Factura Fiscala

Factura de Expeditie
 Bonul de Consum

Nota de Contabilitate
Proces Verbal de Scoatele din functiune a
Mijlocului Fix
Factura Fiscala
Bon de Consum ( Colectiv)

Nota de Contabilitate
 Notiuni
1.Certificat de inregistrare- formular tipizat care arata ca persoana juridical a
fost luata in evidenta Registrului Comertului si in evidenta organului fiscal.

2.Factura Fiscala- este un document contabil emis de o companie (furnizorul),

catre o alta companie sau persoana (clientul), document ce contine lista cu
produsele vandute sau serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai
contine datele de identificare fiscala a clientului (emitentul), datele furnizorului
(persoana fizica sau juridica), cota de TVA, precum si pretul, cantitatea si valoarea
fiecarui produs vandut.

3.Statut-ul -act sau ansamblu de dispoziii cu caracter oficial, prin care se

reglementeaz scopul, structura i modul de funcionare al unei organizaii,
societi pe aciuni, asociaii etc.; p. gener. lege, regulament

4.Bonul de consum

Serveste ca:

- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in
contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii

materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza
lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte
compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Bon de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de

calcul.
Bon de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate
pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de
consum.

5.Nota de Contabilitate serveste ca document justificativ de inregistrare in

contabilitatea sintetica si analitica, de regula pentru operatiile care nu au la baza
documente justificative (stornari, virari etc.). Se intocmeste, intr-un exemplar, de
compartimentul financiar-contabil
6.Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de
declasare a unor bunuri materiale

Serveste ca: - document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii din

functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosinta
si de declasare a unor bunuri materiale altele decat mijloacele fixe, potrivit
dispozitiilor legale - document de consemnare a scoaterii efective din functiune a
mijloacelor fixe, de scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosinta sau de
declasare a bunurilor materiale - document de predare la magazie a ansamblelor,
subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate din scoaterea
efectiva din functiune a mijloacelor fixe, precum si din scoaterea din uz a bunurilor
materiale propuse pentru declasare - document justificativ de inregistrare in
evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate. Se intocmeste in doua
exemplare, separat pentru mijloace fixe, obiecte de inventar in folosinta si bunuri
materiale aflate in gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentatiei
prevazute in normele legale (nota privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi
scos din functiune, deviz estimativ al reparatiei capitale, act constatator al avariei,
avize, nota justificativa privind descrierea degradarii bunurilor materiale,
specificatia bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.).

7. Tabela de pontaj- operaie prin care se nregistreaz prezena muncitorilor la

locul de munc, cantitatea produselor efectuate ntr-un anumit interval de timp sau
timpul folosit pentru efectuarea unei lucrri, n vederea calculrii salariului sau a
plii;

8.Nota de receptie si consatatatre

Document care se intocmeste de catre comisia de receptie si de catre gestionar cu

ocazia receptionarii marfurilor sosite la depozit. Documentul cuprinde date privind
actele insotitoare, denumirea materialelor, a ambalajelor si a materialelor
refolosibile din dezambalare, codul, cantitatile si valoarea marfurilor selectionate,
procentul si valoarea rabatului comercial.

Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

- document justificativ pentru incarcare in gestiune;

- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la
receptie;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate

Metoda de calcul a uzurii

Problema: In luna decembrie Intreprinderea X SRL a primit sub forma de aport la capitalul
social dreptul de utilizare a unei cladiri pe termen de 5 ani. Valoarea dreptului de utilizare e de
40 000 lei. Coeficientul de majorare -1,5.

Calculati prin metoda : lineara, soldului degresiv si degresiva cu rata descrescatoare.

Metoda lineara
Durata de Valoare de Uzura Uzura Valoarea de
utilizare intrare anuala acumulata bilant
I 40 000 8 000 8 000 32 000

II 40 000 8 000 16 000 24 000

III 40 000 8 000 24 000 16 000

IV 40 000 8 000 32 000 8 000

V 40 000 8 000 40 000 0

Metoda Soldului Degresiv

Durata de Valoare de Uzura Uzura Valoarea de
utilizare intrare anuala acumulata bilant
I 40 000 8 000 8 000 32 000

II 40 000 9 600 17 600 22 400

III 40 000 6 720 24 320 15 680

IV 40 000 7 704 32 024 10 976

V 40 000 10 976 40 000 0

Metoda Degresiva cu rata descrescatoare

Durata de Valoare de Uzura Uzura Valoarea de

utilizare intrare anuala acumulata bilant
I 40 000 13 333.333 13 333.333 26 666.666

II 40 000 10 666.666 23 999.999 16 000.001

III 40 000 8 000 31 999.999 16 000

IV 40 000 5 333.333 37 333.332 8 000

V 40 000 2 666.666 39 999.998 0.002

Problema 2: Intreprinderea X SRL a procurat un brevet p/u producerea pieselor de schimb p/u
automobile. Valoarea de intrare 52 000 lei , volumul pieselor fabricate 40 000 unitati.

1 an 9000 unitati

2 an 12 000 unitati

3 an 10 500 unitati

4 an 8 500 unitati

Metoda: in raport cu productia fabricata

Dura Valora Volumu Uzur Uzura Valoar
ta re de l a acumul ea de
intrare product anua ata bilant
iei la
fabricat
e
I 52 000 9 000 11 11 700 40 300
700
II 52 000 12 000 15 27 300 24 700
600
III 52 000 10 500 13 40 950 11 050
650
IV 52 000 8 500 11 52 000 0
050

Stocurile de marfuri si materiale

STANDARDUL NAIONAL DE CONTABILITATE 2

"STOCURILE DE MRFURI I MATERIALE"

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat n baza standardului internaional de contabilitate 2

"Stocurile de mrfuri i materiale", adoptat de Comitetul S.I.C. n anul 1975 i revizuit n anul 1993.

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard l constituie stabilirea regulilor de evaluare a stocurilor de

mrfuri i materiale (S.M.M.), calculare a costului acestora i de reflectare n rapoartele
financiare. Calcularea costului st la baza contabilizrii stocurilor demrfuri i materiale, care se
consider ca activ pn la momentul calculrii venitului din vnzri. Prezentul standard constituie
un ndrumar practic de determinare a costului stocurilor de mrfuri i materiale i de constatare
ulterioar a acestuia drept cheltuial, inclusiv a diferenei dintre cost i valoarea realizabil net a
stocurilor.

Domeniul de aplicare
 3. Prezentul standard se extinde asupra persoanelor juridice i fizice ce desfoar
activitate de antreprenoriat i snt nregistrate n Republica Moldova, precum i asupra filialelor,
reprezentanelor i altor subdiviziuni structurale ale acestora, situate att pe teritoriul Republicii
Moldova, ct i peste hotarele ei.

4. Prezentul standard nu se aplic pentru evaluarea:

a) lucrrilor n curs de execuie aferente contractelor de construcie, inclusiv a lucrrilor

conexe din contractele de prestriservicii (S.N.C.11 "Contractele de construcie" );

b) instrumentelor financiare (S.N.C.32 "Instrumentele financiare)";

c) stocurilor de mrfuri i materiale de producie proprie, inclusiv al animalelor tinere i la

ngrat, produselor agricole i silvice, minereurilor n cazul n care acestea se evalueaz la
valoarea realizabil net.

5. Stocurile de mrfuri i materiale specificate n paragraful 4c) se evalueaz la valoarea

realizabil net n anumite etape ale procesului de producie sau dup ncheierea acestuia. De
exemplu, n cazul n care recolta de cereale este strns sau minereurile snt extrase i vnzarea
lor este garantat conform clauzelor contractului ncheiat anticipat sau garaniei guvernamentale,
fie cnd exist o pia omogen i un risc nesemnificativ c marfa nu va fi vndut.

Definiii

6. n prezentul standard noiunile utilizate semnific:

Stocuri de mrfuri i materiale - active:

a) destinate vnzrii n cazul activitii economice ordinare;

b) nregistrate ca producie neterminat;

c) destinate consumului n procesul de producie i la prestarea de servicii.

Ele cuprind

a) materialele destinate utilizrii n procesul de producie;

b) producia neterminat;

c) produsele finite;

d) mrfurile, inclusiv terenurile i alte active materiale achiziionate i destinate revnzrii;

e) obiectele de mic valoare i scurt durat.

Valoarea de intrare (valoarea iniial) sau valoarea istoric - suma mijloacelor bneti
achitate sau a echivalentelor acestora sau valoarea venal sub alt form de compensare acordat
la achiziionarea stocurilor de mrfuri i materiale.
 Valoarea venal - suma cu care un activ poate fi schimbat n procesul operaiei comerciale
ntre prile independente.

Valoarea realizabil net (V.R.N.) - preul probabil de vnzare a stocurilor de mrfuri i

materiale n procesul activitii economice ordinare diminuat cu cheltuielile probabile prevzute
pentru completarea i organizarea vnzrii.

Valoarea de bilan a tuturor obiectelor de mic valoare i scurt durat - valoarea de intrare
(valoarea de achiziie) a obiectelor de mic valoare i scurt durat depozitate plus valoarea
probabil rmas a obiectelor puse n funciune la care se calculeaz uzura.

Valoarea uzurabil - valoarea de intrare a obiectelor de mic valoare i scurt durat sau o
alt sum care o substituie n rapoartele financiare diminuat cu valoarea probabil rmas.

Valoarea rmas - suma net (valoarea bunurilor utile) pe care ntreprinderea intenioneaz
s o obin din activ la expirarea duratei de utilizare.

Evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale n rapoartele financiare

7. Stocurile de mrfuri i materiale se reflect n rapoartele financiare la valoarea cea mai

mic dintre cost i valoarea realizabil net.

Costul stocurilor de mrfuri i materiale

8. Costul stocurilor de mrfuri i materiale cuprinde cheltuielile de achiziionare,

cheltuielile pentru prelucrare i altecheltuieli aferente aducerii stocurilor de mrfuri i materiale la
locul pstrrii i n starea de utilitate.
 Metode de evaluare a stocurilor

Problema: La inceputul lunii iunie stocul initial constituia 320 unitati. Pe parcursul acestei luni
au avut loc atit intrari cit si iesiri.

Sa se calculeze consumul de materie prima conform CMP , FIFO si LIFO.

1.Costul Mediu Ponderat Global

Intrari| Iesiri| Stoc|
Data O P V O P V O P V
SI 320 19 6080
01.06
03.06 2500 10 25000

05.06 750 12,34 9255

15.06 960 12,34 11846,4

17.06 4600 12 55200

20.06 2000 15 30000

25.06 3490 12,34 43066,6

Total 9100 X 110200 5200 X 64168 X X X

31.06 4220 12,34 52074,8

Costul mediu ponderat global =

( Vi+Vintr)/(Qi+Qintr)=(6080+110200)/(320+9100)=12,34 lei
Cant. Din Stoc la sf. Lunii =2500+320-750-960+4600+2000-
3490=4220 lei
2.Costul mediu ponderat unitar
Intrari| Iesiri| Stoc|
Data O P V O P V O P V
SI 320 19 6080
01.06
03.06 2500 10 25000 2820 11,02 31076,4

05.06 750 11,02 8265 2070 11,02 22811,4

15.06 960 11,02 10579,2 1110 11,02 12232,2

17.06 4600 12 55200 5710 11,8 67378

20.06 2000 15 30000 7710 12,63 97377,3

25.06 3490 12,34 43066,6 4220 12,63 97377,3

Total 9100 X 110200 5200 X 64168 X X X

31.06 4220 12,34 52074,8

Costul mediu ponderat unitary= (Vi+Vu.intr)/(Qi+Qu.intr)

CMPU1=(6080+25000)/(320+2500)=11,02 lei

CMPU2=(12232,2+55200)/(1100+4600)=11,80 lei

CMPU3=(67378+30000)/(5710+2000)=12,63 lei
3.FIFO - first IN first OUT

Intrari| Iesiri| Stoc|

Data O P V O P V O P V
SI 320 19 6080
01.06
03.06 2500 10 25000 320 19 6080
2500 10 25000
05.06 750 320*19 6080 2070 10 20700
430*10 4300
15.06 960 10 9600 1110 10 11100

17.06 4600 12 55200 1100 10 11000

4600 12 55200
20.06 2000 15 30000 1100 10 11000
4600 12 55200
2000 15 30000
25.06 3490 1110*10 11000 2220 12 26640
2380*1 28560 2000 15 30000
2
Total 9100 X 110200 5200 X 59640 X X X

31.06 2200 12 26640

2000 15 30000
4.LIFO last IN first OUT
Intrari| Iesiri| Stoc|
Data O P V O P V O P V
SI 320 19 6080
01.06
03.06 2500 10 25000 320 19 6080
2500 10 25000
05.06 750 10 7500 320 19 6080
1750 10 17500
15.06 960 10 9600 320 19 6080
790 10 7900
17.06 4600 12 55200 320 19 6080
790 10 7900
4600 12 55200
20.06 2000 15 30000 320 19 6080
790 10 7900
4600 12 55200
2000 15 30000
25.06 3490 2000*1 30000 320 19 6080
5 17880 790 10 7900
1490*1 3110 12 37320
2
Total 9100 X 110200 5200 X 64168 X X X

31.06 320 19 6080

790 10 7900
3110 12 37320
 GESTIUNEA STOCURILOR

1.1. Stocurile ntr-un sistem de producie

n activitatea curent a agenilor economici apar probleme operative de

producie, de planificare sau proiectare, care se cer rezolvate n aa fel nct ele s
corespund unui anumit scop, de exemplu: un program de producie realizat cu
beneficii ct mai mari, cu cheltuieli ct mai mici sau ntr-un timp ct mai scurt etc.
Pornind de la anumite date cunoscute, caracteristice procesului economic,
respectiv: beneficii unitare, coeficieni tehnologici, disponibil de resurse, cheltuieli
unitare, consumuri specifice etc., se pot formula probleme care s in seama de
scopul agenilor economici atunci cnd pornete procesul tehnologic.
Teoria stocurilor a aprut din necesitatea asigurrii unei aprovizionri ritmice i
cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime i materiale n procesul de
producie, sau a stocurilor de produse finite i bunuri de larg consum n activitatea de
desfacere a mrfurilor.
STOCURILE reprezint cantiti de resurse materiale sau produse (finite sau
ntr-un stadiu oarecare de fabricaie) acumulate n depozitele de aprovizionare ale
unitilor economice ntr-un anumit volum i o anumit structur, pe o perioad de
timp determinat, n vederea unei utilizri ulterioare.
Pe perioada respectiv resursele materiale sunt disponibile, dar nu sunt
utilizate, deci sunt neactive, scoase din circuitul economic, sau care prelungesc acest
circuit (aspect considerat negativ).
Stocul este o rezerv de material destinat s satisfac cererea beneficiarilor,
acetia identificndu-se, dup caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui
serviciu de fabricaie (stocuri de materii prime sau de semifabricate), fie unui serviciu
de ntreinere (articole de consum curent sau piese de schimb), fie unui serviciu de
dup vnzare (piese detaate).
Tratarea procesului de stocare ca proces obiectiv necesar se impune, nu
numai ca urmare a naturii economice a acestuia, ci i pentru c realizarea lui atrage
cheltuieli apreciabile, concretizate n afectarea unor importante spaii de depozitare-
pstrare, de utilaje pentru transport-depozitare, de fonduri financiare etc.
Dei diferite, procesele de stocare au totui o serie de caracteristici comune,
dintre care esenial este acumularea unor bunuri n scopul satisfacerii cererii viitoare.
O problem de teoria stocurilor exist doar atunci cnd cantitatea resurselor poate fi
controlat i exist cel puin o component a costului total care scade pe msur ce
cantitatea stocat crete.
Evoluia nivelului stocului este interesant din dou puncte de vedere:
a) din punctul de vedere al productorului, care este preocupat de valoarea
medie a nivelului stocului, deoarece aceast valoare permite cunoaterea imobilizrii
totale a stocului i scopul productorului va fi reducerea imobilizrii la valoarea sa
minim;
 b) din punctul de vedere al beneficiarului, care dorind s fie
satisfcut imediat, apreciaz c trebuie s evite, n msura posibilitilor, rupturile de
stoc. Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului de ruptur de
stocuri.
Aceste dou puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptur de stocuri
nu sunt reduse dect dac imobilizrile sunt foarte mari. Este deci necesar s se
stabileasc un echilibru, obiectivul conducerii stocului constnd n cutarea acestui
echilibru.

1.2. Importana stocurilor n procesul de producie

Procesul de producie propriu-zis este supus n mod aleator unei sume de perturbaii cum
ar fi: instabilitatea personalului, prezena rebuturilor, existena timpilor mori datorai defectrii
utilajelor etc.
n felul acesta, producia devine un rezultat aleator al unei combinaii de
fenomene care au loc n conformitate cu legile probabilitii. Nici un proces de
producie nu e fiabil dac este supus direct aciunii perturbatoare a parametrilor ce
apar n mod aleator. Este deci absolut necesar de a elimina aceste influene directe,
adic s se deconecteze sistemul de la fluctuaiile externe. Elementul care asigur
deconectarea i care joac rolul de tampon, de amortizor al variaiilor l
reprezint stocurile.
Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sfer larg de
cuprindere, aceasta incluznd att probleme de conducere, dimensionare, de
optimizare a amplasrii stocurilor n teritoriu, de repartizare a lor pe deintori, de
formare i eviden a acestora, ct i probleme de recepie, de depozitare i pstrare,
de urmrire i control, de redistribuire i mod de utilizare.
Cu toate c stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, n mod
obiectiv, s se recurg la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine
dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea produciei materiale i a consumului.
Obiectivitatea formrii de stocuri este justificat de aciunea mai multor factori
care le condiioneaz existena i nivelul de formare, le stabilizeaz funcia i scopul
constituirii. ntre acetia amintim:
contradicia dintre specializarea produciei i caracterul nespecializat al cererii;
diferena spaial dintre producie i consum;
caracterul sezonier al produciei sau al consumului; pentru majoritatea
produselor producia este continu, n timp ce consumul este sezonier; la
produsele agricole situaia este invers;
periodicitatea produciei i consumului, a transportului;
necesitatea condiionrii materialelor naintea intrrii lor n consum;
punerea la adpost fa de dereglrile n procesul de aprovizionare-transport
sau fa de factorii de for major (stare de necesitate, calamiti naturale,
seisme, caracterul deficitar al resurselor);
necesitatea executrii unor operaii specifice pentru a nlesni procesul de
livrare sau consum al materialelor (recepie, sortare, marcare, ambalare
dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregtirea materialelor pentru
consum .a.m.d.);
 necesitatea eficientizrii procesului de transport etc.

innd seama de aceast dubl influen a procesului de stocare, este necesar

gsirea de modele i metode n vederea formrii unor stocuri, care prin volum i
structur, s asigure desfurarea normal a activitii din economie, dar n condiiile
unor stocri minim necesare i a unor cheltuieli ct mai mici.
Rolul determinant al stocurilor este evideniat de faptul c acestea asigur
certitudine, siguran i garanie n alimentarea continu a produciei i ritmicitatea
desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator
al ritmului aprovizionrilor cu cel al produciei, iar stocul reprezint acel tampon
inevitabil care asigur sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de
furnizare a resurselor materiale.
Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi:
investirea unei pri din capital n stocuri pentru a reduce cheltuielile de
organizare;
capitalul investit n stocuri e uor de evideniat;
asigurarea desfurrii nentrerupte a procesului de producie;
asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat
nu este ntotdeauna posibil i eficient din punct de vedere economic;
comenzile onorate de ctre furnizorii din alte localiti nu pot fi introduse
imediat n procesul de fabricaie;
anticiparea unei creteri a preurilor (exceptnd speculaiile) etc.

1.3. Tipuri de stocuri

n cadrul gamei foarte largi de stocuri, se disting cu deosebire:

A. din punct de vedere al produciei stocurile pot fi de trei feluri:
a) cel de materii prime i materiale destinat consumului unitilor de
producie; este vorba de stocul de producie, stoc n amonte;
b) cel de produse finite, destinate livrrii ctre beneficiari; este vorba
de stocul de desfacere, stoc n aval;
c) cel destinat asigurrii funcionrii continue a unor maini sau a unor linii
de fabricaie; este vorba de stocul interoperaional.
Ponderea cea mai mare o deine stocul de producie.
B. din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi:
a) stocuri cu rol de regulator; au ca rol reglarea fluxurilor de intrare i de ieire
ale produselor ntre dou stadii succesive ale procesului tehnologic;
b) stocuri cu rol strategic; sunt formate din piese sau din subansamble folosite
de serviciul de ntreinere , necesare nlocuirii rapide a lor n caz de avarie la
instalaiile vitale ale ntreprinderii;
c) stocuri speculative; sunt mai puin legate de activitatea agenilor economici
i se refer n general la produse i materiale rare, a cror valoare nu este
fluctuant.
C. Din punct de vedere al modului de depozitare, care ine seama i de unele
proprieti fizico-chimice ale elementelor. Aa avem: produse periculoase,
voluminoase, fragile etc.
 D. Din punct de vedere al modului de gestionare avem:
a) stocuri cu gestiune normal;
b) stocuri cu afectare direct (comandate special pentru o anume
comand);
c) stocuri fr gestiune (din magaziile intermediare, cu o supraveghe-re
global);
d) stocuri de produse consumabile;
E. Din punct de vedere al caracteristicilor formrii i destinaiei
lor stocurile pot fi:
a) stoc curent;
b) stoc de siguran;
c) stoc de pregtire sau de condiionare;
d) stoc pentru transport intern;
e) stoc de iarn;

1.4. Obiective i rezultate ale gestiunii tiinifice a stocurilor

Avnd n vedere particularitile diferitelor procese de stocare, activitatea de

conducere a acestora are totui unele trsturi comune; aa de pild, orice proces de
stocare necesit prevederea desfurrii lui i a condiiilor n care urmeaz a se
efectua.
Formarea stocurilor este predeterminat de o anumit comand, iar
desfurarea procesului de stocare poate avea loc n baza organizrii sale raionale.
Realizarea n condiii de eficien economic maxim i de utilitate impune o
coordonare permanent a procesului de stocare i un control sistematic al modului de
derulare al acestuia.
Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi sintetizate
astfel:
asigurarea unor stocuri minim necesare, asortate, care s asigure desfurarea
normal a activitii economico-productive a agenilor economici prin
alimentarea continu a punctelor de consum i n condiiile unor cheltuieli ct
mai mici;
prevenirea formrii de stocuri supranormative, cu micare lent sau fr
micare i valorificarea operativ a celor existente (devenite disponibile);
asigurarea unor condiii de depozitare-pstrare corespunztoare n vederea
prevenirii degradrilor de materiale existente n stocuri;
folosirea unui sistem informaional simplu, operativ, eficient, util i
cuprinztor care s evidenieze n orice moment starea procesului de stocare;
aplicarea unor metode eficiente de urmrire i control care s permit
meninerea stocului n anumite limite, s previn imobilizrile neraionale.
 1. Bonul de Consum
Serveste ca:

- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in
contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii

materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza
lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte
compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Bon de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de

calcul.
Bon de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate
pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de
consum.

2.Fisa limitata de consum

Document care tine evidenta consumului de materii si materiale, fata de
consumul normat. Format A5 si A4, tiparite pe ambele fete, in blocuri a 100 de
file.

Serveste ca:
- document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau pentru mai multe
materiale necesare executarii unui produs (comanda) sau unei lucrari;
- document de eliberare succesiva a aceluiasi fel de material pentru acelasi produs
(comanda sau lucrare);
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document de stabilire a economiilor sau depasirilor de materiale;
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate

3.Nota de intrate/receptie

Document care se intocmeste de catre comisia de receptie si de catre gestionar

cu ocazia receptionarii marfurilor sosite la depozit.
Documentul cuprinde date privind actele insotitoare, denumirea materialelor, a
ambalajelor si a materialelor refolosibile din dezambalare, codul, cantitatile si
valoarea marfurilor selectionate, procentul si valoarea rabatului comercial.
serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcare in gestiune;
- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la
receptie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

4. Declaratie de inventor

Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor

materiale si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere, potrivit normelor
legale. Se intocmeste intr-un exemplar, de gestionar, dupa sigilarea locurilor de
pastrare a valorilor materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv, sau,
acolo unde nu este posibil acest lucru, inainte de inceperea operatiei de
inventariere, si se semneaza de acesta.

5.Comanda

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare ce serveste ca

document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea
obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client,
determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate

6.Fisa de magazine
Serveste ca:
- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de
valori materiale, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz
- document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe
solduri)
- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de
valori materiale
 ROMANIA

FURNIZOR

Cod autorizatie:

DOCUMENT DE CALITATE SI CONFORMITATE AL FURNIZORULUI

Nr. data

Beneficiar...........................................................................................................................

Specia

Soiul

(se specifica daca soiul este modificat genetic

si codul de identificare)

Categoria biologica

Nr. de referinta al lotului

Cantitatea livrata (kg)

Nr. de ambalaje si tip

DocDocument oficial de certificare al semintei nr.

emit emitent data

Etichete oficiale, seria si nr., de la

pana la

Pasaport fitosanitar Cod:

Testare virus:

Calibrul:
Producator:

Tara de productie:

- Samanta tratata cu .

- Termen de valabilitate (garatie) ...

Mentiuni :

Samanta corespunde pentru insamantare conform regulilor si standardelor Ordin MAPDR

nr.

Locul de livrare :

Furnizor ..

Beneficiar

LS LS

Model Ordin MAPDR nr.

Probleme la tema: Productia in Curs de Executie

Problema nr.1

Intreprinderea X prezinta urmatoarele informatii cu privire la produsele finite si produsele

in curs de executie:

1.Stoc Initial de produse In curs de executie 41 500 lei

2.Consumuri de material la fabriacarea produselor 124 280 lei

3.Consumuri privind retribuirea muncii 7 400 lei

4.Contributii privind asigurarile sociale 2146 lei

5.Consumuri de energie in scopuri tehnologice 9 100 lei

6.Costul produselor fabricate predate la deposit -167 400 lei

7.Stocul final al prod. In curs de executie -17 026 lei

 Jurnalul Operatiunilor Economice

Nr Continutul Operatiunii Economioce Suma Dt Ct

Lei
1 Trecerea Soldului prod. In curs de executie la 41 500 811 215
inceputul p/g din contul contabilitatii financiare
2 Reflectarea consumurilor de materie la fabricarea 124 280 811 211
productiei
3 Inregistrarea consumurilor de materiale p/u 9 100 811 521
fabricarea productiei
4 Reflectarea consumurilor privind retr. Muncii 7 400 811 531

5 Calculul si inreg. Contributiilor la asig.sociale 2 146 811 533

6 Refl. Valorii produselor fabricate predate la deposit 167 400 216 811

7 Trecerea soldului prod. In curs de ex. La finele p/g 17 026 215 811
in contul contabilitatii financiare
Problema nr. 2

Intreprinderea X SRL presteaza servicii ptivind reparative tehnicii agricole, in

p/g s-au colectat si inregistrat urmatoarele informatii aferente serviciilor prestate in
curs de executie:

1. Costul serviciilor in curs de executie 770 lei

2. Consumuri de materiale si combustibil 3500 lei
3. Consumuri de munca vie -1900 lei
4. Contributiile asigurarilor sociale -551 lei
5. Consuuri de energie electrica -294 lei

Conform facturii fiscal prezentate clientilor, valoarea serviciilor prestate a acestora

constituie 7800 lei, iar costul 6600 lei.

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Costul serviciilor in curs de ex la inceputul p/g 770 811 215

2 Reflectarea consumurilor de material si combustibil 3500 811 211

3 Inreg consumurilor de energie electrica 294 811 521

4 Reflectarea consumurilor privind retribuirea muncii 1900 811 531

5 Calcului si inreg contributiilor la asigurarea sociala 551 811 533

6 Valoarea serv. Prestate 7800 221 611

TVA afferent 1560 221 534

7 Costul serviciilor prestate 6600 711 811

8 Prod in curs de ex la finele p/g 415 215 811

Problema nr.3
Din documentele contabile ale intreprinderii X SRL au fost expuse urmatoarele
date privind situatia stocurilor de productie in curs de executie si a consumurilor de
productie in luna august:

1. Prod in curs de ex la 31 iulie -35000 lei

2. Consumuri directe de materiale-72000 lei
3. Consumuri directe privind retribuirea muncii-54000lei
4. CAM- ?
5. CAS- ?
6. Consumuri directe de productie 49000lei
7. Cheltuieli comericale 21000 lei
8. Cheltuieli generale si administrative 26000 lei
9. Alte cheltuieli operationale-19000 lei
10.Costul productie in luna august = ?

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct
1 Costul serviciilor in curs de ex la 31 iulie 35000 811 215

2 Reflectarea consumurilor de materiale 72000 811 211

3 Reflectarea consumurilor privind retribuirea muncii 54000 811 531

4 Contributiile asigurarii medicale 2490 811 533

5 Contributiile la asigurarea sociala 12420 811 533

6 Consumuri directe de productie 49000 811 821

7 Cheltuieli Comerciale 21000 712 211

8 Cheltuieli generale si administratie 26000 713 531

9 Alte cheltuieli operationale 19000 714 211/213

10 Costul productiei in luna august 22485 216 811

0

Problema nr.1

Intreprinderea Y SRL procura OMVSD in suma de 74400 lei(inclusive TVA 20%).

In decursul perioadei au fost date in exploatare sectiei de productie p/u necesitatile
generale de productie a obiectelor de inventor cu o valoaree unitara mai mare de
1/6 din limita stabilita de legislatie in 147000 lei, VPR-1200 lei.

La sfirsitul p/g s-au constat OMVSD in folosinta si au fost casate. Din casare au
fost recuperate deseuri -1450 lei.

Inregistrari contabile privind operatiunile aferente OMVSD

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Inregistrarea la intrari a OMVSD procurate de la 62000 213 521
furnizori
2 TVA afferent OMVSD procurate 12400 534 521

3 Achitarea datoriei p/u materialele procurate 74400 521 242

4 Se inregistreaza darea in exploatare a OMVSD cu 47000 213. 213.1

val unitara mai mare de 1000 lei/buc 2
5 Calculul uzurii OMVSD transmise in exploatare 45800 821 214

6 Casarea valorii OMVSD scoase din functiune 45800 214 213.2

7 Integistrarea la intrari a valorii materialelor rezultate 1450
din casarea OMVSD:
a) In limita valorii probabile ramase 1200 211 213
b) Peste limita VPR 250 211 612

Problema nr.2

In baza facturii fiscale intreprinderea X a procurat OMVSD in valoare de 11 740

lei fara TVA.

Cheltuielile de transport (fara TVA) facturate de furnizor constituie 756 lei.

Conform bonului de consu s-au dat in folossinta obiecte in valoare de 8340 lei cu
valoarea individuala unitara mai mare de 1000 lei/unit.

La sf. Anului cind are loc inventarierea nu se mai constata obiecte date in folosita.
Se recupera deseurile -425 lei. Valoarea ramasa-83 lei

Inregistrari contabile privind operatiunile aferente OMVSD

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct
1 Reflectarea valorii OMVSD achizitionate de la
furnizori cu plata ulterioara:
a)Valoarea fara TVA 213 521
b)TVA aferent 534 521
2 Inregistratea cheltuielor de transport aferente 756 213 521
achizitionarii OMVSD
TVA afferent 151,2 534 521
3 Recuperarea deseurilor 425 211 612

4 Darea in folosinta a OMVSD 8340 213. 213.1

2
5 Scoaterea din folosita a OMVSD
a)Uzura 8257 214 213.2
b)Valoarea materialelor obtinute 83 211 213.2

Problema 3
-La 10 ianuarie al anului current it procura OMVSD in val de 29000 lei (fara
TVA).
Serviciile de transport si aprovizionare prestate de furnizor -2200 lei, TVA 20%.
Achitarea cu furnizorul a fost efectuata la 16 ianuarie din contul current in moneda
nationala.
-La 15 ianuarie au fost date in folosita in activitatea de productie a entitatii
OMVSD in val de 24000 lei a carei VPR constituie 1250 lei.
-La 15 septembrie OMVSD au fost scoase din gestiune, obtinindu-se material
recuperabile in valoare de : 900 lei , 1400 lei.

Inregistrari contabile privind operatiunile aferente OMVSD

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Reflectarea valorii OMVSD achizitionate de la 29000 213 521
furnizori
2 Inregistratea cheltuielor de transport aferente 2200 213 521
achizitionarii OMVSD
TVA datorat furnizorilor 6240 534 521
3 Achitarea datoriei p/u obiectele procurate 37 440 521 241

4 Se inreg darea in exploatare a OMVSD cu val/unit 24000 213. 213.1

mai mare de 1000 lei/unit. 2
5 Calculul uzurii OMVSD transmise in exploatare 11375 821 214

Scoaterea din functiune, uzura OMVSD casate 11375 821 214

6 Casarea valorii OMVSD scoase din folosinta 22750 214 213.2

7 Inregistrarea la intrari a valorii materialelor

rezultate din casarea OMVSD
a)In limita VPR 900 211 213
b)peste limita VPR 1250 211 612
Reflectam diferenta d/e VPR ramasa a OMVSD
scoase din folosinta si valoarea materialelor
obtinute in urma acestei operatiuni
a)In limita VPR: 1250-900 350 714 213
b)peste limita VPR: 1400-1250 150 211 612

Problema nr.1

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Soldul productiei in curd de executie
a)La inceputul p/g 2200 811 215
b)La sfirsitul p/g 12000 215 811
2 Reflectarea consumurilor de material:
a) La fabricarea produselor finite 320000 811 211
b) p/u intretinerea utilajului sectiei de prod. 15000 821 211
3 Reflectarea consumurilor privind retribuirea
muncii 60000 811 531
a)la fabricarea prod. Finite 10000 821 531
b)p/u intretinrerea utilajului sectiei/prod.
4 CAM 4,5%
a) la fabricarea prod finite 2700 811 533
b) p/u intretinrea utilajului sectiei/prod. 450 821 533
5 CAS 23%
a)la fabricarea prod. Finite 13800 811 533
 b)p/u intretinrerea utilajului sectiei/prod. 2300 821 533

6 Consumurile ind de prod incluse in costul prod 27750 811 821

finite
7 Vinzarea si depozitarea prod finite la cost efectiv 423250 216 811

8 Vinzarea prod finite cumparatorilor la prt de 550000 241 611

vinzare
9 Decontarea costului efectiv al prod vindute (82% 354445 711 216
din cele fabricate)
10 Trecerea veniturilor la rezultatul financiar total 550000 611 351

11 Trecerea cheltuielilor la rezultatul financiar total 354445 351 711

12 Calcularea Profitului Brut 195999 X X

PB=V-Ch
13 Calcularea impozitului pe venit 23466,6 X X
IPV=12% din PB)
14 Reflectarea IPV 23466,6 351 731

15 Calculam Profitul Net 172088, X X

Pnet=Pbrut-IPV 4
16 Rezultatul financiar total 172088, 351 333
4
Problema 2

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct
1 Soldul prod in curs de ex la inceputul p/g 40000 811 215

2 Consum de materie prima la fabricarea bomboanelor 80000 811 211

3 Salariile muncitorilor ocupati cu fabricarea bomb. 49000 811 531

4 Salariile muncitorilor ocupati cu intetinerea 6000 821 531

utilajului
5 S-au calculate CAS
a)muncitori fabricarea bomb. 11270 811 533
b)muncitori intetinerea utilajului 1380 811 533
6 S-au calculate CAM
a)muncitori fabricarea bomb. 2205 811 533
b)muncitori intetinerea utilajului 270 811 533
7 S-a reflectat productia in curs de executie la sf p/g 6000 215 811

8 S-a acceptat facture centralei electrice consummate 3000 821 124

in procesul de productie
9 Au fost incluse in costul produselor finite consumuri 10650 811 821
indirect de productie
10 Au fost fabricate si depozitate produse finite la cost 13812 216 811
efectiv 5

Problema 3
Intreprinderea X a obtinut produse finite la cost efectiv de 127300 lei, in cursul PG
aceste produse s-au vindut la prt de vinzare negociat -158900 lei, TVA afferent
vinzatii 20%.

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct
1 Reflectarea costului efectiv al produselor obtinute 12730 216 811
0
2 Reflectarea valorii produselor vindute la prt de 15890 221 611
vinzare negociat 0
3 Reflectarea TVA afferent vinzarii 31780 221 534
4 Trecerea la cheltuieli a valorii de bilant a produselor 12730 711 216
indute 0
5 Incasarea de la client a contravalorilor produselor 19068 242 221
finite vindute. 0
 Problema nr.1
Presupunem ca firma X a eliberat de la deposit in magazinul sau pentru realizarea
produslor finite in valoare de 6000 lei. Adaosul commercial al magazinului 25%.

Evidenta pretului in magazine se tine la prt de realizare.Magazinul a realizat toata

marfa porimita de la deposit.

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Transiterea produselor finite de la deposit 6000 217 216

2 Reflectarea adaosului commercial al magazinului 1500 217 831

3 Calculul TVA afferent marfii in magazine 1500 217 825

4 Reflectarea incasarii din realizarea marfii 9000 241 832

5 Reflectarea venitului din incasarea marfii , fara TVA 7500 832 611

6 Reflectarea TVA aferenta marfii vindute 1500 832 534

7 Trecem la cheltuieli valoarea de bilant a marfii 6000 711 217
vindute
8 Decontarea TVA din pretul de realizare a marfii 1500 831 217
vindute
9 Decontarea sumei adaosului commercial 1500 831 217
 Problema nr.2
Presupunem ca firma X dispune de la inceputul lunii de un stoc de marfuri in
valoare de bilant 58400 lei. Adaosul commercial- 8760 lei. In cursul lunii au fost
achizitionate marfuri , pretul de cumparare a constituit 33600 lei. TVA 6720 lei.
Adaos commercial pus de intreprindere -23%.

- Marfurile au fost vindute contra numerar , valoarea marfii vindute fiind la

prt de vinzare cu amanunt, inclusive TVA 79800 lei.

Jurnalul de inregistrare a operatiunilor economice

Nr Continutul Operatiunii economice Suma Dt Ct

1 Reflectarea adaosului commercial afferent stocului 8760 217 831
de marfuri la inceputul lunii
2 Reflectarea valorii mrfurilor achizitionate de la 33600 217 521
furnizori
3 Calculul TVA afferent marfii in achizitionate 6720 534 521

4 Intregistrarea adaosului commercial afferent marfii 7728 217 831

procurate (33600*23%)
5 Inregistrarea mijloacelor banesti incasate din 66500 241 611
vinzari , inclusiv TVA 13300 241 534
6 Reflectarea adaosului comericial aferent marfii 10107 831 217
vindute
7 Inregistrarea valorii de bilant a marfii vindute 56393 711 217

8 Inregistrarea adaosului commercial afferent marfii 6381 217 831

aflate in stoc