O MONEDĂ DE AUR DIN SEC. V p. CHR.
DESCOPERITĂ LA HISTRIA
În vara anului 2007, în timpul campaniei de săpă-
turi arheologice de la Histria, a fost descoperit un
solidus de la Theodosius II (fig. 1).
Descoperirea s-a făcut în zona sudică a staţiunii,
în apropiere de turnul din extremitatea sud-ves-
tică a incintei romane târzii (fig. 2). În sectorul
Sud-Turnul K (extra muros) s-au deschis secţiuni
longitudinale, paralele cu latura vestică a zidului
de incintă.
Moneda a apărut în cadrul secţiunii S 20, în lun-
gime de 14 m şi lăţime de 2 m, mai exact la capă-
tul sudic al acesteia (0,61 m faţă de profilul sudic
şi 0,72 m faţă de cel estic). Din păcate, contextul
nu tocmai clar în care a fost găsită – la adâncime
foarte mică (-0,32 m) şi într-un strat de pământ
negru afânat, probabil o depunere modernă, dea-
supra unei aglomerări de pietre – limitează întru
câtva informaţia de ordin stratigrafic şi topome-
tric. Este foarte posibil ca moneda să fi fost aflată
în poziţie secundară, adusă odată cu pământul
excavat din altă zonă a staţiunii, într-un moment
nedeterminat, ca piesă izolată sau prin dispersa-
rea vreunui lot tezaurizat.
În lipsa unor indicii suplimentare, însăşi raritatea
monedelor de aur în teritoriu confirmă importan-
ţa deosebită a unei astfel de piese numismatice,
ce completează dosarul nu prea bogat al descope-
ririlor de monede de aur din această zonă.
Prezentăm datele tehnice şi descrierea după cum
urmează:
AV Ë 4,34 g; 20,5 mm; solidus.
Av. D N THEODO – SIVS P F AVG; bustul cuira-
sat al împăratului, frontal, capul (cu coif cu panaş
şi diademă de perle) întors uşor spre dr.; în mâna
dreaptă suliţă orientată diagonal spre dr., reze-
mată de umărul stâng; mâna stângă ţine scutul,
pe care este reprezentat un călăreţ roman dobo-
rând un pedestraş inamic.
Rv. CONCORDI – A AVGG Θ; în exergă CON OB;
în câmp st., stea cu opt raze; Constantinopolis pe
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 309-312.
Theodor Isvoranu
Mircea Dabîca
tron, frontal, capul – cu coif cu panaş – spre dr.,
piciorul drept pe o proră de corabie orientată spre
st., în mâna dreaptă ţine sceptrul, mâna stângă
ţine globul cu Victoria, care îi oferă cununa.
Moneda a fost bătută la Constantinopol în officina
Θ (al 9-lea atelier monetar al capitalei), în perioada
cuprinsă între anul morţii lui Arcadius şi ultimii ani
ai domniei lui Honorius, respectiv 408-419 (DOC-
LRC 1992, cf. nr. 313-317)1 sau 408-420 (RIC 1994,
253, nr. 202), aceasta fiind încadrarea cronologică
pentru tipul Concordia-varianta cu stea în câmp
stânga, stabilită de principalele cataloage numis-
matice de referinţă. Adăugarea prescurtării OB
(obryziacus) mărcii atelierului (în cazul de faţă
CON) reprezintă un efect al acţiunii oficiale de pu-
rificare a aurului întreprinsă în Imperiu cu decenii
în urmă, în anii 367-368 (Bastien 1985, 107).
Cu deosebire în secolul V, moneda romană din
aur a ajuns în număr mare în afara frontierelor
romane, ea servind, pe lângă feluritele plăţi in-
terne, şi ca „valută” internaţională a epocii. Ur-
mare a războaielor cu populaţiile germanice şi cu
hunii, loturi mari de solidi şi multipli ai acestora
au pătruns în Barbaricum, ca stipendia sau ca
pradă de război, ajungând inclusiv în regiuni în-
depărtate precum zona scandinavă, unde au pri-
mit diferite întrebuinţări şi tratamente2, în func-
ţie de comunităţile în posesia cărora au ajuns.
Nu este surprinzător că şi pe teritoriul Români-
ei cele mai multe monede de aur reprezentând
această perioadă provin din puncte situate în
afara graniţelor Imperiului, în special în interio-
rul lanţului carpatic. Astfel, au fost semnalate în
literatura de specialitate nu mai puţin de 73 de
piese de aur de la Theodosius II (Isvoranu 2006,
1
Officina Θ este atestată de exemplarul nr. 318 din catalog,
acesta fiind însă un fals placat.
2
Mai ales ca piese de podoabă, inclusiv pentru harnaşament.
A se vedea Toynbee 1944, 43. Piesele astfel utilizate au fost
perforate sau li s-au ataşat diverse accesorii. Descoperirile din
nordul Europei au atestat şi practica deformării flanului prin
lovituri vizând distrugerea efigiei emitentului, constatată pe
solidi proveniţi exclusiv din Imperiul de Răsărit; vezi Fagerlie
1967, 145.
309
 II. Materiale şi cercetări
Fig. 1. Moneda de aur de la Theodosius II descoperită
la Histria.
29-31, cu bibl.)3, dintre care circa 66 provin din
Transilvania şi Banat4, şi câteva imitaţii. Cele mai
multe aparţin monetăriei de la Constantinopol,
care, alături de Thessalonic, deţinea exclusivitatea
emiterii monedei de aur în Imperiul de Răsărit.
Pentru Dobrogea se înregistrau până în prezent de
la acest emitent doi solidi cu provenienţă cunoscută,
anume de la Constanţa (şi împrejurimi) (Ocheşea-
nu, Vertan 1987, 164, nr. 10; Poenaru Bordea, Mi-
trea 1991, 221, nr. 35)5 şi Grădina, com. Târguşor,
jud. Constanţa (Custurea, Vertan, Talmaţchi 1998,
319, nr. 1883, unde eronat „Theodosius I”), acestea
fiind şi singurele atestări pentru secolul V p. Chr.
Tipul Concordia, cu reprezentarea personificată a
capitalei Constantinopolis pe tron şi cu piciorul
pe proră, a fost inaugurat cu începere din anul
379 p. Chr., odată cu refacerea triadei imperiale
după moartea lui Valens, prin asocierea la tron
a lui Theodosius I. În timpul vieţii lui Theodosi-
us s-au emis variantele „cu glob” şi „cu scut” ale
acestui tip, după Partitio Imperii, acesta conti-
nuând să se menţină pe reversul solidi-lor Im-
periului Răsăritean, dar în varianta „cu Victorie
pe glob”. Încă din timpul domniei lui Arcadius
piesele de tip Concordia, cu legenda terminată
3
Pentru tezaurul de la Firtuşu, în lucrarea menţionată au fost
citate doar cele patru piese aflate în colecţia Muzeului de Isto-
rie al Transilvaniei; în total în acest tezaur s-ar fi identificat 28
de monede de la Theodosius II, a se vedea Morrisson, Popović,
Ivanišević 2006, 416-417, nr. 353, cu referire la o lucrare încă
inedită atunci, P. Somogyi, Der Fund byzantinischer Gold-
münzen von Firtosváralja. Eine Neubearbeitung.
4
Dintre acestea 17 ex. provin din descoperiri izolate şi 49 din
tezaurele de la Şeica Mică, jud. Sibiu (18 ex.), Firtuşu, com.
Lupeni, jud. Harghita (28 ex.) şi (probabil) Hida, jud. Sălaj (3
ex.), la care se adaugă exemplarele, în număr neprecizat, din
tezaurul de la Dobra, jud. Hunedoara; Morrisson, Popović,
Ivanišević 2006, ibidem (Firtuşu) şi p. 425-426, nr. 363 (Şeica
Mică), cu bibliografia; Moisil 1923, 91, nr. 111, avea cunoştinţă
de 21 de piese recuperate din „vreo 80-100 monete de aur
– solidi – din veacul al V-lea d. Chr.” ce compuneau tezaurul
de la Şeica Mică, dintre acestea doar 16 exemplare fiind de la
Theodosius II; Preda 1975, 468 (Hida).
5
Într-o colecţie privată.
310
AVGGG urmată de marca atelierului, primesc în
plus în câmpul reversului o stea cu opt raze. După
ce în 408 Theodosius II rămâne unic împărat al
Imperiului de Răsărit, iconografia nu se modifi-
că, doar numărul G-urilor din terminaţia legendei
fiind redus la două (AVGG); există şi părerea că
această schimbare s-a produs la câţiva ani după
dispariţia lui Arcadius, cel mai târziu în circa 411.
Seriile cu Concordia (foarte rar în varianta „cu
scut” în locul Victoriei pe glob) s-au emis aproape
fără întrerupere până în anii 419-420 (RIC 1994,
63-64, 65-66 şi 73-74, cu bibl.).
Comparativ cu emisiunile de aur mai târzii ale
domniei lui Theodosius, prezente în număr mare
în zona barbară – pe teritoriul României pre-
domină cele din anii 430-450 de tip VOT XXX
MVLT XXXX şi IMP XXXXII COS XVII P P6 –,
tipul Concordia este reprezentat în descoperiri
de puţine exemplare. Până acum în România se
cunoştea un singur solidus cu loc de descoperire
cunoscut, provenind de pe teritoriul municipiului
Alba Iulia, emis la Constantinopol în officina H
(Pavel 1977, 664-665, nr. 6; Mitrea 1978, 365, nr.
21; Butnariu 1992, 87, nr. 2, dar eronat „COMOB”
şi „Thessalonic”). La Muzeul din Alba Iulia se mai
află un exemplar de acelaşi tip emis în officina B,
ce a aparţinut unei colecţii particulare (Pavel 1977,
664-665, nr. 7). În colecţia Muzeului Naţional de
Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca există un
solidus identic cu cel găsit la Histria, din officina
Θ, provenit din colecţia Papp Ernö (Ardevan 1986,
251, nr. 62; Călian, Găzdac, Alföldy-Găzdac 2007,
55, pl. XXI, nr. 81, unde eronat „AVGGG”). Tot cu
provenienţă necunoscută, în colecţiile Institutu-
lui de Arheologie „Vasile Pârvan” se află trei solidi
de acest tip, atestând însă atelierele Z şi I (2 ex.)
(Isvoranu 2006, 128-129, nr. 344 şi 345-346), iar
la Biblioteca Academiei Române alţi şapte (Pre-
da, Petac 2006, 124-125, nr. 562-568)7.
Din perspectiva cunoaşterii locului de provenien-
ţă, moneda mai sus prezentată reprezintă a doua
atestare a acestui tip de solidus în România, a tre-
ia monedă de acest nominal – reprezentând dom-
nia lui Theodosius II şi secolul V – din Dobrogea,
precum şi unica piesă monetară de aur romană de
pe teritoriul staţiunii arheologice Histria. Menţio-
6
După c. 433 p. Chr. (accederea lui Attila şi Bleda la putere)
tributul plătit hunilor de Imperiul Roman de Răsărit a fost du-
blat la circa 700 livre de aur, iar după înfrângerea armatei im-
periale în 443 „Attila şi-a asigurat o plată de război imediată
de 6000 de livre de aur şi un tribut anual de 2100 de livre”;
Fagerlie 1967, xxiii.
7
Din officinae-le A, B, Δ (2 ex.) şi Є (3 ex.).
 Th. Isvoranu, M. Dabîca, O monedă de aur din sec. V p. Chr. descoperită la Histria

Fig. 2. Histria. Planul general al sitului arheologic şi sectorul în care a fost descoperită moneda.

năm că până în prezent cercetările arheologice de
aici au mai scos la iveală patru monede de aur: o
diviziune de stater din Cyzic descoperită în anul
1955 în sectorul X, în context cu material ceramic
de sec. VI a. Chr. (Vîlcu, Nicolae 2006, 163, nr.
528, cu bibl.) şi trei piese proto-bizantine – doi
solidi de la Iustin I (Suceveanu et al. 2002, 169)8 şi
Focas (Vîlcu, Nicolae 2006, 163, nr. 528, cu bibl.)
respectiv un tremissis de la Tiberiu II Constantin
(Poenaru Bordea, Dima 2007, 185, nr. 204)9.

Bibliografie
Ardevan 1986: R. Ardevan, Monedele de aur antice şi bizantine din Muzeul de Istorie al Transilvaniei, BSNR 77-
79 (1983-1985), 1986, 237-256.
Bastien 1985: P. Bastien, Le monnayage de l’atelier de Lyon. De la mort de Constantin à la mort de Julien (337-
363) (Wetteren 1985).
Butnariu 1992: V. Butnariu, Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunăreano-pontice (anii 275-
491). ArhMold 14/1991, 1992, 67-107.
Călian, Găzdac, Alföldy-Găzdac 2007: L. Călian, C. Găzdac, Á. Alföldy-Găzdac, The Ancient and Byzantine
Gold Coinages in the National History Museum of Transylvania / Moneda de aur antică şi bizantină în Muzeul
Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca 2007).
Custurea, Vertan, Talmaţchi 1998: G. Custurea, A. Vertan, G. Talmaţchi, Descoperiri monetare în Dobrogea
(XII). Pontica 31, 1998, 309-328.
DOC-LRC 1992: Ph. Grierson, M. Mays, Catalogue of Late Roman Coins in the Dumbarton Oaks Collection and
in the Whittemore Collection (Washington 1992).
Fagerlie 1967: J.M. Fagerlie, Late Roman and Byzantine solidi Found in Sweden and Denmark. In: Numismatic
Notes and Monographs, 157 (New York 1967).
Isvoranu 2006: Th. Isvoranu, Les monnaies romaines. In: A. Vîlcu, Th. Isvoranu, E. Nicolae, Les monnaies d’or
de l’Institut d’Archéologie de Bucarest (Wetteren 2006), 16-32.
8
Sectorul Basilica extra muros.
9
Sectorul Basilica episcopală.

311
 II. Materiale şi cercetări

Mitrea 1978: B. Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie, 1977 (XXI). Dacia N.S. 22, 1978, 363-369.
Moisil 1923: C. Moisil, Monete şi tezaure monetare găsite în România şi în ţinuturile româneşti învecinate. BSNR
18, 1923, 90-91.
Morrisson, Popović, Ivanišević 2006: C. Morrisson, V. Popović, V. Ivanišević, Les trésors monétaires byzan-
tins des Balkans et d’Asie Mineure (491-713) (Paris 2006).
Ocheşeanu, Vertan 1987: R. Ocheşeanu, A. Vertan, Monede de aur şi argint din secolele IV-V descoperite în
Dobrogea. CCDJ 3-4, 1987, 161-168.
Pavel 1977: V. Pavel, Monede de aur romane imperiale şi bizantine în colecţiile Muzeului din Alba Iulia, Apulum
15, 663-670.
Poenaru Bordea, Dima 2007: Gh. Poenaru Bordea, M. Dima, Catalogue des découvertes / Monnaies. In: Al.
Suceveanu, Histria XIII. La basilique épiscopale (Bucureşti 2007), 153-193.
Poenaru Bordea, Mitrea 1991: Gh. Poenaru Bordea, B. Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie – 1990
(XXXIV). Dacia N.S. 35, 1991, 215-22.
Preda 1975: C. Preda, Circulaţia monedelor postaureliene în Dacia, SCIVA 4, 26, 1975, 441-486.
Preda, Petac 2006: C. Preda, E. Petac, Les monnaies d’or de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, I. Mon-
naies grecques et romaines (Wetteren 2006).
RIC 1994: J.P.C. Kent, Roman Imperial Coinage, vol. X, The Divided Empire and the Fall of the western Parts AD
395-491 (Londra 1994).
Suceveanu et al. 2002: Al. Suceveanu, K. von der Lohe, V. Rusu-Bolindeţ, Al. Bădescu, Sectorul Basilica extra
muros. In: Cronica cercetărilor arheologice (campania 2001), 23 (Bucureşti 2002), 168-170.
Toynbee 1944: J.M.C. Toynbee, Roman Medallions: their scope and purpose. NC, 6th series, 4, XIII-XVI, 27-44.
Vîlcu, Nicolae 2006: A. Vîlcu, E. Nicolae, Monnaies byzantines. In: A. Vîlcu, Th. Isvoranu, E. Nicolae, Les mon-
naies d’or de l’Institut d’Archéologie de Bucarest (Wetteren 2006), 146-210.

A gold coin from the 5th century A.D. discovered at Histria

Abstract
The authors present a solidus of Concordia type struck at Constantinople in the 1st part of Theodosius II’s reign.
This one has been found in the course of the archaeological excavations from 2007 in the southern side of the an-
cient settlement of Histria, nearby the south-western corner tower of the late Roman fortification (extra muros).
It represents the first one Roman gold coin resulted from the systematic researches in this important site. Till now
at least 73 gold coins struck under Theodosius II, discovered on the territory of Romania, had been known and
published. Among them it was a single one of Concordia type with a well-known place of finding (Alba Iulia), but
from another officina of Constantinople.
List of illustrations:
Fig. 1. The gold coin from Theodosius II discovered at Histria.
Fig. 2. Histria. General map of the archaeological site and the coin’s finding area.

Золотая монета V в. н.э. из Истрии

Резюме
Авторы представляют монету типа Конкордия, отчеканенную в Константинополе во времена Феодосия II.
Она была обнаружена в 2007 году, во время археологических раскопок в городе Истрия, возле юго-западной
башни позднеримской цитадели (extra muros). Монета является первой римской нумизматической
находкой из золота, обнаруженной в результате систематических изысканий в Истрии. До сих пор на
территории Румынии известно и опубликовано минимум 73 золотые монеты Феодосия II. Среди них только
одна, обнаруженная в Алба Юлия, относится к типу Конкордия.
Список иллюстраций:
Рис. 1. Золотая монета Феодосия II, обнаруженная в Истрии.
Рис. 2. Истрия. Генеральный план с указанием места обнаружения золотой монеты.

12.02.2009

Theodor Isvoranu, Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, str. Henri Coandă, 11, Sector 1, Bucureşti, România,
e-mail: theodor_isvoranu@yahoo.com
Mircea Dabîca, Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, str. Henri Coandă, 11, Sector 1, Bucureşti, România, e-mail:
mdabica@yahoo.com

312