Sunteți pe pagina 1din 80

N Tr

ABECEDAR DE

A. I. ODOBESCU
SI

V. Gr. BORGOVANU.

Aprobat de Ministerul brstructiund publire ci al Cultelor


prin decisiuuca de sub .,Vo. 43543 dai 7 Stplembre 1894 ci reaprobat prin
decisiunea sub No. 39477 dela 8 lulie 1898

P A H 1' E A I I.

CARTE DE CIT RE I" Mrs] aIR.TJ CI, A. S X

SERIA NOUA. - EDITIUNEA XII.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECU & CONF
21. CALEA VCfORIEI, 21
2

Stabilimentul graft I. V. Socecil, Bucurescl,


r. Cocoelul.
.

Cant cocoselul
f
Dinzi-de-diminta:
ScOl-te copilel
Spal-te pe fat!

Cocoselul nostru
Strian gura mare :
Airemea e copile,
Pentru inchinare!
_
2. RugAciunea diminetii.

DOmne! nOptea a trecut!


pita iargs am vdut!
Ca o mama m'ai pzit,
Pecat timp e am dormit.
Iat'acum m'ai desteptat
i la lucru m'ai chiemat.
Luminezd a mea minte,
Ca si d'astadi inainte
S me port cum se cuvine
i s 'nvel mereil i bine !

3. Cnele Blan.

Un domn se plimbh intr'o cli pe malul unel


garle. Duna dinsul limb% canele sti, Man. De-
Oath' eT auclifa un tipa :
Ajutor ! ajutor !"
Ce era ?
Ionel, un copil ca de cinci ani, cacluse in gar-
IL El sta, langA mum4-sa i se uith cum curge
't
c:
apa ; dar nu baga de sma. Se apropia prea tare .

.-- ; ,,,,,:- ,
de mal. Atunci aluneea,
s- IT_
pica in garla 0 se dete
I. I fs- s. 4
afund.
---,
,- 1
Aty: 131ta mama ipa de spat.
3
mA. Domnul alerga fuga
intr'acolo, i Man dupa
,"
/11!
el. Stapanul arata cu dege-
tullocul unde se cufundase
Ionel i Oise hit Balan :
Cauta-1! cauta-1! . scte-1!"
Man sari Tute'n garlA i indata Te0 d'asu-
pra. Cu gura el trase pe copil de haIna si-1 scse
numaT decat pe mal.
Ionel ametise ; dar era Inca vit.!
Ce bucurie pe sarmana mama!
Man a fost asculttor!

4. Ohicitre.
Jc_ 7121;22 a e./
Kezder4 ,e. pt;ie, ,

rehda94tinu-/4612d
Wz de "zed he. e .?
eVey Lt. mea, .

i
e.
5
5. Iosif i Maria.
Demult, forte demult a fost un tamplar, ce-I
clicek Iosif. Iosif era, logodit cu fedora Maria. Io-
sif si Maria tralati in targul Nazaret. Nazaretul se
afl inteo tOra departe, spre r6saritu1 srelut.
Iosif si Maria eraU saracI. EI taint. bine cu
tOta, lumea. El Iubiau mult pe Dunn:tech-U. Iosif
si Maria erat nisce rnenI inteleptl Si cu inima
buna. i lumea II iubia pe dIniI. i lui Dumne-
cleil II placek mult de Iosif si de Maria. AcestI dot
Omenl erat maI bunt decat tog cel-laltI OmenI.
De aceta bor 1I-a fagaduit Dumnecleu ca le va tri-
mite pe domnul lisus Christos, Mantuitorul lumil.

6. Clretul..
-

Calare pe bt, Gheorghitg, nebun


Gheorghita saria - Ca ventul thergea .

Si'n mana str'angea, Si bice tragek


alutul de hat. In calu-I d'alun.,
Hi, calule, hi! Hop, hop! la galop!
Hi! hi!" Hop ! hop !"
Dar vrencl pe din dos
S'un pinten s&I dea,
De 134 se 'ncurca
Si buf ! cadet jos !
Buf ! ca-un burduf!"
--=== But ! buf!"
6

r
7. Cnele.

. Cane le este un animal. El are Or pe trup.


Capul II este lunguiet. Gatul II este rotund. Si
trunchful IT este lungulet. El are si codA. Cate
picfre are canele ?
El trAiesce pe lng omeni. Canele se jocd.
El alrg i fuge. Cand fuge, scote limba. ca.
nele latra. El face : Ham! Ham!"
Uneori canele musca. Cand musca el ?
Canele pazesce casa i curtea.Ce mai pazesce el?
Cnil merg cu omenii
la vanat. EI prind iepuri
vulpi.
Cdnele este un animal fo-
_. lositor.
El mAnanc5, tot ce man-
cam i noT. Dar mai bine
IT place lui carnea. El rode
si ose. -
-
Sint canT marl si canT micT.Canele nostru
este negru. Dar sint i calif albT, roscati, surf,
galbeni i pestritt
Canii sint de multe feluri. Cnil midi' sint -
catch i cgtelusT. -Canil de vanatre sint sail copol,
sati ogari, sat prepelicari.

e
8. CcifelmI.
<Cdfrlu,sule! sa-mi spui
Unde-i lapele t) V edi!... nu-LI
Cine umblat in Ole
Ulte-acum! tOte Ant Vile.
Cine-i Izo(id .1V ' el fi tut?
Dai din cadd.P cd nu!
Stai sa vecf!...Tu esti! ... Vedi bine./...
R,sti stropit cu lape, tot,
pe labe .54 pe bot!... :

Acum, vino' naci la mine ./D

Mama 'ntr'astfel 21 vorbiet


mz-ci lud o nuiea,
cu dinsa ee-i faceizt)
Pe &feel l'a batut bine.

8
,
D'atunci, fiofta nu-i mai vine
Sa mai umble fie la ole
551 sti i le lase Vie.

9. Nascerea Domnului Hristos.


Pe vremea luT Iosif si a MarieT, imp6ratu1
\
de atund, voia sk", scie catT Omeni tralesc in
Ora luT. Imp6ratu1 porunci SA se scrie tog 6-
menii din fie-care nm.
Iosif si Maria cu rubedeniile lor aveati si
se scrie in targusorul Betleem. Betleemul era bi-
nisor departe de Nazaret. Iosif si Maria ajunserA
eel maT de pe urma la Betleem. Tote casele
)tOte ospakriile erati pline de lume. De aceTa eT
.4 se duserl afar din Betleem
,
si Se aseclara, preste,nOpte
t, v intr'o pager&
Acolo in pestera aceTa
r, s'a nascut, nptea, Hristos,
.; &;I N`%......
fiullui Dumnedezi . Mama Dom-

r , nului Hristos, srmta Marie,


a invnit pruncul in fas'a si
il asecla in esl. Iosif si Ma-
_ ria se bucurark forte.
Apt a iubit Dumnefleti
. lumea, inedt a dat pre Hui sal eel unul nava".
. -

,
La Crdciun, ne aducem a-minte de Nascerea
Domnului. Atund tog meniT sint veseli i voiost
Copiil umbra cu Colindul, cu Sttia i cu Vicleimul.

10. Colind.
La Cfadun copiil umblA resell cu Colindul.
Co lea pe-inserate, el pornesc pe la casele me-
nilor i asa canth, din gull :
Nene, domn bun, De-7 imbratisare
Ia kV pan' afara i se 'nchinan
Cafara te amnia
Dot fret ckematoil, Domnul a volt -.

June colindaton ri t-a eland


Buna veste-aduc Totag de argint
Ca mi s'a nascut Ca sa stapanesca
..Fiulef din waled Cerul i pamintul,
Fara lie de WO... Maven cu adaneul ;
Inyen de-na ati Mal ales norodul ,
Jos se scoboraft, AFi pre not cu total...
In Ude Mimic
Buna vremea 'n casa
Boen, Dumnta-Vastra

10
Tudorel i Linuta.

Linto : Nene! Unde te ducT ? StAT ad 1 jcti-te


cu mine !
Tudorel : Nu pot. A venit vremea de sada,. Tre-
buIe s plec. -Nu voit s intarcliez dela
seal. Domnul inv6tator ne spune ci
scolariI eel cu minte trebue A, fie de
vreme la scfa. NumaI scolariI ceI 1.61,
orT cg, intardie, on c'd nu merg de loc
la scra". Acestia, sat cA, stall gur-casc5,
'pe drum, sail cg, se joca.' pe maIdan. Ed
nu voit s fit nici gurg,-gascA, mid o
haImanh. Eli plec. limit cu bine !
Linuta : Dar ce aI s facI tu la scra ?
Tudorel:La scra ? Am sA. inv. Domnul ne aratl
s'a scriem, s desemn'am, s cetim, s
socotim, s cntam u i s ne jucAm la
gimnastic. El in tote clilele ne poves-
tesce chte o istorie frumsA.- - .
Ne spune cum s'a ne purfam cu
tata, cu mama, cu fratil, cu surorile
cu tOtS lumea.Ne vorbesce de animale,
de pAs6rI si de floricele.
De multe on ne spune cum trebuIe
sg, ne inchinam luI Dumnedeil.
u, Linuto, cate lucrurI fru-
VeclI
mose invelAm nol la sea/.
,
11
, .

Linuta : Dach e asa, apoi voiti s merg i eu


cu tine la sceld.
Tuclorel: Tu estI prea mich.Lash! cand te-T face
mai nahricich ; atunci o s te Tat et cu
mine.
Lin* : Fie si asa ! Dar cand te-T intrce de
amTaclI, sh-MT spuT i mie ce aT invdtat
astacIT la scra.

12. ciola.
NoT sintem in scl. Scla este o cash. Ea
are patru phretI jur imprejur. D'asupra este ta-
van si dedesubt podlh. La phretI vedem usa si
ferestrele.
La scrd, este o mask sat o catedrh ; este un
scaun, sint maT multe band ; este o tabla, mare
i1gr; este o soba, si este si un dulap. Pe ph-
retT vedem o sfinth idol* un cIasornic, nisce
eulere pentru haTne i mai multe zugravele.
In sea/ venim noT, scolariT. Acolea ghsim
12
pe domnul invetator. El ne invata i noT il as-
cultam. El ne Intrb i noT II r6spundem. El
ne arata cum sa scriem. Si noT scriem. Asa in-
vital noT in seed.
?cOla este o easel pentru inutdturd.
Noi venim totT bucuros la scla!

13. 13`aitul murdar.


Petre era ca de opt anT. El urma, in clasa
.intAiA la scla din satul bor.
Lul Petre nu-1 placea sa se spele bine dimi-
neta. El nu se piept6na, i nu-s1 ingrija de loc
halnele. Petre era un bald murdar. De gtaba IT
spunea, mama-sa sa se spele i sa se tie curat.
Ba Petre tg radea de Anita surira luT care
se purth tot-de-auna curata. Anita, in fie-care di-
minta, dupa ce se scula, se spa, frumos, se
pIept6na, 41 curata, haInele, se inchina i apot
se apuca, de lucru. ParintiT mereti Iicea luT Pe-
tro sa, fact si el ca Anita. Dar el nicT grija nu
avek. Lul nu-T pasa, mult nicT dac a. la scla co-
piiT nu prea se intov6fasati cu ol, la joc:
lush maT pe urma Petre o pall. De murda7,
ria cea mare, intr'o buna diminta Petre se po-
menl cu nisce bube mid, pe tot trupul. Ii mnca,
pIelea, i nesocotittl baIt se scarpina mereg...
Scil ce bube erat acelea ? Era rile. Acas
VOW,

18
Anita, la scold copiiT fugiat tog de Petre cel
ritos, ca s5, nu se umple i ef. Domnul nv-
tor il desparg de cel-lalg scolarT, si-1 oprl a mal
umbl si a se kick cu el... . -. 9
LuT Petre incept s5.-1 fie rusine acuma...
Inteo Ii, dupa, ce merse dela sclg- acask
ruga pe mama-sa sag vindece cu ceva. El pro-
misese ca de ad i. incolo se va pudic curat...
I' Dupa sfatul mediculuT, mama-sa 11 unse cu
nisce alifiT, parA ce Petre se vindeca de acea
uricTos'a Ma. .
De atuncT Petre incept sa, se Tee la intrecere
cu Anita, care din eT doT ssa fie tot-duna mai
curat.
De vrei s i tutulor menilor
fii sAnAtos
placut, st te portl tot-duna curat,, copile !
Altcum o s OtescT ca Petre cel murdar. ,

14. Cartea de citire.


.

Cartea, pe care et citesc acuma, se chlm


Carte de citire. Ea este in patru colturi i cu pa-
tru laturi. E mai lung'a', de cat lata. D'asupra
dedesubt slut scrtele. Scrtele sint de carton
sat mucava. In6untru sint foile. Foile sint de
hartie alba dar pe ele sint tiparite litere negro.
Fie-care bole are doug, fete. Fetele se numesc si
pagine.

14
A
fa, s5, vedem cIte pagine sint in cartea mea?
.....In cartea mea cu (?) pagine, et' citesc
istorire i poeziT, i ghicitorT, i descrieri,
rugaciunt Dar in cartea mea mai sint i chipurT.
Cartea all scris-o autorii ; a tiparit-o tipogra-
ful ; a legat-o legatorul ; i mi-a vindut-o li-
brarul, cu 40 de bant
Din carte inv6t tot lucrurf cu folos. Si ce
bine imi pare ! De ace% i eta.' ingrijesc de
cartea mea i o titi curath, !

15. Ghicitre.

Ziee/ezil CeV7ie.
iz ji 1.ede wie 1friee,*
Wo2 iefrOce, -ce692,o-,4ce.

aka Zede4ea 99ieez,

a e .?

16. MariOra i pisica.


A fost odath, o fetita,, ca de spte ant 0
cbiema, Marira. Intr'o cli ea seclea pe Trb, in
grading. Acolo era i o pisicI ; se incalclea lun-
git la sore. Marira chiema pe pisica Pisi,
15
pisi ! vino Mace !" Pisica o asculta ; se scula
si vein binisor ranga Marira. Ea o mangan.
Atunci pisica incept si ea sa se jce frumusel
cu Marira. De vesela ce era, pisica tot torcek
din gura. Ea facea meret :Mar! mar..."
Atunct Mariora i pisica se iubIat una pe
alta. Ele erat prietene bune.
Dar de-odata Marira cIupI pe pisica, de cda.
Atunci Marira a inceput sg, fie rea. Pisica se'
necajl. Ea nu mat trse : Marr ! !" ci
se r6sti la fetita. 0 stropl din bot:Paf! Paf!"
i o sgaria cu laba pe mana.
AtuncI ele nu se mat iublat. Nu mat erat
prietene.
Pisica n'a mat vrut sa se jce cu Marira.
Dinsa a fugit repede de-acolo. Marira a rmas
singing, singurica.

fl

Gine este rat


Retnne mereti
Singur singurel
-Scr nu fii ca el I

.6
17. Pstorii ia iesle. . 5.;

In n6ptea cand se nascuse Domnul Hristos,


nisce piston II pzia turmele in acele locuri.
iat un inger se scobOri din cer i sttCi inaintea
lor. Pastoril se speriarA. Dar ingerul le gise : Nu
ye' temeri! Adel ve vestesc o bucurie mare. Acu s'a nds-
cut Fiul lui Dumnefleic... Mergeti, i yeti afIcl un prunc
infckat, culcot in lesle". Tot atunci se arata pe cer
i o cta intrga de ingeri, cari cantail cantice fru-
rncise... Pe urrna ingeril se naltara bara, la cer.
, PAstorii plecara indata atilt petera. Acolo a-
flail el pe sfinta Marie, i pe sfintul losif, .i pruned
lq
culcat in kite. Pastorii se bucurara fOrte. i apoi
s'ati inchinat Domnulul Hristos.
Dup opt dile de la nascere, pruncului Fail pus
numele lisus.
Vita numelui lui lisuS o prznuiesc cretinil la
Anul nog.
Atunci copiii umbl cu Sorcova. -

18. Ghicitre. 2

Eil) la ori-ce cassa


Sint sluga als.
EU, pe ori-i-cine
Ii primesc cnd vine.
Si cand plec'afara
Ii petrec eu larsa.
Ghici ghicitorea me;
Ce e ?

19. Pisica.
,

Pisica este i ea un animal. La trup e la fel


cu cA,nele. Are cap, gat, patru pictre i colt
18
136rul de pe pisicA este orT alb, on negru, orl
sur, or galben, or pestrit.
Ea este maT mica decat canele.
Pisica stA maT mult in casa.
EY IT place caldura. Se intinde
pe vatfa. Cand e dark se intinde
la sore. IT place laptele
_
smantana. Pisica niananc bu-
curos came i pesce. Pentru
ce prinde ea sreci ?Cum IT prinde ?Ce are
pisica la varful picirelor ?Ea, cu unghiile sga-
rie. Sgarie cand n'o lasT in pace.
Pisica se jOck. Ea fuge dupl a i dupl
musce.Pisicei IT place sA, fie curatcl. Ea se spald
fi se neteclesce mereic cu limba. Pisica nalorl'ae.
Cand drme, ea sforale, par'c ar trce.
Ea prApdesce srecii din cAmar.
Asa dar pisica este un animal folositor.
Cinele i pisica sint animale de oath.

20. Ghicitre.
Nici in casd, nici afard;
Nici in cer, nicifte fidmint
Gizic ferestra
-
, Cum e?
It*
19
21. Cane le i pisica.
Intr'o cli un stapan se pomeni de-odata, cu
pisica i cu canele, In casA. Canele chelallia. Pi-
sica mIorl'Ofh. AmandoT incepurA sg, se pdrasal
unul pe altul :
Miele sta, FlaImuc, m'a muscat de cd6!"
Si pe mine, cucna Mata, pisica m'a
sgariat pe bot !"
. Dar jupan Flaimuc; n'a furat el carnta
din bucAfarie?" _

Dar cucna Mata, nu sl-a yarn si ea bo-


tul in strachina cu lapte?". .

Soil ce a facut st'apanul?A apucat frumu-


sel nuTta... si le-a elis :
Asa ! Vol v6 certati! Vol v bateg !
Amandol sinteg nisce hog ! Cu varga asta am
stt v6 inv6t eti minte i pe unul i pe altul,
No ! cucna, Pisica, ! Na !si tie, jupan FlaImuc !"
Si hars !... IT arse pe amandol. Atund
dIniI vOur`a c nu este g1um i, svac ! o _tithed
pe usa,, afarg. !
De atund incce, canele i pisica nu se pot
suferi. E trdiesc n dupanie.

22. Ala-Bala, Portocala

Grand copia multi se-adund


Spre a se facet,
.)
.
20
fac rOta impreunii
AFi se numeric afa :

Ala.
Bala,
Portocala,
left, badifd,
La portifei,
( Ca te-aqtptii Talion,
Talion, fictor de domn,

Cu tichie
De franchie.
Cu pand de cioca
Cu car* Radului,
Cu cal 'mperatului,
Cu bictul cumnatului,
In mtjlocul satului.
zbant 4.

Dorobant !
A,kkIll AlAgla P
Cioc, boc !
wo-400. Tred la loc
apoi se lOca De-a Baba rba, on De-a V' ati-ascunsel ea.

Frdnehia este o stoft veche de mdtase, mined de &Parte, din jar,


Fran I ieT.

at
23. Clopotul.
Clopotul ne claTm'a! St b`aggm de smI
Hal cu totT la pas ! - A seri s'a citi,
Farl nicT un zgomot S'apoT Tar, la clopot,
S. intrm in clas'. La pas vom 1e0.

24. Rugaciunea inainte de lectie.


DOmne sfinte, luminate,
Vars-ti marea bunatate
Peste nol, copiii tel!

In puteri ne intresce!
De greell, tu ne feresce!
SA n'ajungem Omeni r6i!

22
25. Iisus in biserica.

and Iisus era de 12 ani, Iosif i Maria il du-


sera, la Pascl, cu el la bisericei, in lerusalim. Acolo,
In biserica, Iisus se inchina frumos lui Dumneclet...
In marea multime de Omeni, Iisus se perclii de al
sel. Iosif i Maria cre.ur ca baltul o fi plecat Ma-
inte catra cas, cu nmurile. Dar sra, rubedeniile
spusera sfintel Marie ca, el nu vclusera, in Oita acela
pe Iisus... Atunci Iosif i Maria se intOrsera la Ieru-
salim. Acolo cautara pe Iisus pe strade i pe la cu-
noscutl ; dar de geba ca, nu-1 gsir...
Abia a trela Qi 11 aflar in... biserica. Acolo Iisus
steted in mijloculpreotilor, pe cari if intrebd. i toti cdti
ii au0aii, se minunag de respunsurile i de priceperea lui.

23
Pe urma Iisus pleca cu parintii sl, acasa, in Nazaret.
Cu cat crescea, mai mare Iisus, cu atat se
face mai cu minte i mai bun. El lubiet forte mult
pre Dumnecleti, pre parintii s61 i pre tOta lumea.
Aa ramase Iisus la parintii si, in Nazaret,
pana cand a fost de 30 de ant

26. C0001.11.

Mini le umbra' prin bats-aura,. Ele isl cauth, de


mancare. Printre dinsele se plimb5, mndru, cocopl.
Cocosul este o pasOre frums`a. El are la
cap o crsta, mare rosie i un doe ascutit. La
gat pOrt nisce cered de pTele, tot rosit
Trupul cocosuluI este rotunjor. E acoperit
cu pene lungi. Coda cocosuluT este incovoIat6
ea o secere.
La piclOre are ghTare i pintenT.
Mud cocosul se intalnesce cu
alt cocos, el se Tail la luptl. Se lo-
vese cu ciocurile, cu ghiarele i cu
aripile. Se bat 'Ansa le d'a sAngele.
Cocosul se destepta, dinc1T-de-di-
mintA. Indat el cant*/ : Cucu-
ri-gu!"
Atund se scOra i Omenif eel hamlet
ednele, pisica i coop/ shit animale de easel%

24
s

27. Ghicitre.

La cap peptene ;
La trup pefiene ;
La coda secere ;
La iciOre,
ReschiMre,
Ghici ghicztOrea mea,
Ce e

28. Botezul Domnului Hristos.


Iisus a trait in Nazaret, in familia sa, 30 de
ani. Pe atunci traia in tra acela un om sfint, ce-I
clicea sfintul Idn.
Sfintul IOn invqk pe Otneni sa fad, numal bine
0, apoi Ii boteza. De aceia lumea if mal clicek i Sfin-
tul IOn Botezdtorul.
Domnul Iisus Hristos chiema pre Sfintul IOn s-1
boteze i pre dinsul in garla Iordanului. Sfintul IOn
asculta i boteza pe Domnul Hristos.
Cand 11 boteza, lead un porumb se scobori din cer
asupra capulu'i Domnului lisus. Tot atunci se aucll din
cer glasul lui Dumnelea : Acesta este Fiul meg
cel Mit..." s

25
Dupa cum s'a botezat Domnul Iisus, aa trebue
sa se boteze toti cretinii.
SrbatOrea Bobotezil ne aduce aminte de both,
zul Domnului in garla Iordanulul.

Crelelunul, Anul-nog i Boboteza ne aduc aminte


ce nascerea, de numele i de botezul Domnului lisus
Hristos.
T6te serbatorile aceste cad una dupa alta, lrna.
Atuncl co1aril ail vacantele Craclunului. .

29. Trei buni prieteni.


Nea Vasile este un om in tOt firea. Nevasta
lul este harnica i buna. El at copil sanatoil i cu-
26
minte. Casa lor este curat. Curtea le este frumos
neteclit. Gradina lor este ca un Rain. Vitele i pa-
serile lor sint cele mai frumOse din tot satul.
Ia, spune-mi, nea Vasile," ii Vise intr'c
vecinul sett Nita,
sli Cum faci dumnia-ta, de-ti
merg tOte lucrurile ap de bine ?... Mai lucreza si
- ali Omeni; dar nu nimeresce
nici unul ca dumnia-ta."
Sail spun drept, ve-
nine! Pe mine me ajuta in fie-
care qi trei buni prieteni. De
nu I-as area, nici mie nu mi ar
it
merge mai bine dent altora!"
Dar care pot sa fie acel buni prieteni ?"
Iata-1.: Unul este cocopl ; altul este pisica
i ai trellea este cdnele." ,
Ce ! nu cum-va glurnesci ?"
Ba nu ! Deti ! Vorbesc adeverat. Cand se
crapa de chug, cocopl imi striga : ScOld-mi-te 1"
Apol vine pisica, se WO pe vatra skill op-
tesce : Curcita-mi-te I Deretecd-ti casa!"
j Pe urma mai vine i canele ; irni da de scire
cand intra cine-va in curte i-ml spune: Pdzesce-
mi-te !" Tar di tot-duna Ii ascult.
De aceia imi merg tOte trebile minunat de bine.
Multumesc lui Durnneclet !"
,

30. Prim Avara.


.

Ce frumos e !... Iata, a sosit primAvara!


Ce bine, ce caldicel este !... Z4ada e duce.
(
27
Ghita se topesce. Ramintul se isbicesce. Live-
dea inverclesce.
WA, a esit ghioceil i viorelele ! SAlciile
muguresc. Pomil infloresc.
Vecli musculitele, cum zbarnAle la geam! Vecli
randunicele, cum sbfa sub strsina easel !
ClocArliile se inalta sus, sus ! ciripind la sore.
Cucul cnt in lAdure.
Copii p'afarid se Pied D'a-mingea. ET sint ye-
sell c'aii scapat de frigul Ternii. Meth i fe-
t4ele merg mai sprinteni si mai volosT la scold.
Bine al venit, dragel, iruniosei printdvard !
Primdvara sosit
Si cdmpia a'nverdit.
lu! iu! ,si tra-la-Ia ! -

Astd-di ne vom bucurez.

31. Intrarea in Ierusalim.


. .
.
Domnul Hristos s'a botezat de Sfintul IOn in
lordan. Dupa acela Iisus incept' sa invete pe Oment
El le face/ i mult bine. Unde vedek un orb, II yin-
28
deck orbta. Cand intalnia un bolnav, indat ii facea
satiates. Domnul Hristos a inviat din rnorti pe o fe-
UV, pe un tinOr ce-1 duceat la grOpa, i pe Lazr
ingropat de patru qile. .
TOt lumea se rnira de puterea lui Iisus. Il nu-
mia, Domnul Iisus Hristos. Top' rnenii credeat ca
Domnul Hristos este afar Fiul lu Dumnecleil. .
Inainte de Pasci, Domnul Hristos se duse in
Ierusalim s fie acolo, de Pasci. 'rota lumea II ie1
inainte ca unul rege. Ii primira cu forT, cu rarnuri
vercli i cu glasuri de bucurie. Lurnea striga:
Bine-cuvintat este cel ce vine intru numele Dom-
nului !"
Intru aducerea a minte de acesta intimplare nol,
cretinii, tinern srbatrea
. La Florii, preotil in biserica impArtesc cretini-
lor rarnuri vercli ce le due i le pastreza pe la ca-
.
sele lor.
Floriile sint intaia srbAtOre de primavara.

32. Florille.

Iota lile 'nciilVilOre, .

pupa grele vijilii!


Vin Floride cu .QOre
sOrele cu Roth!
29
I
Primavara incanteitOre
. : Sate ierba pe campth !
bn .Floride cu s6re
Si sOrele cu Florii !

Zumea4 Went serWitOre.


Ceru4 plin de clocarlil !
fln Floride cu sOre
Si sOrele cu Florit
f

Pe camp itOre4 lava fore!


Alt ! ferice de copil !
Vin Floride cu sOre
ci sOrele cvt Roth !

33. Plugarul.

Plugarul se scl dIncIT-de-dimint. Cine-T


spune luT cand se crapA, de chill ?...
El infra, in cosar i d boulenilor nutret. IT
ad6p5. la jghTab. II prinde la jug. Ist face o srmt5.
cruce, 'apoT cu 7,DOmne ajuta !" p'aci IT e dru-
rnu1L drept la camp.
. 30 -
Acolo, ce face ?Arg,, seining, i grgpz5,.:=-:
Dunmedet II trimite, la vreme, i Ore, si
plAte !
." . Asa r6sar granele, panea nOstrA din tote
clilele !

,s 34. Canticul plugarului.


SOrele cat se ivesce,
Plugul melt la camp pornesce.
Plugul face brazda mare.
Hors, Mane, pe rezOre !
Hail hen ! hat ! hdi !
Cand o fi pe la gustare,
Mi-Or aduce de- mcincare,
Sail .cci mama va vent.
Ho ! Jolene ! skit aci !
Ho ! ho ! ho ! ho !

st
35. Rndunelele i vrabia.
Doul randunele i1 Mcusera cuibul subt strqina
unei case. . . . Ce bine le era lor in cuib, mai ales
cand plot& afara i batea ventul ! . . . .

Dar indata ce se facea cald, ele sburat vesel


dupa musculite.
Intr'o qi erail duse departe. 0 vrabie obraznica
zari cuibul lor. II plact titi ! se vari inauntru.
Iata ea se intorc acas randunelele. Dail sa, in
tre In cuib. Dar tuna de vrabie le lovi
cu ciocul i le gonl.
Lasa-ne, soro, in cuib, la noi !"
Culbul vostru im place. Il tit pe
,
sOma mea!"
Bietele randunele n'aveati ce faoe.
Ele se am:bra mahnite pe coltul str-
inei. Acolo ateptara cu rabdare.
Ateptara cat ateptara ! . .. Dar
mai pe urma, vrabiel i se facii f6me.
Vrend nevrend, ea trebul sa isa din
cuib.. . . Atunci randunelele indata se
repeclira in cuib ; lar cand vrabia sa-
tula se intOrse inapoi, nu mai gasi
culcupl gol.
Cu ruine trebui acum sa-1 caute de drum.
Atunci randunelele II strigara riclend :

Stdi unde stal,


Cd mat bun loc n'ai

52
36. Cucul.
Cucu!... Cucu
Uncut ceintii tot mereu I
Criatul acuma lace.
keno! fup, lasii-nejo pace I
Cadet, cucule, mereu !
Cum tn cant?, noue ne place.
Cucu !... Neu !...
Cucul ceintei tot ?wren I
rich ga i mana turd I
TOM clam Oaten sera.
Cada, cucule, mere' !
Cam i dat ii primtivara ! :
Cucu !... Oucu !... .

Cucul amid tot mereit I


Ude. ctimpul inverVesce ;
Lumea tad 'nveselesce ;
aintd, cucule, mereit.
pilict-4 cattle Vain cresce !

37. Patimile Domnului Hristos.


Poporul Iubia, mult pe Domnul Hristos. Dar
preotil cel mal marl, archierei'l, ii uran de mOrte.
Mal pe urma archiereil parara pe Domnul Hristos la
judecatorie, ca pe un facetor de rele.
Cl
38 3
judecatorii, fara de nici o vina, rat osandit la
mOrte. Atunci nisce Orneni rl luar pe Domnul Hris-
tos, ii desbracara de hainele lul i II pusera o hain
rosie ; II legara manile ; 11 scuipat i Ii IoviaU cu
palmele preste fata. II pusera i o cunun de spini
pe cap.
i mai pe urma Fat scos din ora pe un munte
din apropiere. i acolo Vag restignit intre dot tdlhart.
-

Ce dureri grozave a suferit Domnul Hristos !


Cand a murit, intreg pamintul s'a cutremurat.
SOrele s'a intunecat. Minunile acestea aU dovedit cd
lisus Hristos era Fiul lu Dumnegeii.
Domnul lisus a patimit i a murit Vineri Ina-
inte de Pascl. De acela Vinerea acsta se chlm
pang. a1 Tinerea Pascilor. Atunci cretinii tralesc cu
.

54
post i cu rugaclune i se due, sera, la sfinta biserica,
la Denie. = Vinerea Patimilor este o serbdtre tristd.

. , 1
r-1
, .

r
. Copilul i cartea.
88. (
.
1

Carte dragd ! de ,ra tine


Eu pot mulle inve/d. - . _
Tota-mi dice c'a,sa-i bine
,Si eu cred cd estea.ez !

'Vino- dard de me 'nvald !


peg! cd am sd le ascult,
1 me jur cd in yield
Te-oin" cinsfi or cat de mull !,

c Dar , ! cartea Ware gurd


In zadar ii tot vorbesci.
Sd-/i rdspuncid ea se 'ndurd
Numai thnd scat sd
.-

Deci, copile, le silesce 01,

Ca sd 'nveft bine a citl.


ce 'n carle se gdscsce
Cu 'nlesnire lu vel see!,

B
39. colarul lene.
LuT Titu nu-T prea placeh s invete. El aler-
gh si se juch tag clitia, pang, ce nu maT puteh
sa stee pe picTre de oboslh. AtuncT adormia
pe unde Ii apuch somnul.
Intr'o li, duphprant, isT bah cartea si se duse
"in grAdin, ca s citsch acolo. Indata-ce infra, in
gradin, incept s alerge i sh sara ca un des-
metic. MaT pe urmh- cand se obOsise, se asecla',
pe o Okra, mare., deschise cartea i incept' in-
data sh moteitsed.
Chiar atuncl trecii din intimplare in gra,-
dina lor tapul cel mare al vecinului. Chnd tapul
v6clia. pre TRU cum mothlh, credit c. vrea sh' se
impungh cu dinsul.
Dach tu voiesci s te impungi cu mine,
nici et nu o sh fug de tine 41 clise tapul. El
se apropia, binisor de Titu, se ridich putin pe pi-
cirele din da,rht i apoi buf! se trnti cu capul
in crescetul luT Titu. Acesta chcla jos si Incep
sA, tipe de durere si de_ spaTmh. El, somnoros
cum era, credit c apul este dracul, despre care
auclise in povesti.
Tatal luT Titu, auclind tipete, alergh in gra-
ding. Acolo v6cland ce s'a intimplat fiuluT s6ti,
IT clise :
Cand veT maT veal sh' citesci, sh nu
dorm! ; alt-cum sa sciT ch Tar o s te trezsch
tapul.
Titu era un polar lene.

86
40. Vaca.
. r '
N.

Ce mancare e mat bunk decal laptele ?


Laptele se mulge de la vaca. Vaca trAesce
tot pe 1ug casa omulul ; ea este un animal
domestic.
Vaca este la trup mult mat mare decat Ca-
nele. Pe cap ea porta doug, come. Gatul it este
gros i pe sub dinsul a-
tarnd, o pTele care se chi&
m Mit. Trunchiul vaca
este mare si gros. Coda e
dar are un stuf
subtire ;
gr. de Or la varf. Vaca are
patru picire, cu copitele
crestate la mijloc.
. Vaca are uger, de undo
se mulge laptele. Peste tot trupul e acoperith, cu
pr mamnt. Prul, la fatA, este orT alb, ori sur,
on g1buiii, ort negru, ort bAltat. -

Vaca se hfanesce cu Terba si cu fan. IT


plac tratele i coceniT. Ea Huge bucuros bulgrt I

de sare ; apot II rumegei ttA hrana.


Vaca face viteT. Ea muge ca sA-st chieme
vitelul. Vitelul suge lapte dulce de -la vac6.
La fel en vaca este si taurul i boul. Boil
trag la plug si la car.

87
. Nol mncAm came de vaca, de boil, ba si de
I vitel.
MaT marl si maT tarT decat vaca i boul, sint
bivolii.
T6te aceste animale aduc mult folos 6menilor.

41. Fetita i flOrea.


. Floricicj,
Frumuica!
Spune-mi, cine te-a f5cut ?
Cme rochia ti-a tesut ?
Cel ce te-a facut pe tine,
Tot acela i pe mine.
El e Tat'l ten 'al men,'
Si 11 chima :
Dumnecleil!-
: r r

42. Mama bolnavA.


A fost odat o fetita, pe care o chiemh Tu-
dora. Ea aveh patru fratT.
- Tog fratif acestia se inbiaii intre sine. ET
38
iubia mult i pre mama lor. Cu top o ascut-
tat cu drag. Si n'ar fi sup6rat'o cu nimic, pen-
tru tta lumea.
Dintre tott fratil ins6, Tu-
dora iubia mai 'mull pe ma- ,
Ma-sa
S'a lntimplat odata ca ma- .

*At, ma acestor copiil s cacid greet

fr\17
bolnavd.
Top( copiit plangeat de-ti
era maT mare mila de &lush'. !
--.-Cel patru fratl mat iesail .

cate-odata p'afara. Numat Tudora sta mereti la


eapatalul muma-si. Ea o tot intreba:
Cum IV mai este, mathuca ?... Ce as
putea ore sa-tI fac, ca s te vindeci?"
Mama II r6spunse : Uite, puIcuta ! MI-a
dat doctorul o b6utura rea i amara. Ah ! mult
mi-e grta s'o inghit !"
Lasa, mama draga ; o s'o bea4 et in
locul tat Numal bine sa-tI fie!"
Vecli, cat de mult iubia Tudora pe muma-sa!
Tare se bucura atunci WO, mama. De mul-
tamire, durerile i se alinara. Bolnava bsai doc-
toria si Dumneclet o dart iar4 cu sanatate.
Ce veselie pentru tott copit !...
Ce fericire pentru mama lor lubita!

89
43. Micunelele.

Hai s mergem in dumbrava! P'alocurea se mal


vede ceva zapada. Dar un vent caldicel incepe s
bata ; el incet, incet topesce zapada i, s6rele II
ajuta.
Irba verde a resarit pretutindeni. Pe ici pe
colea stall pitite prin irta nisce mici
4ro floricele... Ulta-te bine la ele ! Ce vecli ?
pv veq pe un cotora scurticel cinci
foite vioril !" .
Culege acea floricica i iea-o
s'o miro1 !" Ce frumos mir6se !"
Apuca-te acum sa aduni mai
multe, ca sa le dud mamil acasa. Mama o sa le
pule 'ntr'un vas cu apa. Cine o intra in odae, are
sa se bucure de mirosul lor."
Scii s-mi spul cum se chirna acea floricica,
viorie la fata i placuta la miros?"
Ea se chimei micpnea.
Uni- ic i uiorea; _

Ali- die qi, toporcq /


Mull mirOse &ladles !
Tot primavara infloresc i ghioceii cei albi ca
zapada, i ppc1iile, i dediteii cel galbeni. Ceva mai
targior, infloresce, prin gradini, i liliacul cel albas-
tru, i trandafirii cei placut mirositori !
- Ce frurnOse sint floricelele I

40

;
44. Pas6 rea.
Paserea din zbor C e peste npe
Ali-a cantat cu dor: Din ele voi sate
Pui dryigug
-4(

<Drag yi bdiefrle,
VeVi ouele male Puiifruv2u,cei
Sa nu mi le stria. Ti-or ant& ci ei!
x

45. Casa printsc.


NoY sedem in cas.a. Casa nstr are temelie,
pAretT i invelis.Temelia este in pamint ; ea nu se
vede. Acolo este si pimnita or becTul. Pe teme-
lie se "Malta psaretit. PA,retii se fac cu cdriimia
si var, or cu pitrA. Dar sint i case cu paretT
de barne ori de nuTele. -

In paretT sint usile i ferestrele. De ce are


casa use ? De ce are ea ferestre? D'asupra pare-
alp

41
tilor se ridick invelisul easel. Invelisul este R-
cut din lemne. El este acoperit orT de trestie, orf
de sandrilii, orl de olane, orl de tinichea, oil do
fer. Subt inve1i e podul easel.
In cask sint camere sail oat In odAY, pe
jos, e podla sus e tavanul i, intr'un colt, e soba.
Unele case sint midi, altele sint maI marl.
Casele marl de tot se chtmk palate.
Casa ne ap6r6 de ple, de frig si de elldura
prea mare. Ea ne adApostesce.
Imprejurul easel este o curte sat o bttu-
r. Acolo sint grajduri pentru vite i cotete pen-
tru pAs6rI.
Casa i curtea trebuesc tinute curat i in blind
randurela".

46. Puiul neasculttor.


0 closed. Tel cu puisoriI prin b`atsatur5,.
E stall'
d tot pe lane', mine... ea', de nu, va
prinde i v6 m'ananc5, u-
liul !"
Ask le Oise ea... si
incept sk facaie p6mintul
ca sg, le caute de mncare.
ScitT vol ce msanncA,
puisoril de ggin6? .

42
Un puisor mai neastmp6rat se furls& de
1 hngrt mam'd-sa. El treat prin gard in grAdinii.Dar
vai Uliul Ii zArl i nh'pdl d'asupra luT. Ii
inhAta in &Tare, zburh cu el in sus i intr'o
clipA mi-1 papa tot !
Bita closc'a nu mai putt s6-1 scape
Pe mama, de o asculta,
Foul de mOrte scapa.

47. Pe odmpia uerde.


Pe campia verde, Sa vecli floricelele,
Sub dumbrava verde S'auch paserelele
7 in lunca verde, AFi sa vecli oitele
Ala mult e frumos ! sa vecli fetifele,
Verde sus fi verde jos ! Cum alerga pe azOre
_Mime, cat e de frumos ! St culega.cate-o flare!
vis'auch pe greerafg
vi sa vedi pe copilap,
Cum alerga dreigala0
Dnpa mandrkflutura0!
Asta-i joc bun de copii :
Sri alerge pe campii !

'43

I
48. Invierea Domnului Hristos.
Dupg ce a murit Doinnul Hristos, nisce Omen1
bunt at luat trupul dupg cruce i Fat ingropat. Pe
intrarea grOpel at resturnat o pitra forte mare.
Archiereil at pus soldati pazitorl la mormintul Dorn-
nuluI.
De Vineri sOra pang Dumineca in zori a statut
trupul Domnului in mormint.
Dumineca, dincli-de-diminOtg, se faca fart un
cutremur mare de parnint.

.Domnul Hristos se sculd i e0 din grpd, mdndru


vesel.Par'cd raze strdlucitore din sOre se vedead in
, .

jurul sed. Domnul Hristos a inviat din morti. Un iii-


.

44
ger se scobora din cer la mormintul Domnului i
statg pe Ward,. Pazitorii, de fried mare, caclura le-
inati, la pamint. Cand sat deteptat, fugira in ora
i spusera ce s'a intimplat.
Invierea Domnulul o praznuim, primvara, la
Pasci. La Pasci rsare din pamint i frba i flori.
A tunci copiii se bucura 1 docnesc ou roqii.
La Pasci, in loc de bund diva!" Omenifii clic :
Hristos a inviat!" i rspund :Adeveirat di a inviat!"
,

49. Calul.
Calul este cel mal frumos animal de cas. El
este mai nalt decat vaca i decat boul. Capul if este
lunguiq i gatul incordat. Pe
gat pOrta o cOma plet6sa.
Trunchlul calului bun este
uitl sat suleget. PiciOrele ii
sint lungi i subtirele. Copi-
tele lui sint necrestate. Ca
sa nu se vatame, li se pun
potcve.
C6da calului e lung i
stuf6sa. Peste tot trupul, calul e acoperit cu pr
scurt. Dupa prul lor, cail sint off murgi, on negri,
ori rolbi, on albi sag Mani, orb derei sag rocatl.
Call pasc frbd i maraud, fan, orz, oyez i
alte graunte.
get Un cal p6te sa traldsca 25 pana la 30 de anl.
Omenif se slujesc f6rte mult cu caii. If inhamd,
45
la trasura i la plug. If incaleca, i atunci calul bun
fuge i te duce ca vntul i ca gandul.
Calul este dar un animal tare, inimos, semet,
frumos i fOrte folositor. Omenil cu minte nu'l
incarca peste masura, nici nu'l bat. Cail mai bar-
bati se numesc armasarX; eI nechlza i sforaie
, tare.
Din iepe se nasc manzii. Manzul se face car-
, Ian i apol, cand cresce mare, se face cal.
Cam la fel cu calul este i mdgarul. Dupa ce
poti sa cunosci un magar I ...
Cdnele i pisica, i vaca, i boul, i bivolul, i ca-
lul, i nidgarul 'sent animals de casd sag domestice.
Ele tOte ai cdte patru piciOre, cdte un cap i cdte
o coda.

50. Cntecul melcului.


Am ajuns in primgvar6. Irba i copaciT aI
inverclit. A dat o burg, de pli:e. Apoi a Icit
srele. AfarA-I aldicel!
Un copilas vede pe o frunzA un melc. Ii Ta
in mn i IT descanta a0, : _

,Mele! meld!
Codoberc !
Salts come bouresci
qi te du la baltel,
De bea opal caldd

46
i te du la Dundre,
De bea apa turbure;
i te sure pe bugn, :

De mdnaned leugn..
Si melcul Ii asculta ... El scte binisor din
ghice patru cornite moT, cu eate un bumbisor
la varf.

51. S nu furl !
In gradina unui ran, erat nisce merl frumoI,
incarcati cu mere marl i roi6re. Mihaita, un bale-
tel al vecinului, ca de 9 anl, le vOcIfi. I se Rica mare
pofta de ele ! Se tot gandia cum sa le capete. Dar
in Joe sa se rOge frumos de vecin ea sa-I dea i lui
vre-o doua, trel mere,
Si fure!
ce-1 dete lui in gand? ...
Intr'o i, se apropia de
,
gard i, pe o gaura mica, se
Not, furi..0, in gradina . Acolo,
i umplfi bine buzunarele cu
mere. Apol vra s'o tulsca.
.

Dar, cand colo! lata, se


) .41e: .pomenesce eu stapanul gra-
,

dinil in urma lui.


- --,0, Mibaita se pitula lute
N
.-

prin gauricea, pe unde intrase.


' prin Ierba. El cauta sa trIad
.
,

47 ,
,
- Acum ins buzunarele ii awl pline cu mere. El
nu mai incapea, pe gaura.
Stapanul gradine ii ajunse ; Ii lua tOte merele
... har ! har ! cu nuitia, la spete.
De atunci Mihait a invtat minte i... nu mai
fura.
Nici tu si nu furl!

52. Ghicitre.

Intr'un porn stufos,


,73u1gara frumos,
Rop, rotunjor.
Prins de un piclor.
Node e pe din afard ;
,Da nauntru este tare.
Gbici ybicitrea mea,
'Cc e?

, La
, .

53. Oia.
I- ...

Ce buna mancare e cascavalul! Cacavalul se


face din lapte de Ole.
Ola este dobitocul cel mai bldnd. Este mai mica
decat vaca ; dar la trup are acelea parti.
Care sint a cele ? . . .

Tot ce mananca vaca, mananca i 61a. Pe trup


ea are lama, i nu per. Dupa, colcirea lanel, olle sint
orl albe, on negre, oil sure, oil rocate.
Oia zbira: Be! be !"... Ola nu
mugesce. Barbatul oil se numesce
berbece sat arete. Berbecele are
cOrne marl i sucite.
Paul oil este Wel i crlan.
Oilor de dol anl le dicern naere. .

Din lana oilor se face aba i panurd sat' postav.


Din laptele el se gatese branzeturi.
Carnea de 61e, i mai ales cea de miel, este fOrte
buna la gust. Din pielea oil se fac cojOce.
Deci diet este un animal fOrte folositor.
Cam la fel cu dia este i capra.
Ola, i vaca, i capra, i boul, i bivolul, dupa
ce inghit nutretul, il mai aduc odata in gura. Atunci
.11 amesteca Ions intre talc!, adica ii rumegd.

TOte acestea sint dobitOce rumegAthre.

- 40 S 4
54. Vaca i calul.
Anima le de casa. sint i vaca i calul. Aman-
loft a cate patru piciOre. Arnandoila au per ma-
,. :unt pe trup i per lung pe cOda. Arnandoaa ma-
nanca lrba i fan. Amandoaa, cand sint mid, sug
la uger ; sint dar animate sugetdre. Amandoua aduc
omului multe folOse.
Dar calul este mai nalt decat vaca ; este i mai
frumos. Capul vacel este lat i Oita cOrne. Capul ca-
lului este lunguiq i fara cOrne. Gatul vacel este
scurt, gros i cu bait. Gatul calului e lung, subOre,
incordat i cu cOma. Trupul vacel e gros i otova ;
al calului este suit i mladlos. Picicirele vacei aa co-
pitele crestate ; ale calului sint necrestate. Calul
este mai destept, mai lute i mai viola decat vaca.
.Vaca mugesce ; lar calul nechiza. Laptele i carnea
de vaca se mananca. Laptele i carnea de lapa noi nu
le mancam.
Aa dar la multe smend vaca cu calul; la multe .

altele se deosebesc.

. 55. Mou1 i cocoul.

i era un mo,
'avea un coon.
Ah! ce mai coco ! .

Cum canta la mo!


Ia canta, cocople !
Sal de jOel, mople I
53
, I.
Si era o vulpe,
S'a mancat cocoul.
Ah! ce mai coco !

- Cum canta la mos!


Ia I canta, cocosule !
Sal de jOca, mosule!

Si era un cane,
S'a mancat pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah! ce mal coco!
Cum canta la mos!
Ia! canta, cocople !
Sal de jOca, mosule!

Si era un lup,
S'a mancat pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah! ce mai coco!
Cum canta la mos !
Ia! canta, cocosule!
Sal de jOca, mosule!

Si era un urs,
S'a mancat pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah! ce mai coco !
Cum canta la mos!
Ia ! canta, cocople !
Sal de jOca, rnosule!

El
.
Si era un par,
S'a ucis pe urs,
ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Cane le pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah! ce mai coco!
Cum canta la mo !
Ia! canta, cocople !
Sal de jOca, mople!
Si era un foc,
Si a ars pe par,
Si parul pe urS,
Si ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco.
Ah ! ce mai coco-I
Cum canta la mq!
la! canta, cocople !
Sal de jOca mople !
Si era o oldie.
Si a stins pe foc,
Si focul pe par,
Si parul pe urs,
Si ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco!
Ah ! ce mai 'coco !

Curn canta la mo !

Ia! canta, cocople t


Sal de fica, movie I
'7P
i era un vent,
S'a uscat pe plOie,
{1,?,
Pl Oia-a stins pe foc,
t Si focul pe par,
_ Si parul pe urs, _

Si ursul pe
Si lupul pe cane,
Cane le pe vulpe,
Vulpea pe coco! -
Ah! ce mai coco!
Cum canta la mo ! .

Ia! canta cocople I


Sal de jOca, mople I
:

Si era un sore,
S'a gonit pe vent,
Si ventul pe pldie,
i plcila pe foc,
Si focul pe par,
Si parul pe urs,
ursul pe lup,
Si lupul pe cane,
Canele pe vulpe,
Vulpea pe coco.
A h! ce mai coco!
Cum canta la mo ! -
la ! canta, coeople !
Sal de pica, mople !
-

;
-
G3
56. Mrul.
Pomul mrului cresce in gradina. El p6te s.
ajungA pana, la 7 sail 8 metri nAlOrne. Trunchiul Ii
este yotund. COja Ii este netedA. Cr Acne cresc jur
imprejur, ca o cununa, stufOsA. Frunze le mruldi sint
lunguiete ca o lingura ; dar pe margini sint crestate.
Pe partea de desubt frunzele sint perOse.
Mrul infloresce in luna 1w Aprilie. Floricelele
lui sint albe-roiOre.
Ah ! ce frumos este un mr inflorit !
Dar pOmelor lui cum le dicem ?
Merele sint rotunde, la cele douA capete sint
cam turtite. . - .

SA nu mananci mere necOpte, pentru ca, te pop


bolnAvi. Cand sint cOpte, merele sint fOrte bune de
mancat.
Sint i meri slbatici, care cresc prin padure.
Li se dice mere peiduret,I. Din meriVre padurete se
pOte face otet. .
M6rul este un porn pleicut 1 folositor. -

Printre pomii placuti i folositori in gradina mai


sint i peril, i prunit, i cireil, i alp.

57. RugAciunea dup lectie.


La cate le-am inv6tat, A

Tu, DOmne, mi-ai ajutat !


Ii multumesc fierbinte,
Dumnecleule sfinte !
ri4
58. Mielul.
Pe camp pasc adesea turme de oi. Unele ol sint
mal marl ; altele mai micOre. Cele mici sint mai .

viOle i mai zglobii.


Vedl! Cum alerga! Cum sar! Cum
se jOca! . Aceia sint nleluel.
.

. Lana lor este mole. Mielul, cat


a,.- este mic, suge lapte de la Oie. Dar ,
cand se face mai mare, pasce i el
lOrba.
Carnea de miel este frageda i dulce. Din blana
de miel se fac caciuli i cojOce.
Mie brie cu abet land,
Tu esti mic z sldbq act&
Mergi s'alergd prin gradind,
Numai vefli ca sit nu cacli!

, 59. Fluturelul.
-
Flu turd, Nu fugi
...Vrintenel! De pe ace,
Uncle tol mergi? Ca te ;Wage
Si tot alergi Si se freinge
lie ce nu slat Floricica,
Intr'accst Rai/2, !
(Jude tu sugi i-e fried,
Etorile dulci. Fluturicd,
. (i atilt zbor ? Sd nu mon
C7,-atal zor ? Sus prin nori !
55 z
=

6o. Waltarea Domnului la cer.


Dupa ce a inviat din rnorti, Domnul Hristos a
spus invetaceilor sei cum sa invete pe Omeni ; li-a
spus cum st-i boteze ; li-a mai spus ce sa fact la
sfinta biserica.
La 40 de quip, dupa inviere, Domnul Iisus s'a
dus cu invtaceii seI pe un munte in apropiere. Acolo
li-a spus cl dinsul trebule st se nalte la Dumne-

(let Tathl, de la care s'a scoborit pe pamint.


) Cum vorbia cu a si, Domnul Iisus 1-a ridicat
manile, cum face parintele preut, in biserica. Cu ma-
nile, Domnul Iisus a bine cuvintat pe top cel de fat...
Apol binior s'a ridicat in sus ccitrcl cer.
56


Cum se uita lumea dupl. Domnul Hristos, un
nor veni. i-1 lua din ochil lor.
Domnul lisus s'a nltat la cer i s'a aeQat d'a
drpta Tata lur.
De naltarea Domnului la cer ne aducem aminte
la srbtrea ce-i qice /spas. Ispasul cade tot-d'auna
. Joia. De acela 'i mai qice i Joia Nalteirit.
I - Floriile, Pascele ci Ispasul, sint cele mai maii
I serbatori de primavara.
Care sint cele mai marl serbatori de ierna ?
Cate serbatorI mari de ale Domnului Hristos cunO-
seem ?
,

L' p.

61. Copiii i animalele.


. Fetita se duse la pisica. Pisica II
Vise aa :
Ia uit-te, fetid, la mine ! EU meret
me spel i me netelesc. N'am nici o mur-
darie. De ce nu eti i tu, curata ca
mine?" .

Bitul se duse la furnica. Furnica


n qise aa : .

Ia uit.te, baietele, la mine! Et


tOt qiulica lucrez i nu-mi pier vre -
flea cu nebunii. N'am gandul tot la joc.
De Ce ! nu etI i tu, silitor ca mine?"
Fetita, apoi se mai duse i la porum-
bita. Porumbita II lise :

57 _

-7 ' ,
Ia ulta-te, fetica, la mine ! EU sint
Iolanda; stall linitita i-mi ingrijesc de cuibu-
or. De ce nu eti, i tu, cuminte i
bland ca mine?
Maul se mal duse i el la clocarlie.
Ciocarlia ii ise aa :
Ia ulta-te, baietele, la mine! Eti dinli-
de-dimineta ma inalt in sus i cant laudand
pe Durnneclet, cel A-tot-puternic. El ne da
, tot ce e bun! De ce nu te inchini i tu aa
bucuros ca mine?
Luati sma, fetite i baletel De la animale pu-
!

tet1 sa invtati multe lucruri bune i folositOre :


Si fiti curatl, silitorT, cu minte, bIanf i sa ye Inchinall luT Dangled.

5'2. Copilul neasttimperat.


,

S'a suit in pom copilot,


Sus, sus ! .

p'o craca s'a pus.


li pared grozav de bine,
)$i Viced :
a Noma nu-t 9nai sus ca mine ! --
$i striga:
-= Cine4 om, ca mine?... eine? --- ,
.2 ;Fi r tided .

Y (linnet craca se wed, ,


yatunci... buf !
apoi uf !
A ajuns din del la vale !...
Crett cei n'a ceiVut pe mac.

- 5$1
63. Copiii bine crescuti.
Un calkor batran trecea intr'o i printr'un sat.
Pe drum, se jucati frumos o gramada de copiii, bie
i tette. Cat zarira pe drumet, copiii se detera in
laturi i II salutara cu omenie. Batranul le multumi.
Till II intreba care drum duce in spre Bucuresci.
Toti copiii, care mai de care, voira sa-1 dea rs-
punsul. Dar dintre ei se alese unul mai maricel ; din- .

sul ii scOse pana in capetul satului. De acolo, ii arata


calea cea mai drepta. Apoi ii saluta cu respect i se
intOrse indarat. La despailire, batranul mai multumi
ineodata bunuluf balet gilt lise:
. Se vede ca in satul vostru este o c61a
buna i un bun invtator; cad voi, toti copiil de ad,
sinteti crescuti cu omenie!
Dumnecleti sa ye dea bine!"
^

64. Iepuraul.

Zace 'n cuth vu fepiraf micuf.


Nu sat dome, on e mort ?
Mare grija de el port !
dragut. .

Iepuraf! nu dormi! Stai veghiat !


Cui latrd. Vat ! te plang !
Bat! zbuglaesce-o colo'n ming,
. ai scapat !
69

I..
, 65. Porumbita i albina. .7

Inteo cli o albina picase inteo garla. P'aci p'aci


era sa se innece. 0 porurnbita de sus, de pe o craca, o
zari. Ea rupse cu ciocul o frunza i ii dete drurnul in jos.
Frunza catla tocmal langa albina. Acsta se sul pe frun-
za. Acolo 1.1 svanta aripele. Apoi
zbura in sus. Aa, ea scapa de
VP-
mOrte.
,' Intr'o alta i, porumbita sta
- ,
inteun copac din padure. Un van ator
. _A o lua cu puFa la ochi, ca s'o ombre.
_ Albina tocmal trecea pe acolo. Ea
vequ pe vanator. Indata se repecli la
el, i... pic !... Ii impunse in deget.
liana lul se clinti din loc... Poc!... Puca se descarca
maI in laturi.
Porumbita scapa cu vletg
Albina o ajutase.
Binele cu bine se re'spleitesce.

66. Vantorul 1 vulpea.

I.

-
Vulpe, tu nif-af furat gfisca !
Dti-mX-o inapa ! _
Ga de nu, ei vii cu pupa
AFi cu trd copot.

60

'
Cdnd oin da cu pusca'n tine, Lele vulpe, fi cu minte -
Sa en cdda' n sus ! Nu mat tot fere t ! . .

' p-ciove sangele din vine. Gdsce, fripte i pleicinte


Pe coped te-ai dus ! - Nu's de mutra fit

e
AA,
-Ak

--' ,:___
_......__

67. Sarea.
Ia, sa-ml spul ce lucrurl gasescl in cuine? .
. In culne se gasesce sare. In ce se tine sarea ?
. . . Cum este sarea de bucatarie ? . . . Ce se face cu
sarea ?
La fatd, sarea este une-ori surd i, alteori alba
straveqie ca sticla.
Sarea se topesce curand in apa. Apa sdiata se
"
chlma saramurd. Sarea se pune in tote mancarile,
ca sa le dea gust i vitelor le place sa linga bul-
garI de sare. Sarea este de mare folos pentru toti.
Sarea se scOte din pamint. Sub pamint sint
stand marl de sare. Se fac gropi adanci, care se chl-
ma ocne. De acolo, ocna0 scot bulgari marl de sare. )

- Sarea e pletrOsa ; dar se farame lesne. Ea atar-


n gret la cantar. Un kilogram de sare costa 15 bant
Sarea este un mineral.
61 ,
68. Mgarul prost.

Care e dobitocul pe care il incarca cIobanii cu


desagi?. : Ce pun ei in desagi? .
Un cloban odata i1 umpla desagil cu sare ; II
incarca pe magar i p:eca cu el la stana.Greti II
era bletului magar !
In cale, eI ajunsera la o garla. Cand se cobo-
rara in apa, magarul se poticni 0 cap.
Atuncl sarea incep s se topesca.
Clobanul scula in sila pe magar ; dar pana sa
trca apa dincolO, sarea se scurse maI tOta.
Magarului II vinia acum uor. El se vesell i se
gandl ast-fel :
SOL ma! Aa am sa fac e, de cate-ory
stapanul rn'o incarca din gren!" .
Alta data, clobanul puse
in spinarea inagarului o sar-
e, fiptcli7% cina mare de lana. Apoi pornl
4/,,1011
cu dinsul la targ.
'Ionpuumum. Cand ajunsera la garla,
tom_ ce se gandl magarul? . . .
'5=
,.. //4 7
r Lasa! am sa m6 po-
ticnesc i de asta data, in
, apa! ..."
--7.-<-, Aa i faca! . . . Dar o
patl, .. . val de dinsul! . . .
Lana se umpla de apa
i se fact' i mal grea.
Cand fu sa .se scOle magarul, abia, abia se mai
puta ridica .

62
Nu sci el, pacatosul I ca una e sarea i alta .

e Yana!
De atunci a rmas vorba _ca magarul e prost.

69. Pesciprul.

Pescisor vile, drag& pesce,


De undita te feresce !
, Ca-ti infra carligu 'n gat
fi e0t pins manta decal . . .
Apot vat 'amar de tine I
Sus pe malul ntheai
iVu volt lu acel &net?
Pup la fund, pand-ti-e bineh
Pescisorul nu creded

-
Bucatica'i mfrosia.
C Ce! dOr n'o sa me appce!

s'apropla s'o 'mbuce . . .


Insei vat! fit prins pe loc . . .
<,Pescisor far' de noroc! .

Nu ti-am spus, la fund sa 'mop' ? . . .

Acum scapii, eked poet

63
70. Timpul. -

Peat noi vedem sOrele pe cer, avem rjita.


Cand sOrele nu mai este pe cer, avem npte.
Ditia e lumina ; nciptea e intuneric.
and sOrele rsare, este dimineta.
Cand sOrele apune, este srd.
Cand scirele sta sus de tot pe cer, este amiNi.
Dar mid4h-ncipte, and este? ...
epte quip i septe norql fac o sptmn.
Dumnedtg sfint-a Moat
Sere dile de lucrat :
Lunia, Martia, Miercuria,
7oia, Vineri, Stimbdta;
s A iplea, Dumineca,
Se cuvine a o serba.
Dumineca este clitia Domnului. Atunci nu se
cade sa lucrarn. Dumineca trebuie sa inergem la bi-
serica. Pentru ce? . TOte cele-l'alte clile sint qile
de lucru.
Pa tru septemani fac o tuna,. Dotia-spre-clece luni
fac un an. Lunile se numesc: Ianuarie, Fevruarie
.i. Martie ; Aprilie, Malt i Iunie ; Julie, August i
Septemvrie ; Octomvrie, Noiernvrie- i Decemvrie.
Trei luni sint luni de irn ; trei, sint luni de -
primavark trel, sint luni de vara i trei sint luni
de tmna..
Ast.fel se implinesce un an intreg, cu .patru
timpuri.

. 64
71. GhicitOre.
Am un copac cu patru crAci.
Pe fie-care cracd sint tra ramure.
Pe fie-care ramurd sint patru cuiburi.
i 'n fie-care cuib sint Opte ou.
Ghici ghicitrea mea,
Ce e ?

72. Safta cea fr randul.


Linuta i Saftica erati dona surori, care nu ase-
mallet de loc una cu alta, la purtare.
Linuta II avea tot d'auna i haine, i cartl, i
jucaril in buna randuela i la locul lor.
Nu _aa insa era Saftica. Acsta nu scia, mai
nicl odata, de unde sa-'l lee, ba palaria, ba ortul.
Ea nu scia unde 1-a aruncat .cartile sat- cou}etul cu
lucru de mana. Hainele, i cartile, i tOte lucrurile el
erat impratiate peste tot locul. De glaba if spunea
r;u biniorul, de giaba o mustra mama-sa, acasa; de
giaba o certh i o pedepsia Minna invttOre, la c6la.
Safta tot Mra randu61A era. ...
De Rusalii, mama promisese fetitelor ca le va
duce la o matua a lor. Matua lor locuia, Intr'un
ora, pana unde trebuiau sa merga cu trenul. Mama
spuse fetitelor din buna vreme sail alba la inde-
mana tOte lucrurile ce le trebuiail pe cale.
In presOra plecarel inainte de culcare, mama
65 5
-4).
intreba pe Safta, dacA are totul gata. Si spuse fete-
lor cA a dota cu aveati sa plece cu trenul din-cli-de
diminqA, i ca trenul nu ateptA pe nimeni. Cine in-
tarzieza, scapa trenul. Safta spuse CA ea iI are t6te
lucrurile, gata on i cand de plecare.
A dam qi, cand sa plece, cine nu'I gasia or-
tul cel nou?
Safta, cautA in drepta, cauta in stanga; dar or-
Hi nicairea .
- Mama i Linuta plecara lar Safta remase acasa,
plangend i cautandu-1 prtul .
Safta era o feta fr randula.
SA nu fil ca ea!
_
-410.

73. Porcul.
Pe MO fantana din curtea vecinului se face
mai tot-d'auna o balta. Balta e plina cu noroitl.
Scil care dobitOce balAcesc mereti in mocirlA?
Acolo se tavalesce porcul, orl scr6fa
cu purceil. Lor le place mult sA se ros-
'0,.7,
togolesca in :Una. Porcil sint tot-deuna
_ murdari i scarbo1.
Daca slanina i carnea lor n'ar fi
bUnA de mancat, apol, Dell! nimeni n'ar
mai tined porci in batatura.
Porcil mAnanca mere' i de tOte ; el sint la-
comi i gmani. Porcil scormonA pretutindeni
dat cu ratul in ori-ce ; el sint dar stricaciol, obraz-
nici i grosolani. Porcil cel batrani sint la trup ca

66
nisce butucl, adica otova i pociL Numal purceluii
sint rna frumusei ; el tipa subtirel: Guit 1 ... guit!
guit! guit!" .

74. Vara.
Saltam de bucurie,
.

Cart vara a sosit,


4FI florae 'n campie
Frumos ait inflorit.
Tra-la-la-la-la-la !
Tra-la-la-la-la-la I.

75. Cantecul rata


,
Nisce copil vesell se jucail odat pe malul unel
Ode. El zArird cafe-va cardurI de rate. Ratele se
plimbati pe apa, in sus si in jos, ca la ele acasa.
Cautat pescisorI si verdta.
Copiii s'at bucurat si unul din el a clis :
Ce bine petrec ratele pe apa; Hal, 0, le cantam i
noi canticul : . . ,

67
.Frunzd verde, flon de lei ! Frunzd verde ,s'o Idea-
Rata pasce la costret Rata icr, rata colea.
AF'apoi trece prin ghizdei, Rata pasce papura
Cu vre-o flece bobocet yapw trece Dundrea.
41 reitotul dupd eH Cu bobocit dupd ea !

76. Creta.
Pe tabla cea mare scriern cu creta. Cretil ii mal
ice i tibiir.
La fa ta, creta este a?bd, ca laptele. Dad, o lel
in mana, simV c creta e vdrtdsd. i pe degete ii
romane o pulbere tina i alba. Daca o scapi jos, pe
podela sail pe 'Mara, creta se zdrobesce.
Daca o calci orl 0 ovesel cu ceva, se farama
cu mult mai lesne decat sarea. .

Creta se cumpra din bacanie i mai. ales dela


librO rie.
Un kilogram de creta pOte sa coste papa la 40
de bani.
Intocmal ca sarea, i creta se scOte din parnint.
In unele toll se afla demi sa munti, cari sint for-
maV din stand marl de creta.
68
Cand creta se scOte din pamint, nu poti sa scni
cu dinsa. Ea este amestecata cu petricele; de aceea
sgaraie tabla. Ca sa se curate, creta se farama ca
faina. Apoi se pune in .vase marl cu apa. In vasele
acele creta cu apa se face ca laptele ; iar petricelele
se lasa la fund. Atunci apa arnestecata cu creta se
scurge in alte vase. Acolo se lasa sa stee, pang ce
creta se aVc1 pe fundul vaselor. Atunci se scurge
apa de pe dinsa. i creta rernasa se usuca la sOre.
Pupa ce s'a uscat creta, se tale in bucatele, cu care
putern sa criem.
Creta se mai intrebuinteza i la curatitul taca-
murilor i a altor lucruri. Se mai intrebuinteza i
in farmacie.
Creta este un soiti de Agra mole.
Precum se scOte sarea i creta din pamint, tot
aja se scOte din pamint i varul, i pitra, i fierul,
i araina, i aurul, i rgintul.
TOte acestea se nurnesc minerale.
Sarea i creta sunt minerale.

O.

77. colarii.
Cand tcola.7t,'nvata bine, Vine timpul de premsare.
De toff sint Subift, Eg primese camera!
oFi le dice on fi eine : Toti le striga'n guru mare,
(J)1)1.1, sa traits ! Sint* copis buns I.

69
Apoi d ajung sa j16
Tot vreanio barbats.
Eiin'-ca din copilarie
An' fost invetat.

Dar colarul carc-s lenq


II ve(IS cat -colo !... -

Nimeni nu-1 privesce gales


Tots dais cu hulaeo !

78. Pe cen
Oand rididirn ochil in sus, yedem cerul. Cerul
este ca o bona mare. El pretutindeni acopere Wt-
mintul. Marginile cerului se chiruk zare.
Cand e senin, (pita se vede pe cer srele ; iar
n6ptea se vd luna stalele.
i

Une.ori vedein nori pe cer. ate-pdata din nori


Word ; altepri bate pietr. PiOtra din cer se clii-
ma i grindina. Tot atunci, pe cer fulgerd i tuna.
Cand fulgerul cade pe parnint, noi clicern ca a
trdsnit,
.
Irna, in oc de pl6e, cad din cer fulgi de zi-
pad. Atunci noi clicem ort ninge.
Primavara, vara i tOmna pe I6rba, se v6d di-
minta pinta! de rata. Cand e frig nOptea, rata
inghietA. Atunci roua se face bruma.
Alte-orFse rididt aburi din parnint. Cand abu-
ril se ingrOA de rcOltt, el se fac cta, pacla i
.negura.
70
Cand cta, pada i negura se nalta sus de tot,
ele se fac nori.
Din nori cade pe pAmint, adesea, p101e i za-
pada, une-ori i pietra sat grinding,.

79. Copiii i ariciul.


_

Copiii, cand daa une-orl peste un anici, incep


.

sa clantansca cu vatraiul i cu cletele, parc'ar


toca. Atunci ariciul speriat se salta, in sus i jOca ;
lar copiii rad i i canta aa :
Arian! (trial! Dupd clesce!
Pog oricift !)yi'n sus sca
Ho de jOcii Dupd vdtrain !
cion i Mai Hop ! n dant
sinancesce Olauf! clog! dant!

r -

80. Ariciul i piticii.


Douti-Ved RIO v Mid
Se &aura cii-un (trial;
S'a taut i s'au luptat
Lames 'WHO s'a nzirat! #

71
ea arioul de-f aricift,
Si Piticii sint voinia !
,y aft strigat Piticil totl :
So, arice, dacii pop !

_Hop ! Aridul face-un pas !


- Fug . .. cad in nas
V no facem mare haz.

81. Cantecul ursului.


Ursul este o flora salbatica. El traesce numal in
padure.
Dar, prin sate umbla une-ori tiganl cu cate un
urs, prins de vit. II pun un lant de fler la bot cti
sa nu musce i invata sa j6ce. Atunci Ii cantl
11

intr'astfel din gura, i zornalesc din tambura:


Ursule nelesdlat,
Din pdduri mi-te-am luat!
Diha! Diha! Diha Mdi !

Vino, puiule, la joc !


Cu cdlcdiul bate 'n loc!
Diha! Diha! Diha! Alai!

A
Ado lab voinicesce,
5Si mi-ti ;bed kdzdcesce!
Diha! Diha! Diha! Mdi!
Fd o tumba d'ale grele,
Ca sd nu mdndnci nuiele!
Diha! Dzha! Diha! Mdi
Hai d'a dura puifor,
551 sd mi-te seal ufor!
Diha! Diha! Diha! Mdil
7ocd bine, mdi Martine,
Sd-ti dazi pane cu mdsline.
Diha! Diha! Diha! Mdi!

82. Cum ne slujesc dobitOcele.

Ia sa-ml spuneti, dobitOce!


Vol ce treburi scitl a-ml face?"
Eu scid casa sd-li idzesc
Ed de Oriel ii-a feresc!
cEii trag- /Olin la Irdsurd !
cEzi te-ajul la arcilurd .1)
,E12 dad lope 47' unt
Eu duc saci cu trait

73
Ell-f1 dag ,sunca i slaninals
(Egli date' branza ; ba 47. land ID
(Ea fac fiulyori fi one r

Eii zbor jos, cand e s Noah


tEg II dag mierea i drat,
Eu I cant flizia ci srat,
(Cane, cal, pisicd, bog ;
Parc, magar, clovca pe oa;
01, &bine, randunele
mi-re pdsCri
Vedi, cd 141 noi ne sifim
Aiere2 s le multurnim!
Fif i tu milos cu noi,
DobilOce d'ori-ce soigh

83. Zamfirita i Ionel.

Zamfirita era o fetita ca de 8 anl. Ea avea nu-


mal un frAtior, pe Ionel, cel de 4 aniort
Nici odata nu era Zamfirita mai vesel cleat
(And se juca cu Ionel. Nici cand ea nu simtia mal
mare bucurie, dent and putea sa fie langa Ionel.
Indata ce ii ispravia lucrul, Zamfirita alerga la Io-
74
nel. i, ori ca-I arata ceva lucru frumos, orl ca-I fAcea,
fel de fel de jucaril.
Une-ori Ii ducea in gradina i acolo culegea flon
pe sema lui Ionel i-I facea buchetele frumOse. SA
fi vOqut atunci pe Ionel ce vesel era! Cum saruta el
pe Zamfirita, i cum ii multumia!
Cand se intirnpla ca Ionel sa cap i sA se lo-
vescA, Zarnfirita ii ajuta i ii mangaia. Cand era bol-
nav frAtiorul, suriOra veghia ore intregi la patul lui.
Zamfirita i lonel se 'labia(' mult intre sine.
Aa trebue sa se Iubsc unul pe altul toI fra-
tiI Fratii i surorile cari se lubesc, nu se crtA,
nu se batjocurese, nu se bat, nici acasa, nici pe
drum, nicI la c(fila. El tralesc in pace i in bung, in-.
elegere. Asernenea copil fac multa bucurie parinti-
lor i invqAtorului lor. El plac i lui Durnnelpt.
Iar fratiI earl se -crtA, se batjocuresc i se bat,
sint urati i Ornenilor i lui Durnnepti.
peach-ea Inca spune :
Unde infra cirta-'n easel
, De-acolo norocul MM.

84. RugAciunea de sera.


S'a sfarit (pita de acli !
Fost-ail zori, s'a fost arniddi.
Acum sdra a venit.
Vreme e de odihnit. .

75 ,
y
DOmne ! Tu m'ai desceptat.
Peste di m'ai ajutat.
Vin' sadi nOpte, ca o mama.
i m'adOrme fara tema!
(

85. Covrigii lui Mo Pascu.


A fost odata un sirnigi batran. II cblema Mo
Pascu. El sta tot-d'auna la p6rta unei cOle. Acolo,
vindea el covrigi cu coul.
Copiii de la cOla. curn-
Wail de la dinsul covrigi,
cand le &Meat parintii cate
un ban. Iar mop Pascu dicea
copiilor, care cumparati de un
ban doi covrigi:
Baletele ! sa dal unul
dintr'ati doi covrigi unui
colar mai sarac!"
II Se intimpla ins une-ori,
sa remaie fara covrig cate un
biet copila sarman i farA parinti. Atuncl mo Pascu
se indura de dinsul i-1 chierna!
Na i tie, baietele, un covrig! Mi-ro plati
Dumnecleil!"
Mo Pascu nu era bogat ; dar era oni bun *i
milostiv. El invta, bine pe toti copiii :
' S fie buni i milostio ea i dinsul.

76 -
' 86. Maru1 copiilor.

Hai cu toii, dragi copii


Tra-la-la, tra-la-la !
Inainte spre campii.
Tra-la-la ! tra-la-la !
Dimindta pan'n. zori
Sd culegem mandre flori
Tra-la-la-la-la-la-la !
Tra-la-la-la-la-la-la !

i. 87. -fatal Nostru. t


In numele TatAlui si al Fiiului i al
Sfintului Duh. Amin !
TatAl nostru, carele esti in ceruri!
Sfintescd-se numele Teti !
Vie impratia Ta !
Fie voia Ta, precum in cer asa si
pre pdmint !
Fn ea nOstr cea de tOte dilele &-
ne-o noil6 astd-di.
i ne irt note greselele mistre, pre-
cum iertdm si noi gresitilor nostri.
77
i nu ne duce pre noi in ispit ;
Ci ne mantuesce de cel feu !

Amin !

88. Durnnecleil A-tot-puternic.


Spune-mi mie, cine este,
Nu o gluma s'o poveste!
Cel ce florile 'nfloresce;
Si campia o 'nrodesce;
Cel ce codril 'nverclesce;
Si pe pAseri le hrnesce?
Cine-ajuta pe samara?
Cine-i Tata la orfani ?.. .
E chiar Dumnecleti prea-sfintul,
Cel ce a facut pamintul ;
Sore 'n cer, luna si stele,
Le-a facut cri-a sa putere,
Inikveci fie prea-ma'rit
Cel ce tOte le a zidit,
Imprat in veci statornic,
DuinneVeti A-tot-puternic! *

78
TABLA DE MATERII
Pag. Pag.
1. Cocoselul . . 3 28. Botezul Domnuluf
2. Rugaciunea diminetef 4 Hristos . . 25 .

3. Cane% Mlan . . . 4 29. Tref buni prieteni . 26


4. GhicitOre(Canele) . . 5 30. Primavara . .
. . 27
6. Iosif si Maria . . . 6 31. Intrarea Domnului .
6. Calretul 6 Hi istos in Ierusalim 28
7. Cane le 7 32. Flori i le . . . 29
8. Catelusul 8 , 33. Plugarul . . . 30 .

9. Nascerea Domnuluf 31. Cantecul plugarului 31


Hristos 9 35. Rindunelele i vrabia 32
10. Co lind 10 36. Cucul . 33

11. Tudorel i Linuta 11 37. Patimile Domnului


12. cOla 12 Hristos . . 33
.

13. Baietul murdar . . 13 38. Copilul i cartea . 35 .

14. Cartea de citire . . 11 39. colarul lene . . 36 .

15. GhicitOre (Scrisdre) . 15 40. Vaca - . . 37


. .

16. Marira i pisica 15 41. Fetita i flOrea . 38 .

17. Pastoril la Tesle . . 17 42. Mama bolnava . 38 .

18. Ghicitdre (Usa) 18 . . 43. Micsunelele . . . 40


19. Pisica . . . . . 18 , 44. Pasrea . . . . 41
20. GhicitOre (Fer6stra) . 19 45. Casa parint6sca . . 41
21. Canele i pisica . . 20 46. Puiul neascultator . 42
22. Ala-Bala-Portocala . 20 47. Pe campia verde . 43
23. Clopotul .. . . 22 48. Invierea Domnuluf
21. Rugaciunea inainte Hristos 44
de lectie . 22 49. Calul . . . . . 45
25. Iisus in biserica . . 23 50. Cantecul melcului . 46 ,
.. 26. Cocosul . . . . 24 51. Sa nu furl! . . . 47
27. GhicitOre (Cocosul) . 25 52. GhicitOre (Ciresa) . . 48

-19
. Pag. Fag.
63. Ol'a 49 72. Safta cea Para ran-
54. Vaca i calul . . . 50 dula . . . . . 65
55. Mosul i cocopl . 50 . 73. Porcul . . . . , . 66
56, Mrul . . .
. 54 . 74. Vara . . . . . . . 67

ie
68. Mielul
. . .....
67. Rugaciunea dupa lec-
54
55
75. Cantecul rat&
76. Creta .
77. ScolariT .
.
.

.
. . 67
68
. . 68
59. Fluturelul . . . 55 78. Pe cer : . 70
.

60. Nltarea Domnului 79. Copi iridul . . 71


Hristos 56 80. Ariciul si Pitic11 71 . .

61. Copiii i animalele 57 81. Cantecul ursuluf . 72


62. Copilul neastamp rat 58 _ 82. Cum ne slujesce do-
63. Copiii bine crescutl 59 bitOcele . . . 73
- 64. Iepurasul . . . . 59 83. Zamtiritl si Ionel . 74
65. Porumbita si albina 60 84. Rugaciunea de ra 75
66. Vanatorul i vulpea 60 85. Covrigii lui MoPascu76
67. Sarea .. . 61
. . 86 Marsul copiilor . . 77
64. Magraul prost . . . h2 87. Tata! Nostru . . . 77
- 69. Pescisorul . . . . 63 88. Du rn neVil -A-tot-pu-
70. Timpul . . . . . 63 ternic . . . . . 78
- 71. Ghicitdre (Anul) , . . 65

10