Sunteți pe pagina 1din 8

OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR IN CADRUL UNEI EXPLOATATII

AGRICOLE
Necesitatea dimensionrii optime a activitilor n
cadrul exploataiei

Exploataia agricol este o unitate de sine stttoare, att din punct de


vedere economic, ct i tehnic, care are gestiune curent unica i realizeaz
produse agricole.

Suprafaa total de teren a exploataiei poate fi alcatuit din una sau mai
multe parcele, amplasate n una sau mai multe zone ale localitaii, sau n
una sau mai multe diviziuni administrativ-teritoriale, pe care sunt
gestionate n comun aceleai mijloace de producie utilizate de exploataie:
fort de munc, construciile agricole, mainile i echipamentele agricole.

Pensiunea agroturistic este o structur de primire turistic, avand o


capacitate de cazare pn la 8 camere, care asigur n spaii special
amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregatire i servire a mesei,
precum i posibilitatea participrii la activiti gospodareti s
mestesugreti.

Calitatea superioar a produselor constituie criterii de baz pentru


obinerea satisfaciei clienilor i profitabilitii firmelor.

Un nivel ridicat de calitate va determina o satisfacie mai deplin a


clientului, permind deseori reducerea costurilor, creterea profitabilitii
i asigurarea competitivitii produselor/serviciilor pe pia.

Adoptarea rapida la tehnici noi de productie in ultimii ani, are rezultat


cresterea continua a marimii a exploatatii agricolelor, care este asociata cu
scaderea numarului de exploatatii agricole.

Factorii de productie influenteaza diferit marimea si dimensiunile


exploatatii agricolelor.

Unii factori actioneaza in directia cresterii dimensiunilor exploatatii


agricolelor iar acestia sunt urmatorii: automatizarea, mecanizarea,
tehnologiile moderne, modernizarea, specializarea productiei, cresterea etc.
I LOCUL N CARE SE DESFOAR ACTIVITATEA
EXPLOATAIEI

Date generale

Situat pe muchea de pe lunca Dunarii spre sud de Braila, la 13 km pe drumul


judetean 212, intinzandu-se in lungime aproximativ 3 km de o parte si de alta a
soselei, satul Chiscani a fost si este de multa vreme centrul politico - administrativ al
comunei.
La nord, comuna Chiscani se invecineaza cu cartierul Radu Negru al municipiului
Braila.
La vest, perimetrul ei este delimitat de centrala Termoelectrica Tichilesti din
acelasi judet, iar la est este marginita de Dunare.

Fiind componenta a judetului Braila si suburbana resedintei acestuia, clima este


temperat continentala de campie, cu caracter excesiv, temperaturile medii anuale,
osciland intre - 11 grade C si + 23 grade C. Vara vanturile sunt uscate si calde din
sectorul sud.
Solurile zonale sunt cernoziomuri, formate din loess, reprezentand cea mai mare
parte adica 60-70 % din teritoriu.

In zona, pe langa solurile cernoziene exista si soluri aluviale provenite din aluviuni
specifice luncii Dunarii care inunda anual malurile sale iar dupa retragerea apelor
acestea au o evolutie spre cernoziom cu mari variatii de structura si elemente
nutritive pentru culturi in special cele de camp si legumicole.

Precipitaiile atmosferice totalizeaz n cursul unui an sub 500 mm. Cele mai mici
cantiti de 6 precipitaii se nregistreaz n Balta Brilei. Cantitatea mic de
precipitaii a determinat diminuarea volumului de ap n Lacu Srat.

Temperatura aerului prezint variaii slabe, media multianual a Brilei fiind 1,10C.
Temperatura medie lunar multianual cea mai mic e -2,10C.

Din cauza inundatiilor frecvente, satele de pe malul Dunarii s-au imputinat treptat,
localnicii incepand a-si construi locuinte de-a lungul soselei Braila - Calarasi.
Profilul agricolal zonei
Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brila ca fiind cel mai important port
de la gurile Dunrii, spre care se ndreaptau principalele drumuri comerciale medievale.
Poziionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale,
dar si flote de rzboi, oraul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste, care i-
au mpiedicat dezvoltarea.

Pe meleagurile Brilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone, cu


precdere din sudul Dunrii. Populaiile nou venite au format comuniti etnice care si-
au adus aici cultura i tradiia zonei de origine care a interferat cu cea a populaiei
locale.

Centrul vechi al oraului, organizat n form de semicerc fa de cursul Dunrii,


cuprinde ansambluri de locuine i case individuale a cror valoare cultural si istoric a
determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale.

Brila este clasat ca localitate turistic de interes naional cu o concentrare foarte


mare a resurselor naturale i antropice n PATN seciunea VIII Zone cu resurse
turistice.

Resurse naturale

Fluviul Dunrea care dispune de un potenial de mare valoare turistic, constituit din
luciul de ap, fondul piscicol al apelor, ostroavele si insulele formate de braele
desprinse din Dunre. Faleza i esplanada Dunrii (7,1 ha) este un loc privilegiat de
contact cu peisajul fluvial, care trebuie valorificat.

Grdina Public (7,5 ha) din Municipiul Brila este oaz de vegetaie a oraului, unde
se regsesc ruinele fostei ceti a Brilei, precum i una dintre intrrile n canalele
subterane de sub ora, o adevarat reea de tuneluri cunoscute sub denumirea de
hrubele Brilei. n spaiul grdinii a funcionat i un restaurant rotativ, situat la ultimul
etaj al cldirii turn care odinioar a fost Castelul de apa al oraului Brila, construit in
1912.
Parcul Monument (53 ha), situat n partea sud-vestic a oraului Brila, este cel mai
mare parc al Brilei, zon de agrement i nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul
de tiine ale Naturii, dar se pot practica i sporturi pe terenurile special amenajate.

Lacul Srat aflat la 5 km de oraul Brila, conine namol terapeutic cu grad foarte
ridicat de mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase nmoluri
sapropelice din Romania.

Resurse antropice

Biserica Buna Vestire este o fost biseric greac, construit n 1872, n stil bizantin,
cu aprobarea domnitorului Al. I. Cuza. Interiorul este o combinaie de stiluri (bizantin,
neogrecesc, gotic, de influen renascentist), determinat i de adugirile i ulterioare.

Gara fluvial (1906 1907)

Casa D. D. Perpesicius (mijlocul sec. XIX)

Faleza Dunrii un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici

Muzeul Judeean, nfiinat prin decret regal n anul 1881, adpostete colecii de
arheologie, istorie, art plastic i decorativ, etnografie i art popular, stiinele
naturii, memoriale

n momentul de fa, la nivel teritorial judeean, fondul etnografic este aproape disprut
din localiti, el fiind pstrat n prezent doar ca mrturii n muzee (Municipiul Brila) i
mai puin la meteri populari.
Acestea reflect cultura material a aezrilor aflate n interaciune strns cu natura
locurilor - cmpia, Dunrea, lunca Dunrii - i se refer la: confecionarea uneltelor din
lemn pentru pescuit, agricultur, brci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case
(florriile), cojocritul, esutul pieselor din portul popular, al tergarelor, scoarelor/
foielor de pat, foielor de perete, s.a.

Localiti de pe teritoriul brilean, n care s-au practicat meteuguri sunt:

- pentru confecii de lemn i nuiele destinate pescuitului - satele Gropeni, Tufeti,


Frecei, Mrau, Stncua (com. Mrau)
- pentru port popular - satul Gropeni (com. Gropeni)
- pentru tergare satul Mrau
- pentru scoare/foie- satul Gropeni

n perioada 2008-2010 au sczut numrul locurilor n csue turistice, hanuri i


moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor n hoteluri n total uniti de cazare.

Distribuia locurilor de cazare pe tipuri de uniti relev o pondere majoritar a


hotelurilor (88,6 %), structuri predominante n cadrul staiunilor turistice cu profil
balnear i n cadrul Municipiului Brila. Municipiul Brila deine la finele primului
semestru al anului 2012 un numr de 19 de uniti de primire turistic.

Municipiul Brila deine 19 uniti de primire turistic din care: 11 hoteluri, 2 vile, 2
pensiuni turistice, 1 motel, 1 hostel, 1 hotel plutitor i 1 nav pluvial.

Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de cltorie utilizate n turism i
un mod de transport agreeat de actuala politica european de transport pentru diversele
sale atuuri, ncepnd cu impactul redus asupra mediului. Municipiul Brila are o
accesibilitate feroviar medie. Beneficiaz de o gar i o agenie C.F.R.
Atracia de cltoria pe ap, ca principal agrement i nu numai ca posibilitate de acces
la o destinaie turistic, a dat natere croazierelor aranjamente turistice ce cuprind
alturi de transport i celelalte servicii turistice prestate pe parcursul cltoriei.

Manifestri, festivaluri la Brila au loc manifestri culturale repetabile, cu dat fix,


mai renumite fiind:
Festivalul de muzic uoar "George Grigoriu"
Festivalul naional de muzic folk "Omul cu o chitara"
Festivalul i Concursul Internaional de canto "Hariclea Darclee"
Concurs internaional de muzic popular
Concursul de pantomim i teatru mimat.
Aceste manifestri care atrag muli participani iubitori de muzic, o bun parte dintre
acetia sunt venii din afara zonei sau a rii, n scop turistic.
Caracteristicile exploatatiei