Sunteți pe pagina 1din 8
Te rok Mel i ,. £ , St aot . czu 62404 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DB STAT 'EDITIE OFICIADA STAS 6472/6-89 Lf | nee — PENTRU STHNTA PROIECTAREA TERMOTEHNICA A STAS e4te/6-16 SI. TEHNOLOGIE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE INSTITUTUL ROMAN CU PUNT] TERMICE Ko! STANDIRDIZARE ; Figur a Dalim aig HrAnT NEE Pee Ptovers | QUREGR CTROUTEEC TA, ‘THERMOTECHNIC DESIGN DU POINT DE VUE, 'BPMOTEXHMMECKOE, IPORK- CiSAGGEnMAL BuuDess | SLEMENTS De ‘coNsTAUcTION | STEMEHTOB, < TRPMITIEC- ‘AUX PONTS THERMIQUES KAM MOCTAMH. 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domoniu de aplicare 1.1.1 _ Prezentul standard se refers 1a proiectarea din punet de vedere termotehnic a elemen- telor de construcfe care atl fn aleituirea lor punfi tarmioe, in vederea eliminérit sau limitért efectelor nogative ale acestora asupra condifiilor igientco-senitare. si a consumului de energie 5 in exploatare. ; - y Nerespectares Standardelor de Stat eate urmériti conform legii. 'Reproducerea interzisi 1.12 ‘Puntea termicd este o zon’. unui element de separatio intre dou’ medit cu tempera- turi diferite care, datorits alcituirii geometrice i. structurale, prezint’ o permeabilitate ter- mick mai mate fati de zonele curente, determinind intensificarea transmisiei termico intre cele dous medii. Puntea’termick se caracterizeazi, in principal, prin’ temperaturi ale supra- fofei sale diferite de temperatura curent’ a suprafetei elementului. 1.1.3 | Blomentele de donstructie cu modificéri geometrice locale (coituri, nige ete.), precum ai zonele adiacente timplitie! exterioare, care prozinti aceleasi efecte negative cu puntile termice, so trateazt similar ou acestea pe baza prevederilor prezentului standard, - 114. Prevederile prezentului standard se aplicd la clementele de constructie care delimiteazis incdperi inetizite sau separ incéperi ale clidirilor din grupele T...VITI, a ciror temperaturi. diferi ou mai mult de 5 K, conform tabelului 7 din STAS 6472/5-89. 1.1.5 Prevederile prezentalui standard nu se. aplict I — pungile termice create de neetangeititile elementelor de coristructie ; - X puntile termice cilindrice, eare fae obicotul STAS 6472/0-76. 12 Standarde conexe : STAS.7109-86 Termotehnica construcfillor. Terminologie, simbolurt si unitayi de miisurd; 4 STAS 6472/3-89 Fizica construcfiilor.. Termotehnica. Calculul termotebnic al ele- { mentelor de constructie ale clidirilor ; : 4 ‘TAS 6473/4-89 Fizica constructiilor: Termotehnica. Comportarea elementelor de eonstructie 1a difuzia vaporilor de api; | STAS 6472/9-76. Fizica construcfiilor. Proieotarea termotehnic a clementelor de hey construcfie.cu punti termice cilindrice, | 2 PRINCIPII DE PROIRCTARE TERMOTEHNIOA A ELEMENTELOR : DE CONSTRUCTIE OU PUNTI TERMICE j } A 7 | ' 2.1 PYoiectarea din punct de vedere termotehnio a clementelor de constructie cu punfi 4 i termice are ca Scop: i : la — micjonarea fluxului. terniic ; : i ‘ ~evitarea condensitii vaporilor de api pe suprafata interioars ; | — asigurarea unel temperaturi cit mai uniforme pe supratafa interloars. _ | Aprobat de: : INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | ata intririt fn vigoare Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI Fal 5 = g ; i 'NSTITUTUL CENTRAL DE i CERCETARE, $1 DIRECTIVARE IN, — majorarea rezstenjei termice apecifice in clmpul curent al elementelor gjsau in zona punfior term. eectare punilor terme. 2.5 Coretarea punfilor termice se aplied 1a elementele precizate la pot. 2.2a) gi const in dispunerea une termotzlaft muplimentare, de regal, pe fs ree 8 weston, prezentat oxem- iv in fig. 8. Termoizolstie (exterior) 3 liga +20 1 t 1 1 ' 1 1 1 (interior) 1 l Ri Fig. 3 ale aerului interior mai mari de 50% se ‘recomand’ ¢-acoperire a puntilor termice spre exterior. 1 Da inckperi ew umi prevederea stratului termoizolant 25.9 Materialele termoizolante utilizate pentru corectarea punfilor termiee trebuie si pre- inte, in principal, urmitoarele. ealitit s Conductivitate termick reduss; = Stabilitate termomecanieS si Ia aetiunea apels < permeabilitate la vapori in functie’ de modul de dispunere astfel : mai a materialiiul elementulut protejat, in caztl aplietait pe faja rece a acestuia, —respectiv mat Injed in eazul dispuneril pe faja caida. 4.5.3. Grosimea stratului suplimentar de termoizolatie, di,, necesar pentru corectarea-puntii termice fig. 3, rezult& din indeplinirea relatie! : . By > By bn KW) 8) in care 4, rezistenta specified 1a peimeabilitate termick in zona punfiitermice corectate, care se calculeazi conform STAS 6472/3-89; Ry rezistenta specified la permeabilitate tormiek in chmpul eurent al clementului de construetie. 2.5.4 Lafimea stratului suplimentar de material termoizolant, ly se determing din condifia ca Tezisten{a specifica la permeabilitate termick in zona punfii termice corectate, calculati dup’ traseul cel mai favorabil pentru tronsmisia cliduii (prin materialele cu conductivitate termic’, mai mate), si fie cel pufin egal’ cu rezistenta specifics la petmeabilitate termicd in cimpul curent al elementulus de constructie, de exemplu fig. 3a: Ry 1-2—3—4 > Rf, consi derind traseul : 1—2 prin beton; 2—3 si 3—4 prin zidiirie), 2.5.5 Dac din considerente constructive sau tebnologice nu este posibils dispunerea term fzolafiei suplimentare pe litimea l,, stabilit-conform pet. 2.5.4. se admite corectarea punt) termice numai pe lijimea sa geometric’, cu conditia ca; Rie Le Ra (m'K/W) cu si cut respectarea prevederilor de Ia pet. 2.3 relatia (1). 2.5.6 Efectul de ppnte termicd al col{urilor si nigelor se corecteazd, de regulé, prin eiptusirea cu material tcmolzolant respectind relajia (3) si/sau relatiile (1)' si (2). 2.5.7 tn dreptul puntilor termice corectate se face calculul regimului de umiditate conform STAS 6472/4-89 si se iau misuri de prevenire a acumulirii progresive a apei in structura ele- mentului de coustructic. Daci din considerente constructive sau tehnologice nu este posibili respectarea re- Tafiei (3) sijrau (4) de excimplu, in eazul utilizarit pentru corectarca puntilor termice a aceluiast material termoizolant ca iu cimpul curcnt—stabilirca grosimii dj, 41 a litimli le se va face pe baza calculului cimpului de temperaturi, prin incereéri in condifille respectarii relafillor (1) si (2) de In pet. 2.3. relatia (1). 2.6 Efeetul punjilor tam Ge peotbila de Tealzat, conform fet. 2.5 datoritt condi {Youte fi imitat prin aplicarca celorlalte misuri de la pet. 2.4. 2.7 Caracteristicile termotehnice ale elementelor de constructie cu punfi termice se caleu- Teazdi, pe baza eimpului de {cmperaturi determinat conform pet. 3 din ul standard. 1g Vater oxlentative se pot obfize eu ajutorul fommulelor de ealeul aproximative provi- mute la pet. 4. y ce, de tipul celor previizute la pet. 2.2.b a ciror corectare nu ilor tehnologice sau constructive, STAS 6472/6-89 ae 3 DETERMINAREA CIMPULUI DE TESPERATURI AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CU PUNT TERMICE 3. Cimpul de temperatuni (plan sau spafial) al elementelor de construefie eu pun{i termice se poate determina prin : ~ealeul numeric, prin metoda diferentelor fini tehniea de calcul automat; sau a elementului tinit, utilizind OBSERVATIE — Sistemele de ecua}i Malare obfinute prin metoda diferenlelor finite se pot rezolva gi prin procedeul epreximalillar succesive — experimentare, In seari naturali, in stalii de’eereetiiri sau prin modelare analogie’, 2.2 Principtul metodei diferenjelor finite si modul de determinare a cimpului plan de temperatuti al elementelor de construetie en punjii termicese dau in anexa la prezentul standard. 3.3 Motoda diferentelor finite se utilizeazi pe bara programelor de calcul automat, omo- Jogate, conform reglementiirilor tehnice specifice in vigoare. 3.4 — Pe bara cimpului de temperaturi determina in zona puntii termico se stabilese urm&- toarelo caracteristict termotehnice : 1) Kitimea zonei de influenfi: a puntii termice ly, in metri, sau suprafaja zonei de influent’ fa pun|ii termice Sy, in met ptrati. ORSERVATIE — Ca zon de influent a punt termice se consider portlunea aferentamvirginita de punctcle fe pe suprafata interioard q elementolut de construelie in eare temperatura nu difera eu mal mult de 02°C fal ‘Ge Lempersture suprafeet interionre Im elmp eurent b) temperatura minim a suprafc{ei interioare @ elementului de construetie in zona punjii termice, Ty 5 ©) temperatura medie pondérat a suprafetei interioare, Thin, respectiv extérioare, Tym, pe ansamblul elementului de constructie sau pe zona de influen(i @ puntii termice, in ‘grade Celsius, care se caleuleazi pe baza temperaturilor fieeirui punet (nod de retea) considerat pe - aceste tupratefe Tap Ta 38 ail Sy Syy respect Atmore aferenteacestor puncte, cu relaiile = — in cazul: cimpului spatial de temperaturi re @) —~ in caznl cimpului plan de temperaturi: Bashy 5 Tea bs Tan == —— = rel (6) yu x 4) rezistenta termica specifiek Ry, care se caleuleazi pe ansamblul elementului de construciic sau pe zona de influenj’ a puntii termice (I,, 8,,) conform STAS 6472/3-89. 4 METODA ‘APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUNTILOR ‘TBRMICE 4.1 Metoda aproximativi se utilizeazit pentru determinarea prin ealeul a unor valori ori- ctative privind caracteristicile termotehnice ale elementelor de constructie cu punfi termice, ‘aciror zon de. influen{% nu se interfereazi cu zonele de influent’ ale puntilor termice adincente, 4.2 Laifimea zonei de influen{ii a puntii termice liniare, fig. 45 s dintre valorile calculate cu relafiile : consider’ cea mai mare a2 ru] {m] (7) in care (m] (8) [m] WIL A ne a LITLE La i a gzosimes, in metri, a — elamentului de construetie, care separ stratul 4, gronimear'in inet, = strata care separ straful termoizolant de aerul exterior ; dy 1%, coeficienfii de conductivitate termict ai materialelor din care sint aleitulte straturile corespunziitoare, in wafi pe metru-kelvin, conform STAS 6472/3-89, ~ anexa A; Ry fi Ry conform STAS 6472/3-89. OBSERVATH Pentra elomentele cu structure cmagent in clmp curent grosimile dy gl dy se considers cle cx jum a gros elementulut a. 43 ‘Temperatura minim’ a suprafefel interioare a clementului de coustructie in zona punfi, fermice, Ty, se calculeazt eu relafia : nt Bae (o) ) in care & factor de influent a punfii termice care se calculeazi cu relatia : gml+y ‘(t-») ao) coeficient in functie de tipul punfii termice gi de reportul dintre lijimea pang termice, a, si grosimea elementului, d, precum si dintre grosimea puntii termlce, ¢ si grosimea clementulul d, conform tabelului 1 ; Ra Tezistenfa termicd specified a puusii termice, calculatS in ipoteza fluxului de cildur’ ‘unidirectional, in metrii pitrati—leelvini pe watt ; Ru. Tezistenja termics specified a elementului de construefie, inctmp curent, in metrii pitrafi—kelvin pe watt, SPAS 6472/6-89 —6- ‘Tabelal 1 \Valow-| Valoarea raportului $ (eentra MM...) 31 a raportulut © Schema i entra TD ‘pat apor- SS fount putt | tatu [70905 TOT 0,20 0,40 [0,00 TT OTT a Valoarea cveticlentulul T = 0:12 | 0:24 0,38 | 0,55 | 0,74 0.83 | 0,87 0,90 | 0,95, " = | 0,07 | 0,15 | 0,26 | 0,42 | 0,62 | 0,73 | 0,81 | 0,85 mi a Tra | 1,40 | 1,92 | 1,26 | 1,10 4,37 | 1,1 | 1,16 | 4310 | 100 0,92 | 101 |-0;98 | 0704 | oF90 Ca ce a 02) — | 1450] 2,70] 2,87 | 2,54 | 2,20 1,01 | 8 | = | of70 | 4,35 | i377 | 1378 | 1270 | tes | 54 | a0 87) = | odo | ofas | 1330] 1330 | 4238 | 1330 | 138 | 1 rt | “ 0,07 | 0,14 9,55 | 0,76 0724 | 0,50 0,86 | 0596 0,20 | 0:44 0,87 | 098 i bd | @ be to} T Id vu opseevaqit a 4 Pentru valor a/d > 1,5, puntea termict ve tratéaz4 on parte independents a clementulut de constructie. 2 Pentru valort intermediare ale rapoartelora/d sod coeticientul 9 se objine prin interpolans then ks Heantee, mberatura medic a suprafefel interioare a clementulul de constructie in zona pungit termice; Py, 80 caleuloss’s ou ralafia : Tim = Ty — Pe) (1) q 1 nieczistenta, termicK specifics medie a clementului de constructie in zona de influentii’ @ punfii termice, Riga, se caleuleazi cu relatia : (m* Kw) a2) : » & Soe STAS 6472/6-80 ANEXA DETERMINARBA CIMPULUI PLAN DE TEMPERATURI A ELEMENTELOR DE CONSTRUCT CU PUNTI TERMICE PRIN METODA DIFERENTELOR ‘FINITE, AA Determinarea cimpului plan de temperaturi prin metoda diferenfelor finite se face, in principal, astfel : ‘a) Pe o sectiune a clementului, paraleld cn directia generali a trausferului_ termic, in zona in care urmeazit si se stabileased cimpul de temperaturi, se adoptit o rejea de calcul. ortogonali, (de preferingé pitratick), cit mai apropiati de aledtuirea interioari a tlementului ~ de constructie. onseRVATIT P'Se- Feconand’ ca limitele suprafefelor_cleinentului, suprafetele straturilor componente si pe eit posibit silinie de contr ale punt teemice a coineida cu axelerefelel de ealeu! 3 Rejeaus ce eateal se extinde cu cite un pas (interval Intre dows nodurl adiacente) yi tm zona aerulul interior if exterior SB precizia rezultatelor creste eu desimea relelel de caleul b) Corespunzittor fieeiirui nod j al refelei se scriu eeuatiile de calcul al temperaturii (13), pe baza conserviirii fluxulut temic. ¢) Prin rezolvarea sistemului de ecuatii algebrice liniare astfel objinut, se determing valorile temperaturii ‘Ty in toate nodurile refelei de calcul corespunzitoare punetele respective ale elementului de constructie. A.2 tn cazul cimpului termic plan, valoarea temperaturii T, intr-un nod j, al refelei se poate exprima funefie de temperaturile nodurilor vecine, T,, cu. relatia : Pe) (13) fin care Rei permeabilitatea termici a zonei. elementului de constructie aferente axei_j —k a refelei de calcul considerind indljimea + = 1,00 m. A.B — Pentru caleulul permeabiliti{ilor termice A, se tine seama, in sectiunea elementului ae constructie, de orientarea straturilor aleituite din materiale diferite de pe porjiunea de structuri aferent’ axei j — K fa{ii de directia fluxului termic considerat si de pozitia nodurilor ‘in cadral strueturii, A3.1 fn cazul porfiunilor constituite din fisii de materiale diferite, eu Litimile Iq si inalfi- mea h =1,00 m, paralele en direofia fluxului termic fig. a, se aplied relafia : (w/K} co) Fig'5. sy STAS 6472/6-89 cu grosimi dy gi intlpimea 4.3.2. tn cazul portiunilor constituite.din ti Seb, 66 aplicd relatia de 1,00 m perpendiculare pe directia fluxului termic fi 1 1 1 Li, A338 Dack nodut j, se afli pe una din suprafefcle elementului de constructie iar nodul ky fn mediul inconjuritor fig. 6.a Ia calculul permeabilit&til termice corespunaiitoare litimii 1 aferente axei j — k se ia in cousiderare si transferul termie prin suprafata interioani, respectiv exterioari a elementulul, astfel : {w/ (a5) Re eran ar (WiKy (19) + OSERVATIE — Cosficiental de transfer terme prin suprafata Interioard a, respectiv exterloard ay, 36 fdopti conform prevederilar STAS.0472/3-8 Fig. 6 A.3A La calculul permeabilitatii termice a unei_zone aferente axei j —k intre dou noduri situate pe suprafats clementului de constructie fig. 6 b, se neglijeazd transferul termic prin convectie, astfel : 0 an, Kya Ad — fncazul unei zone aferente axei j—k din sectiunea unui element de: constructie néomogen dup dows direchii, fig. 7, aledtultt din fisli omogenel si neomogene II paralele cu a direofia fluxului termic, permeabilitatea termick K,_, se calculeazi astfel: Fig. 7 — pentru figia omogents T, de Ligime J, a xk i 7 as) ; 1 = 9 eee re (19) _ pentru intreaga porfiune aferentat axel j — Kux = B, + Aw (20) A.B Pentru rezolvarea sistemului de ecuatit algebrice lintare de tipul eeler tate de relagia 13), prin aproximatit succesive, valorile temperaturilor corespuns soars nodurilor refelei de (Pettit prima aproximatie (valor initiale) se determittl pe baz ‘rausferului termic wai- directional, conform STAS 6472/3-89, cu relaia + DoT Re Tt=T re) (2a) Ry, sexistenta_termick specific a clementului de construetien caleulatii conform STAS 6472/3-89 5 1,_y revistenta termick specifick, a porfiunli de element cuprinst Intre aerul interior gi ‘punetul j considerat, caleulati eu relafia: Rye bee at Iyeby —_ (m*K/W) (22) Ay De ‘A... tn nodule refelei corespunitoare mealialut ineonjunitor se considers valorile de calcul AoA Parataril aeruiui Ia interior Ty respectiv Ia exterior, Ty, conform STAS 6472/3-89. Numarul de iterafii ce adopt corespunzitar preciziei urmarite, dar cel pufin 0,1°