Sunteți pe pagina 1din 8

FIGURI BASARABENE

ÎN GUVERNELE ROMÂNIEI INTERBELICE

Elena Postică

La o jumătate de veac de la cucerirea independen- manifestat prin predominaţia clasei de mijloc în


ţei de stat a României, poporul român a reuşit, la viaţa politică şi economică din perioada interbe-
capătul unor eforturi neîntrerupte, să-şi înfăptu- lică; însă majoritatea intelectualilor şi oamenilor
iască idealul naţional. Crearea statului naţional politici nu se îndoiseră nici o clipă că făceau par-
unitar român prin alipirea la Vechiul Regat a pro- te din Europa. Însuşi procesul edificării naţiunii
vinciilor orientale (Basarabia), occidentale (Tran- – crearea României Mari şi apărarea ei – era în
silvania, Banat, Crişana), septentrionale (Buco- esenţă un fenomen european (Bărbulescu et al.
vina, Maramureş) şi meridionale (Dobrogea de 2002, 364).
sud sau Cadrilaterul) a fost rezultatul prăbuşirii
Formarea statului naţional unitar român a mar-
imperiilor şi a afirmării principiului wilsonian al
cat începutul unei noi epoci şi în istoria teritoriu-
dreptului popoarelor la autodeterminare (Cazacu
lui dintre Prut şi Nistru.
2006, 6).
Procesul de integrare a Basarabiei în viaţa poli-
Marea Unire de la 1918 nu a însemnat însă o sim-
tică, economică şi culturală a României a atras
plă alipire de teritorii. Ea a însemnat o profundă
după sine transformări social-economice, politice
şi complicată operă de unificare organică, institu-
şi culturale importante, a deschis basarabenilor
ţională, însoţită de cea mai mare reformă agrară
calea spre libertate, democraţie şi progres.
a istoriei naţionale, de acordarea dreptului de vot
universal, de profunde mutaţii în viaţa publică cu Votul universal, dreptul de a alege şi de a fi ales
modificarea spectrului politic (Berindei 1998, 5). în parlamentul României şi în organele adminis-
traţiei publice locale, împroprietărirea ţăranilor,
Pentru România întregită, supranumită România
creşterea vertiginoasă a numărului ştiutorilor de
Mare, perioada dintre cele două războaie mondi-
carte din ţinut – sunt doar câteva performanţe în-
ale a fost o epocă plină de vitalitate şi creativita-
registrate de locuitorii uneia din cele mai înapoia-
te în care românii din toate straturile sociale au
te gubernii a Imperiului Rus.
experimentat idei noi, de la filozofie la poezie şi
de la politică la marile afaceri. Dar a fost, toto- Istoriografia sovietică, mistificatoare şi mitologi-
dată, şi o epocă de dispute şi diviziuni, pentru că că, aflată timp de decenii într-o voită contradicţie
românii au fost obligaţi să reorganizeze instituţii cu adevărul istoric, a descris în culorile cele mai
înfiinţate cu mult timp înainte, să reexamineze negre „perioada ocupaţiei româneşti” a terito-
tradiţii respectate şi să se confrunte cu probleme- riului dintre Prut şi Nistru. Numele unei pleiade
le unei societăţi burgheze în ascensiune, pe calea întregi de luptători pentru drepturile naţionale şi
spre urbanizare, fenomen comun întregii Europe cetăţeneşti ale basarabenilor au fost defăimate,
(Bărbulescu et al. 2002, 340). blamate şi, în cele din urmă, eliminate din circui-
tul valorilor spirituale naţionale.
Datorită instituţiilor care i-au călăuzit dezvolta-
rea şi spiritul în care evoluase, începând cu ju- Doar odată cu căderea imperiului sovietic au stră-
mătatea a doua a secolului al XIX-lea, România puns ceaţa uitării numele şi faptele înaintaşilor
se apropiase de Europa. Pe plan politic, modelul noştri care s-au afirmat plenar pe tărâmul naţi-
de urmat a fost democraţia parlamentară, deşi onal în primele două decenii ale secolului XX şi
uneori, practica nu se ridica la înălţimea idea- care au intrat în istorie ca reprezentanţi ai gene-
lului. Mai lent, dar tot atât de ferm, şi economia raţiei Unirii.
făcuse paşi spre sistemul occidental orientat spre Printre marile personalităţi care au stat la temelia
întreprinderi capitaliste şi piaţă liberă; structura României întregite se înscriu şi o serie de figuri
socială dobândise treptat un aspect occidental, basarabene ce au activat în cadrul Guvernelor

Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 319-326.


II. Materiale şi cercetări

României interbelice. Spre deosebire de perioada le din România începând cu 1859 şi până în mai
postbelică – perioada de dominaţie a regimului 1995, revine istoricului român Stelian Neagoe,
sovietic în R.S.S.M., când nici un moldovean nu a autorul volumelor: Fazele ministeriale, partidele
fost promovat în funcţii de prim rang în Consiliul şi alegerile parlamentare din România şi Istoria
de Miniştri al U.R.S.S., în perioada interbelică, Guvernelor României, de la începuturi – 1859
în cadrul a 29 din cele 37 de Guverne, care s-au până în zilele noastre – 1995, editate la Bucu-
perindat la cârma României în perioada 5 martie reşti, în anii 1968 şi, respectiv, 1995.
1918 - 3 septembrie 1940, au activat şi destui re-
Aşa s-a întâmplat că istoria Guvernelor României,
prezentanţi ai Basarabiei.
în general, şi activitatea reprezentanţilor Basara-
Personalităţi marcante ale Basarabiei au fost pro- biei în Guvernele interbelice, în particular, nu au
movate în funcţii de prim rang şi în Parlamentul constituit subiectul unor cercetări speciale reali-
Român. Astfel, Grigore Cazacliu, originar din Slo- zate de către istoricii din Republica Moldova. Din
bozia-Cuşelăuca, jud. Soroca, a fost deputat de acest considerent am încercat, în baza informaţi-
Soroca şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; ei documentare excerptate din sursele bibliogra-
Daniel Ciugureanu, originar din Şirăuţi, jud. Ho- fice disponibile (Neagoe 1995; Tudorică, Burlacu
tin, de asemenea, a deţinut funcţia de vicepreşe- 1970, etc.), să întocmim şi să propunem citito-
dinte al Camerei Deputaţilor, de mai multe ori a rului interesat o cronică a Guvernelor României
fost senator şi chiar preşedinte al Senatului; Vlad interbelice din care au făcut parte reprezentanţi
Ciorescu, originar din Chişinău, în anii 1920-1921 ai vieţii politice, ştiinţifice şi culturale din fosta
şi 1926-1927 a fost deputat şi vicepreşedinte al Basarabie. Cronica indică numele personalităţilor
Camerei Deputaţilor; legendarul Ion Codreanu, basarabene, funcţia deţinută, data şi anul numi-
originar din Ştefăneşti, jud. Soroca, în anii 1920, rii în funcţie, precum şi perioada de activitate în
1922, 1927, 1928-1938 a fost deputat în Parla- această funcţie.
mentul Român din partea Partidului Naţional
Ţărănesc şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţi- Guvermul Alexandru Marghiloman (5 mar-
lor; Ion Costin, originar din Chişinău, – deputat tie - 23 octombrie 1918)
şi senator de Lăpuşna, vicepreşedinte al Camerei Ion Inculeţ – ministru fără portofoliu (pentru Ba-
şi Senatului; Vasile Laşcu, de asemenea, originar sarabia)
din Chişinău, a fost senator şi vicepreşedinte al (9 aprilie 1918 - 23 octombrie 1918)
Senatului Parlamentului Român. Daniel Ciugureanu – ministru fără portofoliu
(pentru Basarabia)
Pentru prima dată în istoriografia românească o (9 aprilie 1918 - 23 octombrie 1918)
cronologie a Guvernelor României a fost reali-
zată de cercetătorul român Dimitrie Costescu în Guvernul General Constantin Coandă (24
volumul Fazele ministeriale în România, apărut octombrie - 28 noiembrie 1918)
în două ediţii (1930, 1936). În 1959, academici- Generalul Arthur Văitoianu – ministru de Inter-
anul român Dan Berindei a publicat listele mi- ne şi ad-interim la Justiţie
niştrilor din Guvernele lui Alexandru Ioan Cuza (24 octombrie 1918 - 28 noiembrie 1918)
(1859-1866) (Berindei 1959). Mioara Tudorică şi Ion Inculeţ – ministru fără portofoliu (Basara-
Ioana Burlacu au oferit câmpului informaţional o bia)
componenţă a Guvernelor României. Liste de mi- (24 octombrie 1918 - 28 noiembrie 1918)
niştri, începând cu 1866 până în 1945 (Tudorică, Daniel Ciugureanu – ministru fără portofoliu
Burlacu 1970, 429-476), iar cercetătorii Marian (Basarabia)
Stroia şi Horaţiu Sima – o Componenţă a Consi- (24 octombrie 1918 - 28 noiembrie 1918)
liului de Miniştri (23 august 1944 - 31 decembrie
1975) (Stroia, Sima 1978). Formaţiunile guverna- Guvernul Ion I.C. Brătianu (29 noiembrie
mentale din România se regăsesc şi în lucrarea 1918 - 26 septembrie 1919)
Guverne şi guvernanţi (1866-1914), semnată de Ion Inculeţ – ministru fără portofoliu (Basara-
cunoscuţii istorici Ion Mamina şi Ion Bulei. Însă bia)
meritul de a introduce în circuitul ştiinţific şi de (29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
a oferi publicului cititor o istorie documentară a Daniel Ciugureanu – ministru fără portofoliu
Guvernelor, remanierilor şi fazelor ministeria- (Basarabia)

320
E. Postică, Figuri basarabene în guvernele României interbelice

(29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919) Guvernul Take Ionescu (17 decembrie 1921 -
Generalul Arthur Văitoianu – ministru de Răz- 19 ianuarie 1922)
boi Dumitru Bogos – ministru de Stat
(29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919) (5 ianuarie 1922 - 18 ianuarie 1922)

Guvernul General Arthur Văitoianu (27 Guvernul Ion I.C. Brătianu (19 ianuarie 1922
septembrie - 30 noiembrie 1919) - 29 martie 1926)
Generalul Arthur Văitoianu – preşedinte al Con- Ion Inculeţ – ministru de Stat
siliului de Miniştri, ministru de Interne şi ad-in- (19 ianuarie 1922 - 29 martie 1926)
terim la Externe Generalul Arthur Văitoianu – ministru de Inter-
(27 septembrie - 30 noiembrie 1919) ne
Ion Inculeţ – ministru fără portofoliu (Basara- (19 ianuarie 1922 - 29 octombrie1923)
Ion I.C. Brătianu – ministru de Interne, în locul
bia)
generalului Artur Văitoianu
(27 septembrie 1919 - 30 noiembrie 1919)
(30 octombrie 1923 - 29 martie 1926)
Daniel Ciugureanu – ministru fără portofoliu
Generalul Arthur Văitoianu – ministrul Comuni-
(Basarabia)
caţiilor, în locul generalului Traian Moşoiu
(27 septembrie 1919 - 30 noiembrie 1919)
(30 octombrie 1923 - 29 martie 1926)
Guvernul Alexandru Vaida Voievod (1 de-
Guvernul General Alexandru Averescu (30
cembrie 1919 - 12 martie 1920) martie 1926 - 3 iunie 1927)
Ion Inculeţ – ministru de stat (Basarabia) Generalul Alexandru Averescu – preşedinte al
(5 decembrie 1919 - 12 decembrie 1919) Consiliului de Miniştri
Pantelimon Halippa – ministru de stat (Basarabia) (30 martie 1926 - 3 iunie 1927)
(5 decembrie 1919 - 12 martie 1920) Niţă Sergiu – ministru de Stat
Alexandru Averescu – ministru de Interne (30 martie 1926 - 3 iunie 1927)
(5 decembrie 1919 - 15 decembrie 1919) Generalul Ioan Râşcanu – ministru de Stat, co-
Generalul Ioan Râşcanu – ministru de Război misar superior al Guvernului în Basarabia şi Bu-
(1 decembrie 1919 - 9 ianuarie 1920) covina
Ioan Pelivan – ministru de Justiţie (5 ianuarie 1927)
(5 decembrie 19191) Generalul Alexandru Averescu – ministru de Fi-
Pantelimon Halippa – delegat cu administraţia nanţe, în locul lui Ion I. Lapedatu, demisionat (19
Basarabiei, în locul lui Ion Inculeţ martie 1927 - 3 iunie 1927)
(12 decembrie 1919 - 12 martie 1920)
Guvernul Barbu Ştirbei (4 iunie - 20 iunie
Guvernul General Alexandru Averescu (13 1927)
martie 1920 - 16 decembrie 1921) Ion Inculeţ – ministrul Sănătăţii şi Ocrotirii So-
Generalul Alexandru Averescu – preşedinte al ciale
Consiliului de Miniştri şi ministru de Interne (6 - 22 iunie 1927)
(13 martie 1920 - 16 decembrie 1921) Pantelimon Halippa – ministrul Lucrărilor Pu-
Ion Inculeţ – ministru de Stat blice
(13 martie 1920 - 2 mai 1920) (6 - 21 iunie 1927)
Generalul Ioan Râşcanu – ministru de Război Guvernul Ion Brătianu (21 iunie - 24 noiem-
(13 martie 1920 - 16 decembrie 1921) brie 1927)
Sergiu Niţă – ministru de Stat, în locul lui Ion In- Ion Inculeţ – ministrul Sănătăţii şi Ocrotirii So-
culeţ, demisionat ciale
(2 mai 1920 - 16 decembrie 1921) (22 iunie 1927 - 23 noiembrie 1927)
Generalul Alexandru Averescu – ministrul In-
dustriei şi Comerţului Guvernul Vintilă I.C. Brătianu (24 noiem-
(16 noiembrie 1920 - 16 decembrie 1921) brie 1927 - 9 noiembrie 1928)
Ion Inculeţ – ministrul Sănătăţii şi Ocrotirii So-
1
Întrucât I. Pelivan fusese delegat în Comisia de Pace de la
Paris, interimatul a fost ţinut de Ştefan Ciceo Pop, ministru ciale
de Stat (24 noiembrie 1927 - 9 noiembrie 1928)

321
II. Materiale şi cercetări

Guvernul Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 - 6 Anton Crihan – subsecretar de Stat la Ministerul
iunie 1930) Agriculturii şi Domeniilor
Pantelimon Halippa – ministru de Stat şi ad-in- (14 ianuarie 1933 - 13 noiembrie 1933)
terim la Lucrări Publice
Guvernul Ion Ch. Duca (14 - 29 noiembrie
(10 noiembrie 1928 - 6 iunie 1930)
1933)
Pantelimon Halippa – ministru de Stat, ad-inte-
Ion Inculeţ – ministru de Interne
rim la Lucrări Publice şi Comunicaţii (Ministere
unificate) (14 noiembrie 1933 - 29 decembrie 1933)
(14 noiembrie 1929 - 6 iunie 1930)
Guvernul dr. Constantin Angelescu (30 de-
Guvernul George G. Mironescu (7 - 12 iunie cembrie 1933 - 3 ianuarie 1934)
1930) Ion Inculeţ – ministru de Interne
Pantelimon Halippa – ministrul Lucrărilor Pu- (30 decembrie 1933 - 2 ianuarie 1934)
blice şi Comunicaţiilor
(7 - 12 iunie 1930) Guvernul Gheorghe Tătărescu (5 ianuarie - 1
octombrie 1934)
Guvernul Iuliu Maniu (13 iunie - 9 octombrie
Ion Inculeţ – ministru de Interne
1930)
(5 ianuarie 1934 - 1 octombrie 1934)
Pantelimon Halippa – ministru de Stat şi ad-in-
terim la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Guvernul Gheorghe Tătărescu (2 octombrie
Sociale 1934 - 28 august 1936)
(13 iunie 1930 - 9 octombrie 1930)
Ion Inculeţ – ministru de Interne
Guvernul George G. Mironescu (10 octom- (2 octombrie 1934 - 29 aug. 1936)
brie 1930 - 17 aprilie 1931)
Guvernul Gheorghe Tătărescu (29 august
Pantelimon Halippa – ministru de Stat
1936 - 14 noiembrie 1937)
(10 octombrie 1930 - 17 aprilie 1931)
Ion Inculeţ – vicepreşedinte al Consiliului de Mi-
Guvernul Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 5 iu- niştri şi ministru de Stat
nie 1932) (30 august 1936 - 16 noiembrie 1937)
Generalul Ioan Râşcanu – ministru de Stat Vasile Bârcă – subsecretar de Stat la Ministerul
(22 iunie 1931 - 5 iunie 1932) de Interne
Vladimir Cristi – ministru de Stat (31 august 1936 - 20 noiembrie 1937)
(16 ianuarie 1932 - 12 mai 1932)
Ion Buzdugan – subsecretar de Stat la Ministerul Guvernul Gheorghe Tătărescu (17 noiembrie
Industriei şi Comerţului - 28 decembrie 1937)
(16 ianuarie 1932 - 12 mai 1932) Vasile Bârcă – subsecretar de Stat la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri
Guvernul Alexandru Vaida Voievod (6 iunie (20 noiembrie 1937 - 27 decembrie 1937)
- 10 august 1932)
Pantelimon Halippa – ministru de Stat Guvernul Patriarh Miron Cristea (10 fe-
(6 iunie 1932 - 10 august 1932) bruarie - 29 martie 1938)
Mareşalul Alexandru Averescu – ministru de
Guvernul Iuliu Maniu (20 octombrie 1932 - 13
Stat
ianuarie 1933)
Pantelimon Halippa – ministru de Stat (10 februarie 1938 - 29 martie 1938)
(20 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933) Generalul Arthur Văitoianu – ministru de Stat
Anton Crihan – subsecretar de Stat la Ministerul (10 februarie 1938 - 29 martie 1938)
Agriculturii şi Domeniilor
Guvernul Gheorghe Tătărescu (11 mai - 3 iu-
(21 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933)
lie 1940)
Guvernul Alexandru Vaida Voievod (14 ia- Ştefan Ciobanu – ministrul Cultelor şi Artelor
nuarie - 13 noiembrie 1933) (11 mai - 3 iulie 1940)
Pantelimon Halippa – ministru de Stat Ion Inculeţ – ministru secretar de Stat
(14 ianuarie 1933 - 13 noiembrie 1933) (11 mai - 3 iulie 1940)

322
E. Postică, Figuri basarabene în guvernele României interbelice

Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie - 3 septembrie tat de Bălţi în toate parlamentele României (Co-
1940) lesnic 2004, 137; idem 1993, 256-261).
Dumitru Topciu – subsecretar de Stat la Ministe-
Ştefan Ciobanu (11/23.11.1883, Talmaz, jud. Ti-
rul Agriculturii şi Domeniilor
ghina - 28.02.1950, Bucureşti). Absolvent al Fa-
(4 iulie - 3 septembrie 1940)
cultăţii de Litere din Kiev (1907-1911). Director
Astfel, printre personalităţile basarabene care au al Învăţământului în Directoratul General al Re-
făcut parte din Guvernele României interbelice, publicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918).
au fost: Membru titular şi vicepreşedinte al Academiei
Române, profesor la Liceul Alecu Russo, Facul-
Alexandru Averescu (9.03.1859, com. Babele, tatea de Teologie din Chişinău şi Facultatea de
jud. Ismail - 3.10.1938, Bucureşti). Mareşal ro- Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
mân. A făcut studii militare la Şcoala Divizionară Secretar al Astrei basarabene din 1925. Membru
de la Mănăstirea Dealu (1881) şi Şcoala Milita- al Consiliului de Coroană (Popovschi 1995, 80-
ră din Torino (1886). Participant la Războiul de 85; Colesnic 2004, 165; idem 1993, 58-64).
Independenţă din 1877-1878 şi la Primul Război
Daniel Ciugureanu (9.12.1885, s. Şirăuţi, jud.
Mondial. Prim-ministru al României (ianuarie-
Hotin - 5/6.05.1950, închisoarea Sighetu Mar-
martie 1918, 1920-1921, 1926-1927) şi consilier al
maţiei). A făcut studii la Seminarul Teologic din
Coroanei (1938). Preşedinte al Partidului Popo-
Chişinău, apoi la Facultatea de Medicină a Uni-
rului. Membru de onoare al Academiei Române
versităţii din Kiev (1913), obţinând şi doctoratul
(Colesnic 2005, 6-9; idem 2004, 451-452).
în acest domeniu. Membru al Partidului Naţio-
Vasile Bârcă (2.01.1884, s. Ignăţei, jud. Orhei - nal Moldovenesc. Preşedinte al Consiliului de
1949, Bucureşti). Absolvent al Facultăţii de Drept Miniştri al Republicii Democratice Moldoveneşti
a Universităţii din Petrograd. Fost deputat şi vi- (1918). Rolul lui Daniel Ciugureanu în unirea
cepreşedinte al primului parlament basarabean. Basarabiei cu România este comparabil cu cel al
După Unire s-a consacrat activităţilor politice şi lui Iuliu Maniu în unirea Transilvaniei cu ţara-
administrative. Deputat de Orhei în zece legisla- mamă. După Unire, ministru fără portofoliu,
turi. Membru al Partidului Naţional Liberal (Co- deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţi-
lesnic 2004, 118; idem 1998, 59). lor, de mai multe ori senator şi chiar preşedinte
Dumitru Bogos (14.06.1889, Grozeşti, jud. Lă- a Senatului (Chişinău 1997, 151; Colesnic 2004,
puşna - 14.05.1946, Bucureşti). A făcut studii la 166-167; Negrei 2007, 27).
Seminarul Teologic din Chişinău şi la Facultatea Anton Crihan (10.06.1893, Sângerei - 9.01.1993,
de Drept a Universităţii din Varşovia (1914). Par- Saint Louis, S.U.A., înmormântat la Chişinău).
ticipant la Primul Război Mondial. Şef al Statu- Absolvent al Facultăţii de Economie din Odesa şi
lui-Major al Armatei Moldoveneşti (1917). După al Universităţii Sorbona din Paris. Unul dintre or-
Unire, a fost prefect de Lăpuşna (1928-1929), ganizatorii cohortelor moldoveneşti. Deputat în
primar al Chişinăului (1931-1933), deputat în Sfatul Ţării. După Unire a condus Casa Noastră
Parlamentul României, în trei legislaturi, din din Basarabia. Deputat în Parlamentul Români-
partea Partidului Naţional Ţărănesc (Colesnic ei. Profesor la Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi.
2004, 122). Doctor în ştiinţe economice. Membru de vază al
Partidului Naţional Ţărănesc (Crihan 1998, 265-
Ion Buzdugan (9.03.1887, Brânzenii Vechi, jud.
266; Colesnic 2004, 184-185).
Bălţi - 29.01.1967, Bucureşti). A studiat agrono-
mia (Gore Gorki), teologia şi pedagogia (Came- Vladimir Cristi (1880, Teleşeu, jud. Orhei - 1956,
neţ), apoi dreptul, la Universitatea din Moscova. Bucureşti, închisoarea Văcăreşti). A absolvit Fa-
Licenţiat al Facultăţii de Drept din Iaşi şi doctor cultatea de Drept (Universitatea din Moscova)
în economie al Universităţii din Cernăuţi. Par- şi Facultatea de Agronomie (Paris). Comisar gu-
ticipant la Primul Război Mondial. Delegat în bernial al Basarabiei (1917). Deputat în Sfatul
primul parlament basarabean de către Congre- Ţării. Director general la Interne în Guvernul
sul Militarilor Moldoveni. Secretar al Prezidiului Republicii Democratice Moldoveneşti. Deputat
Sfatului Ţării. După Unire a fost senator şi depu- în Parlamentul României. Primar al Chişinăului

323
II. Materiale şi cercetări

în perioada 1938-1940 (Colesnic 1998, 135; idem de Externe în Guvernul Republicii Democratice
2004, 185). Moldoveneşti. Senator şi deputat în Parlamentul
României (Viaţa Basarabiei 1936, nr.7-8; Istrati
Pantelimon Halippa (1.08.1883, Cubolta, jud.
1995, 45-53; Colesnic 2004, 276-277).
Soroca - 30.06.1979, Bucureşti). A făcut studii la
Seminarul Teologic din Chişinău, Facultatea de Dumitru Topciu (1887, s. Tomai, jud. Tighina -
Fizică şi Matematică a Universităţii din Dorpat 1958, Bucureşti). De origine găgăuză. Absolvent
(azi Tartu, Estonia) şi Facultatea de Litere a Uni- al unei facultăţi de drept. Delegat în Sfatul Ţării,
versităţii Al.I. Cuza din Iaşi. Fondator al Partidu- din partea organizaţiei naţionale a găgăuzilor şi
lui Naţional Moldovenesc. Deputat şi Preşedinte bulgarilor. Avocat. Deputat în Parlamentul Ro-
al Sfatului Ţării. După Unire s-a consacrat acti- mâniei Mari (Colesnuc 2004, 307-308).
vităţilor politice şi administrative. A fost deputat
Ion Râşcanu (4.01.1874, Cahul – 25 februarie
şi senator în Parlamentul României Mari în toate
1952, închisoarea Sighetu Marmaţiei). A făcut
legislaturile, începând din 1918 şi până în 1944.
studii la Şcoala de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu,
Membru-corespondent al Academiei Române
apoi la Înalta Şcoală de Război din Bucureşti.
şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.
General de divizie. Participant la Primul Război
Arestat de autorităţile comuniste şi condamnat
Mondial. A intrat în Basarabia în 1918, în frun-
la doi ani de detenţie în închisoarea de la Sighet
tea Diviziei I de vânători. În ziua de 27 martie
(1950). În 1952, condamnat de Tribunalul mili-
1918, când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei
tar sovietic la 25 de ani de muncă silnică în Sibe-
cu România, trupele Detaşamentului General I.
ria. Amnistiat (1955), apoi condamnat din nou la
Râşcanu se aflau la Chişinău, constituind trupele
doi ani privaţiune de libertate (Gherla) (Colesnic
de paradă şi gărzile de onoare participante la is-
1993, 66-77; Negrei 2007, 23-24).
toricul eveniment. După Unire, a făcut o bogată
Ion Inculeţ (5.06.1880, s. Răzeni, jud. Lăpuşna carieră politică. A fost membru de frunte al Par-
- 19.11.1940, Bucureşti). Absolvent al Seminaru- tidului Naţional Liberal. Deputat şi secretar în
lui Teologic din Chişinău (1905) şi al Facultăţii Parlamentul României. Membru al Guvernului
de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii Im- României (Negrei 2007, 32).
periale din Sankt Petersburg. Primul preşedin-
Artur Văitioanu (14.04.1864, Ismail - 8.04.1939,
te al Sfatului Ţării. După Unire, face parte din
Bucureşti). General român. A absolvit Şcoala de
Guvernul Român. Este deputat în Parlamentul
Ofiţeri de Artilerie şi Geniu din Bucureşti (1884)
României. Membru al Academiei Române (1919)
şi Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu (1886).
(Chişinău 1997, 252; Colesnic 1993, 186-193; Co-
Participant la Primul Război Mondial. După Uni-
lesnic 2004, 233).
re, a deţinut, în repetate rânduri, funcţii impor-
Sergiu Niţă (1883, Peresecina, Orhei - 3.03.1940, tante în Guvernul Român, inclusiv pe cea de pre-
Bucureşti). A făcut studii la Universitatea din şedinte al Consiliului de Miniştri (Colesnic 1998,
Iaşi. Deputat în Parlamentul României Mari, 266; idem 2004, 317).
prefect. Şef al filialei din Basarabia a Partidului
Intelectuali de elită, slujitori devotaţi ai idealu-
Poporului condus de Alexandru Averescu. Avo-
rilor cetăţeneşti şi naţionale, făuritori de istorie,
cat, preşedinte al Curţii Administrative Chişinău
astfel au intrat în analele istoriei aceste şi multe
(Colesnic 2004, 266).
alte personalităţi de marcă cu care Basarabia s-
Ioan Pelivan (1.04.1876, s. Răzeni, jud. Lăpuşna a înscris în cohorta făuritorilor statului naţional
- 25.01.1954, închisoarea Sighetu Marmaţiei). A unitar român.
absolvit Seminarul Teologic din Chişinău (1898)
şi Universitatea din Dorpat (azi Tartu, Estonia),
Facultatea de Drept (1903). În 1899, organizează
şi conduce „Pământenia” basarabeană de la Uni-
versitatea din Dorpat, prima grupare studenţeas-
că moldovenească cu caracter naţional. Partici-
pant la Primul Război Mondial. Membru fonda-
tor al Partidului Naţional Moldovenesc. Deputat
în Sfatul Ţării. Ministru al Justiţiei şi ministru

324
E. Postică, Figuri basarabene în guvernele României interbelice

Bibliografie

Berindei 1959: Dan Berindei, Guvernele lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Liste de miniştri. Revista Arhive-
lor 1, Bucureşti, 1959.
Berindei 1998: Dan Berindei, Locul Unirii Basarabiei în procesul de desăvârşire a statului unitar român. Destin
Românesc 2, 1998, 3-4.
Bărbulescu et al. 2002: Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hinchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Te-
odor, Istoria României (Bucureşti 2002).
Cazacu 2006: Matei Cazacu, România interbelică (Bucureşti 2006).
Colesnic 1993: Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. 1 (Chişinău: Universitas 1993).
Colesnic 1998: Iurie Colesnic, Sfatul Ţării. Enciclopedie (Chişinău: Museum 1998).
Colesnic 2004: Iurie Colesnic, Generaţia Unirii (Bucureşti 2004).
Colesnic 2005: Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. 6 (Chişinău: Museum 2005).
Colesnic 2007: Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. 7 (Chişinău: Museum 2007).
Crihan 1998: Dumitru Crihan, Invitaţie în iad (Chişinău: Ştiinţa 1998).
Istrati 1995: Eugenia Istrati, Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional românesc. Destin românesc
4, 1995, 45-53.
Halippa 1936: Pan. Halippa, Ion Pelivan. Viaţa şi activitatea. Viaţa Basarabiei 7-8, 1936.
Neagoe 1995: Stelian Neagoe, Istoria Guvernelor României, de la începuturi – până în zilele noastre – 1995 (Bu-
cureşti 1995).
Negrei 2007: Ion Negrei, Patrioţi basarabeni întemniţaţi în închisoarea din Sighet. Cugetul 3 (35), 2007, 22-35.
Popovschi 1995: Valeriu Popovschi, Însemnări despre viaţa şi activitatea lui Ştefan Ciobanu. Destin românesc
3, 1995, 80-85.
Stroia, Sima 1978: Marian Stroia, Horaţiu Sima, Componenţa Consiliului de Miniştri (23 august 1944 - 31 de-
cembrie 1975). Revista Arhivelor 2, Bucureşti, 1978.
Tudorică, Burlacu 1970: Mioara Tudorică, Ioana Burlacu, Guvernele României între 1866-1945 (Liste de mi-
niştri). Revista Arhivelor 2, Bucureşti, 1970, 429-476.
Chişinău 1997: Chişinău. Enciclopedie (Chişinău 1997).
Viaţa Basarabiei 1936: Viaţa Basarabiei 7-8, 1936.

Bessarabian prominent figures in the Romanian governments


during the inter-war period

Abstract
The article recounts Bessarabian prominent figures leading the Romanian national state who formed the Roma-
nian state during the interwar period. In comparison with the postwar period when the Soviet regime existed in
the Moldavian Soviet Socialist Republic the time when none Moldovan could be nominated for top positions in the
USSR Council of Ministers, and during the inter-war period from March 5, 1918 to September 3, 1940 representa-
tives of former Bessarabia formed part of 29 governments in power out of 37.
The author presents a chronicle of the Romanian governments accompanied by information about Bessarabian
figures and posts they took up, years of appointment and duty periods.
Ion Niculet, Daniel Ciugureanu, Pantelemon Halippa, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Dumitru Bo-
gos, Vasile Birca, Sergiu Nita, Generals Alexandr Averescu, Artur Vaitoianu and Ion Riscanu are just a few promi-
nent figures who were among creators of the Romanian national state.

Бессарабские выдающиеся личности в правительствах Румынии


межвоенного периода

Резюме
Среди выдающих личностей, стоящих у истоков румынского национального государства, были и бессарабцы,
которые входили в состав правительств Румынии межвоенного периода. По сравнению с послевоенным
периодом – периодом существования советского режима в МССР, когда ни один молдаванин не был
выдвинут на первостепенные должности в Совете Министров СССР – в межвоенный период в составе 29 из
37 правительств, которые находились во главе Румынии с 5 марта 1918 г. по 3 сентября 1940 г., работали и
представители бывшей Бессарабии.

325
II. Materiale şi cercetări

Автор представляет хронику правительств Румынии, сопровождающуюся информацией о бессарабских


личностях и занимаемых ими должностей, число и год назначения, период работы в этой должности.
Ион Инкулец, Даниэл Чугуряну, Ион Пеливан, Пантелимон Халиппа, Антон Крихан, Ион Буздуган,
Владимир Кристи, Думитру Богос, Василе Быркэ, Серджиу Ницэ, генералы Александру Авереску, Артур
Вэйтояну и Ион Рышкану – это лишь несколько выдающихся личностей, с которыми Бессарабия вошла в
когорту создателей румынского национального государства.

20.01.2008

Dr. Elena Postică, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

326