Sunteți pe pagina 1din 10

CRONICA DESCOPERIRILOR MONETARE (I)

Ana Boldureanu

Descoperirile monetare, atât izolate, cât şi în teza- este de a oferi informaţii scurte dar utile, cuprin-
ure reprezintă izvoare esenţiale pentru studierea zând datele esenţiale referitoare la descoperiri,
nu numai a istoriei economice a unei regiuni, dar care să poată fi folosite în cercetare până la publi-
şi a celei politice şi militare. Anual pe teritoriul carea pieselor respective în studii de ansamblu.
Republicii Moldova sunt găsite monede, fie în- În cele ce urmează vom prezenta piesele înre-
tâmplător, fie în cadrul săpăturilor arheologice. gistrate pe parcursul anilor 2005-2006, o parte
Acestora li se adaugă şi piesele scoase la suprafaţă dintre care, descoperite mai înainte, au ajuns abia
de căutătorii de comori cu ajutorul detectoarelor acum la cunoştinţa noastră. De asemenea am in-
de metale. O parte a acestor descoperiri, în urma trodus în cronică şi informaţii referitoare la va-
achiziţiilor, completează colecţiile publice din lorificări recente ale unor descoperiri mai vechi,
Moldova, altele ajung în colecţii particulare, iar o fiind vorba despre detalierea cunoştinţelor. Pre-
parte considerabilă sunt scoase din ţară. conizăm ca în rubrica de faţă să cuprindem toate
În condiţiile în care muzeele Republicii Moldova, descoperirile din teritoriul de care ne ocupăm,
din cauza finanţării insuficiente, n-au posibilita- inclusiv monede greceşti, macedonene, dacice,
tea să achiziţioneze prea multe dintre aceste des- romane, medievale şi moderne. Acestea vor fi ca-
coperiri, datoria cercetătorilor este de a le înre- talogate cronologic în cadrul secvenţelor de timp,
gistra cel puţin pe acelea de care iau cunoştinţă. iar localităţile unde au fost descoperite vor fi pre-
Ne referim aici la piesele aduse la muzeu de către zentate în ordine alfabetică. Pe harta care însoţeş-
diferite persoane particulare pentru identificare te această publicaţie vom evidenţia piesele antice
şi evaluare, emisiunile monetare determinate la de cele medievale prin sigle diferite (fig. 1).
solicitarea arheologilor, sau cele văzute în colecţii Atunci când a fost posibil, piesele au fost deter-
particulare. Pentru a evita pierderea acestor pre- minate de specialişti, unele au fost scanate sau fo-
ţioase informaţii şi urmând exemplul unor revis- tografiate, pentru unele fiind făcute şi trimiteri la
te ştiinţifice1, am hotărât să inaugurăm şi în seria cataloagele de specialitate. Oferim de asemenea,
nouă a Tyragetiei o rubrică intitulată Cronica pe cât este posibil, alte indicaţii referitoare la con-
Numismatică. Cu această ocazie facem apel la in- diţiile de descoperire, numele descoperitorilor,
stituţiile de cercetare şi la muzeele din republică date de ordin tehnic cum ar fi greutatea pieselor,
să ne sprijine în ce priveşte furnizarea datelor re- diametru, ax etc. Aducem mulţumiri tuturor ace-
feritoare la descoperirile monetare. Scopul nostru lora care ne-au oferit informaţii.
Cronica începe cu patru descoperiri de monede
1
O astfel de rubrică a fost inaugurată de Bucur Mitrea în anul
1958 pe paginile revistelor SCIV şi Dacia, pe care a ţinut-o emise de diferite autorităţi elenistice. Dintre aces-
până la sfârşitul activităţii, fiind apreciată în mod deosebit de tea tot mai insistent încep să apară în descoperiri
către specialiştii din ţară şi din străinătate datorită bogăţiei drahmele de Histria. Menţionăm o drahmă his-
informaţiei şi utilităţii ei (Mitrea 1958, 50-156). Rubrica a fost
continuată de Gh. Poenaru Bordea în revista Dacia (Poenaru triană găsită la Horodişte, raionul Călăraşi. Este
Bordea 1996-1998, 425-466). Această practică a fost urmată vorba despre o piesă, care după criteriul greutăţii
de încercări asemănătoare în alte instituţii sau muzee din Ro- face parte din grupa a treia a monedelor oraşului
mânia, apărând în diverse publicaţii. Descoperirile moneta-
re din Dobrogea au fost publicate sistematic, începând cu R. pontic, datată aproximativ între ± 380 şi până la
Ocheşanu şi Gh. Papuc (Ocheşanu, Papuc 1972, 467-483) şi sfârşitul sec. IV î. Hr. Şi în tezaurul descoperit la
continuând cu A. Vertan şi G. Custurea, pe paginile Anuarului Durleşti au fost atestate piese de Histria, de data
Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa;
cronica descoperirilor monetare din nordul Dobrogei a fost aceasta asociate şi cu o piesă de Tyras. Această
urmărită de E. Oberländer Târnoveanu în anuarul muzeu- asociere demonstrează existenţa unor relaţii între
lui „Deltei Dunării” - Peuce; începând cu anul 1988 apare şi oraşele greceşti de pe coasta dobrogeană cu cele
o cronică a descoperirilor din Moldova dintre Carpaţi şi Prut
(Mihăilescu-Bârliba, Butnaru 1988, 311-320). din nordul Pontului Euxin. Drahma de la Alexan-

Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 351-360.


II. Materiale şi cercetări

Fig. 1. Harta recentelor descoperiri monetare de pe teritoriul Republicii Moldova.

dru cel Mare, descoperită la Trebisăuţi, raionul tetradrahmă de Thasos, descoperită la Stolniceni,
Briceni, vine să se adauge deja la cele cunoscute raionul Hânceşti, localitate de unde provine şi
anterior, nu foarte numeroase pentru zona noas- un tezaur găsit în urmă cu câţiva ani, alcătuit din
tră. Dintre emisiunile greceşti târzii menţionăm o emisiuni de Histria şi piese de tip Huşi-Vovrieşti.

352
A. Boldureanu, Cronica descoperirilor monetare (I)

Descoperirilor de imitaţii după tetradrahmele lui şi un aspru fals după Murad al II-lea, şi el probabil
Filip II de tip Huşi-Vovrieşti li se adaugă tezaurul de producţie locală. Cea de-a treia descoperire din
alcătuit din 32 de monede, descoperit la Tabani, zona Orheiului Vechi este tezaurul alcătuit în între-
raionul Briceni. Din această zonă provin majori- gime din boratinki. Descoperirea este importantă
tatea pieselor geto-dacice descoperite între Nistru şi prin faptul că este unicul de acest fel provenit din
şi Prut. Contrar datării tradiţionale, care plasează Republica Moldova, în timp ce boratinki, în canti-
acest tip monetar în ultimele decenii ale secolului tăţi diferite au fost semnalaţi pe acest teritoriu atât
al III-lea şi primele decade ale secolului al II-lea în tezaure, cât şi în descoperiri izolate.
î.Hr. sau aproximativ în jurul anului 275 î.Hr., au- Monedele provenite dintr-o aşezare medievală de
torii datează tezaurul în al treilea sfert al secolului lângă satul Tarasova, raionul Rezina, vin să aducă
IV, mai precis înainte de 331, invocând contextul cercetătorilor precizări importante referitoare la
arheologic şi istoric, asocierea pieselor de acest tip datarea şi existenţa aşezării respective.
cu monedele Histriei şi în baza izvoarelor scrise.
Pieselor din tezaurul descoperit la Săseni în anul
Pentru epoca romană imperială semnalăm îmbo- 1973 li se alătură alte două loturi. Unul dintre ele
găţirea cunoştinţelor noastre cu şase descoperiri. se află într-o colecţie particulară şi conţine o mo-
Prima dintre ele este un denar de la Traian, găsit nedă poloneză de la Alexandru I, un denar ungu-
la Cosăuţi, raionul Soroca, împreună cu un vârf resc de la Vladislav al II-lea şi trei groşi moldo-
de lance de fier şi o mărgică din pastă sticloasă. veneşti de la Bogdan al III-lea. Din al doilea lot
O piesă de la acelaşi împărat, dar de data aceas- care cuprinde 80 de monede de la Bogdan al III,
ta de bronz a fost găsită în necropola de la Bu- adunate de la localnici ca făcând parte din tezau-
deşti, municipiul Chişinău. Menţionăm un denar rul menţionat, sunt publicate patru piese. Astfel
de la Antoninus Pius, găsit în localitatea Vatra, numărul pieselor recuperate din tezaurul respec-
municipiul Chişinău şi care reprezintă emisiuni- tiv se ridică la 343 de exemplare.
le romane cele mai răspândite în zona noastră.
Celelalte trei piese au fost găsite în împrejurimile Progresele înregistrate de numismatica otomană
localităţii Giurgiuleşti; două dintre ele, semnala- în ultimul deceniu a permis prezentarea pe grupe
te anterior, sunt publicate acum fiind analizate în de emisiuni a asprilor din tezaurul descoperit la
cadrul întregului material arheologic descoperit, Oneşti, raionul Hânceşti, fiind analizate şi piese-
iar una este o siliqua de la Constantius II, bătută le rare, dar şi o imitaţie după aceştia, probabil de
la Sirmium. producţie locală.

În cronică sunt incluse un şir de descoperiri din Am introdus în cronică şi două descoperiri prove-
perioada medievală şi modernă foarte variate în nite din Basarabia, dar aflate în colecţia Institutu-
ceea ce priveşte valoarea nominală, dar şi emiten- lui de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.
ţii. Din punct de vedere cronologic, monedele de Din componenţa acestora au fost recent publicate
la Costeşt şi Hansca sunt cele mai timpurii. Prin detaliat şi ilustrate piesele de aur.
publicarea acestora se înregistrează un progres Nu putem să nu menţionăm şi tezaurul descoperit
important în studierea şi datarea monedelor de în vara anului 2006 în localitatea Slobozia-Duşca,
tip Costeşti-Gârla. S-a ajuns la concluzia că aces- raionul Criuleni, din componenţa căruia au fost
tea nu sunt imitaţii propriu-zise, dar reprezin- achiziţionate de către MNAIM 1012 piese. Majo-
tă nişte emisiuni destinate pieţei locale şi pot fi ritatea acestora reprezintă şilingi şi imitaţii ale
considerate cele mai vechi monede medievale din acestora din secolul al XVII-lea. Cea mai timpurie
Moldova. piesă este un denar unguresc din anul 1553, iar
cele mai recente sunt doi şilingi, unul de Prusia
De la Orheiul Vechi, provin mai multe descoperiri
din anul 1658 şi altul emis pentru domnul Ţării
menţionate în cronică. Menţionăm tezaurul, din
Româneşti, Mihnea al III-lea.
componenţa căruia au fost recuperate 34 de mo-
nede, dintre care 12 de la Uzbek şi 22 de la Cani- Emisiunilor Imperiului Romano-German desco-
bek, precum şi un lot de 30 de monede provenite perite Moldova li se adaugă două noi descoperiri.
din săpătură, alcătuit din 7 piese tătărăşti, dintre Este vorba despre o piesă de 28 stüber emisă de
care 2 de producţie locală (Şehr al-cedid), un as- Ferdinand III la Emden şi un un leeuvendaalder
pru de Caffa, 19 monede moldoveneşti de la Ale- de Campen, bătut în anul 1648, alături de un inel
xandru cel Bun, Ştefan al II-lea şi Ştefan cel Mare sigilar şi el probabil din secolul al XVII-lea.

353
II. Materiale şi cercetări

Urmează două serii de monede provenite de 4. Trebisăuţi, r-nul Briceni. În toamna anului
această dată din necropole. Una dintre ele repre- 2006, cu prilejul lucrărilor agricole a fost des-
zintă monedele descoperite la biserica Adormirii coperită o drahmă de argint de la Alexandru cel
Maicii Domnului de la Căuşeni, iar a doua serie Mare (336-323). Piesa a fost adusă spre identifi-
provine din complexele funerare ale bisericii cu care la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a
acelaşi nume de la mănăstirea Căpriana. Fără în- Moldovei de către o persoană din localitatea men-
doială că descoperirile de monede din morminte ţionată.
îşi aduc contribuţia în precizarea cronologică a Informaţie: A. Boldureanu.
necropolelor respective.
II. Monede geto-dacice
Menţionăm în continuare un tezaur descoperit la
Basarabeasca, făcându-se remarcabil prin asocie- 1. Tabani, r-nul Briceni. Un tezaur de circa 32 de
rea pieselor otomane de 40 de parale cu monede monede de argint geto-dacice s-a descoperit pe
giraide de argint. malul râului Lopatnic, probabil în anul 2005, în
timpul săpării fundaţiei pentru o casă, la adânci-
Pe parcursul acestor doi ani, au fost semnalate
mea de 0,6 m. Monedele au fost depozitate într-
mai multe descoperiri de monede otomane. Re-
un vas de ceramică, recuperat incomplet. Piesele
marcăm prezenţa unui mangâr de la Süleyman
reprezintă imitaţii după tetradrahmele lui Filip
al II-lea (1687-1691) găsit la Bălăneşti, Nispo-
II (359-336), care corespund tipului caracteristic
reni, precum şi a câtorva emisiuni din secolul al
regiunilor est-carpatice, numit Huşi-Vovrieşti.
XVIII-lea: o para de la Ahmed III de la Ţâpova,
Левинский, Чокану 2005.
raionul Rezina, un yüzlük provenit de la Teia,
Grigoriopol, o emisiune de aur (zeri mahbub) III. Monede romane imperiale
găsită în sudul Basarabiei, în raionul Chilia, azi
1. Budeşti, mun. Chişinău. O monedă de bronz de
Ucraina. Prezenţa lor alături de altele găsite în
la Traian (98-117) a fost găsită într-un mormânt
Republica Moldova demonstrează frecvenţa des-
în cursul săpăturilor arheologice întreprinse în
tul de ridicată a acestora în zonă pe parcursul se-
localitate.
colului al XVIII-lea.
Vornic 2006, 210.
I. Monede greceşti 2. Cosăuţi, r-nul Soroca. În cantonul Iorjniţa în
1. Durleşti, mun. Chişinău. În vara anului 2006 în timpul perieghezei făcute de către arheologul
pădurea din preajma localităţii a fost găsit întâm- Octavian Munteanu a fost găsit un denar din epo-
plător un tezaur alcătuit din monede şi obiecte de ca lui Traian (98-117). Piesa are legenda: Av: IMP.
podoabă. Monedele, în număr de 8 exemplare, CAES. NERVA. TRA – IAN AVG. GERM; Rv: P M
reprezintă drahme emise de Histria (7 piese) şi TR P COS III P R.
Tyras (1 piesă). Din componenţa acestuia au fost AR  2,9 g, 18,5 mm.
recuperate câteva perechi de cercei şi o piesă de Informaţie: Octavian Munteanu, Ana Boldureanu.
Histria. 3. Giurgiuleşti, r-nul Vulcăneşti. Cele două mo-
Ciocanu 2006, 6. nede romane de bronz din secolul al IV-lea, care
2. Horodişte, r-nul Călăraşi. O drahmă histriană reprezintă o piesă postumă de la Constantin cel
având pe avers două capete, cel din dreapta in- Mare şi alta de la Valens, ambele emise la Ni-
versat, iar pe revers vultur pe delfin spre stânga, comedia, recuperate din situl de lângă comuna
iar sub delfin litera A, a fost găsită în anul 2006 în menţionată, semnalate anterior (Ciobanu 2000,
această localitate de către Vladimir Ptaşinciuc. 93-94) sunt republicate.
AR Ç 4,0 g; 16,2×17, 8 mm. Leviţki, Haheu, Vornic, Ciobanu 2005, 312-350.
Informaţie: Andrei Bolocan. 4. Giurgiuleşti, r-nul Vulcăneşti. O siliqua de la
3. Stolniceni, r-nul Hânceşti. Ca descoperită în Constantius II (337-361), bătută la Sirmium, da-
localitate sau în împrejurimile ei imediate a ajuns tată aproximativ în perioada 351-155 a fost găsită
în colecţia personală a lui M. Ciocanu o tetradrah- în localitate sau în împrejurimi.
mă de Thasos. Ç 3,1 g, 21×21,7 mm (fig. 2/2).
Ciocanu 2005, 7. Informaţie: Andrei Bolocan.

354
A. Boldureanu, Cronica descoperirilor monetare (I)

5. Vatra, mun. Chişinău. Un denar din timpul emisiuni ale Imperiului Romano-German, Polo-
lui Antoninus Pius (138-161) a fost găsit de către niei şi Imperiului Otoman din perioada secolelor
cetăţeanul Alexandru Râjcov, lângă vila sa din XVI-XIX. Semnalăm cu această ocazie două loturi
preajma localităţii, în urma ploilor torenţiale din de monede otomane:
iulie-august 2005. Piesa are următoarea legendă: a) Primul dintre ele, găsit în mormântul nr. 56,
Av. ANTONINVS – AVG PIVS III; Rv. LIBERAL este constituit din 24 de parale: Mahmud I (1730-
AVG – V COS III. 1754), 8 piese (Kostantiniye); Osman III (1754-
AR Ç 3,1 g, 18,2×20, 8 mm (fig. 2/1). 1757), 15 (Kostantiniye 14, Mısır 1); Abdülhamid I
Informaţie: Andrei Bolocan. ? (1774-1789) 1 ex. (Kostantiniye).
b) Al doilea lot a fost găsit într-un mormânt aflat
IV. Monede medievale şi moderne lângă contrafortul nr. 1, într-o lădiţă de metal,
1. Basarabeasca, r-nul Basarabeasca. Ca prove- acoperită cu un capac de sticlă. A fost posibilă
nind din această localitate sau din împrejurimile recuperarea a 83 de piese din lot, acestea fiind
ei, ajunge în posesiune privată un tezaur monetar găsite strâns lipite între ele. Monedele reprezin-
pentru care nu se cunosc date referitoare la con- tă 82 emisiuni otomane şi una austriacă: Impe-
diţiile de descoperire şi numărul total de piese riul Otoman, ikilik, Selim III (1789-1807), 2 ex.
găsite. Din componenţa acestuia au fost recupe- (Islâmbol); para, Ahmed III (1703-1730), 5 ex.
rate 15 piese, dintre care şase emisiuni otomane (Mısır 3, Islâmbol 1, at. neprec. 1); Mahmud I
şi nouă monede emise de Hanatul Crimeei. Mo- (1730-1754), 3 ex. (Mısır); Mustafa III (1757-
nedele otomane sunt piese de 40 de parale din 1774), 9 ex. (Mısır 3, Islâmbol 6); Selim III (1789-
1807), 16 ex. (Mısır 8,, Islâmbol 7, at. neprec. 1);
timpul sultanului Mustafa II (1695-1703), 6 ex.
Abdulhamid I (1774-1789), 16 ex. ( Kostantiniye
(Kostantiniye 5, Erzurum, 1); Hanatul Crimeei,
3, Mısır 11, at. neprec. 2); emitent neprecizat, 25
Devlet II Giray, a doua domnie (1709-1713), 2 ex.,
ex. (Mısır 6, Islâmbol 1).
Kaplan (1713-1716), 1 ex., Saadet III Giray (1717-
1724), 6 ex. Toate piesele crimeene au fost bătute Болдуряну 2006, 14-15.
în atelierul monetar de la Bahçesaray. 6. Căuşeni, r-nul Căuşeni,. Au fost publicate 14
Boldureanu 2006, 12-13. monede descoperite în cadrul sondajelor arheo-
logice de la Biserica Adormirea Maicii Domnului
2. Bălăneşti, r-nul Nisporeni. Un mangâr otoman
din Căuşeni, din curtea locaşului, în vara anilor
de la Süleyman II 1099-1102 H (1687-1691) s-a
2002 şi 2004. Acestea reprezintă emisiuni ale
descoperit în localitate în anul 2005.
Imperiului Otoman, ale Imperiului Romano-
AE 1,3 g; 19 mm; anul 1099; Kostantiniye (Pere German şi ale Rusiei din perioada secolelor XVI-
1968, nr. 471). XIX.
Informaţie: A. Boldureanu. Bubulici, Kurciatov 2005, 402-416.
3. Bravicea, r-nul Călăraşi. În primăvara anului 7. Chetruş, r-nul Făleşti, În pădure, la 70 km de
2004, în preajma localităţii a fost găsit întâmplă- sat, în timpul lucrărilor agricole a fost găsită o
tor un taler emis de Imperiul Romano-German, monedă (kuruş), emisă de Imperiul Otoman,
Ferdinand III (1637-1657), 28 stüber, Emden, pe timpul sultanului Abdülhamid I (1774-1784)
41,1 mm; 18,6 g (fig. 2/4). 1187-1203 H, bătută la Kostantiniye, 37 mm, 18 g
Informaţie A. Boldureanu şi A. Bolocan. (Pere 1968, nr. 676).
4. Budeşti, mun. Chişinău. Au fost comunicaţi doi Informaţie: Ludmila Umaniuc, şefa grădiniţei de
denari ungureşti, descoperiţi în cadrul săpătu- copii din localitate, şi A. Boldureanu.
rilor de salvare a cinci morminte medievale din 8. Costeşti, r-nul Ialoveni. Au fost publicate cu
apropierea localităţii (2004). detalii şi ilustrate 40 de monede de tip Costeşti-
Agulnicov 2005, 12. Gârla, din colecţii particulare, descoperite la
Costeşti.
5. Căpriana, r-nul Străşeni. În urma cercetărilor
arheologice din anii 2001-2002, de la mănăstirea Nicolae 2005, 89-104.
Căpriana, în complexele funerare din interiorul şi 9. Dezghingea, UTA Găgăuzia. Din tezaurul des-
din preajma bisericii Adormirii Maicii Domnului, coperit în valea râului Ialpug, în preajma localită-
a fost găsită o serie de monede care reprezintă ţii, în 1928, din care au fost recuperate 12 monede

355
II. Materiale şi cercetări

de aur, 89 de argint şi cinci obiecte de podoabă 14. Oneşti, r-nul Hânceşti. Tezaurul descoperit în
(Нудельман 1985; Niculiţă, Nicolae 1996, nota anul 1954, aflat în colecţia Muzeului Naţional de
8, 175; Ioniţă 2002), au fost recent publicate, cu Etnografie şi Istorie Naturală (Nudelman 1976,
toate detaliile, monedele de aur din colecţia In- 99; Tezaure Chişinău 1994, 21-24), este repu-
stitutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, care se blicat, oferindu-se date care permit desprinde-
prezintă astfel: rea unor noi observaţii. Tezaurul cuprinde 288
Imperiul Otoman, altâni: Süleyman I (1520-1566), monede, dintre care doi taleri emişi de Imperiul
grupa a II-a, 2 ex. (Mısır 1, Haleb, 1); grupa a III- Romano-German, 121 de denari ungureşti bătuţi
a, 1 ex. (Mısır); Selim II (1566-1574), 1 ex. (Mısır); între 1468 şi 1502 la Kremnica şi Baia Mare, 10
Murad III (1574-1595), 1 ex. (Mısır); Mehmed III copeici ruseşti de la Ivan al IV-lea (1533-1584) şi
(1595-1603), 1 ex. (Amid). o imitaţie după ele şi în sfârşit cele otomane, care
includ şi o imitaţie.
Imperiul Romano-German: Austria. Rudolf II
(1576-1612), ducat, Praga, 1583 (1 ex.), 1584 (1 Boldureanu, Tabuică 2005, 157-162.
ex.). 15. Priozernoe, r-nul Chilia, Ucraina. În anul
Veneţia: Gerolamo Priuli (1559-1567), ţechin (1 2006 ne-a fost adusă la MNAIM spre determinare
ex.); Pietro Loredan (1567-1570), ţechin (1 ex.); o monedă găsită în perioada 1992-1993. Moneda
Nicolo da Ponte (1578-1585), ţechin (1 ex.). a fost găsită de către un localnic, săpând în grădi-
na situată lângă podul peste lacul Kitay, la adân-
Vîlcu, Isvoranu, Nicolae 2006, nr. 798-800, 802-
cimea de 10-15 cm. Piesa reprezintă o emisiune
804, 855-856, 877-878, 880.
otomană de aur (zeri mahbub), emisă de sultanul
10. Hansca, com. Costeşti, r-nul Ialoveni. O pie- Mahmud I 1730-1754 (1143-1168 H) la Islâmbol;
să de tip Costeşti-Gârla a fost găsită în anul 2003 18 mm, 2,6 g; (Pere 1968, nr. 556).
dintr-un loc de unde localnicii extrag lut.
Informaţie: A. Boldureanu.
Nicolae 2005, 89-104.
16. Purcari, r-nul Ştefan Vodă. Unica piesă de aur
11. Ialoveni, r-nul Ialoveni. În timpul săpăturilor din componenţa tezaurului, descoperit în anul
arheologice din anul 2006 din punctul Hârtop, 1936, care a avut în componenţa sa 170 monede
fost descoperită o monedă tătărească de aramă, de argint şi 4 obiecte de podoabă, aflate în colecţia
bătută la Saray al–cedid, tip “cu rozetă”, sec. XIV. Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bu-
Din acelaşi loc provine o piesă de aramă de formă cureşti (Нудельман 1988, 148-149; Ioniţă 2002,
octogonală, care are gravată pe întreaga suprafaţă 214-215), a fost recent publicată detaliat.
o cruce cu braţele egale. Imperiul Romano-German, Austria, Rudolf II
Informaţie: Vlad Vornic şi Sergiu Tabunşcic. (1576-1612), ducat, bătut la Praga în anul 1586.
12. Mereni, r-nul Anenii Noi. Ca făcând parte din Vîlcu, Isvoranu, Nicolae 2006, nr. 857.
tezaurul descoperit în anul 1975 în preajma locali- 17. Săseni, r-nul Călăraşi. Din tezaurul descoperit
tăţii menţionate, alcătuit din 188 de monede, intrat în 1973, din care A. Nudelman a publicat prelimi-
în colecţia Muzeului de Arheologie (Нудельман nar 257 de monede (Нудельман 1976, 96-97), iar
1990, 242), sunt comunicate alte 10 piese. Mone- ulterior au fost editate detaliat numai emisiunile
dele care îl completează reprezintă emisiuni oto- otomane din acest lot intrate în colecţiile Muzeu-
mane de argint: altmîşlîci şi kuruşi bătuţi pe tim- lui de Arheologie (Niculiţă, Boldureanu, Nicolae
pul sultanilor Mahmud I (1730-1754), 3 kuruşi, şi 1997, 201-209), au fost semnalate piese noi:
Mustafa III (1757-1774), 3 kuruşi şi 4 altmîşlîci.
a) Cinci monede, aflate într-o colecţie particulară
Postică 2005, 14-15. din raionul Râşcani: un polgroş polonez de la Ale-
13. Mireşti, r-nul Hânceşti. Ca descoperit pe te- xandru I, anii 1501-1506, un denar unguresc de
ritoriul localităţii, alături de un inel sigilar, datat la Vladislav al II-lea, anii 1490-1513 şi trei groşi
din secolul al XVII şi o cataramă, un leeuvenda- moldoveneşti de la Bogdan al III-lea (1504-1517).
alder de Campen, emis de Imperiul Romano-Ger- Postică 2005, 14-15.
man în anul 1648 (fig. 2/5) intră la sfârşitul anului
b) Patru piese moldoveneşti de la Bogdan III, dintr-
2006 în colecţia Muzeului Naţional de Arheologie
un total de 80 de monede adunate de la localnici.
şi Istorie a Moldovei.
Reiese astfel că numărul pieselor tezaurului se ridi-
Informaţie: A. Boldureanu. că până la 357. Дергачева 2005, 364-367.

356
A. Boldureanu, Cronica descoperirilor monetare (I)

18. Slobozia-Duşca, r-nul Criuleni. Graţie desco- 21. Teia, r-nul Grigoriopol. În primăvara anului
peritorilor Ogor Gheorghe şi Andrei (tatăl şi fiul), 2006 în împrejurimile satului Teia a fost desco-
şi străduinţelor colaboratorilor Muzeului Naţi- perită o monedă otomană, adusă la muzeu pentru
onal de Arheologie şi Istorie a Moldovei, au fost determinare de către arheologul Serghei Fidelski.
recuperate 1012 de monede, dintre care 991 şilin- Piesa reprezintă o emisiune de argint (yüzlük),
gi, 2 groşi, 17 ternari, 1 denar unguresc, 3 piese din vremea sultanului Selim III (1789-1807), bă-
de 2 farthing, 6 oboli, 2 şilingi prusaci, 16 imitaţii tută la Islâmbol (Pere 1968, nr. 706).
de şilingi şi 6 monede nedeterminate din tezaurul Informaţie: A. Boldureanu şi S. Fidelski.
monetar descoperit în vara anului 2006 în împre- 22. Trebujeni, r-nul Orhei (Orheiul Vechi). Au
jurimile satului Slobozia-Duşca. Piesele din teza- fost semnalate 34 de monede de argint dintr-o co-
ur reprezintă următorii emitenţi: Gustav II Adolf lecţie particulară, pentru care nu se cunosc detalii
(1611-1632), Christina (1632-1654), Carol X Gus- cu privire la condiţiile de descoperire. Compoziţia
tav (1654-1660), Georg Wilhelm (1619-1640), Fri- lotului a permis autorului să conchidă că este vor-
ederich Wilhelm (1640-1688), Elisabeta Lucreţia ba despre un tezaur structurat în felul următor: 12
(1625-1655), Carol I (1625-1649), Sigismund III monede de la Uzbek (1312-1341), bătute la Saray
(1587-1632), Ioan II Cazimir (1648-1668), Mih- (Saray al-mahrusa) şi 22 de piese de la Canibek
nea III (1658-1659) şi Ferdinand I (1527-1564). (1341-1357), bătute la Saray al-cedid. Piesa cea
Cea mai timpurie monedă datează cu anul 1553 şi mai recentă din tezaur se datează în 1350-1351.
reprezintă un denar unguresc bătut la Kremnitz Nicolae 2005, 10.
de Ferdinand I (1527-1564). Cele mai recente sunt
23. Trebujeni, r-nul Orhei (Orheiul Vechi). Sunt
2 monede emise în anul 1658: un şiling prusac,
publicare 30 de monede descoperite în timpul
emis pentru Friederich Wilhelm (1640-1688) şi
investigaţiilor arheologice întreprinse la citadela
un şiling emis pentru Mihnea III, domn al Ţării
medievală de la Orheiul Vechi în umplutura com-
Româneşti (1658-1659).
plexului nr. 51/52, patru dintre care fiind publicate
Chiroşca, Bolocan 2006, 11. anterior (Nicolae, Postică 2002, 135-140). Hoar-
19. Ştefan Vodă, r-nul Ştefan Vodă. La 26 aprilie da de Aur, dirhemi, Uzbek (1313-1341 1 ex., To-
2005 ne-au fost aduse spre identificare trei piese de ktamâş (1378-1395), 1 ex.; tip rozetă, aramă, anii
aur, găsite cu vreo patru-cinci ani în urmă (deci prin 1351-1380, 1 ex.; tip rozetă, Saray al-cedid, după
2000). Monedele reprezintă un ducat de Holland, 1351 şi 1352-1353, 2 ex.; Şehr al-cedid, aramă, 2
bătut la 1784,  22,2 mm; 3,5 g şi doi ţechini veneţi- ex.; Caffa, aspru genovezo-tătărăsc, anul 1419-
eni,  21, 2 mm, 3,5 g;  21,6 mm, 3,4g. (fig. 2/3). 1433; Moldova, Alexandru cel Bun (1400.1432),
Informaţie: N. Telnov şi Ana Boldureanu. 11 ex., Iliaş I (1432-1433, 1435-1442), 2 ex., Ştefan
al II-lea (1433-1435, 1436-1448), 5 ex., Ştefan cel
20. Tarasova, r-nul Rezina. Cu prilejul săpături-
Mare (1457-1504), 1 ex., aspru, fals după Murad
lor arheologice întreprinse într-o aşezare medie-
al II-lea (1421-1444); neprecizate, 2 ex.
vală din preajma localităţii menţionate mai sus,
conduse de Roman Rabinovici (Şcoala Antropolo- Postică 2005, 371-385.
gică Superioară) au fost descoperite un şir de emi- 24. Trebujeni, r-nul Orhei (Orheiul Vechi). Un te-
siuni monetare. Dintre acestea ne-au fost oferite zaur ce s-ar fi descoperit la Orheiul Vechi în anul
cu amabilitate de către conducătorul expediţiei 2001, într-un vas de ceramică nerecuperat a fost
pentru cronică 17 monede, a căror listă provizorie achiziţionat de colecţionarul Mihai Ciocanu, care
se prezintă astfel: o monedă tătărească, sec. XIV; a oferit piesele spre cercetare şi publicare. Din
Ungaria, denari, Mathias I Corvinus (1458-1490) cele 160 de piese reţinute, 4 exemplare au fost
– 1 ex., Wladislaw II (1490-1516) – 2 ex.; Rega- donate Muzeului de istorie din Cahul, iar celelal-
tul Polon, Lituania, Sigismund August (1544-48- te 144 au fost publicate. Lotul cuprinde şilingi de
1572), polgros, 1548, 1562; Ştefan Batory, solidus cupru-boratinki, dintre care patru falşi, din anii
Riga, an. neprec. Sigismund III (1587-1632), Co- 1660-1667, de la Ioan Cazimir (1648-1668).
roana, solidus, 1596, 1623; Ioan Casimir (1648- Niculiţă 2005, 173-179.
1668), solidus, Coroana (7 ex.), o monedă poloneză 25. Ţâpova, r-nul Rezina. În mai 2005 un locuitor al
neprecizată; Imperiul Otoman, aspru, Süleyman I satului menţionat mai sus a descoperit pe o cărăru-
(1520-1566), 1 ex., Novar,  0,5 g, 10×11 mm. şă din împrejurimi, după ploaie, o monedă otomană
Informaţie: R. Rabinovici, L. Dergaciova şi A. de la Ahmed III (1703-1735), para, bătută la Misir.
Boldureanu. Informaţie: A. Boldureanu.

357
II. Materiale şi cercetări

1 2

4 5

Fig. 2. Descoperiri monetare.

Bibliografie

Agulnicov 2005: S. Agulnicov, Monede găsite în necropola medievală de lângă satul Budeşti, municipiul Chi-
şinău. Simpozion de numismatică organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea scaunului arhiepi-
scopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei la rangul de scaun patriarhal. Programul şi rezumatele comunicărilor.
Chişinău, 20-22 octombrie 2005, 12.
Boldureanu, Tabuică 2005: A. Boldureanu, R. Tabuică, Date noi privind tezaurul de la Oneşti, raionul Hân-
ceşti. Simpozion Chişinău 2005, 157-162.
Boldureanu 2006: A. Boldureanu, Un tezaur cu monede otomane şi ghiraide descoperit la Basarabeasca (sec.
XVII - începutul sec. XVIII). Simpozion de numismatică organizat cu ocazia jubileului Institutului de Arheolo-
gie „Vasile Pârvan” (1956-2006). Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 30 noiembrie-2 decembrie
2006, 12-13.
Bubulici, Kurciatov 2005: V. Bubulici, S. Kurciatov, Cercetările arheologice de salvare în curtea Bisericii Ador-
mirea Maicii Domnului din Căuşeni în vara anului 2004. Revista Arheologică S.N. I, 2; 2005, 402-416.
Chiroşca, Bolocan 2006: A. Chiroşca, A. Bolocan, Tezaurul monetar din secolul al XVII-lea de la Slobozia-
Duşca, raionul Criuleni. Simpozion de Numismatică organizat cu ocazia jubileului Institutului de Arheologie
„Vasile Pârvan” (1956-2006). Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 30 noiembrie-2 decembrie
2006, 11.
Ciobanu 2000: L. Ciobanu, Descoperiri monetare romane de la Giurgiuleşti, jud. Cahul. Simpozion Chişinău,
2000, 93-94.
Ciocanu 2005: M. Ciocanu, O tetradrahmă thasiană găsită la Stolniceni, raionul Hânceşti. Simpozion de nu-
mismatică organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan al
Ungrovlahiei la rangul de scaun patriarhal. Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 20-22 octombrie
2005, 7.
Ciocanu 2006: M. Ciocanu, Un tezaur de monede şi podoabe antice descoperit în împrejurimile Durleştilor. Sim-
pozion de numismatică organizat cu ocazia jubileului Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” (1956-2006).
Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 30 noiembrie-2 decembrie 2006, 6.
Ioniţă 2002: A. Ioniţă, Podoabe asociate cu monede în tezaure medievale aflate în colecţiile Institutului de Ar-
heologie „Vasile Pârvan”. Simpozion de Numismatică organizat în memoria martirilor căzuţi la Valea Albă, la
împlinirea a 525 de ani (1476-2001). Chişinău, 13-15 mai 2001. Comunicări, studii şi note (Bucureşti 2002),
209-220.
Leviţki, Haheu, Vornic, Ciobanu 2005: O. Leviţki, V. Haheu, V. Vornic, L. Ciobanu, Aşezarea de tip Sântana
de Mureş-Černjachov de la Giurgiuleşti-Stâna lui Mocanu. Revista Arheologică S.N. I, 2, 2005.

358
A. Boldureanu, Cronica descoperirilor monetare (I)

Mihăilescu-Bârliba, Butnariu 1988: V. Mihăilescu-Bârliba, V. Butnariu, Descoperiri monetare din Moldova,


I. Arheologia Moldovei XII, 1988.
Mitrea 1958: B. Mitrea, Descoperiri recente de monede antice pe teritoriul Republicii Populare Române. SCIV 9,
1, 1958, 150-156.
Nicolae 2005a: E. Nicolae, Un tezaur de monede tătăreşti descoperit la Orheiul Vechi. Simpozion de numismatică
organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei
la rangul de scaun patriarhal. Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 20-22 octombrie 2005, 10.
Nicolae 2005b: E. Nicolae, Monedele de tip Costeşti-Gârla. Simpozion de numismatică, 2005, 89-104.
Nicolae, Postică 2002: E. Nicolae, Gh. Postică, Câteva monede descoperite la Orheiul Vechi. Simpozion de
Numismatică organizat în memoria martirilor căzuţi la Valea Albă, la împlinirea a 525 de ani (1476-2001).
Chişinău, 13-15 mai 2001. Comunicări, studii şi note (Bucureşti 2002), 135-140.
Niculiţă 2005: A. Niculiţă, Un depozit de monede din cupru poloneze şi lituaniene din vremea lui Ioan Casimir
Wasa, descoperit la Orheiul Vechi. Simpozion de Numismatică dedicat centenarului Societăţii Numismatice
Române (1903-2003). Chişinău, 26-28 noiembrie 2003. Comunicări, studii şi note (Bucureşti 2005).
Niculiţă, Boldureanu, Nicolae 1997: A. Niculiţă, A. Boldureanu, E. Nicolae, Les aspres ottomans du trésor de
Săseni, dép. de Călăraşi (Rép. de Moldavie). SCN 11 (1995), 1997, 201-209.
Niculiţă, Nicolae 1996: A. Niculiţă, E. Nicolae, Monedele de aur otomane din tezaurul de la Bălţata, raionul
Criuleni, Rep. Moldova. BSNR 86-87 (1992-1993), 1996, 167-177.
Pere 1968: N. Pere, Osmanlılarda madenî paralar (Coins of the Ottoman Empire) (Istanbul, 1968).
Poenaru Bordea 1996-1998: Gh. Poenaru Bordea, Découvertes monétaires en Roumanie 1994-1996 (XXXVIII-
XL). Dacia N.S. XL-XLII, 425-466.
Postică 2005: Gh. Postică, Noi informaţii despre tezaurele monetare descoperite la Săseni şi Mereni. Simpozion
de numismatică organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea scaunului arhiepiscopal şi mitropo-
litan al Ungrovlahiei la rangul de scaun patriarhal. Programul şi rezumatele comunicărilor. Chişinău, 20-22
octombrie 2005, 14-15.
Postică 2005: Gh. Postică, Complexul monumental din piatră din sec. XV descoperit în citadela Orheiului Vechi.
Revista Arheologică S.N. I, 2, 371-385.
Preda 1998: Constantin Preda, Istoria monedei în Dacia preromană (Bucureşti, 1998).
Renţea, Poenaru 2003: E. Renţea, Gh. Poenaru Bordea, Un important tezaur de monede de argint istriene şi
tetradrahme postume Filip II, originale şi imitaţii fidele. Simpozion de Numismatică dedicat împlinirii a 125 de
ani de la proclamarea independenţei României. Chişinău, 24-26 septembrie 2002. Comunicări, studii şi note
(Bucureşti 2003), 9-31.
Tezaure Chişinău: Tezaure din muzeele oraşului Chişinău, secolele XVI-XVIII (coord. V.M. Butnariu) (Chişinău
1994).
Vîlcu, Isvoranu, Nicolae 2006: A. Vîlcu, Th. Isvoranu, E. Nicolae, Les monnaies d’or de l’Institut d’Archéologie
de Bucarest (Wetteren 2006).
Vornic 2006: V. Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti (Chişinău
2006).
Болдуряну 2006: А. Болдуряну, Oсманские монеты из погребальных комплехов Кэприянского монастыря.
VIII Международная Крымская конференция по религиоведению. Севастополь 15-20 мая 2006 г. Тезисы
докладов и сообщений. Севастополь.
Дергачева 2005: Л. Дергачева, Неизвестные монеты Богдана III из Сесенского клада. Revista Arheologică
S.N. I, 1, 2005, 364-367.
Левинский, Чокану 2005: А. Н. Левинский, М. М. Чокану, Новый клад тетрадрахм типа Хушь-Вовриешть
и вопрос о начале варварского чекана монет Филиппа II. Стратум + 6 (2003-2004), 2005, 374-392.
Нудельман 1976: А.А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинев 1976).
Нудельман 1985: А.А. Нудельман, Клад золотых и серебряных монет XVI-начала XVII в из Буджака. В
сб.: (Отв. ред. П.П. Бырня) Археологические исследования средневековых памятников в Днестровско-
Прутском междуречье (Кишинев 1985), 160-175.
Нудельман 1988: А.А. Нудельман, Неизданные монетные клады XVI-XVII вв. Из Днестровско-Прутского
региона. В сб.: (Отв. ред. П. П. Бырня) Средневековые памятники Днестровско-Прутского междуречья
(Кишинев 1988), 148-149.
Нудельман 1990: А.А. Нудельман, Монетные клады XVIII-начала XIX в. В Днестровско-Прутском
регионе. В сб.: (Отв. pед. В.Л. Янин) Нумизматические исследования по истории Юго-Восточной Европы
(Кишинев 1990).

359
II. Materiale şi cercetări

Monetary finds chronicle (I)


Abstract
The summary contains information about hoards and isolated finds of ancient coins found in Moldova in 2005-
2006. With the help of modern metal-detectors a number of numismatic finds has been excavated recently. Only a
small part of these finds are preserved in museums; some of them are kept in private collections and the majority is
exported abroad illegally. This explains the necessity of publishing the chronicle of numismatic finds in the new se-
ries of the “Tyragetia”. It will allow to accumulate valuable information and also to provide scholars with important
new data relevant for their research. We would be grateful to the colleagues from other museums, archaeologists
and collectors for any information about new numismatic finds. The authors of this chronicle publish 8 ancient and
19 medieval finds, including 9 hoards.

List of illustrations:
Fig. 1. Map of the latest monetary finds on the territory of the Republic of Moldova.
Fig. 2. Monetary finds.

Хроника монетных находок (I)

Резюме
Публикуемая сводка содержит сообщения о кладах и единичных находках монет с античных времен до
XVIII-го века, найденных на территории Республики Молдова на протяжении 2005-2006 гг. Использование
современных металлодетекторов позволило в последние годы извлечь на свет огромное количество
нумизматического материала. Только малая часть этих находок попадают в музейные коллекции,
некоторые идут в частные собрания, а большая часть уходят за рубежом. Вот почему мы поставили перед
собой цель печатать на страницах новой серии «Тyragetia» хронику нумизматических находок. Этo позволит
сохpанить часть ценейшей информации, а также предоставить исследователям в короткие сроки важные
сведения о материалaх, которые смогли бы использовать в своих разработках. Будем благодарны коллегам
из других музеях, археологам и коллекционерам за сведения о находках новых кладов и различных монет.
В настоящей хронике авторы публикуют 8 античных находок и 19 средневековых, в том числе и 9 кладов.

Список иллюстраций:
Рис. 1. Карта последних монетных находок на территории Республики Молдова.
Рис. 2. Монетные находки.

30.01.2007

Dr. Ana Boldureanu, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova, e-mail: anaboldureanu@yahoo.com

360

S-ar putea să vă placă și