IV.
IN MEMORIAM
IN MEMORIAM
PROFESSORIS CONSTANTINI PREDAE
Aflând vestea îndo-
liată despre trecerea
în nefiinţă a savantu-
lui Constantin Preda
aducem un just tribut
de elogii şi un oma-
giu de recunoştinţă
datorate celui care
ne-a fost magistru şi
mentor. S-a născut la
1 noiembrie 1925, în
localitatea Moruneşti,
1925-2008 com. Morunglav, jud.
Olt. După studiile se-
cundare de la Râmnicu Vâlcea se va forma ca is-
toric, numismat şi arheolog frecventând cursurile
Facultăţii de Istorie ale Universităţii din Bucureşti.
Munca asiduă şi capacităţile de cercetător sunt
apreciate pe bună dreptate, fiind angajat, în anul
1951, în calitate de preparator la Muzeul Naţional
de Antichităţi, iar mai apoi asistent. În anul 1956,
când Muzeul este reorganizat în Institutul de Ar-
heologie, Constantin Preda devine cercetător ştiin-
ţific. Pasiunea pentru arheologie şi numismatică îl
determină să-şi contureze activitatea, cu precădere,
asupra culturii şi civilizaţiei tracilor septentrionali
din a doua jumătate a mileniului I a. Chr. În acest
context îşi va desăvârşi formaţia de arheolog şi de
numismat în Germania, la München şi la Frank-
furt an Main, beneficiind de Bursa Alexander von
Humboldt-Stiftung, pentru anii 1968 şi 1970.
Contribuţia ştiinţifică se estimează prin cele pes-
te14 monografii şi nu mai puţin de 250 de studii şi
materiale cu conţinut doct şi de o ireproşabilă ţi-
nută de etică ştiinţifică. Un adevărat tezaur ştiin-
ţific care se structurează în jurul a două domenii
de interes în istoria veche a României. Pasiunea
pentru numismatică l-a determinat să îmbrăţişe-
ze activitatea ştiinţifică pe lângă Cabinetul de Nu-
mismatică, unde-şi desăvârşeşte cunoştinţele sub
bagheta lui Bucur Mitrea, pentru care va manifes-
ta o deosebită pietate şi un sentiment de o înaltă
preţuire. În anul 1971, ca rezultat al unei munci,
ghidate de academicianul şi mentorul Emil Con-
durache, susţine teza de doctorat Monedele geto-
dacilor care vede lumina tiparului în anul 1973.
Concomitent, Constantin Preda publică un alt
studiu Histria III. Descoperirile monetare, care
jalona un alt capitol din interesele sale în dome-
niul numismaticii, - cel al monetăriei greco-roma-
ne. Dealtminteri, munca de numismat este încu-
nunată prin studiile Moneda antică în România
(1969) şi Istoria monedei în Dacia (1998).
Activitatea de arheolog s-a concretizat prin nu-
meroasele cercetări de teren în cadrul şantierelor
de la Callatis (Mangalia), Alexandria, Sprânce-
nata, Pleaşov etc. Lucrările: „Geto-dacii din ba-
zinul Oltului Inferior. Dava de la Sprâncenata”,
„Callatis. Necropola romano-bizantină”, studiile
de sinteză referitoare la campaniile de săpătură
de la Alexandria, Pleaşov, Tariverde, reprezintă
pentru arheologia contemporană românească o
contribuţie de inedit, cu deschiderea de noi per-
spective de cercetare. În postura sa de director al
Institutului de Arheologie, de şef al Cabinetului
de Numismatică, de membru al Institutului Arhe-
ologic German şi de membru onorific al Comisiei
Internaţionale de Numismatică, Constantin Pre-
da a contribuit substanţial la activitatea şi pros-
perarea arheologiei şi numismaticii româneşti pe
plan naţional şi internaţional. El este coautorul şi
însufleţitorul Dicţionarului de istorie veche a Ro-
mâniei (1976), a Enciclopediei civilizaţiei roma-
ne (1982), a conceput şi a coordonat Enciclopedia
arheologiei şi istoriei vechi a României din care
au apărut trei volume. Prin proporţiile sale, opera
de cercetare a ilustrului savant se poate plasa, fără
teamă de exagerare, printre valorile naţionale de
preţ ale spiritualităţii neamului românesc. Pentru
noi, cei de pe malul stâng al Prutului, ea veghează
la întreţinerea şi exaltarea focului sacru de neam.
Am venit cu emoţii, alături de toţi acei care l-au cu-
noscut şi ştiu ce a însemnat Constantin Preda pen-
tru spiritualitatea românească, să aducem prinosul
nostru de veneraţiune şi de neţărmurită recunoş-
tinţă şi admiraţie pentru personalitatea care şi-a
închinat viaţa operei de savant. Omul, care a pă-
răsit lumea cu sufletul neprihănit, ducând cu sine
viziunea sforţărilor sale încoronate de succes.
Fie-i memoria pe veci binecuvântată!
Tudor Arnăut
405