UN ASPECT AL ECONOMIEI TRACE: SCLAVI PENTRU SARE
Marius Alexianu
Aportul surselor literare la reconstituirea diferi-
telor aspecte ale economiei trace este, după cum
se ştie, foarte redus, datorită rarităţii informaţi-
ilor de această natură. În această situaţie, chiar
dacă unele texte nu aparţin unui istoric sau ge-
ograf, care, în principiu, se bucură de un grad
sporit de credibilitate, am considerat oportună
analizarea a trei izvoare literare aparţinând le-
xicografiei (Pollux), de altfel singurul inclus în
Fontes Historiae Dacoromanae (1964, 622) şi
paremiografiei (Zenobius şi Diogenianus), refe-
ritoare la modalitatea de aprovizionare cu sare a
zonei de interior a Traciei.
Iată lemma din Pollux (VII, 14) consacrată terme-
nului halonetoi:

, 

cu traducerea românească respectivă:
„Sclavii care nu erau buni de nimic se numeau
«vânduţi pentru sare», deoarece tracii din inte-
rior dădeau sclavi în schimbul sării” (cf. Iliescu,
Popescu, Ştefan, 1964, 623).
Considerăm potrivit să prezentăm şi propria
noastră traducere, mai puţin expresivă, dar mai
precisă semantic:
„Cumpăraţi cu sare se numeau sclavii fără nici
o valoare, deoarece tracii din interior schimbau
sclavii pe sare”.
La Zenobius Paremiographus (2.12.1-3) întâlnim
următoarea explicaţie:
:



„Sclav vândut contra sării: egal cu un barbar şi
care valorează puţin. Urcând în interiorul ţării,
negustorii duceau sare în schimbul căreia pri-
meau sclavi”. (traducere de M. Alexianu)
Aceeaşi explicaţie, abreviată, apare şi la Diogenia-
nus (1.100.1-3) cu o completare interesantă însă:
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 307-310.
:


„Sclav vândut pentru sare: cel care valorează pu-
ţin, cel cumpărat pentru sare. De unde şi Menan-
dru spune: «Eşti un trac de neam bun dacă cum-
peri sare»”. (traducere de M. Alexianu)
După cum se poate observa, este vorba de trei
menţiuni asemănătoare în general, dar diferite în
detalii.
La prima vedere, enunţurile sunt de o claritate re-
marcabilă. Dar, cum vom vedea, aceste mici texte
trimit la realităţi complexe (uneori contradictorii
în ce priveşte interpretarea antică a acestora),
putându-se desprinde următoarele idei:
1. La tracii din interiorul ţării (acestora) exista o
categorie de sclavi vânduţi pentru sare şi care
erau numiţi în greceşte .
2. Aceştia sunt definiţi de autori ca fiind „fără nici
o valoare” (Pollux), „barbari” şi „care valorează
puţin„ (Zenobius, Diogenianus).
3. Tracul care poseda astfel de sclavi aparţinea
aristocraţiei trace, elitei locale ().
4. Cei care practicau acest tip de comerţ se depla-
sau dintr-o zonă de joasă altitudine spre una
mai înaltă (= ‘urcând’).
5. Odată ajunşi în zona mai înaltă, negustorii
() respectivi, ce transportau cu ei sare,
obţineau sclavi în schimbul acesteia.
Având în vedere autorii cărora le aparţin aceste
menţiuni, principala problemă este cea a credibili-
tăţii. În vederea stabilirii gradului de credibilitate,
considerăm necesară o analiză mai detaliată refe-
ritoare la terminologia referitoare la sclavi, pre-
cum şi la contextul istoric, atât cât este cunoscut.
Se cuvine să remarcăm, întâi de toate, că le-
xemele utilizate pentru a explica /
aparţin terminologiei greceşti consa-
crate sclaviei Astfel,  prezintă sensurile de
„sclav domestic”, dar şi de sclav în general, fiind
un echivalent pentru ) (Liddell et al. 1996
 II. Materiale şi cercetări
s.v.) De asemenea,  () avea sensul
vechi de „sclav –pradă de război” (Ducrey 1999,
25), cunoscând, însă, schimbări de sens atât de
mari, după cum a demonstrat Placido (1997, 106),
încât nu este de mirare că Zenobius, ca şi nume-
roşi alţi autori de altminteri, îl echivalează in facto
cu  şi, deci, cu . Totuşi, nu excludem
ipoteza că menţionarea lexemului  la
Zenobius să fi avut intenţia de a se referi la sclavii
proveniţi din prăzile de război.
În ce priveşte termenul , acesta este
un compus grec transparent (după modelul
 = ‚cumpărat cu argint’, atestat încă
la Herodot, 4.72), format din subst. ,  =
‚sare’ şi adj.  = ‚cumpărat’).
In consecinţă, utilizarea terminologiei greceşti
consacrate referitoare la sclavi constituie un prim
argument în favoarea credibilităţii acestor texte.
Sub aspectul veridicităţii istorice, aceste texte
care nu au beneficiat, din câte cunoaştem până în
prezent, de o abordare analitică, corespund cu re-
zultatele cercetărilor mai recente. Astfel, este de
notorietate faptul că Tracia constituia un adevărat
rezervor de sclavi pentru satisfacerea necesităţilor
economice ale lumii greceşti (Braund, Tsetskhlad-
ze 1989, 114) şi în acest context cităm o formulare
ce ni se pare memorabilă: „Thrace specialized in
the capture and resale of slaves” (Morris şi Papa-
dopoulos 2005, 30). Faptul că sclavii nu au lăsat
nici un fel de urmă identitară sub aspect strict ar-
heologic şi că reflectarea lor epigrafică este uneori
înşelătoare nu trebuie să conducă la subestimarea
rolului acestora în cadrul raporturilor economice
traco-greceşti, sclavii fiind consideraţi în exegeza
actuală una din principalele resurse economice
ale Traciei (Picard 2007).
Pe de altă parte, trebuie să subliniem ca fiind
foarte plauzibil faptul că tracii din interior, situ-
aţi într-o zonă nonsaliferă, recurgeau la acest tip
de troc pentru a-şi satisface nevoile de sare, un
produs indispensabil nu numai pentru sapidita-
tea stimulativă pentru alimentaţia umană şi ani-
mală, ci şi pentru conservarea produselor alimen-
tare pentru perioada anotimpurilor neproductive
(Moinier 1997, 17-23).
O analiză mai atentă a termenului generic de
 în acest context sugerează existenţa unei
categorii specializate de negustori (care în schim-
bul sării obţineau sclavi) pe care aceştia, foarte
probabil, îi vindeau ulterior negustorilor propriu-
308
zişi de sclavi, numiţi  (‘negustori de
trupuri’).
Prin urmare, este evident că şi referenţialitatea
istorică constituie un argument în favoarea cre-
dibilităţii acestor izvoare literare lexicografice şi
paremiografice.
Claritatea enunţurilor citate ascunde însă şi o con-
tradicţie: pe de o parte, se afirmă că tracii din in-
terior oferă sclavi în schimbul sării, o resursă na-
turală care le lipseşte şi le este indispensabilă, iar
pe de altă parte aceşti , numiţi ,
sunt consideraţi de valoare redusă sau chiar lip-
siţi de valoare. Credem că nu greşim dacă vedem
în această caracterizare reflexul unei mentalităţi
mediteraneene, evidente şi în cazul lui Pollux. Pu-
tem presupune că în acest caz este vorba de un
soi de interpretatio graeca, având în vedere că
obţinerea sării prin evaporarea apei de mare în
bazine litorale naturale sau amenajate constituia
o operaţiune comună în spaţiul circummeditera-
nean (Moinier 1997, 18). Dimpotrivă, după cum
rezultă din citatul final din textul lui Diogenia-
nus, tracul care poseda asemenea  era
considerat , calificativ care prezintă în
acest context conotaţia „bogat”; cu alte cuvinte,
aceşti sclavi despre care în acelaşi text se afirmă
că aveau o valoare redusă, ceea ce era valabil din
punct de vedere grecesc, prezentau, în fapt, o va-
loare comercială apreciabilă, din punctul de vede-
re al tracilor.
Deci, în aceste texte, trebuie operată distincţia în-
tre două tipuri de enunţuri:
1. verosimile, căci în zonele de interior ale traci-
lor, lipsite de sare, necesităţile respective erau
satisfăcute prin comerţ, în cazul de faţă oferin-
du-se în schimb sclavi;
2. subiective, întrucât pentru un autor grec ca
Pollux din Naucratis (Egipt), impregnat de
mentalitatea mediteraneană, sclavii vânduţi
contra sării nu puteau fi decât lipsiţi de valoare
economică () avându-se în vedere
că sarea în spaţiul mediteranean era un produs
banal (Moinier 1997, 18).
Din păcate, există câteva probleme care nu pot fi
elucidate sau nu pot fi pe deplin elucidate.
Semnalăm, întâi de toate, absenţa oricărui deta-
liu de natură cronologică în textele lui Pollux şi
Zenobius. Totuşi, avînd în vedere faptul că cei
doi autori utilizează în mod constant verbele la
 M. Alexianu, Un aspect al economiei trace: sclavi pentru sare

imperfect (Pollux: ; Zenobius:
) şi ţinând seama de perioada în care
au trăit aceştia (cf. Hornblower, Spawforth, 1996,
s.v.), terminus ante quem este, evident, secolul I
p. Chr. În schimb, un indicator cronologic deose-
bit de important constă in menţionarea într-un
context ilustrativ pentru  de către Dioge-
nianus a celui mai de seamă reprezentant al co-
mediei noi, Menandru (342-290 a. Chr.). Aşadar,
practicarea acestui tip de comerţ trebuie plasată
cu certitudine în perioada preromană a Traciei,
începând cel puţin din secolul al IV-lea a. Chr. Dar
acest tip de troc a fost practicat, foarte probabil, cu
mult înainte de a fi atestat de izvoarele scrise.
Din punct de vedere geografic, în afară de deta-
liile din care rezultă că este vorba de o zonă mai
înaltă situată în interiorul ţării), nu dispunem de
nici un alt indiciu care să ne îngăduie o plasare
mai precisă, ipotezele de localizare plecând de la
aceste prea sumare indicaţii fiind prea numeroase
ca să ne oprim asupra uneia sau alteia.
Pe de altă parte, nu există nici o menţiune expre-
să referitoare la „naţionalitatea” acestor negus-
tori, nefiind cu totul clar dacă aceştia sunt greci,
deşi contextul sugerează această atribuire.
De asemenea, nu dispunem de nici un detaliu re-
feritor la intensitatea şi frecvenţa acestor schim-
buri comerciale care par a fi considerabile dacă
ar fi să ţinem seama de imperativul satisfacerii
necesităţilor de bază ale tracilor din interior. Din
punct de vedere lingvistic, însuşi faptul că aceas-
tă categorie de sclavi traci prezintă o denumire
aparte constituie un argument în favoarea exis-
tenţei lor timp de secole.
În pofida acestor inconveniente, aceste texte,
credibile mai ales sub aspectul comerţului sclavi-
sare, prezintă o importanţă evidentă pentru re-
constituirea structurii sociale şi a vieţii economi-
ce cotidiene la tracii . Într-un context
verosimil, deşi abia sugerat, al unor parametri
geografici opuşi, acelaşi ax comercial apare în di-
recţie ascendentă ca un drum al sării, iar în direc-
ţie descendentă ca unul de sclavi. Pe de altă parte,
mi se pare demn de semnalat că aceşti negustori,
care schimbau la tracii din interiorul ţării sarea
pe sclavi, par să constituie o categorie specializa-
tă, diferită de  (Liddell et alii, s.v. ),
adică de negustorii de sclavi propriu-zişi cărora,
foarte probabil, le erau vânduţi aceşti  în
vederea unei valorificări ulterioare.
Sperăm ca aceste texte să fie luate în considerare
pe viitor de studiile de istorie a economiei trace,
întrucît, dacă ar fi să cităm doar cele două sinteze
de referinţă din istoriografia bulgară ce cuprind
dezvoltări ori capitole dedicate economiei (Danov
1976, passim; Fol, Jordanov, Porozhanov, Fol
2000, 131- 146), acest aspect important al trocu-
lui sclavi traci-sare nu este deloc reflectat.

Bibliografie
Braund, Tsetskhladze 1989: D.C. Braund, G.R. Tsetskhladze, The Export of Slaves from Colchis. The Classical
Quarterly, New Series 39, No. 1, 1989, 114-125.
Danov 1976: H.M. Danov, Tracia antică (Bucureşti 1976).
Ducrey 1999: P. Ducrey, Le traitement des prisonniers de guerre dans la Grèce antique des origines à la conquête
romaine2 (Paris 1999).
Fol, Jordanov, Porozhanov, Fol 2000: Al. Fol, K. Jordanov, K. Porozhanov, V. Fol (eds.), Ancient Thrace
(Sofia 2000).
Hornblower, Spawforth 1996: S. Hornblower, A. Spawforth (eds.), The Oxford Classical Dictionary, 3º edition
(Oxford 1996).
Iliescu, Popescu, Ştefan 1964: V. Iliescu, V.C. Popescu, Gh. Ştefan, Fontes ad historiam Dacoromaniae perti-
nentes (Bucureşti 1964).
Liddell, Scott, Stuart Jones, Mckenzie 1996: H.G. Liddell, R. Scott, H. Stuart Jones, R. Mckenzie, A Greek-
English Lexicon (Oxford 1996).
Moinier 1997: B. Moinier, Sel et société (Paris 1997).
Morris, Papadopoulos 2005: S.P. Morris, J.K. Papadopoulos, Greek Towers and Slaves: An Archaeology of
Exploitation, American Journal of Archaeology 109, no. 2, 2005.
Picard 2007: O. Picard, Esquisse d’une histoire des rapports économiques entre Grecs et Thraces (sub tipar),
Proceedings of the Xth International Congress of Thracology, Komotini, 2oo7.
Placido 1997: D. Plácido, Los „oikétai”, entre la dependencia personal y la producción para el mercado. Schiavi e
dipendenti nell’ambito dell „oikos” y la producción para el mercado, Atti del XXII Colloquio GIREA Pontignano
(Siena), 19-20 nov. 1995, 1997.

309
 II. Materiale şi cercetări

Un aspect de l’économie thrace: esclaves contre sel

Résumé
Le but de cet article est de démontrer la crédibilité (même si partielle) de quelques sources lexicographiques (Pol-
lux) et parémiographiques (Zenobius, Diogenianus), surtout en ce qui concerne le troc esclaves-sel pratiqué par les
membres de l’aristocratie thrace d’une zone intérieure du pays à partir au moins du IVème s. av. J.-C.

Аспект экономики фракийцев: рабы за соль

Резюме
Целью данной статьи является доказательство достоверности (пусть даже частичное) некоторых лексиког-
рафических (Поллукс) и паремиографических (Зенобий, Диогениан) источников. В первую очередь речь
идет об обмене рабов на соль, практикуемом некоторыми представителями фракийской аристократии из
глубинных регионов фракийских земель, начиная как минимум IV веком до н.э.

1.03.2007

Dr. Marius Alexianu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, B-dul Carol I, nr. 11, 700506, Iaşi, România,
e-mail: alexianumarius@yahoo.com

310