MEDALIOANE CU CHIPUL MAICII DOMNULUI
DIN COLECŢIA MUZEULUI NAŢIONAL DE ARHEOLOGIE
ŞI ISTORIE A MOLDOVEI
Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldo-
vei deţine o bogată colecţie de obiecte de factură
bisericească. Printre ele menţionăm un şir de me-
dalii, jetoane şi medalioane ce reprezintă chipuri
de sfinţi ierarhi, de sfinte fecioare, sfinţi făcători
de minuni. Prezentăm piesele care reproduc chi-
pul sfânt al Maicii Domnului. Mai mult decât atât,
pe ele sunt zugrăvite vestite Icoane Făcătoare de
Minuni. Astfel menţionăm Icoana Făcătoare de
Minuni de la Poceaev, Icoana Făcătoare de Mi-
nuni de la Ozereansk, cea din Noul Athos din Ca-
ucaz, Icoana Făcătoare de Minuni Izbăvitoarea,
Icoana Maica Domnului Îndurerată şi, în sfârşit,
Icoana Făcătoare de Minuni Maica Domnului cu
Întâi Stătătorii.
Pe reversul acestor piese apar chipuri de sfinţi
preacuvioşi, vestiţi în întreaga lume prin evlavia
lor deosebită şi nestrămutata credinţă în Dumne-
zeu. Aceste piese au fost achiziţionate de la mai
mulţi colecţionari. Printre ei îi menţionăm pe V.
Zaborovki, I. Zaidman, G. Monastarski ş.a.
Din limba greacă termenul „icoana” se traduce ca
imagine, chip, reprezentare. Dar nu orice chip şi
orice reprezentare, spun specialiştii, ci un chip re-
produs după criterii precise, impuse nu numai de
regulile artei şi ale culturii, ci mai ales de doctrina
Bisericii (România 2003, 20).
Icoana este proprie Răsăritului creştin încă din
primele secole, avându-l drept începător pe Sfân-
tul Apostol Evanghelist Luca, cel care mai târziu va
picta pentru prima dată chipul Maicii Domnului
(România 2003, 20). În primele secole ale creşti-
nismului, după cum este ştiut, cultul icoanelor era
interzis în biserică. Abia în sec. IV, atunci când Con-
stantin cel Mare trece la creştinism, arta paleocreş-
tină iese din catacombele romane la lumina zilei.
Pentru Imperiul Bizantin sec. VIII-IX se caracte-
rizează prin criza iconoclastă, care a dus la dis-
trugerea multor icoane de mare valoare. Abia la
Niceea, în anul 787, în cadrul celui de al VII-lea
Sinod ecumenic va fi îngăduită reprezentarea în
pictură a sfinţilor şi scenelor din viaţa lor (Ro-
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 2, 2007, 189-193.
Adelaida Chiroşca
mânia 2003, 33). Iar în anul 843 va avea loc aşa-
numitul Triumf al Ortodoxiei, când împărăteasa
Teodora va repune icoanele în drepturi. Odată cu
căderea Constantinopolului (1453), Rusia va pre-
lua de la bizantini arta iconografică, dezvoltând
repede propriul său limbaj (România 2003, 37).
Înainte de a trece la prezentarea pieselor propriu-
zise vom încerca foarte pe scurt să caracterizăm
tipurile icoanelor propuse. Astfel, piesele repre-
zintă mai multe tipuri iconografice. Este vorba de
Hodighitria, tipul cel mai răspândit în arta creşti-
nă din sec. al VI-lea. Mai mult ca atât, pe medali-
oanele din colecţie observăm mai multe variante
de icoane de tip Hodighitria, ce s-au făcut populare
încă în perioada Imperiului Bizantin.
Primul tip o reprezintă pe Maria cu capul întors
şi aplecat puţin spre Hristos. Cel de-al doilea tip o
prezintă pe Fecioară cu capul întors, abia percep-
tibil, spre copil.
Apariţia termenului grecesc Hodighitria (Îndru-
mătoarea) o datorăm mănăstirii Hodegon din
Constantinopol, unde în primii ani după criza
iconoclastă din Bizanţ se păstra o Icoană Făcă-
toare de Minuni de acest tip. Întâlnită iniţial în
sculptură, miniatură şi frescă, Hodighitria a fost
răspândită integral în arealul religiei creştine.
Un alt tip iconografic de pe piesele propuse este
cel al Maicii Domnului Îndurerata. Trebuie să mai
menţionăm tipul iconografic Maica Domnului cu
Întâi Stătătorii Încadrată de Profeţi.
În catalogul de jetoane şi medalii ruseşti şi sovieti-
ce (Кривцов 2001, 374) aceste piese sunt trecute
ca jetoane bisericeşti. Credem că este vorba totuşi
de nişte pandantive din sec. XIX-XX, menite de
a fi purtate la gât ca iconiţe. Toate au toartă, toa-
te au aproape aceleaşi dimensiuni, aceeaşi formă
ovală. Dar, din păcate, nici una nu este semnată
ori datată. Oricare ar fi menirea lor, trebuie să
menţionăm, că aceste piese impresionează şi azi
prin mesajele ce le poartă dar şi prin modelarea
lor artistică.
 II. Materiale şi cercetări
Icoana Făcătoare de Minuni
Maica Domnului de la Poceaev1
Aversul reprezintă o imagine în miniatură a Icoa-
nei Maicii Domnului de la Poceaev. Sus, e scris
în limba rusă: „Maica Domnului de la Poceaev”.
Maica Domnului ţine pruncul în braţe în partea
dreaptă. Tipul iconografic derivă din tipul Hodi-
ghitriei, dar reprezintă o mai mare libertate în
redarea personajelor. Pe icoană, faţa Maicii şi
a lui Iisus sunt lipite una de cealaltă. Gesturile
mâinilor sunt de asemenea destul de variate. În
cazul acesta, Pruncul îşi ţine mânuţele aproape
de gâtul Mamei. Se cunosc mai multe icoane fă-
cătoare de minuni „Maica Domnului de la Pocea-
ev”. Cea mai veche datează cu sec. al XVI-lea, cea
mai recentă cu sec. al XIX-lea. Icoana din colec-
ţia noastră este de tipul celei din sec. al XIX-lea.
Ea se mai numeşte „Icoana Maicii Domnului «cu
talpă»”. Astfel, în partea de jos a icoanei, de pe
medalionul nostru, se vede destul de bine „tal-
pa” Maicii Domnului. Legenda spune că pentru
prima dată Maica Domnului a apărut la Poceaev
în anul 1240 (Слава Богоматери 1907, 31-37).
Ea s-a ivit călugărilor locali într-un stâlp de foc
şi în acel loc a şi rămas urma tălpii Născătoarei
de Dumnezeu. Pe locul unde a fost văzută Mai-
ca Domnului se va înălţa mai târziu o biserică cu
Hramul Adormirea Maicii Domnului. În această
biserică se păstrează o raclă din bronz aurit, în
care pe o maramă de mătase este imprimată tal-
pa Maicii Domnului. Deasupra raclei, un chivot
de bronz redă o imagine în relief a miraculoasei
apariţii din anul 1240.
Pe reversul medaliei este înfăţişat Preacuviosul
Iov. De o parte şi de alta a chipului este plasată
1
MNAIM, inv. nr. 22826-8
190
legenda „Preacuviosul Iov egumen de Poceaev”.
Născut pe la mijlocul sec. al XVI-lea, în lume
s-a făcut cunoscut ca Ivan Jelezo (Настольная
книга 1978, 619-620). A fost, de fapt, primul
stareţ al Lavrei de la Poceaev. La vârsta de 12 ani
se călugăreşte la mănăstirea Schimbarea la Faţă
din Ugornitzk. Mai târziu Cuviosul Iov, fiind pri-
gonit de catolici şi uniaţi se retrage la Poceaev,
unde în anul 1642 trece la anahoretism, primind
numele de Ioan. La 8 august anul 1651 se stinge
din viaţă, iar în anul 1659 este trecut în rândul
celor sfinţi. Moaştele Cuviosului Iov se păstrează
în biserica rupestră a Lavrei de la Poceaev. Ele
sunt scoase zilnic, la o anumită oră, pentru în-
chinare.
Icoana Făcătoare de Minuni
Maica Domnului de la Ozereansk2
Icoana prezintă chipul Maicii Domnului cu Prun-
cul în partea stângă. Mâna dreaptă o ţine la piept.
Pruncul ţine în mâna stângă o Evanghelie închi-
să, iar pe cea dreaptă, o ţine în semn de binecu-
vântare. Ambii poartă coroane timbrate de nimb.
Sus, e următorul text: „Chipul Maicii Domnului
de la Ozereansk”. Pe reversul piesei, îl vedem
pe sf. Ierarh Nicolae, prezentat până la jumăta-
te, binecuvântând cu mâna dreapta şi ţinând o
Evanghelie închisă în cea stângă. Este îmbrăcat
în odăjdii episcopale, pe umeri poartă un omo-
for cu cruci, iar pe cap o mitră. Prezenţa mitrei
arată că sfântul Ierarh este reprezentat conform
canonului iconografic „de iarnă” (Ciobanu, Stăvi-
lă 2000, 173). Sus, citim textul: „Sf. Nicolae din
Myra din Lichia”. Icoana Făcătoare de Minuni de
la Ozereansk datează, după cum spune legenda,
încă din sec. XVI (Слава Богоматери 1907, 65-
2
MNAIM, inv. nr. 22826-10
A. Chiroşca, Medalioane cu chipul Maicii Domnului din colecţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
67 ). A fost găsită în satul Ozereansk nu departe
de Harkov (Ucraina) de către un ţăran ce-şi lucra
pământul. Din neatenţie a atins-o cu sapa şi a tă-
iat-o aproape pe jumătate. Dar o aduce cu mare
grijă acasă şi o pune alături de celelalte icoane.
Spre dimineaţă, urma tăieturii aproape că nu se
vedea. La scurt timp, devine cunoscută prin îm-
prejurimi prin minunile sale. Iar în locul unde a
fost găsită s-a înălţat un lăcaş sfânt în care Icoa-
na Maicii Domnului şi-a ocupat locul de cinste,
unde s-a şi păstrat până în sec. XVIII. În anul
1794 este adusă la mănăstirea din Kureajsk, după
aceea – la Harkov, în biserica Acoperământul
Maicii Domnului. La începutul sec. XIX, după re-
deschiderea mănăstirii din Kureajsk, Icoana Fă-
cătoare de Minuni de la Ozereansk este readusă
aici şi pusă în biserica Schimbarea la Faţă, unde
o putem vedea şi azi.
Icoana Făcătoare de Minuni
Maica Domnului Izbăvitoarea3
Icoana datează cu sec. XIX şi prezintă chipul Mai-
cii Domnului cu Pruncul în mâna stânga, mâna
dreaptă o ţine la piept. Pruncul, la rândul său,
ţine mâna stângă pe genunchi iar cu cea dreap-
tă binecuvântează. Ambii au coroană şi nimb. Pe
circumferinţă este plasată legenda: „Chipul Maicii
Domnului Izbăvitoarea, ce se află în Noul Athos
din Caucaz”
Pe revers, sunt reprezentate imaginile în picioare
ale Sf. Apostol Simon Cananitul, zis şi Zilotul, şi
cea a Sf. Mare Mucenic Panteleimon. Ambii sunt
reprezentaţi cu nimb şi cu mâna dreaptă la piept.
Între ei, în partea de jos se conturează imaginea
unei biserici cu trei turle. Pe circumferinţă ci-
tim legenda: „Sf. Apostol Simon Cananitul şi Sf.
Mare Muceninc Tămăduitorul Panteleimon”.
3
MNAIM, inv. nr. 23811-8.
Întâlnirea acestora pe reversul medalionului nu
este întâmplătoare. În literatura bisericească
(Настольная книга 1978, 300-301) citim că în
sec. XIX, pe Sfântul Munte, în biserica Sf. Mare
Mucenic Panteleimon, îşi ducea traiul călugă-
rul Constantin Feodul. Se făcuse cunoscut aici
prin evlavia sa şi prin păstrarea icoanei Maica
Domnului Izbăvitoarea. Mai târziu o va transmi-
te stareţului Martinian, venit aici din Grecia în
anul 1821. După moartea lui, icoana se va păstra
pe muntele Athos până în anul 1889. În această
perioadă, stareţul bisericii, de această dată Arhi-
mandritul Macarie, o transmite proaspăt înălţa-
tei mănăstiri Simon Cananitul din oraşul Noul
Athos din Caucaz. Se ştie că apostolul Simon
Canonitul şi-a primit moartea, fiind răstignit pe
cruce, în Abhazia unde s-a şi înălţat o mănăstire
ce-i poartă numele.
Icoana se sărbătoreşte de două ori pe an la 17 oc-
tombrie şi 4 aprilie – zilele în care cei doi sfinţi au
trecut în rândul celor drepţi.
Icoana Maica Domnului Îndurerata4
Medalionul din metal alb redă chipul Maicii
Domnului, reprezentat în picioare deasupra no-
rilor şi cu mâinile încrucişate pe piept. Poartă
veşminte largi, la piept – o cruce. Razele care
pornesc de la capul Ei formează nimbul tradiţio-
nal. Pe revers, sub imaginea unui porumbel, s-a
plasat legenda în 10 rânduri, care ne spune: „Co-
pie de pe Icoana Maica Domnului Îndurerata,
aflată la mănăstirea Adormirii Maicii Domnului
din oraşul Drandsk, Suhumi, găsită în timpul să-
păturilor de sub altar”.
4
MNAIM, inv. nr. 22826-3.
191
 II. Materiale şi cercetări

Icoana Maicii Domnului
cu Întâi Stătătorii5
Cea de-a cincea piesă provine dintr-o colecţie pri-
vată din Chişinău, ce reprezintă pe avers Icoana
Maicii Domnului cu Întâi Stătătorii. În centrul
compoziţiei o vedem pe Maica Domnului cu Prun-
cul pe tron. La picioarele lor, stau îngenuncheaţi
Preacuvioşii Antonie şi Feodosie de la Lavra Pe-
ceorsk din Kiev, Ucraina. Atât Maica Domnului,
cât şi Pruncul Iisus şi-au întins mâinile peste chi-
purile aplecate ale sfinţilor. Maica Domnului este
încadrată de doi îngeri. Sus este plasată legenda
din care desluşim doar „…din Lavra Pecerska”.
Scena de pe aversul piesei nu este altceva decât
transpunerea pe metal a legendei (Настольная
книга 1979, 550-551) care spune că Sf. Antonie şi
Feodosie li s-a ivit chipul sfânt al Maicii Domnu-
lui, care le-a prezis înălţarea în timpul apropiat a
unui lăcaş sfânt, ceea ce s-a şi întâmplat ulterior.
Reversul piesei reprezintă chipul Sf. Nicolae, de
această dată fără mitră, deci în redacţia iconogra-
fică de vară (Ciobanu, Stăvilă 2000, 173). Poar-
tă veşminte episcopale, pe umeri – omoforul cu
cruci, în mâna stânga – Evanghelia, cea dreaptă
– în semn de binecuvântare. Sus, pe semicerc, le-
genda: „Sfânt întru Hristos Nicolae Făcătorul de
Minuni”.
Din cele relatate mai sus, concluzionăm că piesele
propuse îmbină armonios reprezentările grafice şi
iconografice. Astfel, aceste piese pot deveni pen-
tru cercetători adevărate surse de inspiraţie.

Bibliografie

Ciobanu, Stăvilă 2000: C. Ciobanu, T. Stăvilă, Icoane vechi din colecţii basarabene (Chişinău, 2000).
România 2003: România Pământ al icoanei (Bucureşti 2003).
Кривцов 2001: B. Кривцов, Аверс 5. Каталог царских и советских наград знаков, жетонов и настольных
медалий (Москва 2001).
Настольная книга 1978: Настольная книга священнослужителя, т. 2, (Москва 1978).
Настольная книга 1979: Настольная книга священнослужителя, т. 3, (Москва 1979).
Слава Богоматери 1907: Слава Богоматери Сведения о чудотворных и местночтимых иконах Божьей
Матери (Москва 1907).

Lockets with the image of the Holy Virgin from the collection
of the National Museum of Archaeology and History of Moldova

Abstract
A rich collection of church provenance is stored in the funds of the National Museum of Archaeology and History
of Moldova. The most remarkable are medals, medallions and tokens with images of saints, the holy virgin and
great miracle workers. Medals with reproduction of icons are of special significance. It is worth mentioning Po-
chaevskaya, Oseryanskaya and Novo-Afonskaya icons of the Blessed Virgin, and also such icons as the Our Lady of
Sorrows, Our Lady of Perpetual Help and finally the Blessed Virgin with the Prelates.
On the reverse sides of these medals saints and martyrs widely known for their piety and faith are depicted. In this
regard it is worth mentioning the sacred images of St. Nicholas the Wonder maker, Saint Martyr Panteleimon, St.
Job, St. Anthony and St. Theodosius.
Most of these medals were purchased from such famous collectors as V. Zaborovskiy, I. Zeidman, G. Monastirskiy,
etc. Graphic and iconographic images on these medals are harmoniously combined and supplement each other.
These medals are valuable and inspiring sources for the students of Christian history.

List of illustrations:
Photo 1. Pochiaevskaya Miraculous Icon of the Blessed Virgin.
Photo 2. Oseryanskaya Miraculous Icon of the Blessed Virgin.

5
Icoană păstrată în colecţie particulară.

192
A. Chiroşca, Medalioane cu chipul Maicii Domnului din colecţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

Photo 3. Miraculous Icon Our Lady of Perpetual Help.

Photo 4. Miraculous Icon Weeping Blessed Virgin.
Photo 5. Miraculous Icon Blessed Virgin with the Prelates.

Коллекция церковных медалей с изображением икон Пресвятой Богородицы

Резюме
В фондах Национального музея Археологии и Истории Молдовы хранится богатая коллекция церковного
происхождения, в ней особенно отмечаются медали, медальоны и жетоны, на которых запечатлены лики
святых npeподобных, святых дев и великих чудотворцев. Особое место среди них занимают медали, кото-
рые своим содержанием воспроизводят образы чудотворных икон. Таким образом, следует упомянуть По-
чаевскую, Озерянскую, Ново-Афонскую иконы Божьей Матери, а также иконы Скорбящей Божьей Матери,
Божьей Матери Избавительницы и, наконец, икону Божьей Матери с Предстоящими.
Оборотные стороны этих медалей изображают святых преподобных и святых великомучеников, известных
всему миру своим благочестием, а также непоколебимым вероисповеданием. В связи с этим, отмечаем об-
раз Святогo Николая Чудотворца, Святого Великомученика Пантелеймона, Святого Преподобного Иовва
и святых Преподобных Антония и Феодосия.
Большинство этих экземпляров были закуплены у известных коллекционеров: В. Заборовского, И. Зайд-
мана, Г. Монастырского и др. На этих медалях графические и иконографические изображения гармонич-
но сочетаются и взаимодополняются. Эти медали по праву являются для исследователей вдохновенными
источниками в изучении истории христианства.
Список илюстраций
Фото 1. Чудодеиственная Икона Почаевская Божия Матерь.
Фото 2. Чудодеиственная Икона Озерянская Божия Матерь.
Фото 3. Чудодеиственная Икона Божия Матерь Избавительница.
Фото 4. Чудодеиственная Икона Божия Матерь Скорбящая.
Фото 5. Чудодеиственная Икона Божия Матерь с Предстоящими.

28.01.2007

Adelaida Chiroşca, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

193