a 327(47/ =? 1160162 * URSS= INSTIGATORUL ce lui de-al doilea RAZBOI MONDIAL‘CUPRINS CUVANT INAINTE APROPIEREA GERMANO-SOVIETICA (oamna 1938 — primavara 1939) SPRE PACTUL MOLOTOV-RIBBENTROP IMPREUNA IMPOTRIVA POLONIE. UNIUNEA SOVIETICA SE PREGATESTE DE RAZBO! IMPOTRIVA GERMANIEL IN LOC DE INCHEIERE NOTE ANEXEAPROPIEREA GERMANO-SOVIETICA (toamna 1938 — primavara 1939) rere _ Asadar, spre mijlocul anilor treizeci in Europa s-au constituit patra mari puteri: Marea Britanie (Anglia), Franja, Germania si Uniunea Sovietica, fard consimjimantul cirora aici, in aceasta parte @ lumii, nimic nu se schimba si nici nu putea sd se schimbe. In politica externa fiecare urmarea scopuri bine determinate, Anglia si Franja, ca (iri invingatoare in primul razbor mondial, erau interesate In pastrarea hotarelor stabilite; admiteau restabilirea puterii militare a Germaniet ca forja de contrapunere tendinjelor expansioniste ale Uniunii Sovietice Germania fascista programa unirea tuturor germanilor int-un singur slat, reintearcerea teritoriilor, inclusiv a coloniilor pierdute In confor mitate cu Tratatul de la Versailles. Uniunea Sovictica nici mai mult nici mai pujin visa la instaurarea dictaturii proletariatului In Tntreaga lume. In masura in care le rermitea silualia interna si externa fiecare intreprindea masuri concrete in atingerea scopurilor propuse, Date fiind insa mai ravnitoare scopurile Germanici si ale Uniunii Sovietice acestca au si desfasurat o activitale mai energica. Germania, folosind contradic\iile dintre anglo-francezi si sovietici si facdnd trimitere la dreptul najiunii trai inu-un singur stat unitar incepe a susjine deschis miscarea unionista a germanilor din Austria Cehoslovacia, orasul-republict Danzig si orasul-liber Claipeda. In scurt timp tactica’aleasa a si dat primele rezultate. Astfel, in mantic 1938 cu Voinja majoritajii absolute a populajici (impotriva a fost doar con ducerea de varl care picrdea posturile si privilegiile) Austria a fost alipita la Germania. Din partea Anglici, Franjei, altor ari masuri de opunere nu s-au luat, Toi tfelegea ca dorinfa germanilor din Austria de a trai impreuna cu cei din German sc. Unica Jard care nu recunostea aceasta cra Uniunea Sovietica., Ei nicidecum nu-i convenea intarirea Germanici, dar 6a se opuna activ acestui Tuer si totodata celorlaltor puteri cle una singurd nu era gata; de aceea sa mirginit numai la declarajii de protest, Indata dupa aceasta miscarea unionista a germanilor din Cehostovacia, Danzig si Claipeda a luat amploare. Presa germani tol mai des publica date, fapte care intr-o masurd inai mult sau mai pulin adevaraté marturiseau despre lezarea dreplurilor politice ale germanilor din aceste pamanturi Instrainate, Hitler tot mai insistent face apel la instan{ele internationale, a opinia publicA mondiala, recurge la ameninjarea cu fora a acelora care nn jin cont de doleanjele si cerinjele germanilor. Aceste tentative eraut privite de foarte multi ca ceva firesc — Hitler isi apirt conationalii, Conducdtorit s a este 0 aspirajie firrept actiuai impotriva suveranitatin si independentel acestela Auunei si nimeni, nict chiar Uniunea Sovieti in anii treizeci toata lumea stia ca, nu punea la indoiala faptul ca Danzig oras ‘german ‘siti polonez. Hitler, 1 Jindu-se dupa Munchen mai puternic &, mai ales vazand c& majoritatca absoluta a {arilor au primit relativ linistit cerintete germanilor, de rand cu propuncrea de retrocedare w Danzigului cere de | Gsemenea 88 i se dea pe teritoriul Polonici un coridor de-a hungut i Ttoralului Mari Baltice, pentru a construi o autostrada si 0 cale ferata | ce ar lega Germania cu o alta provincie a sa — Prusia Orientata, Oficial acea a fost maintata de catre Ribbentrop, ministrul | afacerilor externe al Germanici, ambasadorutui polouez Ia Bertin la 24 octombrie 1938 ®. La inceput conducdtorii Poloniet au dat de inteles ¢A sunt gata sa fach anumite cedari, dar ca se tem de opinia publica polonezi, Polonezii in majontatea lor nu admiteau retrocedarea Zigului Germaniei, De aceea ministrul afucerilor externe al Polonici Bek si alte persoane din cercurile guvernamentate , ca st nus! piarda posturile, dar in acelasi timp sa impace si Germania, cer de ln aceasta Tecomipensa pentru Danzig. Asticl, in ianuarie 1939 in urma vizite bul Ribbentrop la Varsovia s-a ajuns la o in{clegere care prevedes actiuni comune in scopul scoaterii orasului de sub autoritatca Ligii Natiunilor si continuarii tratativelor pentru determinarca viitorului acestei repubd- ici libere germane “. ‘Afland din presd despre injelegerea polono-gern Danzig,locuitorti Varsoviei au inceput si-si manifeste nemuljumirea, Mitingurile si demonstrajiile de protest in luna februarie capata un caracter de masa, lata ce transmitea in Berlin la 23 februarie Moltke, ambasadonul german in Polonia: ‘Demonstratiile antigermane din faye ambasadei sunt cele mai puternice din ultimii 8 ani” “. Impusa de mianifestanji conducerea poloneza isi schimba pozitiile, bate in te Aragere, in ultima instanta refuzn sf cedeze Danzigul, Hotirrea sa fuat, dar ce urma sa se Intreprinda in continuare, cand germanii din acest oras tot mai insistent cereay tuirea Cu Germania , demonstratiite, ngurite antipoloneze de acolo nu tncelau. Pent Polonia rimanea ‘ari potoli si de @ nu pierde controlul asupra folosirea forjci, Ea ar fi folosit-o, dar nu se hua apdrarea germanilor din fs toa cna Pol a referitor laole de @ mipe izolarea interna ee en bested penperal cl ina necesitatea de credite si tehnologii i ig apol URS.S. in mod oblecti ae piley de fiopirea PoloniciAnalizind atent toate acestea, Hier yl! ‘ch sovieticii pot fi atrasi de partea sa, in cet mai ume oth meus sd ocupe 0 Pozitie neutrd, si Incene 88 Intrepringg’s2 asta directie masuri concrete, nda In semarfel inca In sfarsitul anului 1938, ta 19 decembrie, spre tuturor destul de repede a fost semnat protocolul de prelate sarsnilnatiicontractului economic germano-sovietic, Ceen Ge se ergy iI'mn primavara tui 1938, in decembrie a devenit posit wi meg destul de repede s-a realizal. ined Indaté dupa aceasta, Ia 22 decembric, Ministerul de exteme al Germaniei propune reprezentantel comerciale sovietice de ts Berlin e f pregati si semna un acord interguvernamental care ar prevedea in schimbul livrarilor de materii prime din Ru min, marci ®. La 11 ianuarie 1939 reprezentantul plenipotentiar sovietic la Berlin +a, Merekalov a adus la cunostin\a partii germane ca Rusia socoate inevenita propunerea de a semna un asa fel de acord “, Indata, a doua zi, adic la 12 ianuarie, la intalnirea (cu ocazia Anului Now) cu Feprezentantii straini acreditaji la Berlin Hitler a acordat reprezenta tulur Rusiei o atentie deosebita. A discutat cu el, a glumit, sa aritat bine dispus. Accasta au observat-o tot. Conducerea de Ia Moscova de asemenea a fost informata. La 30 ianuarie 1939 Hitler i-a cuvantul-in reihstag — parlamentul german, Vorbind despre necesitatea largirii pentru germani a spajiului Vital, el a cerut intoarcerea fostelor colonii germane cedate altor (ari ~ dupti primul rizboi mondial conform Tratatului de la Versailles “Toate aceste actiuni sunt analizate minutios atét la Londra si Paris, cat si la Moscova, $i daca in primele doua capitale ele trezesc anumite grijorari, apoi la Kremlin cle sunt primite cu satisfactic. Stalin de It dorea 0 apropiere cu Germania, dar de cate ori incercase de ‘ori primise refuz, Acum germanii singuri propun de a unbundtall Dilaterale. Dupa cum si era de asteptat — Moscova indirect afirmativ. La inceputul lunii februarie guvernul sovietic anunl® ‘acum inainte la export petrol nu se va mai vinde firmelor ‘ci va fi realizat numai organizatiilor de stat . Impotriva 1 aceasta hotarire devenea clar, intrucat petrol se mai particularilor englezi si francezi, Alvfel fie spuss usile schid numai penta Germania si Malia, deoarece acole lor de stat. si Pol ionala iy ata mai nate 8 ia Un credit german de 200 Polonia au one ‘ca aceast purernic® § si a 26 conflict ca ca Germa pindea de vor tent Asadar, 8 Prima ( simpla. 1 yreo. mug agresiunt Ja mom) mult, cb alianta | mod co ca cat) al part meargi Cont te vac mai france juert wntrucaa Baltica pana la Marea Neagra. Aceasta fnseamna cA in disputa Ger maniel cu Polonia in problema Danzigului Rusia este de partea Ger maniei. Hitler care anume aceasta si astepta intreprinde urmatonul pas de {imidare @ Polonici, El hotaraste s-o inconjoare din toate partile si so fact sa inteleagd ca Germania este dispui m sdsi_atinga scopurile puse. Ast(el, la 15 martic Cehia si Moravia au fost procla- mate protectorate ale Germanici,iar pe teritoriu! lor au fost introduse trupe germane, Pulin mai tarziu, la 22 martic, Germania alipeste regiunca Memel (Claipeda) ce se afla sub controlul Lituaniel, In asa fel Polonia sa pomenit stransa in brajele Germanici, In aceste condigii Ia 21 martie Germania inainmteazt Poloniei un ultimatum, Inerezuta fiind cA aceasta va ceda. Insi Polonia, care se creden ch este destul de puternica si care miza pe sprijinul Angliei si Frantei, nu ¥ si cedeze si la 26 mantic respinge cerintele Germanici, Se crease 0 situalie de conflict care putea avea urmari grave pentru intreaga Europa, mai ales ca Germania ameni Polonia cu folosirea fortei. Acum totul de- pindea de pozitia Angli:i, Franjei si Uninnii Sovietice. Daca acestea Yor iesi impotriva, alunci era clar cd Germania va da in retragere Asadar, sa vedem cum procedeaza fiecare din {arile susnum Prima care si-a ardtat pozijia a fost Uniunea Sovietica, Cum? Foarte simplu, La 28 martic aceasta declard Letonici si Estonici, fra a avea yreo nigdminte din partea acestora, garanfii de securitale in caz de agresiune ", De Polonia # orbeste nimic, or de asemenea garantii a momentul dat 4 ai an ceasta. Cu atat- mai mult, cu cat impotriva Germanici se putea de luptat mult mai usor in alianja cu Polonia decat cu Letonia sau Estonia, Moscova, ins’, in mod consticnt a procedat anume asa, lastndu-l pe Hitler sa inteleaga ¢& ca mu va lua apararca Poloniei. Cu alte cuvinte, secretanil general al partidului comunist (bolsevic) i! incuraja pe fulir german s& meargit mai departe Conducerea de la Moscova era sigura ca englezilor si francezilor nu le va conveni slabirca Polonici si de aceea vor lua apararea el, Ceea Ce mai tarziu ar putea duce la rizboi intre Germania si blocul anglo francez — dorin{a si visul de toate zilele al Uniunir Sovietice. Acest lucru in principiu i in{elegeau tofi, in acelasi rand si Hitler, Dar intrucét Uniunea Sovictica sa ardtat, gata de a nu se implica in conflict, la Berlin ati hotarit s@ continuie presiunea asupra Poloniei In Speranja ca acest procedeu folosit la Miinchen va da rezultate si aici. Se miza .n continuare pe faptul ca Anglia si Franja nu yor dori totusi Si se implice in operatii militare pentma Danzigul german si deci pand la urma vor cere Polonici sa-I cedeze. Astfel, Ia 3 aprilic marelui stat Major al armatei germane i s-a dat ordin sa se pregatcasca de folosirea for{ei militare. Atragem aici atenjia cd cra vorba de folosirea Yorjei in apararea Danzigului, si nu pentru cuicerirea Polonici, cum @ afirmat mai tarziu intruna propaganda si istoriografia sovietica si cum mai SUS}iD si actin oficialiafile {Arilor din C.S.1, Berlinul pregater acest 9- * Polonia nicidecum a a nu v ‘an viizut nevoite iM aceste condi See ae i ei francezit mu puteaw admite cn din cauza Tee’, % “i Polonin sd izbucneascd un rizboi tn care ee Taivgasta. av fi inseinnat lichidaren completa rq iste at abllt in Versailles, schimbarea evident # coraponalnt at ia in folosul Germanici care cerca deja $0 i se pene -ealpnii, Anglia si Franja In principiv nv negnw posibititaten retrocedani Figuiui, dar cle mu puteau impune acum Polonia SA faca | De aceea s-0 luat hotirirea ca deocamdata si tleateh pe fe, ludnd apararea Polonici, Astfel, lw 31 manic Anglia, iar ty 5 4 Franta, dupa ruperea relatiilor economice cu Germ declarat Polonici garantit de securitate teritoriala , ‘Visul Uniunii Sovietice de a ciocni “yarile capitaliste”, de a le face sa lupte intre dansele, ca apoi popoarele acestora la propunere; comuniste si primeasch cu bucurie ajutorul Armatei Ro tonre” si aducdtoare de “pace”, a cipatat contururi real Reiesind din cele expuse mai sus, putem conchide ca prin februarie~ martie 1939 conducerea sovieticd avea deja elaborat in principiv planul Giabolic de declansare a unci noi conflagrajii. Incepand cu @ doua jumitate a luni marti acest plan pur si simplu a fost concretizat, fadaptat la condijiile noi create. Daca veli cauta materiale scrise care ar fi fixal acest lucru nu cred cA veti reusi. Stalin si cei caliva membri ai biroului politic foarte des nu protocolau discutiile si hotaririle adoptate ‘acolo, cu atat mai mult intro problema ca ceasta nu putea Ui fixat ‘nimic pe hartie, Dar faptul ca un asemenca plan strategic, fle si nescris, a existat_ne-o dovedesc insesi actiunile bine chibzuite si real ‘de Uniunea Sovietica: incopand cu februari 1939 si terminind cu 1941. ay SPRE PACTUL MOLOTOV- RIBBENTROP prilie sitvatia internationala.s-a inrduratit Deus. anja sau pomenit opuse Germanici, Declaratiie feute de Zi wu consolidat poziiile Polonici. Pol | ca garantii ce se rasfrang si asupra o} Ea nu era gata, dar nici mu se Polonia, Anglia si Frania impnu ya intreprinde nimic Impotriva Poloniet hotarnse s- BME rrr pe slurs Sovbiich, unrvctt cra clar pantry ordtns 26 Impotriva acestel triple alianfe germanii vor ceda fri indolala. lata ce serfe pujin mai tarziv, la 1 junie, in raporul stu ambasndorul france In Berlin Culondr: “Daca Hitler va injelege c4 el va trebui sa alba de afacere cu U-RS.S., atuncl va da inapoi” “, Despre acelasi era Vorbeste si ambasadorul englez din Berlin Ghenderson ", Astfel 13 aprilie Anglia si Franja propun U.R.S.S, si declare garm securitate Polonici ass cum a fiicut-o pentns Letonia si Eston Incheie un tratat tripartit de ajutor reciproc, Raspunsul Uniunit So- Vietice a sosit imediat , la 17 aprilie ca Moscova aven deja claborat un plan strategic de activne In nota inmanata de M. Litvinov, comisarul afacerilor externe al U.RS.S., ambasadorului englez In Moscova formal nu se respingea proicctul de acord an militar orice (ari din Europa de Rasarit ce se margineste cu U.RS.S. ceca ce ne dovedeste Inca o data lo-sovietic, din contra, se propunea de a ajuta daci este supusid agresiunii, Vorbind in gura mare despre acest pas intreprins de U.R.S.S., istoricil sovietici si ex-sovietici “ita” sa arate aliceva, cd in acceasi zi la 17 aprilie (st mai zicd cineva ci la Moscova fu exista cleja un plan pus la cale si coordonat), ambasadoru! sovietic la Berlin A. Merekalov, sub motivul de a clarifica soarta contractelor iziteaza Ministerul militare incheiate cu uzinile cehostovace “Skod afacerilor externe al Germaniel si in convorbirea avuta cu A. Weitze ker, secretarul de stat al acestui minister, arnta cd pentru imbunatatires relajiilor germano-sovielice nu exista piedici idiologice si cd acestea din felatii normale pot deveni tot mai bune si mai bune “. Pentru Hitler acesta era un semn bun, caci nimeni niciodata nu merge ta imbunatajirea relajiilor, chiar si economice, cu © tari care declarh ca fare de gind sa duct razboi, Ascmenea gest putea fi infeles numai ca tn sprijin in realizarea plinurilor militare germane. lar acewsta fseamnd va decat fariseism ii nu era alte €4 jocul sovieticilor de-a menjinerea curat ‘Asadar, pe la mijlocul lui apritie U.R.S. rea Anglici si Frantei insemina ruperea izo posibilitatea opririi expansiunii germane, Aceasta {ns era putin pentru form planului lor strategic, Sa S. era deja in castig. Adresa~ lari ihternajionale si totodata sovietici si de accea ei continua, co impingd Germania spre pasul fatal fn a doua jumatate a lunii aprilie Ia Moscova a fost convocata 0 conferinja a Ministerului de externe, in timpul corela prin oras san raspandi. vorbe precium ca guvernul german sa adresat cAtre guyernul sovietic cu propunerea de a incheia un pact de neagresiune cu conditis | ch ULRS.S. va pastra neutralitatca si nti va ajuta {ara supusd ataculut german ©", Analizind desfisurarea de mai tarzit. a tratativelor sovielo~ germane, ne permitem si afirmam ca acest zyon a fost faspandit pruime de sovietici, cu scopol ca el $0 ajungd la urechite guvernulll german, De ce? Pentru ci nemii, siind cA ei nu au fMeut_asemenes propuneri, o sa Injeleaga co ele vin din partea Moscovel Aceasti " ieste semnarea tratatului de neag ei, acute atunci la 17 aprilie, Bertinul ‘aprilie Hitler, incunjurat de pozitia acordului anglo-german din 1935 re maritime si cel de neagresiune incheiat ste declaratii nicidecum nu insemnau ea tupte cu Anglia. Hitler spera ci Anglia, pe care |, se va speria si va face presiuni asupra Polor indul ei va ceda. 5 np insistentja Moscovei devine tot mai vadita, 4 Germania, impusa de evenimentele care se d nsimfi totusi semnarea tratatului dorit de ‘omiul care ar fi pulut realiza cele gandite. Lay | politice cu urmari destul de importante... ciala din Praga tntr-o se cial din cliune a reprezemtantei comerci ‘Asadar, atunci cand Anglia si Franja in sema de prot i u le protest im Teprezentantit si diplomatiei din Berlin, Uninen Sovictict au numal Be ern toe den ci dimpotriva, ti propune sd imbunatajeasca 0 pate domeniile, ceca ce prictic ins cc cotropirilor Germanici practic insemna recunoasterea aCe aman germanitor deci sae mulumeasc 5 8 meres 8 se foloscasca de mana intinsd a sovieticilor. Inst ei nu se prea grabesc, La 20 mai ta intalnirea cu Schulemburg, ambasadonul german la Moscova V. Molotov propune ca relajille germano-sovietice sa fie ridicate la un nivel mai inalt, si anume 84 li se creeze un fundament politic tainic. Germanii sustin relaliile economice, participa la tratativele asupra acordului de creditare, dar in ceca ce priveste “baza politica” nus grabesc. Din ce cauza? . . Aici am putea mentiona urmatoarele doud momente, Primul — In Berlin se stia foarte bine cd englezii si francezli nu dovese sd poane razboi pentru Danzig. Aceasta o dovedea desfasurarea tratativelor ang- lo-poloneze si franco-poloneze din luna mai, Atat Anglia, cat si Franta nu se grabeau si-si asume mari obligajiuni militare in favoarea Polo~ hie, cu alat mai mult in apararea Danzigului, Dimpotriva, ambele {ari Cereau insistent de la Polonia si nu foloseasca forja impotriva Dan- zigului, Asa, de exemplu, la 27 mai insarcinatul cu afaceri in Varsovia Norton, a transmis Ministerului afacerilor externe al Poloniei 0 nota a guyernului in care se cerca ca guyernul polonez si nu adopte nici o hotanire referitor la Danzig fara consultajii preventive eu guyer- hele Anglici si Franjei “, Englezii recomandau polonezilor ca in nici lin caz sa nu foloseasca fortele armate, chiar si daca germanii ar inure in Danzig. Guve nglez propunea de a duce numai (ratative, au deschis si despre ele se stia si la Berlin. Aceste propuneri se face Populajia polonezA, in mare miasurd influentatd de ideologia nationalista, Incepe si-si manifeste in mod public nemuljamirea fay de aceste propuncri, Guvernul polonez, impus de situatie, trimite la 30 mai o nol’ de raspuns la Londra in care cere si se intreprinda anumite masuri cu scopul de a linisti opinia publica poloneza “. Altfel guver” ful va fi nevoil si demisioneze, Toate .acestea it Mceau pe Hitler st creada cd Polonia pand la urma totusi va ceda si deci nu va fi nevoie de sprijinul direct al Moscovei Al doiica moment — Hitler joc dublu. $i anume, Moscoya yrea sit Mano-sovielicd cu mijloc de presiune asupra englezilor si france: Zilor in cadrul convorbirilor incepute la Moscova. Despre aceasta ne vorbeste Schulemburg, Dupa conyorbirea intreyinuta cu Molo tov la 20 mai 1939 el raporteaza la Berlin: “Acesta (Molotov — pen.}, dupa cum s¢ vede, vrea si primeasca de Ia noi_propunen trebuie sd fim extrem fa inceput @ banui cd Stalin face un foloseasca apropierea ger Db5 pana cand nu vom clarifica dac® propunerite en, en Frmupre insemnaaten tratativelor anglo-franco-sovietice s-» vor savreticli votdenuna le-ali prezental ca o Indraznead vaboiul, pe cénd In realitate prin jocut dupes ‘zat al Kremlinului ele au avut fect invers. Unu — soviet Speem cxiua mlounat peraven de re camufls adevaratele ta, ye nile Joeul ascuns pe care 1! Mcea, Dol Tratativele i thouries, totodata pe polonezi sa nu cedeze (dacd Danzigul ar fi fost retraced, Heeenaniel probebll tolul svar Qi tormine!). Sl rel — Prin meee oerrer tratntive soviticli ficem! totuel presivnl asupra Ch tle, seer de Injeles ch dach en nu va indeplini cerinjele Moscoves mu vy primi inapoi Danzigul niciodata ia ar rovieticli th provoaca pe unii contra altora, Angliel i se spune ca Uniunea Soviet si bine regi beste gata sd Inchei¢ (ratat Indreptat Impotrivs Germaniel, iar ocestcin i se propune colaborarea impotriva Polonie peel si Frantel, Sovieticil tmotdeauns au afirmat, iar acu arma raisii lor din Moscova si alte capitale, precum c& Stalin a fcut aces Joe ascuns flind impus de Gesmania.Din cele expuse mai nus este cat Re herurile eau produs tocmai invers — Stalin « edus Germania js teen ce sa intémplat, Acum el pur si simplu jongla cu propunerile facute de Anglia si Franja, Acceptandu nai Urmarea UN Scop 8 le aiba ca varianta de rezerva in cazul dac feugiat ‘coke pee fale cu Hitler, Cand a vazul ins cé totul decurge conform celor Schijate, Stalin a fAcut ca aceste tratative anglo-franco-sovietice s& se termine fara nici un rezultat concre Tasadar, pe la mijlocul lunil iunie 1939, vazdnd ca Germania sta tp cumpénd, Uniunea Sovietich intreprinde alii past si mai fermi, Es arate Germaniei ch mu v8 hotaraste sa-si dea intentiile pe faja susjine Polonia in caz de conflict, Dar ne accepta, face ca de obicei indirect. Astle Insarcinatul cu afaceri sovietic la Berlin, It viziteazd pe bulgar Draganov, cimia fi spune tot ce vrea Moscova U.RSS. are trei variante de acjiune pe plan extern: unu — incheleres pactului cu Anglia si Franja; dol — \araganarea convorbirilon Cl ® este {ari si in sfanit trei — apropierea cu Germania, Dintre toate prefer bilder ultima, de aceea totul depifidea de Germania, Daca aceaste © face o declaratie precum ca nu vrea si navaleascd asupra URS. $ of ch ef af semna Un tratal de neagresiune, atunci Moscove ar refus Toehelerea acordulii ci Anglia, Dar tntrucat nu este clar dack % accepta asa ceva Germania, U.R.S.S, va tarigana convorbirile cu englezii si francezii. Astahoy declara deschis ch Uniunea Sovi aceasta penins a avea mainile libere in cazul izbucnirii unui confie militar &, Cu alte cuvinte, Germaniei i se spunca ea poate s dar numai incheind un tratat cu U.R.S.S. 4 14 iunie G. Astahov, ambasadorul si anume, cd i avace Polonia, ich face | GA sium conduc si inyel na se 1 area | hotart Astfel care comu Ele inst mom aise) nigh eit pot nic Gi 7 wyG, Astahoy era sigur ca Draganoy, fiind si un bun cunoscator al jocurilor ipiomilies, vu luce De eunDOUEE Conducerii fasciste doleantele sovicticilor, ANland de cerinjele Meee fi injelegiind cd ea va cere ceva in schimb, cde) neutvalitate Route fa se plateste, iar toate acestea in ullima instanja yor duce ta rome tarea cu Anglia si Franja, Berlinul ou a rispuns in nici un fel, a hotarit sa continuic tratativele numai in ce priveste acordul economic Astfel, la 30 iunic Weitzcker trimite 0 tclegeama tui ehuiembung a care i se supune: “Ministerul imp. Ni val earn Duracavoancd leginf ofeior a capris #0 Moone El e de parerea ca in domeniul politic, pind la primirea ae instrucjiuni, putem considera ca s-av spus lucrurt destule wi 68 in momentul de faja nu trebuie st inaintam chestiunile acestea, In ce priveste négocierile economice posibile cu guvernul nusese discufia inca n-a luat sfirsit, In legaturi cu acemsta, de asemenca rugim sd nu manifestaji inijiativa, ci 84 asteptati instmetiva’ ay” Aceasta nicidecum nu inseamnd ca Hitler a renunjat la ideca de a reintoarce Danzigul. Puy si simplu cl mai credes cA aceasta chestiune poate fi rezolvata pe de externe le pasnica continuand presiunile asupra Polo- hiei, La Berlin la 10 iulie s-a anunat ca de la 2 pana la 11 septembrie se.va organiza un congrcs international unde vor fi dezbatute cerintele Germaniei ®. Opinia publica mondiald cra in fond de partes germa nilor din Danzig, care cereau unirea cu Germania, de accea Hitler @ spera Ja solujionarca poziliva a chestiunil, Inst in a doua jumatate a lunii iulie pozitia Poloniei devine si mai ferma, Maresalul Radz-Smigla ministrul polonez de razboi, intr-un interviu pentru presa americana, acordat cu ocazia vizitei un Ire maritime militare engleze, & declarat: "Polonia va sa lupte chiar daca ya fi nevoita sa se bata de una singura Acest interviu, publicat la 20 iulie In toate ziarele poloneze, indata a fost reluat de cele mai importante ziare din straindlate Germania a fost pusa intr-o situatie dificila, intrucat aceasta Insemna econizattilui “congres al pacii” Polonia nu ins amorul propriu al germanilor, al ca indeferent de howaririle va ceda Danzigul. In plus ¢ Germanici ca stat Tot in acelasi interviu Radz-Smigla a vizal si Uniunea Sovietich. El a declarat ca. in faja pericolului real din partea Germanicl guveniul Polonici va continua si mai departe sj renunie la ajutont U RSS. Radz-Smigla era prea increzut In propriile forte, avea o alitudine pres eserioasd, atat faja de Germania, cat si de U.R.S.S., ceen ce le facea pe acestca sa se apropic si mai mult, Rezultatul nu 6% lasat_ mult asteptat. In curand, peste 0 la 22 julie, presa sovietica publica 0 declarajic numita sovicto-gerinand, iN care se ‘anunfa celuarea tratative= Jor cconomice ®. © declarajie la prima vedere obisnuit®, dar numa ta prima vedere, intrucit ca a fost publicata fry a ave consimyamantiil panii germane, caz nemaipomentt in relajiile dintre state, Aceasta fnseamna ci Uniunea Sovietica inrist isi propune ajutoril, isa acum, face destul de insistent,dénd de injeles Germanic’ ed dach va veluza 1snicl nu va pultea niciodala rezon ini aceasta raméniea ullima wanes ee a iI si de aceea ei accepta. ea eiia? tule, noaplen thrziv Weitzeker Is indicatip ij n aceensl 7 Mtnite in Moscova ambasadorulti Schatembury gq “hin 30 iunie, care prevedes suspendares tratativelor nuctilines | pozitii de asteplare, se anuleaza, iar convorbirile ou rus baie reluate si acum ele trebuic so aibd un confinut politic =, a Hie concretizat ce va dori .n schimb Uniunea Sovietica, ey toate cd in linii generale aceasta se stia Inca de la mijlocul lunil iunie toate Savorbitea 1ul G. Astahov ct! ambasadorul Bulgaiei in Germania despt ~ fhaum tatativele anglo-franco-sovielice nu prezenta pericol pentry aia Fiver, intrucat acest stia, tot din informatio ambasadorulu bulgar, ea ‘at ie pot continua pand atunci chnd Germania va mspunde ori da, on int ‘nu, Hitler hotaraste sf raspundd pozitiv, aa “aici nu putem trece cu vederea anumite Imprejurdri care i-au feut a pe sovietict sh se grabeasca si sti grabeasca si pe german a Dupi cum stim la inceputul lui iulie, din cauza co delegatia sovie- ticd a insistat sa introducd in viitorul (ratat notiunes de “agresine + indirect", iar partenerii au fost impotriva, tratativele anglo~franco- sovictice practic s-au suspendat. Intre timp la Londra incep tratativele anglo-germane in probleme economice, la care indirect s-au atins si Telajiile germano-polone. Englezii inci 0 dati au lasat si se injeleaga ca ci in principiu nu sunt Impotriva retrocedarii orasului_ Danzig Germanici, dar c& in prezent putin ce pot influenta asupra Poloniei Anglia a atras atenjia asupra faptului ca in cazul unei confruntan directe germano-polone va fi totusi de partea Polonici, | “Afland de aceste tratative si de faptul ca Germania ar putea objine cea ce doreste fara concursul U.R.S.S., adicd lasand-o pe aceasta iar ic, la Moscova s-atl nelinistit. La Berlin este trimis wn tmpu- _temicit special care avea misiunca de a relua tratativele intrerupte mat - inainte fara a mai repeta condiliile anterioare, Intre timp, ta 20 Ziarele publica cunoscutul deja interviu cu Radz-Smigla. Sovi fasuflat usurat. Radz-Smigla i-a ajutat considerabil, Germanii au fost _ pUSi in situatia cand chestiunea Danzigului putea fi rezolvata numal eu _ ajutorul forjei, iar in asa caz Anglia si Franta vor fi de partea Poloniei. Publicand declarajia din 22 iulic, sovieticii au dat de inteles cd ¢i sunt de partea Germanic), Hitler nu avea ce si aleagd si, dupa cum am “ menjionat deja, in aceeasi zi, Ia 22 iulic, a dat indicayii ca (ratativele 4 fie reluate urgent. Peste cateva zile, la 26 inlic, Astahov Comerciale Babarin aw fost invitayi i unl restaurante din Berlin “Ewest”, unde K. Europa de Rasarit” a Ministerului afaeenlor nea Sovieticd pers ilor, -aunel (000109 1 go wdegas egies ek aedec LLE07OFP Z —zigul nu va putea fi toyyes. Eh man & down zi, la 27 iulic, w emis o ‘ falosirea fortel la alipirea Denzigutui Ace codin: CaeMHOET aE eraze pe convingerea fuhrerulul german ef Anglin Fraija nu se vor Implica, iar Polonia tolusi nu se va incumeta sa Deo geaT Rees BPM tArcesn tocredore a Wl Millet aves drops. bara. Inthyadtiie datele primite din afara aril, Asa de exemplu, analizand none i Petcsarel-miliire-engicze, in°Poloais, actasadoraliahentti te Satya Malike ranemitea tn Beriinich es « avut-mal mul o, inpore RfeRernonstraiva, tatrictt tn cadrul et-apromps nlmic ailieca Yet Beer citciarcasarmeisior eaglesA Wi.poionces nCu inated RMR wiaigiorpolnno: capsicunu’ dja: cbteve'hinly paris aaa PER fpiliea. sjanmede, Ie: tocheleren ‘ecorduriion oa: Golieaeia financiara si militara a - ltre timp parlamentul din Danzig, care isi coordona toate actiunile cu Berlinul, a adoptat la inceputut tui august un decret ce interzi de ta 6 august vamesilor polonezi sa-si Indeplineasca fancsille hotarete dintre Danzig si Prusia Oriental", Guvernul Poloniel Incuryjat de reluarea tratativelor angio-franco-sovictice, protesteaza Yehement, Comisarul general potonez in Danzig Hodatkil a trimis ta 4 precsdintelui senatului republicii libere un ultimatum in care se a anularea susnumitei hotariri, tn caz contrar, se spunea tn docu ment, acest fapt va f ca (casus belli) declarajie de razboi Berlinul impus de situatin creata se gribeste de legifera neutral tatea Rusici, Astrel, la Ribber sonal fl invitd pe Astahov la Minister : propunerile din 26 julie ©”, A doua zi Moscova are loc tntalnirea tui Schulembure fold asad man propune de a imbunatali relavil 5 Schimbul neutratitayi, Uni unii Soviclice fictu olonez, Schulemburg anata $1 caile posibile pentr nomic, schimbarea tonul relatiilor culturale si stiintific ana si sovieticd, Imbunataires Totodata, el arat cd problema Dam zigului se poate rezolva p snicd, ceed ce nu contravine inter eselor U.RSS. lar daca Germania va fi impusi sd alcagh alta cale de feafizare a cerinjelor sale, interesele Uniunii Sovietice tot nu vor @ fezate, dar ambasadorul crede cA aceasta cale practic este exclueh ™ se dea raspuns cat mai repede, Inst Partea germana roaga si nania a chzut in curs, aw se grabeste, Ea aiba un continue mult mai larg Moscova daduse de inyeles Moscova, vazind ca Ge ridica prejul: asteapa ca propunerite 80 sis vin.i anume din partea Germaniet ned tn iunie ce vrea. Acum ea vroia ceva mai mult, Germania, impush de evenimentele din Danzig, Intr-adevar nimerise ta stramloare, Vazand a Moscova nu se gribeste sd senmeze documente concrete, Hitler ap indicayii parlamentului din Danzig st dea in retragere, Cel de acolo i incotro si am prem ta anterior, Analizind situ i a ta Paha eb cd pe cale panied Dane Horndee — thraste In serios si foloseascatriva Poloniei daca aceasta se va opune (¢ Peilaneuza conform scenariutni elaborat tn februarie-trartt bia oy setogfatnl major german calculase destul de bine capaengyig Miso" Wa Polonici si era sigur c& printr-o lovitura fulger in timp: SMoramani aceasta poate fi infranta, iar in ceen ce Fuunia apoi ele nici nu vor dovedi sani vi Eeetiea daduse demult de tnfeles cd nu va lun opdrares fy Gaca va primi in schimb ceea ce doreste ca. Asidar, Hitler ott taord cu propunerile Moscovei, Despre acest lucru indirect este 4a" Astahov. Acesta trimite la 8 august o scrisoare confidentigh at tumele iwi V. Molotov, in care arata cd germanii creaza imprenig Pint gata de a anunja dezinteresu! lor fala de qarile bales Waey Tituania), Basarabia si Polonia ruscasca, In schimb ei ar don Moscova'st declare dezinteresu! ei fala de soarta Polonici germane Scriind acestea, Astahov mai adauga ca nemill pot continua comme birlle pe aceasta teri numai In cazul nesemnarii acordului miliay anglo-franco-sovietic °” La Berlin erau siguri cA Moscova, primind propuneri concrete, va raspunde pozitiv, de accea chiar atunci in Germania se dezlaniuie » campanie propagandisticd dusmanoasé impotriva Poloniei, Ate loc pregitirea moral a populajiei pentru un eventual razboi germano- polonez. Ziarele germane si radioul incep 0 adevarata intrecere de injuraturi la adresa Polonici, Toate declarau cd Germania va distruge Polonia, o va sterge din istoric. La 10 august Ferster, cépetenia fascistilor din Danzig, luand cuvantul 1a un miting antipolonez, i-a incredinjat pe cei adunaji cd urmatoarea lor adunare va avea loc in Danzigul alipit la Germania ™, In aceste ile declarajii ameninjatoare Ia adresa Polonici de mai multe ori face insusi Hitler, Hotarires Germaniei de a actiona ferm, in pofida declarajiilor Angliei si Frantei. precum si disponibilitatca ci de a accepla orice condifii sovietice su bucurat mult conducerea de la Moscova, deoarece totul decurges conform scenariului ¢i, poate undeva chiar mai repede deca se astepla De aceca, la 12 august Molotov trimite lui Astahoy printr-o telegram’ raspunsul asteptat la Berlin °”, $i aceasta s-a facut dupa ce in aun Sosise la Moscova delegatiile engleza si francezi cu scopul de @ elabors Gia Incheia un acord de ajutor militar reciproc. Incurajat de raspunstl Moscovei, Hitler semneazi in acceasi zi, Ia 12 august, directiva de PrigAtire de razboi impotriva Polonici °". De aceasta data o pregatire adevarata, mu demonstrativa, Dar si la accasta etapa Hitler mai credes c@ Anglia si Franja nu se vor implica. In ceca ce priveste operatiile militare se planifica infrangerea Poloniei si reirocedarca pamantunoy on cu germani, dar chestiunea lichidarii Poloniei ea stat ™ __tatea folosirii forjei numai in cad i Danzi 12 august ‘se admi nul. orasului Danzig, dupa Giimitea si impotriva Polonici. “pu Uniune® Asidar, daci pana la 11 august ta Berlin se vorbea despre posibis® Sovietica Fa f@ woraganat 1 cele din ur Injelegerea momente m de aceasta ¢ precum c& neagresiune spuna. In ¢ V. Moloto! ambasadoni cova. Mai iratat de discutal a atitudine 7 burg ca a Berlin, da! 17 august cele expul cu Schult este gata Moscova, ingenul pune si ta 17 ay nneagresit leme de componi aiba loc data ne enji api glas tow in post in com lizarea | ministe acest 8 1939: 7 transl consid de noe sovietit respon Mosco magi aisovietica Ia impins pe Hitler la razbot 1 See din urmi si fie suspendate? 1c0-sovietice, ca in fe elegerea principala # avut loc, rémanea doar de claifi Mogceasta data ca si in alte cazuri (fineti minte avon grape precum cd Germania 0 propus U.RS.S. de a Incheia On Daoae Preefsiune..., Moscova pune in gura sltora ceca ce ar fi ae Mabasadorutui german, auzit de la Ciano, ambasadorut ita page fova, Mai ales Molotov cra de acord cur necesitates inchei rtf fratat de neagresiune. Schulemburg raspunde ca guvernul g ie uu Giscutat aceasta problema, si nu are faja de un asemenea a Perlin, dar probabil stia cd Germania nu va fl impotriva. Peste 0 2, li 17 august, in scrisoarea yficial® inminata lui V. Molotov s Sea Uae expuse de Prescdintele Comisaritor poporului in ultima onvorbire eu Schulembu! fsle gala sa semneze un asert ret pe un termen Moscova, care Jul s Germania dornica cu a ingenunchea F P P mp pregatise puneri si mai “g se”, 8 5 A ? la 17 al neagresiune s c onfine ¢ leme de interes a ta sa fie parte componenta a pactului se propunea aiba loc fara publicita i cr Aceasta scrisoare incd 0 data ne dove ropa in sfere de influ enja apartine mului cum afirma inte-un glas toata istoriogra ‘eticn si ex-sovietica contemporana, Hitler in postura unui ucigas caruia w cigas {i propune Un jaf erimina Fhvcorniili, accepta propunerile sovicticilor, iar pentnt w aces Toe Mess acdsiet injelegeri considert'necesar de art trimite La MIOESITE TE MGHTRIN edu de exteme — fon Ribbentrop. Tad ce marae res feest sens fubrerul intr-o telegramd trimisd ti Stalin la 21 angust 1939: "... 3. Eu accept proicctut pactului de nengresivne, 6— Mt ra terne domnul Molotov, si {ransmis Ministrul Dumneavoastra de consider foarte necesara clarificaren neintarziaia @ chestiunitor legate Ge acesta, 4. Sunt convins c® protocolul adifional dont de guvernul sovietic, ar putea fi elaborat tn cel mai scurt timp, daca ‘om de stat responsabil al Germanici ar avea posibilitaten soseascd personal 1a Moscova pentru negocieri. In caz contrar, guvernul imperial nu-st imagineazi cum poate fi claborat st ‘coordonat protocolut aditional fntr-un timp scurt”, (Vezi Anexa nr.) Despre faptul cd propunerea de a semn w a anumite documents 1a‘cut de acord, Lata ce marturiseste des de la Nurnberg: “Cand in 1939 ice a conflictului germano-polonez in i mi-a*dat de injeles cd daca el nu va primi jumé ortul Libau (Liepaia — n.n.), alunci eu pot Despre faptul ca sovicticii erau pentru de 0 ne vorbeste si G. Dimitrov, unul din | Stalin, aratand ca intr-o convorbi eful statului sovictic a numit Polonia stat & i sd incheie un pact de neagresiune © 1 sceret, Stalin urmarea maim“sepiembrie 1939. — Near fl rau ca cu mi niclnate poritlile celor mai mari {ari caplate, GieeecaBt MYA gli” “. : ‘Mai tarziu sovicticii, Incercand 88 se ndrept acuta cu fascistil si mai ales vrand sa scuindn'edoviril eX et Eateea faeminal activi at@tatori de rizbol, au inventat un sir intreg de aie ceinte’, folosite azi si de oficialitaile {arilor c.s.i-ste Aste afirmat si r afrma ca Uniunea Sovicticé a semnat tratatul | ameninjata de Germania, care era mull ma ; peer Corman. mult mab pregatita militar si care o Din cele expuse mai sus se vede destul de clar cé toate aceste explicayi nu au nimic comun cu adevarul, In primul rand, in 1939 Gurmania nu avea de gind sd atace Uniunea Sovietica; acest adevar a fost demonstrat de‘catre comisia pentru aprecierea politica si juridica fa tratatului sovicto-german de neagresiune din august 1939, care sa bazat pe documente de arhiva inaccesibile cercetatorilor. In raportul presedintelui acestei comisii, prezentat la 23 decembrie 1989 Congresu- lui al doilea al deputaji'or poporului din U R.S.S., se menjiona ca in Marele stat major german in august 1939 nu exista nici un plan de operalii malitare impotriva Uniunii Sovietice “? fn al doilea rind, U.R'S.S. in vara aceluiasi an din punct de vedere imic mai slaba decat Germania, ci din contra. Daca militar nu era c aceasta avea atunci de tot 110 divizii, 43 dintre care le jinea la hotarele cu Franta “, apoi Uniunea Sovictica numai in partea european avea 136 divizii, in afara de unitatile militare din raioanele fortificate de aici, unitajile de aparare antiaeriana, unitatile din paza litoralului si unitajile de rezerva “ Daca Germania avea 3,2 mii tancuri, peste 4 mii avioane submarine °”, apoi sov ii aveau 9-10 mii tancuri, 5 5,5 mii avioane, 165 submarine In al treilea rand, nu putea fi vorby germano-japoneze impotriva Uniunii Sovietice Injelegere in general nu a existal Tn al patrulea rand, nemyii nu aveau hotare comune cu U.RS.S., iar eucerites Polonici ducea evident la razboi cu Anglia si Franta, & dest Unijunca Sovieticd in nici un caz nu ramanea de una singurd Ta faa Germanici, Aici s-ar mai putea aduce si sunt de ajuns In dezvaluirea falsifi cei coinicresali ‘Asadar, la 23 august Ribbentrop, de numeroasi, a sosit In Moscova unde a semnat multasteptatul Ge ambcle parti tratal de neagresiune si protocol! aditional se~ cret, Negocierile au decurs tn prezenja jul 1. Stalin, fapt tar Tatdinit pe atunci, care sublinie importanta si urBente convorbit~ flor ce se desfasurau (*, Ca rezultat Europa Rasariteand & fost — imparjita intre cele doud mari puteri. Targuiala a fost scurta st : a a de un razboi al unei alianje inde © asemenca alte argumente, dar cred c& si acestea arilor velticulate insistent si azi de secundat de o delegajie destulcare nu cunosteau planurile ascunse in semnarea tratatului, Germaniei i se pro In rezolvarea chestiunii Danzigului, 8 pores ‘razboi impotriva Polonici. Guvernul Angliei, dup h eS ae one na >, urgent a fost semnata conventia a1 rea ajutorului reciproc in cazul din ‘Masuri corespunziioare au inceput a fi uate : aprobare de catre sovietici a inceperti “Tata ce scria Weitzeker in jurnalul sd 1a entrop va reusi la mijlocul ber stonarea operaliilor militare in jin frunte cu comandantul corpului si ultimatumul inaintat Polonietn . Acestea trchuiau. tic controlatl si dezvoltayi fizie n< I vertiginos cu care se desfasuray — pe conducatorli de partid ta 7 septembrie ‘si sh schimbe termenile, Pentru acest tucn pantia si comisariatelor militare li se dadeau acum om m ins firul cronologic al evenimentelor, Lat 1 zermana trece fronticra Polonicl. Impotriva a 39 diva gone idotate cu 870 tancuri si 410 avioane au fost aruncate 62 diviall, 2800 tancuri si 2000 avioane "". : ~ Avand o superioritate numerica si tehnica vadita, plus sprijinul "direct al Armatei Rosii (aviajia de bombardament germana era coordo- pata tn zborurile sale spre tinta de radarile din Minsk) ”) armata fuhrerului inainta destul de repede. Pentru prima data aici in scopul ruperii apararii s-au folosit marile unitati mobile — diviziile de tancunt ‘si corpurile mecanizate. In timp de numai cateva zile cea mai mare parte 4 Poloniei s-a “pomenit ocupatd. Armata poloneza, suporand pierderi conside- rabile, se retragea spre rasaritul Jari, Urmarind-o, germamii tree finia stabilita in protocolul secret de la 23-28 august. Sovieticii nu reactioneaza la aceasta, intrucat Injelegeau ca alata timp cat armata ‘nu se pot considera stapani pe pamanturile de a incepe deschis operatii militare sovieticii raspund ca Armata Rosie inca nu este egalita cum trebuie. Si aceasta era adevarat, dar numai pamial. tivul principal era altul. Moscova nu putea trece frontiera. Polo~ cfci nu avea explicajii plauzibile atat pentru opinia publica ndiala, cft si pentn propria populatic. Dacd intre Germania si ia exista’ conflict de mult timp, apoi un atare lipsea tntre . Polonia, De aceca sovieticii asteptau ca trupele germane apropic de teriloriile populate de ucraineni st biclonisi st apararii lor de germani sa poata explica trecerea frontierii, iv ar fi calificat intenjia Uniunii Sovietice nu ca agresiUne, je asa ceva, partea af posiblilsiea unorma descompunerii statului polonez Uni ete cc. on oe ee seumite forte care prezinta un pericol real pentru U.R. da eae anuimte nevoitd 84 le in apararea frajilor ucraineni si bielorush de no spre @ le asigura condifii pentru o viata si munca tinistita, Asa pa Thotivat atunci, insd dupa razboi propaganda si istoriografia peer au revenit la “motivatia” initiala a Moscovel pentru a explica int Uniunii Sovietice. pee eee In timp ce diplomatii cautau “motivayia® Ar ‘osie continua Beers as rasook Uunes Sovicucs aren frie. Seale bah a Govedea pur si simpli operativ sa le mobilizeze, De aceea si motiva Stalin cB armata nu este Incd gata de razboi, Conform normativelor Gin 1941 pentru mobilizarea si desfisurarea pdmili sedentare a unei divizii rau nevoie de 3 zile si 3 nopti, a unei armate — de 7 zile si aes eae cate cri 4 15 zile , Dar dacd 2-3 fronturi? lar 1 crau si mai mari, Deci hotarirea de a ataca Polonia putes fi realizata nu mai devreme de mijlocul lunii septemb.ie. Aici € cazul sd mentionam inca un aspect — conducerea sovietic nu s-a asteptat ca germanii vor inainta atat de repede credea cé luptele vor fi mult mai indclungate si astfel Armata Rosie va avea timp 88 se pregateasca Spre mijlocul lui septembrie a fost gasita “motivatia” necesara, Armata Rosie era deja gala pentru operalii militare si, astfel, la 17 septembrie tnupele sovietice au trecut fronticra si au lovit armatele poloneze din spate, iar In scurt timp le-a infrant. Pam@nturile care ramasesers Uber de germani au fost ocupate de sovietici Tata cum a apreciat Molotov contributia sovictica la distrugerea statului polon, in cuvantarea sa din 31 octombrie 1939 la sesiunca Sovietului Suprem S-a doveait a fi suficienté o lovitura brusca aplicata Polonici — intai din partea armatei germane, lat apoi — sia ‘Armatei Rosi, ca si nu rmand nimic din creatin aceasta hidoass & Tratatului de la Versailles” Dupa infrangerea Poloniei trupele sovietice si cele germane orga- nizeaza in Grodno, Brest, Minsk si alte orase parade militare Comune, numite de ei “parade ale biruinjel”. In Grodno parada 8 fost primita de un general german si de comandantul de com V. Ciuikov, in Brest — de Guderian si comandantul de rignda Ss. Krivosein s.a.m.d. “. In semn de prietenie si colaborare fructuoasa comisarul apararii C. Vorosilov primeste tn dar de la G. Goring Wh gvion, iar V. Stalin bucuros fi trimite Iwi Hitler o felicitare fm cake se spunea: “Prictenia Germaniei cu. Uniunea Sovietica bazata pe sangele varsat in comun are perspective de a fl indelungata si trainica” ". Lichidand Polonia ca stat apare intrebarea gin 23-28 august, se va respecta sau_nu, vor fi stabilite _hotarele germano-sovictice de-a jungul raurilor Pissa, Narew, Vistula st San asd cum era prevazut acolo sau se yor recunoaste cele stabilite ante ec J ' 4 ei de Meut cu telegerea| conventie, iar loc lume ar fi injcles ca bil un acord secret, De ac rmanilor sa ramana acolo ion oe sorta unor schimbari weliseminate dee Mea ge cedeze regina Vilnus, care panna TAT Poloniel; a Lituania, Despre taptul ch secant din partea Moscovei ne mérturisese mai mule Iu, in telegrama trimisa de Schulemburg ministruiui externe german la 26 septembrie 1939 se spunea; “Stalin joy m-au rugal sa vin la Kremlin a2i la urele 20,00. Stalin farat urmatoarele. In cazul solutionaril definitive a prob- | poloneze este necesar evita lot ceea ce in villor ar a provoca divergente intre Germ Uniunea Sovietics. acest punct de vedere el socoate drept o greseala a lasa sdentd vreo ramasija din statul poloncz, El propune le: din teritoriile de la cst de linia de demarcare tot v ul Liublin si partca vocvodatului Varsovia care ajunge ind la Bug — trebuie sa fie anexate la portia noastra. Pentru noi renunjam la pretentiile asupra Lituaniei ". Germat Se gasea In stare de razboi cu Anglia si Franja si care avea de materie prima, de combustibil si grane din U.RSS., ‘de acord. 28 septembrie este scmnat un tratat de prietenie si delimitare: Jor intre Germania si Uniunea Sovicticd care consfinjeste fara Lituania care va fi cucerit® mai u alipit un teritorin cu o suprafaya de 203 mii 13 min. de oameni, dintre care ape O Ireime cra polol zi. Prin ocuparea acestor terior RS.S. isi imbunatajeste poziliile strategice pentru viitorul atac manici. Polonici si includerea noilor teritorii im components fietice insemna in conceplia conducatorilor de ta Mos- Du pas, destul de important, pe cal instaurarii in ‘a dicdaturié protetariatului. lata ce spune mai trai ied V. M. Molotov: “La apus scritl cd eu pentru mine, cd unde numai se poate ma sta in plus de t iidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. “In acest an — marturiseste Prez — gumnealui — Uniunea Sovietica si-a marit populatis cu. 23 mitioane oameni, iar lumea capitalista corespunzator si-a micsorat populatia cu ‘Aceasta cul socol € un pas concret real inainte spre comunism” UNIUNEA SOVIBTICA SE PREGATESTE DE RAZBO! IMPOTRIVA GERMANIEI Dupa lichidarea Polon‘ei ca stat s-a creat 0 situajie specifica. Ger- mania care pana im iulie-august nu er gata de # duce un razboi cu Anglia si Franta (despre aceasta ne marturiseste faptul cd in Statul major al armatei germane in perioada data n-au existat asemenca planuri *”, vazand cat de usor s-a rafuit cu Polonia si avand de acum sprijinul U.R.S.S., sc socoate in pulere sf lupte si Impotriva acestors Astfel, dupa ce Anglia si Franja au refuzat si recunoasca schimbanie teritoriale survenite in Europa Germania incepe a se pregati de razboi impotriva lor. Indicatii In vederea pregatirii unor planuni de atac au fost date de Hitler la 10 octombrie 1939 Uniunea Sovietica, care aceasta si astepta, incurajaza Germania prin livrari de minereuri de metale, deseuri industriale, petrol si produse petroliere, grau, lemn. aur, platina si altele. In aceasta perioada de pana la 22 iunie 1941 U.RSSS. si Germania au semnat trei acorduri de livrari reciproce: Ia 19 august 1939, la 11 februarie 1940 si la 10 ianuarie 1941, Conform acordurilor Uniunea Sovietica @ livrat Germaniei productie in suma de 638 min, marci”, Clar lucru ca Unitunea Sovietica a primit in schimb altceva, si anume — echipament militar, utilaj industrial, semifabnicate, cArbune profilat s.a., insd livrarile germane au fost mult mai mici — ele au alcatuit de tot 408 min, marci ‘Asadar, aventurandu-se acum intr-un razboi Impotriva Anglict s Franjei, Hitler nici nu banuia ca asa ceva fusese plinuit de sovietic\ Inca din iarna-primavara lui 1939. El nu stia de asemenea cA, find impus sa lupte la apus, i se pregiteste 0 Joviturd In spate. Uniunea Sovicticd insh a inceput sd se pregateasct serios de razol inca din momentul cand a aparut posibilitatea de a clocni Germania cu Anglia si Franja, dar mai ales dle atunel cand Hitler a rapt traatal de neagresiune cu Polonia. Astfel, in luna mai 1939 Comitetul Central . al Partidului Comunist (bolscvic) din toatd Uniunea a adoptat 0 holdrire prin care prevedea construire a 8 uzine producatoare de carburanti artificiali lichizi cu o capacitate anual de 200 mii tone de ) Sensing ti 30 mii tone de motorind, Aceste uzine urmau st fie date 0 _ exploatare in dowd etape: in 1940 — cateva, celelalte — In 941 e In august 1939 s-a hotarit a efectua tucrari de wilare & metroult dit foscova cu instalayii speciale de aparare antiaeriana ™®, La o sapramand : ntat decretul "Cu privire la rspunderea Fe ee re cara mr et produc catre Dae imo ee igatorii de Saptamana de munca de sipte zile si interzicerea concedieri s roti Ge la o intreprindere Ia alta fard aprobarea organclor de peso: Mas gitorii si functionarii sunt transferali prac hun unt pusi la 17 julie 1940 tracto frajiile de masini si tractoare inginerii, tehnicienii, ma‘strii, functionarii, muneitorli calificati puteaw fi transferaji de la o intreprindere Ia alta, fe chiar si din alta regivne Toate aceste schimbari au fost determinate de cresterea exceptional ifele conduceril de vart sovietice, eel ln 19 actor a volumului de muna, de necesitajile pregatirii pentru un rézboi masiv i fulgerator impotriva Germaniei In scoli @ fost introdusé pregatirea militara, Se creau si se instruiau echipe de aparare antiaeriana, se sdpau si se amenajau tirurh pentns pregatirea persoanelor civile, s-au deschis noi scoli auto, cluburi pen tu parasutisti. In primavara lui 1941 in organizatiile Osoaviahimului treceau pregatirea militara 13 min, de oameni, care in orice moment puteau fi mobilizaji si pusi sub arme Jn octombrie 1939 marele stat major la indicajia lui I, Stalin elaboreaza un plan operativ-strategic, numit “Plan de aparare si desfasurare mobilizarii foriclor art are prevedea necesitatea pregatirii in vederea luptei pe doua fronturi: in Europa — impotriva Germaniel si Direcjia apuseand era declarath princi 1939 conducerea de la Moscova isi ni drapelul rosu cu secera si cat Hitler se vedea stapan in Kremlin in Asia — impotriva Japonic pala. Asadar, inca in octombric inchipuia cum deasupra reihst ciocanul. Cu mult mai inaint In baza legii din 1 septembric riu se mareste numarul de ostasi din comandantii de toate rangurile Inchisori , de aceca tot atunci, in noiembrie adugator inca aproape 15 mii de tinerl, marindu- din aceste scoli pana la 82 mii on, ncerearea de a ingenunchca Finianda a ardtat cb tntr-un fzboi de ofensiva in primul rand mor ofiteril, de accea la inceputul lui 1940 au Thai fost deschise inca 42 de noi scoli militare ®, Astfel, pand la | septembrie 1940 numarul celora care invajau in scolile militare s-@ ridicat la 147.250 oameni , Se prevedea de asemenca de a mari si Tiimanl ofier-clevilor in academille militare de la 24.615 pant ta 31,113 ©, La sfarsitul lui 1939 0 inceput reabilitarca ofiterilor ‘condamnati din-banuiata de legaturi cu fascistii. Pand in ianuane 1941 au fost {ntorsi in armata mai mult de 13 mii de oament Ra je g » 1939 despre serviciul militar obligato~ Ofiteri nu ajungeau, O mare parte ori a fost lichidata, ori se afla in scolile militare primese umamul cursantiloryenleze cursut Is fie atestati pentru a li se conferi ‘grade Prevedea posibilitalen mobilizarii lor in orisice inceputul tui 1940 @ fost claborat un plan Pregatire a rezervelor pentru anii 1940-1942, care Prevedea concrete de asigurare a Armatei Rosii cu cadre de ‘necesare, ‘a anii 1939-1941 forjele armate au crescut de 2,8 ori, sau organiz 125 noi divizii ”. S-au facut schimbari si in conducerea militara de varf. De exemplu, la 8 mai 1940 ministra de razboi devine maresalul S. Timosenco, care comandase in 1939 trpele Frontului Uerainean Impotriva Polonici si cele ale Frontului Nord-Vest tnpotriva Finlan= dei. In ianuarie 1941 G. Jukov, cel care s-a manifestat in liptele impotriva japonezilor, cars a comandat trupele sovietice in timpul ocuparii Basarabiei si Bucovinei de Nord in iunie 1940, @ fost numit sef al Marelui stat major. In august 1940 planul strategic de acliune a armatei sovielice a fost revizuit. In linii generale acest nou plan nu se deosebea de cel schijat In octombrie 1939. Directia principala ramanea cea de vest — Germa- nia. La 5 octombrie planul militar a fost adus la cunostinja tui LV. f ¢ fost facute schimbari insemnate, Stalin “”. In urma discujiilor au fost ; Daca pana atunci concentrarea de forje militare se prevedea pe directiile i | sia Occidental ), apoi dupa aprobarea Vest si Nord-Vest (Brest si Prusia Oc . na a lanului de catre Stalin directia principala devine cea de Sud- 0 Se planuia de a-l lipsi pe Hitler in pnmul rand de petrotat ees oI ea nevoie ca de aer. Pornind de eT ee non ee fs meargi in ofensiva, operayit de s 5 a aa eircat Abadi U.R.S.S. avea deja aprobat wn plan re) y , UR. See voare parinanict cu mult inainte Ae ree sa elaboreze planul - i wietive, ““Barbarosa” de cucerire a berg ak sigurich pre ind cum au decurs evenimentele, su Ga ‘faicute in octombric 1940 a fost si Heer 48 planul vechi prevedea orientativ anu! ba a 1 pentru 1941, Aceasta sa facut ae col i rie spre apus. Ea se 0 mers mai depa ndde 14,8 min. marci, pe cand Uniunea am BPRS 3 win. mubrc, deci de pene 12 ory in sehimb — tn suma ‘rousi in vara anulil 1940, tn luna iunie, Hit ; {au principal nu este Anglin si Prana, ci Univn qoeste noi realitaji cu planarile proprii de do} th fortat pregftirea lor dle acest razboi si chiar Inainte. De accea, sovicticii si se p pregtesed as em a dont Pe atunel Hitler ducea rizbol cu Franta, iar ta hotarcle de Fesssosar 10 avi: « de intneie @ 6 te cornea eet Ja Inceputul Iwi tunie Incep sd se produc evenimente destu) de Ingrijordtoare pentru Germania. Uniunea Sovietica, ficand trimitere Ie protocolul aditional secret din 23 august 1939, pune problema anevant Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tarilor Baltice (Estonia, Letonia Lituania). Germania nu aproba aceste pretentii, mai ales referitor bb Basarabia si Bucovine Th punctul.trei al protocolulul partes ge ¢ dezintere- sul politic, dar nu si cel economic, fala de aceste teritorii, Cu atat mai ler a inicles ca dusmanul 'e@ Sovietica. Conformand inayie mondiala, nemtii Je-au luat-o sovieticilor ang ca Nau avut posibilitatea sa se na isi decla mult cu cat acolo nu se prevedeau transformari teritoriale si politice ale Romaniei. Germania se temea ca Romania va opune rezistenta si atunci va fi cucerité pe cale armata, iar aceasta insemna pentru germani pierderea unuia din cei mai importanti furnizori de petrol. Cu atat_ mai mult ca Moscova chiar incepe pregatirile militare. Germania opreste inaintarea sa in Franta si incepe transferul de trupe spre rasarit, In speranta ca aceasta li va face pe sovietici sa renunte la planurile sale. Vazand pozitia Germaniei, Moscova, din contra, se grabeste. La 26 iunie inainteaza Romanici nota ultimativa In care cere sé i se cedeze Basarabia si pariea de nord a Bucovinei. Romania cere sfatul Germanici. Accasta propune Romanici si satisfacd cerinjele Moscovei. Astfel Germania isi salva intercsele sale — rezervele petroliere din Romania. Dupa cotropirea Basarabiei si Bucovinei sovieticii mu se opresc, in curand ei ocupa si Tarile Baltice In aceste imprejurari Hitler hotaraste si intareasca hotarele de rasan Cotitura aceasta in politica lui Hitler este calificata de istoricii sovietict Si c.s.i.-sti ca pregatire de rizboi impotriva Uniunii Sovietice, fapt ce TU corespunde adevarului. Hitler atunci punea in fond problema aparini Mai tarziu injelege c& apararea nul va salva, cd un razboi cu Uniunea Sovictica este inevitabil. Cu atat mai mult, cu cat considera ca infrangeres Uniunii Sovietice va impune Anglia sd capituleze. Hitler deci se hotaraste sd atace primul. In luarea avestei decizii Hitler s-a pe Pe anumite argumente, calcule, dar care nu toate au fost corecte = credea ca trupele sovictice au o pregatire profesionala destul de oe F Ch Armata Rosie duce lipsd de cadre de comanda, chiar a porneric al forjelor armate sovietice se credea mult mai mic decat em Fealitate, “ Conducerea germand considera ca Armata Rosie numa a son livizii, dintre care 106 se afla in districtele apusene na . - Mu‘= este de a crea o bariera de ingridire in pe linia Volga~Arhanghelsk" “, joscova nu stia dé planul "Barbarosa”, deci mi zboi impotriva Uniunii Sovietice. Despre aceasta ¢ clar G. Jukov. "Din primi ani pc.tbelici si — mentioneazd acesta — in prest se mal junea ca in ajunul razboiului noi am fi cunoscut arbarosa”, directia loviturilor principale, tungin fasurare a trupelor germane, efectivele lor si .... Imi permit s& afirm cu toata responsabilitatea | inuari de la Incepul pana la sfarsit, Pe cat Sovietic, nici comisarul norodnic al apararii, u dispuncau de astfel de date’ es ngscut sovieticilor ne-o dovedeste acestea ar fi stiut ar fl ual 3 es SIRS ae“filmuri destul de mari, Inca in vara anului 1940 condu 1 In marile apropi aioh pe Wwe propiate, Tinand rot omisartor Poporulut s! Comitewt Centeat at panies Mal 1a 19 octombrie adopta 0 Notarite care preyed artidulay Commistrictici navelor de suprafaya usoare ale Comisaratuiut mae H comitar (erucisatonre usoare, contratorpitoar, eorabit de pivey im Jatinirea sau chiar (nrenuperea constructiel navelor ‘yet femuciatonre arele si coribii de linie), © atemtie deosebita in oy arinelor de tipul “Stalinet” Recess ipul “Staliney” si celor mici « nt) axe, Produceren lor ereste considerabil 7 Hninuest operutile militare se prevedeau si se desfisonre pe terhio~ ul german, 10 permancnta ofensiva, accentul principal se punea pe fmijioacele mobile si ni pe cele de aparare, Axel, © atentie spor mikeordh pregatirit pilotilor si constructei de avionne. La $ noiem brie Guvernul sovictic Insarcineazd Consiliul central at Osoaviahim- Hol $8 pregatenscd addugator (observali — ndaugator) pentru minis- wait de rizboi 20 mii piloi pana la 15 mai 1941, Dar probabil ea peeasta fe-a pArut putin, ori au luat in consideratic posibitele pier p pierueri fin perioada initial® « razboiului, caci tot in acceasi hotarire se da ordin sefului directici centrale a aviajici civile de a pregati pentru forfele armate pind la | octombric 1941 inca 10 mii pilot ™. Tot tn luna noirmbrie, pe data de 16, Biroul Politic al CC al PC (b) din toatd Uniunea adopto o hotari are prevedea informarea zilnica din pantea factorilor de rispundere despre starea productiei de motoare pentru avioane “. Sub contro! permanent se afla si constructia de tancuri. In decembrie 1940 la indicatia CC al PC (b) din toaim Uniunea tn aceasta ramurd are loc un control riguros, in arms caruia s¢ hotdraste sporirea productiei de tancuri, mai ales de tipul T-34 si KV 010, Odaté cu sosirea anului 1941 toata economia, toata activitates orga~ nizatorica este subordonata pregatirii de razboi. Dupa cum s-a mentionat a ultima mai sus anume atunci in februarie 1941 a fost examina varlanta a planului strategic de rzboi, In februarie s-a aprobat planul guplimentar de constructie @ acrodroamelor, S-a examinat si S-al Iuat mésuri in vederea modernizarii cailor ferate soselelor, drumurilor de limp si mijloacelor de transmisiuni Th mantic 1941 s-a incheiat claborarea planului de mobilizare 2 industriel in vederea trecerii 1a productia de razboi '”, Tot atune) & OmUtvaid decizia de a construi 20 compuri mecanizate, La sfarsitul Winii martie s-a hotirit mobilizarca a 800 mii de ostasi si sergenti & fepantizarea lor tn districtele militare de frontiers pentru completers diviziilor de infanterie (", Numarul divizitlor in districtete de apie rebuiaw si creascd la 170, Formarea noilor armate decuret in wwerea sovieticn | hotarirea de a mai crea inea 11 armate. Una trebura indreptaa lriva Japonici, celelalte zece — impotriva Germaniei. De fapt ay 5 — in vara anului 1940, celelalte — 1 junile nu/ par inainte de termen aul avut loc examencle de absolvire tn ‘si scolile se grabeau. Interesant de ce, ie a jemtil vor ataca? Tot atunci, Ie 13 mai, sub pretextul aril UNOF apticajil militare sa inceput transferul a patra armate smut corp ae int erie din partea interioari a U.R.S.S, spre at ie de apus. Astfel, din Ural spre Velikie-Luki se deplasau unitatile Biel 22, oi reetnes Volgai spre Gomel armata 21, din Kaukazul bier ape Belala Teskov! armala 19, din regiunea Baikalulul spre sepeoxe® ‘pinata 16, din Harkov spre Dvina de Vest corpul 25 infan- eet tn aceastd perioada creste produictin de carte, proiecttle, bombe multe alte mijloace necesare pentru “a discuta” cu capitalists din Germania si din intreaga lume, In luna mai Stalin da indicatii de a Heousiderabil productia de munitii pentra a dou jumatate a in 1941 si de @ 0 mentine ln acelasi nivel inalt in prima jumatate a iui 1942". Primul esalon de transferare in. mas’ in 13 iunic, Pand atunci la hotarul de rasarit fisese concentrate deja IMS ivi sovietice “, cen ce era de acum mai mult decat aveau elo germanii. Tar pentru ai induce pe acestea in eroare (In Germa- fia, precum si in multe alte (ari, datorita serviciilor de recunoasere cunosteau despre regruparca trupelor sovietice), Agentia de informatii TASS Ia 14 iunie face o declarajic, in care se spune cA ~zvonurile” fispandite de mijloaccle de informare In masa, precum ca Uniunes Sovielic’ se pregiteste si altace Germania, nu sunt adevarate, ca fovieticii, ca si germanii, respect {ntru totul acordul semnat In august 1939. Acestea sunt vorbe, dar in realitate la 16 iunie Comitetul Central al Pantidului Comunist (bolsevic) din toata Uniunea si Guvernul sovietic ju hotarirea de a aduce toate raioancle fortificate din districtele apusene in stare de pregatire in vederea luptel -, Ca si in 1939 In ajunul atacuuai asupra Polonici, acum, la 17 iunie 1941, Biroul Politic al CC al PC (b) din toata Uninnes sdopie hotarirea de a mobiliza 3700 de comunisti pentru jucrul politic in Armata Rosie La 19 junie Comitetul Central al partidului da indicatti de a crea (rei fromturi — de Nord-Vest, Vest si Sud-Vest Conduceres sovictica stin despre concentrarea de trupe germane, la hotare, dar Stalin excludea varianta ci dusmanul care are mai purine trupe va ataca. Cat despre inferioritatea numerica a fortelor militare P Fermane sovicticii stiau destul de bine, Dupa razbol, ins, propagan- da $i istoriografia sovictica au inyentat (ez despre superioritatea — umerica si tehnica a armatei germane 1a Inceputul razboiulul, pen ‘Motive cumva pierderile colosale si a sterge rusing® infrangerilor 941, dar principalul, credem, pentru & scunde de opinia pub aru) ci Uniunea Sovietica se pregitea sd alace Germania. walizand si confruntand chiar Tavoarele sbvigtice, pute ie 3s ih trupelor spre Apus @ Inceputee etn rat parenare see Wingatoare, ne~am fo! ony Hosit numai de ing _priveste picsele de artilerie ale Armate a din lucrarea aceluiasi G. C. Jukov, aus eee piu corespunde adevarului i" tor la submarinele germane am dori sa at ‘eh 0 bund parte din cle (2/3) parctic au putem jupta din cauza cd se aflau in stare avariati (au “cu englezii si francezii ) f, chiar dacd in lunile apritie-iunic si soseay uncle i ch Germania se pregiteste 80 atnce ULR.S.S. ele nu puteny fi Iwate 1 © gerios, Nimeni, nici un om sovietic, nu ar fi crezut ch Hitter v4 — jndrazni si atace aceasta (ara foarte putemica din punct : vedere militar, cu atat mai mult cu cat Germania mai ducea sbi eu ‘Anglia si Franta, Orice informatie de acest gen era calificata a Moscova rage atentie La faptub M1 indeptint misiunt de fost avariate in luptele ormatii 0 ca provocare, ca dezinformare pentru a-i impune pe sovietici sa-si ta regrupeze foriele, sd renunte la cele planificate si sa atace pe cenins t unde nem|ii concentrase forje mari pentru apirare, De aceca si sats dat indicalii stricte de a nu se lasa provocali, Sovictici’ intentionau , s2-si incheie pregatirile, apoi si altace. De exemplu, dupa ealeulele 8 aceluiasi G. Jukov numarul de tancuri trebuia sa ajunga ta 32 mii, jar I €el al aviaonelor urma sa fie marit Inca cu aproape 106 regimente de aviajic, adica cu 3500-4000 nave de zbor "”, iiler injelegea cd sovielicii se pregatesc de razboi si o cioenire in viitorul apropiat este inevitabila, De aceea el nu avea ce alege: pentni @ avea inijiativa trebuia sd loveasca primul, Atacul prin surprindere fi garanta in mare masura succes, luc dovedit deja la cucerirea Polonict 81 Frantei. Informatiile primite de la servicule de recunoastere aratau c& armata sovieticd este slaba si, deci, nu prezinta o formayiune capabilé de lupta conform cerinjelor de razboi. In afari de aceasta se mai stia cd o parte foarte mare (aproape jumatate) din rezervele de arme, munitii, echipa- ment, tehnica, combustibil se afla depozitata in imediata apropiere de hotare, iar atacand prin surprindere armati germand va putea S¥ puna stipanire pe ele ori, mai rau caz, si le nimiceascd, ASt si Sa Intamplat. Numai intr-o singurd zi, la 22 iunie, au fost distruse 1200 avioane, In primele zile districtul militar de Vest @ pierdut mai mult de jumatate din avioancle de lupta . In prima saptamana de mzboi au fost distruse sau acaparate 30% din toate rezervele de muni de combustibil si_nutret ''™" 1, Hitler miza foarte mult pe factorul surprinde! Di h Irupele germane au fost concentrate la hotare Wn ultimul ae : , iar diviziile de tancuri, care se afaut ferate in raioancle de ofensiva th noaplea bil, intrucat in cana 1941san Ay a IN LOC DE INCHEIBRE rmintim cele mai importante jaloane in declan Fy amity onda, de unde se Va proMs imagines ntigtona acestei confagratil Sfarcitul anului 1938 — tnceputul tut 1939, Germania fascists revengicd de la Polonia retrocedarca ornsvlul german Danzig pierdut fonform Tratatului de ta Versailles. Anglia s! Frans lau apararea Poloniei, pe cand Univinea Sovietica stimuleaz’ intentiile Germaniei fr acelasi timp in Kremlin se elaboreazd un proiect de # impinge ‘yarile capitaliste” intr-o confruntare armata . Primévara — vara anului 1939. Germania continua ameniniarile mpotriva Polonici. Uniunea Sovietica tergiverseaza tratativele anglo- franco-sovictice, dar intre timp propune Germaniei incheierea unui tratal secret de Impariire in sfere de influenta atat a Poloniei, c&t si 8 Europei de Est si Sud-Est 23 — 28 august 1939. Semnarea pactului Molotov-Ribbentrop pro- pus de U.RS.S. Septembrie 1939. Germania tmpreuna cu U.R.S.S. cotropese Polo- nia, Stalin respinge propunerea Germaniei de a pastra Statul polon, sub orice forma ‘Octombrie 1939. Objinand sprijinul Uniunii Sovietice, Hitler or dond pregatirea planului de razboi impotriva Franjei. In acelasi timp Stalin aproba direcjiile principale ale planului de razboi In care ca dusman principal figura Germania. 1939 — vara lui 1940. Germania cucereste un sit de {ari europene. In Berlin se cristalizeazé ‘deea de dominajie mondiald. Uniunea Sovi licA ocupa o parte din Finlanda, RomAnia (Basarubia si Bucovina de Nord), precum si Estonia, Letonia si Lituania; continu’ pregatirile de razboi impotriva Germanici Octombrie — decembrie 1940. La Berlin se claboreaza si se aproba planul "Barbarosa’, Marele stat major sovietic definiti a7A planul shu de razboi. Tanvarie — iunie 1941. Ambele parti se pregatese inte 22 funie 1941. Incepe confnintarea militard Intre ce Pretendente la dominajie mondiala ns de razboi. Je doua (ariAnexa 1 Ministrul imperial de externe catre ambasadoru! german In Moscoya’ TELEGRAMA Expediata din Berlin Ja 20 august 1939, 16,35 Primita ly Moscova la 21 august 1939, 00.45 Moscova Telegrama nF din 20 august Urgent Personal domaului 189 ambasador Fihrerul Va imputerniceste Molotov si si-i inmanali urmatoarea telegrama a Flihrerului pe domnul Stalin “Domnului Stalin, Moscova 1, Eu salut sincer semnarea noului | ssmarcia\ bere a prima treapta a restructurarii relajiilor sovi mane D Pent mine Incheierea pactului de neagresiune cu | Sovieticé Inseamna determinarea politicii pe termen lung ¢ German De aceea Germania reia linia poli 1 fost avantajoasd ambelor state in decursul secolelor (recute a aceasta guvernul impernal a hotarit s4 actioneze in deplinda conce Janja cu asem a schimbari de mare perspectiva 3. Bu accept proiectul pactului de neagresiune ¢ a trimis Ministrul Dumneavoastra de externe domnul Molotov, § consider foarte necesaré clarificarea neintarziata a chestiunitor legate de aceasta, 4, Sunt convins c4 protocolul adijional dorit de gi Dulea fi elaborat tn cel mai scurt timp, daca un om de stat responsabil fl Germaniei ar avea posibilitatca si soscascd personal. la Moscova pentru negocieri. In caz contrar, guvernul imperial nu-si imagineaza CUM poate fi claborat si coordonat protocol! aditional fntrun timp scurt Be Incordarea dintre Germania si P Mportarea Poloniei faja de puterile mari ¢ de ast natura ineat criza peas #4 fe declanseze jn orice zi. In fala une! a0ke probabilitati ‘ ia intenjioneaza, in orice caz, sisi apere interesele de stat bee ‘toate mijloacele ce-i stau la dispozilie. uvernul sovietic, ar olonia a devenit insuportabila dere intentiile ambelor 6. Dipti prerea mea, ¢ de dorit, avand in verAnexa 2 aorul german Ia Moscovs terne al Germaniei * “Ambasa\ Stere ministrul de ex TELEGRAMA Moscova, 21 august 1939, 19.30 priontte Berlin Urgent! ! Sera nr, 200 din 21 august nsului tub Stalin: | literal al raspun Text 7) august Cancelarutui Statulul Genin domnulul A. Hitler { mulnumesc pentru scrisoare pactul germano-soviellc de neagresiune va deveni un Tiorarea relajiilor politice dintre janie Eu sper 8 punct de cotitura decisiv In ame noastre. Popoarele (arilor no’ Consimjamantul guvernu une pune o temelie in I colabordrii intre jarile noastre Guvernul sovietic m-a imputernict sosirea domnului Ribbentrop la Moscova la I. Stalin” relatii pasnice Intre cle astre au nevoie de heia un pac ui german de a inc ichidarea Incordarii si in Je neagresi nstaurarea pacii # informez, ca el aproba 23 august sh va Schulenburg