Sunteți pe pagina 1din 5

Notiunea de cauciuc sintetic cuprinde produsele obtinute prin sinteza chimica, cu structura

macromoleculara (liniara, ramificata, tridimensioanala) care prezinta in stare bruta sau


vulcanizata proprietati fizico-mecanice, elastice, plastice si de prelucrare industriala,
asemanatoare cauciucului natural.

Istoria cauciucului sintetic este de data recenta. Despre productia industriala propriu-zisa se
poate vorbi abia din perioada Primului Razboi Mondial. Deoarece productia de cauciuc
natural nu a mai facut fata cerintelor pietei de consum, s-a trecut la fabricarea industriala a
cauciucului sintetic, care este obtinut intr-o gama larga, in cantitai din ce in ce mai mari.

(ANA)

Clasificarea.

Se face dupa domeniile de utilizare:


1.Cauciucurile de utilizare generala (izoprenic, butadienic, butadien-stirenic si butadien -
metilsterinc) care se folosesc la fabricarea produselor in care se realizeaza principalele
proprietati fizice ale elastomerilor (pneuri, benzi transportoare, incaltaminte etc.)

2.Cauciucurile cu utilizari speciale (etilen-propilenic, etilen-propilen-dienic, butilic,


cloroprenic, butadien-nitrilic, polisulfurat, silicorganic, florurat, uretanic, poliizobutilena,
polietilena clorurata, polietilena clorosulfonata) intrebuintat la fabricarea produselor care
trebuie sa posede rezistenta la diferiti agenti chimici, temperaturi ridicate sau scazute, etc.

3.Exista de asemenea grupe speciale de cauciucuri sintetice cum sunt dispersiile (aproape de
cauciucuri lichide=latexuri sinteice) extinse cu ulei sau negru de fum chiar in procesul de
obtinere.

Obtinerea Se bazeaza pe metodele de polimerizare.


Monomerii ce se supun polimerizarii pentru obtinerea cauciucului sintetic trebuie sa
aiba un inalt grad de puritate, fiind strict limitat continutului de impuritati ce ar putea
reactiona cu initiatorii sau catalizatorii de polimerizare sau cu macromoleculele
(oxigen, compusi sulfurati, compusi carbonilici, amine, apa, etc.)
Procedeul cel mai larg de obtinere este polimerizarea in emulsie ( ai monomerilor de
acelasi fel) cu ajutorul sistemelor de initiere radicala sau copolimerizare (cand
participa mononeri diferiti). Se mai utilizeaza pe larg si polimerizarea stereospecifica
in solutie cu derivati alchilici ai melalelor alcaline.
Cauciucurile sintetice se obtin prin reactii de polimerizare sau poliaditie a unui singur
monomer sau doi monomeri diferiti care in anumite conditii chimice reactioneaza intre
ei dand produsi cu o anumita structura moleculara si de o anumita greutate moleculara.
La randul ei polimerizarea poate avea loc in faza gazoasa in solutie cu sodiu metalic,
in bloc(masa) si in emulsie.

Cauciucul butadienic (Buna).


In perioada 1930-1945 s-a fabricat polibutadiena prin metoda polimerizarii in solutie,
cu sodiu metalic drept catalizator.
Cauciucl obtinut numit in URSS SK, iar in Germania Buna, era de o calitate
inferioara
In perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a renuntat la fabricarea lui,
locul fiindu-i luat de copolimerul butadien-stirenic.
1,3-Butadiena este una din cele mai importante alcadiene.
Ea se obine la scar industrial prin mai multe metode:
deshidrogenare pe catalizatorul Cr2O3/Al2O3 a fraciei C4,
deshidratarea catalizat de acizi a 1,3 - 1,4 butandiolilor,
reducerea vinilacetilenei.

Unul din procedee este procedeul Lebedev, n care vaporii de alcool etilic se trec peste
catalizator de oxid de zinc i oxid de aluminiu, la 400-500C: 2CH3 CH2 OH
----------------- CH2 = CH CH = CH2 .

Cauciucul este produs prin polimerizarea butadienei, continand, in functie de sistemul de


polarizare si conditiile de lucru, proportii difertie de unitati cis -1,4(I), trans 1,4(II) si 1,2
vinil(III). n procesul de polimerizare, moleculele de butadien se pot lega n pozitiile 1, 4
rezultnd polimeri liniari nesaturati. n realitate, procesul de polimerizare nu poate fi condus
n ntregime n acest sens, astfel c o parte din moleculele de butadien se leag n pozitiile 1,
2 rezultnd polimeri cu catene laterale nesaturate. (De forma)

Se produce cauciuc stereoregulat si nestereoregulat. Astzi, butadiena se polimerizeaz n


emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.
(prin polimerizare cu catalizatori coordinativ ionici sau cu compusi litiu-organici)
(polimerizare radicala in emulsie sau polimerizare in masa cu metal alcalin).

In prezent, cea mai mare importanta industriala o au cauciucurile butadiene stereoregulate. In


afara cauciucurilor solide se produc oligomeri(cauciuc lichid) si latexuri sintetice.
Polibutadiena stereoregulata cu continut inalt de unitati de vinil are proprietai termoplastice.
Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea:

anvelopelor inclusiv anvelope foarte mari (camioane-gigant) intrucat ofera contact,


aderenta foarte buna + disipare facila a caldurii degajate la rulare iar marginile
anvelope au buna rezistenta la oboseala (flexiune repetata)
straturi interioare sau exterioare pentru furtune pneumatice
tampoane pentru calea ferata
mingi cu elasticitate foarte mare(jacarii pentru copii)
a testurilor cauciucate etc.

Cauciucul butadien-stirenic. Copolimerii butadien-stiren, de tipul celor fabricate n cursul


celui de-al doilea rzboi mondial, conin cele dou componente n proporie de circa 70:30.
Polimerizarea se efectueaz n emulsie. Prin acest procedeu s-a fabricat, dup anul 1936,
cauciucul sintetic cunoscut sub numele de Buna S, cauciuc S-K (sovietic-Kauciuc), G.R.S.
(fabricatie S.U.A.), Carom 35 etc. Drept mediu de reacie servete apa deionizat, drept
emulgator un alchil-aril-sulfonat, iar drept iniiator persulfat de potasiu. Soluia mai conine
un spun (linolat de potasiu) i drept modificator un mercaptan. n marea lor majoritate,
macromoleculele astfel obinute sunt polimeri 1,4 ai butadienei, dar din loc n loc apar i
catene laterale vinilice. De forma:
Cauciucul butadien- stirenic se utilizeaz pentru anvelope, de obicei, n amestec cu cauciucul
natural (i cu ingredientele obinuite, n special cu negru de fum). Se fabric i un copolimer
butadien-metilstiren. Cauciucurile butadien-stirenice se vulcanizeaz cu sulf, dar este necesar
s se foloseasc acceleratori. (Ana)

Productia mondial de cauciuc butadien-stirenic este de 2.000.000 tone/an. n tara noastr, la


combinatul de cauciuc sintetic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se fabric cauciuc
butadien-metil-stirenic, prin coplimerizarea butadienei cu metil-stirenul . Copolimerul rezultat
(butadien-metil-stiren) are macromoleculele de forma:

Proprietati:

Buna rezistenta la abraziune


Domeniu de utilizare: -40C + 100C
Slaba rezistenta la uleiuri si produse petroliere
Slaba rezistenta la ozon de aceea se adauga antioxidanti

Utilizari:

Anvelope;
Talpi pentru incaltaminte;
Benzilor transportoare;
Manusi de protectie;
Izolarea cablurilor;
Emulsia acestui cauciuc serveste la acoperirea hartiei;
In constructii ca liant in locul PAV-ului = durabiliatte si flexibilitate mai mare,
contractie mai scazuta, rezistenta la umiditate.

.Cauciucul butadien-acrilonitrilic.
Acest cauciuc sintetic se obtine prin copolimerizarea n emulsie a butadienei CH2=CH-
CH=CH2 cu acrilonitril CH2=CH-CN: si poart denumirea de SKN, Buna N sau Perbunan.
Se foloseste la confectionarea:

Garniturilor si a furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este


insolubil n alcani.
Curele de transmisie pentru automobile
Valturi topografice
Cizme de protectie
Manusi medicale, de laborator
Ebonite termorezistente
Cauciucuri nitrilice modificate cu rasini fenol-formaldehidice cleiuri rezistente la
ulei pentru lipirea cauciucului pe metale
Cauciucuri nitrilice modificate cu PVC izolarea cablurilor si confectionarea de
articole tehnice rezistente la ozon.
Cauciucul poliizoprenic
Se obtine prin polimerizarea izoprenului in emulsie, sub actiunea unor catalizatori organo-
metalici, rezultand un produs macromloecular identic cauciucului natural: ( De forma)

In viitor dezvoltarea industriei cauciucului va tinde catre fabricarea acestui produs.

Utilizari:

Singur sau in amestec cu cauciucul natural sau alte tipuri de elastomeri servesc la
fabricarea anvelopelor, articolelor tehnice de cauciuc, incaltamintei;
Cauciucuri albe nu contin coloranti sau stabilizatori toxici se folosesc la articole
utilizate in medicina, industria alimentara sau a bunurilor de larg consum
Izolarea cablurilor
Obtinerea latexurilor industriale
Obtinerea ebonitei

Cauciului Policloroprenic (Neopren)


Neoprenul (C4H5Cl) sau policloroprenul ( CR),

a fost inventat de firma DuPont n anul 1930 odat cu comercializarea unor produse
noi din cauciuc pe baz de policloropren.

Policloroprenul este obtinut prin polimerizarea cloroprenului, dar macromoleculele au


i catene laterale nesaturate

Iniial neoprenul s-a numit duprene, fiind primul tip de cauciuc sintetic produs industrial
pentru uz general. (De forma)

n ultimul timp datorit dezvoltrii sporturilor acvatice, neoprenul este folosit pentru
confecionarea costumelor de scufundare, surfing, deoarece n ap confer flotabilitate
pozitiv sporit precum i o mai bun protecie termic.

Proprietati:

Rezistente fizico-mecanice ridicate, inclusiv rezistenta la caldura;


Prelucrabilitate satisfacatoare;
Inglobare usoara a ingredientelor;
Buna compatibilitate cu alti polimeri;
Dupa vulcanizare dobandeste stabilitate la destructie oxidativa si la ozon;
Rezistenta buna fata de diferitele suporturi;
Neinflamabil;
Permeabilitate redusa pentru gaze.
Utilizari:

Cleiuri(inclusiv cu lipire rapida la rece);


Protectia conductorilor electrici si a cablurilor;
Industria incaltamintei;
Genti (huse) pentru laptop, telefoane mobile;
Centuri ortopedice;
Acoperiri pentru protectie la soc.

Final

Utilizarea cauciucului sintetic este practic legata de toate domeniile economiei. Cel mai mare
consumator este industria de anvelope, careia ii revine mai mult de jumatate din productia
mondiala de cauciuc.

Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea nelimitat de a se mri capacittile de


producere si a dus la obtinerea unor sortimente de caucicuri superioare celor naturale, cu
utilizri speciale n anumite domenii.

n tara noastr, fabricarea cauciucului sintetic n cantitti necesare industriei n plin


dezvoltare constituie o preocupare important a statului nostru.

La noi n tar, cauciuc sintetic se fabric la Combinatul Petrochimic din orasul Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Productia acestui mare combinat, 50000 tone/an, asigur nevoile consumului
intern de cauciuc.

Prelucrarea cauciucului (ncorporarea n cauciuc a unor materiale ca, acceleratori de


vulcanizare, negru de fum etc., nainte de vulcanizare) se face la uzinele prelucrtoare, cum
sunt: combinatul de la Jilava, "Cauciucul Quadrat" din Bucuresti, uzinele "Victoria" Floresti-
Prahova si Uzina de Anvelope "Danubiana", Popesti-Leordeni-Bucuresti.