Sunteți pe pagina 1din 97
Lucrarea reprezinta un studiu complet al institutiei liberarii conditionate, avand la bazi reglementarile din noile coduri penal si de procedurd penala, precum si din legile speciale aferente. Libe- rarea conditionaté, in noua sa reglementare, a cunoscut modificari semnificative atat sub aspectul conditillor de acordare, c&t si al procesului de reintegrare sociala a condamnatului. In aceste con- diti, cartea si dovedeste pe deplin oportunitatea, mai ales tinand cont de faptul c& liberarea conditionat nua mai fost tratat8 intr-o lucrare monograficd de aproape dous decenil Lucrarea este structurati in sapte capitolein care sunt ana- lizate evolutia cadruluide reglementare, conceptul, caracterele si modalitatile liberarii conditionate, conditiile de acordare a aces- tela, masurile de supraveghere i obligatille celui liberat condi- tionat, revocarea, anularea, efectele si procedura liberarli condi- tionate. Nu lipsesc nici elemente de drept comparat sau date Oficiale obfinute de la Administratia Nationald a Penitenciarelor, care pun th evidenta larga incidenta a acestel institutil in randul condamnatilor. Utilitatea acestei lucrari este evident, avandin vedere cd des- tinatarii ei, pe lénga magistratiiinvestitis8 acorde liberarea condi- Hionaté, avocatii si, nuin ultimul rand, studenttii facult8tilor de drept, ii includ i pe toti cel aproximativ 32.000 de condamnati aflasiin penitenciarele din RomSnia. Pres: 27 lei ISBN 978-606-27-0203-8 SHIN 860621702038 Crd M. Balagescu * Liberarea conditionaté tn reglementarea noului Cod penal sia Legii nr. 254/2013 oO i ; n reglementarea noului Cod penal ia Legii nr. 254/2013 S concept, caractere, modalitati conditii de acordare masurile de supraveghere si obligatille condamnatului revocare si anulare efecte procedura de acordare elemente de drept comparat; date statistice xv Liberarea conditjonat tn noul Cod penal executat& de condamnat este indeplinité sau depa- sit&. Totodata, consideram ca util prezentarea datelor furnizate de cele 33 de instante competente sa analizeze cererea sau propunerea de liberare condifionata, cu privire la fixarea termenelor de judecare a cererilor avand ca obiect liberarea condifionata. Remarcam faptul cA pentru elaborarea lucrarii s-au studiat toate sursele bibliografice legislative, de dootrina penala si jurisprudenta relevante. Cum era si normal, au fost avute in seama in special lucrdrile de referint& tn care au fost examinate sau tratate dispozitile din noul Cod penal si Legea nr. 254/2013 referitoare la liberarea condifionata, precum si instrumentele juridice internationale sau legisla- tia altor state europene in aceasta materie, pentru a pune {in lumina masura in care legea penal romana se armoni- zeaz& cu acestea in ceea ce priveste reglementarea libe- rril conditionate. Lucrarea isi dovedeste pe deplin oportunitatea tinand seama de faptul c& liberarea conditionata nu a mai fost tratata intr-o lucrarea monografica din 1998. in plus, trebuie avuté in vedere evolutia reglementaril institutiei liberarii conditionate dup& adoptarea Constitutiei si, in special, in conceptia noului Cod penal. Utiitatea acestei lucrati este evidenta tinand cont de destinataril ei, care sunt tofi cei aproximativ 32.000 de con- damnati aflati in penitenciarele din Romania, magistratii investi s& acorde liberare conditionata, avocatii si, nu in ultimul rand, studentii facultatilor de drept. Prof. univ. dr. Ilie Pascu Prim-vicepregedinte al Asociatiei Romane de Drept Penal Cuprins Capitolul |. Consideratii generale privind liberarea conditionatg___—— Sectiunea 1. Cadrul reglementétri liberal conditionate in legislatia penal tn vigoare__1 1.1, Reglementarea liberarii conditionate in | Codul penal in vigoate. 1.2. Reglementarea liberarii conditionate in Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor gi a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal____it Sectiunea a 2-a. Precedente legislative ___22 2.1, Liberarea conditionata in reglementarea iniljal& gi evolutia acesteia pana la adoptarea Codului penal de la 1986_____22 2.2. Liberarea conditionata in reglementarea Codului penal de la 1986____25 2.8. Liberarea inainte de termen reglementata de Decretul nr. 72/1950______27 2.4, Punerea in libertate inainte de termen in reglementarea Decretului nr. 720 din 31 decembrie 1986_________so 2.5, Liberarea conditionata in reglementarea Codului penal de la 1968, cu modificarile gi completarile ulterioare —___"_at Secfiunea a 3-a. Elemente de drept penal comparat privind liberarea conditionaté—_______s4 Capitolul Il. Conceptul, caracterele si modalitatil liberarii conditionate. Justificarea instituti Sectiunea 1. Conceptul de liberare conditionat________s9 Sectiunea a 2-a. Caracterele liberi conditionate_s1 4 i_9 XVI Liberarea conditionata in noul Cod penal 2.1. Caracterul general___________4 2.2. Caracterul individual sau personal____43 2.3, Caracterul facultativ________4 2.4. Caracterul revocator______48 2.5. Caracterul anulativ________49 Secfiunea a 3-a. Modalititile liberarii conditionate__50 Sectiunea a 4-a. Justificarea institutiei iberdri conditionate—_______________st Capitolul Ill. Conditile liberarii conditionate___s5 Sectiunea 1. Condifile liberéirii conditionate in cazul detenfiunii pe viata ___________55 1.1. Consideratii preliminare_____s5 1.2. Conditile de acordare a liberéi conditionate in cazul pedepsei detentiunii pe viaf___ss A, Executarea efectiva a 20 de ani de detenfiune____s8 B, Conduita bund avuta pe toata perioada executairii pedepse___—_______61 C. indeplinirea integrala a obligatiilor civile stabilite prin hot&rérea de condamnare63 D. Formarea convingerii instantei ca persoana condamnata s-a indreptat $i se poate reintegra in societate 65 E. Motivarea tn fapt a hotararii______s9 1.3. Unele date statistice privind acordarea liberdrii conditionate in cazul detenfiunii pe viet ______$_$_$_$______n Seofiunea a 2-a. Condifile liberarii condlitionate in cazul pedepsei inchisorit 73 2.1. Consideratii preliminare _______73 2.2. Conditile acordari eliberari conditionate in cazul pedepsei cu inchiscarea______74 A, Executarea unei fractiuni din durata pedepsei inchisoril aplicate de instant_74 B. Destaigurarea executarii pedepsei in regim semideschis sau deschis 84 Cuprins xvi C. Indeplinirea integral a obiigatillor civile stabilite prin hotararea de condamnare, afar de cazul cénd condamnatul dovedeste cd nu a avut nicio posibiltate de a 0 face—__89 D. Formarea convingeriiinstantei c& persoana condamnata s-a Indreptat si se poate reintegra in societate_____90 Sectiunea a 3-a. Liberarea conditionata in cazuri speciale ign 8.1, Liberarea conditionata a condamnatilor varstnici___________92 8.1.1. Considerati preliminare__92 8.1.2. Conaitile de acordare a liberari conditionate a condamnatilor varstnic_—94 A. Executarea unei fractil din durata pedepsei inchisorii aplicate de instanta_94 B. Destisurarea executéirii pedepsel in regim semideschis sau deschis___98 C. Indeplinirea integrala a obligatilor civile stabilite prin hotérarea de condamnare, afaré de cazul cand condamnatul dovedeste c nu a avut nicio posibilitate de a o face——_99 D. Formarea convingeril instantei c& persoana condamnata s-a indreptat gi se poate reintegra tn societate____100 8.2. Liberarea din centrul educativ sau din centrul de detenfie___102 3.2.1. Consideratti preliminare____102 8.2.2. Conditile iberarii din centrul educativ sau din centrul de detentie___109 A. Inlocuirea intemérii intr-un centru educativ cu masura educativa a asistariizilnice _______110 B. Liberarea din centrul educativ____111 C. Inlocuirea internéril intr-un centru de detentie cu mésura educativa a asistérii zilnice__________112 xvlll Liberarea conditionata in noul God penal D. Liberarea din centrul de detenfie—_112 Sectiunea a 4-a. Unele date statistice privind acordarea liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisori a4 Capitolul IV. Masurile de supraveghere si oblig condamnatului. a17 Secfiunea 1. Unele consideratii privind mésurile de supraveghere $i obligatille pe care condamnatul trebuie sé le respecte sau execute pe durata restului de pedeapsa réimas neexecutat_____117 Sectiunea a 2-a. Masurile de supraveghere______120 Sectiunea a 3-a. Obligatille care pot fiimpuse condamnatului iberat conditionat________124 Sectiunea a 4-a. Modificarea sau incetarea obligafilor Capitolul V. Revocarea si anularea liberaril conditionate__13s Sectiunea 1. Revocarea liberarii conditionate____135 1.1. Cadrul de reglementare a revooarii liberi 482 conditionate. 195 1.2. Cazurile de revocare a liberal conditionate. 187 A, Nerespectarea masurilor de supraveghere sau a obligatillor impuse ‘condamnatulu_________137 B, Savargirea unei noi infractiun___——139 1.9. Cfectele revocariiliberéiii conditfonate 141 Seofiunea a 2-a. Anularea liberdrii conditionate__142 2.1, Cadrul de reglementare a anulatiiliberaii conditionate__142 2.2. Conditile anulariiliberéiri conditionate_143 A. Savargirea de catre persoana ‘condamnata a unei infractiuni pana Ja acordarea liberi, infractiune descoperita pe parcursul termenului de ‘supraveghere—____________144 Cuprins xix B. Aplicarea pedepsel inchisorii pentru infractiunea sdvarsita, chiar gi dupa ‘expirarea termenului de supraveghere144 2.3. Efectele anulari liberérii conditionate___146 Capitolul VI. Efectele liberarii conditionate- 151 Seofiunea 1. Efectele liberarii conditionate din executarea unei pedepse privative de libertate___151 1.4, Cadrul reglementéri efectelor liberétri conditionate din executarea unei pedepse privative de libertate_____1st 1.2. Efectele provizorii —__ ise. 1.8. Efectele definitive 183 Sectiunea a 2-a. Efectele liberéirii din centrul educativ sau din centrul de detentie________1s4 2.1. Electele liberal din centrul educativ. 184 2.2. Efectele liberi din centrul de detentie__156, Capitolul VII. Procedura acordaiii libera conditionate—________________is9 Seofiunea 1. Cadrul de reglementare a procedurii de acordare a liberérii conditionate_____159 Sectiunea a 2-a. Procedura de acordare a liberdrii conditionate_____________160 2.1. Caile legale de sesizare a instantei de judecaté pentru acordarea liberal conditionate—__________s6o 2.1.1. Dreptul condamnatului de a solicita ibetarea condifionaté ____160 2.1.2, Propunerea comisiei pentru liberarea conditionaté________i62 2.2. Continutul procesului-verbal al comisiei pentru liberarea conditionaté____164 2.8. Judecata cererii sau propuneril de liberare conditionaté________________t67 Bibliografie___ az Capitolul |. Consideratii generale privind liberarea conditionata Sectiunea 1. Cadrul reglementaril liberdrii conditionate in legislatia penala in vigoare 1.1, Reglementarea liberarii conditionate in Codul penal in vigoare Codul penal intrat in vigoare la 1 februarie 2014 regle- menteaza instituia liberdrii condifionate in Titlul Ill »Pedepsele”, Capitolul V ,Individualizarea pedepselor, Sectiunea a 6-a ,Liberarea conditionata’, art. 99-106 O examinare comparativa a dispozitilor prin care se reglementeaza liberarea conditionata in Codul penal in vigoare gi a color cuprinse in Codul penal anterior pune in evident deosebiri, pe de o parte, in ceea ce priveste sis- tematizarea acestora, iar, pe de alta parte, referitoare la continutul lor. Sub aspectul sistematizari, spre deosebire de Codul penal anterior, care reglementa liberarea conditionata in doua sectiuni distincte, dupa cum condamnatul se afla in executarea pedepsei detentiunii pe viata ori in executarea pedepsei cu inchisoarea, Codul penal in vigoare procedeaz& la reunirea tuturor reglementarilor privind liberarea conditi- onat&, neavand relevant natura pedepsei privative de libertate (detentiunea pe viata sau inchisoarea), int-o singura sectiune, sectiunea a 6-a, din Capitolul V ,Individualizarea pedepselor’. Liberarea conditionaté in noul Cod penal Optiunea legiuitorului de a prevedea reglementarile liberarii condifionate tn capitolul privitor la individualizarea pedepselor este pe deplin justificata tinand seama de faptul cé liberarea condifionata este unanim considerat in doctrin& ca fiind un mijioc legal cu ajutorul cruia este posibila indi- vidualizarea pedepselor privative de libertate in cursul exe- cut lor. ‘in ceea ce priveste natura juridica a liberarii conditi- onate, in literatura de specialitate s-a opinat c& aceasta este un mijloc de individualizare administrativa a pedepsei"’. Argumentele care stau la baza acestei opinii privesc in primul rand faptul c& liberarea conditionata se dispune intotdeauna post judiciarum, in cursul executarii pedepsei, executare care implica, prin natura sa, preponderent acti- vitdti administrative. Din acest motiv punctul de vedere al administratiei penitenciarului exprimat de Comisia pentru liberare condi- fionata intr-un proces-verbal este obligatoriu atat in ipoteza in care instanta de judecat& se pronunta asupra unei pro- puneri de liberare conditionata, cat si in ipoteza in care liberarea conditjonata este solicitata direct instantei de catre condamnat. in ambele cazuri, aprecierile cuprinse in pro- cesul-verbal intocmit de Comisie sunt, de regula, decisive pentru fundamentarea solutiei pronuntate de instanta de judecata indiferent daca solutia este de admitere a propu- nefil (cereril) sau de respingere a acesteia. Un asemenea fapt este firesc tinand seama c& membrii Comisiei, prin informatii directe sau indirecte, privitoare la conduita celui condamnat in timpul executarii pedepsei, sunt cei mai in masura s& facd evalua in cunostinta de cauz cu privire la indeplinirea conditilor prevaézute de lege si s& formuleze "Y, Dongoroz, Drept penal. Tratat, reecitarea eciiei din 1999, Ed. Societaii Tempus, Bucuresti, 2000, |. Consideratii generale aprecieri cu privire la indreptarea condamnatului, precum si previziuni cu privire la gansele acestuia de reintegrare sociala inainte de executarea integrala si efectiva a pedep- sei In realitate, liberarea conditionata este un mijloc judi- ciar de individualizare a pedepsei in cursul executarii aces- teia!" Principalele argumente pe care se intemeiaza acest punct de vedere sunt urmatoarele: in primul rand este de observat ca, atat in temeiul reglementarilor Codului penal anterior, cét gi al reglemen- tarilor noului Cod penal, decizia de acordare a liberarii conditionate, ca si decizia de revocare a acesteia, este de competenta exclusiva a instantei competente, aceasta find, potrivit dispozitilor art. 587 C. proc. pen., judecatoria in a rei circumscripie se afl& locul de definere. Hotararea judecditoriei poate fi atacata cu contestatie la tribunalul in a c&rui circumscriptie se afld locul de detinere, in termen de trei zile de la comunicare. in al doilea rand trebuie subliniat faptul c& solutia instantei, prin care aceasta se pronunta asupra propunerii sau cererii de liberare conditionata, este totdeauna depen- dent de solujia anterioard prin care s-a pronuntat pedeapsa din a cdrei executare ar urma s se produca eliberarea. Orice schimbare sau modificare a acestei pedepse, in conditile prevazute de lege, antreneaza $i reevaluarea hotararii ce priveste liberarea conditionata. Sistemul judiciar instituit in dreptul penal roman in materia executarii i individualizarii pedepselor privative de libertate inclusiv pe calea liberarii conditionate este intarit (1G, Antoniu (coordonator), Al. Boroi, B.N. Bulai, C. Bulai, ‘$t Danes, C. Duvac, MK. Guiu, C. Mitrache, C. Mitrache, |, Motnar, |. Ristea, C. Sima, V. Teodorescu, |. Vasiu, A. Vidisceanu, Explicati preliminare ale noului Cod penal. Vol. Il. Art. 53-187, Ed, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 234. 4 Liberarea conditionata in noul Cod penal ca urmare a modificarilor operate in actele normative care fixeaza regimul de executare al pedepselor (Legea nr. 254/2013 si Regulamentul de aplicare a acesteia). ‘Aceste modificari au infiintat printre altele gi institutia judecdtorului de supraveghere a privarii de libertate"), céruia i s-au conferit ample competente in privinta regimului de executare a pedepselor gi a masutilor privative de libertate gi cu privire la solutionarea plangerilor sau a sesizarilor formulate de condamnati sau de cei asupra c&rora S-au dispus masuri privative de libertate. Procedand in acest fel, Romania rspunde unui deziderat formulat in hotararile unor organizatii internationale, universale sau regionale, dezide- rat care cere ca justifia si nu se opreasca la portile peni- tenciarului. ‘Sub aspectul confinutului reglementairii liberal con- ditfonate, Codul penal in vigoare stabileste intr-o succesiune logic conditile liperdrii conditionate in cazul detentiunii pe viata (art. 99), conditile liberi condifionate Tn cazul pedep- sel inchisorii (art. 100), masurile de supraveghere $i obli- gatille celui liberat conditionat (art. 101), supravegherea condamnatului (art. 102), modificarea sau incetarea obliga- tilor (art. 103), revocarea liberarii conditionate (art. 104), anularea liberi conditionate (art. 105) si efectele liberdri conditionate (art. 106), pe care le vom examina comparativ cu cele cuprinse in Codul penal anterior ©Potrivit dispozitilor art. Balin. (1) din Legea nr. 254/2013, presedintele curti de apel in a c&rei raza teritorialé functioneaza Un penitenciar, un centru de refinere si arestare preventiva, un centru de arestare preventiva, un centru educativ ori un centru de detentie desemneaza, anual, unul sau mai multi judecdtori de supraveghere a privaril de ibertate, de la instantele din raza curfi de apel ‘211, Pasou, P. Buneci, Noul Cod penal, Partea generala si Codul penal. Partea generala in vigoare. Prezentare comparativa, | Consideratii generale 5 Dispozitile cuprinse in art. 99 C. pen. 1n vigoare repro- duo, in mare parte, pe cele prevazute in art. 55' C. pen. 1968. ‘Sub aspectul parti din pedeapsa care trebuie execu- tata, in noul Cod penal, ca si in cel anterior, se prevede c& cel condamnat la detentiunea pe viaté poate fi liberat con- ditionat dupa ce a executat 20 de ani din aceasta pedeapsa. In noul Cod penal nu se mai prevede posibilitatea ca partea din pedeapsa ce trebuie executata sa fie redusa la 15 ani de detentiune, in raport cu condamnatiitrecut de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei. Renuntarea la aceasta derogare fundamentata in Codul penal anterior pe considerente umanitare referitoare la varsta este in parte suplinit prin mentiunea in noul Cod penal a posibilitati inlocuirii pedepsel detentiunii pe viata in cazul in care cel condamnat in timpul executarii acesteia a implinit varsta de 65 de ani si a avut o buna conduit pe toati durata execu- tarii pedepsei, a indeplinit integral obligatile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dove- deste c& nu a avut nicio posibilitate s& le indeplineasca, si a facut progrese constante si evidente in vederea reinte- grail sociale, Cu privire la comportamentul condamnatului la deten- tiunea pe viata, pe durata partii din pedeapsa care potrivit legii trebuie executata, noul Cod penal prevede in mod generic c cel condamnat trebuie sai fi avut o buna condu- it& pe toaté durata executérii pedepsei, fara a face referiri exprese la staruinta in muna si disciplina dovedite de condamnat. De asemenea, in art. 99 C. pen. lipseste prevederea potrivit c&reia, la acordarea nate, instanta trebuie sa tind seama de antecedentele penale ale condam- natului. Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 130-144. 6 Liberarea conditionata in noul Cod penal Spre deosebire de Codul penal anterior, in art. 99 C. pen. se prevede, in vederea liberarii conditionate, ca cel condamnat sii fi indeplinit integral obligatile civile stabilite prin hotrarea de condamnare, afara de cazul cand dove- deste ci nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca. in noul Cod penal, in art. 99 legiuitorul a prevazut c& liberarea conditionata a celui condamnat la detentiunea pe viata nu poate fi acordat decat in cazurile in care instanta are convingerea c& persoana condamnata s-a indreptat gi se poate integra in societate In sfarsit, in acelasi articol a fost instituité explicit obligatia instantei de a prezenta motivele de fapt pe care se intemeiaza decizia de acordare a liberarii conditionate si de atentionare a condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni ori nu va respecta masurile de suprave- ghere sau obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere. jin art. 100 C. pen. sunt prevazute conditille liberarit conditionate in cazul inchisorii care vizeaza fractiunea de pedeapsa care se cere executata, regimul de executare a pedepsel in care trebuie sa se afle condamnatul in momen- tul solutionaiiiberarii conditionate si indeplinirea obligatii- lor civile stabilite in hotararea de condamnare. ‘in Codul penal in vigoare fractiunea de pedeapsa ce se cere executatdi nu se mai diferentiazi dupa cum infrac- tiunea care a determinat condamnarea a fost savarsita cu intentie sau din culpa Rafiunea adoptarii unei asemenea solutii consta in faptul c& forma de vinovatie cu care s-a savarsit infraotiunea a fost valorificata in operatiunea de individualizare a pedep- sei, se reflect in natura, durata si modul de executare a pedepsei, asa cum a fost aplicati prin hotdrarea de con- damnare, si nu mai poate constitui un element pentru |. Consideratii generale Zz fundamentarea unor regimuri diferentiate de acordare a liberari conditionate. De asemenea, nu au mai fost mentinute dispozitile care creau regimur diferentiate de acordare a liberari con- ditionate intre condamnatii femei gi barbati care implineau oanumité varsté in timpul executarii pedepsei, urmarindu-se reglementarea unui regim unic in care criteriul relevant sa-1 reprezinte durata executrii pedepsei. Potrivit dispozitilor art. 100 C. pen., fractiunea din pedeapsa care se cere a fi executata este diferita in raport cu durata pedepsei care se execut, facandu-se diferenta intre pedepse care nu depdisesc 10 ani si pedepse care depasesc aceasta limita, in funotie de varsta condamnatu- lui si prestarea unei munci pe timpul executarii pedepsei. Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusé dacé cel condamnat a executat cel putin douai treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani in cazul inchisorii mai mari de 10 ani La calculul acestor fracjiuni de pedeapsa se {ine seama gi de durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executatd pe baza muncii prestate, dar, in acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cénd aceasta nu depageste 10 ani, si cel putin doua treimi, cdnd pedeapsa este mai mare de 10 ani in cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani se poate dispune liberarea conditionaté dupa exe- cutarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaigeste 10 ani, saua cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani. $i in acest caz se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerat& executat pe baza muncii prestate, 8 Liberarea conditfonata in noul Cod penal dar pedeapsa efectiv executatd trebuie sa fie cel putin 0 treime din durata inchisorii, cand aceasta nu depageste 10 ani, si cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. Conditia ca cel condamnat sa se afle in exeoutarea pedepsel in regim semideschis sau deschis, promovata de Codul penal in vigoare, este pe deplin justificata intrucat pune la baza liberdiri conditionate, aproape in exclusivitate, conduita condamnatului pe durata executarii pedepsei, motivandu-! pe acesta s& fie receptiv la intregul proces de reeducare gi reintegrare in societate care se desfaigoara pe parcursul executirii pedepsei ‘in fine, conditia ca cel condamnat sa fi indeplinit obli- gatille civilo stabilite prin hotrarea de condamnare este de natura s demonstreze buna-credint& a condamnatului, de care nu se poate face abstractie in acordarea liberéiri con- ditionate, data constatate conditile privitoare la acordarea, liberarii conditionate, instanta de judecata va decide asupra acesteia daca isi formeazé convingerea ca persoana con- damnata s-a indreptat gi se poate reintegra in societate gi va prezenta motivele de fapt care au determinat acordarea liberarii conditionate. De asemenea, va atentiona condam- natul asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatile ce ti revin pe durata termenului de supraveghere. Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate gi data impli duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Codul penal in vigoare, spre deosebire de Codul penal anterior, stabileste in art. 101 masurile de supraveghere care trebuie respectate si obligatiile care se impun a fi exe- cutate de condamnat pe durata termenului de supraveghere. | | | | | | | | |. Consideratii generale, 9 jin temeiul acestor dispozitii, daca restul de pedeapsa ramas neexecutat Ia data liberarii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul este obligat s& respecte anumite masuri de supraveghere (sA se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta; s& primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; s anunte in prealabil orice schimbare a locuintei gi orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea etc.) ori poate fi obligat sa indeplineasca anumite activitati utile procesului de reinte- grare (s4 urmeze un curs de pregattire gcolara ori de califi- care profesional; s& frecventeze unul sau mai multe pro- grame de reintegrare social derulate de céitre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate; s& se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta etc.). Marea parte a obligatillor ce pot fi impuse condam- natului pe durata liberéirii conditionate sunt similare, sub aspectul continutului, cu pedeapsa accesorie a interziceri exercitairii unor drepturi, care, de asemenea, se executa pe durata liberéii, ins acestea nu se vor suprapune deoarece legea interzice impunerea unei obligatii ce are acelasi con- {inut cu a interdictiei aplicate deja cu titlul de pedeaps& accesorie. in art. 102 C. pen. sunt stabilite obligatiile si compe- tenfele serviciului de probatiune, precum gi ale altor organe abilitate in activitatea de supraveghere a condamnatului. Supravegherea executérii obligatiei condamnatului de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instan{a gi de a comunica cu victima sau cu membrii de familie’ ai acestela, cu participantii la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane, stabilite de instant, ori s& nu se apropie de acestea, poate fi realizata si printr-un sistem 10 Liberarea conditionata tn noul Cod penal electronic de supraveghere, in conditile prevazute de legea speciala. Pe durata supravegherii, serviciul de probatiune are obligatia s& sesizeze instanta daca au intervenit motive care justific& modificarea obligatiilor impuse de instant sau ‘ncetarea executirii unora dintre acestea ori dacd persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executd, in conditile stabilite, obligatille ce fi revin. Pottivit dispozitilor art. 103 C. pen., daca la sesizarea serviciului de probafiune instanta constata ca pe durata supravegherii au intervenit motive care justificd impunerea unor noi obligatii ori sporirea sau diminuarea conditilor de executare a celor existente, va dispune modificarea in mod corespunzaitor, pentru a asigura condamnatulul ganse mai mari de reintegrare social. De asemenea, instanta va dispune incetarea execu- tari unora dintre obligatille pe care le-a impus dac& apreci- az cA mentinerea acestora nu mai este necesaré. in art. 104 C. pen. sunt reglementate cazurile de revocare a liberdirii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata ori a pedepsei inchisorii Instanta revoca liberarea conditionata si dispune executarea restului de pedeapsa daca pe durata suprave- gherii persoana condamnata, cu rea-credinta, nu respect mésurile de supraveghere sau nu executa obligatile impuse. Aceeasi solutie se impune si in cazul in care, dupa liberarea conditionata, cel condamnat savargeste 0 noua infraotiune care a fost descoperita in termenul de suprave- ghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare. Codul penal in vigoare a renuntat la revocarea facul- tativaia liberarii conditionate pe care o gaseam reglementata ‘in Codul penal anterior. in art. 105 C. pen. este reglementata anularea libe- rrii conditionate. Acest text are corespondent in Codul |. Consideratii generale uw penal anterior. in temeiul dispozitiilor art. 105, daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera c& persoana condamnaté mai savarseste o infractiune pana la acordarea liberaril, pentru care i s-a aplicat pedeapsa ‘nchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaz& aplicandu-se, dupa caz, dispozifile privitoare la conoursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermedi- ara. Daca in raport cu pedeapsa rezultata sunt indeplinite conditile liberéirii conditionate, instanta poate acorda din nou liberarea conditionata al cérei termen de supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari. Erectele liberatii conditionate sunt prevazute de art. 106 C. pen. in temeiul acestui text, daca pana la expirarea ter- menului de supraveghere condamnatul nu a mai savarsit 0 noua infractiune, nu s-a dispus revocarea liberarli conditio- nate si nu s-a descoperit o cauzéi de anulare, pedeapsa se considera executatas 1.2. Reglementarea liberarii conditionate in Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor gi a masurilor privative de libertate dispuse de organele judi- ciare in oursul procesului penal"! reglementeaza liberarea conditionata in Titlu Il ,Executarea pedepselor privative de libertate”, Capitolul Vill ,Liberarea conditionaté’, art. 95-97. in aceste texte sunt stabilite conditile de acordare a liberal conditionate (art. 95), se prevede modul de calcul a pedep- sei care este considerata ca executat pe baza muncii /Publicata in M. OF. nr. 514 din 14 august 2013 gi intrat& fn vigoare la 1 februarie 2014. 42 Liberarea condi nat In noul Cod penal prestate gi/sau a instruirii gcolare si formaril profesionale, ‘in vederea liberéirii conditionate (art. 96), precum si proce- dura de acordare a liberari conditionate. Liberarea conditionata era reglementata in Legea nr. 275/206 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal", {in vigoare pana la 1 februarie 2014, in Titlul IV ,Executarea pedepselor privative de libertate”, Capitolul Vill ,Liberarea conditionata’, art. 75-art. 77. Aceste dispozitii reglementau conditille de acordare a liberarii conditionate, modul de caloul a parti din durata pedepsei care era considerata ca executati pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale si procedura de acordare a liberarii conditionate. In art. 95 din Legea nr. 254/2013 se stabileste c& persoana condamnata poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei privative de libertate, daca indeplineste conditille prevazute la art. 99 (conditile liberdii conditionate in cazul detentiunii pe viata) sau, dup& az, la art. 100 C. pen. (conditile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisori). Aceste dispozitii au corespondent in art. 75 din Legea nr. 275/2006, in care se prevede: »Persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata si d& dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama gi de antecedentele sale penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditile Codului penar’. Articolul 96 din Legea nr. 254/2013 este consacrat reglementairii modului de calcul al pedepsei care este con- siderata ca exeoutata pe baza muncii prestate sau a instru- itii gcolare gi formarii profesionale, in vederea acordairi liberarii conditionate. Potrivit acestui text, pedeapsa consi- deraté ca executata se calculeazé dupa cum urmeaza: NIM, Of. nr. 627 din 20 iulie 2008. |. Consideratii generale 18 a) — in cazul in care se presteaza o munca remune- , se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca; b) ~in cazul in care se presteaza o munca neremu- nerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca ©) — in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca 4d) — in cazul participéirii la cursurile de gcolarizare pentru formele de invafamant general obligatoriu, se con- sidera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an colar; ¢) ~ in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesional, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala; f) in cazul elaborarii de lucrati stiintifice publicate ‘sau inventi si inovatii brevetate, se considera 30 zile exe- cutate pentru fiecare lucrare stiintifica& sau inventie si ino- vatie brevetata. rat Reducerea fractiunii de pedeapsa care este conside- rat ca executata pe baza muncii prestate sau a instruiri scolare si formarii profesionale nu poate fi revocaté. Legea nr. 275/2006 reglementa criteriile de calcul din durata pedepsei care era consideraté ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii gcolare ori forméirii profesio- nale in art. 76. Potrivit acestui text, partea din durata pedep- sei care este considerata ca executatai se calculeazé dupa cum urmeazéi: a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditile prevazute de art. 59 alin. (1) si (2), pe baza de voluntariat sau in caz de calamitate, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de mune, in cazul condamnatilor 14 Liberarea condijionata in noul Cod penal majori, $i3 zile executate pentru doua zile de munca, in cazul condamnatilor minor si tineri; b) in cazul in care se presteazA o munca neremune- rata in condifile prevazute de art. 59 alin. (1)! si (2)* pe bazéi de voluntariat sau in caz de calamitate, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de mune, in cazul condam- natilor major si3 zile executate pentru doua zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri; ©) in cazul in care munca este prestat& in conditile prevazute in art. 59 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca d) in cazul in care munca este prestat& in condifile art. 59 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca; e) in cazul participarii la cursuri de gcolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se consider 30 de tA 59 alin. (1) C. pen. 1968 prevedea: ,Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei inchisorii care nu depageste 10 ani si cel putin trei patrimi in cazul inchisorii mai maride 10 ani, condamnatul care este staruitorin munc&, disciptinat 3i d& dovezi temeinice de indreptare, tindndu-se seama gi de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de ‘executarea in intregime a pedepse’. lant. 59 alin. (2) C. pen, 1968 avea urmatorul cuprins: ,In ccazul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (1) se ine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrvit legii, ca executata pe baza muncii prestate. in acest caz, ins’, liberarea conditionaté nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cand aceasta nu depageste 10 ani gia cel putin doud treimi cand pedeapsa este mai mare de 10 an. ®lArt. 59 alin. (8) C. pen. 1968 avea urmatorul cuprins: Cand condamnatul executa multe pedepse cu inchisoarea care ‘hu se contopese, fractiunile de pedeapsa aratate in alin. (1) se socotesc in raport cu totalul pedepselor’ : "Art, 59 alin. (4) C. pen. 1968 prevedea: ,in aplicarea alineatelor precedente se are in vedere durata pedepsei pe care © executa condamnatul” |. Consideratii generale 15 zile executate pentru absolvirea unui an scolar sau pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesi- onal f) in cazul elaborérii de lucrati stiintifice sau inventi si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2zile de munca. Reducerea fractiunii de pedeapsa care este conside- rat ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii si formari profesionale nu poate fi revocat. Legea nr. 254/2013 reglementeazé procedura de acordare a liberi conditionate in art. 97, avand urmatorul cuprins: ,(1) Liberarea conditjonata se acorda potrivit prooe- durii prevazute in Codul de procedura penalé, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare conditionata (2) Comisia pentru liberare conditionata este aloztu- it din judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care este gi pregedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim peni- tenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistent& psi- hosociala gi un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrvitlegii in ciroumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de cate geful serviciului evident’ din penitenciarul respectiv’ (3) Comisia formuleaza propuneri de liberare condi- fionata a persoanei condamnate, tinand seama de: a) fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este consideratai ca exe- cutata conform art. 96; ) regimul de executare a pedepse’ privative de liber- tate in care este repartizata; ©) Indeplinirea obligatilor civle stabilite prin hotérarea de condamnare, in afaré de cazul cand dovedeste c& nua avut nicio posibilitate s& le indeplineasces; 16 Liberarea conditionatit oul Cod penal d) conduita persoanei condamnate gi eforturile aces- teia pentru reintegrare social, in special in cadrul muncii prestate, al activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica gi asistent’ social, al instruirii gcolare gi al formarii profesionale, precum si responsabilitaitile incredintate, recompensele acordate si sanotiunile disciplinare aplicate; @) antecedentele sale penale. (4) in activitatea sa, comisia tine cont gi de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfagurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorulul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. (6) Persoana condamnata este adusa in fata comisiei pentru liberare conditionata, cu exceptia situatilor in care prezinta afectiuni medicale confirmate de medic, care nu permit prezentarea sa. in acest caz persoana condamnata poate depune inscrisuri. (6) Propunerea comisiei pentru liberare conditionata este cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, care cuprinde pozitia membrilor comisiei fat de propunerea de liberare. (7) La procesul-verbal de propunere a liberérii condi- fionate se anexeazai, prin grija consilierului de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivt legii ia cdruia se afla penitenciarul, recomandéirile cu privire la masurile de supraveghere si obligatille previzute in art. 101 din Codul penal care pot fi aplicate de catre instanta de judecata, in cazul in care restul de pedeapsa mas neexecutat la data liberairii persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare. (8) Dispoziile alin. (7) nu se aplic persoanelor con- damnate de cetatenie straini, fat de care s-a dispus pedeapsa complementara prevazuti la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal, COArt. 66 alin. (1) lt. ¢) C. pen., cu denumirea marginals -Continutul pedepsei complementate a interziceri exercitrii unor |. Consideratii generale 7 (9) Persoana condamnaté poate prezenta, in fata comisiei pentru liberare conditionata, dovezi c& si-a inde- plinit obligatile civile stabilite prin hotararea de condamnare ori s-a aflat in imposibilitatea indeplinirii acestor obligatii. (10) Procesul-verbal prevazut la alin (6), impreuna cu documentele care atest mentiunile cuprinse in acesta, se inainteaza judecatoriei in a cdrei ciroumscriptie se afla penitenciarul, iar procesul-verbal se comunica de indata persoanei condamnate. (11) in cazul in care comisia pentru liberare conditi- onat& constata cA persoana condamnata nu intruneste conditile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal ‘intocmit pottivit alin. (6) fixeaza un termen pentru reexami- narea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. In cazul in care cererea de liberare conditionaté este formulat’ inainte de indeplinirea conditiei privind indeplini- rea fractiunii prevaizute de Codul penal, iar perioada ramas& de executat pana la implinirea acestei fractiuni este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie va fi data impli- nirii fractiunii prevazute de Codul penal. in cazul in care perioada rAmasa de executat pana la implinirea acestei fractiuni este mai mic& de un an, termenul fixat de comisie poate depasi data impliniri fractiunii prevazuta de Codul penal, dar nu poate fimai mare de un an. Totodatai, comisia comunica, de indata, procesul-verbal persoanei condamnate, care are posibilitatea ca, in termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta, sub semnaturd, s& se adreseze, cu cerere de liberare conditionata, judecdtoriei in circumscriptia careia se afla penitenciarul. dreptur’, prevede: (1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta in interzicerea exercit&rli, pe perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multor dintre urmatoarele drepturi: (...) 6) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romanie’’ 18. Liberarea conditionata in noul Cod penal (12) Metodologia de lucru a comisie pentru liberare conditionata este stabilita prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. (13) In vederea solutionarii cererii de liberare condi- ionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate sau poate solicita copii ale actelor si documentelor din acesta.” Legea nr. 275/2006 reglementa procedura de acordare a liberdrii conditionate in art. 77. In acest text se prevedea: »(1) Liberarea conditionata se acordai potrivit proce- durii prevazute in Codul de procedur& penal, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor priva- tive de libertate. (2) 0 comisie formata din director, directorul adjunct, pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie gi asistenta psihosociala, consilie- rul de probatiune, medicul penitenciarului, un lucrdtor in cadrul serviciului de productie, cu participarea judecéitorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de pregedinte, propune liberarea conditionata {inand seama de fractiunea de pedeapsa efectiv executata side partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea social, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica gi asistent social, al instruirii gcolare i al formarii profesionale, de responsa- biltatile incredintate, de recompensele acordate, de sanc- {iunile disciplinare aplicate gi de antecedentele sale penale. (8) Propunerea comisiei de admitere a liberérii con- ditionate, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreund cu documentele care atest mentiunile cuprinse in |. Consideratii generale 19 procesul-verbal, se inainteaza judecdttoriei in a céirei ci cumscriptie se afla locul de detinere si se comunica per- soanei condamnate. (4) In cazul in care comisia constaté c& persoana condamnat& nu intruneste condifile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (3) fixeaz un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodaté, comisia comunicé procesul-verbal persoanei condamnate si Ti aduce la cunos- tint& acesteia, sub semnatura, cA se poate adresa direct instanfei cu cerere de liberare conditionata, (6) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor priva- tive de libertate, impreuna cu documentele care atest mentiunile cuprinse in acesta. (6) In vederea solutionairii cererti de liberare conditi- onat a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate”. (O examinare comparativa a dispozitilor privitoare la reglementarea liberrii conditionate cuprinse in legea ante- rioara si in legea in vigoare privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal pune in evidenta atat asemanari, ct si deosebiri esentiale. Contiiile liberarii conditionate in ambele legii-Legea nr, 275/206 si Legea nr. 254/2013 ~ sunt cele prevazute in Codul penal anterior, respectiv, in noul Cod penal. Trebuie facuta ins precizarea c& in noul Cod penal, asa cum am mai aratat, remarcdim deosebiri esentiale atat in ceea ce priveste liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata, ct sin cazul inchisoril. Nu s-au mai mentinut, in noul Cod 20 Liberarea conditionata in noul Cod penal penal, dispozitile care creau, in Codul penal anterior, regi- muri diferentiate de acordare a liberarii intre condamnati femei $i b&rbati ori intre condamnati pentru infracfiuni comise cu intentie sau din culpa. Orientarea europeana in aceasta materie este de a reglementa acordarea liberarii conditionate tinand cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executrii pedepsei, pentru ca numai in acest fel poate fi influentata si modelata mai eficient conduita condamnatului care dovedeste astfel o motivare in plus cunoscdnd c& buna conduit 1! aduce mai aproape de punerea in libertate. in acelagi timp, prin modul de reglementare in noul Cod penal a condiilor de acordare se evidentiaza mai clar i ratiunile liberarii conditionate. Liberarea conditionata nu reprezint& un drept recu- noscut condamnatulul de a nu executa pedeapsa pana la termen, ci un instrument juridic prin care instanta de judecata constat cA nu mai este necesara continuarea executarii pedepsel in regim de detentie pana la implinirea integral a duratei stabilite cu ocazia condamnaiii intrucat condam- natul, prin conduita avuta pe toata durata executarii, dove- deste ca a facut progrese in vederea reintegrairii sociale si convinge astfel instanta c& nu va mai comite infractiuni, iar liberarea sa anticipat& nu prezinté niciun pericol pentru colectivitate Calculul partii din durata pedepsei care este consi- derat ca executata pe baza muncii prestate sau a instrui- ri gcolare ori form&rii profesionale se face, potrivit ambelor legi privind executarea pedepselor privative de libertate, in acelasi mod tn cazurile in care condamnatului presteazai o munca remunerata, 0 munca neremunerata, o muncé in timpul nopti si in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare Legea nr. 254/2013 nu mai retine dispozitii care s& facd referire la calcularea duratei pedepsei considerate ca |. Consideratii generale 21 executat de cétre minori aflati in executarea pedepsei inchisori intrucat impotriva acestora nu se mai poate aplica pedeapsa inchisori, potrivit noului Cod penal. De asemenea, in noua lege a executérii pedepselor privative de libertate s-a prevazut c&, in cazul elaborairi de lucraii stiintfice publicate ori inventii sau inovatii brevetate, se consider’ 30 de zile de executare pentru fiecare lucrare sliinjiica sau inventie siinovatie brevetate, sinu modul de calcul consacrat de legea anterioara care stabilea ca, in cazul elabor&rii unor asemenea lucrari stiintifice, inventii sau inovatil brevetate, se considera 3 zile pentru 2 zile de muni in privinta procedurii de acordare a liberarii conditio- nate intre cele 2 legi privind executarea pedepselor privative de libertate identificam, in mare parte, asemanairi, in sensul cA ambele legi fac trimitere la prevederile Codului de pro- ceduré penala in aceasta materie, dari deosebiri, mai ales in ceea ce priveste componenta comisiei pentru liberare conditionat si considerentele de care fine cont aceasta atunci cand formuleaza propunerea de liberare conditio- nata. in plus, la procesul-verbal de propunere a liberarii conditionate, Comisia pentru liberare conditionata anexeaz& la acesta, prin grija consilierului de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii,recoman- darile cu privire la masurile de supraveghere $i obligatiile prevazute la art. 101 C. pen. care pot fi aplicate de catre instanta de judecat, in cazul in care restul de pedeaps& ramas neexecutat la data liberarii persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare. Aceasta deoarece, potrivit noului Cod penal, s-au introdus, pe durata termenului de supraveghere, m&surile de supraveghere si obligatiile pe care trebuie s& le respecte sau sa le execute pe durata ‘termenului de supraveghere daca acesta este de 2 ani sau mai mare. 22. Liberarea conditionatt in noul Cod penal Sectiunea a 2-a. Precedente legislative 2.1. Liberarea conditionata in reglementarea 15 si evolutia acesteia pani la adoptarea Codului penal de la 1936 Liberarea conditionata a fost introdusa in dreptul penal roman pentru prima data in anul 1874 prin Legea $i Regulamentul pentru organizarea inchisorilor, ins pentru minori (art. 25-26 din lege si art. 8 din Regulamentul gene- ral al Casei Centrale de corectiune pentru minor"). De inspiratie francez&, aceste reglementari priveau minorii care ar fi dat dovezi de bune purtari gi care puteau fi liberati provizoriu gi incredintati fie familie fie particulari- lor, dupa ce au executat cel putin 3 luni de inchisoare in casa de corectie. Aceste prevederi nu au fost niciodata aplicate. Liberarea conditionata a fost generalizaté (posibila pentru tofi condamnati la pedepse privative de libertate) ulterior prin Legea penitenciarelor din 30 iulie 1929, iar in anul 1934 Consiliul legislativ a revizuit $i completat proiec- tele de Cod penal din 1928 si 1933, iar noul proiect a fost Inaintat Camerei Deputatilor si Senatului, care lau adoptat si au promulgat ,|naltul Decret regal’ nr. 471 din 17 martie 1936). Anteproieciele de Cod penal au reglementat diferit si pe larg institutia liberdrii conditionate. Astfel, initial, se acorda liberarea conditionata numai pentru cei care au fost condamnati la pedepse temporare, cei condamnati la pedeapsa inchisorii pe viata fiind exclusi de la beneficiul acestel institutli. O alt’ inaplicabilitate a liberi inainte de termen era in cazul condamnatilor recidivist. ©1Gh. Margéirit,Liberarea conditionat, Ed, Novelnet, Ploiesti, 1998, p. 28. IM. Of. nr. 65 din 18 martie 1936. |. Consideratii generale 23 Aceste limitéri ale liberarii conditionate au fost criticate la timpul respectiv, apreciindu-se c nimic nu indrituieste a ‘se presupune in mod aprioric c& un condamnat lao pedeaps& criminal nu poate s& dea dovada de o buna conduita si de ‘0 completa amendare — mai inainte de expirarea pedepsel dupa cum iardgi nimic nu ne autorizeazé sa sustinem c& acelasi lucru nu s-ar intampla cu un infractor recidivist, uneori existand si asa-zisi recidivisti de ocazie"’. In privinta refuzari liberri conditjonate a celor condamnat la pedepse perpetue, renumitul prof. lon Tanoviceanu aprecia oportuna acordarea gi pentru acestia a liberdrii conditionate pe care co consider ca un ,indoit gi continuu stimulent” prin sargu- infa pe care acestia o depun pentru ca pedeapsa sé le fie comutata si deci transformata in pedeapsa temporara, ce le acorda astfel posibilitatea de a solicita liberarea conditi- onaté. Ambele limitari ale liberarii conditionate propuse in proiectele Codului penal nu s-au mai gasit in Codul penal de la 1936 gi nici in cele ulterioare. Legea care prevedea pe larg liberarea conditionata a fost Legea pentru organizarea penitenciarelor i instituti- ilor de preventie din 30 iulie 1929, care inlocuia Legea din 1874, Aceasti lege, in art. 67 alin. (2), prevedea: ,definutul care a obtinut una sau mal multe stramutari gi va continua sa fie binenotat va putea, la cerere sau din oficiu gi in con- ie admise de Codul penal, s& obtind fie liberarea condi- tionata, fie o noua strémutare, fie propunerea pentru grati- ere”, iar in art. 68 se mentiona: ,internatii din institutele de preventiune ce se gsesc inscrisi in clasa foarte bun si care vor fi primit numeroasele recompense $i in special de la 9, Tanoviceanu, Tratat de drept si procedura penala, ed. a 2a, vol. Ill, Tiparul Curierul Judiciar Bucuresti, 1927, p. 428 si urm 24 Liberarea conditionata in noul Cod penal Pet. 16 al art. 68 vor putea obtine, in condiftile statornicite de Codul penal, fie la cerere, fie la propunerea din oficiu, liberarea conditionata sau liberarea supravegheata dac& starea lor psihico-fizicd nu constituie un obstaco!” Potrivit dispozitillor art. 153 pct. 2 din lege, condam- nati puteau obfine liberarea conditionata daca\ indeplineau, pe langa condifile aratate, gi altele, care se refereau la cuantumul pedepsei executate dupa urmatoarele criterii: ~ condamnatii la pedeapsa criminal s& fi executat cel putin jumatate din pedeaps’; ~cei condamnati la pedeapsa corectionalai sa fi exe- cutat cel putin o treime din pedeapsai, ins nu mai putin de 6 luni. : Cererea sau propunerea din oficiu trebuie s& fie insotita de raportul directorului penitenciarului side avizul comisiei de supraveghere, precum si de angajamentul luat de detinut de a avea o buna conduit’ gi de a munci. Cererea Sau propunerea gi toate actele erau inaintate directorului general al penitenciarului care avea dreptul, dupa lege, A se convinga de cele relatate in ele prin organele de control si apoi trebuia s& le supuna deciziei comisiei de indrumate. Aceastd comisiei de indrumare, chemata s& decida asupra liberarii era compusa, potrivit art. 77, din: un profe- sor universitar de specialitate a dreptului penal sau a pro- cedurii penale; un profesor universitar de boli nervoase; un jurist; un profesor universitar de pedagogie; procurorul general al Curtii de Apel din Bucuresti; persoana cooptata de ctr cella membri ai Consiliului Superior al Penitenciarelor dintre membrii societtilor de patronaj, directorul general al penitenciarelor gi institutilor de preventie. Prin urmare, era vorba de un organ cu caracter admi- nistrativ, adoptandu-se astfel sistemul administrativ pentru acordarea liberarii conditionate. |. Consider i gonerale 25 Liberarea acordata putea fi revocata dupa doua cri- terii decisive: inclcarea uneia dintre obligatiile impuse; svargirea unei noi infractiuni calificata crim sau delict. Constatarea cauzei care motiva revocarea se putea face de ofiterii de politie judiciara din oficiu sau la cererea administratiei penitenciarelor ori a societatilor de patro- naj. Cazul era cercetat de procuror, care putea emite gi mandat de arestare, supus apoi deciziei tribunalului. Ratiunea pentru care in lege se prevedea un alt organ pentru revocarea liberdirii conditionate este aceea cA revo- carea este un act grav care trebuie facut de un organ cu mai mult garantie, cum e un organ judiciar. In cazul revocrii, condamnatul era obligat s4 execute restul de pedeapsa ce ramasese in moment liberéiil con- ditionate, precum $i pedeapsa la care era condamnat in caz © savargea o infractiune in timpul acestei liberari. Dacd liberarea nu era revocaté pe tot timpul perioadei de incer- care, condamnatul se considera liberat definitiv la data cand expira aceasta perioada de incercare, care coincidea cu durata expiréiri pedepsei. 2.2, Liberarea condi dului penal de la 1936 nat in reglementarea Co- Codul penal promulgat la 17 martie 1936 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1937 reglementa institutia liberdiril conditionate in Titlu II! ,Pedepsele”, Capitolul Ili ,FPedepse privative de libertate si regimul lor’, Sectiunea Ill ,Institutiuni ‘complementare pentru executarea pedepselor privative de libertate’, paragraful 2 ,Liberarea conditionata’, art. 41-44 in art. 41 era precizaté natura juridica a liberdirii con- ditionate, conditile de acordare si obligatiile condamnatulul pana la implinirea duratei pedepsei aplicate acestuia. Acest text avea urmatorul cuprins: ,Liberarea condi- fionata este punerea in libertate anticipataé a condamnatului 26 Liberarea conditionata in noul Cod penal care, in afara de condifiunile prevazute in art. 28, 32, 33 gi 39, mai are i posibilitatea de a-si asigura existenta prin mune, cand nu are alte mijloace. Partea de pedeapsa redusa prin grafiere nu intra in calculul pArtilor ce trebuiesc executate pentru obfinerea eliberaii. Timpul petrecut in libertate conditionata este socotit ca exeoutare de pedeapsai Hotiirarea de liberare va fixa localitatea unde cel liberat se va stabili. Aceasta localitate poate fi alta decdt aceea unde locuieste partea vatamata, Cel liberat este obligat: 1, s& munceasca, potrivit cu puterile gi aptitudinile sale, in cazul cand existenta nu-i poate fi asiguratai decdt prin munca. 2. s& nu pasdreasca, far incuviintarea autoritatii respective, localitatea unde trebuie sé munceasca gi care i-a fost fixata prin hotdirarea de liberare” 3. SA se prezinte de doua ori pe luna la primarie sau, daca exist, la politia localitatii respective, in ziua si ora fixata la autorita Nu se acorda liberare conditionata strainilor a c&ror expulzare a fost decisé prin hotirdre judecatoreascai. Articolul 42 instituie obligatia celui condamnat de a repara in timpul liberari, in totul sau in parte, daunele ce au fost fixate de justifie, finandu-se seama de putinta sa de céstig in acest timp. in art. 43 sunt prevazute efectele definitive ale libe- r&rii conditionate. Potrivit acestui text, liberarea conditionata se termina in ziua cAnd pedeapsa trebuia sa inceteze, prin executarea ei completa, iar pentru condamnatii la munca silnicd sau detentiunea pe viata, dupa ce au trecut 10 ani de la data pronuntéiri hotararil de liberare conditionatd, conform art. 28. |. Consideratii generale 27 in temeiul art. 44 liberarea conditionata se revoca dac& condamnatul inainte de expirarea perioadei de incer- care a célcat fara just motiv indatoririle impuse prin hotdira- rea de liberare sau daca in timpul liberarii conditionate a svrgit o noua infractiune calificata crima sau delict, pentru care a fost condamnat definitiv chiar dupa trecerea acestei perioade. El va fi supus, in acest caz, sila pedeapsa ce mai Rimasese de executat in momentul liberaiii. {in art. 150 din Codul penal de la 1936 erau stabilite cazurile in care minoruluiinfractor i se putea aplica pedeapsa inchisorii corectionale sau a detentiunii simple, iarin art. 151 era reglementata liberarea conditionata a minorului din executarea unei pedepse privative de libertate. Potrivit dispozitilor acestui din urma text, minorul, dupa executarea adoua treimi din pedeapsai, putea fi eliberat si supus supra- vegherii pana in momentul cand pedeapsa privativa de libertate ar fi trebuit sd inceteze prin executarea completa. Cel liberat conditionat era supus unor reguli speciale in ce pri- veste felul sau de viata gi de purtare in timpul liberarii. Dac&d in acest timp minorul nu s-a conformat acestor reguli sau a sdvrsit 0 noua infractiune, instanta revoca masura liber’ fii, trimijandu-| din nou in institutul de reeducare moral, unde va executa restul de pedeapsa. In caz de buna purtate, in timpul liberarii conditionate, pedeapsa se considera executata. 2.3. Liberarea inainte de termen reglementata de Decretul nr. 72/1950 Liberarea inainte de termen reglementata de Decretul nr. 72/1950" inlocuieste institutia liberarii conditionate pre- vazute in Codul penal de la 1936, art. 40-44. "IB, Of. nr. 28 din 28 martie 1950. 28 Liberarea conditionati in noul Cod penal Ca institutie juridica, liberarea inainte de termen repre- zint& un progres in raport cu liberarea conditionata regle- mentata de Codul penal de la 1936. Pentru prima data se instituie in lege cerinta de a se asigura prin executarea pedepsei reeducarea condamnatului gi se prevede c& bene- ficiaz& de liberare inainte de expirarea in intregime a dura- tei pedepsei aplicate numai acei condamnati care dau dovezi concludente de indreptare, deveniti apti pentru conviefuire sociala (art. 1 din Decretul nr. 72/1950). Prin urmare, din momentul punerii in libertate, pedeapsa era considerata ca fiind executata in intregime intrucat se pleca de la convingerea c& cel condamnat s-a reeducat si nu mai prezinté pericol de a incéilea in viitor legea. Pentru acest considerent, persoanei puse in libertate nu i se instituia nicio supraveghere, ci era supusa indepli- nirii in viitor a unor obligatii in legéitura cu liberarea de care a beneficiat. Liberarea inainte de termen, ca si liberarea conditio- nat, constituia 0 vocatie gi nu un drept al celui condamnat, cu deosebirea cA nu avea repercusiuni asupra pedepsei executate sau a restului de pedeapsa ramas neexecutat conduita necorespunzétoare a celui recent liberat. Conditile pentru acordarea beneficiului liberéii inainte de termen erau cele privitoare lal"! —categoriile de condamnati ce puteau fi liberati inainte de termen, respectiv cei care munceau in ateliere, ferme, intreprinderi de stat sau cooperative, santiere, birouri, ca gi cei ce desfagoara munci gospodaresti cu caracter de con- tinuitate; —constiinciozitatea in munca desfasurata; ~ buna purtare $i sprijinul ce trebuia dat administratiei penitenciarului pentru mentinerea disciplinei si reeducarea condamnatilor; (Gh. Margarit, op. cit, p. 37-38. 29 —dovezile temeinice care trebuiau sa rezulte din fapte concludente (art. 4 si 5 din Decretul nr. 72/1950). Pentru cei care indeplineau condifile aratate in cal- culul pedepsei doua zile muncite erau socotite trei executate din pedeapsa, cea ce inseamna c@ un condamnat, dupa ce executa 2/3 din pedeapsa, se putea libera inainte de termen. Decretul nr. 72/1950 nu diferentia categorille de munci ce erau prestate, astfel cA gi detinufli care prestau munci ugoare se bucurau de aceleasi drepturi cu cei care desfgurau munci grele, Comisia de supraveghere prevazuta in Codul penal de la 1936 a fost substantial schimbata prin Decretul nr. 72/1950, in sensul c& aceasta era alcdtuité in totalitate de persoanele autorizate s4 organizeze $i s supravegheze executarea pedepsei privative de libertate. Dup& cum reiese din prevederile art. 8 alin. (2) din Decretul nr. 72/1950, Comisia de supraveghere era consti- tuit& dintr-un pregedinte, patru membri si un secretar din personalul penitenciarului si exercita o activitate de avizare, in sensul c& cererea pentru acordarea liberarii inainte de termen adresat instantei de judecata corespunzatoare locului de detinere putea apartine condamnatului sau Directiei penitenciarului gi trebuia sa fie insofita de avizul colectivu- lui de penitenciar, iar in unele cazuri pentru infractiuni poll- tice si de avizul Directiei Generale a Securitatii Poporului. Hottirdrea instantei de respingere a liberarii inainte do termen nu era susceptibila de nicio cale de atac pentru condamnat. Procurorul putea ins declara recurs impotriva hot&rarii de admitere a cererii de liberare, care era suspen- siv de executare. jin cazul respingerii cererii de liberare inainte de termen, aceasta nu mai putea fi reiterata decat dupa un timp soco- tit util de colectivul de penitenciar, astfel c& liberul arbitru era evident. 30. Liberarea con fonata in noul Cod penal 2.4, Punerea in libertate inainte de termen in re- glementarea Decretului nr. 720 din 31 decembrie 1956 Decretul nr. 720/1956" pentru punerea in libertate inainte de termen pe baza muncii prestate si a bunei com- portdiri a celor condamnati aduce imbunatatiri substantiale ‘in raport cu institutia liberal inainte de termen reglementata in Decretul nr. 72/1950. Acestea s-au referit la: a) scopul imediat al procesului de educare in timpul executarii pedepsei. Acesta inseamna nu numai buna comportare a condamnatului prevaizuta in Decretul nr. 72/1950, ci $i executarea in mod constiincios a muncilor repartizate prin indeplinirea procentelor de norme stabilite prin regulament si indeplinirea programului de lucru pentru unele munci in regie”; b) sesizarea instantei. Daca, potrivit Decretului nr. 72/1950, la intervale de timp periodice, in functie de pedeapsa ce o executa cel condamnat, comisia examina situatia fiecdrui detinut si, in cazul in care se constata c& persoana condamnata putea fi liberata inainte de termen, se incheia un proces in care se f&cea propunerea de liberare instantei competente, conform prevederilor Decretului nr. 720/1956, tribunalul putea fi sesizat si cu cererea din partea condamnatului dupa ce acesta solicita locului de detinere procesul-verbal incheiat cu ocazia examinarii peri- odice gi cu avizul comisiei de pe langai penitenciar; ©) folosirea cailor de atac impotriva hotararii tri- bunalului in solutionarea propunerii sau a cererii pentru punerea in libertate inainte de termen. Daca, potrivit decretului nr. 72/1950, calea de atac impotriva hotdrarii tribunalului privitoare la punerea in libertate inainte de termen apartinea numai procurorului, in temeiul Decretului (1B. OF. nr. 2 din 16 ianuarie 1957. |. Considerati generale 31 nr. 720/1956 recurs impotriva incheierii pronuntate in aceasta materie putea fi facut si de condamnat; d) existenta unor norme de muneé, cu repercusi- uni imediate asupra cuantumului efectiv de executare a pedepsei, in conceptia Decretului nr. 720/1956, constituie, in raport cu prevederile Decretului nr. 72/1950, o deosebire esentiala, 2.5, Liberarea conditionata in reglementarea Co- dului penal de la 1968, cu modificarile si completarile ulterioare Codul penal adoptat la 21 iunie 1968 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969 a reglementat institutia liberarii conditio- nate in Titlul I!,Pedepsele”, Capitolul Ill Pedepsele princi- pale”, art. 59-61 din partea sa generalai. jinart. 59 C. pen., cu denumirea marginala ,Liberarea conditionata”, sunt prevazute conditile cadru in prezenta c&rora un condamnat poate fi liberat conditionat, indiferent de infractiunea savarsitd, cu exceptia condamnatilor pentru infractiunile mentionate in art. 60 C. pen. Pottivit dispozitillor art. 59, condamnatul, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei in cazul ‘nchisorii care nu depageste 10 ani sau cel putin doud treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani gi este stdruitor in munca, disciplinat, d& dovezi temeinice de indreptare, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepselor. in calculul fractiunilor de pedeapsa aratate mai sus, se fine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivt legii, ca executata pe baza muncii pre- state. in acest caz ins, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei cand aceasta nu depaigeste 10 ani sia cel putin jumatate cdnd pedeapsa este mai mare de 10 ani, 82 Liberarea conditjonaté in noul Cod penal Liberarea conditionata in cazuri speciale este regle- mentata in art. 60 C. pen. in baza acestui text, in cazul condamnarilor pentru infractiuni contra securitatii statului, contra avutului obstesc ori pentru infractiuni de omor sau pentru infractiuni contra pai gi omeniri ori pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba important economiei nati- onale, liberarea conditionata prevazuta in art. 59 alin. (1) poate fi acordata numai dup’ ce condamnatul a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul cand aceasta nu depéigeste 10 ani, sau cel putin trei p&trimi in cazul pedepse’ inchisorii mai mari de 10 ani. Cand cel condamnat pentru una dintre infractiunile deosebit de grave beneficiaza de reducerea fractiunilor de pedeapsa ca urmare a muncii prestate, liberarea conditionata nu poate fi acordat inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cAnd aceasta nu depa- geste 10 ani, sau de doud treimi cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. Unalt caz special de liberare conditionata vizeaza pe condamnatii minori cand ajung la varsta de 18 ani, precum sicondamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati side 55 de ani pentru femei. Acestia pot filiberati conditio- nat, dup executarea unei patrimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depageste 10 ani sau a unei treimi ‘in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite si celelalte conditi privitoare la conduita condamnatului pe durata executéirii pedepsei. in art. 61 C. pen. sunt prevazute efectele liberarii conditionate si cazurile de revocare facultativa sau obliga- torie a liberarii conditionate. Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acest interval cel liberat a comis din nou o infracfiune, instanta, |. Considerafi generale 33 jinand seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberdrii conditionate, fie revocarea. Revocarea este obligatorie in cazul cnd fapta savar- sita este o infractiune contra securitatii statului, contra avu- tului obstesc, ori 0 infractiune de omor, sau o infraotiune contra pci si omeniri, ori o infractiune prin care s-a produs © pagub important economiei nationale. ‘intrucat prin Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990") a fost abolité pedeapsa cu moartea $i inlocuité cu detenti- unea pe viat&, solutie adoptata gi in noua Constitutie a Roménie! in 1991, s-au impus unele modificari in continutul Codului penal, inclusiv in materia liberarii conditionate Astfel, prin Legea nr. 140/1996*, dispozitile privitoare la liberarea conditionata prevazute in art. 59-61 C. pen. 1968 au fost modificate sau completate dupa cum urmeaza: a) a fost introdus art. 55' cu denumirea marginala »liberarea conditionata’. in acest text s-au prevazut con- ditile in care poate fi acordata liberarea conditionata in cazul pedepsei detentiunii pe viata; b) s-au modificat prevederile art. 59 C. pen. in sensul ca s-au majorat fractiunile de pedeapsa de executat la 23 gi 3/4, respectiv 1/3 si 1/4 pentru anumite categorii de persoane (minori, varstnici); ) a fost introdus art. 59" cu denumirea marginala »Liberarea conditionata in cazul infractiunilor svarsite din culpa’. in temeiul acestui text fractiunea de pedeapsa ce se cere executata este mai redusa decat atunci cand cel condamnat executa o pedeapsa pentru infractiunea inten- tionata sau praeterintentionata; 1 Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru modificarea si abrogarea unor prevederi din Codul penal gi alte acte normative (M. Of. nr. 4 din 8 ianuarie 1990), 1M. OF. nr. 289 din 14 noiembrie 1996. 34 Liberarea condijonata in noul Cod penal 4d) s-a inlaturat discriminarea sub aspectul fracti- unilor de pedeapsa executaté pentru infractiunile contra securitatli statului, contra patrimoniului, dupa cum acesta este public sau privat, de omor sau pentru infractiuni contra pacii sau omenirii ori pentru care s-a produs 0 paguba important& economiei nationale, urmand ca fractiunea de pedeapsa de executat sa fie cea a cuantumului pedepsei aplicate din care are loc liberarea conditionata pan la 10 ani sau mai mare de 10 ani; e) din grupul infractiunilor care determina revo- carea obligatorie a liberérii conditionate au fost scoase infracjiunile contra patrimoniului Sectiunea a 3-a. Elemente de drept penal comparat privind liberarea conditionaté Din compararea unora dintre Codurile penale stra- ine retinem asemanari, dar si deosebiri in raport cu regle- mentarile din Codul penal roman privind liberarea condi- tionata. a) Codul penal italian reglementeaza liberarea con- ditfonata in Cartea | Despre infractiuni in general”, Titlul VI Despre anularea infractiuni si despre pedeapsa”, Capitolul Ul Despre incetarea pedepse’’, art. 176 si art. 177. in art. 176, cu denumirea marginal ,Liberarea con- ditionata”’, se prevede: ,Condamnatul la pedeapsa cu inchi- soarea care, pe perioada de executare a pedepsei, a avut un comportament care sa duca la considerarea caiintel drept sigur, poate fi liverat conditionat dac& a depasit cel putin 30 de luni, dar cel putin juméitate din pedeapsa ce i-a fost aplicata, daca restul pedepsei nu depaiseste 5 ani. Daca cel condamnat este recidivist, pentru ai se acorda liberarea conditionata, trebuie sé fi executat cel putin |. Consideratii generale 35 patru ani din pedeapsa, dar nu mai putin de trei sferturi din pedeapsa ce i s-a aplicat. Condamnatului la detentiunea pe viata i se poate acorda liberarea conditionata atunci cand a executat cel Putin 26 de ani din pedeapsa. Acordarea liberarii conditionate este subordonata indepliniti obligatilor civile ce decurg din infractiune, excep- tnd cazul in care condamnatul demonstreaz ca se aflé in imposibilitatea de a le indeplini’ Dup& cum se observ, Codul penal italian reglemen- teazai liberarea conditionata din pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata in acelagi text. Un element specific reglementdirii conditilor liberéirii conditionate este acela al stabiliri unei fractiuni diferite de pedeapsa executata in cazul in care condamnatul este recidivist. Articolul 177 este destinat reglementarii revocarii liberarii conditionate. Conform prevederilor acestui text, liberarea conditionata este revocata daca persoana careia i's-a acordat comite un delict sau o contraventie de aceeasi natura, sau incalc& obligatille ce-i revin in urma eliberdi supravegheate, dispusa conform art. 320. In acest caz, perioada petrecut in libertate conditionata nu este calculata la durata pedepsei si condamnatul nu poate fi repus in libertate conditionata. Odata trecuta toat perioada pedepsei aplicate sau 5 ani de la data acordaiiiliberarii conditionate, daca este vorba despre condamnatul la detentiunea pe viata, fara sa fiintervenit nicio cauzai de revocare, pedeapsa devine exe- cutata si sunt revocate masurile de siguranta personae ordonate de judeciitor prin sentinta de condamnare sau prin prevederea ulterioara. b) Codul penal francez reglementeaza eliberarea conditionata in Titlul I ,Pedepsele”, Capitolul Ill ,FFormele 36 Liberarea conditionata in noul Cod penal substitutive ale executdrii pedepsei privative de libertate”, Sectiunea 3 ,Liberarea conditionata’, art. 90-93. In art. 90 se prevede c& ,Se acorda eliberarea conditionaté in cazul pedepselor privative de libertate pentru acei condamnati daca sunt indeplinite urméitoarele condi: a) se afl in al treilea an de tratament penitenciar; b)s-au executat trei p&trimi din condamnarea aplicata; ¢) s-a constatat cA cel condamnat a avut 0 bund conduita gi exist suficiente date privind reintegrarea soci ala. Nu se va considera indeplinita conditia de la lit. 0) daca cel condamnat nu a indeplinit responsabilitatea civila derivata din delict in cazurile si conform criterillor stabilite in art, 72.5 gi 6 din Legea Organic& Generala a Penitencia- relor. in cazul persoanelor condamnate pentru delicte de terorism sau pentru delicte comise in cadrul organizatillor criminale, sunt prevazute si alte condi care sa garanteze ca acestea renunté la activitaie infractionale si va abandona violent. Articolul 90 stabileste unele cazuri specifice de acor- dare a liberarii conditionate condamnatilor la pedepse pri- valive de libertate care au executat doua treimi din pedeapsa, cand merit acest beneficiu prin desfgurarea continua de activititi de muncé, culturale sau ocupationale. Pottivit dispozitilor art. 92, condamnatii care au impli- nit varsta de 60 de ani sau implinesc aceasta varsta in timpul executirii pedepsei si indeplinesc conditile stabilite, cu exceptia cazulul in care au executat trei sferturi din aceasta sau, dup caz, doua treimi, vor putea obtine acordarea eliberéirii conditionate. Acelasi criteriu se va aplica si cand, conform rapor- tului medical, condamnatul este bolnav sau sufera de boli grave incurabile |. Consideratii generale a7 Articolul 93 stabileste c& perioada de liberare condi- fionat& cuprinde toata perioada de timp care: lipseste subiec- tului pentru a executa pedeapsa. Daca in aceast perioada condamnatul va comite infractiuni sau nu va respecta reguli de conduit impuse, judecdtorul de supraveghere peniten- ciara va revoca eliberarea conditionata, iar condamnatul va fiincarcerat si va urma sa execute pedeapsa din care a fost eliberat conditionat. c) Codul penal provizoriu al provinciei Kosovo, partea general, cuprinde reglementar ale liberarii condif- onate in Capitolul VI ,Prevederi generale privind executarea pedepselor”, art. 80 si art. 81. Articolul 80, cu denumirea marginala ,Libertatea conditionata”, are urmaitorul continut: 4(1) Persoana condamnata poate fi eliberata conditi- onat dacai exist motive rezonabile sa se presupuna ca nu va mai comite o infractiune. Conduita persoanei condamnate pe parcursul executarii pedepsei va fi avutd in vedere la luarea deciziei asupra acordariilibertatii conditionate. (2) Persoana condamnaté care a executat jumaitate din pedeapsa cu inchisoarea poate fi pusé in libertate condi- fionatai si eliberata din penitenciar cu condifia ca ea sinu mai omit 0 alta infractiune inainte de expirarea condamnati. (8) Persoana condamnata care a executat o treime din pedeapsa cu inchisoarea poate fi pusd in libertate con- ditionata in mod exceptional cu conditia ca circumstante deosebite legate de persoana condamnata sé indice faptul c& ea nu va mai comite o alta infractiune. (4) Persoana condamnata care a executat trei sterturi din pedeapsa cu inchisoarea pe termen lung poate fi pus& in libertate conditionata. (6) Libertatea conditionata se acorda de ctre un complet numit de entitate publica competenta in domeniul chestiunilor juridice, conform leg 38 Liberarea conditionat in noul Cod penal Revocarea liberarii conditionate este reglementata in art. 81. Potrivit acestui text, instanta revocé liberarea con- ditionata in urmatoarele cazuri: = persoana condamnata a comis, pe durata liberéii conditionate, una sau mai multe infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii ce depageste un an; ~persoana condamnata, pe durata liberi conditio- nate, a comis una sau mai multe infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii de pana la un an. Instanfa, pentru a decide asupra revocdirii libertaii conditionate, va lua in seama una dintre infractiunile comise, ‘mobilul comiteriinfractiunilor si alte circumstante care indica oportunitatea revocai liberdirii conditionate. — persoana condamnata care a fost eliberata condi- fionat este pedepsita pentru o infractiune comisa inainte de punerea in libertate conditionata. Capitolul 11. Conceptul, caracterele si modalitatile liberarii conditionate. Justificarea institutiei Sectiunea 1. Conceptul de liberare conditionata De regula, pedeapsa privativa de libertate inceteaz& la implinirea duratei stabilite prin hotararea definitiva a instanjei de judecata.. Pentru a stimula pe.condamnati sé ila procesul de reeducare, de indreptare efectuat pe parcursul executairll pedepsei privative de libertate, Codul penal si legea de éxecutare a pedepselor privative de liber- tate a reglementat institutia liberdiri conditionate gi a preva- 2ut posibilitatea ca cei condamnati s& fie liberati inainte de implinirea termenului stabilit de instanta de judecata. ‘Aceasta posibilitate oferita condamnatilor la pedepse privative de libertate constituie o incurajare a acestora pentru corectarea si schimbarea conduitei.lor in. sensul formar unei atitudini corecte fat de preocuparea de a obtine resurse financiare si materiale oneste, de a_respecta ordinea de drept si re ».convietuire sociala.... Dupa cum arata si denumirea, liberarea conditionaté se acorda de catre instanta de judecaté condamnatului, cu prevederea expresa de a nu svarsi pe timpul libordri, pan& la implinirea termenului la care pedeapsa se considera executat, nicio infractiune. Prin urmare, condamnatul, dupa ce a executat o parte din pedeapsa privativa de libertate, a avut o buna conduit pe toat durata executirii pedepsei, a indeplinit integral 40. Liberarea conditionata in noul Cod penal obligatille civile stabilite prin hotararea de condamnare si a_ instantei convingerea c& s-a 1 t, putandu-se integra in societate, poate fi liberat din penitenciar cu obli- gatia principala de a nu savargi o infractiune pana la impli- nirea termenului de pedeapsa. Liberarea conditionat’, tinand seama de continutul si locul reglementarii acesteia in Codul penal in vigoare, con- stituie 0 institufie de drept penal complementarai individua- lizarii pedepsei, alaituri de renunjarea la aplicarea pedepsel, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea exeoutarii pedep- sei sub supraveghere, instituitii ,post judiciare”, $i consta in punerea in libertate.a condamnatului din locul de detinere Inainte de executarea in intregime a pedepséi. Pottivit dispozitilor art. 99-106 C. pen.,liberarea con- ditionata const in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de executarea in intregime a pedep- sei privative de libertate la care a fost condamnat, cu obli- gatia s& nu mai s4vargeasca, in termenul de supraveghere, 0 infractiune gis respecte masurile de supraveghere, precum si obligatiile impuse de instantai" Liberarea conditionat’, agadar, constituie o modalitate de executare a unei parti din pedeapsa inchisoril, intrucat condamnatul care a fost liberat conditionat este considerat ca fiind in continuarea executarii pedepse, iar timpul petre- cut in stare de Iibertate pana la indeplinirea duratei pedep- sei intra in calculul acestei durate gi pedeapsa se considera ca deplin executata ‘Aceast caracterizare se refera sila exeoutarea pedep- selor auxiliare care insotesc pedeapsa principala si isi urmeaza cursul lor. in ziua cand s-a implinit restul de timp "1G, Antoniu, C. Bulai, Distionar de drept penal si procedura penalé, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, p. 856; , Pascu, A.S. Uzléu, Drept penal. Partea generala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 388, Il, Concept, caractere, modalitai gi justificare 4“ din durata pedepsei privative de libertate (bineinteles, cu conditia ca cel liberat s& nu fi savarsit 0 noua infractiune gi s& fi respectat masurile sau obligatille impuse pe durata termenului de supraveghere), liberarea conditionata se transforma in liberare defintiva, intrucat condamnatul este considerat c& si-a executat integral pedeapsa Sectiunea a 2-a. Caracterele liberdrii conditionate 2.1, Caracterul general Liberarea conditionata rémane si in viziunea noului Cod penal o institutie de generalé aplicabilitate, in sensul c& poate fi acordatai, in principiu, oricérui condamnat, indi- ferent de natura sau gravitatea infractiunii care a atras condamnarea, de felul pedepse’ privative de libertate (deten- {iunea pe viata, inchisoarea), daca instanta constata inde- plinirea conditilor stabilite de lege". De liberarea conditionata pot beneficia toti condam- nati, att cei obligati s execute detentiunea pe viata, cat si cei condamnati la pedepse cu inchisoarea, atat cei care muncesc, ct gi cei care nu pot munci, indiferent de varsta, indiferent de natura infractiuni gi indiferent dac& au mai beneficiat anterior de liberare conditionata pentru alté pedeapsa, daca indeplinesc condifile cerute de lege. Institutia liberdrii conditionate functioneazé fata de orice pedeapsa, indiferent dacd aceasta pedeapsa a fost pronuntata prin hotrare de condamnare sau decurge din comutarea unei pedepse si indiferent de forma de vinovattie ori daca cel condamnat este major sau minor, barbat sau femeie. "1G Antoniu $i colaboratori, op. cit. p. 234. 42 Liberarea conditjonatai tn noul Cod penal Unele instante judecdtoresti, confruntate cu problema dac& este admisibila cererea de liberare conditionata a unui condamnat a céirui pedeapsé a fost intrerupta in baza art. 455 C. proc. pen. 1968, au dat rspuns negativ, apreciind c& liberarea conditionata poate fi solicitaté de condamnat numai atunci cand se aflé efectiv in executarea pedepseit" Oasemenea situatie a fost criticata pe buna dreptate, respingerea cererii de liberare conditionata pe consideren- tul c& cel condamnat nu este incarcerat, gasindu-se in stare de liberare, nu are o fundamentare legalai intrucat printre cerinjele prevazute de art. 99 si art. 100 C. pen. nu este prevaizuta gi conditia ca cel condamnat s& se afle efectiv detinut in executarea pedepsei in momentul formularii ori al solutionarii cererii de liberare conditionata. Aga incat, desi starea de detinere este de natura institutiei liberdrii condi- flonate, nu este gi de esenta sa. Deci nu prezinta relevanta ‘imprejurarea c& cel condamnat nu se gaseste incarcerat, In executarea pedepsei, la momentul formularii sau al solu- tiondiri cererii de liberare conditionata. Pericolul social mai mare al unor anumite infractiuni nu exclude posibilitatea liberarii condifionate daca sunt ‘indeplinite conditile prevazute de art. 99 giart. 100 C. pen., deoarece acesta a fost avut in vedere la individualizarea pedepsei de catre instanta de judecata. Astfel, este nelegala sentinta prin care s-a respins cererea de liberare conditionata pe motivul c& infractiunea svarsita prezinta un pericol social pronuntat®!, "1G, Turianu, Liberarea conditionat a condamnatului aflat in stare de libertate la data solufionairii cereri, in Dreptul nr. 9/1991, p. 80. "2 Judecdtoria Sectorului 5 al Municipiului Bucuresti, s. | pen., dec. nr. 1593/2000, in Culegere de practic judiciara in materie penalé pe anul 2000, Curtea de Apel Bucuresti, lucrare coordonati de D. Lupagcu, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2002. Il. Concept, caractere, modali ti si justificare 43 2.2. Caracterul individual sau personal Din interpretarea dispozitilor de reglementare a libe- rail conditjonate rezulta c& aceasta nu se aplic& automat dupa executarea fractiei de pedeapsa prevazuté de lege, ci numai daca instanfa care judecd dosarul igi creeaza con- vingerea, tinand seama de conduita condamnatului in timpul executrii pedepsei, de achitarea sau imposibilitatea achi- tril obligatillor civile stabilite de instanta de judecata, c& indreptarea acestuia si reintegrarea in societate sunt posi- bile gi fra executarea restului de pedeapsa in penitenciar. Imprejurarea cA liberarea conditionata a unui.con- indeplinirea unor conditii privind con- duita ac ‘acestuia, acordarea ir in mod judiciar a | liberarii sporeste ficienta stimula a institutiei-s& constituie un continu ‘indemn pentru condamnati atat in ceea. ce priveste.felul comportariilorla locul de.detinere, cat si cu privire la modul de indréptare, inclusiv prin participarea la activitati recreative, soolarizare sau pregattifé profesionala ori recaliicare Cu toate c& existenta unor antecedente penale nu constituie un impediment la liberarea conditionat a unui condamnat, instanta trebuie sa le cunoasca pentru a putea decide asupra cererii ori propunerii de liberare conditionat, apreciind astfel situatia condamnatului si a profilului sau social Daca cel condamnat este recidivist, instanta de fond trebuie s& analizeze aceasta stare, in contextul tuturor factorilor si condifilor ce se cer a fi intrunite pentru ca o persoana condamnata si fie liberata conditionat. intre acesti factori se numara conduita general a persoanei condam- nate, posibiltétile de reintegrare in familie si societate, toate acestea in contextul analizairiiriscului de recidival". (Trib. Timis, dec. nr. 15/2005, nepublicat, si dec. nr. 16/2005, nepublicata. Liberarea con nat In noul Cod penal ‘Se poate spune, in concluzie, c& liberarea conditionata nu poate fi acordata fra o cercetare amanuntité a situatie! individuale a condamnatului. Caracterul individual sau personal rezulta si din Legea nr, 24/2013, unde se prevede ca din comisia de liberare conditionata face parte un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in ciroum- scriptia c&ruia se afl& penitenciarul, care a atagat procesu- lu-verbal recomandairi cu privire la masurile de supraveghere si obligatiile care pot fi aplicate de instanta de judecata in cazul in care restul de pedeapsa rmas neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare. 2.3. Caracterul facultativ Liberarea conditionata poate fi acordata de instanfa, si acest lucru este exprimat in lege prin cuvintele ,poate fi liberat conditionat", daca cel condamnat indeplineste con- ditile prevazute de lege. Intrunirea condifilor fat de un condamnat nu inseamnd, c& prin ea inséigijustificd iberarea gi cd instanta este obligata cain mod automat si acorde iiberarea conditjonata. Beneficiul acestei institutii nu este asadar un drept, ci numai 0 vocatie a condamnatului’. Aprecierea ca liberarea conditionata nu este un drept, ci numai o vocatie a condamnatului a fost féicuté in doctrina penal pentru prima data de prof. V. Dongoroz, avand la baz& condifile de acordare, scopul si functile pedepsei din Codul penal din ace! moment (Codul penal de la 1968) Astfel, pedeapsa era o masuré de constrangere gi un mijloc de reeducare pentru prevenirea savarsirii de noi "1, Dongoroz $i colaboratori, Explicati teoretice ale Codului penal roman. Partea general. Vol. Il, ed. a 2-a, Ed. Academie! Romane, Bucuresti, 2003, p. 40, Il. Concept, caractere, modalitati gi justificare 45 infractiuni, si regimul exeoutairii pedepsei inchisoril se inte- meia pe obligatia condamnatilor de a presta o munca util, daca sunt apti pentru aceasta. In aceste conditii instanta __ aprecia in fiecare caz in parte. daca este. sau.nu.oportund a liberdri conditionate, avaind in vedere conditii precum.executarea unei fractiuni din pedeapsa, staruinta in munca, disciplina, reeducarea prin dovezile temeinice de indreptare gi antecedentele penale. Aceleasi condi, cu mici deosebiti, s-au avut in vedere de instantele de judecata pana la 01.02.2014, cand a intrat {in vigoare noul Cod penal Acesta prezinta o noua viziune asupra scopului apli- cari $i executari pedepselor, cand cetéitenii condamnati au drepturi ce le confera posibilitatea de a actiona siin deten- fie, desigur, sub rezerva limitarii libert&tii de migcare, in aceleasi condi ca si in libertate. Scopul pedepselor se schimba radical, iar libertatea inainte de epuizarea terme- nului pedepsei este considerata un beneficiu moral, de comunicare $i resocializare!"! in anul 1999, Comitetul de ministrii al Consiliului Europei adopta la 30.09.1999. Recomandarea nr. 22 refe- ritoare la masurile privind limitarea supraaglomer&rii si cresteri populatiei in penitenciare. Potrivit pct. 24 din actul normativ mai sus mentionat, liberarea conditionata trebuie sa fle privita ca find una dintre cele mai eficiente si con- structive masuri, care nu numai cé reduce durata incarce- rrii, dar contribuie in mod substantial si la reintegrarea planificaté a condamnatului in comunitate, iar la pet. 25 pentru a promova gi extinde liberarea conditionata trebuie Ca legiuitorul s conceapa si s& implementeze un serviciu "1, Pascu (coordonator), V. Dobrinoiuy, T. Dima, M.-A. Hotca, J. Chis, C. Paun, M. Gorunescu, M. Dobrinoiu, Noul Cod penal comentat. Partea general, ed. a 2-a, revizuité si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 556. 46 Liberarea conditionata in noul Cod penal de supraveghere, nu numai ca autoritatile judiciare s& con- sidere aceasta masura cao alternativa viabila si responsa- bil, dar ica liberatul conditionat sa primeasca cel mai bun suport gi conditii de reinsertie sociala care s& conduca la reducerea recidivei si sa ofere siguranta si protectie publica. Un prim pas privind acceptarea unei noi conceptii despre liberarea conditionata il face doctrina penala, care, printr-o opinie singulara la acel moment, mentioneazé cai persoana condamnaté are un drept conditionat, dar drept, sinu vocatie la liberarea conditionata. Atunci cand instanta constat indeplinirea condiftilor, ea trebuie s& dispuna libe- rarea. Instanta poate aplica ,criterii de politica penala” in Justificarea solutiei respingerii cererii, dar atunci cand sunt indeplinite condifile ea trebuie sa dispuna liberarea'"! Ulterior, prin modificarea Codului penal din 1968 in 2006 gi adoptarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, liberarea conditionata se acorda tinand seama de fractiile de pedeapsa executate efectiv din durata pedep- sei, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrare social in special in cadrul activititilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta social, al instruirii gcolare gi al formarii profesionale, de responsabilititile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate gi de antecedentele penale!!. Totodatdi s-a introdus parcurgerea progresiva a regi murilor de executare a pedepsei privative de libertate fara munca obligatorie. Actualul Cod penal, adoptat in anul 2009 i intrat in vigoare in 2014, nu mai defineste pedeapsa gi scopul aces- teia si considera liberarea conditionata o institutie distinota ', Pascu $i colaboratoril, op. cit., p. 556. Ant. 77 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor. Il. Concept, caractere, modalita gi justificare a7 ‘a operatiunii juridice de individualizare a pedepsei care are cele mai restrictive conditii pentru executarea pedepsel fara lipsire de libertate, fata de celelalte masuri neprivative de libertate, deoarece cuprinde 0 gama de etape obligatorii cum sunt: — aplicarea pedepsel privative de libertate prin con- damnarea definitiva; ~trecerea la executarea efectiva a pedepsei la locul de detinere; ~ stabilirea unei fractii obligatorii de executat in cadrul unor regimuri diferentiate si progresive pana la regimul deschis gi semideschis; — urmarirea unei bune conduite pe toata durata exe- cutarii pedepsei; — acordarea liberarii conditionate si stabilirea unei termen de supraveghere; —indeplinirea masurilor legale $i a obligatiilor impuse prin hotararea instantei de judecata pana la epuizarea ter- menului condamnérii Asadar, pe langa indeplinirea obligatorie a unor con- ditii prevaizute de lege, instanta de judecata competent s& judece cererea sau propunerea de liberare conditionata poate, in urma unor recomandari ale serviciului de proba- lune, ca pe perioada liberéirii conditionate s& impuna res- pectarea anumitor masuri sau obligatii de céitre persoana liberata. in aceste conditi, persoana condamnata, in opinia noastra, nu are un drept absolut la liberare conditionata atunci cand indeplineste conditiile impuse de lege, ci un drept sub conditie, deoarece instanta face o apreciere generala, proprie, absoluta a condamnatului, a profilului sau moral si social in raport cu care apreciaz4 daca detentia poate inceta deoarece considera ca este posibil, din momen- tul liberdrii, reintegrarea in societate.