Sunteți pe pagina 1din 2

Consumul anumitor alimente poate

duce la micsorarea creierului

Fiecare dintre noi are aproximativ sase miliarde de km de ADN. Cum de reuseste corpul
nostru sa nu se incurce in el? Exista anumite proteine, numite histone, care actioneaza
ca un mosor, iar ADN-ul este ca o ata. O categorie de enzime, numite sirtuine,infasoara
ADN-ul in jurul histonelor si, prin aceasta actiune, dezactiveaza genele care se afla pe
linia respectiva de ADN, de unde si numele de SIRtuine, care vine de la denumirea in
engleza "silencing informationregulator" (regulatori de informatie care reduc la tacere).

Desi au fost descoperite cu doar un deceniu in urma, studierea sirtuinelor "a devenit
unul dintre cele mai promitatoare domenii ale biomedicinei, pentru ca par implicatein
promovarea unui proces de longevitate si imbatranire sanatoasa. Reprimarea acestei
protectii esentiale este considerata o trasatura centrala a bolii Alzheimer.

Autopsiile efectuate pe persoanele care au suferit de Alzheimer arata ca pierderea


activitatii sirtuinelor este strans asociata cu acumularea de placa si noduri in creier,
specifice bolii Alzheimer. Sirtuinele par sa activeze cai prin care creierul este ferit de
formarea de placa si noduri proteice. Avand in vedere ca reducerea activitatii
sirtuinelor poate avea efecte daunatoare asupra sanatatii nervilor, cercetatorii
incearca sa dezvolte medicamente care sa mareasca activitatea sirtuinelor, dar de ce sa
nu prevenim de la bun inceput reprimarea acestora?

Glicotoxinele din mancare reprima activitatea sirutinelor. Acestea mai sunt cunoscute
si sub numele de produsi finali de glicatie avansata sau AGE (de la acronimul denumirii
in engleza). Dieta moderna include AGE in exces, care pot fi neurotoxici. Un nivel ridicat
de AGE in sange poate prezice, dupa cum arata un studiu, un declin cognitiv in timp.
Adultii varstnici care au prezentat nivelul cel mai ridicat de glicotoxine din urina au fost
si cei care, noua ani mai tarziu, au suferit de cel mai mare declin cognitiv.

Pe masura ce imbatranim, creierul se micsoreaza. In jurul varstei de 60 sau 70 de ani, cu


totii pierdem in medie cinci cm cubi din volumul total al tesutului cerebral pe an, insa
unii oameni pierd mai mult decat altii. Atrofia creierului poate fi redusa la persoanele
foarte sanatoase, iar unii oameni nu pierd deloc din creier. In mod normal, pierdem
aproximativ 2% din volumul creierului in fiecare an, insa aceasta este o valoare medie.
Volumul pierdut de cei in jurul varstei de 70 sai 80 de ani a fost de 2.1%, unii au pierdut
mai mult sau mai putin, in timp ce unii nu au pierdut deloc pe parcursul a patru ani.

Cercetatorii din Australia au gasit prima dovada care face legatura dintre AGE si acest
tip de micsorare a creierului. Astfel, limitarea consumului acestor compusi ar putea
avea beneficii semnificative pentru sanatatea populatiei. Avand in vedere ca deficienta
sirtuinelor poate fi prevenita si este si reversibila prin scaderea de AGE din alimentatie,
o strategie terapeutica pentru a combate epidemia de Alzheimer poate include
reducerea consumului de AGE.

Unele glicotoxine sunt produse intern, mai ales la diabetici, insa oricine le poate
prelua ca urmare a fumatului si a dietei, in special din alimente bogate in grasimi si
proteine gatite la temperaturi ridicate. Printre alimentele care contin glicotoxine se
numara carnea de pui, porc, vita si peste, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care
consumatorii de carne au un risc triplu de a dezvolta dementa, comparativ cu cei care
au urmat o dieta vegetariana pe termen lung.

Glicotoxinele se regasesc si in unele produse de origine vegetala, bogate in grasimi si


proteine, cum ar fi oleaginoasele si soia; astfel, e bine sa se evite alunele prajite sau tofu
la cuptor.

Sursa utilizata: http://nutritionfacts.org/2016/12/08/reducing-glycotoxin-intake-to-


help-reduce-brain-loss/