Sunteți pe pagina 1din 4

UniversitateaDunrea de JosGalai

Facultatea de tiine i Mediu

Specializarea:MMM,anul II

RADARUL METEOROLOGIC

Student: Nica Daniel


Radarul ("RAdio Detection in Azimuth and Range" - detectie radio in azimut si distanta)
este un instrument complex de investigare a atmosferei, un echipament electronic care foloseste tehnica
teledetectiei active pentru detectia tintelor "vizibile" radar (ex. nori).

Pri componente

- Emitatorul care genereaza oscilatiile electromagnetice de mare putere si de foarte inalta frecventa sub
forma unor impulsuri de sondaj, foarte scurte si care se succed periodic;

- Sistemul antena-ghid de unda cu ajutorul caruia impulsurile de sondaj sunt trimise in spatiu ca
fascicol de unde foarte ingust iar semnalele receptionate sunt canalizate de la antena la dispozitivul receptor;

- Receptorul la intrarea caruia, sunt trimise, prin traseul ghidului de unda, impulsurile de foarte inalta
frecventa reflectate de tinta, si receptate de aceeasi antena, in rastimpul dintre doua impulsuri de sondaj. Aici
semnalele receptionate sunt amplificate, transformate in impulsuri video si trimise la etajele urmatoare ale
echipamentului;

- Indicatorul unde, din impulsurile video primite se creaza imaginea radar a tintei;

-Aparatura de masura care determina coordonatele si alte caracteristici calitative ale tintei.

Principiu de funcionare
Principiul de funcionare al radarului stabilit de Watson si Watt in 1937 se bazeaz pe proprietatea
undelor electromagnetice de a fi reflectate de obiectele ntlnite n cale sau difuzate de diferite particule aflate
n suspensie n aer. Radarul conventional emite in atmosfera la intervale de timp egale impulsuri de energie
electromagnetica puternice, foarte scurte si de frecventa ridicata. Energia este concentrata intr-un fascicol de
mica deschidere de catre o antena directiva. Tintele de orice natura, prezente in fascicol, intercepteaza o parte
din energia incidenta pe care o absoarbe si o radiaza in diverse directii. Fractiunea reflectata spre radar este
semnalul util. Daca admitem, in prima aproximatie ca, pe distante ce nu depasesc citeva sute de km, undele
electromagnetice utilizate se propaga in linie dreapta si cu viteza constanta (300 000 km/h), orientarea antenei
si timpul scurs intre emisia impulsului si receptia semnalului permit localizarea regiunii difuzante, in directie
si in distanta.
Tinta de interes din punct de vedere meteorologic, este reprezentata de insasi atmosfera si, mai precis,
de particulele de nori si de precipitatii.

Avantaje i dezavantaje
Avantajele sondajului prin radar in comparatie cu alte mijloace de observare si masurari atmosferice "in
situ" si la distanta, sunt:
efectuarea unei teledetectii active a tintei; observatia este facuta fara sa fie necesara deplasarea instrumentului
si exista posibilitatea de a alege, cu precizie si in mod obiectiv, volumul sondat dintr-un ansamblu mai vast;
explorarea poate fi facuta in trei dimensiuni oricind, in volume foarte mari;
observatiile sunt continue in timp si spatiu
rezolutia este satisfacatoare pentru numeroase aplicatii;
observatia nu perturba mediul in care este efectuata;
datele obtinute sunt imediat disponibile.
Radarul prezinta insa si citeva dezavantaje:
ambiguitatea unor masuratori
limitele rezolutiei
costul echipamentelor.
Domenii de aplicabilitate
Primul radar a fost construit in perioada celui de-al doilea razboi mondial si a fost folosit la detectarea
si urmarirea avioanelor si vapoarelor. Initial au fost folosite lungimi de unda mari, care, in cea mai mare parte,
nu erau afectate de conditiile meteorologice. Cind aceste lungimi de unda au fost micsorate la 10 cm sau mai
putin au aparut, ocazional, ecouri de la tinte meteorologice. Astfel, dupa incetarea ostilitatilor, noul
instrument, radarul, a capatat o larga aplicabilitate in studiile meteorologilor.

Meteorologia este de altfel domeniul in care se intilnesc cele mai multe aplicatii ale radarului. Datele
obtinute cu ajutorul radarului fac parte din sistemul observational si sunt folosite:

pentru initializarea modelelor numerice de prognoza a vremii;


pentru prognoza de tip "nowcasting" si pentru prognoza de foarte scurta durata, mai ales in prognoza si
detectia fenomenelor meteo periculoase. De exemplu:
o detectia grindinei inainte ca aceasta sa cada la sol (mai ales cu ajutorul radarelor Doppler).
o detectia tornadelor (tot cu ajutorul radarelor Doppler) cu 30 de minute inainte ca acestea sa afecteze o anumita
zona a suprafetei terestre.
o detectia fenomenului de "microburst", fenomen care, in esenta, consta intr-un puternic curent vertical
descendent, mult mai puternic decit curentii descendenti caracteristici norilor convectivi cumulonimbus. Cu
ajutorul radarului se poate detecta fenomenul cam cu 10 minute inainte de ajungerea acestuia la suprafata
Pamintului.
Radarul mai este folosit de asemenea n :
- hidrologie - estimarea precipitatiilor care se vor produce la suprafata Pamintului, a distributiei acestor
precipitatii in bazinele hidrografice, furnizarea de date necesare initializarii modelelor de ploaie, scurgere si
de prognoza hidrologica a viiturilor si inundaiilor;
- protectiea mediului - monitorizarea unor fenomene cum ar fi spalarea aerosolilor si a poluantilor,
accidentele nucleare, depunerile radioactive prin precipitatii, lansarea de bombe nucleare (strategice si
tactice);
- cercetare - dobindirea de informatii noi privind structura si mecanismele fenomenelor atmosferice din
datele radar permite o mai buna folosire a ecuatiilor hidrodinamicii si microfizicii in conceperea unor scheme
si modele functionale care sa simuleze comportamentul acestora.
BIBLIOGRAFIE

http://www.fizica.unibuc.ro/Fizica/Studenti/Cursuri/doc/VFilip/MEIM/Radarul_atmosferic.
pdf - accesat la data 18.01.2017

http://xa.yimg.com/kq/groups/23155035/1945626910/name/seminar+6+Cercetarea+atmosf
erei+cu+ajutorul+radiosondei,+radarului+meteorologic+%C5%9Fi+a+sateli
%C5%A3ilor+meteorologici.doc

S-ar putea să vă placă și