HABITATUL DIN PRIMA EPOCĂ A FIERULUI

DE LA SAHARNA-ŢIGLĂU. CONSIDERAŢII PRELIMINARE

Ion Niculiţă
Andrei Nicic

Aşezarea de pe dealul Ţiglăului este amplasată în
partea de sud-est a promontoriului stâncos şi înalt,
cu altitudinea de 70 m, format de malul drept al
Nistrului şi zăvoiul Ţiglăului, la depărtarea de cir-
ca 500 m de la marginea de nord a satului Sahar-
na şi la 100 m sud-est de şoseaua Saharna-Rezina
(fig. 1/1). Situl ocupă o suprafaţă de aproximativ
300 m2. El a fost descoperit încă în anii ’40 ai se-
colului XX. Prin prospecţiunile de teren întreprin-
se în anul 1948 de către G.D. Smirnov în această
zonă au fost sesizate două obiective arheologice,
o necropolă şi o aşezare – ambele atestate primei
epoci a fierului (Смирнов 1949, 192, 200; Кашуба
2000, 413-414). Ulterior, în anul 1950, sub condu-
cerea lui G. Smirnov şi G. Sergheev, concomitent
cu investigaţiile de la necropola Saharna I – Ţi-
glău, au fost efectuate şi unele cercetări perieghe-
tice la aşezarea Saharna-Valea-Ţiglău1. În zona
unde la suprafaţa locului au fost observate pete de
cenuşă au fost trasate trei tranşee. Drept rezultat
s-a recoltat un interesant material arheologic, din
care s-au păstrat doar trei bucăţi de la o vatră por-
tativă şi 123 fragmente de ceramică, ce au văzut
lumina tiparului într-un studiu monografic apărut
relativ recent (Кашуба 2000, 412-413).
Actualmente, necropola şi aşezarea se află pe lo-
turile agricole ce aparţin firmei particulare SRL
„Max-Victor”2. În timpul unor aranjamente pe
teren lucrătorii au dat peste mai multe materia-
le arheologice, pe care patronul firmei le-a pus la
dispoziţia echipei arheologice a USM. Graţie invi-
taţiei conducerii firmei „Max-Victor”, în decursul
lunii august 2007, pe aşezare s-au întreprins cer-
cetări arheologice de salvare. Investigaţiile au fost
concentrate în partea de est a aşezării, în imedia-
ta apropiere de tranşeele trasate de G. Smirnov şi
G. Sergheev în anul 1950, acolo unde la suprafaţă
au fost sesizate cele mai multe materiale arheolo-
gice. Cercetările au urmărit scopul de a determina
caracterul şi conţinutul stratului cultural, precum
şi de a evidenţia posibile vestigii arheologice. Din
aceste considerente, a fost trasată secţiunea nr. 1.
Secţiunea nr. 1 are o formă rectangulară cu di-
mensiunile de 4×10 m, orientată cu latura scurtă
pe axa nord-sud. Suprafaţa ei a fost împărţită în
10 pătrate de 2×2 m fiecare. Latura scurtă a secţi-
unii se află la distanţa de 47 m de la malul abrupt
al râului Nistru, iar cea lungă la 46 m de la mar-
ginea de sud-vest a fâşiei de pădure din această
regiune.
Stratigrafia
În sectorul cercetat al aşezării stratigrafic se evi-
denţiază două straturi de sol, deosebite atât după
culoare, cât şi după consistenţă. Până la adâncimea
ce variază între 20-40 cm, solul este compus din
cernoziom de culoare neagră, fiind puternic bulver-
sat şi deranjat de lucrările agricole. Sub acest nivel,
până la adâncimea de 80-90 cm de la suprafaţa ac-
tuală de călcare, urmează un strat de sol argilos de
culoare cenuşie, depus pe loess de culoare închisă,
care reprezintă stratul steril. Din acest nivel provin
cele mai numeroase şi semnificative descoperiri
arheologice (diagrama 1), caracteristice perioadei
timpurii a primei epoci a fierului. Sol similar se în-

1
Informaţia este eronată, probabil, luată de G.D. Smirnov
de la săteni necompetenţi. Toţi localnicii contactaţi, numesc
acest loc Dealul Ţiglău, fiind cel mai înalt punct din zonă.
2
Echipa arheologică a USM exprimă sincere mulţumiri dom- Diagrama 1. Saharna-Ţiglău 2007. Secţiunea 1.
nului Victor Lupaşcu, patronul firmei SRL „Max-Victor” pen- Corelarea statistică a grupelor ceramice după adâncimi.
tru sprijinul acordat la cercetarea acestui monument.

Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 1, 2008, 205-232.

 II. Materiale şi cercetări

1 2

C D
1 2 3 4 5
-19 -18 -20 -20 -21 -20

-20 -15 -18 -20 -22 -23

b
D
A

-20 -20 -19 -19 -19 -20

-17 -20

A B
1 2 3 4 5
-38 -40 -42 -42 -45 -40

-34 -40 -40 -40 -47 -40

b C
B

-32 -32 -38 -37 -40 -40

-38 -40

1 2 3 4 5 B 1 2 3 4 5 C
-55 -60 -60 -60 -60 -60 -86 -97 -100 -92 -90 -88
I M
C. 4. Gr. 2
C. 9. Gr. 7 C. 7. Gr. 5
a a
G C. 10. Bord. 1 H K C. 3. Gr. 1

-50 -60 -53 -61 -57 -60 -90 -96 -96 -84 N -79 -81
C. 6. Gr. 4 O
J

.G r. 9
E C. 1. Ag. 1 C. 12
b C. 2. V. 1 b C. 5. Gr. 3
L

F P
-50 -60 -60 -60
-50 -55
A -90 -88 -80 -80 -82 -90
D
E F

C. 8. Gr. 6

-54 -55 -80 -80 0 1 2m

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Legenda: 1. vegetaþie; 2. cernoziom în amestec cu vegetaþie; 3. cernoziom; 4. sol cenuºiu; 5. argilã; 6. fragmente de lemn ars;
7. fragmente de lut ars; 8. lipiturã de lut ars (vatrã); 9. zgurã; 10. fragmente ceramice; 11. pietre; 12. conturul gropilor; 13. strat steril. 3

Fig. 1. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. 1 - schiţa topografică; 2 - vedere dinspre est; 3 - planul şi profilul.

206
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare
tâlneşte şi în umplutura unor complexe (C3 Gr. 1,
C8 Gr. 9, C12 Gr. 11, C13 Gr. 12).
În acest nivel, la adâncimea de 50 cm a fost se-
sizată o aglomeraţie alcătuită din fragmente de
ceramică, bucăţi de lut ars (C1 Agl. 1) şi rămăşiţe-
le de la o vatră de lut (C2 Vtr. 1), cu grosimea de
10-12 cm, ce s-a păstrat în formă neregulată, pe
suprafaţă de 60×40 cm.
În urma săpăturilor s-a stabilit că stratul cultu-
ral este destul de consistent, conţinând o serie de
vestigii arheologice. Majoritatea covârşitoare a
materialului arheologic a fost sesizat în stratul cu
grosimea cu aproximativ de 60 cm. El începe la o
adâncime de 20 cm de la nivelul actual de călcare
şi continuă până la adâncimea de 80 cm – stratul
steril (fig. 1/3). Repartizarea materialului arheo-
logic în nivelul de cultură nu este uniformă. Gru-
pele de ceramică rudimentară, fină şi semifină se
întâlnesc la diferite niveluri ale stratului, predo-
minând cu preponderenţă la adâncimea de 40-60
cm (diagrama 1).
Inventarul arheologic recuperat în secţiunea 1
prezintă o colecţie bogată, atât după spectrul for-
melor de vase, precum şi al motivelor decorative.
De rând cu materialul ceramic, în stratul cultural
au fost descoperite arme, ustensile şi alte catego-
rii de obiecte confecţionate din os, piatră şi lut.
Dintre piesele din os se remarcă un vârf de lance
(cat. nr. 1, fig. 2/6), un vârf de săgeată (cat. nr. 2,
fig. 2/9), o paletă (cat. nr. 8, fig. 2/5), un fragment
de corn prelucrat (cat. nr. 4, fig. 2/10) şi un astra-
gal (cat. nr. 11, fig. 8/5).
Vârf de săgeată similar din corn cu bucşa în formă
de tub subţiat şi secţiunea rectangulară a fost des-
coperit la aşezarea de la Solonceni-Hlinaia, din a
doua jumătate a sec. X - prima jumătate a sec.
VIII a. Chr. (Кашуба 2000, рис. LXXXVI/1).
Trunchiul de corn de cerb cu urme de prelucrare,
descoperit la Saharna-Ţiglău, este similar celui
de la Garvăn-Mlăjitul Florilor (Jugănaru 2005,
142, fig. 48/7). Astragalul perforat reprezintă o
piesă larg răspândită la monumentele culturii Co-
zia-Saharna, cunoscute după descoperirile de la
Glinjeni (Гольцева, Кашуба 1995, таб. LII/5-7),
Alcedar III (Кашуба 2000, 463, рис. CXVII/25-
30) etc.
Piesele confecţionate din piatră sunt prezentate
prin unelte şi ustensile. Din ele interes prezintă
două cute (cat. nr. 14, 15, fig. 2/11-12), o dăltiţă
(cat. nr. 13, fig. 2/13) şi un nucleu din silex (cat.
nr. 17, fig. 2/4).
Din categoria obiectelor modelate din lut în stra-
tul cultural au fost descoperite trei fusaiole (cat.
nr. 18-20, fig. 2/1-3).
Ceramica. Sortimentul ceramic recoltat în stratul
cultural, după proprietăţile pastei de lut şi tehni-
ca de modelare, poate fi separat în câteva grupe.
Prima grupă de ceramică este prezentată de vase
de uz comun, confecţionate dintr-o pastă de lut
grosieră, având în calitate de ingredient cioburi
pisate, pietricele mici sau nisip. În cele mai mul-
te cazuri, arderea a fost oxidantă, incompletă şi
neuniformă, culoarea vaselor variind de la cără-
miziu la cenuşiu. Suprafaţa este netedă, la unele
– zgrunţuroasă (fig. 3/10). Această grupă de ce-
ramică este cea mai frecvent întâlnită (diagrama
1), constituind 72% din sortimentul ceramic des-
coperit (diagrama 2). E necesar de menţionat şi
prezenţa vaselor ceramice cu ardere reducătoare,
având în exterior culoarea neagră cu luciu meta-
lic (fig. 3/13). Acestei grupe de ceramică îi sunt
caracteristice oale de dimensiuni mari cu gâtul
cilindric slab profilat şi marginea verticală (fig.
3/1, 11), precum şi vase de dimensiuni mari sau
mijlocii cu marginea înclinată în interior (fig. 3/2,
6, 10). Se întâlnesc vase globulare cu gâtul cilin-
dric (fig. 3/3) sau marginea răsfrântă în afară (fig.
3/4-5, 7, 9). Fundul vaselor, de regulă, este plat
şi neprofilat (fig. 3/18-19). Unele vase din această
grupă de ceramică erau prevăzute cu toarte (fig.
3/8) sau cu proeminenţe aplatizate (fig. 3/14-15).
Vasele, în cele mai frecvente cazuri, erau orna-
mentate cu brâu alveolat (fig. 3/2, 6, 11-12, 13, 17)
sau şiruri de alveole (fig. 3/15-16). Se întâlnesc şi
exemplare cu marginea perforată sau cu orificii
sub buză (fig. 3/2, 4, 6).
Diagrama 2. Saharna-Ţiglău 2007. Secţiunea 1.
Corelarea procentuală a grupelor ceramice.
207
 II. Materiale şi cercetări

6
3
2

5
1

7
9

11
8

12

10 13

Fig. 2. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. Descoperiri individuale: 1-3 lut; 4-7, 9-10 - os; 8, 13 - silex; 11-12 - piatră.

208
I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

2
1

5 6
3

8
7

10

11
12

13 15 16
14

17

18 19

Fig. 3. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. Ceramica de uz comun din stratul de cultură.

209
 II. Materiale şi cercetări

1 2
3

5
4
7

8
6

10 11
9 12

14 15
13
16

17 18
19

20
21
22

27
23 24 25 26

29 30
28 31
32

35 36 37
33 34 38

Fig. 4. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. Ceramica semifină din stratul de cultură.

210
I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

5
1 2 3 4 6

9
10 11
7 8 12

15
17

13 14

16 18

19 21
20 22 23 24

25 27 28
26 29
30

31
32 33 35
34 36

40
37 38 39

47

41 43

45 46

42 44 48

Fig. 5. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. Stratul de cultură. 1-37 - ceramica semifină, 38-48 - ceramica fină.

211
 II. Materiale şi cercetări
A doua grupă de ceramică o constituie vasele
modelate dintr-o pastă de lut semifină, relativ
bine preparată, având în calitate de adaos nisip
sau cioburi mărunt pisate. Arderea de regulă este
oxidantă, incompletă şi neuniformă, vasele având
culoarea cărămizie, cu pete cenuşii sau reducă-
toare, cu culoarea neagră în exterior şi cărămizie
în interior. Aproape în toate cazurile suprafaţa
vaselor este lustruită. Grosimea pereţilor variază
de la 0,8 la 1 cm. Ponderea ceramicii din această
grupă constituie circa 21% (diagrama 2) din sor-
timentul ceramic descoperit în stratul cultural.
Cele mai răspândite forme sunt vase-chiupuri
cu profil s-oidal, având gâtul bine evidenţiat în
formă cilindrică (fig. 4/1, 9-10, ) sau tronconică
(fig. 4/2-3, 8, 11-12, 16, 23) cu marginea răsfrântă
în afară (fig. 4/1-5, 8) şi trunchiul globular (fig.
4/17-19, 31-38; 5/1-16). Astfel de vase sunt în-
zestrate cu proeminenţe-butoane cilindrice, or-
namentate cu două linii imprimate în formă de
cruce (fig. 5/18), decor întâlnit şi pe piesele din
alte aşezări ale culturii Cozia-Saharna la Solon-
ceni-Hlinaia (Кашуба 2000, рис. LXXXIII/7),
sau brâie în relief cu mici crestături incizate (fig.
4/14-15, 17, 20) ori linii oblice imprimate (fig.
5/15, 20). De asemenea, se întâlnesc exemplare
ornamentate cu brâie cu alveole (fig. 4/38). Unele
piese au pe gât sau pe trunchiul vasului linii in-
cizate umplute cu pastă albă depuse paralel, for-
mând benzi compuse din linii orizontale (fig. 4/6,
12); ori benzi de linii unghiulare (fig. 4/23-24, 30;
5/3, 6). Apare şi decorul din benzi incizate în for-
mă de ghirlandă redate de un instrument-piepte-
ne (fig. 4/7, 13), cât şi benzi oblice (fig. 4/22, 26,
35) sau încrucişate (fig. 4/16), aplicate probabil
cu acelaşi instrument. Vase cu decor incizat în
formă de benzi încrucişate, lăsate de un instru-
ment similar pieptenului au fost descoperite şi la
Saharna Mare (Niculiţă, Nicic 2002, fig. 4/2). Un
alt motiv frecvent redat prin incizie îl constituie
benzile din două linii paralele cu interiorul haşu-
rat. Diverse reprezentări al acestui motiv repre-
zintă benzile oblice (fig. 4/17, 32), cele combinate
cu benzi V-oidale (fig. 4/27, 28, 31; 5/7) sau cu
ornament în formă de benzi unghiulare unite în
forma literei „X” (fig. 4/21). Au fost descoperite
piese ornamentate cu decor ce reprezintă romb
sau triunghi cu interiorul haşurat, marcate uneori
la vârf cu cerculeţe imprimate (fig. 4/34; 5/2, 4,
9). Astfel de motive geometrice sunt obţinute prin
împărţirea unei zone decorative în frize de triun-
ghiuri sau romburi, haşurate în ordinea tablei de
212
şah (fig. 4/14-15, 19) şi marcate cu cerculeţe la
vârf (fig. 4/18, 27). Vase cu astfel de reprezentări
se întâlnesc frecvent la Saharna Mare (Кашуба
2000, рис. LXXI/6-7; Arnaut 2000, fig. 4/2),
Mateuţi-La Başnă (Кашуба 2000, рис. XCIII/7,
XCI/7), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. CVII/3,
CIX/4, CX/9), Solonceni-Hlinaia (Кашуба 2000,
рис. LXXXII/5, LXXXIV/7), Pocreaca (Iconomu
1996, fig. 12/6).
Prin tehnica imprimării cel mai frecvent se întâl-
neşte decorul redat prin benzi de linii orizontale
(fig. 4/10; 5/18, 21, 31-32, 36), combinate cu cer-
culeţe simple (fig. 4/9, 11; 5/25) sau cu cruce în
interior (fig. 5/23); ori decor din linii oblice (fig.
4/8, 17; 5/15, 17, 28-30, 34), benzi unghiulare în
formă de brăduţ (fig. 5/14) sau benzi în formă de
zigzag cu cerculeţe la vârf (fig. 5/13, 22, 26-27, 33).
Tot prin imprimare sunt redate figuri de romb,
haşurate depuse în forma tablei de şah (fig. 5/24).
Au fost descoperite şi vase cu buza ornamentată
cu linii oblice grupate paralel (fig. 4/4), s-au evi-
denţiat piese cu decor ce prezintă şiruri de cercu-
leţe concentrice aplicate atât pe partea exterioară,
precum şi cea inferioară (fig. 4/5). Frecvent se în-
tâlneşte decorul imprimat umplut cu pastă albă.
Aceste motive de decor redat prin imprimare au
largi analogii în formele ceramice de la Mateuţi-
La Başnă (Кашуба 2000, рис. XCII/5), Saharna
Mare (Кашуба 2000, рис. LXXI/12), Saharna-
Dealul Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007, fig. 3/17,
4/17, 6/2), Saharna-Gura Hluboaca (Кашуба
2000, рис. LXIII/11), Horodişte (Кашуба 2000,
рис. XLVI/16) etc.
Câtre această grupă de ceramică se referă şi un
fragment de perete de vas cu urme de vitrificare
ornamentat cu caneluri oblice (fig. 5/37).
Din a treia grupă de ceramică fac parte vasele
modelate din pastă de lut bine măcinată, cu in-
grediente de nisip sau cioburi bine pisate. Se evi-
denţiază piesele cu arderea oxidantă, incompletă
şi neuniformă, cu culoarea ce variază de la cără-
miziu deschis la roşu-cărămiziu, cu pete negre
sau cenuşii şi exemplare cu arderea reducătoa-
re de culoare neagră sau cenuşie cu pete negre.
Vasele din această grupă aveau suprafaţa bine
netezită, lustruită cu un luciu metalic. Cele mai
reprezentative forme sunt ceşti/cupe şi străchini,
care cantitativ, în cadrul întregului sortiment de
ceramică nu depăşesc 7%. Ceştile/cupe, de regu-
lă, au profilul s-oidal (fig. 5/38, 41), buza răsfrân-
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

1
2

4
5
6

7 9
8 10 11

12 14
13

16
18

17
19
15

22 23
20 21

Fig. 6. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. 1-14 - ceramica semifină din stratul cultural; 15-23 - aglomeraţia de ceramică nr. 1.

tă în afară (fig. 5/40; 6/15, 17), gâtul cilindric (fig.
6/19, 21-22), umărul bine evidenţiat (fig. 5/38,
41, 43-44; 6/17-22) şi fundul în formă de umbo
(fig. 6/23). Toartele plate în secţiune, se înalţă
deasupra vasului, având pe creastă o proeminen-
ţă cilindrică cu buton tronconic (fig. 5/46-48). În
cele mai frecvente cazuri decorul este redat prin
incizii, formând motive de benzi din linii orizon-
tale cu cerculeţe imprimate (fig. 5/43) sau cu li-
nii oblice şi benzi în formă de zigzag (fig. 6/15);
benzi de linii oblice depuse sub unghi încadrate în
două benzi de linii orizontale (fig. 5/38; 6/20) sau

213
 II. Materiale şi cercetări
benzi de linii unghiulare dispuse în câteva nive-
luri, separate printr-o linie incizată, formând zig-
zaguri verticale marcate cu puncte adâncite (fig.
6/19, 21) ori triunghiuri haşurate (fig. 5/39; 6/16)
în unele cazuri contrapuse formând decorul tablei
de şah (fig. 5/46). Se evidenţiază ornamentul din
figuri de triunghiuri haşurate simple sau cele cu
un spaţiu în formă de triunghi înscris redate în
cadrul unor registre rectangulare, fiind amplasate
cu vârful spre centru în forma literei „X”, motive
asociate în partea superioară cu benzi de triun-
ghiuri marcate cu cerculeţe imprimate (fig. 6/17).
Au fost sesizate exemplare cu decor incizat în for-
mă de benzi haşurate combinate cu puncte im-
primate (fig. 5/41); şiruri de romburi cu cerculeţe
imprimate (fig. 5/44). Unele fragmente de cupe
sunt ornamentate cu decor ştanţat în forma literei
latine „s”, amplasate în două niveluri (fig. 6/22).
Au fost descoperite şi fragmente de la toartă cu
decor canelat (fig. 5/45).
Recipiente cu decor similar sunt cunoscute în cul-
tura Cozia-Saharna după descoperirile din necro-
pola de la Gura Hluboacei (Кашуба 2000, рис.
LXIV/9), cetatea Saharna Mare (Кашуба 2000,
рис. LXII/12), aşezarea Alcedar III (Кашуба
2000, рис. CXII/14), Saharna-Dealul Mănăstirii
(Niculiţă, Nicic 2007, fig. 5/2, 7/10, 8/4, 14/16),
Mateuţi-La Başnă (Кашуба 2000, рис. XCII/4,
6) etc.
Străchinile sesizate în stratul cultural sunt de
două tipuri: cu trunchiul conic (fig. 6/1-2, 4-14,
18) şi semisferic (fig. 6/3). Mai frecvent se întâl-
nesc străchinile cu trunchiul conic cu buza arcuită
în interior (fig. 6/1, 3, 5-6, 18), verticală (fig. 6/4,
9) profilată în interior (fig. 6/8, 10, 12-13) sau în
exterior (fig. 6/7, 11, 14) fiind tăiate orizontal. Pe
margine la unele vase sunt modelate proeminenţe
semiovale (fig. 6/1) sau caneluri oblice în formă
de „turban” (fig. 6/3, 18). Buza unor exemplare
este ornamentate cu decor incizat în formă de
benzi oblice dispuse sub unghi (fig. 6/7-8). Acest
decor la unele recipiente este redat şi prin impri-
mare (fig. 6/9-14). Se întâlnesc piese cu decor în
formă de benzi din linii oblice (fig. 6/5, 14), sau
orizontale (fig. 6/10) ori combinate între ele (fig.
6/11), uneori asociate cu benzi în formă de zigzag
(fig. 6/13) şi cerculeţe imprimate (fig. 6/12). Stră-
chini cu decor similar au fost semnalate la Sahar-
na-Dealul Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007, fig.
4/15, 11/11), Pocreaca (Iconomu 1996, fig. 12/3)
şi Saharna Mare (Кашуба 2000, рис. LXXIII/4).
214
Complexe
După excavarea stratului de cultură de pe toată
suprafaţa secţiunii 1, la adâncimea de 80-90 cm
de la nivelul actual de călcare (fig. 1/2), au fost evi-
denţiate mai multe complexe. Din ele o construc-
ţie de tip bordei şi 9 gropi menajere (fig. 1/3).
Bordeiul nr. 1 (C10 Brd. 13). A fost atestat la
adâncimea de 86-90 cm. El prezintă o construc-
ţie adâncită în sol sub forma unei gropi ovale-
neregulate în plan cu dimensiunile de 2,64×1,48
m. În profil are forma tronconică, îngustându-se
spre fund, diametrele căruia sunt de 1,6×1,3 m.
În partea de vest a fost prevăzut cu o treaptă de
coborâre, adâncită la 28 cm în loess (fig. 16/1).
Umplutura complexului prezenta un sol cenuşiu
în amestec cu argilă, având în partea superioară
un strat gros de 30 cm de cenuşă în amestec cu
pietre şi pietriş. Din acest complex provin circa
38 de fragmente de ceramică, 29 oase calcinate
şi 11 bucăţi de lut ars. Materialul ceramic este re-
prezentat prin câteva fragmente nesemnificative
de pereţi de vase de factură grosieră, ornamenta-
te cu brâie alveolate, fragmente de la vase-chiu-
puri confecţionate dintr-o pastă de lut semifină,
cu marginea aplecată în afară (fig. 16/3); un frag-
ment de la gât conic, ornamentat în zona joncţi-
unii cu umerii vasului cu cerculeţe concentrice,
aranjate în formă de triunghi (fig. 16/2). Astfel
de motiv decorativ este întâlnit pe unele recipi-
ente de la Ţăhnăuţi (Кашуба 2000, рис. L/20) şi
Pocreaca (Iconomu 1996, fig. 17/2, 18/1). Tot aici
a fost descoperit un fragment de ceaşcă bitronco-
nică modelată dintr-o pastă de lut fină, ornamen-
tată în zona diametrului maxim cu benzi incizate
în formă de zigzag şi puncte imprimate pe vârf,
asociate cu un şir de linii oblice şi două linii inci-
zate orizontale (fig. 16/4). Decor incizat în formă
de benzi şi zigzaguri marcate cu cerculeţe pe vârf
este cunoscut după descoperirile de la Stolniceni
(Кашуба 2000, рис. XLVIII/6). Interes prezintă
bucăţile de lut ars, cu urme de vitrificare, care au
amprente de la nuiele şi pari cu un diametru de
3 şi 13 cm.
Groapa nr. 1 (C3 Gr. 1) a fost atestată la o adân-
cime de 80 cm de la suprafaţa actuală de călcare.
Ea are forma de clopot cu diametrul gurii de 2,12
m, iar a fundului de 2,4 m. Adâncimea gropii este
de 72 cm (fig. 7/1). Groapa a fost cercetată parţial,
3
Numerotarea complexelor arheologice este efectuată după
planul de săpătură.
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

A B
B

C. 3. Gr. 1
2
1 2 3 4 5 11
3
1. sol cenuºiu; 2. fragmente de lemn carbonizat;
3. fragmente de lut ars; 4. limita secþiunii;
5. conturul gropii; 6. strat steril

0 1m
A 1
4

6
5

7
8 10 11
9

A
A B

C. 5. Gr. 3

14
13
1 2 3 4 5
B
0 1m 1. sol cenuºiu; 2. argilã; 3, pietre; 4. conturul gropii; 5. strat steril 12

Fig. 7. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1: 1-11 - Groapa 1. Planul şi inventarul arheologic;

1-14 - groapa 3. Planul şi inventarul arheologic.

din cauza că o parte a ei ieşea din cadrul secţiunii de decor în relief, în formă de mici proeminenţe
1. Umplutura gropii era compusă din sol cenuşiu, conice, şi prin incizare, prezentate prin benzi din
în partea de nord solul era amestecat cu cenuşă, linii orizontale sub care sunt redate benzi de linii
lemn carbonizat, oase şi bucăţi de lut ars. oblice unite în forma literei „X” (fig. 7/5); benzi
din linii orizontale sub care se lasă linii oblice
În emplectonul gropii a fost descoperit un col-
(fig. 7/8, 11) sau linii oblice încadrate în benzi
te de animal cu capătul perforat, fiind utilizat orizontale (fig. 7/7), decor întâlnit şi pe cupele
ca pandantiv (cat. nr. 10, fig. 7/2) şi circa 27 de de la Cartal (Vanciugov, Niculiţă, Bîrcă 2000,
fragmente ceramice. Fragmentele de la vasele pl. 74/6); benzi în formă de zigzag sau romburi
ceramice descoperite în groapă sunt din catego- haşurate, cu vârful marcat cu cerculeţe (fig. 7/6)
ria vaselor rudimentare de uz comun, cu fundul redat atât pe vas cât şi pe toarte (fig. 7/11). Ceşti
plat neevidenţiat (fig. 7/4). Recipientele de fac- şi cupe cu decor similar au fost descoperite la Sa-
tură fină sunt reprezentate de ceşti/cupe cu pro- harna-Dealul Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007,
fil S-oidal, marginea răsfrântă în afară (fig. 7/5, fig.5/4), Solonceni-Hlinaia (Кашуба 2000, рис.
11), trunchiul globular (fig. 7/6-7), unele au toar- LXXXIV/14) şi Pocreaca (Iconomu 1997, fig.
ta supraînălţată cu buton tronconic (fig. 7/11). În 5/4). Se întâlnesc exemplare ornamentate cu
calitate de ornament se utilizează ambele tipuri decor imprimat, compus din linii orizontale şi

215
 II. Materiale şi cercetări
cerculeţe (fig. 7/10). Din această grupă de cera-
mică fac parte şi străchini tronconice, cu margi-
nea profilată în interior, decorată cu linii oblic
incizate dispuse sub unghi (fig. 7/3). Străchini
ornamentate cu astfel de decor pe margine se
cunosc la Saharna-Dealul Mănăstirii (Niculiţă,
Nicic 2007, fig. 11/11). Acest tip de decor apli-
cat pe marginea buzei vasului este larg practicat
la începutul mileniului I a. Chr., cunoscut după
exemplarele de la Kastanas (Hochstetter 1984,
Taf. 228/1).
Groapa nr. 2 (C4 Gr. 2) a fost descoperită la
adâncime de 79 cm de la nivelul actual de călcare.
Groapa avea forma tronconică, cu diametrul gurii
de 1,18 m, şi al fundului de 2 m. Adâncimea gropii
este de 1,32 m (fig. 8/1). Umplutura prezintă cer-
noziom în amestec cu sol argilos, oase necalcinate
şi bucăţi de lut ars. La adâncimea de 92-95 cm de
la gura gropii a fost sesizată o lentilă de argilă cu
grosimea de 12-10 cm. Sub ea au fost surprinse
rămăşiţele unei depuneri de argilă fărâmicioasă
de culoare cărămizie, cu grosimea de aproximativ
20 cm. În plan ea avea forma de oval neregulat cu
diametrele de 50×70 cm.
Din emplectonul gropii provin două fragmente de
corn (cat. nr. 5, 6, fig. 8/3, 4), un astragal (cat.
nr. 12, fig. 8/5), un fragment de fusaiolă (cat. nr.
21, fig. 8/6), precum şi un bogat şi variat material
ceramic.
Dintre cele 243 de fragmente ceramice interes
prezintă vasele din grupa ceramicii rudimentare
cu pereţii rotunjiţi, marginea aplecată în interior
(fig. 8/7, 9) sau slab profilată la exterior (fig. 8/8,
11) fundul plat puţin evidenţiat (fig. 8/14-15). De
regulă, recipientele sunt ornamentate cu unul sau
două brâie alveolate orizontale (fig. 8/7, 10, 12-13)
amplasate atât în partea superioară, cât şi cea in-
ferioară a vasului, fiind unite printr-un brâu ver-
tical lăsat sub proeminenţa aplatizată (fig. 8/9).
Unele piese au ca decor proeminenţe cilindrice
cu capătul lăsat în jos amplasate sub buza vasului
(fig. 8/11).
Din grupa ceramicii semifine se evidenţiază vase-
le-chiup, cu gâtul cilindric (fig. 9/1) sau tronconic
(fig. 9/5, 9, 17) şi marginea răsfrântă în afară (fig.
9/1-2). Umărul vaselor, de regulă, este bine evi-
denţiat (fig. 9/5-6, 9-10, 13), trecând lin în cor-
pul globular. Anume în această zonă, vasele sunt
ornamentate cu mici proeminenţe (fig. 9/6, 9-10,
20) şi brâie, suprafaţa cărora este crestată cu linii
216
oblice incizate (fig. 9/26) sau imprimate (fig. 9/6-
7, 11, 19, 28), încadrate în benzi din linii orizontal
imprimate (fig. 9/7, 11, 20), amplasate fie orizon-
tal, fie vertical pe trunchiul vasului (fig. 9/17, 21).
Prin tehnica inciziei sunt reprezentate diferite
motive geometrice: romburi, haşurate în forma
tablei de şah, marcate şi cu puncte adâncite (fig.
9/13, 16); triunghiuri haşurate, redate sub benzile
din linii orizontal imprimate (fig. 9/5, 24); triun-
ghiuri oblic haşurate având în interior un câmp
triunghiular înscris (fig. 9/14) sau triunghiuri
haşurate în câteva niveluri, formând o piramidă,
haşurate în ordine de şah, marcate pe latura exte-
rioară cu amprente de cerculeţe cu cruce în interi-
or (fig. 9/6-7); benzi haşurate cu un zigzag înscris
în interior (fig. 9/12); benzi combinate cu triun-
ghiuri amplasate cu vârfurile în sus şi în jos (fig.
9/26); benzi în formă de zigzag însoţite de linii
orizontale şi şiruri de cerculeţe (fig. 9/25); benzi
haşurate (fig. 9/14); sau benzi de linii oblice dis-
puse sub unghi, formând triunghiuri înscrise cu
cerculeţe imprimate (fig. 9/11). Figurile geometri-
ce în formă de triunghiuri sau romburi haşurate se
întâlnesc frecvent în arealul culturii Cozia-Sahar-
na, fiind cunoscute la Saharna Mare (Степи 1989,
таб. 6/2; Кашуба 2000, рис. LXXI/6; Niculiţă,
Nicic 2002, fig. 3/1, 4), Saharna-Gura Hluboaca
II (Кашуба 2000, рис. LXIII/14), Solonceni-Hli-
naia (Кашуба 2000, рис. LXXXIII/5), Mateuţi-
La Başnă (Кашуба 2000, рис. XLIV/1) şi Alcedar
III (Кашуба 2000, рис. CIX/4). Prin imprimare
sunt redate benzi de linii orizontale (fig. 9/9-10,
19-20), verticale (fig. 9/17, 21) sau oblice combi-
nate cu cerculeţe imprimate simple (fig. 9/18) sau
cu cruce în interior (fig. 9/23), precum şi cu benzi
de linii oblice (fig. 9/3-4, 15); benzi în formă de
zigzag (fig. 9/9-10, 27). Se deosebesc câteva frag-
mente provenite, probabil, de la acelaşi vas, cu
amprente de ştanţe deosebite (fig. 9/9-10, 22) în
formă de torques sau pseudotorques, imprime-
urile având în interior mici triunghiuri adâncite
amplasate cu vârful în două sensuri, formând un
zigzag în relief.
Ceramica fină este prezentată de fragmente de
cupe sau ceşti cu profil s-oidal (fig. 8/16-17), fund
plat (fig. 8/20) sau umbo slab pronunţat (fig.
8/21) şi toartă supraînălţată cu buton cilindric
(fig. 8/22). În calitate de ornament servesc mo-
tivele geometrice redate prin tehnica incizării, în
formă de zigzag (fig. 8/16, 20) sau cu cerculeţe la
vârf (fig. 8/18); linii orizontale cu cerculeţe (fig.
I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

C. 4. Gr. 2 B
A
A

B 3
1 2 4 5

0 1m 1. sol cenuºiu; 2. argilã; 3. vatrã; 4. conturul gropii; 5. strat steril 1

2

7
5
3 6 8
4

12

10

11 13

14 15

16 18
17

20 21 22
19

Fig. 8. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 2: planul şi inventarul arheologic.

217
 II. Materiale şi cercetări

2
1

4 5
3

7
8
6

11

10
9

12

16
14 15
13

19
18 20
17

23
25

21
22
24

28
26
27 29

Fig. 9. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 2. Inventarul ceramic.

218
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare
8/18); triunghiuri haşurate (fig. 8/17) sau rom-
buri haşurate cu puncte adâncite la vârf (fig. 8/19).
Analogiile decorului în formă de zigzag vertical
sau orizontal sunt cunoscute în mediul culturii
Cozia-Saharna la Saharna Mare (Кашуба 2000,
рис. LXXII/5), Saharna-Dealul Mănăstirii (Arna-
ut, Bercu, Matveev 2004, fig. 13/2), în necropola
de la Alcedar (Кашуба 2000, рис. LXV/10). În
cultura Babadag piese cu astfel de ornament au
fost descoperite la Piatra Frecăţei (Hänsel 1976,
Taf. 46/16). Benzi din zigzaguri orizontale sunt
redate pe recipientele provenite de la Stohnaia
I (Кашуба 2000, рис. XLV/15), Saharna-Dealul
Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007, fig. 8/4), Mate-
uţi (Кашуба 2000, рис. XLIV/5), Ţareuca, Cine-
şeuţi (Кашуба 2000, рис. XLVI/4-5) şi Ţahnăuţi
(Кашуба 2000, рис. L/3).
În grupa de ceramică fină au fost evidenţiate şi
fragmente de la străchini tronconice cu buza pu-
ţin profilată (fig. 9/29), ornamentată cu linii obli-
ce imprimate, iar trunchiul în partea exterioară
cu linii imprimate orizontal sub care e depus de-
cor în formă de zigzag cu cerculeţe la vârf. Vase
similare se întâlnesc la Saharna Mare (Niculiţă,
Nicic 2002, fig. 2/1), Ţibăneşti (Кашуба 2000,
рис. LI/18) etc.
Cupe sau alt tip de vase cu decor din benzi, rom-
buri şi triunghiuri oblic haşurate cu triunghiuri
sau zigzaguri înscrise în interior, ca la exemplare
din groapa 2 (fig. 9/6, 7, 13,14, 26), sunt cunos-
cute în diferite regiuni ale spaţiului balcano-car-
pato-pontic, prin descoperirile de la Neporotovo
(Крушельницька 1998, 48, рис. 22/1; 52, рис.
24/7), Glinjeni în nivelul culturii Basarabi-Şoldă-
neşti (Гольцева, Кашуба 1995, таб. LXIX/4, 5;
LXX/2; LXXI/5), Saharna Mare (Кашуба 2000,
406, рис. LXXII/7) etc.
Groapa nr. 3 (C5 Gr. 3) a fost descoperită la
adâncimea de 82 cm de la nivelul actual de căl-
care, are forma tronconică cu diametrul gurii de
1,39 m şi a fundului de 1,88 m. Adâncimea gropii
este 76 cm (fig. 7/12). Umplutura consta din sol
de culoare cenuşie în amestec cu argilă, în par-
tea superioară a gropii a fost atestată o piatră de
dimensiuni mari de 60×20×15 cm. Materialul
arheologic atestat în groapă prezintă 10 fragmen-
te de ceramică, dintre care interes prezintă un
fragment de vas rudimentar ornamentat cu brâu
alveolat rectangular în secţiune (fig. 7/13) şi un
fragment de vas din pastă semifină, ornamentate
cu decor imprimat (fig. 7/14).
Groapa nr. 4 (C6 Gr. 4) a fost atestată la adân-
cimea de 84 сm, de la nivelul actual de călcare.
Are forma de clopot. Diametrul gurii este de 1,28
m, diametrul fundului – de 2 m, adâncimea – de
1,56 m (fig. 10/1). Umplutura gropii prezenta sol
de culoare cenuşie în amestec cu argilă, pietre de
dimensiuni 20×10×5 cm şi oase necalcinate. În
emplectonul gropii au fost descoperite diverse ca-
tegorii de materiale arheologice.
Obiectele din os sunt prezentate prin doi colţi de
mistreţ (fig. 10/2-3), un fragment de os cu urme
de prelucrare (cat. nr. 7, fig. 10/6) în formă de pa-
tru zimţi triunghiulari. Din artefactele confecţio-
nate din piatră a fost găsit un fragment de cute
(cat. nr. 16, fig. 10/7).
Interes deosebit prezintă o figurină zoomorfă
modelată din pastă de lut în amestec cu nisip ce
prezintă corpul unui animal. De la figurină s-a
păstrat numai o jumătate (cat. nr. 23, fig. 10/4).
De la o altă figurină antropomorfă, confecţionată
din pastă de lut cu impurităţi de nisip, s-a păstrat
doar un fragment nesemnificativ. Fragmentul
prezintă partea de mijloc a corpului stilizat (cat.
nr. 24, fig. 10/8). Pe o parte sunt redate prin de-
cor incizat câmpuri haşurate cu linii oblice, repre-
zentând, probabil, costumul (?).
Reprezentări zoomorfe şi antropomorfe sunt do-
cumentate în mai multe rânduri la monumentele
culturii Cozia-Saharna (Кашуба 2000, рис. XXXI-
II/1, 4-6, 9, 12-13) şi Černyj Les (Малеев 1992).
Materialul ceramic prezintă 354 de fragmente
de vase. Dintre ele se evidenţiază oale de uz co-
mun, confecţionate din pastă de lut grosieră. De
regulă, ele au corpul neprofilat, cu marginea ver-
ticală decorată cu incizii (fig. 10/11) sau au buza
profilată în afară (fig. 10/5) şi fundul neevidenţiat
(fig. 10/12). În cele mai frecvente cazuri, vasele
sunt ornamentate cu brâie alveolate, amplasate
pe corp (fig. 10/9-10), sau sub buza vasului (fig.
10/5); ori cu proeminenţe aplatizate (fig. 10/13).
Un spectru mai variat de forme şi decor îl prezin-
tă ceramica din grupa semifină, căreia, în mare
măsură, îi sunt caracteristice vase-chiup.
Din acest tip se evidenţiază vase cu gâtul arcuit,
trunchiul globular cu umărul bine profilat şi buza
răsfrântă în afară (fig. 11/5). Umărul este înzes-
trat cu toarte verticale în formă de bandă, capătul
superior al cărora este amplasat între două pro-
eminenţe conice. În exterior toartele sunt orna-
mentate cu decor imprimat în formă de unghi cu
219
 II. Materiale şi cercetări

A A B

C. 6. Gr. 4

B
2
3
1 2 3 4

0 1m 1. sol cenuºiu; 2. argilã; 3. conturul gropii; 4. strat steril

1
4

6
7
5

10
9

11 13
12

15
17
16
14

19 20
21
18

Fig. 10. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 4. Planul şi inventarul gropii.

cerculeţe la capătul laturilor şi pe vârf. Umărul şi
partea de sus ale corpului sunt ornamentate cu
frize depuse în două niveluri. Primul nivel e con-
stituit dintr-un şir de unghiuri cu cerculeţe duble
la capetele laturilor, depus orizontal, încadrat în
linii orizontale. Linia de sus, din zona joncţiunii
umărului cu gâtul, are asociat un şir din cerculeţe
duble. Al doilea nivel prezintă un zigzag alcătuit
din 4-6 unghiuri cu câte un cerculeţ dublu pe vârf.
Vase similare după formă şi decor au fost sesizate
la Butuceni (Niculiţă, Teodor, Zanoci 2002, 196,
fig. 70/1,2), Saharna-Dealul Mănăstirii (Niculi-
ţă, Nicic 2007, 232, fig. 6/1), Ţahnăuţi (Кашуба
2000, 357, рис. L/20), Glinjeni (Гольцева,
Кашуба 1995, таб. XXXV/2), Pocreaca (Iconomu
1996, 42, fig. 9/3; 44, fig. 11/4).

220
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

2
1

5
4

6 7

8 10
9 11

14 15
13 16
17
12

21
18 19 20
22

Fig. 11. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 4. Inventarul ceramic.

Se întâlnesc recipiente acoperite cu decor impri-
mat, format din linii paralele orizontale asociate
cu un şir de cerculeţe, de la care se coboară benzi
din linii oblice (fig. 11/8), ori depuse sub unghi
(fig. 11/4). Prezintă interes exemplarele ornamen-
tate cu două şiruri paralele de cerculeţe cu cruce
în interior, încadrate în două benzi de linii ori-
zontale (fig. 11/11). Decor de cerculeţe cu cruce în
interior este larg atestat în cultura Cozia-Saharna
după descoperirile de la Cozia (Hänsel 1976, Taf.
51/1-3), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. CVI-
II/7), Glinjeni (Гольцева, Кашуба 1995, таб.

221
 II. Materiale şi cercetări
XXVIII/4, XXXV/2), Mateuţi-La Başnă (Кашуба
2000, рис. XXI/3).
Împreună cu astfel de recipiente au fost desco-
perite şi fragmente de la străchini tronconice, cu
buza verticală (fig. 10/19) sau puţin îngroşată (fig.
10/18, 20, 21). Unele din ele au ca decor proemi-
nenţe conice amplasate ori pe marginea exteri-
oară a buzei (fig. 10/18) sau deasupra buzei (fig.
10/21). De regulă, străchinile sunt ornamentate
cu decor imprimat, format din linii oblice ampla-
sate pe buză, sau din linii orizontale, în formă de
zigzag cu cerculeţe pe vârf (fig. 10/19), ori invers
- şiruri de cerculeţe cu cruce în interior, încadrate
în benzi din două linii paralele (fig. 10/21).
În emplectonul gropii au fost sesizate şi vase aco-
perite cu decor executat prin incizie. Din ele se
evidenţiază exemplare ornamentale cu decor X-
oidal, cunoscut la monumentele Cozia-Saharna
din diferite regiuni: Saharna-Dealul Mănăstirii
(Niculiţă, Nicic 2007, 232, fig. 6/12), Neporotovo
din defileul de la Dubovo (Крушельницька 1998,
64, рис. 32/2), Kalakača (Medović 1998, 308, sl.
280/4; 327, sl. 295/7); cu linii incizate sub unghi
(fig. 11/19, 20) sau cu benzi din linii văluroase,
asociate cu benzi din linii orizontale (fig. 11/22).
Decor redat prin benzi din linii văluroase este cu-
noscut după recipientele descoperite la Saharna-
Dealul Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007, 232, fig.
6/18), Neporotovo, unde este asociat cu motive
geometrice imprimate (Крушельницька 1988,
134, рис. 84/1), Solonceni-Hlinaia (Кашуба
2000, 415, рис. LXXIX/6).
Groapa nr. 5 (C7 Gr. 5) a fost atestată la adânci-
mea de 80 cm de la suprafaţa actuală de călcare.
Ea are forma cilindrică cu diametrul de 1,16m şi
adâncimea de circa 52 cm. Emplectonul prezen-
tă cernoziom cenuşiu în amestec cu pigmenţi de
lemn carbonizat, pietre şi oase necalcinate (fig.
12/1). În groapă au fost descoperite circa 104
fragmente de ceramică, dintre care se evidenţiază
vasele rudimentare de uz comun, ornamentate cu
brâie alveolate (fig. 12/4-5) şi piesele confecţiona-
te din pastă fină ornamentate cu decor imprimat
(fig. 12/3). Un interes deosebit prezintă o ceaşcă,
descoperită în partea superioară a gropii. Vasul
are profil s-oidal, gâtul scund cu buza răsfrântă în
afară şi fundul cu un umbou slab pronunţat (fig.
12/2). Înălţimea vasului e de - 6 cm. Diametrul
gurii este de 7,5 cm, diametrul maxim - 8 cm, di-
ametrul fundului – 4,5 cm. Toarta lipseşte. Trun-
222
A B
C. 7. Gr. 5
1 2 3 4 5
1. sol cenuºiu; 2. fragmente de lemn carbonizat;
A 3. limita secþiunii; 4. conturul gropii; 5. strat steril
B
0 1m
1
3
2
4 5
Fig. 12. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 5.
Planul şi inventarul arheologic.
chiul este ornamentat prin incizare cu romburi cu
interiorul haşurat, încadrat în benzi de linii ori-
zontale. Ceşti identice sunt cunoscute la Solon-
ceni-Hlinaia (Кашуба 2000, рис. LXXXII/1) şi
Glinjeni (Гольцева, Кашуба 1995, таб. LX/5).
Groapa nr. 6 (C8 Gr. 6) a fost descoperită la
adâncimea de 80 cm. O bună parte a ei era în afa-
ra secţiunii. Pentru a evidenţia pe deplin groapa
a fost trasată anexa 6a cu dimensiunile 2×2 m.
Ea are forma cilindrică cu diametrul de 1,4 m şi
adâncimea de 58 cm (fig. 13/1). Umplutura gropii
prezenta sol de culoare cenuşie. În groapă a fost
descoperită o fusaiolă sferică, modelată din pastă
de lut (cat. nr. 22, fig. 14/6), un vas întreg şi circa
61 de fragmente ceramice.
Vasul a fost descoperit la adâncimea de 20-25 cm
de la gura gropii, fiind deteriorat încă în perioada
preistorică (fig. 13/1-2). Vasul a fost confecţionat
dintr-o pastă de lut semifină, bine prelucrată, cu
impurităţi de cioburi mărunt pisate. Arderea este
reducătoare, incompletă şi neomogenă, având în
exterior culoarea neagră, iar în interior cenuşie.
Suprafaţa vasului este bine lustruită, având un
luciu metalic. Piesa are înălţimea de 32,5 cm. Gâ-
tul tronconic bine evidenţiat (fig. 13/3), marginea
răsfrântă în afară, trunchiul globular cu fundul
neprofilat. Diametrul gurii e de – 20,5 cm, diame-
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

A B

C. 8. Gr. 6

A
B

1 2 3 4

1. sol cenuºiu; 2. aglomeraþie de ceramicã;

3. conturul gropii; 4. strat steril

0 1m
1
2

3a 3b

3c

Fig. 13. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 6: 1 - planul şi profilul gropii; 2-3 - vasul ceramic descoperit in situ.

223
 II. Materiale şi cercetări

1 2

4
3 5

9
11

6 8 10
12

14

15

13

16 17 18

20
19 21

Fig. 14. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 6. Inventarul ceramic.

224
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

trul maxim – 32,5 cm, diametrul fundului – 11,5 gropiţe este cunoscut după recipientele de la Po-
cm. Sub buză, pe gât, vasul este ornamentat cu o creaca (Iconomu 1996, fig.11/3).
bandă compusă din trei linii imprimate orizontal.
Vasele din grupa ceramicii fine sunt prezentate
Umărul şi partea superioară a trunchiului sunt
prin cupe cu profil s-oidal (fig. 14/7-9, 11), orna-
ornamentate cu un decor incizat, compus din
mentate cu decor în formă de gropiţe adâncite
imprimări şi incizii umplute pe alocuri cu pas-
(fig. 14/7); benzi din linii orizontale haşurate cu
tă albă (fig. 13/3c). Decorul e concentrat într-un
linii oblice (fig. 14/8-9). Astfel de reprezentări
registru orizontal, marcat de câte 2-3 linii para-
incizate se cunosc la Solonceni-Hlinaia (Кашуба
lele incizate, care trec uneori în cele imprimate.
2000, рис. LXXXIV/14), Saharna-Dealul Mănăs-
Întregul registru este împărţit în patru câmpuri
tirii (Arnaut, Bercu, Matveev 2004, fig. 11/4) şi
rectangulare, separate de o bandă în formă de zig-
Mateuţi-La Başnă (Кашуба 2000, рис. XCIII/8).
zag, compusă din câte trei linii imprimate, care
coboară vertical de la proeminenţe în formă de
Groapa nr. 7 (C9 Gr. 7) a fost atestată la circa 90
mameloane duble sau rondele cu decor în formă
cm adâncime de la suprafaţa actuală de călcare.
de cruce amplasate simetric pe umărul vasului.
Are formă de clopot, cu diametrul gurii de 1,12 m,
Fiecare „câmp decorativ” este alcătuit din diver-
diametrul fundului de 1,08 m şi adâncimea de 1,2
se motive geometrice executate prin incizie, care
m (fig. 15/1). Stratul de sus al emplectonului, cu
în ansamblu se deosebesc unul de altul. Se întâl-
grosimea de 60 cm, era compus din sol cenuşiu în
nesc benzi din linii oblic haşurate, combinate cu
amestec cu cenuşă, iar următorul – din sol argilos
triunghiuri haşurate ce formează prin suprapune-
amestecat cu pietriş. Din groapă provin circa 45
re zigzaguri înscrise în interior. În alte câmpuri,
de fragmente de ceramică. Cele mai semnificative
spaţiul este separat în patru zone decorative prin
sunt vasele de provizii, decorate pe umăr cu pro-
triunghiuri, unite în formă de „X”; combinaţii de
eminenţe conice, marcate cu trei cerculeţe şi linii
triunghiuri haşurate şi spaţii libere înscrise în
imprimate unghiulare, aranjate în şir, având dea-
formă de triunghi. Aceste motive erau obţinute
supra benzi din linii imprimate orizontal, iar sub
şi prin împărţirea zonei decorative în romburi,
ele zigzaguri cu cerculeţe (fig. 15/12). Unele piese
cu interiorul gol. Vase ceramice decorate cu re-
gistre compuse cu motive asemănătoare sunt sunt ornamentate în partea interioară a buzei cu
descoperite la Solonceni-Hlinaia (Кашуба 2000, linii oblice (fig. 15/7). Ornamentarea părţii interi-
рис. LXXXIII/4), Alcedar (Кашуба 2000, рис. oare a buzei vasului cu linii oblice imprimate este
CVII/9), Mateuţi (Кашуба 2000, рис. XLIV/2), cunoscută după exemplarele de la Saharna-Dealul
Glinjeni (Гольцева, Кашуба 1995, таб. XIX/4, Mănăstirii (Niculiţă, Nicic 2007, fig. 6/2) şi Pocrea-
XXIII, XXXI/5, XXXIV, XXXV/1). ca (Iconomu 1996, fig. 9/7). Se întâlnesc recipiente
cu decor în formă de zigzag în regiunea diametru-
Materialul ceramic fragmentar descoperit în lui maxim (fig. 15/14). Îmbinarea reprezentărilor
groapă, prezenta oale de factură grosieră, unele imprimate cu proeminenţe conice au fost sesizate
din ele au trunchiul globular cu marginea răsfrân- la Saharna Mare (Arnaut 2000, fig. 3/5-6).
tă în afară (fig. 14/2,-3, 5). Se evidenţiază vasul
decorat pe buză şi umăr cu mici proeminenţe co- În emplectonul gropii au fost descoperite frag-
nice, amplasate simetric (fig. 14/5). Se întâlnesc mente de la vase cu decor redat prin incizie. De
vase ornamentate cu brâie alveolate (fig. 14/1-2) regulă, ele sunt de la recipiente ornamentate cu
sau cu proeminenţe aplatizate (fig. 14/4). benzi în formă de zigzag (fig. 15/5) sau cu cercule-
ţe cu cruce în interior (fig. 15/4) sau de la vase or-
Ceramica semifină este prezentată prin vase pro-
namentate cu triunghiuri haşurate (fig. 15/10) şi
filate de dimensiuni mijlocii (fig. 14/13-17, 19),
câmpuri haşurate depuse în ordinea tablei de şah
gâtul ornamentat cu gropiţe aranjate în două şi-
(fig. 15/9). Se evidenţiază exemplare ornamentate
ruri (fig. 14/13-14), iar trunchiul cu proeminen-
cu linii oblice cu câte un punct adâncit la capăt
ţe cilindrice (fig. 14/13). Unele exemplare sunt
(fig. 15/13). Astfel de ornamente sunt atestate pe
ornamentate cu benzi haşurate cu zigzag înscris
ceramica descoperită la Saharna Mare (Кашуба
în interior (fig. 14/13-17). Se evidenţiază piese de-
2000, рис. LXXI/6, LXXII/6).
corate cu benzi în formă de zigzaguri suprapuse
(fig. 14/19) sau benzi verticale combinate cu linii Ceramica fină este reprezentată de cupe/ceşti cu
orizontale (fig. 14/21). Ornamentul în formă de profil S-oidal cu gâtul scurt arcuit, buza evazată şi

225
 II. Materiale şi cercetări

A B

A B
C. 9. Gr. 7

1 2 3 4

2
5 6 7
3
1. sol cenuºiu; 2. fragmente de lemn carbonizat;
3. argilã; 4. pietre; 5. limita secþiunii;
6. conturul gropii; 7. strat steril 0 1m
1
4

8
7

11
9 10

14 15
13
12

16

17

18 19
20

23 24
21
22

Fig. 15. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 7. Planul şi inventarul arheologic.

trunchiul globular (fig. 15/11, 15). Străchinile tron- În cele mai frecvente cazuri, ele sunt ornamentate
conice au buza tăiată orizontal, puţin profilată în in- în partea superioară cu benzi din linii oblic impri-
terior (fig. 15/16, 18-22) sau neprofilată (fig. 15/17). mate (fig. 15/16-22) sau cu mici proeminenţe coni-

226
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare
D
A
A C. 10. Bord. 1 B
1 2
C 1. sol cenuºiu; 2. fragmente de lemn carbonizat; 3. argilã; 4. pietre; 5. limita secþiunii; 6. conturul gropii; 7. strat steril
2
Fig. 16. Saharna-Ţiglău, Secţiunea 1. Bordeiul 1. Planul şi inventarul ceramic.
ce (fig. 15/20). Pe partea exterioară a trunchiului
străchinile sunt decorate cu linii imprimate orizon-
tale (fig. 15/16), unele asociate de un şir de cercu-
leţe (fig. 15/17, 18). Mai frecvent se întâlnesc pie-
se cu decor în formă de zigzag simplu (fig. 15/20)
sau cu vârful marcat de cerculeţe (fig. 15/19, 22).
Străchini cu astfel de ornament au fost descoperite
la Horodişte (Кашуба 2000, рис. XLVI/15), Ţibă-
neşti (Кашуба 2000, рис. LI/18), Saharna II-Gura
Hluboaca (Кашуба 2000, рис. LXIII/11), Saharna
Mare (Кашуба 2000, рис. LXXIII/1), Solonceni-
Hlinaia (Кашуба 2000, рис. LXXXIV/15).
Groapa nr. 8 (C11 Gr. 8) a fost sesizată la adân-
cimea de 84 cm de la nivelul actual de călcare fi-
ind suprapusă de groapa 9 (fig. 17/1).
Groapa nr. 8 avea iniţial formă de clopot cu dia-
metrul gurii aproximativ de 1,3 m, a fundului de
1 m şi adâncimea de 60 cm. Emplectonul gropii
prezintă sol de culoare cenuşie.
În groapă au fost descoperite circa 52 de frag-
mente de ceramică. Se evidenţiază vase în formă
de chiup, confecţionate din pastă de lut semifi-
nă, cu gâtul înalt în formă cilindrică şi marginea
răsfrântă în afară (fig. 17/7, 9) şi fragmente de la
străchini cu trunchiul semisferic şi buza îngroşa-
tă (fig. 17/8, 10). Interes prezintă ceramica fină
prezentată printr-o ceaşcă întregibilă (fig. 17/2)
şi câteva fragmente de la cupe similare (fig. 17/3-
4). Ceaşca are profilul S-oidal, cu gâtul arcuit şi
buza răsfrântă în afară. Fundul este neevidenţiat
B C D
1
3 4 5 6 7 0 1m
3
4
cu umbo slab profilat. Toarta supraînălţată, ce se
începe de la diametrul maxim al trunchiului şi se
uneşte cu buza, nu s-a păstrat. Înălţimea vasului
este de 8 cm, diametrul gurii – 10 cm, diametrul
maxim 10,5 cm, diametrul fundului – 4 cm. Pe gât,
în zona joncţiunii cu trunchiul, vasul este decorat
cu un şir de romburi haşurate, marcate în partea
de sus şi jos cu cerculeţe, sub care este redată o
bandă de linii incizate orizontal sub care sunt de-
puse linii oblice incizate (fig. 17/2). Ceşti cu decor
identic sunt cunoscute la Saharna-Dealul Mănăs-
tirii (Niculiţă, Nicic 2007, fig. 7/10). Unele cupe
sunt ornamentate cu romburi haşurate şi decor
în formă de brăduţ (fig. 17/3), ori ornamentate cu
zigzaguri cu cerculeţe, sub care e redat un decor în
formă de brăduţ (fig. 17/4). Piese cu astfel de mo-
tive au fost sesizate la Solonceni-Hlinaia (Кашуба
2000, рис. LXXXIV/10) şi necropola de la Ţiglău
(Кашуба 2000, рис. LVIII/16). În emplectonul
gropii a mai fost găsit şi un castron bitronconic cu
gâtul cilindric şi buza răsfrântă în afară (fig. 17/6),
ornamentat pe umeri cu mici proeminenţe inclu-
se într-un decor compus din două linii orizontale
sub care sunt grupate linii oblic incizate. Pe buză
sunt incizate benzi oblice din linii paralele.
Groapa nr. 9 (C12 Gr. 9). Avea forma cilindrică
cu diametrul de 1 m şi adâncimea de 1 m. Peretele
ei în partea de est era vertical, iar în vest cu mici
trepte. Fundul – albiat.
Din groapă au fost recoltate circa 71 de fragmente
de ceramică, dintre care se evidenţiază cele rudi-
227
 II. Materiale şi cercetări

A B

C. 12. Gr. 9 C. 11. Gr. 8

1
A B 2

1 2 3 4
0 1m

1. sol cenuºiu; 2. limita secþiunii; 3. conturul gropii; 4. strat steril

3 4

9
7 8

10

Fig. 17. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. 1- planul şi profilul gropilor 8 şi 9; 2-10 inventarul arheologic din groapa 8.

mentare de uz comun, ornamentate cu brâie ori-
zontale netede (fig. 18/3) sau alveolate (fig. 18/2).
Unele exemplare au brâie duble, întrerupte de un
mic suport de la care pleacă în jos trei brâie para-
lele (fig. 18/1), decor întâlnit şi la recipientele de
la Cartal II (Vanciugov, Niculiţă, Bîrcă 2000, pl.
76/1), Kalakača (Medović 1988, 298, sl. 269/9).
A doua grupă de ceramică o constituie vasele con-
fecţionate din pastă de lut semifină. De regulă, ele
sunt ornamentate cu proeminenţe conice duble
(fig. 18/4), proeminenţe cilindrice – rondele cu
decor imprimat în formă de cruce (fig. 18/8) sau
brâie verticale crestate cu incizii oblice (fig. 18/6).
Proeminenţe în formă de rondele ornamentate
cu cruce imprimată sunt întâlnite la Solonceni-
Hlinaia (Кашуба 2000, рис. LXXXIII/7) sau Sa-
harna Mare (Кашуба 2000, рис. LXX/3). Au mai
fost sesizate vase ornamentate cu benzi din linii
imprimate orizontal, asociate de şiruri suprapuse
de cerculeţe cu cruce în interior (fig. 18/4-5), sau
benzi din linii imprimate orizontal combinate cu
benzi verticale (fig. 18/7). Decor de cerculeţe cu
cruce în interior asociate cu benzi din linii orizon-
tale paralele este cunoscut după descoperirile de

228
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

4
2 3
1

6 7

8
9

Fig. 18. Saharna-Ţiglău. Secţiunea 1. Groapa 9. Inventarul arheologic.

la Saharna Mare (Niculiţă, Nicic 2002, fig. 5/14).
Din cadrul ceramicii fine se remarcă fragmente de
străchini tronconice ornamentate cu decor impri-
mat (fig. 18/8) şi fragmente de la cupe bitronconi-
ce (fig. 18/9), ornamentate cu două linii imprima-
te orizontale, sub care sunt redate linii similare în
formă de zigzag.
Materialele din stratul cultural precum şi din
complexele închise de la aşezarea Saharna-Ţi-
glău demonstrează destul de convingător că, în
linii majore, acest sit cronologic se referă către
perioada timpurie a epocii fierului, încadrându-
se completamente, din punct de vedere cultural,
în grupul de monumente atestat culturii Cozia-
Saharna. Stabilirea unei perioade mai concrete
de funcţionare a aşezării poate fi posibilă doar în
urma unor cercetări de amploare însoţite de ex-
cavarea dacă nu exhaustiv, cel puţin, a celei mai
mari părţi a sitului de la Ţiglău.

Catalogul descoperirilor

1. Vârf de lance (fig. 2/6). Secţiunea 1/2007, stra-
tul II. Confecţionat din os. Forma – conică. Pe
vârf a fost executat un orificiu transversal. L=5
cm, D=1,6 cm, Dorf=0,5 cm. Inedit.
2. Vârf de săgeată (fig. 2/9). Secţiunea 1/2007,
stratul III. Confecţionat din os. Forma – pirami-
dală alungită cu secţiunea rectangulară, având la
bază 4 aripioare cu tub cilindric. L=3,8 cm, D=0,8
cm. Inedit.
3. Bază de pieptene (fig. 2/7). Secţiunea 1/2007,
stratul III. Confecţionat din os. Forma – rectan-
gulară cu colţurile rotunjite. L1=5,4 cm, L2= 4,4
cm, Gr=0,8 cm. Inedit.
4. Baza excrescenţei de corn de cerb (fig. 2/10). Sec-
ţiunea 1/2007, stratul III. Capetele ramificate au fost
separate, fiind tăiate cu un obiect ascuţit. Inedit.
5. Fragment de corn prelucrat (fig. 8/3). Secţiu-
nea 1/2007, C4 Gr. 2. Capetele fragmentului cor-
nului au urme de tăiere şi incizii. Forma tronconi-
că. L1=3,7 cm, Gr=2×4 cm. Inedit.
6. Vârf de corn (fig. 8/4). Secţiunea 1/2007, C4
Gr. 2. Confecţionat din corn. Forma – tronconică.
L1=7,5 cm, L2= 3 cm, Gr=1,5 cm. Inedit.
7. Fragment de os cu urme de prelucrare (fig.
10/6). Secţiunea 1/2007, C6 Gr. 4. Confecţionat

229
 II. Materiale şi cercetări

din os. Pe capăt sunt executate patru pinteni tri-
unghiulari. Inedit.
8. Paletă de os cu marginea crestată (fig. 2/5).
Secţiunea 1/2007, stratul III. Confecţionat din os.
L1=3,8 cm, L2=2,6 cm. Inedit.
9. Spatulă de os (fig. 8/2). Secţiunea 1/2007,
C4 Gr. 2. Confecţionată din maxilarul inferior al
unui animal, având pe marginea îngroşată urme
de şlefuire. Inedit.
10. Pandantiv, fragment (fig. 7/2). Secţiunea
1/2007, C3 Gr. 1. Confecţionat din colte de animal,
având baza perforată. L1=5 cm, Dorif=0,5 cm. Inedit.
11. Astragal (fig. 2/4). Secţiunea 1/2007, stratul
I. Confecţionat din os, având laturile prelucrate şi
mijlocul perforat. L1=2,8 cm, L2=1,5. Inedit.
12. Astragal (fig. 8/5). Secţiunea 1/2007, C4 Gr.
2. Confecţionat din os, având pe mijloc un orifi-
ciu. L1=6,5 cm, L2=4,3. Dorif=2,4. Inedit.
13. Dăltiţă (fig. 2/13). Secţiunea 1/2007, stratul
III. Confecţionată din silex, având secţiunea tri-
unghiulară. L1=8,3 cm, L2=3 cm, L3=4 cm. Inedit.
14. Cute (fig. 2/12). Secţiunea 1/2007, stratul II.
Confecţionată din piatră de gresie. Forma – oval-
alungită în plan. L1=10,5 cm, L2=4,5 cm, Gr=1,4
cm. Inedit.
15. Cute (fig. 2/11). Secţiunea 1/2007, stratul III.
Confecţionată din piatră de gresie. Forma – alungită
cu secţiunea ovală. L1=8,3 cm, Gr=2×1,8 cm. Inedit.
16. Cute, fragment (fig. 10/7). Secţiunea 1/2007, C6
Gr. 4. Confecţionată din piatră. Forma – trapezoi-
dală în plan. L1=5,5 cm, L2=4 cm, Gr=2 cm. Inedit.
17. Nucleu de silex (fig. 2/8). Secţiunea 1/2007,
stratul III. D=6,3 cm, Inedit.
18. Fusaiolă, fragment (fig. 2/2). Secţiunea
1/2007, stratul I. Confecţionată din pastă de lut
în amestec cu şamotă, arderea – neuniformă şi
incompletă, culoarea – cenuşie. Forma – sferică.
H=2,4 cm, Dmax=3,3 cm, Dorf=1 cm. Inedit.
19. Fusaiolă (fig. 2/3). Secţiunea 1/2007, stratul
II. Confecţionată din pastă de lut în amestec cu
şamotă, arderea – neuniformă şi incompletă, cu-
loarea – cenuşie deschis. Forma – conică. H=1,5
cm, Dmax=2,6 cm, Dorf=0,4 cm. Inedit.
20. Fusaiolă (fig. 2/1). Secţiunea 1/2007, stratul
II. Confecţionată din pastă de lut în amestec cu
nisip, arderea – neuniformă şi incompletă, cu-
loarea - cărămiziu deschis cu pete oranj. Supra-
faţa lustruită. Forma – bitronconică. H=3,5 cm,
Dmax=5,5 cm, Db=2,5 cm, Dorf=1,7 cm. Inedit.
21. Fusaiolă (fig. 8/6). Secţiunea 1/2007, C4 Gr.
2. Confecţionată din pastă de lut în adaos de ni-
sip, arderea – neuniformă şi incompletă, culoarea
cărămizie cu pete cenuşii. Forma – tronconică.
Baza diametrului maxim prezintă în profil o ca-
vitate semisferică, fiind trasă spre interior. H=2,5
cm, Dmax=4,5 cm, Dorf=1,2 cm. Inedit.
22. Fusaiolă (fig. 14/6). Secţiunea 1/2007, C8
Gr. 6. Confecţionată din pastă de lut în amestec
cu cioburi pisate, arderea – neuniformă şi incom-
pletă, culoarea cărămiziu - deschis cu pete cenu-
şii. Forma – sferică cu bazele profilate. H=5 cm,
Dmax=5 cm, Dorf=1,3 cm. Inedit.
23. Figurină zoomorfă, fragment (fig. 10/4). Secţi-
unea 1/2007, C6 Gr. 4. Confecţionată din pastă de
lut în amestec cu nisip, arderea – neuniformă şi in-
completă, culoarea cărămizie cu pete cenuşii. Frag-
mentul prezintă corpul unui animal cu bazin, pe care
s-au păstrat un membru posterior şi coada. Inedit.
24. Figurină, fragment (fig. 10/8). Secţiunea
1/2007, C6 Gr. 4. Confecţionată din pastă de lut
cu impurităţi de nisip, arderea – neuniformă şi
incompletă, culoarea cărămizie. Fragmentul pre-
zintă partea corpului stilizat unei figurine antro-
pomorfe, având o formă ovală în plan, cu secţiu-
nea plată. Pe o parte este redat un decor incizat
reprezentând un dreptunghi, împărţit în câmpuri
paralelogramice, haşurate cu linii oblice în ordine
de şah. Gr=1,7 cm. Inedit.

Bibliografie

Arnăut 2000: T. Arnăut, Aşezarea fortificată „Saharna Mare”- raion Rezina. In: Istro-Pontica (Tulcea 2000),
93-104.
Arnăut, Bercu, Matveev 2004: T. Arnăut, V. Bercu, S. Matveev, Aşezarea hallstattiană de la Saharna „Dealul
Mănăstirii”. In: Thracians and Circumpontic World. Proceedings of the Ninth International Congress of Thra-
cology. Chişinău-Vadul lui Vodă 6-11 September 2004. I (Chişinău 2004), 263-284.
Iconomu 1996: C. Iconomu, Cercetările arheologice din cetatea hallstattiană la Pocreaca-Iaşi. ArhMold XIX,
1996, 21-56.

230
 I. Niculiţă, A. Nicic, Habitatul din prima epocă a fierului de la Saharna-Ţiglău. Consideraţii preliminare

Jugănaru 2005: G. Jugănaru, Cultura Babadag, I. Biblioteca Istro-Pontica, 7 (Constanţa 2005).

Hänsel 1976: B. Hänsel, Beiträge zur Regionalen und chronologieschen Gliederung der älteren Hallstattzeit an der un-
teren Donau, Beiträge zur Ur- und Frühgeschichte - Archäologie des Mittelmeer-Kulturraumes, 19, I-II (Bonn 1976).
Medović 1988: P. Medović, Kalakača (Naselje ranog gvojdenog doba) (Novi Sad 1988).
Niculiţă, Nicic 2002: I. Niculiţă, A. Nicic, Rezultatul cercetărilor perieghetice la situl traco-getic Saharna Mare.
Carpatica 15, 2002, 66-84.
Niculiţă, Nicic 2007: I. Niculiţă, A. Nicic, Cercetări arheologice la situl Saharna-Dealul Mănăstirii, Tyragetia,
s.n. I [XVI], nr. 1, 2007, 225-248.
Niculiţă, Teodor, Zanoci 2002: I. Niculiţă, S. Teodor, A. Zanoci, Butuceni. Monografie arheologică (Bucureşti
2002).
Vanciugov, Niculiţă, Bîrcă 2000: V. Vanciugov, I. Niculiţă, V. Bîrcă, Raport preliminar despre rezultatele
investigaţiilor arheologice de la aşezarea civilă Cartal-Orlovka II din anul 1999. Arhiva LCŞ „Tracologie” (Chi-
şinău-Bucureşti-Odesa 2000).
Гольцева, Кашуба 1995: Н.В. Гольцева, М.Т. Кашуба, Глинжень II. Многослойный памятник Среднего
Поднестровья (материалы раскопок 1978-79 гг. и 1989-90 гг.) (Тирасполь 1995).
Кашуба 2000: М.Т. Кашуба, Раннее железо в лесостепи между Днестром и Сиретом (культура Козия-
Сахарна). Stratum plus 3, 2000, 241-488.
Крушельницька 1998: Л. Крушельницька, Чорнолiська культура Середнього Приднiстров’я (за
матерiалами непоротiвськоi групи пам’яток) (Львiв 1998).
Малеев 1992: Ю. Малеев, Култова халщатска пластика от лесо-степното Поднестровие. Археология, 2,
1992, 13-24.
Смирнов 1949: Г.Д. Смирнов, Итоги археологических исследований в Молдавии в 1946 г. Ученные
записки ИИЯиЛ МФ АН СССР, т. II (Кишинев 1949).
Степи 1989: Археология СССР, Степи европейской части СССР в скифо-сарматское время (отв. редактор
А.И. Мелюкова) (Москва 1989).

Поселение раннего железного века в урочище Сахарна-Циглэу.

Предводительные замечания
Резюме
Поселение Сахарна-Цыглэу было открыто в 1946 г. Г.Д. Смирновым. В 1950 г. совместно с Г.П. Сергеевым
были проведены небольшие разведывательные раскопки. Лишь 50 лет спустя М.Т. Кашуба опубликовала в
сокращённом виде сохранившиеся материалы из этих раскопок в монографии «Раннее железо в лесостепи
между Днестром и Сиретом».
В настоящей работе предложено именовать памятник не Валя Цыглэу, а Сахарна-Цыглэу. Это связано с
тем, что на самом деле поселение расположено на высоком скалистом мысу, образованном правым бере-
гом Днестра и ущельем Цыглэу («Валя» – означает «ложбина»).
В настоящее время угодья, на которых находится поселение, перешли в частное владение. В 2007 г. в ходе
хозяйственных работ на территории поселения был выявлен ряд археологических артефактов, поступив-
ших в распоряжение археологической экспедиции Молдавского госуниверситета вместе с предложением
владельца, господина Виктора Лупашку, провести соответствующие археологические изыскания.
В ходе археологических раскопок на площади 40 кв.м. выявлен значительный и разнообразный массовый
керамический материал. Его предварительный анализ показывает, что по формам и орнаменту керамика
имеет широкие аналогии как на памятниках раннего железного века культуры Козия-Сахарна, так в других
культурах. Разнообразие форм и комбинаций прочерченного и штампованного орнамента указывают на
особую значимость данного поселения для изучения раннего периода I тысячелетия до н.э.

Список иллюстраций:
Рис. 1. Сахарна-Цыглэу. 1 - топографический план; 2 - раскоп 1, вид с восточной стороны; 3 - раскоп 1, пла-
ны и профили.
Рис. 2. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1, индивидуальные находки: 1-3 - глина; 4-7, 9-10 - кость; 8, 13 - кремень;
11-12 - камень.
Рис. 3. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Кухонная керамика из культурного слоя.
Рис. 4. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Лощёная керамика из культурного слоя.
Рис. 5. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Столовая керамика из культурного слоя.
Рис. 6. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. 1-14 - столовая керамика из культурного слоя; 15-23 - скопление керамики №1.
Рис. 7. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. 1-11 – яма №1, план и находки; 12-14 - яма №3, план и находки.

231
 II. Materiale şi cercetări

Рис. 8. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №2, план и находки.

Рис. 9. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №2, керамика.
Рис. 10. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №4, план и находки.
Рис. 11. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №4, керамика.
Рис. 12. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №5, план и находки.
Рис. 13. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №6: 1 - план и профиль. 2-3 - глиняный сосуд, найденный в яме.
Рис. 14. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №6, керамика.
Рис. 15. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №7, план и находки.
Рис. 16. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Землянка №1. План и находки.
Рис. 17. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма № №8-9. 1 - план и профиль; 2-10 - находки из ямы №8.
Рис. 18. Сахарна-Цыглэу. Раскоп 1. Яма №9, находки.

Early Iron Age settlement of Saharna-Ţiglău. Preliminary research result

Abstract
The settlement of Saharna-Ţiglău was discovered in 1946 by G.D. Smirnov. In 1950 Smirnov together with G.P. Sergeev
carried out limited exploration excavations. Only 50 years later, M.T. Kašuba published the results of those excavations
in shorthand form in the study “The early iron in the forest-steppe between the Dniester and the Siret rivers”.
The present paper suggests that the monument of Valea Ţiglău bears the named - Saharna Ţiglău.
In point of fact the settlement is situated on a high rocky cape (“Valea” means “ravine”) formed by the right bank
of the Dniester river and the Ţiglău clove.
The settlement is now situated on the privately owned agricultural lands. In the course of economic works carried
out in 2007, a number of archaeological artefacts were uncovered on the territory of the settlement and place at
service of the Moldovan State University Archaeological expedition.
In the course of excavations covering 40 square meters, significant and diverse ceramic material was found. The
preliminary analysis shows that the ceramics in form and in ornament has wide analogies as in the Early Iron Age
monuments of the Cozia-Saharna culture and beyond it.
Variety of shapes and combination of the streaked and stamped ornaments show the importance of this settlement
in studying the history of the first half of the first millenium B.C.

List of illustrations:
Fig. 1. Saharna-Ţiglău. 1 - surveyor’s plan; 2 - Excavation 1, eastern view; 3 - Excavation 1, plans and profiles.
Fig. 2. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Individual finds: 1-3 - clay; 4-7, 9-10 - bone; 8, 13 - flint; 11-12 - stone.
Fig. 3. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Coarse Pottery from the cultural layer.
Fig. 4. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Glazed pottery from the cultural layer.
Fig. 5. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Fine pottery from the cultural layer.
Fig. 6. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. 1-14 - Fine pottery from the cultural layer; 15-23 - assemblage of pottery 1.
Fig. 7. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. 1-11 - pit 1, plan and inventory; 12-14 - pit 3, plan and inventory.
Fig. 8. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 2, plan and inventory.
Fig. 9. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 2, plan and inventory.
Fig. 10. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 4, plan and inventory.
Fig. 11. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 4, pottery inventory.
Fig. 12. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 5, plan and inventory.
Fig. 13. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 6: 1 - plan and profile; 2-3 - ceramic vessel found in the pit.
Fig. 14. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 6, pottery inventory.
Fig. 15. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 7, plan and inventory
Fig. 16. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Dugout 1. Plan and inventory.
Fig. 17. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 8-9. 1- plan and profile. 2-10 - archeological inventory from the pit 8.
Fig. 18. Saharna-Ţiglău. Excavation 1. Pit 9. Archeological inventory.

28.03.2008

Dr. hab. Ion Niculiţă, Universitatea de Stat din Moldova, str. Al. Mateevici, 60, MD-2009, Chişinău, Republica
Moldova;
Dr. Andrei Nicic, Universitatea de Stat din Moldova, str. Al. Mateevici, 60, MD-2009, Chişinău, Republica Moldo-
va, e-mail: a_nicik@yahoo.com

232