Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
oldul este o articulaie profund,acoperit de mase musculare mari care o protejeaz bine
mpotriva traumatismelor directe.Entorsele oldului sunt greu de definit.Luxaiile sunt rare i se
produc la tineri i la persoanele de vrst medie. Fracturile sunt frecvente la persoanele n vrst
i reprezint o patologie redutabil,cu implicaii locale i generale grave,mergnd pn la
ameninarea vieii.
Durere
Deficit de stabilitate
Deficit de mobilitate
1. Combaterea durerii
2. Refacerea mobilitii
3. Refacerea forei musculare
4. Refacerea stabilitii,micrii controlate i abilitii
1.Combaterea durerii
Se realizeaz cu ajutorul medicaiei antiinflamatorii, antalgice i sedative.
n prima faz a tratamentului, imobilizarea la pat are efect antialgic (figura 1).
Reeducarea flexiei
Reeducarea extensiei
Reeducarea abduciei
Reeducarea adductiei
Reeducarea rotaiei
c. Mobilizri autopasive
b. Mobilizri pasive
Exercitiul 1: P in DD, utlizand MI sanatos ca stabilizator, acesta fiind in abductie,
cu gamba cazuta la marginea mesei (figura 6-19)
c. Mobilizri autopasive
Exercitiul 1: P in ortostatism cu MI afectat intins si in usoara abductie, cu piciorul
sprijit pe un rulou: executa o genuflexiune pe MI sanatos. reeducare abductie
Exercitiul 2: P in decubit homolateral cu MI opus flectat si cu MI afectat prins in
chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana.
d. Micri active
Exercitiul 1: P in DL pe partea heterolaterala: se ridica MI afectat. reeducare abd
Exercitiul 2: P in DD: incrucisari ale MI cu genunchiul intins. -reeducare add
e. Metode de facilitare
Schema de facilitare a abductiei soldului este D1 extensie.
In general, acestea nu sunt necesare in reeducarea adductiei.
b. Mobilizri pasive
Exercitiul 1: P in DD, KT prinde treimea inferioara a coapsei, ruland-o inauntru
sau in afara.
Exercitiul 2: P in sezand, cu G flectat: KT utilizeaza gamba ca pe un levier; face
priza pe condilii femurali, iar cu antebratul mobilizeaza gamba. (Figura 6-26)
c. Mobilizri autopasive
Reproducem figura 6-30.
d. Micri active
Exercitiul 1: P in DV cu G flectat: deplasarea gambei intr-o parte si alta.
Exercitiul 2: P in pozitie turceasca, se apasa cu mainile genunchii in jos.
e. Metode de facilitare. Indiferent de tehnicile FNP utilizate, rotatia interna trebuie
cuplata cu abductia, iar cea externa cu adductia.
Pozitia subiectului in decubit lateral : asistentul contreaza fata laterala a piciorului, gambei, si
genunchiului, punand in tensiune fesierul mijlociu.
Pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse si abduse : rezistenta se aplica pe fata
interna a piciorului si genunchiului. Miscarea se incepe cu o inversie a piciorului si apoi se
executa adecubit dorsaluctia completa.
Exercitiile pentru refacerea fortei depind de gradul deficitului; pentru forta 0-1-2 sunt utilizate
tehnici FNP precum : CR, IR, ILO, MARO, IL, IA, CIS, IzA.
Exercitii izometrice
1. Exercitii unice scurte izometrice zilnice ( EUSIZ ):
executarea unei contractii izometrice scurte de 6 secunde pe zi;
in timpul acestei contractii muschiul trebuie sa atinga 60-70% din forta
maxima;
depasirea duratei de contractie poate induce perturbari cardiocirculatorii
generale;
2. Exercitii repetitive scurte izometrice zilnice ( ERSIZ )
executarea a 20 de contractii izometrice scurte de 6 secunde cu o pauza de
20 scunde intre ele, intr-o singura sedinta.
Conditie de baza: atingerea unei tensiuni de contractie egala cu 60-70%
din cea maxima
3. Grupaj de trei contractii izometrice scurte a cate 6 secunde, cu o pauza de 30-
60 secunde intre ele.
In realizarea contractiei izometrice rezistenta este data de kinetoterapeut, de pacient
insusi ( autorezistenta ) sau de catre un obiect imobil ( zid, birou, tocul usii, etc )
Exercitiul 2: Contractia abductorilor MI stang, contrata complet de KT, va determina luarea unui
punct distal fix a acestor muschi, ceea ce conduce la bascularea laterala a bazinului, care ar avea
tendinta sa induca abductia MI stang; ca sa evite aceasta, P va contracta brusc abductorii de pe
dreapta; KT va forta apropierea piciorului stang de pe masa, ceea ce determina cresterea fortei pe
abductorii MI drept. (Fig 6-47)
Exercitii pentru refacerea controlului muscular si a abilitatii:
BIBLIOGRAFIE:
1. Sbenghe T., Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, ed. Medical, Bucureti,
1987.
2. Recuperare n patologia posttraumatic a membrelor: Note de curs, amot Iosif, Sabou Florin
Lucian Petric, Tnde, Peter, editura Universitatii Transilvania din Braov, 2015.