Sunteți pe pagina 1din 16

MOVILENCELE ŞI DESCENDENŢII. PAGINI NECUNOSCUTE.

UNELE CONTRIBUŢII LA GENEALOGIA


DESCENDENŢILOR LUI IEREMIA MOVILĂ

Lilia Zabolotnaia

Istoria dinastiei Movileştilor a fost şi rămâne 1991, 125; Spieralski 2001,138)2, iar fratele Simi-
una dintre cele mai interesante pagini din istoria on Movilă o ia de soţie pe Marghita, fiica Mărin-
neamului. Acestei tematici i-au fost consacrate cai (sora lui Luca Stroici) şi a lui Gavrilaş Hâra
multiple monografii, studii, articolele ştiinţifice, (Székely 1995, 65-67; Gane 1991, 133)3.
conferinţe, dar până în prezent nu există nici un
Se cunoaşte viaţa celor şapte copii ai lui Ieremia
studiu monografic de sinteză. Complexitatea stu-
Movilă, dintre care trei fii (Constantin, Alexandru
dierii problemei date se explică printr-un factor
şi Bogdan) şi patru fiice (Chiajna-Regina, Maria,
multiaspectual şi include istoria politică, socială,
Ecaterina-Margareta şi Anna) (Tabelul nr. 1.),
spirituală, genealogică etc. În studiul de faţă pro-
care au fost căsătorite cu magnaţi şi demnitari po-
punem unele fragmente din viaţa şi activitatea fii-
lonezi (Corfus 2001, XI; Spieralski 2001, 138)4.
celor lui Ieremia Movilă, ale copiilor şi nepoţilor
lor, elaborate în baza materialului documentar şi CHIAJNA-REGINA (IRINA).
istoriografic, acumulat în perioada stagiilor din RAINA WIŚNIOWIECKI
Polonia. Investigaţiile obţinute permit conturarea
În toamna anului 1600, la indicaţia lui Jan Za-
unor spiţe genealogice, care demonstrează ascen-
moyski, s-au început negocieri pentru căsătoria
denţa Movileştilor în casele regale europene.
tânărului Michał Wiśniowiecki (Яковенко 2002,
Familia Movilă a avut un rol deosebit de impor- 78; Augustyniak 1992, 24-35)5 cu fiica mai mare a
tant în viaţa politică a Moldovei de la sfârşitul lui Ieremia Movilă, Chiajna-Raina6.
secolului al XVI-lea - prima treime a secolului al
În februarie 1603 Ieremia Movilă a stabilit data
XVII-lea. Neamul Movileştilor a dat românilor
căsătoriei şi i-a invitat la nuntă pe regele polon
şapte domni, pentru ambele principate şi un mi-
şi pe protectorul său Jan Zamoyski. Nunta a avut
tropolit al Moldovei, mare ierarh al întregii Or-
loc la 25 mai 1603, în Cetatea Sucevei, reşedinţă
todoxii. Reprezentanţii familiei Movilă au obţinut
mai bogată decât acea din Iaşi, şi a fost oficiată de
domnia, în mare parte, cu sprijinul polonilor.
Mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele lui Ieremia
Relaţiile strânse dintre Moldova şi Polonia în pe- Movilă, ceremonie la care marele cancelar a fost
rioada domniei dinastiei Movileştilor au purtat 2
Unii istorici susţin că originea ei este discutabilă. Constantin
nu numai un caracter politic. Unul dintre facto- Gane considera că era fata lui Toma Czomortany, nemeş, un-
rii esenţiali, care au determinat cooperarea celor gur, trecut în Polonia, unde, în calitate de proprietar al moşiei
două ţări, au fost relaţiile dinastice. Ilona Cza- Lozna, lângă Lwow, i s-au spus Lozinski. Alţii afirmă că era
fata lui Gheorghe Kataratos, un grec trecut în Moldova, căru-
mańska afirmă că la întărirea legăturilor mag- ia de asemenea i s-a spus Lozinski, sau Islozeanu, fiindcă era
naţilor poloni cu Movileştii un rol important l-a proprietarul moşiei Lozna de lângă Dorohoi. Prima părere e
jucat politica matrimonială. Încă în timpul pri- susţinută de N. Iorga şi P. Panaitescu, a doua – de Sever Zotta.
Totuşi, bănuim că mai curând poate să fi fost fata lui Czomor-
begiei Movileştilor în Polonia, cea mai mică sora tany din Lozna, din catolici unguri polonizaţi. Aceeaşi părere
s-a căsătorit cu Izajasz Herburt, o rudă a lui Jan o susţine Spieralski Zd.
3
Istoricul C. Gane presupunea că Marghita era „o poloneză,
Zamoyski pe linie maternă (Czamańska 1996,
probabil, fata contelui Żołkiewski”.
311). Tot în Polonia, Ieremia Movilă s-a căsătorit 4
S-a păstrat o pictură murală la mănăstirea Suceviţa, unde
(în 1588 sau în 1591)1 (Frost 2006, 37) cu Elżbie- sunt pictate cinci domniţe ale lui Ieremia Vodă Movilă. Vezi
imaginea la anexa.
ta Lozonschi, fiica lui Gheorghe Lozonschi grecul 5
Michał Wiśniowiecki provenea dintr-o familie în care părinţii
(Izlozeanu, Kataratos). În 1597 ginerele îl face aparţineau diferitelor confesiuni – tatăl –Michał Aleksander
pârcălab al Hotinului (Stoicescu 1971, 307; Gane Wiśniowiecki era ortodox şi mama – Galşka Iuri Zenovici era
calvinistă (fiica calviniştilor – Iuri Zenovici, castelan de Poloţk
(1566) şi de Smolensk (1579) şi a Sofii Ivan Glibovici).
1
Otto Forst considera că acest mariaj a avut loc în „jurul anilor 6
În literatura istorică polonă Chiajna este cunoscută sub nu-
1587-1588, Elisabeta, avea cel mult 16 ani”. mele de Raina, în română Regina.

Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 27-42.


I. Studii

oaspete de onoare (Cza- foarte îndrăgostit de soţia sa şi dependent de ea


mańska 1996, 311). din punct de vedere financiar... a fost mereu în da-
torii şi avea probleme juridice. Raina i-a dat bani
Toată viaţă Raina a
soţului pentru plata datoriilor, dar a luat în mâna
trăit în Polonia. S-a
sa toată averea lui” (Czamańska 2006, 264, 273).
păstrat descrierea por-
tretului original al Rai- Din această căsătorie s-au născut doi copii, un
nei (Смирнов 1908, băiat, care purta numele celor doi bunei – Jeremi
311; Шевальэ 1960, Michał, şi o fată - Anna. Nu se ştie exact data de
149) din colecţia gale- naştere a copiilor, dar în opinia lui Władysław
riei familiale Le Новый Tomkiewicz, Jeremi s-a născut în 1612 în Wiśni-
Малин (Украинская owiec, sau în Owrucz, ambele locuri fiind moşii
1981, 21)7. Chipul Rai- unde a trăit familia lui Michał Korybut Wiśni-
Fig. 1.
nei este foarte frumos, owiecki. Jeremi avea numai patru ani când a de-
Raina Wiśniowiecki,
prima fiica a lui Ieremia deosebit. Arăta puţin cedat tatăl său (Tomkiewicz 1933, 4)8. Un alt argu-
Movilă (după Смирнов corpolentă, dar în ace- ment în acest sens poate servi procesul de judecata
1908, 311). laşi timp foarte reală, din anul 1628, unde ambii copii sunt menţionaţi
plină de viaţă şi ener- ca minori şi însoţiţi de tutelă (Poczet 1883, 376).
gie, cu un zâmbet fermecător pe buze, cu ochi
După decesul soţului Raina a fost nevoită sa-şi ape-
mari, cu păr coafat, cu maramă şi pălărioară,
re drepturile privind creşterea copiilor şi obţinerea
conform modei timpului. Este îmbrăcată într-un
moşiilor soţului prin judecată. Este important de
stil sintetic, european-naţional, ornat cu bijuterii,
menţionat că a fost una dintre primele femei în
cercei, mărgele, inel (Смирнов 1908, 311). Se ştie
Republica Nobiliară Polonă care singură a intentat
că a fost ca şi tatăl ei foarte credincioasă, o vred-
procesul de judecată împotriva familiei soţului şi a
nică ortodoxă. Cruciuliţă de la gât simbolizează
câştigat acest proces. Cu regret, în scurt timp după
aplecarea ei spre credinţa creştină. Un detaliu in-
judecată, s-a stins din viaţă, în floarea vârstei, în
teresant al portretului este cartea pe care o ţine pe
anul 1619 (Яковенко 2002, 79). În biserica orto-
braţe, «Молитвослов славянорусский». Acest
doxă a Înălţării din Wiśniowiec (1530), unde sunt
aspect ne vorbeşte despre credinţă ei profundă,
înmormântaţi soţii Wiśniowiecki, pe piatra funera-
inteligenţa şi dragoste de carte. Era pictată în stil
ră este scris: „Aici odihnesc protectorii ucraineni,
caracteristic epocii. Autorul portretului a reuşit
ocrotitorii ortodoxismului, principele Mihail Vişne-
să reflecte esenţa caracterului Rainei. A fost fru-
veţchi 1616 † şi principesa Raina Movileanca Vişne-
moasă, energică, cultă, mamă şi vrednică soţie.
veţca *1589 †1619” (Тут похованi украïнськi
Fiind retrasă din viaţa mondenă pe lângă curtea
доброчинцi, захистники православ’я
regală şi dedicându-se mai mult timp familiei şi
князь Михайло ВИШНЕВЕЦЬКИЙ †1616
menajului, ea reuşeşte să-şi păstreze naturaleţea
i Раïна МОГИЛЯНКА ВИШНЕВЕЦЬКА
frumuseţii.
*1589 †1619) (Czamańska 2006, 264). Avea nu-
Soarta Rainei a fost destul de zbuciumată, ea a mai 30 de ani.
îndurat toate impedimentele destinului feminin.
După moartea ei, copiii au fost daţi sub tutela ru-
Era foarte tânără când a plecat din casa părinteas-
delor apropiate – fiul Jeremi în familia lui Kon-
că. Soţul ei, ca şi toţi bărbaţii din acele timpuri,
stantin Wiśniowiecki, fratele lui Michał Wiśni-
era preocupat de cariera sa militară şi politică.
owiecki, şi Anna în familia Mariei Potocki, sora
Raina era responsabilă de familie, de creşterea şi
Rainei. Ambii copii au fost educaţi şi crescuţi într-
educaţia copiilor, de problemele financiare şi de
un mediu spiritual diferit.
administrarea gospodăriei. În anul 1605 Michał
Wiśniowiecki a trecut pe numele soţiei 30.000 ANNA WIŚNIOWIECKI - FIRLEJ
florini, jumătate din proprietatea lui şi, printr-un
Istoria ne-a lăsat date sumare despre Anna, doar
document aparte, încă 100 00 florin (Poczet 1883,
că a fost crescută în casa mătuşei sale şi a păstrat
375). Despre relaţiile dintre Michał Wiśniowiecki
şi Raina, Ilona Czamańska scrie: „..Michał a fost
8
Michał Wiśniowiecki a murit în anul 1616. Data exactă nu se
ştie. S-a păstrat un zapis „29.02.1616, starosta a decedat nu
7
Cu regret, în prezent acest portret este pierdut. demult” („dn. 29.02.1616 r., teraz śweżo umarł”).

28
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

credinţa părinţilor săi, ortodoxismul. Anna a fost negativ – prigonitor al ortodocşilor, distrugător
căsătorită cu Zbigniew Firlej, starosta din Lubelsk de biserici ortodoxe, ucigaş de preoţi. Părinţii lui,
(Herbarz 1842, 353). Zbigniew Firlej (m. 1649), Michał Wiśniowiecki, atât şi Raina, au fost adepţi
şi-a făcut studiile la Universitatea din Bologna, pe şi ocrotitori ai bisericii ortodoxe (Tomkiewicz
care le-a finisat în 1632 (Polski, 1948-1958, 17). Cu 1933, 3).
Anna s-a căsătorit în anul 1638 şi din acest mari-
În istoriografia polonă, dimpotrivă, personalita-
aj s-au născut doi băieţi: Mikołai şi Jan (Herbarz
tea lui Jeremi Wiśniowiecki este văzută printr-o
1839, 37). Jan a decedat de tânăr, dar Mikołai a
prismă pozitivă. De exemplu, în opinia lui Simion
devenit, ca şi tatăl său, staroste în Lubelsk. Din
Okolski (Czamańska 2005, 25-26)9, el a fost „cel
căsătoria cu Anna Noskowska a avut patru copii:
mai onorat şi credincios cetăţean al Republicii
două fiice – Teresa şi Katarzyna, şi doi fii – Józef
Polone, un viteaz şi neobosit oştean” (Czamańska
şi ultimul Jan, care a murit prematur. De la copiii
2005, 25-26).
săi a avut doar o nepoată, Maryanna, din căsăto-
ria lui Józef cu Frąckieczowna. Maryanna a fost Jeremi Wiśniowiecki a fost căsătorit cu Gryzelda
căsătorită cu Karol Sapieha, voievoda din Brzesk Zamojska, fiica lui Tomasz Zamojski, marele hat-
din Lituania (Herbarz 1839, 37). man al coroanei Polone. Unicul urmaş al acestuia
a fost Michał Korybut Wiśniowiecki (1640-1673),
Despre Jeremi Wiśniowiecki s-a scris şi se
rege al Poloniei (1669-1673), strănepot al domnu-
scrie în continuare suficient de mult. Ieremia (Ia-
lui moldovean (Święcki 1859, 299).
rema) Mihail Korybut Wiśniowiecki (1612-1651),
voievod al Rusiei Roşii (1646-1651), organizatorul Biografia lui Michał Korybut Wiśniowiecki
împotrivirii polone faţă de răscoala căzăcească, este mai puţin glorioasă decât a tatălui său. În 1669,
condusă de Bogdan Hmielniţki, a fost botezat cu la alegerile pentru candidatura regelui, Seimul în-
primul nume în memoria lui Ieremia Movilă, bu- ainta condiţia ca el să fie din dinastia „Piast”, să
nicul său după mamă. cunoască bine problemele şi legile Rzeczpospolitei
După decesul părinţilor (Republicii Nobiliare Polone), ca să poată s-o pre-
Jeremi Wiśniowiecki a zinte şi s-o apere. Michał Korybut Wiśniowiecki
fost crescut în casa un- a fost numit întâmplător, dar în acelaşi moment
chiului său Konstantin cu entuziasm, deoarece era fiul eroului naţional în
Wiśniowiecki, unde era lupta cu cazacii, Jeremi Wiśniowiecki şi al Gryzel-
educat potrivit tradiţi- dei Zamoyski. Pen-
ei catolice. Władysław tru această alegere
Tomkiewicz presupune persoana lui era cea
că el a trecut la catolicism mai potrivită (Ku-
în anul 1632 (Tomkiewi- chowicz 1993, 181).
cz 1933, 6). În viziunea În realitate Michał
istoricilor contemporani Korybut Wiśni-
această opinie este consi- owiecki a intrat în
derată eronată, deoarece istoria Poloniei ca
Fig. 2. Jeremi
Wiśniowiecki, fiul cu cea mai mare probabi- un personaj contro-
Rainei Wiśniowiecki litate el a trecut în religia versat.
(după Bockenheim romano-catolică încă în
2003, 121).
În literatura istorică
anii de studii în Colegiul
poloneză Michał Ko- Fig. 3. Michał Korybut
Iezuiţilor din Lvov, aproximativ în a doua jumă-
rybut Wiśniowiecki Wiśniowiecki, regele Po-
tate a anului 1620, în mare parte meritul fiind al
se caracterizează ca loniei (1669-1673) (după
preotului Sieniawski (Seniaviano Societatis Jezu) Kuchowicz 1993, 182).
rege ignorant, inert
(Яковенко 2002, 79). După Colegiul Iezuiţilor a
continuat studiile în Olanda şi a revenit acasă când 9
Simion Okolski prezintă foarte multe şi exacte informaţii
avea aproximativ 24 de ani (Święcki 1859, 296). despre familia Movileştilor în vestita sa lucrare Orbis Polo-
nus, Splendoribus caeli: Triumphis mundi: Pulchritudine
În opinia istoricilor, persoana lui Jeremi Wiśni- animantium: Decore aquatilium: Naturae exellentia reptilium
condecoratus, t. II: Antiqua Sarmatarum gentilitia et arma
owiecki este foarte controversată. În literatura
quaecunque a litera L usque ad literam R, (Cracoviae 1643),
şi folclorul ucrainean, el este descris ca personaj p. 226-232.

29
I. Studii

şi mediocru. La owiecki, Maria Movilă, a fost fiica lui Petru Rareş,


doar puţin timp care la rândul său a fost fiul lui Ştefan cel Mare.
după înscăunarea
Constantin Gane susţine că Maria Movilă, bunica
lui, s-a dovedit că
Reginei, şi-a petrecut bătrâneţile la această ne-
el nu era capabil
poată a ei, în casa familiei Wiśniowiecki, unde se
să conducă de sine
afla în viaţă în anul 1614 (Gane 1991, 159).
stătător statul, să-l
apere de duşmanii Cum semnalează Constantin Rezachevici „...sin-
externi (pericolul gură legătură de rudenie între familia lituano-po-
venea atât din par- lonă Wiśniowiecki, ramura trunchiului lituanian
tea turcilor, cât şi Gedymin, şi Movileşti, mlădiţă, se pare, a Bog-
din partea cazaci- dăneştilor, s-a materializat cu adevărat doar prin
Fig. 4. Eleonora Maria lor, din Ucraina), căsătoria fiicei cele mari a lui Ieremia Movilă, Re-
Habsburżanka, soţia regelui nici să-l prezinte gina, cu Mihail Korybut Wiśniowiecki, starostele
Michał Korybut Wiśniowiecki pe plan internaţi- de Owruck” (Rezachevici 1996, 320).
(după Bockenheim 2003, 147).
onal.
MARIA POTOCKI
În istoriografia polonă există diverse opinii des-
A doua fiică a lui Ie-
pre regele Michał Korybut – atât pozitive, cât şi
remia Movilă, Maria,
negative. Unii istoricii contemporani îl descriu ca
a trăit o viaţă lun-
o personalitate foarte bine educată şi cultă. În afa-
gă şi a avut o soartă
ră de polonă, cunoştea cinci limbi: latina, italiană,
aleasă. Data naşterii
franceză, tătară şi turcă (Pryboś 1984; Великие
nu se cunoaşte, dar
2006, 143-144), a favorizat dezvoltarea oraşelor şi
presupunem, că ar
a economiei în general, dar ca politician, în acele
fi aproximativ la în-
condiţii nu s-a manifestat.
ceputul anilor 90 ai
Alţi contemporanii îl descriu ca fiind o natură lip- secolului al XVI-lea.
sită de voinţă şi inactivă. Istoricul Zbigniew Ku- Data morţii la fel nu
chowicz, în cartea sa Obyczaje i postacie Polski este cunoscută. În
szlacheckiej XVI-XVIII wieku, aduce mai mul- literatura polonă se Fig. 5. Maria Potocki, a
te mărturii despre Michał Korybut. Diplomatul indicau diferite date, doua fiică a lui Ieremia
francez M. de Mongrillon arăta: „El nu avea nimic Movilă (după Łoziński
anul 1642 (Targosz
1934, 100).
atrăgător, decât sângele său de şleahtă, deoarece 1997), 1644 sau 1646
era un urmaş îndepărtat al dinastiei Jagiełło”. Is- (Polski 1984-1985, 175). Documentul depistat
toricul Adam Przyboś îl caracterizează astfel: „Nu în Biblioteca Kórnicka Polskiej Akademii Nauk,
era nici simpatic, nici frumos la chip… era de sta- datat cu anul 1648, „Varia Staropolskie. Jerzy
tură mică, …purta perucă, deoarece era chel, era Jazłowiecki i Anna, żona Hieronima Lancko-
mâncăcios, impotent cu predilecţii homosexua- rońskiego k. 32-33. Wyciąg zapisy Marii Mo-
le”. Jan Sobieski, în scrisorile adresate soţiei sale, hyłanki dla Pawłą i Jana Potockich 1648 k.
îl numea „maimuţă”, avea un intelect redus. El nu 34-40 odpis procesu między Legiewiczami i Ewą
se bucura de respect nici la ai săi, nici la cei stră- Potocką wdową 1765 k. 41-42”, aduce unele pre-
ini. Zbigniew Kuchowicz menţionează, pe bună cizări în această privinţă”10. Acest act constituie
dreptate, că îmbinarea circumstanţelor fericite, argumente precum în anul 1648 ea încă era în via-
printre care şi aura numelui tatălui său, manipu- ţă şi era sănătoasă. Zapisul menţionează numai
larea abilă, de către el, a bunăvoinţei şleahtei şi doi din cei trei feciori, din motive că cel mai mare
a unor politicieni au condus la alegerea în fruntea fecior, Piotr Potocki, a murit la începutul anului
şleahtei a unui tânăr atât de neprezentabil şi me- 1648 şi, posibil, Maria se grăbea să refacă unele
diocru (Kuchowicz 1993, 181-183). documente referitoare la moşiile familiei.
Cu toate acestea, nu putem nega faptul că sângele Conform portretului Mariei, care s-a păstrat în
Bogdăneştilor-Muşatinilor a ajuns până pe tronul monografia lui Władysław Łoziński (Łoziński
Poloniei. Străbunica lui Michał Korybut Wiśni-
10
BK 1607 MF 7128, k. 32-42.

30
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

1934, 100) ea a fost de o frumuseţe şi de o inte- de catifea ... Multe haine din blană şi pânză presu-
ligenţă rare. Constantin Gane descrie portretul rată cu pietre scumpe” (Łoziński 1934, 101).
Mariei în felul următor: „... Maria Mohylanka Fir-
Ilie Corfus menţiona că zestrea Mariei Movilă
leowa W.S. (Voievodeasă de Sandomir) ne-o înfă-
„se ridica la suma de 75.678 de zloţi roşii (între
ţişează ...cu trăsături regulate, cu ochi negri, îm-
care 25.000 de zloţi, bani gheaţă, 1000 de ducaţi
brăcată într-o rochie de mătase cu flori, gulerul şi
a câte 5 zloţi roşii bucata şi 16 portugali a câte 15
mânecile de blană şi o podoabă de mărgăritare în
zloţi roşii bucata), plus 10.160 de zloţi polonezi şi
păr”. Autorul, fără a indica anumite surse, descrie
21.900 de taleri” (Corfus 2006, 288).
anume acest portret, deoarece este singurul care
s-a păstrat şi publicat în literatura veche polonă. Viaţa lui Stanisław Potocki a fost zbuciumată şi
plină de aventuri. A fost unul dintre cei mai apro-
Simion Okolski, în vestita sa lucrarea Orbis Polo-
piaţi prieteni ai lui Jan Zamoyski şi cel care s-a
nus, primul armorial în care este descrisă familia
aflat în fruntea oastei poloneze în 1595 la înscău-
Movileştilor, editat în anii 1641-1645, scria despre
narea lui Ieremia Movilă, s-a întors în Polona nu-
Maria: „a fost frumoasă precum „Venus, numind-
mai în 1596. În 1600 a luptat pentru revenirea în
o” podoaba femeilor şi era foarte bine educată”
scaun a lui Movilă. Stanisław Potocki, împreună
(Czamańska 2005, 25-26).
cu cumnaţii săi, Samuil Korecki şi Michał Wiśni-
Maria a fost căsătorită de două ori cu renumiţi re- owiecki se implica activ în lupta pentru obţine-
prezentanţi ai nobilimii polone – Stanisław Poto- rea puterii de către copiii lui Ieremia Movilă. A
cki, herby Pilawa şi Mikołaj Firlei, herby Lewart. participat în expediţia militară pentru a „aduce la
A născut şi a educat şase copii ai săi din prima că- domnie pe cumnatul său Constantin, fiul lui Iere-
sătorie şi pe nepoata de soră Anna Wiśniowiecki. mia” (Călători 1973, 154). În bătălia de lângă Cor-
Copiii ei şi-au făcut studiile în cele mai prestigi- nul lui Sas (19 iulie 1612) oastea poloneză a fost
oase universităţi europene. Constantin Gane are înfrântă de Ştefan Tomşa13, iar Stanisław Potocki,
dreptate atunci când susţine că prin Maria „s-a captivat şi dus la Constantinopol. A fost prizonier
răspândit sângele moldovenesc al Movileştilor doi ani şi abia în 1615 a fost răscumpărat de soţia
în întreaga mare aristocraţie europeană” (Gane sa Maria, prin intermediul negustorilor din Lvov,
1991, 158). Prin nepoţi, strănepoţi şi răsstrăne- cu susţinerea domnului Moldovei Graţiani (Pol-
poţi, viţa moldoveană a pătruns în casa regală a ski 1984, 175). Ulterior s-a întors la moşia Zahay-
Franţei şi în alte renumite familii nobiliare şi re- pole şi în semn de recunoştinţă în orăşelul Złotyi
gale din Europa. Potok, înfiinţat încă în anii 1578-1601, a construit
o mănăstire şi o biserica a Dominicanilor (Her-
Prima căsătorie. Nunta sa cu contele Stanisław
barz 1841, 456). Pentru întreţinerea mănăstirii a
Potocki a avut loc în anul 1606, când Maria avea
dat două sate, Petrów şi Siekieczyn. A decedat la
aproximativ 13-15 ani. Stanisław Potocki (1568-
5 martie anul 1631 (Polski 1948-1958, t. XXVIII,
1631), herby Pilawa, voievod din Bracław, gene-
175).
ralul Podoliei, staroste din Felin şi Lityń, care în
anul 1612 a devenit conţopist regal (Corfus 2001, După moartea lui Stanisław Potocki, fără a preciza
XI; Spieralski 2001, 138; Święcki 1858, 251 ), în anul, Maria s-a căsătorit cu Mikołaj Firley (1588-
1606 avea deja 38 de ani. În literatura polonă se 1635), voievod de Sandomir (Polski 1948-1958,
scrie că Maria a adus zestre foarte bogată în fami- 15), care a fost un om foarte învăţat şi inteligent.
lia Potocki, „przez związek z Mohylanką wielkimi
Copiii. Din căsătoria lui Stanisław Potocki cu Ma-
skarbami11, dostatki12 domu pomnożił” (Święcki
ria Movileanca, care a rămas fidelă religiei orto-
1858, 251 ). Descriind splendoarea hainelor în pri-
doxe, s-au născut şase copii: trei fii – Piotr, Paweł,
ma jumătate a secolului al XVII-lea, ca exemplu
Jan şi trei fiice – Katarzyna, Anna şi Zofia Wikto-
este arătată Maria Potocki: „...printre garderoba
ria (Polski 1948-1958, 15). După moartea soţului,
Mariei Mohilanki în anul 1613 puteai să găseşti o
Maria şi-a asumat toată responsabilitatea pentru
haina brodată cu fir de aur de 7000 de taleri, din-
a-şi educa copiii.
tre care 12 pelerine căptuşite cu blană câte 1000
şi 2000 de taleri, 30 de rochii de vară de brocart şi Piotr Potocki (m. 1648), fiul mai mare, a fost
rotmistrul armatei regale polone, staroste în
11
Skarb – comoară.
12
Dostatek – venit. 13
Ştefan Tomşa, domn al Moldovei (1611-1615).

31
I. Studii

Sneatin. După ce şi-a finisat studiile la Universi- în timpul apărării cetăţii Czortkowo, a fost captu-
tatea din Cracovia în anul 1631-1632 a fost trimis rat împreună cu fiul său Stanisław şi dus la Mos-
de mama sa Maria în străinătate, pentru conti- cova, unde a fost ţinut ca prizonier 13 ani. Toate
nuarea studiilor în universităţile occidentale. În intervenţiile de eliberare au eşuat şi numai după
această călătorie Piotr a fost însoţit de dascălul tratatul de la Andrus, din 30 ianuarie 1667, a fost
său, scriitorul Szymon Starowolski. Se ştie că Pio- eliberat. În timpul prizonieratului a scris două
tr Potocki a fost în oraşele Louvaen şi Antwerpen. lucrări fundamentale: „Moschovia sive brevis
În Antwerpen a scris o cuvântare în limba latină narratio de moribus Magnae Russorum Monar-
„Ad invictissimum potentissimumque Principem chiae”, care a fost publicată în 1670 şi „Seculum
Vladislaum Sigismundum Poloniae et Sveciae Belatorum et Togatorum, seu Centuria, claris-
Regem oratio gratulatoria”, care a fost publicată simorum Virorum Polonorum et Litvanorum”,
de fratele său Pavel Potocki în anul 1647. În 1632 care a apărut în 1702 (Herbarz 1841, 457; Polski
s-a înscris la Universitatea din Padova şi în 1633 1984, 117-118).
era ales asesor al naţiunii polone. În acelaşi an a După revenirea în Polonia a activat în calitate de
participat în renumita intrare a lui Jerzy Osso- demnitar regal cu diferite funcţii, a fost trimis ca
liński în Roma. În 1634 s-a întors în Polonia şi sol la Papa de la Roma în 1667, a activat în dife-
a participat în expediţii împotriva cazacilor, în rite funcţii regale, în 1669 a participat la alegerea
1642 devine staroste în Sneatin. În 1643 a fondat lui Michał Korybut Wiśniowiecki. Precizăm că
mănăstirea şi biserica dominicanilor în Sneatin. Michał Korybut Wiśniowiecki şi Paweł Potocki au
În 1645 a fost delegat în calitate de sol al rege- fost rude apropiate. Bunica regelui, Raina Movi-
lui Władysław IV la nunta lui Janusz Radziwiłł leancă (Wiśniowiecki) a fost soră a Mariei Movi-
cu Maria, fiica lui Vasile Lupu. Prima soţie a lui leanca (Potocki). Paweł Potocki a decedat în no-
Janusz Radziwiłł a fost sora lui Piotr - Katarzyna. iembrie sau decembrie anul 1675 (Herbarz 1841,
Piotr Potocki a fost căsătorit cu Eufrozyna Sta- 457; Polski 1984, 117-118).
nisławska, dar copiii din această căsătorie n-au
Un interes deosebit prezintă viaţa personală a
supravieţuit (Polski 1984, 119-121).
lui Paweł Potocki. A fost căsătorit de două ori şi
Paweł Potocki (m. 1675), al doilea fecior al lui a avut zece copii. Din prima căsătorie cu Elżbieta
Stefan Potocki şi al Mariei Movileanca, a intrat în Jarmolińska a avut un fiu, Józef Stanisław, care a
istorie cu mai multe titulaturi: curtean regal, de- devenit apoi castelan de Kiev. Fiind la Moscova, s-
putat seimului, castelan din Kamienec şi istoric. a căsătorit a doua oară în 1660 cu Eleonora Salty-
Studiile şi le-a urmat, ca şi fratele său mai mare, kova (rudă apropiată a familiei Romanov), care a
la Universitatea din Cracovia şi peste hotare. În trecut de la ortodoxism la credinţa romano-cato-
1638 a intrat la Universitatea din Cracovia şi în lică. Cu a doua soţie a avut nouă copii, şapte băieţi
1641-1642 şi-a continuat studiile la Universitatea şi douăfete: 1) Aleksander (m. 1714), voievod din
din Padova (Polski 1984, 117). În albumul de în- Smolensk; 2) Teodor; 3) Stefan, mareşal regal;
matriculare la Universitatea din Cracovia este în- 4) Jakub (m.1715), starosta din Chehryński; 5)
scris numele lui Paweł Potocki, „Paulus Stephani Mihail (m. 1709), general-maior al armatei litu-
Potoski Jannes” (Album, 182). În 1642 a publicat aniene, fondatorul şcolii iezuiţilor în Nowogród;
în Veneţia prima sa lucrare, intitulată „Exercita- 6) Piotr (m. 1726), voievod din Czernihowsk şi
tiones Oratoriae lucubratae in secessu Patavino”. castelan din Bielsk; 7) Piotr-Dominik (a murit tâ-
În 1643, a publicat la Roma o lucrare dedicată năr); 8) Elżbieta, s-a măritat cu Wiktor Sobieski;
rudei sale apropiate Mikołaj Potocki: „Sanctitas 9) Anna, a fost căsătorită de două ori: cu Michał
peregrina sive oratio in laudem divi Hyacinthi Florian Rzewuski; apoi cu Kaspar Kunicki.
Regni Poloniae patroni”. După ce a revenit în Al treilea, cel mai mic fiu, Jan Potocki, a fost,
Polonia a fost angajat în calitate de secretar în la fel ca şi fraţii săi, o personalitate vestită în fa-
cancelaria regelui Władysław IV. În 1646, la Cra- milia Potocki şi în epoca prezentată a ajuns să fie
covia, a scris o lucrare dedicată lui Władysław IV deputat la seim, voievod din Bracław şi colonel al
„Historico Politicus, sive Quaestiones historicae armatei regale. A urmat studiile la Universitatea
et civiles, ex lib. III. Livii concinnatae”. În 1649 din Cracovia, la facultatea de retorică, apoi a con-
apare altă operă istorică, dedicată lui Aleksander tinuat studiile peste hotare şi a călătorit mult. Fi-
Lubomirski: „Historico-politic et civites”. În 1655 ind la Bruxelles, a stabilit relaţii foarte apropiate

32
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

cu Boguslaw Radziwill şi cu Jan şi Mark Sobieski. o naştere, la vârstă de doar 19 ani. S-au păstrat o
S-a întors acasă numai în anul 1647 şi din 1648 a serie de scrisori dintre Anna-Maria şi Bohusław
fost implicat în tratativele cu Bogdan Hmelniţki. Radziwiłł. Nunta între dânşii, la fel ca şi între pă-
În 1649 a fost delegat în Cracovia, în calitate de rinţii Annei-Maria a avut impedimente, dar cele
sol la încoronarea lui Jan Kazimierz. Jan Poto- mai esenţiale: religia şi gradul de rudenie. Din
cki a fost reprezentantul familiei Potocki, care a această căsătorie s-a născut o fată – Ludwika
tutelat familia şi toată averea fratelui său Paweł Karolina (1667-1695), care a rămas orfană la doi
Potocki pe parcursul celor 13 ani, când acesta era ani şi cu o avere enormă. Ea a fost măritată de
prizonier la Moscova. În 1663 devine voievod în două ori. Primul soţ a fost palatinul de Branden-
Bracław. A decedat Jan prin aprilie sau mai 1675 burg Ludwig Hohenzollern, fiul elector Fryderyk
(Herbarz 1841, 456; Polski 1984, 32-35; Święcki Wilhelm. Această căsătorie a fost fără urmaşi. În
1858, 251-252). anul 1668 se căsătoreşte cu Karol Filip, palatinul
din Nierburg, fratele reginei Eleonora (Zielińska
Din viaţa personală se ştie că a fost căsătorit de
1997, 309). Din a doua căsătorie s-a născut Elż-
două ori. Prima soţie a fost Tereza Cetnera, fiica
bieta, care s-a căsătorit cu Jozef Karol, palatinul
castelanului Aleksandr Cetnera de Halici. Din
din Sulzbach. Acest mariaj a fost fără urmaşi şi
această căsătorie s-au născut trei copii: 1) Domi-
astfel ramura dinastică s-a stins (Złota 1881; Pöl-
nik (m. 1683), canonic din Wilensk; 2) Stefan, vo-
nitz 1774, 26).
ievod din Bielsk şi 3) Tereza, care a fost căsătorită
de două ori: cu Jan Gniński, voievod din Pomorsk; Anna Potocki (m. 8.02.1695), a doua fiică a
apoi cu Tomasz Zamoyski, starosta din Płoskir. A Mariei Movileanca şi a lui Stefan Potocki, a fost
doua oară s-a căsătorit în 1667, în Lvov, cu Urs- măritată de trei ori şi, anume ea, a fost bunica re-
zula, fiica lui Mikołaj Daniłowicz. Cu a doua soţie gelui Poloniei şi străbunica reginei Franţei.
copii nu a avut (Polski 1984, 35).
1. Prima căsătorie a fost cu Aleksander Dominik
Katarzyna Potocki a fost prima soţie a prin- Kazanowski, herby Grzymała (m. ianuarie 1648),
cipelui Lituaniei Janusz Radziwiłł (1612-1655), voievod din Bracław. Din această căsătorie s-au
care va deveni mai apoi mare hatman al Lituaniei născut două fete, linia masculină fiind întrerup-
(a două soţie a fost fiica lui Vasile Lupu, Maria). tă (Herbarz 1801, 63-64; Polski 1966-1967, 253-
Acest mariaj a fost încheiat din mare dragoste. 254). Prima fiică, Helena, a fost stareţa mănăstirii
Janusz Radziwiłł s-a îndrăgostit de Katarzyna, Benedictinilor din Lvov. A doua fiică, Anna-Ma-
dar familia Radziwiłł era împotriva acestei căsă- ria (1643-1687), în 1658 (Polski 1962-1964, 232),
torii din două motive: în primul rând, avea zes- având doar 15 ani (Herbarz 1840, 64) a fost căsă-
tre modestă şi, în a doilea rând, era de religie ro- torită cu Stanisław Jan Jabłonowski (1643-1702),
mano-catolică. Tatăl lui Janusz Radziwiłł i-a pus castelan din Cracovia şi mare hatman al coroanei
condiţia că, dacă fiul nu va ţine seama de opinia regale. Anna-Maria şi Stanisław Jan, erau prieteni
lui, atunci va fi exclus din testament. Janusz, însă, apropiaţi ai lui Jan Sobieski, care purta cu ei cores-
a insistat şi a cerut ajutor din partea regelui. În pondenţă şi admira familia lor. Stanisław Jan Ja-
calitate de peţitor a fost numit cancelarul regal błonowski era cel care l-a ajutat pe Jan Sobieski să
Albrycht Stanisław Radziwiłł, care până la urmă obţină puterea. Anna-Maria a murit la 23 februarie
s-a îndrăgostit de Katarzyna, devenind concuren- 1687, la vârsta de 44 de ani. După înmormântarea
tul lui Janusz Radziwiłł (Zielińska 1997, 309). ei, în luna mai, cancelarul regal Załuski, în biserica
iezuiţilor din Lvov, în cuvântul de reculegere sub-
Nunta avut loc în anul 1638. Katarzyna a născut
linia: „a trăit la curte, dar n-am putut s-o ocrotim”
doi copii: o fiică, Anna-Maria (1640-1667) şi un
(de moarte – L.Z.). Des Noyers (25 aprilie 1687)
fiu, Kszysztof. A murit după a două naştere, în
scria despre Anna-Maria Jabłonowska că era foar-
1642. A fost înmormântată la Keydani (azi Keda-
te frumoasă şi profund credincioasă, era binevoi-
iniai, Lituania), cavoul familiei Radziwiłł (Topol-
toare, „avea căsătorie plină de dragoste şi înţelege-
ska 2002, 129, 341, 373). Fiica lor Anna-Maria,
re, trăia în fericire” (Targosz 1997, 93-94).
a fost căsătorită cu Bogusław Radziwiłł (1620-
1669), unchiul ei după tată, care după moartea Din căsătoria cu Stanisław Jan Jabłonowski a
lui Janusz Radziwiłł a tutelat-o. Anna-Maria a avut şase copii: 1) Anna (1658-1727); 2)Jadwi-
urmat soarta mamei sale, s-a căsătorit din mare ga (1659-1692), soţia lui Jan Krasiński, voievod
dragoste, dar a trăit foarte puţin şi a murit după din Plock; 3) Jan Stanisław (1669-1731), voievod

33
I. Studii

al Rusiei; 4) Aleksander Jan (1671-1723), mare Zofia Wiktoria Potocki, ultima fiică a Mariei
stegar; 5) Elżbieta (1672-?); 6) Stanisław Karol Movileanca şi a lui Stefan Potocki s-a călugărit în
(1676-1702), ofiţer-intendent (Polski 1962-1964, mănăstirea Dominicanilor din Kamieniec Podolsk
232-238). (Polski 1984-1985, 176), „zakonu Kaznodziejskie-
go” (Herbarz 1841, 456). Zofia Wiktoria a donat
Un interes deosebit în acest studiu prezintă bio-
acestei mănăstiri 30 000 (zloţi – L.Z.) din zestrea
grafia primei fiice. Anna a fost căsătorită la 25
sa şi a devenit stareţă şi cofondator a acestui lăcaş
februarie 1676, în Cracovia (Polski 1972, 141), cu
(Herbarz 1841, 456).
Rafał Lesczyński (1650-1703), herby Wieniawa.
Din această căsătorie s-a născut un singur fiu,
ECATERINA-MARGARETA
Stanisław I Leszczyński (20.10.1677, Lvov
- 23.02.1766, Franţa) (Forzck 2006), care a fost A treia fiică a lui Ieremia Movilă a fost căsători-
regele Poloniei (1704-1709, 1733-1735). Fiica tă în primăvara anului 1616 cu principele Samuel
acestuia, din căsătoria cu Katarzyna Opalińska, Korecki (Corfus 2001, 229), herbu Pogonia (Her-
Maria Leszczyńska, a fost soţia lui Ludovic al barz 1840, 228, 232; Święcki 1858, 115). Samu-
XV-lea (1715-1774)14, regele Franţei, adică, regi- el Korecki, colonel şi comandant al armatei este
na Franţei. După cum afirmă Ilona Czamańska, cunoscut în istoria militară a Poloniei ca un erou
„datorită descendenţei lui Stanisław Leszczyński naţional. El avea legături strânse cu familia Poto-
din Movileşti şi întrării fiicei acestuia în familia cki şi cu vestitul hatman al coroanei regale Sta-
regală franceză, Movileştii s-au înrudit cu multe nisław Żółkiewski. A participat activ în expediţiile
case europene, iar datorită Mariei Leszczyńska militare organizate de cumnaţii săi Stefan Poto-
sângele Movileştilor curge astăzi prin venele mul- cki (1607, 1612), Michał Wiśniowiecki şi soacra
tor reprezentanţi ai caselor regale din Spania, Da- sa Elisaveta Movilă, în obţinerea puterii pentru
nemarca şi Belgia” (Czamańska 2005, 29). Constantin şi Alexandru Movilă. După bătălia
de la Cornul lui Sas a fost capturat împreună cu
2. A doua oară Anna Potocki s-a căsătorit în anul Stefan Potocki. La Istanbul s-a convertit în roma-
1650 cu Bogusław Janusz Słuszka (1620-1658), no-catolicism. În 1617 a reuşit să fugă, în 1620 a
herby Ostoja, vistier regal şi din această căsăto- participat la bătălia de la Ţuţora. În 1621 iarăşi a
rie s-au născut încă patru copii: fiicele –Konstan- fost luat prizonier, dus la Istanbul şi acolo, la 27
cja (primul soţ – Władysław Donhoff, al doilea iunie 1622, a fost sugrumat. Corpul îmbalsamat
– Ernest Donhoff) şi Barbara (m. 1655) şi doi fii al lui Samuel Korecki a fost adus în Polonia de
– Józef Bogusław şi Dominik Michał (Herbarz către Stanisław Koniecpolski şi înmormântat în
1841,415; Polski 1999-2000, 137-139). biserica franciscană din localitatea Korcec (Polski
3. A treia oară Anna s-a căsătorit cu Michał Jerzy 1968-1969, 60-62; Polski 1940, 233).
Stanisławski, voievod de Kiev şi majordom regal. Din căsătoria Ecaterinei-Margareta cu Samuel
Din această căsătorie nu a avut urmaşi. Korecki s-a născut, în 1618, o singură fată, Anna,
Graţie acestei funcţii a soţului, Anna era una care apoi s-a măritat cu Andrzej Leszczyński her-
dintre cele mai apropiate fräulein pe lângă regi- bu Wieniawa (1606-1651), voievod de Dorpat
na Maria Kazimira. Despre acest fapt ne vorbesc (azi Tartu, Estonia), poet. Anna a fost o catolică
rapoartele lui Sarnecki despre doamnele din în- convinsă şi Andrzej Leszczyński a fondat pentru
alta societate. Jan Sobieski era o rudă apropia- ea o mănăstire la Czartorysk, unde a fost şi apoi
tă a lui Michał Jerzy Stanisławski şi a participat înmormântată. Anna a murit forte tânără. După
la înmormântarea acestuia în februarie 1669, la decesul Annei Andrzej Leszczyński s-a căsătorit
Lvov (Targosz 1997, 92). După moartea ultimului de încă două ori (Polski 1972, 104).
ei soţ, Anna tot mai mult se interesa şi se impli- Din această căsătorie s-a născut un fiu, Samuel
ca în activitatea politică, mai ales s-a manifestat (Polski 1972, 104), numit astfel în cinstea vestitu-
în campania electorală la cumpănă anilor 1673- lui său bunel şi a devenit apoi mare demnitar pe
1674. A fost prietena apropiată şi întotdeauna ală- lângă curtea regală şi poet, ca şi tatăl său. A mu-
turi de regina Maria Kazimira, care îi împărtăşea rit în 1676, fără a lăsa urmaşi (Czamańska 2005,
toate secretele (Targosz 1997, 92). 27). După moartea lui Samuel, linia genealogică
Movilă – Korecki-Leszczyński s-a întrerupt. În
14
Logodna a avut loc în 1721, când Maria avea 21 de ani, iar
viitorul rege Ludovic XV, numai 15 ani. opinia Ilonei Czamańska, „legătura de rudenie a

34
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

lui Andrzej şi Samuel Leszczyński cu regele Sta- IV Waza, franţuzoaica Maria Luise de Gonzague,
nisław Leszcziński era foarte îndepărtată. Mai im- Anna i-a fost prietenă intimă şi a fost alături de
portantă a fost descendenţa regelui Stanisław din ea când regina s-a retras în Śląsk Des Noyers
Maria Potocka, a doua fiică a lui Ieremia Movilă” (3.07.1656). În a patra sa căsătorie cu Potocki a
(Czamańska 2005, 29), despre care am menţio- participat la acţiunea pro - franceză în susţinerea
nat mai sus15. reginei şi a fost numită în lista celor, care s-au în-
tors din Franţa decoraţi. Contemporanii (pe lângă
ANNA MOVILEANCA curte regală) vorbeau despre Anna că era „o bu-
Cea mai mică şi nicuţă desfrânată din neamul voloh, de credinţă
cea mai renu- şi tradiţii greceşti, de pat nupţial poloneză şi în
mită fiică a lui acelaşi timp, vrăjitoare (viperă) Aniuşa”. A murit
Ieremia Movilă, în anul 1665 (Targosz 1997, 73) sau în 1666 (Pol-
Anna, a fost că- ski 1984, 150). În literatura istorică polonă este
sătorită de patru opinia că Anna înainte de moarte s-a convertit la
ori şi de fiecare catolicism (Herbarz 1841, 438).
dată cu vestiţi
1. Primul soţ al Annei a fost Maximilian Przeręb-
nobili polonezi.
ski (1577-1639) (Polski 1984-1985, 758-762), her-
După cum o pre-
by Nowina, voievodul din Seradz. Nu se ştie exact
zintă portretul
ei, pictat de un în ce an a avut loc nunta, dar se ştie că Anna a fost
pictor francez a treia soţie şi diferenţa de vârstă era foarte mare.
necunoscut, era Dacă presupunem că Anna s-a născut la răscru-
Fig. 6. Anna Movileanca, a
foarte frumoasă cea secolelor şi s-a măritat ca şi surorile ei, la o
patra fiica a lui Ieremia Movilă
(după Targosz 1997, il.5a). (Targosz 1997, vârstă foarte fragedă, la 12-13 ani, diferenţa între
5). Falduri din ea şi soţ era de aproximativ 30 de ani Din această
pânză scumpă îi conturează umerii goi, căzând căsătorie s-au născut doi fii. Cel mai mare, Piotr,
cochet spre stânga. Ochi expresivi, nas proemi- a murit foarte tânăr, în anul 1643, după ce şi-a
nent, buze senzuale, bărbie votivă, frunte înaltă, făcut studiile în străinătate şi avea nu mai mult de
pe care cad zulufii părului bogat, frumos aranjat 20 de ani. Al doilea fiu, Zygmunt Karol (m. 1669),
după moda timpului. Poartă bijuterii din mărgă- voievodul din Seradz, a urmat studiile la Univer-
ritare, rochie cu dantele şi pietre scumpe. Despre siatate din Bologna (1642) şi la Roma (1643), la
ea a scris în repetate rânduri francezul Le Labou- facultatea de drept. Okolski scria despre el că era
reur, care menţiona că îi plăcea să viziteze balu- „un tânăr foarte capabil” (Czamańska 2005, 26).
rile şi „era prima în dansuri, mai ales în dansuri A participat în luptele cu Bogdan Hmelniţki în
valahe”. Conform unor investigaţii ale savanţilor anii 1648-1649 şi, în general, s-a realizat în ca-
contemporani, „Anna Mohylanka – Myszkowska” riera militară şi politică. A fost căsătorit de două
avea cel mai frumos şi caligrafic scris (Targosz ori. Prima soţie a fost Elżbieta z Nadola Łącka. S-
1997, 46, 73). a păstrat contractul de nuntă din 26 iulie 1653.
După moartea primei soţii se însoară cu Anna Po-
În afară de frumuseţea şi farmecul pe care le-
tocka, fiica tatălui vitreg. În anul 1661, când a fost
a moştenit din neamul Movileştilor, era foarte
încheiată această căsătorie, Anna Movileanca era
activă în plan social şi politic la curtea regală a
măritată a patra oară cu Stanisław Rewera Poto-
Poloniei. Ea a depus eforturi enorme pentru a-l
cki. Din ambele căsătorii copii nu s-au născut şi,
face pe fratele său Bogdan domn al Moldovei, dar
deci, linia genealogică a Movileştilor, prin Anna,
acest plan a eşuat.
s-a întrerupt în 1669, după moartea singurului ei
Anna, împreună cu Maria Potocki, sora sa, la căsă- fiu, Zygmunt Karol Przerębski (Polski 1986-1989;
toria regelui Poloniei Władysław IV Waza (1632- Herbarz 1841, 532).
1648) au adus mireasa din Viena la Varşovia, pe
arhiducesa austriacă Cecilia-Renata (Czamańska 2. Al doilea soţ al Annei Movileanca a fost Jan
2005, 26). Celei de a doua soţii a lui Władysław Szedziwóy Czarnkowski (m. 1644), castelanul de
Kamieniec (Herbarz 1839, 214; Czamańska 2005,
26). Despre această căsătorie se scrie foarte pu-
15
Vezi pag. 30-31.

35
I. Studii

ţin în literatura polonă. 4. În 1659, numai


Se ştie că pentru ambii peste un an după
era a doua căsătorie şi a moartea celui de al
durat aproximativ între treilea soţ, Anna să
anii 1640-1643, deoare- căsătoreşte cu renu-
ce primul soţ a decedat mitul reprezentant
în 1639, dar cu al treilea al familiei Potocki,
soţ a încheiat căsătorie Stanisław Rewera
în 1644. Dacă presupu- Potocki, voievod de
nem că Anna a ţinut do- Cracovia, mare hat-
liu un an, atunci reiese man regal, staros-
că au trăit nu mai mult te al Galiţiei, Bar,
de 3-4 ani împreună. Grodeck, Kołomsk, Fig. 8. Anna Jabłonowska,
Fig. 7. Stanisław Rewera
Copii din acest mariaj Mosick, Drahimsk, strănepoată a Mariei
Potocki, al patrulea soţ al
Annei Movileanca (după nu au rămas. Posibil că Radom şi Dolin Potocka, soţie a lui Rafał
Bockenheim 2003, 63). motivul principal era (Święcki 1858, 252). Leszczyński, mama regelui
vârsta înaintată. Stanisław I Leszczyński
După cum afirmă şi bunica reginei Mariei
3. Al treilea soţ al Annei Movileanca era Wła- Zdisław Spieralski, Leszczyńska, soţia a lui
dysław Myszkowski (m. 1658), voievodul din Bra- Ludovic XV, regele Franţei
„Anna, având 60 de
(după Forzcki 2006, 32).
claw, Sandomier şi din 1658 voievodul Cracoviei. ani, a încheiat căsă-
Władysław Myszkowski era o persoană cultă, a torie cu Stanisław
urmat studiile în Bologna (1622), Padova (1642) Rewera Potocki de
şi a fost unul dintre cei mai bogaţi magnaţi din 80 de ani (care a
Rzeczpospolita. În anul 1647, numai moşiile din fost nepotul lui Sta-
Mościsk, aduceau venituri enorme, o sumă care nisław Potocki, pri-
constituia 16 578 000 zloţi (Polski 1977, 401-402; mul soţ al Mariei
Herbarz 1841, 505).
Movilă)” (Spieralski
Władysław Myszkowski a fost în relaţii de priete- 2001, 138, 142).
nie apropiate cu Jeremi Wiśniowiecki şi l-a aju- Ultimele cercetări
tat în bătălia de la Zamość când era înconjurat arată că Stanisław
de cazacii lui Bogdan Hmelniţki. Posibil Anna a Rewera Potocki,
făcut cunoştinţă mai îndeaproape cu Władysław născut în 1589 (Pol-
Myszkowski prin intermediul lui Jeremi Wiś- ski 1984, 140-151) Fig. 9. Rafał Leszczyński,
niowiecki, care a fost nepotul ei de soră - Raina avea exact 70 de ani, tatăl regelui Stanisław I
Wiśniowiecki. În timpul acestei căsătorii Anna Leszczyński (după Poselstwo
dar Anna putea să
1998, 48).
Movileanca s-a manifestat în activitatea politică fie anume la aceas-
pe lângă curtea regală şi în afacerile soţului. Ca tă vârstă. Ultimul
exemplu, poate servi cazul din primăvara anului soţ al Annei, de ase-
1651. Władysław Myszkowski l-a invitat la moşia menea ca şi cei trei
sa Pińczów pe ambasadorul Turciei, care vroia s-o precedenţi, a fost
viziteze pe Anna, cu un scop special, să-i transmi-
o personalitate de
tă în numele vizirului o informaţie despre perico-
vază în epoca sa, re-
lul pentru Rzeczpospolita din partea lui Bogdan
numit demnitar pe
Hmelniţki (Herbarz 1841, 402).
lângă curtea regală,
Anna a trăit cu Władysław Myszkowski între anii care s-a manifestat
1644-1658 (Polski 1977, 402) şi din această căsă- ca militar şi politi-
torie nu au rămas urmaşi. Al treilea ei soţ a murit cian. A fost angajat
pe data de 7 aprilie 1658 şi a fost înmormântat în în serviciul militar
cavoul familiei Myszkowski în biserică Dominica- peste 60 de ani, a Fig. 10. Stanisław I
nilor din Cracovia (Herbarz 1841, 402)16. Leszczyński (1677-1766),
participat în 46 de regele Poloniei (1704-1709,
16
Biserica Dominicanilor din Cracovia s-a păstrat până în pre- bătălii dintre care: 1733-1735) (după Forzcki
zent şi este amplasată în centrul oraşului. de la Smolensk, Ho- 2006, 16).

36
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

tin, Ţuţora, Bussa, Bar să scrie, să citească,


etc. Stanisław Rewera cunoşteau multe limbi.
Potocki a fost unul din- Toţi fiii Movilencelor
tre cei mai fideli catolici şi-au urmat studiile în
din familia Potocki. Din renumite universităţi
ordinul lui a fost distru- ale Poloniei şi Europei
să Academia protestan- – Cracovia, Bologna,
ţilor în Paniewcy. Acolo Padova, Roma, Bru-
a fost zidită o biserică şi xelles, Amsterdam,
o mănăstire a Domini- etc. Posibil anume din
canilor, a întărit poziţia aceste considerente s-a Fig. 13. Ludovic XV
catolicilor din Kamie- înrădăcinat în istorio- (15.II.1710 -10.V.1774),
nec-Podolsk. În Podha- grafia română ideea că regele Franţei (1.IX.1715
Fig. 11. Katarzyna -10.V.1774) (după
jcy a construit o capelă moldovenii învăţau în ru.wikipedia.org).
Opalińska, soţia regelui
Stanisław I Leszczyński catolică, cărei i-a donat universităţile europene
(după Forzcki 2006, 38). un buzdugan personal, şi mai ales, la cea din Cracovia. Dar până în pre-
incrustat cu pietre ne- zent n-a fost adus nici un argument în favoarea
stemate şi a înfrumuseţat-o cu icoane scumpe. El acestei ipoteze17. Strănepotul Rainei Movileanca
a reuşit, înainte de moarte, s-o convertească pe Wiśniowiecki, Michał Korybut Wiśniowiecki, a
Anna la catolicism. Cu toate că Stanisław Rewe- fost ales rege al Poloniei (1669-1673). Strănepoa-
ra Potocki a fost considerabil mai în vârstă decât ta Mariei Movileanca Potocki, Anna Jabłonows-
Anna, a supravieţuit-o cu un an şi a murit după o ka, a fost mama regelui Stanisław I Leszczyński
boală îndelungată la 27 februarie 1667, în oraşul şi bunica reginei Mariei Leszczyńska, soţia lui
Lvov. A fost înmormântat în capela din Podhajcy Ludovic XV, regele Franţei. Altă strănepoată a
(Polski 1984, 150; Święcki 1858, 252). Mariei Movileanca Potocki, Ludwika Karolina
Radziwiłł a fost căsătorită de două ori: cu Ludwig
În studiul de faţă ne-am propus să evidenţiem le-
Hohenzollern şi Karol Filip, palatinul din Nier-
gătură dinastică a Movileştilor cu vestite familii din
burg.
Polonia şi apoi răspândirea sângelui Movileştilor în
casele regale ale Europei. În concluzie evidenţiem Din cele expuse mai sus, afirmăm rezolut că pre-
că, în afară de aceea că Movileştii s-au afirmat ca cum se mândresc casele regale europene de conti-
dinastie domnitoare în Moldova pe linie feminină, nuitatea dinastiilor lor multiseculare, aşa şi Ţara
tot pe această cale dinastia şi-a păstrat continuita- Moldovei se poate mândri cu dinastia Movileşti-
tea. Linia masculină a lui Ieremia Movilă s-a stins lor, dinastie care a dus prin Europa „sângele dom-
după prima generaţie. Nici un fiu al lui Ieremia nesc” al poporului nostru.
Movilă n-a fost căsătorit şi n-a lăsat urmaşi.
În schimb, pe linie fe-
minină, fiicele, prin
căsătoriile lor cu dem-
nitari polonezi, au păs-
trat genofondul acestui
neam, iar urmaşii lor
s-au înrudit cu vestite
familii regale din Euro-
pa. Nepoţii, nepoatele,
strănepoţii, au devenit
Fig. 12. Maria
Leszczyński, fiica rege- regi ai Poloniei, poli-
lui Poloniei Stanisław I ticieni, poeţi, militari 17
Autorul acestei lucrări a studiat la Universitatea Jagelonă
Leszczyński şi soţia rege- regali etc. Conform din Cracovia cărţi de înmatriculare (1515-1551; 1551-1606;
lui Franţei Ludovic XV, materialului de epocă, 1607-1643) şi n-a găsit nici un nume din Moldova. Vezi: Ap-
bunica regilor Ludovic pendix I. Conspectus studiorum, qui in Universitate Jagello-
Movilencele erau culte
XVI, Ludovic XVIII, Karol nica annis 1607-1643 immatriculati sunt, secundum dioceses
X (după ru.wikipedia.org). şi bine educate, ştiau ecclesiasticas.

37
I. Studii

Tabel 1
Relaţiile dintre dinastiile moldoveneşti şi cele poloneze
la sfârşitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea

Ieremia Movilă
(1595 – 1600;1600 – 1606), fiul a fost căsătorit
Elizabeta Lozonschi
Ion Movilă (Dragotă Hudici=
Salomia)=Maria (fiica lui Petru Rareş)

fiu fiica fiu fiica fiica fiica fiu

Alexandru Chiajna- Constantin Maria = Anna Katarzyna Bogdan


Raina = A primit indige- Stefan A fost căsătorită - Margareta s-a turcit
Michał nat în Polonia. Potocki de patru ori: = nobilul po-
Wiśniowiecki A avut în propri- 1. Maximilian lonez Samuel
etate Ustie fiica Przerębski Korecki
– voievod din
fiu
Seradz
Katarzyna = 2. magnatul
Jeremi Janusz Szędziwói
Wiśniowiecki Radziwiłł Czarnkowski
= Gryzelda (a doua soţie va 3. Władisław
fi Maria, fiica lui Myszkowski
fiu Vasile Lupu) – voievod din
Krakow;
4. Marele
Michał
hatman -
Korybut
Stanisław
Wiśniowiecki,
Rewera
rege
Potocki
Rzeczpospolita
(1669-1673) =
Eleonora
Habsburzanka

Bibliografie

Album 1892: Album studiosorum Universitatis Cracoviensis. Continens nomina studiosorum ab anno 1607 ad
annum 1642, Tomus IV ( Kraków 1892).
Augustyniak 1992: U. Augustyniak, Testamenty ewangelików reformowanych w Wielkim Księstwie Litewskim
(Warszawa 1992).
Bockenheim 2003: K. Bockenheim, Dworek, kontusz, karabela (Wrocław 2003).
Călători 1973: Solia lui Woiciech Miaskowski (1640). Jurnalul solului. In: Călători străini despre Ţările Române.
Volum îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu, vol. V (Bucureşti
1973).
Corfus 2001: I. Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolul al XVI-lea
(Bucureşti 2001).
Corfus 2006: I. Corfus, Odoarele Movileştilor rămase în Polonia. In: Movileştii. Istorie şi spiritualitate româ-
nească (Suceava 2006).
Czamańska 1996: I. Czamańska, Caracterul legăturilor lui Jan Zamoyski cu Movileştii. Arhiva Genealogică III
(VIII), Iaşi, 1996, 311.
Czamańska 2005: I. Czamańska, Movileştii în tradiţia familială polonă. Revista de Istorie a Moldovei 1-2 (61-
62). Materialele simpozionului Internaţional moldo-polon „Dinastia Movileştilor – interferenţe politice şi cul-
turale ale elitelor din Europa Centrală şi de Est (secolele XVI-XXVII)”, Chişinău, 2005, 25-26.
Czamańska 2006: I. Czamańska, Între familia şi stat. Relaţiile familiale ale dinastiei Movileştilor în Polonia. In:
Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească (Suceava 2006).

38
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

Tabel 2
Maria Movileanca Potocki

Ieremia Movilă =
Elizabeta Lozonschi

Maria Movileanca =
1. Stanisław Potocki
2. Micołaj Firley

Piotr Potocki = Jan Potocki =


Eufrozyna Zofia-Wiktoria 1. Aleksandra
Stanisławska Cetnera

Paweł Potocki = Anna =


Katarzyna = Janusz
1 Elżbieta Jarmolińska 1. Aleksander Dominik
Radziwiłł
2. Eleonora Saltykowa Dominik Kazanowski Potocki
2. Bogusław Janusz Sluszka
3. Michał Jerzy Stanisławski
Stefan
Aleksander Potocki Józef Stanisław Potocki Potocki

Tereza =
Teodor Potocki Anna-Maria = 1. Jan
Helena

Stanisław Jan Gniński


Jabłonowski 2.Tomasz
Anna-Maria = Zamoyski
Stefan Potocki Kszysztof Radziwiłł
Bogusław Radziwiłł

Anna-Katarzyna Stanisław I
= Rafael Leszczyński,
Jacub Potocki
Leszczyński regele Poloniei
Ludwika-Karolina =
1. Ludwig Hohenzolern
2.Karol Filip Jadwiga = Jan Maria Leszc-
Michal Potocki
Krasiński zyńska, regina
= Ludovic XV,
regele Franţei
Piotr Potocki Jan Stanisław
Elżbieta = Józef Karol Jabłonowski

Piotr-Dominik Potocki
Aleksander Jan
Konstanca = Jabłonowski
1. Władysław Donhoff
Elżbieta = Wiktor Sobieski 2.Ernest Donhoff

Elżbieta
Barbara
Anna = 1.Michał Florian
Rzewuski
2.Kaspar Kunicki Józef-Bogusław Stanisław Karol
Jabłonowski

Dominic-Michał

39
I. Studii

Forzcki 2006: Forzcki Maciej, Stanisław Leszczyński. Sarmata i Europejczyk 1677-1766 (Poznań 2006).
Frost 2006: O. Frost, Contribuţie la cea mai veche genealogie a Movileştilor. In: Movileştii. Istorie şi spiritualitate
românească (Suceava 2006).
Herbarz 1839: S.J. Herbarz Polski Kaspra Niesieckiego, Powiskszony dodatkami z pożniejszych autorów, ręko-
pismów, dowów urzędowych i widany przez Jana Nep. Bobrowicza, tom III (Lipsk 1839).
Herbarz 1840: S.J. Herbarz Polski Kaspra Niesieckiego, Powiskszony dodatkami z pożniejszych autorów, ręko-
pismów, dowów urzędowych i widany przez Jana Nep. Bobrowicza, tom V (Lipsk 1839).
Herbarz 1841: S.J. Herbarz Polski Kaspra Niesieckiego, Powiskszony dodatkami z pożniejszych autorów, ręko-
pismów, dowów urzędowych i widany przez Jana Nep. Bobrowicza, tom VII( Lipsk 1841).
Herbarz 1842: S.J. Herbarz Polski Kaspra Niesieckiego, Powiskszony dodatkami z pożniejszych autorów, ręko-
pismów, dowów urzędowych i widany przez Jana Nep. Bobrowicza, tom IX (Lipsk 1842).
Gane 1991: C. Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe (Chişinău 1991).
Kuchowicz 1993: Z. Kuchowicz, Obyczaje i postacie Polski szlacheckiej XVI-XVIII wieku (Warszawa 1993).
Łoziński 1934: Władysław Łoziński, Polska w dawnych wiekach. Wydanie piąte, ilustrowano przejrzane i uzupeł-
nione (Warszawa 1934) .
Poczet 1883: Poczet Rodów w Wielkiem Ksęstwie Litewskim w XV i XVI wieku. Ułożyl i wydał Adam Boniecki
(Warszawa 1883).
Pölnitz 1774: Pölnitz, „Mémoires”, tom II (Liege 1774).
Polski 1948-1949: Polski Słownik Biograficzny, tom VII (Kraków 1948-1958).
Polski 1962-1964: Polski Słownik Biograficzny, tom X (Wrocław-Warszawa-Kraków 1962-1964).
Polski 1966-1967: Polski Słownik Biograficzny, tom XII (Wrocław-Warszawa-Kraków 1966-1967).
Polski 1972: Polski Słownik Biograficzny, tom XVII (Wrocław-Warszawa-Kraków 1972).
Polski 1977: Polski Słownik Biograficzny, tom XXII (Wrocław-Warszawa-Kraków 1977).
Polski 1984: Polski Słownik Biograficzny, tom XXVIII/ 1, zeszyt 116 (Wrocław-Warszawa-Kraków 1984).
Polski 1984-1985: Polski Słownik Biograficzny, tom XXVIII (Wroclaw-Warszawa-Kraków, 1984-1985).
Polski 1986: Polski Słownik Biograficzny, tom XXIX/1, zeszyt 120 (Warszawa-Kraków 1986).
Polski 1999-2000: Polski Słownik Biograficzny, tom XXXIX (Warszawa-Kraków 1999-2000).
Poselstwo 1998: Poselstwo Rafała Leszczyńskiego do Turcji w 1700 roku. Diariusze i inne materiały, Przygoto-
wała Ilona Czamańska przy wspólpracy Danuty Zydorek (Leszno 1998).
Pryboś 1984: A. Pryboś, Michał Korybut Wiśniowiecki 1640-1673 (Kraków 1984).
Rezachevici 1996: Constantin Rezachevici, Principii Dimitrie Wiśniowiecki şi Michal Korybut şi înrudirile lor
cu Bogdăneştii şi Movileştii. Lămurirea unor confuzii istorice. Arhiva Genealogică 3-4, III (VIII), Iaşi, 1996,
313-321.
Spieralski 2001: Zd. Spieralski, Awantury Mołdawskie (Bălţi 2001).
Stoicescu 1971: N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII (
Bucureşti 1971).
Székely 1995: M.M. Székely, Noi contribuţii la genealogia familiei Stroici. Arhiva Genealogică 1-2, II (VII), Iaşi,
1995, 65-67.
Święcki 1858: T. Święcki, Historyczne Pamiątki znamenitych Rodzin i osób dawnei Polski, tom I (Warszawa
1858).
Święcki 1859: T. Święcki, Historyczne Pamiątki znamenitych Rodzin i osób dawnei Polski, Przejrzał w rękopi-
śmie, objaśnił i uzupełnił przypisami Julian Bartoszewicz, tom II (Warszawa 1859).
Targosz 1997: Karolina Targosz, Sawantki w Polsce XVII w. Aspiracje intelectualne kobiet ze środowisk dwor-
skich (Warszawa 1997).
Tomkiewicz 1933: Władysław Tomkiewicz, Jeremi Wiśniowiecki (1612-1651) (Warszawa 1933).
Topolska 2002: M. Topolska, Społeczeństwo i kultura w Wielkim Ksęstwie Litewskim od XV do XVIII wieku
(Poznań-Zielona Góra 2002).
Zielińska 1997: Teresa Zielińska, Poczet Polskich rodów arystokratycznych. Tablice genealogiczne (Warszawa
1997).
Złota 1881: Księga Złota, Szlachty Polskiej przez Teodora Żychlińskiego (Rocznik trzeci), Drzewo rodowe książą-
cego domu Radziwiłłów Herby Trąby, Tablica I (Poznań 1881) .
Великие 2006: Великие князья литовские (Vilnius 2006).
Смирнов 1908: Я.И. Смирнов, Рисунки Киева 1651 года по копиям их конца XVIII века. В сб.: Труды
тринадцатого археологического съезда в Екатеринославе, т. 2, Москва, 1908, 311.

40
L. Zabolotnaia, Movilencele şi descendenţii. Pagini necunoscute

Украинская 1981: Украинская портретная живопись XVII-XVIII вв (Ленинград 1981).


Шевальe 1960: П’eр Шевальe, Iсторiя вiйни козакiв против Польщi (Киiв 1960).
Яковенко 2002: Наталья Яковенко, Паралельний Свiт, Дослiдження з iсторiï уявлень та iдей в Украïнi
XVI-XVII ст. Критика (Киïв 2002).

The Movila dynasty (Movileşti) and its descendants. Unknown pages

Absract
In the questioned study, one have proposed to point out the Movileşti dynasty along with famous Polish families
and afterwards, the spread of the Movileşti dynasty in Europe. One have emphasized that apart from the fact that
the Movileşti have affirmed as being a ruling dynasty in Moldova on the feminine line, on this particular line the
dynasty has preserved its continuity. The masculine line of Ieremia Movila has fallen apart after the first genera-
tion. On the other hand, however, on the feminine line, his daughters, throughout their marriages with the polish
lords, have preserved the gender fond of his ancestors, and his successors have related with famous royal families
from Europe. Raina’s Movlieanca Wisniowiecki grandnephew, Michal Korybut Wisniowiecki, has been chosen king
of Poland (1669-1673).
Anna Jablonowska the granddaughter of Maria Movileanca Potocki, was mother of king Stanislaw Ist Leszczyński
and grandmother of the queen Maria Leszczyńska, the wife of Ludovic the XV-th, the king of France. Another
granddaughter of Maria Movileanca Potocki, Ludwika Karolina Radziwill has been married twice to Ludwig Ho-
henzollern and Karol Filip, lord of Nierburg.
Considering the exposed earlier, one can utterly confirm, that as European royal dynasties are proud of their conti-
nuity, so as Moldova can pride itself with Movileşti Dynasty, which spread the “Moldovan blood” of royalty through
Europe.

List of illustrations:
Fig. 1. Raina Wiśniowiecki, first daughter of Ieremia Movila (by Смирнов 1908, 311).
Fig. 2. Jeremi Wiśniowiecki, son of Raina Wiśniowiecki (by Bockenheim 2003, 121).
Fig. 3. Michał Korybut Wiśniowiecki, king of Poland (1669-1673) (by Kuchowicz 1993, 182).
Fig. 4. Eleonora Maria Habsburżanka, wife of the king Michał Korybut Wiśniowiecki (by Bockenheim 2003, 147).
Fig. 5. Maria Potocki, second daughter of Ieremia Movila (by Łoziński 1934, 100).
Fig. 6. Anna Movileanca, the fourth daughter of Ieremia Movila (by Targosz 1997, il.5a).
Fig. 7. Stanisław Rewera Potocki, the fourth husband of Anna Movileanca (by Bockenheim 2003, 63).
Fig. 8. Anna Jabłonowska, granddaughter of Maria Potocka, wife of Rafał Leszczyński, mother of the king Stanisław
I Leszczyński and the grandmother of the queen Maria Leszczyńska, wife of Louis the XVth, king of France (by
Forzcki 2006, 32).
Fig. 9. Rafał Leszczyński, father of the king Stanisław I Leszczyński (by Poselstwo 1998, 48).
Fig. 10. Stanisław I Leszczyński (1677-1766),king of Poland (1704-1709, 1733-1735) (by Forzcki 2006, 16).
Fig. 11. Katarzyna Opalińska, the wife of the king Stanisław I Leszczyński (by Forzcki 2006, 38).
Fig. 12. Maria Leszczyński, daughter of the king of Poland Stanisław I Leszczyński and wife of king of France Louis
the XVth, thus grandmother of several French kings such as: Louis XVIth, Louis XVIIIth, Carol the Xth (by
ru.wikipedia.org).
Fig. 13. Louis XV (15.II.1710 -10.V.1774), king of France (1.IX.1715 -10.V.1774) (by ru.wikipedia.org).

Мовилянки и их наследники. Неизвестные страницы истории

Резюме
В представленной статье автор сделал попытку показать родственную связь семьи Еремии Мовилэ с име-
нитыми польскими магнатами и европейскими королевскими дворами. Династия Мовилэ стала господс-
твующей в Молдове исключительно благодаря женской линии и таким же образом сохранила династи-
ческую преемственность. По мужской линии династия была прервана в первом поколении, ни один из
сыновей Еремии Мовилэ не оставил наследников. В тоже время четыре дочери Еремии Мовилэ – Регина,
Мария, Екатерина-Маргарита и Анна вышли замуж за представителей политической элиты Польши, бла-
годаря чему породнились с Вишневецкими, Потоцкими, Корнецкими, Пшеребскими, а их дети и внуки – с
представителями королевских дворов Европы. Правнук старшей дочери Раины Могилянки Вишневецкой,
Михаил Вишневецкий Корибут был королем Польши (1669-1673). Правнучка Марии Мовилянки Потоц-
кой, Анна Яблоновская, была матерью короля Польши Станислава Лещинского I (1704-1709, 1733-1735) и

41
I. Studii

бабушкой королевы Франции Марии Лещинской, супруги Людовика XV-го. Другая внучка Марии, Люд-
вика-Каролина Радзивилл, была дважды в браке, в первом замужестве за Людвиком Гогенцолерном, во
втором, за принцем Нербургским.
Исходя из вышеизложенного, хотелось бы отметить, что благодаря династическим бракам, сохранился
генофонд семьи Еремии Мовилэ, кровь которого до настоящего времени течëт у представителей многих
королевских семей Европы. Таким образом, мы по праву можем гордится династией Мовилэ, которая на-
считывает более четырех столетий.

Список иллюстраций:
Рис. 1. Раина Вишневецкая, старшая дочь Еремии Мовилэ (по Смирнов 1908, 311).
Рис. 2. Ярема Вишневецкий, сын Раины Вишневецкой (по Bockenheim 2003, 121).
Рис. 3. Михаил Корибут Вишневецкий, король Польши (1669-1673), правнук Еремии Мовилэ (по Kuchowicz
1993, 182).
Рис. 4. Элеонора Мария Габсбуржанка, жена Михаила Корибута Вишневецкого (по Bockenheim 2003, 147).
Рис. 5. Мария Потоцкая, вторая дочь Еремии Мовилэ (по Łoziński 1934, 100).
Рис. 6. Анна Мовилеанка, младшая дочь Еремии Мовилэ (по Targosz 1997, il.5a).
Рис. 7. Станислав Ревера, Потоцкий, четвертый муж Анны Мовилеанки (по Bockenheim 2003, 63).
Рис. 8. Анна Яблоновская, внучка Анны Марии Потоцкой, жена Рафаля Лещинского, мать короля Польши
Станислава I Лещинского и бабушка Марии Лещинской, жены короля Франции Людовика XV (по For-
zcki 2006, 32).
Рис. 9. Рафаль Лещинский, отец короля Польши Станислава I Лещинского (по Poselstwo 1998, 48).
Рис. 10. Станислав I Лещинский (1677-1766), король Польши (1704-1709, 1733-1735) (по Forzcki 2006, 16).
Рис. 11. Катажина Опалиньска, жена короля Польши Станислава I Лещинского (by Forzcki 2006, 38).
Рис. 12. Мария Лещинская, дочь Станислава I Лещинского, жена Людовика XV и бабушка королей Франции
Людовика XVI, Людовика XVIII и Карола (по ru.wikipedia.org).
Рис. 13. Людовик XV (15.II.1710 -10.V.1774), король Франции (1.IX.1715 -10.V.1774) (по ru.wikipedia.org).

31.01.2008

Dr. Lilia Zabolotnaia, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, 31 August 1989, 82, MD-2012 Chişinău, Republica
Moldova, e-mail: lilia_zabolotnaia2000@yahoo.com

42

S-ar putea să vă placă și