RESTITUIRI DOCUMENTARE.
UN REGISTRU BISERICESC
DE MĂRTURISIRE DIN SECOLUL AL XIX-LEA
Publicarea documentelor de arhivă reprezintă
astăzi asigurarea accesibilităţii lor pentru un cerc
destul de larg de cititori. Acelaşi lucru este vala-
bil, mai ales, pentru documentele care n-au fost
depozitate la păstrarea de stat în arhive în aştep-
tarea cititorilor. Astăzi, suntem în situaţia când
editarea documentelor nu mai este supusă unor
bariere ideologice, naţionale, politice, sociale etc.
Apariţiile editoriale sunt necesare pentru faptul
că publicarea asigură documentul, în caz de pier-
dere sau distrugere a originalului.
De mai bine de un secol lumea nu mai acceptă
studii istorice care nu au la bază documente ori-
ginale ce ar sprijini autenticitatea informaţiei pe
care istoricul o propune publicului interesat. De
aici a venit necesitatea editării documentelor is-
torice.
Aducem în discuţie documente emise de institu-
ţiile ecleziastice din Basarabia. Este ştiut faptul
că centrele religioase, de-a lungul veacurilor, au
reprezentat lăcaşuri de păstrare a documentelor
de divers tip. Cele mai răspândite, cu valoare so-
cială, sunt registrele de stare civilă, completate
minuţios de către parohii bisericilor săteşti. Re-
gistrele de stare civilă din Republica Moldova,
numite adesea şi „condici ale metricelor”, se păs-
trează în depozitele Arhivei Naţionale a ţării. Cele
mai vechi, datează cu anul 1810. Aceste acte de
stare civilă, pe lângă funcţia ca atare de act ofi-
cial, în prezent, au devenit pentru istorici o sur-
să importantă de cercetare a perioadei moderne
a Basarabiei. Registrele ne furnizează informaţii
referitoare la datele despre nou-născuţi, părinţii
acestora, starea lor socială şi confesională, naşii
de botez, miri, naşi de cununie, martori („chezăşi”
la cununie). Registrele oferă, de asemenea, infor-
maţii despre decedaţi, vârsta, localitatea unde-şi
aveau domiciliul permanent, sau, uneori, de unde
au venit, data morţii, vârsta celui decedat, data şi
locul înmormântării, cauza decesului şi ultimul
domiciliu al defunctului. Uneori, apar chiar men-
ţiuni referitoare la procesiunea înmormântării (în
cazul unor persoane cu statut social deosebit).
Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 251-256.
Silvia Corlăteanu-Granciuc
Atragem atenţia asupra unui alt tip de documente
completate, la fel, în parohiile săteşti şi orăşeneşti
ale Basarabiei, care, dacă cel puţin nu au valoarea
unor acte de stare civilă, atunci, au un rol ştiinţific
nu mai puţin important în elucidarea unor teme,
precum ar fi cele legate de aspecte demografice,
probleme sociale şi ale mentalului colectiv ale
populaţiei regiunii/provinciei Basarabia. Aceste
acte sunt Registrele de mărturisire (în docu-
mentele timpului sunt numite „registre de spove-
danie” ale parohiilor Basarabiei).
Registre de mărturisire se mai păstrează astăzi
prin bisericile unor sate din Republica Moldova
şi, din anumite motive, prea puţine la număr, au
ajuns în depozitele ANRM. Graţie unor persoane
conştiente de importanţa publicării şi valorificării
surselor documentare, ne-a fost pusă la dispoziţie,
de către parohul bisericii din satul Trifeşti (astăzi
în raionul Rezina), Cojocari Igor o „Vedomostie
pentru oamenii de credinţă pravoslavnică care
au fost şi nu au fost la ispoveduire şi sfânta îm-
părtăşire dată de la Duhovniceasca Consistorie
a Chişinăului pentru satul Trifeşti judeţul Orhei,
pe anii 1839-1859”, depistată întâmplător la bise-
rica satului numit şi păstrată intactă ca prin mi-
nune.
„Vedomostia” – registrul de mărturisire, repre-
zintă mai multe registre completate pe parcursul
anilor 1839-1852, cusute într-un dosar unic în
format 25/38 cm, nenumerotat. Filele în dosar au
fost aranjate în ordinea descrescătoare a anilor,
ceea ce ne face să credem că dosarul a fost broşat
exact aşa cum au fost ordonate registrele, în teanc
suprapus. Coperta de carton are un titlu aplicat şi
cotor din piele, deteriorat în timp, pe alocuri ros
şi cu urme de tencuială ce pot spune multe despre
peregrinările acestui dosar şi, probabil, a multor
altor dosare asemănătoare, în perioada renovări-
lor din cadrul bisericii.
Lucrarea de faţă are scopul de a pune în circuit
ştiinţific acest tip de documente precum şi câteva
surse de acest gen, păstrate în fondurile ANRM.
 II. Materiale şi cercetări
Referitor la registrele de mărturisire, este opor-
tun a fi analizate în ansamblu cu „condicile me-
tricelor”, deoarece, adesea, erau completate de
aceleaşi persoane care prestau servicii la parohii-
le respective şi, din punctul de vedere al conţinu-
tului informaţional,se completează reciproc.
Care era procedura de completare a registrelor?
La începutul anului parohul bisericii primea de la
Consistoriul din Chişinău un registru compus din
trei compartimente. În primul compartiment se
includeau date despre nou-născuţi sau „creştina-
ţii” parohiei, pe parcursul perioadei 1 ianuarie -
31 decembrie a unui anumit an şi conţinea infor-
maţii referitoare la data naşterii şi cea a botezului
noului enoriaş, numele, starea socială şi confesio-
nală a părinţilor, naşilor de botez, numele şi pre-
numele preotului care a oficiat taina sfântului bo-
tez. Preotul semna şi actul de botez certificând co-
rectitudinea înregistrării (Antonovici 1999, 35).
Compartimentul al II-lea cuprindea actele de cu-
nunie, cu informaţii despre mire şi mireasă, aici
se indica confesiunea fiecăruia, vârsta şi locali-
tatea, domiciliul permanent, date despre părinţi,
martorii la cununie, „chezăşii” la cununie (adică
persoanele care garantau pentru miri „că nu exis-
tă anumite împiedicări spre a se căsători”), pre-
cum şi data cununiei.
Al treilea compartiment conţinea informaţii des-
pre decedaţi cuprinzând data morţii, vârsta celui
decedat, data şi locul înmormântării, cauza dece-
sului şi ultimul domiciliu al defunctului.
La sfârşitul anului, parohul întocmea un tablou
recapitulativ, unde indica numărul copiilor de sex
masculin şi feminin născuţi legitim, adică părinţii
cărora aveau cununie religioasă şi numărul copiilor
născuţi din părinţi care nu au fost cununaţi în bise-
rică. Se alcătuiau şi tablouri recapitulative pentru
cei decedaţi pe vârste şi cauze ale deceselor.
De obicei, registrele se completau în două exem-
plare, un exemplar al condicilor metricelor se
prezenta la Consistoriu, al doilea rămânea în bi-
serică.
Registrele de mărturisire, erau primite şi ele de
la Consistorie, probabil, împreună cu celelalte re-
gistre şi erau completate minuţios în fiecare an.
Nu se ştie dacă erau alcătuite în dublu exemplar.
Arhiva Naţională păstrează doar câteva registre
de acest gen depistate ocazional printre „condici-
le metricelor”. Pentru începutul secolului al XIX-
252
lea, registrele erau completate pe hârtie obişnu-
ită, rubricile fiind elaborate de către persoane
care completau aceste documente după un model
anumit. Registrele, în mod obligatoriu, conţineau
numele, prenumele şi vârsta enoriaşului. Mai târ-
ziu, parohiile primeau de la Consistorie formulare
tipărite pentru registrele în cauză. Tipul de hârtie
întrebuinţat pentru astfel de acte făcea parte din
categoria „herbovoaia hârtie de felul întâiu – 50
copeici coala…” pentru „… mărturii de naştiri,
botezu şi alte asăminea acturi, afară din celi pen-
tru care este aşezată osăbită herbovoaia hîrtie”
(Mihail 1993, 207). În „alte asemenea acturi” era
inclusă şi hârtia pentru registrele de mărturisire,
deoarece, către 1824 avem, deja, formulare tipi-
zate1. Formularele tipărite erau întitulate: Vedo-
mostia Eparhiei Chişinăului oblastiei Basarabia
(urma ţinutul, satul şi hramul bisericii, completa-
te de mână de către paroh) pe anul 1824 pentru
oamenii ce se află în poporul bisericii, cu arătare
cine dintre dânşii au fost în postul mare ispove-
duiţi şi împărtăşiţi, cine s-au ispoveduit şi nu s-
au împărtăşit şi cine nu s-au ispoveduit şi pentru
ce anume. Urmează câteva rubrici cu titlurile ti-
părite, care, la fel, erau completate de persoane
responsabile. Prima rubrică includea numărul
gospodăriilor „numărul caselor punând câte 4
suflete parte bărbătească din parohia respectivă,
precum şi numărul de ordine al „poporenilor” re-
partizaţi pe sexe (numărul de ordine al bărbaţilor
şi al femeilor) pentru „…cei ce s-au ispoveduit şi
s-au împărtăşit”. A doua rubrică era intitulată
„cei duhovniceşti şi casnicii lor” în care era tre-
cut numele, prenumele şi patronimicul mirenilor
parohiei respective cu specificarea originii sociale
a fiecăruia (de ex.: preot, diacon, ponomar etc.)
cât şi gradul de rudenie între mireni (soţia, fiica,
fiul…), statutul social: văduvi, holtei etc. Cea de-a
treia rubrică conţine vârsta fiecărui enoriaş, fe-
meile şi bărbaţii fiind trecuţi în coloane separate.
Următoarele trei rubrici ţin de:
1. „cei care au fost ispoveduiţi şi cu sfintele taine
împărtăşiţi”;
2. „cei care s-au ispoveduit şi nu s-au împărtăşit”;
3. „cei care nu s-au ispoveduit”.
De obicei, în prima din aceste trei rubrici era con-
semnat, pe verticală, pe întreaga foaie următoarea
expresie: „au fost”, a doua rubrică, pe tot parcur-
1
ANRM, F. 211 (Registrele de stare civilă din regiunea /guber-
nia Basarabia), inv. 2, d. 13, f. 17.
S. Corlăteanu-Granciuc, Restituiri documentare. Un registru bisericesc de mărturisire din secolul al XIX-lea

253
 II. Materiale şi cercetări
sul perioadei studiate a fost completată doar în
trei cazuri, a treia rubrică avea consemnarea cei
mici de ani (copiii mici, probabil, până la vârsta
de 5 ani, nefiind în posibilitatea de a se mărturisi,
erau doar împărtăşiţi).
La sfârşitul anului, parohul, de obicei, făcea tota-
lurile pentru toate cele consemnate. Relevant este
faptul că erau prevăzute rubrici pentru categoriile
sociale ale populaţiei Basarabiei, astfel era tre-
cută tagma duhovnicească, ostaşii, „politiceştii”,
negustorii, mic-burghezii şi ceilalţi locuitori ai
oraşelor, mazilii, boiernaşii, ruptaşii, robii, rasco-
lnicii. La rubricile celor ce nu au fost la mărturie,
în afară de copii mici erau trecuţi cei care au fost
„duşi în alte locuri şi alte împiedicări” şi, evident,
erau făcute totalurile pe toate rubricile.
Analizând registrul respectiv, am constatat că pe
parcursul a 20 de ani, din anul 1839 până în anul
1852 inclusiv, nu erau completate tablourile reca-
pitulative. Începând cu anul 1853, persoana care
consemna înregistrările elaborează o listă cu nu-
mărul total al celor prezenţi la Taina Mărturisirii,
cu cifre minuţios calculate.
Care puteau fi acele păcate de care enoriaşul tre-
buia să se debaraseze prin taina mărturisirii?
Conform canoanelor bisericeşti, în afară de păca-
tele strigătoare la cer, cum ar fi crima, mai erau
păcatele săvârşite cu limba: minciuna, blestemul,
înjurătura, vorbitul de rău, bârfa, vorbirea în de-
şert etc., păcate săvârşite cu mâinile: furtul, lo-
virea aproapelui, vrăjitoria sau farmecele, indis-
Dinamica populaţiei satului Trifeşti, judeţul Orhei
pentru anii 1839-1859.
254
creţia, curiozitatea. Păcatele săvârşite cu inima
erau: adulterul, invidia, gelozia, ura. Nu le vom
afla niciodată, deoarece nu au fost consemnate,
date fiind regulile bisericeşti. Condiţiile Tainei
Mărturisirii stipulează, printre altele, şi următoa-
rea condiţie ca enoriaşul „să nu-şi spună păcatele
în amănunte, ci doar să le recunoască, pentru a
nu da prilej de sminteală atât sufletului său, cât şi
duhovnicului” (Ciuntu 2000, 82). Dacă registrele
de mărturisire ar fi fost cât de cât mai elocvente,
am fi avut astăzi surse directe de studiere a men-
talului colectiv din epoca respectivă.
Analizând registrele de mărturisire, avem posi-
bilitatea totuşi să reliefăm anumite elemente ale
mentalului colectiv din epocă, de exemplu gradul
de pregătire al preoţilor în domeniul ştiinţei de
carte. Din sursa anunţată, observăm că pe parcur-
sul perioadei 1839-1844, scrisul celui care com-
pleta registrele era neordonat, greoi şi uneori cu
neştiinţă a elementelor de matematică (de ex.: în
loc de 110 era scris 1010, în loc de 111, 1011), nu
erau executate tablourile recapitulative de la sfâr-
şit de an, atunci, din anul 1844 scrisul evoluea-
ză la unul mult mai ordonat, ca din 1853 până în
1859 să apară elemente de totalizare a celor scri-
se. Sunt prezente calcule meticuloase şi exacte.
Referitor la formularele tipizate pentru registre,
pe parcursul a 20 de ani supuşi studiului, avem
următorul tablou. Pentru anii 1839-1848, 1850-
1851 formularele lipsesc, rubricile sunt precare,
scrise de mână în româno-chirilică. Pentru anii
1849, 1852-1853 apar formulare în limba rusă,
completate în româno-chirilică de acelaşi preot,
iar pentru anii 1854-1859 registrele sunt întocmi-
te pe formulare tipizate în româno-chirilică.
Referitor la numărul total al populaţiei, intere-
sante concluzii ne sugerează datele oferite. Re-
constituind tabloul recapitulativ, putem observa
dinamica populaţiei acestui sat pe parcursul a 20
de ani care este în vădită creştere. Fiind o perioa-
dă încă profund religioasă, puţini enoriaşi puteau
să se eschiveze de la Sfânta Taină a Mărturisirii,
oricum, preoţii consemnau persoanele care din-
tr-un motiv ori altul nu au fost prezente la acest
ritual. În comparaţie cu catagrafiile Basarabiei
pentru secolul al XIX-lea, executate de către De-
partamentul pentru Statistică al Basarabiei – (Pa-
lata de Stat)2, din care puteau lipsi unele persoane
2
De văzut în acest sens: ANRM, F. 134 (Palata de Stat a Basa-
rabiei), inv. 2 (Catagrafiile Basarabiei).
 S. Corlăteanu-Granciuc, Restituiri documentare. Un registru bisericesc de mărturisire din secolul al XIX-lea

care se eschivau conscrierii, ori sunt mai dificile
în cercetare, deoarece au fost completate separat
pe categorii sociale şi etnice, registrele de mărtu-
risire vin să completeze unele goluri.
Dacă „condicile metricelor” întocmite de toate
confesiunile din Basarabia între anii 1810-1944
sunt considerate acte de stat cu valoare juridică
şi constituie temeiul eliberării certificatelor şi ex-
traselor de stare civilă, care servesc la emiterea
buletinelor de identitate, paşapoartelor pentru
străinătate, soluţionarea problemelor legate de
moştenire, fiind în acelaşi timp unica sursă de sta-
bilire a gradului de rudenie între diferite persoa-
ne, atunci registrele de mărturisire nu au statutul
şi valoarea juridică, dar, în anumite cazuri, pot fi,
posibil unica sursă de restabilire ori completare a
unor lacune în anumite probleme.
Problematica care poate fi cel mai bine completată
cu informaţii din sursa citată ţine, credem, totuşi
de informaţiile cu caracter genealogic. La elabo-
rarea unui arbore genealogic, pe o porţiune fie şi
de o jumătate de secol, sugestive sunt informaţiile
din registrele de mărturisire, care, de obicei, in-
dică toţi membrii familiei cu specificarea vârstei
fiecăruia, la acea dată. Dacă în familia cercetată
au fost botezaţi copii la alte parohii (din anumite
motive), ori cununiile s-au efectuat, la fel, în altă
parte, atunci, restabiliţi în sat, membrii familiei
vor apărea consemnaţi în registrele de mărturi-
sire. Nu sunt rare cazurile când unii copii erau
născuţi în alte sate şi, respectiv, botezaţi la alte
parohii decât cele din localităţile unde îşi aveau
reşedinţa părinţii.
În baza acestor registre, pot fi elaborate cercetări
referitoare la diverse probleme istorice prepon-
derenţă făcându-se problemelor demografice ale
unui anumit teritoriu. Registrele ne furnizează
informaţii referitoare la numărul gospodăriilor,
dinamica populaţiei în general şi pe sexe, vârsta
medie de viaţă a locuitorilor, vârsta medie de via-
ţă a femeilor şi bărbaţilor separat, rata natalităţii
pe o anumită perioadă, precum şi dinamica vâr-
stei medii de viaţă. Registrele sunt surse indirecte
pentru restabilirea unor nume, familii, neamuri,
aria cercetărilor fiind foarte largă: probleme de
demografie istorică, sociologie, genealogie, struc-
turi sociale, aspecte ce ţin de onomastică, paleo-
grafie, viaţă bisericească şi mental colectiv.

Bibliografie

Antonovici 1999: D. Antonovici, Registrele de stare civilă – izvor de cunoaştere a strămoşilor noştri. Pergament.
Anuarul Arhivelor Republicii Moldova I, (Chişinău 1999), 35-40.
Ciuntu 2000: Protoiereu Ion Ciuntu, De la Tine vin şi la Tine mă duc, Doamne (Chişinău 2000).
Mihail 1993: P. Mihail, Z. Mihail, Acte în limba română tipărite în Basarabia, I, 1812-1830 (Bucureşti 1998).

Documentary returns. A church register of avowal from the 19th century

Abstract
Publishing of original documents represents their accessibility for a larger circle of readers. We shall talk about
a document issued by a religious institution from Basarabia of the 19th century and namely – “Register of avowal
(confidance)” belonging to the parish of Trifesti village, judets of Orhei 1839-1859. This register, preserved as by a
miracle, has been found in the church of Trifesti village (presently district of Rezina). Analyzed in parallel with the
“official registers” (civil status registers), which through the information about the newly born, weds, and deceased
obtain the status of a juridical act. The registers of avowal come to complete the information about the society
from Basarabia of the 19th century. The presented documents are a secure source for the analysis of some historical
demography, sociology, genealogy, social structures problems, aspects that are related to onomastic, paleography,
church life and social mentality.

Документальные возвращения. Церковная исповедальная ведомость XIX в.

Резюме
Издание оригинальных документов сегодня представляет большое значение для их сохранности и для оз-
накомления с ними широкого круга исследователей и читателей. Это в большей степени относится к доку-
ментам, которые не удостаивались хранения в государственных архивах. Исследователям представляется
чудом уцелевший документ, найденный в церкви с. Трифешть (ныне Резинский район), – «Исповедальная
ведомость села Трифешть, Оргеевского Района, за 1839-1859 годы».

255
 II. Materiale şi cercetări

Исповедальные ведомости обычно составлялись тщательно и скрупулëзно приходскими священниками.

Этот документ позволяет раскрыть аспекты из истории социальной жизни села в середине XIX в.
В настоящее время такие документальные материалы являются хорошим источником для исследований
по генеалогии, исторической демографии, социологии, истории социальных структур, палеографии, оно-
мастики, истории церковной жизни Бессарабии, истории культуры и другим аспектам.
11.02.2008

Dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, str. 31 august 1989, 82, MD-2012
Chişinău, Republica Moldova, e-mail: corlateanu@mail.ru

256