Universitatea Vasile Alecsandri din Bacu,

Facultatea de tiine ale Micrii, Sportului i Sntii

Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special

REFERAT

Pe tema: Paralezia nervului radial

Realizat de: Sudica Ecaterina,

Studenta n anul III, KMS,
grupa 305E
Verificat de: Gabriela Ocheana
 Paralizia este o tulburare a motricitatii voluntare care poate
sa survina sub aspect cantitativ prin reducerea parametrilor
miscarii forta, amplitudine, viteza.
Cuvantul paralezie vine din in greca , dezctivarea nervilor .

Plexul brachial este alcatuit dintr-o retea de nervi

spinali,formata din ramurile ventrale (ramurile anterioare) a
nervilor spinali cervicali C5-C8 si nervul spinal toracal T1.
 Plexul radial este o formatiune nervoasa alcatita din fibrele nervoase ale
radacinilor de la C5 la T1, la care se adauga un contingent de fibre care vin, pe de o
parte de la radacina C4 si pe de alta parte ,de la radacina T2.

Etilologie
Cauzele praleziei radiale sunt:traumatismele,compresiunile,intoxicatiile si
infectiile.
Cauza cea mai fregventa a paraleziei ,este cea traumatica.O paralezie totala
apare in cazul leziunilor de la nivelul axilei,iar leziunile la nivel distal determina
paralezii partiale,astfel:
-in 1\3 medie a bratului ,vor fi respectati muschii triceps si ancaneu(extensia
bratului fiind posibila);
-in 1\3 inferioara a bratului,ramane intact si lungul supinator;
-la nivelul gatuluiradiusului se poate executa si extensia pumnului .

Traumatismele pot antrena paralizii imediate sau tardive.

-paraliziile imediate se pot produce prin plagi cu leziuni de nerv (directa sau prin
fragment osos fracturi de humerus, radius sau cubitus), strivire sau elongatie
acuta a nervului.
- paraliziile tardive sunt progresive si pot rezulta din inglobarea nervului intr-un
calus vicios sau intr-un tesut cicatricial sau poate fi urmarea unei elongatii
progresive n cursul unei atitudini vicioase posttraumatice.
Paralizia totala de nerv radial determina:
-Incapacitate de expresie a degetelor, pumnului , antebratului( mana cazuta,, in
gat de lebada

-Incapacitatea supinatiei( partial)

-Extensia activa si inclinarea radial a pumnului sunt imposibile;

-Extensia activa a degetelor in totalitate este imposibila; daca sunt plasate in

extensie pasiva primele falange, extensia celorlalte doua devine posibila datorita
actiunii muschilor intrinseci, inervati de nervul ulnar;

-Deficit variabil de forta muscular la muschii inervati de radial: primul si al

doilea radial, cubital posterior, extensor comun degete, extensor propriu index si
deget mic,lung abductor, lung extensor si scurt extensor police.

-Perturbarea prehensiunii (datorita absentei sinergismului pumn-flexie degete).

Pacient : Moraru Vasile

Varsta: 32 ani

Sex: masculin

Ocupatia: Sofer

Anamneza:In urma unui accident de masina a suferit o fractura

de humerus drept,fiin operat la trei zile .A fost imobilizat 25 de
zile cu o proteza gipsata.Sa adresat la kinetoterapeut dupa 30
de zile dupa operatie.

Diagnostic clinic: Fractura de humerus .

Examenul functional:
Examenul atitudinii:extensia antebraului pe
bra, flexia dorsal a minii, extensia primei
falange, abducia cu extensia minii i supinaia
mana in gat de lebada
Examenul motricitati:pacientul nu poate
realiza-extenisa antebratului pe brat,flexia
dorsala a manii,extensia primei falange,abductia
cu extensia manii si supinatia,flexia antebratului
pe brat si flexia degetelor.
Examenul tonusului muscular si al
troficitatii:
Muschii extensori ai antebratului F2
Extensorii pumnului F1
 Muschii supinatori F0 F1
Hiotrofie musculara la nivelul muschilor extensori
al membrului superior drept.

Examenul
sensibilitatii,reflexelor,coordonarii.Tulburaril
e de sensibilitate sunt reduse si prezente pe
partea dorsala a polecelui,marginea radial a
manii.Pacientul mai prezinta o serie de miscari
truncate.

Teste diagostice:
- testul juramintului ;
- testul salutului militar;
- testul de evidenta a tendonului extensorilor;
- testul vipustii.
Diagnostic functional:Dificit motor al membrului superior
drept si deficit senzitiv pe partea posterioara.

Obective:
- Imbunatatirea circulatiei si troficitati;
- Imbunatatirea sensibilitatii;
- Cresterea mobilitati articulare;
- Imbunatatirea fortei musculare;
- Combaterea pozitiilor vicioase;
- Reeducarea coordonarii si abilitati.

Continutul programului kinetoterapeutic:

- Prevenirea si corectarea deviatiilor si a redorilor articulare :Reposturarea in
pozitie neutra a membrului se face cu ajutorul atelelor/ortezelor fixenoaptea
(incomode) si active(lively splints)ziua permit o anumita functionare a mainii:
trebuie sa permita extensia moderata a pumnului pentru prehensiune.Miscari
passive , pasivo-active,autopasive la scripete,hidrokinetoterapia.

- Diagonalele Kabat, sunt indicate diagonal 1de extensie si diagonala 2 de

flexie.Exercitiile analitice se lucreaza pentru grupele musculare in urmatoarea
ordine:triceps, anconeu, lungul supinator,radialii,scurtul
supinator,cubitalul posterior,extensorul comun al degetelor, extensorul lung al
poilcelui, extensorul scurtal policelui,lungul abductor al policelui, extensorul
indexului.Exercitii globale sunt indicate pentru tripla extensie la nivelul membrului
superior.Progresiv, se introduc exercitiile active resistive associate cu
scurte contractiiizometrice,la capatul cursei de miscare.

- Recastigarea coordonarii, a abilitatii.

Exercitii combinate , complexe, proximo-distale si disto-
proximale.,,Extensia metacarofalangienelor se face mai usor daca degetele sunt
abduse si inusoara flexie!Foarte importanta este terapia ocupationala care trebuie
inceputa precoce cu ortezadinamica aplicata pe mana, cu exercitii usoare astfel
incat forta flexorilor degetelor sanu depaseasca travaliul respectiv. Se renuta la
orteza cand este posibila extensia activa a pumnului.
 Indicatii metodice:
- Posturare n poziie funcional, folosind "orteza pentru mna czut".

- Aplicaii de cldur.

- Hidro-kineto-terapia (mobilizri pasive i autopasive n ap cald).

- Electroterapia - folosirea curenilor stimulo-motori.

- Masaj tonifiant al ntregii musculaturi flasce folosind toate procedeele i

tehnicile cunoscute.

- Stretching pentru antagonitii muchilor paralizai.

- Tehnici de ntindere pasiv a musculaturii paralizate de scurt durat pentru

declanarea contraciei musculare ("strech-reflexul").

- Exerciii analitice n ordinea: triceps i anconeu, lungul supinator, primul i al

doilea radial, scurtul supinator, cubitalul posterior, extensorii comuni ai degetelor,
extensorii lung i scurt ai policelui, ca i lungul abductor al policelui.

- Scripetoterapia - mobilizri autopasive.

- Tehnici de facilitare neuro-muscular i proprioceptiv ca: CR, S, IL; mrind

n acelai timp efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibraii,
atingerea cu calupul de ghea, periajul etc.)

- Mobilizarea ntregului membru superior pe schemele D1E i D2E.

- Exerciii de tip controlateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului,

degetelor.

- Exerciii pentru celelalte segmente (cap i gt, trunchi, membre inferioare),

efectuate n faa oglinzii.

- Exerciii de respiraie liber i asociate cu micri ale membrelor superioare i

membrelor inferioare.
- Exerciii cu obiecte i aparate portative.

- Exerciii la aparate.

- Exerciii pentru educarea-reeducarea sensibilitii, a stereognoziei.

Bibliografie:
LCRMIOARA MANOLE , METODE I TEHNICI DE REEDUCARE
NEUROMOTORIE,an univ. 2009-2010

http://www.paralizie.com/Articole-paralizie/Paralizie-membru-
inferior/recuperarea-in-paralizia-membrului-inferior.html

http://www.elipetromed.ro/paraliziile-nervilor-membrului-inferior.html

Imagini : Google images.

CONF.UNIV.DR. GABRIELA OCHIANA, KINETOTERAPIA IN

AFECTIUNI NEUROLOGICE;