Sunteți pe pagina 1din 16

SISTEMUL NERVOS

ANATOMIE SISTEM NERVOS

SNC este alcatuit din creier si maduva spinarii


Meningele- invelis protector al SNC este format din 3 straturi: dura mater,
membrana arahnoida si pia mater
Spatial subarahnoidian reprezinta regiunea dintre membrane arahnoida si pia
mater
Lichidul cerebrospinal( cefalorahidian) inconjoara SNC in spatial
subarahnoidian
LCR se gaseste de asemenea in SNC in 4 cavitati interconectate in interiorul
encefalului cunoscute ca si ventriculi si un canal central in maduva spinarii
SISTEM NERVOS


Neuroni: corp neuronal, axoni,
dendrite
Celule gliale: oligodendrocite,
astrocite, microglia; roluri: suport
structural, mielinizare, bariera
hematoencefalica, reglarea functiei
metabolice, aparare imunologica
Encefal: TELENCEFAL ,
DIENCEFAL, MEZENCEFAL, METENCEFAL, MIELENCEFAL

TELENCEFAL

Aceasta regiune a encefalului


include lobii emisferelor
cerebrale, nucleii bazali
subcorticali, bulbii olfactivi (n
cranial I) si pedunculari, lobii
piriformi (implicati in
perceptia mirosului) si
hipocam
Lobii cortexului cerebral:
FRONTAL: include neuronii
responsabili de miscarile voluntare, in special raspunsurile dobandite
PARIETAL: functioneaza pentru perceptia atingerii, durerii, presiunii,
temperaturii si stimuli nocivi
TEMPORAL: perceptia sunetului( auz) si contribuie cu lobul parietal pentru
unele functii
OCCIPITAL- centrul vederii

DIENCEFAL

Include TALAMUS si HIPOTALAMUS


Talamus contine nucleii ce primesc
informatii senzitive din diferite zone
Hipotalamus este dispus ventral
talamusului si are functii neuroendocrine si
autonome. Este conectat glandei pituitare
prin intermendiul tractului hipotalamo-
hipofizar
MEZENCEFAL

Mezencefalul contine neuronii NC III (oculomotor) si NC IV (trochlear) ce


inerveaza muschii oculomotori
Tot la acest nivel este localizat si centrul pentru reflexul pupilar la lumina
( contrictie pupilara parasimpatica)

METENCEFAL

Contine pons=puntea ?? si cerebelul


Puntea contine neuroni pentru NC V-trigeminal a carui axoni inerveaza
muschii masticatori. De asemenea asigura invervatie senzitiva pentru
regiunea fetei si mandibulei
Cerebelul alcatuieste metencefalul dorsal. Coordoneaza activitatea motorie si
ajuta la reglarea tonicitatii musculare

MIELENCEFAL (MEDULLA OBLONGATA)

Contine neuronii NC VI pana la XII si centrii componente ai sistemului


vestibular
ISTORIC NEUROLOGIC SI EXAMINARE

Obiectivele examinarii unui pacient cu patologii ce pot fi relationate sistemului


nervos sunt:

Identificarea leziunii ca fiind de natura nervoasa


Localizarea leziunii la nivelul sist nervos
Estimarea extinderii leziunii la nivel sist nerv
Determinarea cauzei sau procesul patologic sau amandoua
Estimarea prognosticului

ISTORIC NEUROLOGIC

Specia, rasa, varsta si sexul pacientului pot sa ofere informatii importante


pentru realizarea diagnosticului. Predispozitia pentru unele boli sunt specifice
unor rase precum Boala Carre, Peritonita infectioasa felina
Animalele tinere sunt cel mai probabil sa aiba o tulburare degenerativa sau
neoplazica dar aceste criterii nu sunt absolute
Momentul declansarii unei tulburari neurologice poate fi cunoscut (accidente)
sau poate fi dificil de determinat precum in cazul unei boli neoplazice
Momentul aparitiei semnelor neurologice poate fi clasificat in: 1.Acut (minute
pana la ore) 2. Subacut (pe durata unor zile) 3. Cronic ( pe durata a catorva
zile, saptamani sau luni) 4. Episodic (pacientul isi revine la normal intre
perioada episoadelor)
Primul pas pentru a face un diagnostic etilogic este clasificarea momentului
aparitiei semnelor: acut/ cronic sau progresiv/degenerativ. Examinarea
neurologica poate sa limiteze lista diagnosticului diferential indicand daca
cauza este focala sau difuza

SEMNE NEUROLOGICE GENERALE

Crizele aproape intotdeauna indica o problema la nivelul prozencefalului, o


alta cauza a aparitiei lor poate fi secundar unei stari toxice sau metabolice
Stupor sau coma sunt manifestari ale disfunctiei cerebrale sau trunchiului
cerebral(reprezinta partea posterioara a encefalului continuandu-se maduva
spinarii; La oameni este de obicei descrisa ca fiind alcatuit din mielencefal,
punte si mezencefal) Schimbari comportamentale pot fi semne ale
tulburarilor la nivelul creierului prima sau secundar unor factori din mediul
inconjurator)
Pareza si paralizia- semne ale unei disfunctii primare motorii, sunt cauzate
de o tulburare neurologica. Schiopatura!! De origine musculoscheletala este
diferentiata de aceste semne prin examinarea neuronala
Deficite senzoriale- precum pierderea proprioceptiei sau hipoestezia
(diminuarea sensibilitatii) sunt intotdeauna un rezultat al unei deficiente
neuronale
Deficite vizuale pot fi cauzate de tulburari oculare sau ale sistemului
nervos. Examinarea oculara si neurologica sunt necesare pentru a stabili un
diagnostic. Animalele in habitatul lor normal se pot comporta normal chiar
daca si-au poerdut vederea
Deficite auditive- de obicei nu se identifica decat in cazul in care sunt
bilaterale. Pierderea bilaterala a auzului este de obicei cauzata de tulburari
ale urechii interne. Leziuni ale creierului care sa cauzeze surditate sunt rare
Pierderea mirosului (anosmia) este rar recunoscuta exceptand working
dogs. Anorexia este asociata ocazional cu anosmia

Prognostic

Oferirea proprietarului unui prognostic rezonabil este o parte esentiala din


neurolgia clnica
Prognosticul este influentat de mai multe variabile, printre care se numara
locatia, extinderea si cauza leziunii
Bolile progresive lente precum neoplazice sau degenerative au un prognostic
mai sarac (?) decat cele care au trecut prin peakul sever si starea se
imbunatateste
Momentul aparitiei leziunii este de asemenea un factor semnificativ deoarece
sistemul nervos tolereaza injurii pentru o perioada scurta de timp.
Compresiunea medulara severa ce duce la abolirea functiei motorie
voluntare, dar nu si la pierderea raspunsului unei stimulari dureroase are un
prognostic bun pentru recuperare daca leziunea a avut loc in ultmele 5 sau 7
zile. Cu cat se prelungeste durata compresiunii cu atat perioada de revenire
este mai scurta
Localizarea si caracterul leziunii sunt de asemenea importante. Infarctizarea
maduvei spinarii poate varia de la usor spre sever. De exemplu, un animal ce
a suferit un infarct al materiei cenusii la nivelul segmentului L11 cu pastrarea
senzitivitatii membrelor pelvine are un prognostic bun. Aceeasi gravitate a
leziunii la nivelul segmentului L5 este probabil sa produca disfunctie
permanente deoarece distructia lower motor neurons duce la intreruperea
legaturii n femural
COMPONENTELE EXAMINARII NEURONALE

In decursul examinarii neuronale clinicianul evalueaza sistematic


integralitatea functiei diferitelor componente ale sistemului nervos
Examinarea poate fi impartita in urmatoarele parti:
Observatie
Palpare
Comportament
Examinarea reactiei posturale
Reflexe spinale
Raspuns n cranieni si evaluarea senzoriala
O simpla schema numerica poate fi folosita pentru a incadra rezultatele
examinarii
Notarea este urmatoarea:
0 fara raspuns (reflex, reactie)
+ raspuns scazut
++ raspuns normal
+++ raspuns exagerat
++++ raspuns miotatic

OBSERVATII

Status mental
Examinatorul poate sa obtina o impresie generala asupra nivelului de
constienta si comportament a animalului prin observarea raspunsurilor in
urma stimulilor inconjuratori sau a oamenilor
Constienta este o functie a cortexului cerebral si trunchiului cerebral
Statusul mental al animalului poate fi inregistrat ca fiind: alert, depresat,
stupor, comatos, in functie de nivelul de constienta
Nivelul de constienta poate fi determinat prin observarea aimalului si
raspunsul la urmatoarele intrebari: este animalul atent?? Reactioneaza la
mediul inconjurator?? Reactioneaza la stimuli diversi (strigare, atungere,
durere)??
Depresie animal caracterizat printr-o stare constienta dar inactiva. Animalul
este relativ indiferent de mediul inconjurator si tinde sa doarma cand nu este
deranjata. Poate fi cauzata de o problema sistemica precum: febra, anemie
sau tulburari metabolice. Atunci cand este asociat cu o patologie primara
craniala, depresia este un indicator a unei boli difuze a cortexului cerebral
Stupor- aimalul tinde sa doarma cand nu este deranjat.stimuli inofensivi
precum atingere sau zgomot poate sa nu cauzeze excitare, dar un stimul
dureros determina animalul sa se trezeasca. Stupor este de obicei asociat cu
deconectarea sistemului de activarea reticular si a cortexului cerebral, de
asemenea in edem cerebral difuz cu henierea encefalului cauzand compresia
trunchiului cerebral
Coma- stare profunda de inconstienta. Animalul nu poate fi stimulat nici cu
reactii dureroase. Coma indica deconectarea totala a formatiunii reticulare si
cortex cerebral

Comportament

Comportamentul este controlat de sistemul limbic si este rezultatul


interactiunii dintre stimulii din mediul inconjurator si cei ce isi au originea la
nivelul individului
Frica, agresivitatea, timiditate, pierderea orientarii si a comportamentului
invatat ( urinarea in casa, defecatie) si exemple alecomportamentului
anormal
Adesea acestea sunt asociate cu chewing=mestecarea, lingere, cascat si
miscari bruste compulsive?. Aceste semne rar pot fi asociate cu o disfunctie a
unei singure structuri anatomice

POSTURA

Anormalitati posturale pot fi obsrvate in momentul relatarii anamnezei si


animalul este liber sa se miste
Postura normala este mentinuta prin raspunsuri motorii coordonate la stimuli
senzitivi din receptorii de la nivelul membrelor si corp, sistem vizual si
vestibular
Receptorii vestibulari recepteaza alteratii ale
pozitiei capului animalului in relatie cu
gravitatia si detecteaza miscarea. Informatia
senzoriala este procesata la nivelul trunchiului
cerebral, cerebel si encefal. Cerebelul si
sistemul vestibulare sunt in special importante

CAP
Cea mai comuna anomalie este inclinarea
capului si rasucirea pe o parte
Inclinarea intermitenta a capului , in special
asociata cu scarpinarea in regiunea urechii
poate sa fie datorita otitei externe sau acarieni
Inclinarea continua cu rezistenta la pozitionarea normala de catre
examinator este aproape intotdeauna datorita unei disfunctii a sistemului
vestibular
Semnele se incadreaza de la inclinarea capului sau rasucirea capului si
gat(yaw=giratie) pana la rasucirea si rulare cap, gat si corp.
Yaw=giratie=torticolis? poate indica o tulburare la nivel cerebral sau a
trunchiului cerebral; rularea capului indica de obicei originea vestibulara

TRUNCHI

O anomalie posturala a trunchiului poate fi asociata cu o leziune congenitala


sau dobandita la nivel vertebral sau tonus muscular modificat in urma leziunii
cerebrale sau medulare
Deviatii ale conturului vertebral sunt: scolioza (deviatia laterala), lordoza
( deviatie ventrala) si cifoza (deviatie dorsala)

MEMBRE
Animalii posturale ale membrelor includ: pozitie necorespunzatoare sau tonus
extensor crescut sau scazut
O atitudine cu baza larga este
comuna pentru toate formele de
ataxie si este observat si in cazul
slabiciunii generalizate
Tonusul scazut al muschilor
membrelor este de obicei asociat
cu leziuni la nivelul lower motor
neuron si cauzeaza anomalii
posturale. Membrele sunt
pozitionate pasiv
Rigitatea de decerebrare este caracterizata de extensia tuturor celor membre
si trunchi. Este cauzata de o leziune localizata rostral la nivelul trunchiului
cerebral (mezencefal si punte). Opistotonus poate fi asociat de rigiditate de
decerebrare daca lobii rostrali ai cerebelului sunt afectati. Opistotonus este o
dorsoflexie a capului si trunchiului
Rigiditatea decerebeloasa este similara, dar membrele pelvine sunt de obicei
flexate. Este asociata leziunilor acute ale cerebelului

MISCAREA

Animalul ar trebui observat pentru identificarea unor anomalii ale miscarii in


repaus sau deplasare
Deplasarea trebuie observat
Cu animalul pe o suprafata ce oofera tractiune adecvata
Din lateral si in timp ce animalul se deplaseaza spre si dinspre
examinator; animalul trebuie deplasat intr.-un cerc restrans si
larg
Anomalitati ale deplasarii includ: pareza, miscari circulare, atxie, dismetrie
Ataxia semnifica incoordonare in mers. Ataxia poate fi o consecinta a unei
leziuni la nivelul nervilor periferici si a maduvei spinarii (ataxia proprioceptiva
generala), sistemului vestibular (ataxie vestibulara) si a cerebelului (ataxie
cerebeloasa)
PAreza este un dficit al functiei motorii si este definita ca pierderea abilitatii
de a sustine greutatea sau de a genera deplasarea; poate fi descrisa ca fiind
monopareza-pareza unui membru; parapareza-pareza ambelor membre
pelvine, tetrapareza- pareza celor membre, hemipareza pareza membrului
toracic si pelvin de aceeasi parte
Sufixul plegia poate fi folosit pentru a exprima pierderea completa a
miscarilor voluntare si este folosit uneori oentru a indica pierderea motorie si
senzoriala
Plegia sau paralezia se refera la o pierderea completa a miscarilor voluntare,
comparativ cu pareza care implica persistenta miscarilor voluntare
Dismetra este caracterizata de miscari prea lungi (hipermetrie) sau pera
scurte(hipometrie). Dismetria de obicei este cauzata de leziuni ale cerebelului
sau cailor cerebelare

MISCARI INVOLUNTARE ANORMALE

Cele mai frecvente tulburari sunt tremorul si mioclonii


Tremorul este produs de alternari ale contractiei unor grupe de muschi opusi.
Tremorul din cauze neurologice trebuie diferentiat de cel indus de oboseala,
frica, sau boli primare ale uschilor. Tremorul de intentie se accentueaza in
momentul initierii miscarii. Este un semn important al patologiilor
cerebeloase, Un tremor continuu de obicei este asociat cu anomalii ale
sistemului motor
Mioclonia este o contractie brutala a unor grupe de muschi. Mioclonia
asociata cu encefalomielita bolii Carre este de obicei o contractie ritmica a
unei grupe de muschi

PALPAREA

Se realizeaza inspectia si palparea cu atentie a sistemului musculoscheletal si


tegumentar
Pielea nu este de obicei implicata in patologii neurologice, dar o inspectie
tenta poate oferi informatii asupra diagnosticului
Cicatrici pot indica leziuni anterioare
Temperatura extremitatilor poate fi semnificativ scazuta in ocluzii arteriale
Schimbari in dimensiunea muschilor se pot determina atat prin observatie cat
si prin palpare. Pierdere de masa musculara (atrofie) este cel mai regasit
semn; atrofia poate indica o leziune low motor nuron LMN

EXAMINARE NERVI CRANIALI

NOTIUNI ANATOMICE

N olfactiv (CN I)

N olfactiv isi are originea la nivelul


encefalului, este un n senzitiv, ce
ofera simtul mirosului. Acest nerv
este difcil de testat si tulburari
clinice ale simtul mirosului sunt rar
diagnosticate in medicina
veterinara. Alcool, xylol, benzol sau
harana pt pisici cu continut de peste
aparent stimuleazanervul olfactiv

N optic (CN II)

Isi are originea la nivelul


diencefalului , n senzitiv, simtul
vazului

N III oculomotor

Isi are originea la nivelul


mezencefalului si trunchi cerebral si
asigura inervatia motorie a globului
ocular(m dorsal,medial si ventral
oblic si drept)
Contine o componenta
parasimptica ce duce la constrictia
pupilei in urma stimulului luminos
Functia N III este testata prin reflexul
pupilar luminos, obsrvarea
dimensiunii pupilei si a simetriei,
pozitia globului ocular
N CRANIAL IV (TROHLEAR)

Isi are originea in mezencefal si trunhi cerebral si asigura inervatia motorie a


globului ocular
Asigura miscarile globului ocular prin intermediul muschiului oblic dorsal al
ochiului

N CRANIAL V (TRIGEMINAL)

Motor si senzitiv
Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral (metencefal) si asigura: senzatia
de durere si informatia proprioceptiva de la nivelul capului si inervatia
motorie a masticatorilot (maseteri si temporali)
Nervul este testat de rflex corneal, palpebral, evaluarea tonusului
masticatori si stimularea dureroasa a fetei

N CRANIAL VI (ABDUNCENS)

Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral (mielencefal) si asigura


inervatia motorie a globului ocular
Ajuta la miscarea globului ocular prin intermediul muschilor oculari
retractori si extraoculari (lateral rectus and retractor bulbi muscles)

N CRANIAL VII (FACIAL)

Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral (mielencefal) si asigura atat


functie motorie cat si senzitiva:
Functie motorie pentru muschii fetei, glanda lacrimala si
glandele salivare
Sensibilitate senzoriala (gust) pentru treimea rostrala a limbii
Se testeaza prin observarea simetriei faciala, reflexul cornean si palpebral si
monitorizarea secretiei lacrimale

N CRANIAL VIII (VESTIBULOCOHLEAR)

Isi are originea in trunchiul cerebral (mielencefal) si este senzitiv


Este responsabil de auz, schimbari ale posturii in functie de gravitatie,
detectarea miscarilor de rotatie
Este testat prin observarea pozitiei capului, mers si echilibru

N CRANIAL IX (GLOSOFARINGIAL)

Isi are originea in regiunea caudala a trunchiului cerebral (mielencefal)


Asigura sensibilitatea sensoriala (gust) pentru 2/3 din regiunea caudala a
limbii si senzitiva pentru faringe
Inervatie motorie pentru faringe, palat, laringe si cateva glande salivare
Acest rflex este testat prin observarea reflexului faringian=gag rflex

N CRANIAL X (VAG)

Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral (mielencefal) si detine


predominant
Functie autnoma
Functie motorie
Asigura reglarea motilitatii gastrice, are functie reglatorie asupra inimii,
functie motorie in reflexul de inghitire(impreuna cu n IX) si asigura motiitatea
esofagului
Este testat prin observarea reflexului faringian si de inghitire

N CRANIAL XI (SPINAL ACCESORIU)

Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral (mielencefal) si coloana


vertebrala cervicala craniala
Asigura inervatie motorie pentru muschii ridicatori ai umarului
Este deficil de testat fara electromiografie

N CRANIAL XII (HIPOGLOS)

Isi are originea la nivelul trunchiului cerebral caudal (mielencefal) si este


responsabil de inervatia motorie a limbii
Acest nerv poate fi testat indirect prin observarea miscarilor voluntare ale
limbii si atrofiei
TESTE PENTRU FUNCTIA NERVILOR CRANIENI

Clipire la amenintare

Testeaza n optic II (senzitiv) si n VII (ramura


motorie oftalmica) si conectiunea lor cu
centrul nervos si cerebel
Se efectueaza un gest de amenintare inspre
ochiul examinat
Reflexul de amenintare este invatat si mediat
cortical. Catelusii nu vor avea acest raspuns
pana la varsta de 10-12 saptamani
Raspunsul normal este o miscare de
retragere, de exemplu reflex de clipire al ochiului amenintat sau intoarcerea
capului
Diminuarea sau pierderea reflexului de clipire la amenintare indica in mod
normal o leziune la una dintre urmatoarele regiuni:
Retina(ipsilateral)
N optic (ipsilateral)
Tractul optic (contralateral)
Encefal (contralateral)
Trunchi cerebral (ipsilateral)
N facial ( ipsilateral)

Reflexul pupilar

Testeaza n II si functia
parasimpatica(viscerala) a n cranial III
Se realizeaza prin indreptarea unui
fascicul lumios puternic catre fiecare
ochi al animalului
Constrictia pupilei in urma fascicului
luminos se numeste rflex pupilar direct
in timp ce constrictia pupilei a ochiului
opus se numeste raspuns contralateral
Reflexul pupilar este anormal cand unul sau ambele pupile nu realizeaza
mioza
O leziune a n II va interfera cu reflexul la un stimul luminos; in acest caz
ambele pupile nu se vor contracta atunci cand un stimul luminos este
indreptat
leziuni eferente- atunci cand ochiul afectat este iluminat reflexul pupilar
direct este absent dar exista un raspuns contralateral normal
deoarece tulburarile de ordin non-neurologic (atrofie iris, glaucoma) pot sa
cauzeze un raspuns anormal al reflexului pupilar, o examinare atenta a
globului ocular este esentiala in cazul unei anomalii la nivel pupilar

POZITIA GLOBULUI OCULAR

in cazul animalelor sanatoare ambii ochi ar trebui sa fie orientati cu privirea


inainte inspre aceeasi
directie
pozitia oculara de repaus
este determinata de
influenta N VIII asupra N
III, IV si VI
daca unul sau mai multi
dintre n cranieni nu
functioneaza corect se
poate instala deviatia fata
de axul fiziologic al privirii
(strabism)
o leziune a n crannial III si
VIII poate sa rezulte prin
aparitia stabismului
ventrolateral
leziune a n IV va produce
rotatia ochiului
leziune a n VI se manifesta prin strabism medial
REFLEX CORNEAN
testeaza multiplele functii ale N V si
legatura sa la nivelul trunchiului cerebral
cu N VII
reflexul este realizat prin atingerea usoara
a corneei ce induce reflexul de clipire
un raspuns anormal se manifesta prin
pierderea reflexului de clipire. In cazul
unor animale cu pareza incompleta a n V
si VII se identifica lagoftalmie ( inabilitatea
de a inchide complet ploapele)

REFLEXUL PALPEBRAL

testeaza ramurile n maxilar n V si


conexiunea cu N VII
se realizeaza prin atingerea marginilor
ploapelor ceea ce produce reflex de clipire
raspuns anormal se manifesta prin pierderea reflexului de clipire
la unele animale cu pareza incompleta a n cranial V sau VII se identifica
lagoftalmia

REFLEXUL FARINGIAN

TESTEAZA n IX si X si conexiunea cu trunchiul cerebral


Pentru initierea acestui rflex se stimuleaza usor orofaringele carea r
trebui sa induca un rflex de deglutitie
Pierderea acestui rflex implica disfunctii la nivelul trunchiului cerebral
sau a nervilor