Sunteți pe pagina 1din 5

Aparatul vestibular

Sistemul vestibular este essential in mentinerea unei posturi normale si a


echilibrului. Sistemul vestibular nu este important in initierea miscarii, dar este
necesara o functinalitate buna a acestuia pentru mentinerea corecta a pozitiei
capului, a miscarilor globului ocular si in tonicitatea musculaturii- toate acestea
depinzand de pozitia corpului in spatiu si de miscarile acestuia.

Anatomia funcionala

Sistemul vestibular este constituit dintr-o parte periferica (labirintul cu senzorii


receptori si cu nervul vestibular ) si una central (nucleul vestibular ).

Receptorii senzoriali vestibulari sunt situati in membrane labirintica, situate la


randul ei in labirintul osos localizat in osul pietros .exista 3 regiuni diferite care
apartin sistemului vestibular: utricula, sacula si canalele semicircular.

Dereglari ale functiei vestibulare

Postura

Inclinarea capului este principallu semn intr-un system vestibular. Postura capului la
un animal sanatos este coordonat de stimuli aflati in ambele urechi interne, care
mai apoi confera creierului periodic, informatiile necesare pentru mentinerea unei
posture corecte a capului. Daca de exemplu un caine are capul inclinat spre dreapta
partea vestibulara dreapta este excitata, iar cea stanga inhibata.

Mersul

Depinzand de severitatea bolii, animalele prezinta rasucire lateral a corpului, caderi


sau miscari de rotire in aceeasi directive cu a partii afectate. Uneori se pot observa
rotiri in jurul axului propriu in aceeasi directive.

Toate aceste semen clinice sunt associate cu o pierdere a controlului de catre


sistemul vestibular asupra tonusului muscular. Odata cu reducerea tonicitatii
extensorilor la nivelui partii afectate apare cresterea tonicitatii extensorilor de pe
partea opusa, in acest caz animalul nu poate sa isi mentina echilibrul in directia
partii hipotonice a corpului. In consecinta, cu cat boala este mai acuta cu atat mai
severa este ataxia. In sindromul peracut, animalul nu mai este capabil sa se
mentina in pozitie patrupodala, cel putin in primele ore dupa inceperea semnelor
clinice. In cazuri cornice, chiar si in cele severe, ataxia este usoara. Rasucirea lateral
este cel mai comul symptom.

Nistagmus

Nistagmusul spontan este un symptom al sindromului vestibular, in special in


stadiul acut. La animalele sanatoase, miscarile ochilor sunt controlate de sistemul
vestibular ca un raspuns la miscarile capului sau ale corpului. Aparatul vestubular
transmite informatia prin fascicului longitudinal median catre nuclei centrali III, IV si
VI, la acel nivel cintrolandu-se contractia musculaturii extraoculare. Daca una din
urechile interne este afectata, informatia primita de la nivelul ambelor parti nu mai
este in concordant, si aceasta inconcordanta face ca creierul sa perceapa informatia
ca o miscare a capului. Ca raspuns apare nistagmusul spontan. Nistagmusul de
multe ori nu este present in bolile cornice ale sistemului vestibular, deparece apare
o compensare central a deficitului vestibular. Nistagmusul poate fo orizontal,
vertical sau rotational. In cel orizontal sau rotativ, faza rapida indica partea leziunii.
In bolile in care este afectat partea central a sistemului vestibular pot fi observate
toate tipurile de nistagmus. In leziunile periferice, nistagmusul rotational sau
orizontal este present in majoritatea cazurilor. In alte cuvinte, nistagmusul vertical
sau positional sunt tipice doar pentru sindromul vestibular central.

Strabismul

Strabismul ventral poate fi observat pe aceeasi parte cu leziunea vestibulara-


cateodata este mai pronuntat cand gatul animalului este in extensie.

Paralizia nervului facial-

este deseori asociata cu o boala periferica a sistemului vestibular. Acesta isi are
originea la nivelul nucleului vestibulocohlear din trunchiul cerebral. O leziune
centrala a sistemului vestibular poate afecta chiar si nervul facial si in acest caz,
alte structuri ale trunchiului cerebral sunt de asemenea afectate. Consecintele sunt
tetrapareza si multiple deficite ale nervilor centrali.

Sindromul Horner- fibrele simpatico ale nervilor ocular trec pe la nivelui bulei
timpanice s sunt deseori afectate in bolile urechii medii.

Pierdere unilateral a auzului- datorita unei conexiuni dintre nervii auzului si sistemul
vestibular (asociata cu afectare vestibulara periferica)

Reactia postural si de localizare


Testarea reactiei postural este esentiala pentru diferentierea afectarii sistemului
vestibular central de cel periferic. O examinare a proprioceptiei pacientului este cea
mai folositoare pentru testarea prezentei la nivel central a leziunii. Fibrele
ascendente ale nervilor proprioceptiei sunt foarte aproape de nuclei vestibularie de
la nivelul caudal al trunchiului cerebral. De obicei, din aceasta cauza, acestia sunt
de asemenea afectati de leziunile din acea zona, chiar si de cele focale. Datorita
pozitionarii nucleilor vestibulari in partea caudala a trunchiului cerebral, deficitul
proprioceptiv este observant pe partea cu leziunea. In sindromul peracut, indifferent
daca e periferic sau central , proprioceptia poate fi dificila sau chiar imposibila,
avand in vedere ca animalul nu poate sta in pozitie patrupodala. In acest caz este
de folos sa aexaminam animalul din nou dupa cateva ore sau in urmatoarea zi, cand
ataxia vestibulara este mai bine compensate.

Cerebelul

Anatomie si fiziologie

Cerebelul formeaza partea dorsal a metencefalului, este pozitionat in fosa cranial


caudala si este separat de encefal de catre tentorium cerebella.este legat de
trunchiul cerebral pronpedunculii rostral, medial si caudal. Acesta este impartit in
trei parti. Ce mai mica parte este lobul floculonodular, care este separate de restul
cerebelului (corpus cerebelli) de catre fisura uvulonodulara. Cerebelul in sine este
compus din cortexul superficial si material alba central, care contine trei nuclei
cerebelari bilaterali simetrici (dentate, fastigia si interpositus)

Simptomatologia si localizarea leziunilor cerebelare

In teorie putem diferentia trei sindroame cerebelarein functie de localizarea


specifica a leziunii la nivelul cerebelului: vestibulocerebelar, spinocerebelar si
sindromul pontocerebelar. Leziunile destructive ale lobului floculonodular induce
problem de echilibru (ataxie, rotirea capului). Leziunile in spinocerebel sunt
associate cu cresterea tonicitatii muscular (hipertonus) si dereglari ale
proprioceptiei, pe cand leziunile pontocerebelului sunt manifestate prin asinergie
(componentele miscarii nu sunt armonioase, sunt isolate si disproportionate),
disimetrie si tremur de intentie(in timpul miscarilor precise ale capului si membrelor
anterioare).

Aceste sindroame sunt rareori observate isolate, atat in medicina umana cat si in
cea veterinara. Animalele sunt rareori aduse sufficient de rapid incate sa putem
izola leziuni mici sis a le localizam intr-o singura regiune a cerebelului. Urmatoarele
semen clinice sunt frecvent observate in cazul leziunilor cerebelare:

-postura anormala (membrele departate si rareori opistotonus )


-miscari anormale(ataxie generalizata,disimetrie,hipermetrie,tremur de intentie)

-reactii anormale postural

Functia nervului cranial poate fi anormala in asociatie cu boli ale cerebelului.

Un raspuns la amenintare diminuat este cel mai comun symptom. Nistagmusul este
mai putin frecvent dar poate fi observant. Comportamentul, starea de constienta si
functiile autonomic nu sunt influentate de bolile cerebelului.

Dinamica cu care o leziune se devolta este de asemenea importante. Crestetea


tonicitatii muscular este tipica pentru leziunile cerebelare acute, cum ar fi in cazul
traumelor craniene si este crescut la nivelul intregului corp. daca leziunea
afecteaza intreg cerebelul putem observa opistotonus si hiperextensia celor 4
membre. Animalul nu poate sa se ridice sa umble(totusi initierea functiei motorii nu
este afectata daca prezinta doar leziunile cerebelare ), reflexul spinal poate parea
crescut datorita cresterii tonicitatii muscular. Tremurul de intentie nu este present in
leziunile cerebelare acute. Compensarea pentru functia anormala a cerebelului
poate aparea in zile sau chiar saptamani dupa lezionare. Creierul invara sa
supreseze tonicitatea muscular crescuta, astfel incat animalele poat sa prezinte
tonicitate normal si se pot ridica pentru a umbla. Chiar daca acest aspect se
amelioreaza, postura si miscarea raman neurologic anormale/

In cartile vechi de neurologie este adesea mentionat ca rigiditatea cerebelara poate


fi diferentiata clinic de rigiditatea cerebral prin examinarea tonicitatii flexorilor
membrelor posterioare. Cresterea tonicitatii flexorilor a fost descrisa in rigiditatea
cerebelara si hipertonicitatea muschilor extensori in leziunile cerebrale. De atunci,
observatiile clinice si studiile experimentale au aratat ca ambele fenomene pot fi
acompaniate de hiperextensia celor patru member, daca leziunea este mare si
complete

Partea rostroventrala a cerebelului (lobul lingual si central) responsabila de


regularizarea tonicitatii muscular la nivelul membrelor posterioare, este deseori
neafectata de trauma cerebelara. In acest caz tonicitatea membrelor posterioare
poate ramane normal. Acest lucru ne arata ca cerebelul a fost afectat partial.
Adaugam faptul ca rigiditatea cerebral este in mod normal acompaniata de coma si
mai multe deficite la nivelul nervilor cranieni.prognosticul este nefaborabil.

Leziunile focale sunt mai putin commune decat cele difuze in cazul animalelor mici.
Este important sa retinem faptul ca functia cerebelului este practice ipsilaterala.
Astfel partea dreapta a cerebelului controleaza miscarile de pe partea dreapta si
invers.

Este important sa mentionam ca semnele clinice precumhipermetria, tremor si


ataxia nu sunt prezente doar in cazul bolilor cerebelare. Boli ale maduvii spinarii, ale
trunchiului cerebral si ale encefalului se pot manifesta cu tremor generalizat si/sau
dismetrie.

acut cronic

Consciousness Normal Normal


Posture Cannot stand Normal, Able to stand,
wide legged stand
Head Opisthotonus Normal
Neck Opisthotonus Normal
Forelimbs Hypertonus of the Normotonus
extensor
Hindlimbs Hypertonus of the Normotonus
extensor
Gait Not able to walk Able to walk
Coordination Generalised ataxia Generalised ataxia
Dysmetria Hypermetria Hypermetria
Tremor - Intention tremor
Postural and positioning Generally reduced Generally reduced
reflexes
Menace response Reduced bilaterally Reduced bilaterally
Pathological nystagmus Absent/pendulous Absent/pendulous
Spinal reflexes Normal/reduced (very normal
rare)