogoanele este ora doar cu numele, pentru c n afar de cteva blocuri din centru prea
puine sunt elementele care l fac s par o aezre urban. Are o populaie de 7.275 de
locuitori, conform recensmntului din 2011, iar economia local este predominant agricol

Pogoanele este aezat n Cmpia Romn, n partea central-sudic a jude ului Buzu, n
cadrul Cmpiei Brganului de Mijloc. Oraul este aezat la intersecia drumurilor Urziceni-
Brila (drum ce face legtura ntre DN2 i DN2B i DN2C care leag Buzu de Slobozia.
Oraul este situat la aproximativ 40 km de municipiul Buzu, iar partea sa sudic este
strbtut de linia ferat ce leag localitile Urzicenii Furei, aici fiind amplasat i gara
Pogoanele (la 3 km de ora)

Clima oraului Pogoanele este temperatcontinental, specific zonei de cmpie.


Temperatura medie anual a aerului este de 10,5 C iar a solului de 12,5 C. Temperatura
medie a aerului n luna ianuarie este de -4 C iar n luna iulie este de 22,5 C n aer i 28 C n
sol. Numrul de zile tropicale pe an este cuprins ntre 30-35 zile. Numrul zilelor cu nghe la
sol este de 100 de zile pe intervalul friguros

Solurile predominante n zona localitii Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele
mai fertile soluri din Romnia. Cele mai rspndite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre
sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii i castanii.

Ca resurse ale subsolului, amplasat n Cmpia Brganului, oraul Pogoanele dispune de


structur de gaze n orizontul geologic C

6
Localitatea se caracterizeaz din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasat
conform hrii geologice pe formaiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dun,
acoperite cu o ptur de loess cu o grosime de 24 m.

Din punct de vedere al reliefului, oraul Pogoanele este situat n totalitate n zona de cmpie.
Relieful zonei face parte dinCmpia Brganului, subunitatea Cmpul Pogoanele, ntinzndu-
se pn la Valea Clmui. Suprafaa cmpiei este relativ plan, cu zone foarte largi, ridicate
sau coborte, rezultate n special n urma acumulrilor eoliene. Din loc n loc pe suprafaa
cmpiei au aprut mici crovuri formate prin prbuiri locale ale unor pachete de loess. n
aceast zon cmpia este situat pe interfluviul ClmuiIalomia, avnd nclinare pe direcia
sud-est. Altitudinea absolut este cuprins ntre 79 m n vest i 63 m n est.
Clienti furnizori si piata

2.2 Descrierea fluxului tehnologic

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de vaci pentru lapte, cu o
capacitate de 20 de capete. Investitia consta in :

- construirea unei hale pentru vaci de lapte in stabulatie libera. Cladirea va include spatii
distincte pentru grajd de vaci, adapost tineret (15-90 zile), spatiu pentru fatare, spatiu pentru
intretinerea vacilor in repaus mamar, camera pentru depozitarea laptelui dotata cu un tanc de
racire a laptelui, spatii anexa pentru personal; Adapostul pentru animale va fi dotat cu
instalatii de adapare cu adapatori cu clapeta, instalatii de iluminat, instalatii de climatizare,
instalatii pentru reteaua de alimentare cu apa.

- achizitionarea de echipamente si dotari necesare desfasurarii activitatii in ferma: bidoane


alaptare vitei, aparate de muls mobil cu doua posturi, tanc racire lapte;

8
racordarea fermei la utilitati: constructie put forat, constructie drum de acces in incinta
fermei;

construirea unui depozit de furaje pentru hrana necesara animalelor din ferma;
construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor solide;

construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide

In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma va


respecta urmatoarele standarde: - standarde minime pentru protectia animalelor din
crescatorii; - standarde minime pentru protectia viteilor; - indeplinirea standardelor pentru
lapte crud.

Mulsul reprezinta cea mai importanta activitate care se desfasoara la nivel individual intr-o
ferma pentru vaci de lapte. Managementul procesului de muls are ca obiectiv reducerea la
minim a contaminarii bacteriologice si fizice. Termenul de muls se refera la toate aspectele
procesului de obtinere a laptelui de la vaci rapid si eficient, asigurand in acelasi timp sanatatea
vacilor si calitatea laptelui. Procesele de muls si de depozitare a laptelui se vor realiza astfel
incat sa se evite orice risc de contaminare a laptelui. Dezinfectia adapostului si a incintelor se
va realiza astfel incat sa nu apara riscul de introducere a dezinfectantilor in lapte sau de
contaminare a acestuia

MULSUL MECANIC Componentele instalatiei si aparatului de muls O instalatie de muls


cuprinde urmatoarele parti principale: aparate de muls, retea de vacuum, sistem de transport si
colectare a laptelui, instalatie de spalare si dezinfectie a utilajelor pentru muls. De regula, un
aparat de muls se compune din: patru pahare de muls, colector de lapte, distribuitor, pulsator,
furtunuri. La instalatiile de muls cu colectarea laptelui n bidon, acesta face parte din aparatul
de muls.

DE CE TREBUIE RACIT LAPTELE?


Laptele trebuie racit din doua motive:
1. pentru a diminua nmultirea bacteriilor din lapte; bacteriile sunt organisme vizibile
doar la microscop si joaca un rol important n descompunerea produselor lactate (de ex. iaurt
sau cascaval), dar de cele mai multe ori ele sunt daunatoare. mpotriva acestora din urma,
trebuie sa luptam, deoarece acestea duc la stricarea laptelui.

2. pentru a reduce costurile cu transportul n situatia n care laptele este racit la 4 grade
Celsius, acesta poate fi pastrat 15-20 ore fara a exista pericolul pierderii calitatii. n aceste
conditii, se poate aduna laptele de la 2-4 mulsori sau se pot transporta cantitati mai mari de
lapte, costurile fiind mai reduse
Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea
procesului de exploatare si crestere a bovinelor in conditii optime. Tehnologiile folosite
conduc la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si
productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea acestor tehnologii se
urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza in ferma.
Solutia constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor fiziologice ale bovinelor. Constructia
si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare protectia
animalelor din crescatorii.

Astfel:

hala va fi executata pe structura metalica, cu inchidere prelata pentru adapostul animalelor


si cu inchidere panouri termoizolante pentru restul halei. Peretii, acoperisul si pardoselile sunt
realizate din materiale de constructie care asigura o buna izolare termica;

hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei


temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului

solutiile care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si


biologice;

spatiul de depozitare a laptelui va fi dotat cu un tanc de racire pentru asigurarea cerintelor


de siguranta alimentara;

dejectiile rezultate sunt colectate si stocate pe platforma betonata fiind folosite ca


ingrasamant natural;

colectarea apelor provenite din spalarea halei si dejectiile lichide se va face intr-un bazin
ingropat;

accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor.

In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici:

10
Specificatie Vaci Tauri
Inaltime 133 cm 150 cm
Greutate 600 kg 900 kg
Circumferinta trunchiului 186 cm 220 cm

Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si partea de la
genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia unor zone pigmentate pe
cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura
de stepa transilvaneana).

Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul


este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte ale ugerului este
asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta.

Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate buna,
este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme.

Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale blande si
rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.

O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de lapte, cu 4%


grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza de buna
calitate. Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la 13 212
litri cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de 4 502
litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine.

Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei lactatii,
cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii.

Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta
mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut.
Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a urmatoarelor
trasaturi:

1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare

2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat

3. Precocitatea productiei de lapte

4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut.

Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan dur
si voluminos.
Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, cele mai bune
rezultate se vad in zonele de campie si deal, cu clima continentala. Sub circumstantele climei
continentale, caldura are un impact negativ asupra productiei de lapte, apetitul vacilor scade,
prin urmare scade si productia de lapte.

Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita pentru
ferme si gospodarii.

Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la conditiile
grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.

Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de vedere.

Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase.

Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile.

Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.

Rata nasterilor 80-90%.

Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata romaneasca.

2.3 Descrierea investitiilor

Caracteristicile principale ale construciilor:

Denumire Suprafaa (mp)


Suprafaa teren 3500

12
Aparatul de muls mobil :

Cuvntul eficienta este, pentru gospodariile moderne, simbolul vremurilor n


care traim. ntr-o piata plina ca n zilele noastre, profitul este n functie de
eficienta gospodaririi.

Scopul firmelor renumite n domeniu a fost si este de a oferi unelte, dispozitive si


o deservire care sa asigure eficienta si profit ct mai mare.

Introducerea mulsul mecanic n practica zootehnica a dus la asigurarea unei


productivitati ridicate a muncii de 2 5 ori si la usurarea muncii mulgatorului,
ferindu-l pe acesta din urma de eventualele boli profesionale si ducnd la
efectuarea mulsului n conditii igenice.

Instalatiile de muls existente la ora actuala n lume se pot clasifica astfel:

dupa modul de instalare a lor n: instalatii montate n adapost, la platforma si la


pasiune;

dupa modul de utilizare se clasifica n: instalatii de muls stationare si mobile;

dupa cum se realizeaza colectarea si transportul laptelui n: instalatii cu


colectarea laptelui n bidoane si cu transportul laptelui pe conducta si colectarea
acestuia n rezervoare sau cisterne de racire;

Tanc de racire a laptelui


DE CE TREBUIE RACIT LAPTELE?
Laptele trebuie racit din doua motive:
1. pentru a diminua nmultirea bacteriilor din lapte; bacteriile sunt organisme vizibile
doar la microscop si joaca un rol important n descompunerea produselor lactate (de ex. iaurt
sau cascaval), dar de cele mai multe ori ele sunt daunatoare. mpotriva acestora din urma,
trebuie sa luptam, deoarece acestea duc la stricarea laptelui.

2. pentru a reduce costurile cu transportul n situatia n care laptele este racit la 4 grade
Celsius, acesta poate fi pastrat 15-20 ore fara a exista pericolul pierderii calitatii. n aceste
conditii, se poate aduna laptele de la 2-4 mulsori sau se pot transporta cantitati mai mari de
lapte, costurile fiind mai reduse
Hidrofor

Hidroforul este o sursa de alimentare cu apa pentru uzul casnic,


activitatile gospodaresti zilnice si gradinaritul, in special pentru case. Este
silentios, economic si eficient. Hidroforul este ideal si ca sistem de alimentare cu
apa a unei case si este rezistent la coroziune.

Dispune de o pompa din inox, iar apa este pompata la presiunea dorita. Pompa
din inox practic impiedica comunicarea dintre apa care este filtrata in interiorul
hidroforului si mediul in care el se afla, apa nu intra in contact cu corpurile straine
si impuritatile din mediul extern. Mecanismul de sustragere, de filtrare si de

14
pompare apei este unul simplu.

Orice hidrofor are un vas in care se afla o perna cu aer, in cazul in care se pierde
din aer, scade presiunea iar pompa hidroforului nu mai functioneaza corect.
Bidoane de alaptare a viteilor

Tractor cu remorca pentru furaje

Fundaia
Pereii exteriori, interiori i despritori se sprijin pe o fundaie continu din beton.
Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol i exfiltrarea apei din adpost este
necesar ca fundaia s fie izolat cu dou straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De
asemenea, fundaia este protejat pe exterior cu un material de impermeabilizare
Sistemul de adpare

Adptorile colective sunt montate pe aleile transversale, fiind destinate grupului de


vaci de lapte.
Exist trei adptori colective cu lungimea de 1,50 metri i limea de 45 centimetri.
Sistemul de
furajare
Se administreaz
furaj unic, manual sau cu
ajutorul unei remorci.
Frontul de furajare este
dotat cu limitatoare
autoblocante de furjare,
nclinate la un unghi de 20
fa de vertical.

Sistemul de
gestionare a dejeciilor
Dejeciile sunt manipulate sub form de gunoi de grajd integral n interiorul
adpostului. La unul dintre capetele adpostului se afl platforma de gunoi. Sub platforma de
gunoi se afl bazinul vidanjabil etan pentru dejecii lichide. Separarea dejeciilor lichide are
loc prin scurgere, printr-un canal transversal situat ntre adpost i platforma de gunoi. Plugul
raclor hidraulic are o lam de cauciuc, pentru a evita uzura puternic a pardoselii din care
rezult o suprafa alunecoas.

Manipularea aternutului
Aternutul din cuete este mprosptat zilnic cu cel puin 0,5 kg de paie pentru a-l
menine curat i uscat.
Zona de furajare i aleile pentru circulaie sunt prevzute cu pardoseli pline betonate.
Aleile de circulaie betonate au pe suprafaa lor diverse profile care mpiedic alunecarea
vacilor

16
Ventilaia
Construcia are un sistem de ventilaie natural. Pe lateral exist ferestre mobile i
spaii prevzute cu plas antivnt pentru admisia aerului. Lng coama acoperiului exist
luminatoare cu plci uoare translucide i deschideri de evacuare a aerului pe ambele pri.
Iluminatul
n ntregul adpost, intensitatea luminii este de 100 de luci la nivelul pardoselii iar
n timpul nopii poate fi reglat manual la 5 luci. n mod normal, lumina natural care
ptrunde prin ferestrele revzute n pereii laterali i acoperi asigur lumina necesar pe
durata zilei.
n sala de muls i camerele tampon intensitatea luminii este de 200 de luci
Dejeciile sunt manipulate n stare integral n adpost, cu separare ulterioar la
captul adpostului. Pardoselile sunt betonate i se cur cu ajutorul unui sistem cu plug
raclor hidraulic. Canalele pentru cablu se afl n pardoseal. n cazul utilizrii acestui sistem,
este necesar curarea manual a dejeciilor de pe aleile transversale. O alternativ la plugul
raclor este utilizarea unei lame adaptate la tractor.
Aleea de furajare se afl pe una din laturile adpostului. Frontul de furajare cuprinde
cte un loc pentru fiecare animal, respectiv un spaiu de 70 centimetri, astfel nct toate
animalele s aib acces la hran simultan.
Mulsul se desfoar ntr-o sal de muls tip brdule 1x4. Aleile de circulaie, servesc
drept zon de ateptare.
Camera de depozitare a laptelui este dotat cu un tanc de rcire de 500 litri, putnd
depozita producia de lapte pentru 2 zile. Capacitatea de depozitare este stabilit pentru un
efectiv de vaci cu producie mare. Echipamentul tehnic necesar este amplasat ntr-o ncpere
separat.
ntreinerea vacilor n repaus mamar, ftarea, creterea vieilor i a tineretului bovin
i depozitarea furajelor se efectueaz n spaii (construcii) separate.

Principalele utilaje de dotare ale construciilor


Adpostul va fi utilat cu urmatoarele echipamente:
sistem adapare
instalatie de iluminat
Principalele utilaje din dotarea retelelor de utilitati:
Tablou electric 24 circuite
intrerupator general 80A/30mA (10A iluminat 6 circuite; 10A iluminat rezerva 1 circuit;
16 A prize 12 circuite; 16 A rezerva 1 circuit; 20 A 1 circuit; 2 circuite alimentare 380 V;
50 A - 1 circuit); cutie cofret aparent)
Proiectoare 350 W cu halogen (3 buc.)
Boiler electric 100 l
capacitate 100 l
temperatura maxim de lucru 80 C
plaja de temperatura 10-65 C
putere rezistenta 1.5 kW
tensiune de alimentare 230 V
consum zilnic 0.97 kW/24h
Hidrofor 60 l
tensiune alimentare/acumulator - 220 V
dimensiuni (W x H x L) - 490 x 320 x 590 mm
puterea maxima - 750 W
debit apa - 60 l/min
Pomp submersibil 950 w
tensiune alimentare/acumulator - 220 V
puterea maxima - 950 W
naltimea maxima de pompare - 50 m
temperatura apei - maxim 40 C

Instalaii aferente construciilor


Instalaii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 30 m, conform
normelor in vigoare, iar apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de
pompare va fi alimentat dintr-un rezervor tampon de 500 l.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran, sub adincimea de inghet si este
realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63
mm pozata pe pat de nisip si termoizolata cu vata minerala si folie de aluminiu pentru a
asigura temperatura optima (5-11 grade celsius, variabil) pentru consumul de catre animale.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in
spatiul tehnic. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna
cu posibilitate de acces la robineti de inchidere. Apele menajere uzate vor fi preluate de la
obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa.
Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele pluviale vor fi
preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera. Coloanele si
conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate
cu garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa
septica ecologica de canalizare menajera. Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele
principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula de ventilatie din polipropilena.
Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o
eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de instalatii
de la vestiar cu grup sanitar si dus. In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza
robinete sferice de separatie 25. S-au prevazut instalatii sanitare in vestiar cu grup sanitar si
dus.
Instalatiile se vor executa din:
tevi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda;
tevi si piese de legatura din polipropilena de canalizare;
baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare;
robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic ;
robinete de reglaj de colt, cu ventil ;

18
robinete de retinere cu ventil si mufe.

Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI
sau similar.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
Se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150
lx, factorul de uniformitate fiind de 1 / 40. Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare
de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre 4.500 6.500 K.
In spatiile cu destinatia vestiar, grup sanitar si dus, boxa tratament si insamantare, spatiu
adapost tineret, etc., se vor monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avand grad de
protectie minim IP 54, iar in birou, spatiu tehnic, hol acces si camera tanc racit lapte se vor
monta corpuri cu protectie minim IP 20. Comanda iluminatului se va face prin intermediul
intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.
Instalatiile noi de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de
rigoare inlocurile unde incaperile nu permit acest lucru.
Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip
CYYF 1,5 mmp trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in
planseu, in cazul corpurilor de iluminat si al trecerilor, conform detaliilor din planse.
Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza ingropat la circa 20 cm sub
nivelul planseului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat
trebuie sa suporte, fara a suferi deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului
de iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel putin 10 kg.
Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat vor fi de buna calitate, si se vor fixa in
doze noi cu holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si acoperite de masca din
material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele
vor avea obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize
cu circuite si trasee separate si individuale pentru aer conditionat care se vor monta conform
cerintelor specifice.
Sapatura pentru canalizare 110 - 125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00
m si malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de
1.30x1.30m; pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru
ramificatii si racordul gurii de scurgere latimea transeii este de 0.8 m.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul terenului (80%) cu
corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul manual
pana la cota finala a sapaturii.
Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC - KG cu mufa si
garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite
accidental din ploi sau infiltratii.

Caracteristici tehnice ale utilajelor si echipamentelor


Tanc racire lapte IC 500
Caracteristici tehnice:
Capacitate: 500 L
Construit din oel inox
Izolaie din spum poliuretanic rigid
Rcire fr formare de ghea
Trepte de vitez cu capac etan.

Filtru auto
Caracteristici tehnice :
Lime de lucru 3-4 m ;
nlime de lucru 4-5 m ;
Presiune pomp 40 bar.

2.4 Fluxul de producie


Laptele definie :este produsul secretat de glanda mamara a uneia sau a mai multor
vaci sntoase, odihnite, bine hrnite, obtinut printr-o mulgere igienica neintrerupta si
complete. Denumirea de lapte fr a preciza specia de la care provine este atribuit numai
laptelui de vac.
Laptele normalizat - este laptele adus la un continut de grasime stabilit, prin
adaugarea de lapte smantanit, sau smantanit partial.
Laptele smntnit este laptele din care s-a extras grsimea prin separare mecanica.
Contolul laptelui se executa:
- La locul de obtinere
- In unitatile de colectare
- In unitatile de prelucrare industriala
- In unitatile de desfacere

Creterea bovinelor reprezint un sector de baz n cadrul unei agriculturi moderne. Prin
produciile pe care le furnizeaz, taurinele asigur aprovizionarea consumatorilor cu produse
alimentare de prim necesitate, de nalt valoare biologic i nutritiv.
n cadrul fermei ntreprinderii individuale Dumitrescu Alexandru , se preconizeaz obinerea
unei producii medii de 6000 litri lapte/cap de vac. Astfel, se va obine o cantitate total de
120.000 litri lapte/an, din care 114.600 l / an vor fi comercializai, restul de 5.400 litri vor fi
utilizai pentru hrana vieilor pn la nrcare
(aproximativ 30 zile). Veniturile din producia principal se vor completa cu vnzarea celor 20
viei /an, care vor fi livrai la vrsta de 3 luni, la o greutate de 100 kg/cap.
Ferma va fi populat cu 20 juninci gestante din rasa Blat cu negru romneasc, ce nu fac
obiectul achizitiiilor prin prezentul proiect; aceasta rasa are aptitudini bune pentru mulsul
mecanic, productia medie este de 5500 - 6500 litri. Constitutia este fin robusta, specifica
raselor pentru lapte. Este raspandita in special in zonele de sud, sud - est ale tarii.
Animalele sunt ntreinute in stabulatie libera. Acest tip de adapost ofera vacilor urmatoarele
facilitati:
- acces liber la spatiul de miscare din adapost;

20
- odihna in spatiu deschis destinata special pentru acest scop dotate cu saltele si covor
cauciuc;
- dejeciile sunt in afara suprafetei de odihna;
- conditii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub toate aspectele de
cea naturala, aer curat, spatiu, liniste;
- furajare si adapare corespunzatoare a vacilor de lapte, adapatori racordate la instalatia de apa
cu hidrofor, iar aleea de furajare amenajata in zona centrala a adpostului;
- curatenie corporala, contentia pentru control si tratamente.
Gestatia
Gestaia este un proces fiziologic deosebit de complex, care ncepe odat cu fecundaia i
dureaz pn la parturiie. Durata medie a gestaiei la vaci este de 284 zile. Durata gestaiei
este influenat de o serie de factori, ntre care: rasa, vrsta (la juninci gestaia este mai scurt
cu 4-5 zile dect la vaci), sexul produsului de concepie (gestaia cu masculi este mai lung cu
1-2 zile dect la cea cu produi femeli), numrul de produi la ftare (n cazul ftrilor
gemelare gestaia este mai scurt cu 5-7 zile dect n cazul ftrilor unipare). Intervalul de la
ftare pn la nsmnarea fecund (durata repausului de gestaie) are implicaii economice i
biologice deosebite. Durata repausului de gestaie influeneaz durata intervalului ntre ftri
i, implicit, ritmul de sporire a efectivului i nivelul productiv (pe lactaia n curs, dar i pe
ntreaga via productiv).
Vacile gestante sufera o serie de modificari fiziologice, fapt ce impune o atentie si o ingrijire
speciala din partea crescatorului. In ultima parte a gestatiei trebuie realizata o pregatire a
ugerului si o fortificare a organismului femelei pentru viitoarea lactatie prin sistarea mulsului
si instalarea repausului mamar. Repausul mamar se stabileste individual si nu trebuie s fie
mai scurt de 40 zile.
Intarcarea vacilor are o mare importanta practica, intrucat poate avea repercusiuni atat asupra
organismului vacii, cat si asupra nivelului productiv al lactatiei urmatoare. In vederea
nrcrii, se va trece la scoaterea din ratie a furajelor concentrate si suculente, reducerea
numarului de mulsori pana se ajunge la o singura mulsoare pe zi, substituirea furajelor
fibroase cu furaje grosiere, reducerea numarului de adapari zilnice.
Hranirea si intretinerea vacilor gestante in perioada premergatoare fatarii este foarte
importanta deoarece conditioneaza obtinerea unor viei sanatosi, asigurarea unei productii
mari de lapte la lactatia urmatoare, refacerea organismului vacii si in mod deosebit a ugerului,
asigurarea unei succesiuni normale a ciclurilor sexuale dupa fatare etc. Practica hranirii
vacilor gestante a demonstrat ca in primele 4-5 luni de gestatie, fatul nu se dezvolta intr-un
ritm foarte rapid si ca vaca nu necesita suplimentarea ratiei normale. In a doua perioada a
gestatiei (in special ultimele 2-3 luni), are loc o dezvoltare accelerata a fatului, greutatea
acestuia multiplicandu-se de 2,5 - 3,5 ori. Acest fenomen implica o majorare a ratiei cu un
supliment de hrana.
Furajarea n ferma de vaci de lapte va fi difereniat sezonier, urmarindu-se administrarea
unor furaje de buna calitate, cu un aport proteic si energetic ridicat. Adaparea animalelor se va
realiza la discretie, apa utilizata va fi de calitate buna si cu o temperatura cuprinsa intre 8 - 12
C. Igiena corporala va fi realizata periodic, vacile gestante vor avea zilnic un program de
miscare in aer liber ( 2 - 3 ore pe zi) n padoc.
Ftarea
Ftarea va avea loc intr-un spaiu special construit denumit maternitate", care poate oferi
conditii optime desfasurarii acestui act fiziologic. Pregatirea spatiului destinat fatarii consta in
curarea acestuia, dezinfectia, dezinsectia, aezarea unui asternut din paie gros, uscat si curat,
verificarea starii de functionare a adapatorilor si amplasarea unui dezinfector la intrare. Vacile
gestante sunt introduse n maternitate cu 10-15 zile naintea ftrii. naintea introducerii n
maternitate, vacilor li se va efectua o riguroas igien corporal.
Supravegherea ftrii. Personalul de ngrijire din maternitate supravegheaz vacile att pe
timpul zilei ct i noaptea. La apariia semnelor ce preced ftarea, ngrijitorul spal i
dezinfecteaz trenul posterior al vacii, schimb aternutul, dezleag (dac este cazul) vaca de
la stand i pregtete apoi materialele necesare asistrii la ftare: ap cald, pnz curat de
sac, foarfeci, substane dezinfectante (alcool, tinctur de iod) i frnghiu. n condiii normale
ftarea dureaz 30-60 minute, este spontan, nu necesit intervenia ngrijitorului, vaca fiind
supravegheat de la distan. n cazul ftrilor distocice se solicit intervenia medicului
veterinar.
ngrijirea vielului dup ftare. Imediat dup ftare, ngrijitorul va ndeprta ct mai repede
mucozitile din cavitatea bucal i din orificiile nazale ale vielului, pentru a favoriza
instalarea respiraiei pulmonare. Dac instalarea respiraiei ntrzie, pentru a se evita asfixia
vielului, se va excita mucoasa nazal cu un fir de pai sau se va executa respiraie artificial
prin ndoirea i presarea ritmic a membrelor anterioare pe cutia toracic a vielului. Odat cu
expulzarea vielului, n majoritatea cazurilor cordonul ombilical se rupe. n caz contrar,
cordonul ombilical se va seciona cu un foarfece dezinfectat la cca. 10 cm de abdomen.
Ombilicul va fi bine stors prin presare, apoi va fi nmuiat n tinctur de iod (7%), badijonnd
i baza cordonului ombilical. Se recomand ca operaiunea de dezinfecie s se repete i n
urmtoarele 2-3 zile, pentru prevenirea omfaloflebitei.
Pentru uscarea vielului i activarea circulaiei sanguine periferice se las vielul s fie lins de
vaca mam, sau ngrijitorul va buuma ntregul corp al vielului cu o pnz curat de sac ori
cu un omoiog de paie. Se va proceda apoi la spalarea cu apa calduta si sapun si la dezinfectia
trenului posterior dupa care urmeaza stergerea cu o panza de sac aspra si uscata. In vederea
refacerii echilibrului hidric din organism i se va administra un barbotaj (cca. 10 1 de apa
calduta (temperatura 38 - 39 C) in care s-au amestecat, in prealabil, cca 50 g sare si 250 g
tarate de grau. Persoana care a supravegheat fatarea urmareste cu toata atentia eliminarea
invelitorilor fetale si schimbarea asternutului initial. Daca in cca. 6-8 ore de la
fatare invelitorile fetale nu vor fi eliminate, in vederea prevenirii unei infectii, se apeleaza la
medicul veterinar in vederea extractiei manuale a placentei.
ngrijirea vacilor dup ftare. Dup ftare, vaca va fi bine buumat cu o pnz de sac, se
spal i se terge trenul posterior al acesteia. Ca urmare a deshidratrii, vaca manifest o
accentuat stare de sete. Pentru rehidratare, la aproximativ jumtate de or de la ftare, se
administreaz ntr-o gleat un amestec format din ap cald (5-6 l, la temperatura de 36-37
grade Celsius) n care se adaug 250 g tre de gru i 50 g sare de buctrie. Acest amestec
(barbotaj) se va administra i n urmtoarele 3 zile de la ftare.
Dupa fatare vaca va ramane in maternitate sau in boxa de fatare o perioada variabila (in
functie de modul in care a decurs fatarea), perioada in care hranirea ei se va face cu fan de cea
mai buna calitate, urmand ca, treptat, sa revina la ratia obisnuita.
Cresterea tineretului pana la 3 luni
Intretinerea viteilor
Intretinerea reprezinta un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice si sanitar-veterinare ce
au drept obiectiv asigurarea unor conditii optime de adapostire, ingrijire corporala si miscare a
viteilor in vederea limitarii la maximum a pierderilor si crearea unor premize favorabile
privind dezvoltarea lor ulterioara. Adapostirea viteilor se va realiza in maternitate pentru o
perioada de 2 saptamani, apoi sunt mutati in cresa, spatiul eliberat urmand sa fie curatat,
spalat si dezinfectat pentru o alta serie de animale.
Ingrijirea viteilor consta in indepartarea periodica a impuritatilor de pe pielea si din parul
animalelor prin periere, depistarea si tratarea diferitelor afectiuni ale pielii, izolarea si
ingrijirea animalelor bolnave, etc. Pana la intarcare trebuie sa se mai realizeze ecornarea
22
viteilor si amputarea mameloanelor suplimentare sau supranumerare. Miscarea contribuie la
marirea rezistentei si la dezvoltarea armonioasa a viteilor. Pe timp de vara, scoaterea lor la aer
si soare va fi facuta incepand chiar dupa prima saptamana de viata, cate 10-15 min pe zi.
Dupa varsta de 2 - 3 saptamani durata zilnica a plimbarilor va fi de 2 - 3 ore, iar la varsta de o
luna vor fi tinuti afara aproape toata ziua, (exceptie facand zilele ploioase) iar pe timp de
iarna, scoaterea viteilor afara va fi facuta numai incepand cu varsta de doua saptamani in
zilele insorite.
Hranirea viteilor in perioada de alaptare
Hranirea vitelului in subperioada colostrala are loc in primele 5-7 zile de la ftare, atunci cand
acesta este hranit in exclusivitate cu colostru. Hranirea vitelului in subperioada de alaptare
propriu-zisa incepe din momentul incheierii subperioadei colostrale si consta in administrarea
cu preponderenta in hrana a laptelui, concomitent cu obisnuirea treptata cu furajele. Alptarea
viteilor se va realiza cu ajutorul bidoanelor de alaptare. Laptele este muls si administrat in
hrana viteilor prin diferite metode, in functie de varsta, greutate si destinatia viitoare. Este
important mentinerea bidoanelor in care se administreaza laptele intr-o perfecta stare de
igiena si spalarea lor cu detergenti speciali dupa fiecare utilizare. Hranirea viteilor cu furaje se
va face treptat, de la o varsta cat mai timpurie si, astfel, contribuie la o mai buna si rapida
dezvoltare a prestomacelor acestora, la o utilizare superioara a nutreturilor concentrate si
fibroase.
Exploatarea vacilor pentru productia de lapte
Tehnologia de exploatare a vacilor pentru producia de lapte vizeaz totalitatea msurilor cu
caracter tehnic i organizatoric care s asigure exteriorizarea potenialului genetic productiv al
vacilor cu referire la hrnirea, mulsul i ntreinerea acestora.
Productia de lapte are o importanta deosebita, pe de o parte datorita rolului sau major in
alimentatia omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta
economica a activitatii de exploatare a vacilor. Laptele de vaca se compune din: apa cca.
87,50 %, substanta uscata cca. 12,50 % (grasime 3,80%, substante proteice 3,30 %, lactoza
4,70% si substante minerale 0,70%). Lipsa repausului mamar sau acordarea unuia
necorespunzator ca durata, influenteaza negativ productia
lactatiei urmatoare, determinand in acelasi timp si o scadere a vitalitatii produsului ce se va
obtine. Pentru aceasta vacile vor fi cat mai bine hranite si ingrijite in perioada repausului
mamar, dandu-li-se astfel posibilitatea sa se refaca si sa-si formeze rezerve pentru lactatia
urmatoare.
Mulsul vacilor se va realiza cu ajutorul aparatului de muls mobile cu 2 posturi, acesta va fi
dezinfectat si sterilizat dupa fiecare folosire. Cu implicaii directe asupra longevitii
biologice i a celei productive, asupra sntii i nivelului de producie, ngrijirea ntrunete
un complex de msuri tehnico-organizatorice deosebite, care vizeaz ndeosebi regimul de
odihn, de micare i de ngrijire corporal a animalelor, care, mpreun cu celelalte elemente
tehnologice deja parcurse, se regsesc n modul de organizare a muncii i a programului zilnic
de activitate din ferm.
Pentru ingrijirea animalelor, se vor realiza activitati menite sa atenueze efectele nefavorabile
ale intretinerii in stabulatie. Cele mai importante masuri ce vor fi avute in vedere sunt:
- asigurarea posibilitatii de iesire libera a animalelor in padoc si asigurarea unei densitati
corespunzatoare a acestora in adapost;
- supravegherea atenta a starii de sanatate si a conditiilor de intretinere a animalelor;
- verificarea starii asternutului, astfel incat sa fie in permanenta curat si uscat, pentru a asigura
un confort sporit animalelor;
- verificare permanenta a individualizarii animalelor, completarea crotaliilor lipsa si inlocuirea
celor deteriorate;
- curatirea si ajustarea permanenta a ongloanelor, izolarea si tratarea animalelor bolnave;
- urmarirea si realizarea programului de vaccinari si tratamente contra bolilor parazitare si
infecto-contagioase.

Hranirea vacilor de lapte


Nutriia este unul din cei mai importani factori tehnici n determinarea cantitativ i calitativ
a produciei de lapte la taurine. Nivelul i caracterul furajrii contribuie n mod decisiv la
exteriorizarea potenialului genetic al vacilor de lapte. Furajele constituie baza material care
asigur componentele nutritive necesare desfurrii normale a funciilor vitale, pentru sinteza
laptelui la nivelul glandei mamare i pentru dezvoltarea produsului de concepie.
Furajarea raional a vacilor presupune respectarea unor principii de natur tehnic i
organizatoric care s asigure att exteriorizarea capacitii productive a vacilor ct i
valorificarea superioar a furajelor administrate.
Administrarea unor raii suficiente cantitativ i de calitate bun. La stabilirea necesarului de
furaje se vor lua n calcul: efectivul de vaci din ferm, masa corporal a vacilor, structura
efectivului pe stri fiziologice, produciile planificate etc. Avnd n vedere aceste elemente de
calcul se urmrete ca pe tot parcursul anului s se asigure raii furajere echilibrate din punct
de vedere nutritiv i care s fie suficiente cantitativ. Subnutriia, chiar pe perioade scurte de
timp i n funcie de stadiul lactaiei, determin reduceri semnificative ale produciei de lapte.
Revenirea la un nivel normal de furajare, sau chiar suprafurajarea, nu asigur (de cele mai
multe ori) redresarea produciei de lapte.
Respectarea programului de administrare a tainului. Tainurile se administreaz la intervale
relativ egale de timp. n acest fel se formeaz reflexe condiionate cu efect pozitiv asupra
procesului de digestie i n acelai timp se reduce agitaia din lotul de vaci.
Igiena furajelor. Nu se vor administra furaje alterate, mucegite, ngheate, precum i cele
care conin corpi strini. Resturile neconsumate, n special suculentele (care fermenteaz uor)
se ndeprteaz din jgheabul de furajare.
Forma fizic de administrare a furajelor influeneaz nivelul produciei de lapte i procentul
de grsime din lapte.
- concentratele: dac nu este posibil granularea (care contribuie la reducerea risipei), furajele
concentrate se vor administra sub form de uruial i nu mcinate fin;
- fibroasele: se administreaz ca atare sau tocate la dimensiuni mai mari;
- porumbul nsilozat: se administreaz ca atare, cu meniunea c sistema de maini utilizat la
producerea silozului trebuie s asigure tocarea masei vegetative la dimensiunea de 3-5 cm, iar
boabele de porumb s fie zdrobite.
Asigurarea odihnei dup furajare. Dup consumarea tainului, timp de cteva ore vacile nu vor
fideranjate, acest timp fiind folosit pentru rumegare i odihn. Nerespectarea timpului de
odihn i rumegare determin scderea produciei de lapte prin valorificarea ineficient a
furajelor i creterea consumului pentru ntreinerea funciilor vitale.
Asigurarea necesarului de ap potabil. n organism, apa are un rol determinant n
desfurarea normal a funciilor vitale i la sinteza laptelui. Pentru fiecare litru de lapte
sintetizat, o vac are nevoie de 4-5 l ap. La temperaturi ale mediului de peste 20 grade
Celsius, o vac poate consuma 80-100 l ap/zi. Se recomand c vacilor s li se asigure apa la
discreie prin intermediul adptorilor

Denumire Cantitate (kg/cap)


Iarn 180 zile Var 185 zile
Fn de lucern 10 1,5

24
Porumb siloz 35
Borhot bere 7
Nutre concentrat: 2,5 2
- porumb boabe 1,125 0,9
- orz 0,75 0,6
- tre gru 0,375 0,3
- rot de floarea soarelui 0,25 0,2
Lucern mas verde 30
Borceag mas verde 25
Sare 0,08 0,08

Cantiti totale i necesarul de suprafa pentru baza furajer:


Fn de lucern:
Vaci + viei:
20 vaci x 10 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 36000 kg
20 vaci x 1,5 kg/cap/zi vara x 185 zile = 5550 kg
20 viei x 1 kg/cap/zi x 60 zile = 1200 kg
Total = 42750 + 10% (pierderi) = 47025 kg/an
47025/8000 kg/ha = 5,9 ha
Porumb siloz:
20 vaci x 35 kg/cap x 180 zile = 126000 kg
126000 + 10% (pierderi) = 138600 kg/an
138600/36000kg/ha = 3,9 ha
Vaci + viei:
20 vaci x 1,125 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 4050 kg
20 vaci x 0,9 kg/cap/zi vara x 185 = 3330 kg
20 viei x 0,7 kg/ zi x 75 zile = 1050 kg
Total = 8430 kg/an
8430/4000 kg/ha = 2,1 ha
Orz:
20 vaci x 0,75 kg/cap/zi x 180 zile = 2700 kg
20 vaci x 0,6 kg/cap/zi x 185 zile = 2220 kg
Total = 4920 kg/an
4920/4000 kg/ha = 1,2 ha
Lucern mas verde:
20 vaci x 30 kg/cap/zi x 185 zile = 111000 kg
111000/36000 kg/ha = 3,1 ha

Mulsul vacilor
Mulsul este o operaiune tehnologic deosebit de important, cu un grad mare de complexitate
i dificultate. Prin muls se urmrete evacuarea ntregii cantiti de lapte care poate fi muls,
obinerea unui lapte cu caliti igienice superioare, prevenirea rnirii ugerului, prevenirea
mbolnvirii vacilor (prin transferul microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele
sntoase) i folosirea raional a forei de munc.
Pregtirea ugerului: ugerul i mameloanele se spal cu ap cald (40 grade Celsius n timpul
iernii), n care se recomand s se introduc o soluie dezinfectant. Splarea ugerului nu
trebuie s dureze mai mult de un minut. Dup splare, ugerul se terge cu un prosop curat
(eventual de hrtie de unic folosin). Pentru igienizarea mai facil a ugerului se recomand
tunderea periodic a prului din aceast regiune.
n ferma Andrei Vasile ntreprindere individual, se va realiza mulsul mecanic, cu aparat de
muls mobil, cu 2 posturi. Acest sistem reprezinta un sistem modern de muls, ce cunoaste o
raspandire din ce in ce mai mare, datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta: eficienta
economica sporita, productivitatea muncii ridicata, reducerea efortului fizic, obtinerea unei
productii cantitative si calitative sporite de lapte si, in mod deosebit, obtinerea unui lapte cu o
calitate bigienica deosebita.
Laptele va fi depozitat intr-un tanc de racire pentru o perioada de maxim 24 ore pana in
momentul colectarii de catre procesatori.

Evacuarea dejectiilor constituie o operaiune de mare importanta in mentinerea igienei


corporale a animalelor, dar mai ales pentru mentinerea starii de sanatate a acestora prin
asigurarea unui microclimat corespunzator. Evacuarea dejectiilor se va face manual, gunoiul
fiind transportat la platforma de balegar.

Depozitarea furajelor
Nutreurile fibroase sunt depozitate sub oproane, sub form de ire. Pentru porumbul siloz, se
utilizeaz platforma de siloz, iar nutreurile concentrate se depoziteaz n magazia de furaje a
fermei.

Curatarea si dezinfectarea adapostului


Inainte de decontaminare se efectueaza curatarea, urmata de realizarea efectiva a dezinfectarii
cu solutii
speciale.
Etapele de pregatire si de decontaminare cuprind:
- Decontaminarea mecanica: aerisirea spatiului, curatarea mecanica a aparatului de muls i a
bidoanelor pentru alaptarea viteilor;

26
- Decontaminarea chimica: solutiile de decontaminare chimica se aplica pe toate suprafetele
din interiorul adapostului si exteriorul acestuia, cat si pe utilajele tehnologice. Se vor
dezinfecta cu o solutie de soda 1,5 - 2,5 % toate spatiile; se va efectua o pulverizare cu o
substanta de dezinfectie specifica (Quateran si Decontaminal). In aceasta perioada accesul in
adapost este strict interzis.

2.5 Durata de realizare a investiiei

Spercificar Fe Marti Aprili Ma Iu Iu Au Sep Oc No Dec Ia


e b e e i n l g t t i e n

Constructie Da Da
cai acces

Constructie Da Da Da D Da Da
hala a

Dotare Da Da Da da
interior
hala

Aparat de Da
muls

Tanc de Da
racire

Boiler Da

Hidrofor Da

Bidoane Da

Tractor Da
Specificaie Fe M Ap Mai Iun Iuli A Sep Oc Noie Decembriei
b ar rili e u t t mbri Ianuarie
tie e g e
Construcie D da
ci de acces A
Construcie DA DA DA DA DA DA DA
hal
Dotare DA DA DA
interior hal

Capitolul III: Bugetul investiiei


Curs Euro Ron Banca Central Europeana din data
de
1. Resursele necesare
1.1. Resursele necesare pentru investie

28
Nr Pre Valoare Valoar
Valoare
. Cantit U fr TVA/U total e
Specificare total
Cr ate M TVA/U M fr total
TVA
t. M TVA cu TVA
1 Fundaie 1490 m3 40 9,6 59600 14304 73904
2 ap 90 m3 51 12,24 4590 1101,6 5691,6
16387
3 Structur 4130 m2 32 7,68 132160 31718,4
8,4
4 Perei 112 m3 40 9,6 4480 1075,2 5555,2
2589,9
5 Panouri OSB 185 m2 11,29 2,71 2088,65 501,276
26
6 Acoperi 1150 m2 25 6 28750 6900 35650
Ferestre bu
7 30 75 18 2250 540 2790
exterior c
bu
8 Ui pietonale 4 250 60 1000 240 1240
c
Ui duble bu
9 2 1000 240 2000 480 2480
auto c
Adaptori bu
10 3 770 184,8 2310 554,4 2864,4
colective c
bu
11 Ui interior 8 150 36 1200 288 1488
c
bu
12 Vestiar 4 115 27,6 460 110,4 570,4
c
bu
13 Duuri 2 43 10,32 86 20,64 106,64
c
bu
14 Chiuvete 2 34 8,16 68 16,32 84,32
c
bu
15 WC 2 35 8,4 70 16,8 86,8
c
bu
16 Dulap metalic 2 87 20,88 174 41,76 215,76
c
17 Faian 87 m2 3 0,72 261 62,64 323,64
2
18 Gresie 55 m 5 1,2 275 66 341
bu
19 Becuri 30 3 0,72 90 21,6 111,6
c
Plug raclor bu 1399,9
20 1 1129,03 270,97 1129,03 270,9672
hidraulic c 97
Sal de muls
bu 4000,0
21 tip bradule 1 3225,81 774,19 3225,81 774,1944
c 04
1x4
Tanc de racire bu 1567,9 8100,9
22 1 6533 6533 1567,92
lapte c 2 2
Cistern
bu 92741,9 22258, 92741,9 22258,06 11500
23 transport 1
c 4 07 4 56 0
lapte
Construcie k 104838, 25161, 209677, 50322,58 26000
24 2
ci de acces m 71 29 42 08 0
Costuri 18745,39 96851,
25 745 m2 104,84 25,16 78105,8
construcie 2 19
78532
26 Total
3,8
Tot ce este trecut in coloana nr 2 se regaseste si in sub 1.2 2.3 2.5

1.1. Resursele necesare procesului tehnologic


Cur Euro BNR 11.12.2015 = 1 euro = 4.4439 lei
A.Consumul de materii prime pentru un ciclu de
productie

Chelltuieli cu lucrarile executate cu terti ... 50 de lei pe


h- 5 ore pe saptamana aranjarea balotilor =25x50 =
1250 lei
Valoar Valoa
Nr Cantit Consum/c Pre Valoar
Materii e re
. ate U iclu de fr TVA/U e
prime i total total
Cr (UM/zi M producie TVA/U M total
materiale fr cu
t. ) (305 zile) M TVA
TVA TVA
14749
1 Siloz porumb 300 kg 91500 0,13 0,03 11895 2854,8
,8
680,7
2 Siloz lucern 90 kg 27450 0,02 0,005 549 131,76
6
3 Paie tocate 4,5 kg 1372,5 0,002 0,0005 2,75 0,66 3,4
3176,
4 Siloz soia 15 kg 4575 0,56 0,13 2562 614,88
88
2949,
5 Porumb 60 kg 18300 0,13 0,03 2379 570,96
96
4992,
6 Gru 120 kg 36600 0,11 0,03 4026 966,24
24
Fn de 2155,
7 30 kg 9150 0,19 0,05 1738,5 417,24
lucern 74
1800,7 9303,
8 rot rapi 60 kg 18300 0,41 0,10 7503
2 72
3063,
9 Carburant 10 l 3050 0,81 0,19 2470,5 592,92
42
33125, 7950,1 41075
10 Total 2,36 0,57
75 8 ,9

B.Cheltuieli cu salariaii pentru primul ciclu de


producie:

Nr.
Nr. Categoria de Salariul brut Costurile cu
Persoan
Crt. personal lunar salariile
e

30
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

2. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor i


cheltuielilor

Estimare cheltuieli an I:
a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie
Nr
Valoar Valoa Valoar
. U Consu
Specificare e fr re e cu
Cr M m
TVA TVA TVA
t.
2854, 14749,
1 Siloz porumb kg 91500 11895
8 8
131,7
2 Siloz lucern kg 27450 549 680,76
6
3 Paie tocate kg 1372,5 2,75 0,66 3,4
614,8 3176,8
4 Siloz soia kg 4575 2562
8 8
570,9 2949,9
5 Porumb kg 18300 2379
6 6
966,2 4992,2
6 Gru kg 36600 4026
4 4
Fn de 417,2 2155,7
7 kg 9150 1738,5
lucern 4 4
1800, 9303,7
8 rot rapi kg 18300 7503
72 2
592,9 3063,4
9 Carburant l 3050 2470,5
2 2
Energie kw
10 830 105 25,2 130,2
electric h
33230, 7975, 41206,
11 Total
75 38 12

b. Cheltuieli anuale cu salariile


Nr
Nr.
. Categoria de Salariul brut Costurile cu
Persoan
Cr personal lunar salariile
e
t.
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an I
Nr
.
Tip de cheltuial Suma
Cr
t.
Cheltuieli cu ciclurile de 41206,
1
producie 12
2 Cheltuieli salariale 33600
74806,
3 Total
12

Estimare cheltuieli an II:


a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie
Nr
Valoar Valoa Valoar
. U Cons
Specificare e fr re e cu
Cr M um
TVA TVA TVA
t.
2412, 12466,
1 Siloz porumb kg 91400 10054
96 96
197,5 1020,7
2 Siloz lucern kg 27440 823,2
68 7
1362,
3 Paie tocate kg 2,725 0,654 3,38
5
2559,7 614,3 3174,1
4 Siloz soia kg 4571
6 42 0
572,5 2958,0
5 Porumb kg 18350 2385,5
2 2
1135, 5867,6
6 Gru kg 36400 4732
68 8
Fn de 416,3 2151,0
7 kg 9130 1734,7
lucern 28 3
8 rot rapi kg 18310 8605,7 2065, 10671,

32
37 07
596,8 3083,5
9 Carburant l 3070 2486,7
08 1
Energie kw
10 850 110,5 26,52 137,02
electric h
33494, 8038, 41533,
11 Total
79 75 53

b. Cheltuieli anuale cu salariile


Nr
Nr.
. Categoria de Salariul Costurile cu
Persoan
Cr personal brut lunar salariile
e
t.
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an II
Nr
.
Tip de cheltuial Suma
Cr
t.
Cheltuieli cu ciclurile de 41533,
1
producie 53
2 Cheltuieli salariale 33600
75133,
3 Total
53

Estimare cheltuieli an III:


a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie
Nr
Valoar Valoa Valoar
. U Cons
Specificare e fr re e cu
Cr M um
TVA TVA TVA
t.
2420, 12507,
1 Siloz porumb kg 91700 10087
88 88
197,5 1020,7
2 Siloz lucern kg 27440 823,2
68 7
1,312
3 Paie tocate kg 1367 5,468 6,78
32
2548,5 611,6 3160,2
4 Siloz soia kg 4551
6 54 1
573,7 2964,4
5 Porumb kg 18390 2390,7
68 7
1312, 6779,7
6 Gru kg 36450 5467,5
2 0
Fn de 418,1 2160,4
7 kg 9170 1742,3
lucern 52 5
2069, 10694,
8 rot rapi kg 18350 8624,5
88 38
616,2 3183,9
9 Carburant l 3170 2567,7
48 5
Energie kw 25,58
10 820 106,6 132,18
electric h 4
34363, 8247, 42610,
11 Total
53 25 77

b. Cheltuieli anuale cu salariile


Nr
Nr.
. Categoria de Salariul Costurile cu
Persoan
Cr personal brut lunar salariile
e
t.
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an III


Nr
.
Tip de cheltuial Suma
Cr
t.
Cheltuieli cu ciclurile de 42610,
1
producie 77
2 Cheltuieli salariale 33600
76210,
3 Total
77

34
Estimare cheltuieli an IV:
a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie
Nr
Valoar Valoa Valoar
. U Cons
Specificare e fr re e cu
Cr M um
TVA TVA TVA
t.
2423, 12521,
1 Siloz porumb kg 91800 10098
52 52
197,7 1021,8
2 Siloz lucern kg 27470 824,1
84 8
1,302
3 Paie tocate kg 1357 5,428 6,73
72
2565,3 615,6 3181,0
4 Siloz soia kg 4581
6 86 5
575,6 2974,1
5 Porumb kg 18450 2398,5
4 4
1313, 6787,1
6 Gru kg 36490 5473,5
64 4
Fn de 418,6 2162,8
7 kg 9180 1744,2
lucern 08 1
2066, 10676,
8 rot rapi kg 18320 8610,4
5 90
600,6 3103,6
9 Carburant l 3090 2502,9
96 0
Energie kw 26,20
10 840 109,2 135,41
electric h 8
34331, 8239, 42571,
11 Total
59 58 17

b. Cheltuieli anuale cu salariile


Nr
Nr.
. Categoria de Salariul Costurile cu
Persoan
Cr personal brut lunar salariile
e
t.
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
6 Tehnician 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an IV
Nr
.
Tip de cheltuial Suma
Cr
t.
Cheltuieli cu ciclurile de 42571,
1
producie 17
2 Cheltuieli salariale 33600
76171,
3 Total
17

Estimare cheltuieli an V:
a. Cheltuieli anuale cu ciclurile de producie
Nr
Valoar Valoa Valoar
. U Cons
Specificare e fr re e cu
Cr M um
TVA TVA TVA
t.
2426, 12535,
1 Siloz porumb kg 91900 10109
16 16
198,5 1025,6
2 Siloz lucern kg 27570 827,1
04 0
1,315
3 Paie tocate kg 1370 5,48 6,80
2
2559,7 614,3 3174,1
4 Siloz soia kg 4571
6 42 0
2982,2
5 Porumb kg 18500 2405 577,2
0
1328, 6863,4
6 Gru kg 36900 5535
4 0
Fn de 418,1 2160,4
7 kg 9170 1742,3
lucern 52 5
2067, 10682,
8 rot rapi kg 18330 8615,1
62 72
598,7 3093,5
9 Carburant l 3080 2494,8
52 5
Energie kw
10 850 110,5 26,52 137,02
electric h
34404, 8256, 42661,
11 Total
04 97 01

36
b. Cheltuieli anuale cu salariile
Nr
Nr.
. Categoria de Salariul Costurile cu
Persoan
Cr personal brut lunar salariile
e
t.
1 ofer 1 350 4200
2 Muncitori 4 230 11040
3 Paznic 1 210 2520
4 Contabil 1 400 4800
5 Medic veterinar 1 500 6000
Tehnician
6 1 420 5040
veterinar
7 Total 9 2110 33600

c. Cheltuieli totale an V
Nr
.
Tip de cheltuial Suma
Cr
t.
Cheltuieli cu ciclurile de 42661,
1
producie 01
2 Cheltuieli salariale 33600
76261,
3 Total
01

Estimare venituri an I:

a. Venituri din vnzri


Nr
Pre
. Producie Cantitate Ven
Vnzri UM vnzare/U
Cr /cap total it
M
t.
578
1 Lapte l 4100 123000 0,47
10
2 Dejecii t 8 240 16 384
0
616
3 Total
50

b. Venituri din subvenii


Numr Subve Total
capete nia subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an I
Nr
.
Tip de venit Suma
Cr
t.
Venituri din
1 61650
vnzri
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 75150

Estimare venituri an II:

a. Venituri din vnzri

38
Nr
Pre
. Producie Cantitate Ven
Vnzri UM vnzare/U
Cr /cap total it
M
t.
592
1 Lapte l 4200 126000 0,47
20
408
2 Dejecii t 8,5 255 16
0
633
3 Total
00

b. Venituri din subvenii


Numr Subve Total
capete nia subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an II
Nr
.
Tip de venit Suma
Cr
t.
Venituri din
1 63300
vnzri
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 76800

Estimare venituri an III:


a. Venituri din vnzri
Nr
Pre
. Producie Cantitate Ven
Vnzri UM vnzare/U
Cr /cap total it
M
t.
597
1 Lapte l 4150 124500 0,48
60
443
2 Dejecii t 8,7 261 17
7
641
3 Total
97

b. Venituri din subvenii


Numr Subve Total
capete nia subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an III


Nr
.
Tip de venit Suma
Cr
t.
Venituri din
1 64197
vnzri
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 77697

40
Estimare venituri an IV:

a. Venituri din vnzri


Nr
Pre
. Producie Cantitate Ven
Vnzri UM vnzare/U
Cr /cap total it
M
t.
602
1 Lapte l 4100 123000 0,49
70
428
2 Dejecii t 8,4 252 17
4
645
3 Total
54

b. Venituri din subvenii


Numr Subve Total
capete nia subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an IV
Nr
.
Tip de venit Suma
Cr
t.
Venituri din
1 64554
vnzri
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 78054
Estimare venituri an V:

a. Venituri din vnzri


Nr
Pre
. Producie Cantitate Ven
Vnzri UM vnzare/U
Cr /cap total it
M
t.
615
1 Lapte l 4100 123000 0,5
00
423
2 Dejecii t 8,3 249 17
3
657
3 Total
33

b. Venituri din subvenii


Numr Subve Total
capete nia subvenii
30 450 13500

c. Venituri totale an V

Nr
.
Tip de venit Suma
Cr
t.
Venituri din
1 65733
vnzri
Venituri din
2 13500
subvenii
3 Total 79233

42

S-ar putea să vă placă și