CU SI DESPRE

AUTISM

1
 CU SI DESPRE AUTISM
Accesul de furie

Deseori la copiii cu autism intalnim crize de agresivitate, ce se manifesta prin heteroagresivitate

agresivitate indreptata spre persoanele sau obiectele din jur, sau autoagresivitate agresiviatea este
indreptata spre propria persoana. Aceste crize pornesc in cele mai multe cazuri cand copilul isi
doreste ceva care ii este interzis sau are acces limitat. Doreste bomboane, jucarii, tableta, nu vrea sa
merga la culcare pentru a continua autostimularea, sa nu ia medicamentele sau doreste mai multe
prajituri, etc.
Copilul nu isi poate gestiona dorintele sau sa si le amane, iar accesul de furie ii poate facilita accesul
la obiectul sau actiunea dorita. Cea mai buna solutie pentru o criza este un angajament din partea
tuturor persoanelor care au contact regulat cu copilul sa ignore accesul de furie.
Ce este un acces de furie?
Un acces de furie este o forma de comunicare. Copilul spune: Parinte, tutore, terapeut, lume vreau
cutare lucru si ar fi bine sa mi-l dati! Furia este o reactie normala atat timp cat este manifestata
acceptabil social, transmite o anumita emotie interna. Dar in cazul nostru , la copiii cu deficiente,
devine un mod de a cere, de a obtine ceva, fara posibilitate de a da gres in cerinta sa.
Cand copilul isi exprima pentru prima data furia, adultul isi manifesta simpatia, fiind amuzant sa vezi
un copil cu fata incruntata, care pare bagat intr-un rol social de adult, iar reactia noastra este de a
incuraja acest lucru prin indeplinira cerintei. In acea clipa copilul descopera ceva MAGIC: furia ,
comportamentul ce ii indeplineste dorintele ca o bagheta fermecata.

Pe masura ce trece timpul adultii nu se mai bucura, ci se supara sau incearca sa ignore
comportamentul copilului. Cea mai buna atitudine este cea de a ignora acest comportament. Dar de
cele mai multe ori adultul cedeaza si indeplineste cerinta.
In acest moment copilul invata ca nu trebuie sa aibe un comportament de furie scurt, ci unul lung si
amplu, caci rezultatele vor veni neintarziat.
Raspunsul parintelui la recomandarea specialistului este : Am incercat ignorarea, dar nu a
functionat. In realitate l-a invatat pe copil sa se infurie mai mult si mai amplu. Ignorarea trebuie
facuta complet in orice sitiuatie si de catre toate persoanele implicate.
Mai avem posibilitatea de a il invata pe copil sa isi amane dorinta, dar o astfel de strategie foarte bine
pusa la punct, pentru a reusi acest lucru, nu este inca gasita. Putem incerca:

Procedura prin numarare

Acest procedeu este bun cand copilul vrea ceva functional (tableta de exmplu), dar nu un obiect ce ii
dezvolta furia si vrea sa il arunce sau sa il tranteasca:
Parintele spune: Nu plange! Si incepe sa numere pana copilul respira sau se opreste din plans.
Atunci parintele repeta Nu plange si numara iar pana la urmatoarea oprire din plans. In cele din
urma copilul se opreste din plans dupa un numar de 10 repetitii. Aunci parintele il intreaba Ce
vrei? iar copilul indica sau spune.
In cazul in care copilul are ecolalie, el poate incepe sa numere, ca o cerere a obiectului dorit, apoi se
poate trece la numararea non verbala cu ajutorul degetelor. In unele cazuri procedura de numarare
poate escalada criza de furie, prezenta parintelui sugerand ca el poate obtine ce vrea, si acest fapt este
valabil mai ales la copiii ce au un istoric amplu in obtinerea celor dorite in urma crizelor de furie.

Ignorarea

Desi pare extrem de simpu in realitate nu este asa. Ignorarea trebuie sa fie un acord intre toti
participantii la educatia copilului, prin care ei sa respecte niste reguli atat timp cat copilul are un
acces de furie.
Ori de cate ori apare un acces de furie acesta trebuie complet ignorat. Mai exact criza de furie trebuie
tratata ca si cum aceasta nu ar exista si nu va schimba nimic bine sau rau pentru copil.

2
Ce trebuie sa faceti:

Nu te uita la el.
Nu vorbi cu el.
Nu il atinge.
Nu il imbratisa.
Nu il apostrofa.
Nu il brusca cu vreun gest.
Nu incerca sa ii distragi atentia cu vreo jucarie sau bomboana.
Nu vorbi despre criza cu alte persoane. (in prezenta crizei sau a copilului)

Alte recomandari:

Discuta relaxat cu ceilati despre stiri , sport, vreme, etc.

Concentreaza-te pe alte persoane si ce fac ele.
Lauda alti copii ce au comportamente adecvate.
Daca esti singur apuca-te de alte activitati. Citeste o carte de exemplu. E mai recomandat decat
uitatul la tv, deoarece copilul se poate interpune intre tine si tv.
Vorbeste cu cineva la telefon.
Nimic sa nu iti distraga atentia spre criza, vreo trantire de obiect, din acel moment el va tranti tot.
Chiar daca acum a facut din greseala.
Daca s-a lovit usor din greseala nu trebuie sa acorzi atentie, vei dezvolta comportamente
autoagresive.
Daca te atinge sau loveste usor, ignora, vei dezvolta comportamente heteroagresive.
Lauda copilul cand are un comportament adecvat.
Cand criza de furie se opreste asteapta cateva momente pana sa il atingi sau lauda-l, sa nu lege acest
fapt cu criza.
Daca accesul de furie a pornit in timpul unei sarcini, dupa oprirea furiei se continua sarcina ca si cum
acest comportament nu a existat. La finalul sarcini e bine sa fie recompensat.
In general o criza de tantrum dureaza in medie 30 de minute (media nu este o regula).
Daca este cazul si doresti sa te asiguri ca nu se raneste e bine ca supraveghera sa fie facuta de cineva
neutru, nu de cel spre care se indreapta furia. Daca cumva copilul s-a accidentat usor, de exepmplu: a
dat mai tare cu mainile in masa si vrei sa te asiguri ca nu a patit nimic fa acest lucru dupa o perioada
de cateva minute (3-5)dupa terminarea crizei, astfel vei impiedica aparitia comportamentelor
agresive.
Accesul de furie ca o cerere de atentie.
Dupa cum spuneam, copiii cu autism comunica prin comportamentul lor. Iar un acces de furie poate
sa fie o cerere de atentie. Sunt foarte dese cazurile cand parintii acorda atentie atunci cand copiii se
afla in situatie de criza, tipa, arunca, se lovesc etc. Astfel ei obtin atentia ce nu o au in situati
normale. Este esential sa nu ii acorzi atentie in situati de criza, dar cand se joaca linistit, intareste
acest comportament, prin imbratisari, mangaieri etc. Orice copil are nevoie de atentie si ea trebuie
oferita in momente linistite.
Exceptii sunt problemele senzoriale
Unele accese de furie sunt legate de probleme senzoriale si apar in urma unor zgomote, a vazut ceva
ce nu ii place, a mirosit ceva, a atins o suprafata ce nu ii provoaca
placere, etc. In acesta situatie este bine sa consultati programele de integrare senzoriala. Dar cu toate
ca se spune ca e recomandabil ca in acesat situatie copilul sa fie linistit cu mangaieri etc. Cred ca
acest lucru da prea multa atentie si consolideaza senzatia senzoriala neplacuta.
Unii copii fac accese de furie cu autovatamare, chiar daca nu a fost incurajata, In cele mai multe
cazuri si acest fapt este o problema senzoriala. Cercetatori cred ca unii copii s-au ranit pentru a
elibera endorfine in organism ce le ofera o senzatie de placere. In aceste situatii este necesara
consultarea psihologului sau psihiatrului.

3
Activitatile fizice si gimnastica medicala in autism
sunt extrem de necesare, si adesea neglijate in cazul copilulului cu autism: cu cat se dezvolta mai
mult capacitatea coordonarii motrice cu atat mai mult se realizeaza premizele unei dezvoltari
intelectuale care sa puna in valoare intregul potential.
Motricitatea este coordonata de la nivel cerebral, dar si dezvoltarea cerebrala este influentata de
dezvoltarea coordonarii motrice; creierul fiind oxigenat mai mult bineinteles va functiona la alti
parametri;
-pe fondul unei familii hiperprotective si a lipsei de miscare o buna parte dintre copii cu autism sunt
obezi sau supraponderali
-activitatea fizica va contribui la mentinerea unui indice de greutate aflat in apropierea normalitatii;
-exercitiul fizic rezolva problemele legate de constipatie;
-copilul hiperkinetic isi consuma energia in mod util prin activitate coordonata de adult fapt care va
avea drept consecinta o crestere a capacitatii de atentie si astfel la masa de lucru vor fi mai eficienti;
-nivelul autoagresivitatii si heteroagresivitatii va scadea in urma eliminarii de energie si tensiune prin
exercitiu fizic
-activitatile fizice sunt mai atractive decat activitatile la masa de lucru
somnul se imbunatateste ;
-inotul este f recomandat ( toate grupele de muschi sunt activate)iar ei sunt atrasi de apa

Analiza comportamental n situaiile de criz in autism

Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este ngreunat

sau chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente,
n sensul diminurii i nlocuirea cu alte comportamente adecvate, s se realizeze nc din preterapie.

Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din

experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a
comportamentului sunt cele din terapia comportamental. Toate comportamentele, fie pozitive sau
negative, sunt nvate din experiena anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv
(antecedent) i care urmeaz imediat comportamentului (consecin).

La copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema.

Pot fi comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul minilor,
lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul
respiraiei).

n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele

obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i
socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze
la ceea ce se ntmpl n jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv
din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie.

n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i respiraia
greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat.

Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona asupra lui trebuie s
facem analiza funcional a comportamentului. Este aproape imposibil s intervenim asupra unui
comportament-problem daca nu s-a neles de ce persoana se comport astfel.

4
De cele mai multe ori comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect.
Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali, pentru a atinge
obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i asupra mediului. Nu toate
comportamentele problem se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste
comportamente problem sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu
alte comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional.

Cnd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv, intensitatea
cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare i s urmrim modelul:

ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce
facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt din vreo activitate etc);
COMPORTAMENT - descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de
incheietura mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul
va fi mai bine neles;
CONSECINA - ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a
nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv).
Trebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel comportament:
-ce funcie ndeplinete (comunicativ sau autostimulant);
-ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai
funcii.
Trebuie s inem cont de un lucru foarte important - o singur manifestare a comportamentului
problem nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar s se adune date despre situaiile n
care apare i consecinele care au urmat pentru a determina cauzele i funciile comportamentului
respectiv.

Exemplu de comportament problem; cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat
pentru a duce la extincia lui.

Comportament:crizele de tipat

Antecedent: copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la lecii

Comportament: copilul face o criz de ipat

Consecina: il mai lsam s se joace puin ca s se liniteasc

EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l
oprim din ipat. Modul corect de a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care
ip s-l oprim din activitatea pe care o face i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la plans
sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru ct de "frumos te-ai jucat
mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii". Nefcnd nici o referire la comportamentul
problem acesta va disparea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s-l ntreasc.

Pentru a putea preveni acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp - te mai las 5
minute, apoi trebuie s mergem la lecii. n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reacii
neplcute dac i informm din timp ct mai au la dispozitie pentru activitatearespectiv.

Acelai comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem
interveni la toi n acelai mod. Trebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim
asupra comportamentului. Un copil poate s ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie
lsat n pace; n fiecare situaie se va interveni n mod diferit.

5
De ce apare un comportament problem?

A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV)

Este susinut pozitiv (prin comportamentul problem) de alte persoane care se apropie de el, i
vorbesc, l ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un
copil care este ignorat mult timp).

Exemple:

Copilul ncepe s plng sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia n brae; va nva
c atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s plng.
Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c deja a mncat unul iar el
ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d ; va nva c poate s-i manipuleze pe cei
din jur pentru a obine ce vrea..
Prin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel de
comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s le
ntreasc.

B. Copilul reuete s evite o situaie perceput ca aversiv ( NTRITOR NEGATIV).

Comportamentul problem este ncurajat negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau
se reduce. Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment
de incapacitate; adoptand un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul,
deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului i schimb orientarea i reduce fluxul su de
stimuli care produc discomfort copilului.

S ne gndim de exemplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s

rspund n mod repetat la fel ca i ceilali copii copilul adopt comportamentul de a se muca de
mini; ca i consecin educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul neplcut. Prin
reacia educatoarei comportamentul problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc pentru
a evita situaiile n care este solicitat s rspund. n aceste dou funcii ale comportamentului
problem, efectul produs este extern, este ceva ce se produce n mediu i n relaiile cu ceilali.

C. Efectul obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial.

AUTOSTIMULARE - Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute
de tip kinestezic (legnat, nvrtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de
corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor
n gur).

Este mai usor de intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea sunt ntrite de
consecinele externe pe care le primete copilul; dac i oferim alt consecin comportamentul va
disprea prin extincie i este mult mai uor s-l nlocuim cu un comportament adaptativ; n schimb
este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem pentru c este
ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce.

A fost demonstrat c dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu
frecvene sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-
problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i anume de autoreglare a
fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi
i la reducerea unui flux prea puternic de input.

6
De exemplu s ne gndim la un copil autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu
voce tare i ip pe un fond muzical.

Nu trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui comportament; trebuie s ne gndim n

acelai timp ce comportament dezirabil i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament.

De exemplu dac copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l
nvam pe copil moduri adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s spun "uit-te, te
rog", "ajut-m" sau s bat uor pe umr.

Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc
acel comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc
aceai funcie ca i cel iniial.

S lum puin exemplul de mai sus - dac l oprim din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm
un mod alternativ de a atrage atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom
avea un nou comportament problem.

Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie pentru fiecare comportament n parte

Metoda care poate duce la extincia unui comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s
ntreasc comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c
uneori recompenseaz neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au pedepsit
copilul.

De exemplu:

Un copil ncepe s arunce cu jucriile pe jos; mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile
de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul poate
fi ntrit de reacia mamei (a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip
de comportament nu ar trebui s ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi
ntrit negativ de simpla expresie a feei pe care o obine de la ceilali cnd se poart neadecvat.
Modul corect de a aciona este s ateptm pn comportamentul nceteaz apoi i spunem cu calm s
strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac.
n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost "time-out" pentru 3 minute (se pune
un timer iar copilul este aezat intr-un "loc de pedeaps" timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete
cu el). Acest tip de pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei
activiti plcute pentru copil, dar dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va deveni
un ntritor negativ pentru c folosindu-se de comportamentul problem va scpa pentru cteva
minute de la lecii.

Ignorarea

Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din jur, este bine s ne prefacem c acel
comportament nu exist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a
atrage atenia. n loc s-i oferim atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i
simplu comportamentul i ateptm s apar un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea
atenie, dar n momentul n care apare un comportament bun trebuie s fim entuziati i s l ludm
pentru lucrul bun pe care l face. n felul acesta copilul nva c primete atenie doar pentru
comportamentele adecvate.

Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin imitaie

7
 Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu att mai mult dac avem un
copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s discrimineze ce comportamente sunt acceptate i
care nu.

S ne imaginam un printe care ii loveste copilul spunnd "nu este frumos s loveti!" sau unul care
ip "nu mai ipaaa!". Este de neneles pentru un copil "de ce nu am voie s ip dac mama ip la
mine?!" sau "de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m lovete?!". Atunci cnd sunt frustrai sau
suprai ei vor aciona i se vor comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei.

Prezentam cateva fragmente din cartea

Sindromul Asperger o poveste de dragoste

-in care cei doi membri ai cuplului vorbesc din perspective diferite despre aceleasi subiecte sau
aceleasi intamplari din viata lor. El din perspectiva persoanei cu sindrom Asperger, ea din perspectiva
non autista.

Prefa
Sarah Non - Asperger
Imaginai-v urmtoarea scen, dac vrei. Sunt n autobuz, spre munc, ascult Barry Manilow pe
MP3 player ( este o slbiciune , recunosc) .Mi-a venit o idee romantic s trimit un mesaj. Trimit
acest text iubitului meu: Cnd voi avea 40 de ani , a vrea s merg la Las Vegas, s m mrit cu tine
i s-l vd pe Barry. Nu m atept la un rspuns extraordinar-poate O,draga mea, ce romantic i
plin de sperane pentru viitor eti-dar nu la asta : Ce-ai zice dac te-ai cstori cu Johnny Vegas in
Barry (Glamorgan)?
Sunt ndragostit de un brbat care are sindromul Asperger. Bine ai venit n lumea mea.
Se pare c sunt destul de multe femei care s-au ndrgostit de asemenea brbai. Am citit toate crtile
sute de comentarii online pe forumuri i am urmrit seminarii. Mesajul copleitor pare a fi unul de
condamnare. Aceste femei sunt disperate: pline de resentimente, fr sprijin, furioase i depresive.
Unele dintre aceste femei i-au prsit partenerii acum civa ani dar nc nu sunt n stare s
depeasc momentul i s mearg mai departe. Unele au dezvoltat chiar caracteristici definite ca un
sindrom separat, sindromul Cassandra Affective Disorder, pur i simplu ca rezultat al timpului
petrecut cu aceti parteneri (Aston 2005). Pronosticul pare s fie universal: dac eti implicat ntr-o
relaie cu un partener care are sindromul Asperger este foarte posibil s capei depresii, anxiozitate i
o scdere a respectului de sine. Familia i prietenii ti nu vor crede c acel brbat linitit, gentil,
muncitor este rece, distant, un egoist pedant. El s-ar putea s-i spun c tu eti de vin ; c tu eti
rea, exagerat de sensibil, c tu caui cearta i creezi problemele. tiu aceste sentimente prea bine,
recunosc prezena sindromului Cassandra n propria mea via, mi-am pus la ndoiala propria mea
integritate mental pna la pragul disperrii i m-am auzit de mii de ori aprndu-mi dreptul de a fi
suprat. n ciuda tuturor acestor lucruri , chiar cred c o relaie de acest tip poate funciona pentru c
acum din fericire suntem foarte bine, nu fr un efort considerabil, fr transformri i compromisuri
dar suntem foarte fericii i e minunat.

Keith - Asperger
Nu tiu exact de ce am contribuit la aceast carte. Ei bine, cred c pentru dou motive simple:
- Primul-Sarah (partenera mea i cea asupra creia se concentreaz atenia mea n aceast carte) a
devenit recent interesat de subiectul Sindromul Asperger datorit descoperirii noastre comune c,
eu, fr ndoial (n opinia mea), sunt afectat de aceast condiie i ea a nceput o carier n acest
domeniu. Unul din multele lucruri care m-au atras pe mine la ea este abilitatea sa extraordinar de a
observa ce alii nu pot s observe. A fost ideea ei ca noi s scriem aceast carte. Chiar dac eu nu
vedeam scopul, nu am gsit nici un motiv ntemeiat s nu contribui i s ajut s-i ndeplineasc
aceast ambiie de a avea succes cu o publicaie n acest domeniu. Nu mi-a fi imaginat niciodat c

8
ceva privitor la modul meu de a gndi (normal pentru mine ) poate fi subiectul unei cri i nc am
ndoieli c ar fi interesant pentru cineva.
n al doilea rnd , primesc un procent din profitul la vnzarea crii . Nu a putea s refuz
oportunitatea ctigrii a ceva bani n schimbul unei sarcini att de simple cum este de a scrie despre
un subiect att de cunoscut mie- eu.

Iniial ne plnuisem ca aceast carte s fie un efort comun al nostru i s scriem fiecare separat cte
un capitol. S-a dovedit c nu am putut face aa i a fost o experien n sine din care am nvaat. Lui
Keith i-a fost imposibil, lsat singur, s-i dea seama despre ce ar putea scrie pentru c nu tie dac
unele lucruri relatate despre el ar fi neobinuite sau ar fi de interes. Nu are posibilitatea s se vad din
perspectiva altei persoane lucru care de altfel este o caracteristic a sindromului. I-a luat foarte mult
timp i efort psihic s-i analizeze propriile gnduri i s le exprime n cuvinte i a avut nevoie de
mult susinere pentru asta. De aceea subiectele atinse n aceast carte au fost gestionate mai ales de
Sarah care i-a exprimat prerile pentru situaiile pe care ea le-a considerat a fi elocvente pentru
condiia de As sau n care a considerat c modul de a privi din interiorul unui As poate fi folositor i
interesant pentru alii. El n general a rspuns acestor comentarii. Rezultatul a fost c Sarah a scris
mai mult n aceast carte - ceea ce nu a fost intenia sa. Tot ceea ce au scris a avut acordul comun al
ambilor.

Dificultate n exprimare i n interpretarea comunicrii non verbale - contact vizual, limbajul

corpului i expresiile faciale-comunicare non verbal, care ar fi necesar unei depline
nelegeri a comunicrii sociale

Keith - Asperger:
A privi ali oameni n ochi doare: Nu tiu ce gndesc acetia i de ce. n general comunicarea non
verbal pentru mine este ca un cmp cu mine. Dup ce am citit recent o carte despre limbajul
corpului , am realizat c sunt atipic cel mai mult este afectat mesajul pe care l pot evoca prin
expresia feei. Mi-a dori mai mult simplicitate n comunicare. De aceea telefonul este uneori
modalitatea perfect pentru a comunica , pentru c tot ceea ce trebuie spus este spus cu toate c mi
dau seama c nu am ntotdeauna imaginea complet a situaiei n lipsa unui feeback vizual.
Sarah Non - Asperger:
Keith are contact vizual mai redus dect majoritatea celorlali i uneori nu este cel adecvat-este ori
prea lung sau prea scurt , ceea ce sugereaz c este un comportament mai mult nvaat dect intuitiv.
Pare de asemeni c nu poate citi detalii ale expresiei feei. Se spune c oamenii cu asperger nu pot
primi nici o informaie prin contact vizual , cum o fac ceilali, de aceea nu vd sensul n a- i privi pe
ceilali n ochi . Interesant este c am ntlnit alte persoane cu asperger care spun c este prea multa
informaie i detalii n ochii i faa cuiva i trebuie s-i fereasc privirea pentru a se concentra
asupra propriilor gnduri.
Keith zmbete deseori sau rde i uneori aceasta pare mai mult o reacie nervoas ca i cum prin
zmbet ar opri orice agresiune asupra lui-este posibil ca aceasta s fie o consecin a anilor n care
primea feedback negativ i era agresat de ceilali. De asemeni rde la intervale anumite de timp i
uneori n cazuri nepotrivite. Am ntlnit i alte persoane cu asperger care aproape c nu aveau
expresie facial i care aveau manifestari mai pronunate ceea ce implic alt experien. Limbajul
corpului su pare defensiv uneori i prudent, aa cum spune i el. S-ar putea concluziona c e doar
stngaci.
Are de asemeni un obicei al sesizrii celebritilor.Remarc tare i arat spre persoane care
seamn cu cineva foarte cunoscut. Odat a fost fascinat de un domn despre care el spunea ( un pic
prea tare) ca seamn cu George Best. Crede c jumtate din populaie seamn cu Phil Collins!
Aceste persoane nici mcar nu seamn cu cei de care spune el. M gndesc dac acest lucru se
datoreaza parial inabiliii sale de a distinge feele celorlali combinat cu capacitatea sa sczuta de a
interaciona social.
(ambele caracteristici ale persoanelor cu sindrom Asperger).

9
Dificultile persoanelor cu sindrom Asperger n a forma prietenii i relaii sau lipsa acestora

Keith - Asperger:
Sincer,nu am prieteni. tiu civa oameni. Dar nu este nici o persoan despre care s pot spune sincer
c este prietenul meu . Uneori mi se pare c ar fi folositor s ai prieteni , dar pe de alt parte m
ntreb, pentru ce?
N-am avut nicioadat relaii de acest gen n trecut i cu toate astea m-am descurcat-oricum nu toat
lumea te dezamgete i te abandoneaz? n general e mai simplu s nu-mi bat capul cu asta.
Problema este c nu tiu cum s fac lucrul sta i dup aceea vine durerea c am ncercat i nu am
reuit care depete cu mult beneficiile pe care le-a putea primi dintr-o prietenie.
Sarah Non - Asperger:
n afar de rudele apropiate ale lui Keith , nu am ntlnit niciodat pe cineva cunoscut al lui. Sunt
cteva persoane pe care le ntlnete n mod sporadic vechi colegi de munc presupun dar asta se
ntmpl mai puin de o dat pe an. Nu am fost nici o data invitat s cunosc pe cineva dintre aceti
oameni. Gsesc lucrul acesta destul de suprtor dar neleg c el nu-i d seama c oamenii n
general fac acest lucru. El reacioneaz copilarete i interesat doar de persoana lui i nu pare c
nelege cum funcioneaz prieteniile. Din punctul su de vedere conversaiile sociale i discuiile
scurte sunt fr sens deoarece simte c din acestea nu nva nimic. Unii oameni cu As au relaii
sociale dar acestea consist n general din relaii cu persoane cu care au interese comune aa nct
baza acestor relaii este un anumit interes comun i nu socializarea.

Lipsa schimbrilor n comportament, rutina i comportamentul de zi cu zi in cazul persoanelor

cu sindrom Asperger

Keith - Asperger:
Este interesant. Cuvintele rutin i ritual nu descriu realitatea. Nu caut confortul prin repetiie ci
mai degrab ar fi valabil ideea dac un lucru merge bine nu-l schimba.
Aceasta nu este o decizie contient; e mai mult un rspuns la a afla ce merge. Gsesc c aa merge
la mine i se poate aplica felului cum m mbrac, cum mnnc, pregtirea matinal -totul.
Meninerea aceleai rutine se explic doar prin faptul c am gsit o metod care funcioneaz i
astfel reduc starea de stres din mine. mi lipsete imaginaia-gsesc o soluie pentru o anumit
problem i o folosesc mereu-poate fi orice de la a purta acelai tip de mbrcminte pn la a gti
aceleai feluri de mncare. Chiar dac hainele s-ar putea s nu fie cele mai atractive pentru mine sau
mncrurile cele mai sntoase, am gsit un set de parametri care funcioneaz pentru mine , aa c
nu trebuie sa fac altceva.Aceasta m scutete de stresul de a m gndi la aceste lucruri din nou. Poate
fi modificat de, s zicem , interese speciale. mi modific drumul ctre serviciu i apuc pe drumuri
necunoscute din zona local . Am purtat ns aceeai mbrcminte la servicu n ultimii cinci ani.
Hainele i ndeplinesc utilitatea lor, sunt rezonabile ca i aspect i clduroase i m acoper.

Sarah Non - Asperger:

Mi se pare c este un subiect suprasolicitant pentru multe persoane cu sindrom Asperger. Situaiile
noi creeaza stres care se acumuleaz pn la un punct care devine critic.Probabil c revenind mereu
la o metoda cunoscut a rezolvrii unei sarcini, posibilitatea apariiei situaiilor necunoscute i
nesigure este redus.Tony Attwood (2002) sugera c rutina face viaa predictibil i nu las
posibiliti pentru schimbare. De exemplu , mbrcatul ntr-o anumit succesiune i folosirea
acelorai haine ndeprteaz necesitatea de decizie cu privire la ce voi mbrca sau dac anumite
accesorii au fost uitate. Aceasta permite s rmn mai mult timp i capacitate pentru ndeplinirea
altor lucruri cotidiene. Dac acest lucru se aplic mai multor domenii va duce la scderea stresului
individual. Keith pare c are mai puine ritualuri dect majoritatea persoanelor As pe care le-am
ntlnit. Am auzit de familii care sunt ancorate puternic n ritualurile i programul partenerului cu

10
asperger, care insist s se mnnce la anumite ore i decide ce anume tipuri de mncare vor fi
consumate. Keith este foarte flexibil n acest sens.
Are obiceiul de a se mbrca n acelai fel n fiecare zi. Inflexibilitatea lui Keith se manifest mai
mult n acest sens. Orice alt idee noua sau concept are nevoie de luni de zile pentru a fi preluat de
ctre el. Igiena sa personal este important nu chiar un ritual dar ceva ce trebuie ndeplinit fr
gre. De fapt este o vorba de respect printre altele, cred.

Comportament fizic repetitiv specific persoanelor cu sindrom Asperger

Keith - Asperger:
mi pocnesc degetele i cred c fac asta de la vrsta de opt ani.
Uneori balansez, ritmic, o saco de cumprturi n fiecare mn ceea ce face s simt o micare de
rsucire i o senzaie de greutate plcut. Cu un timp n urm mi micam ritmic piciorul chiar o
micare de basculare a piciorului pe care l sprijineam pe cellalt sau loveam repetat cu vrful
piciorului podeaua- dar am ajuns la concluzia c asta este prea ciudat aa c m-am oprit. tiam c
pocnirea degetelor produce un sunet suprtor (dup cum spun majoritatea oamenilor) dar nu tiam
c este tot o manifestare specifica sindromului Asperger.

Sarah Non - Asperger:

Ah, da , i contorsioneaza tot corpul i i pocnete ncheieturile. De asemeni pocnete tocul
pantofului i degetul mare de la mn de mas atunci cnd scrie sau se gndete i bate cu degetul
mare de la picoare n podea. Arat ciudat n propriul corp i n lume, n acelai timp. Are tendina s-
i rsuceasc minile , s i le zglie prnd c nu are schelet , foarte mult ca i un copil mic.Are un
obicei foarte suprtor s-i pocneasc toate ncheieturile de la degete, mn, i umeri foarte puternic
i cu zgomot, indiferent unde se afl i cu cine.Am vzut o ntreag camer de oameni nfiorat de
zgomotele lui.
L-am ntrebat dac a mai vzut la altcineva s fac acest lucru n public i mi-a spus c nu. L-am
ntrebat dac nu crede c aceasta se datoreaz faptului c n-ar fi de acceptat din punct de vedere
social i mi-a spus:Nu asta nseamn doar c ceilali nu sunt att de dezinvoli ca i mine i place
foarte mult s provoace reacii n rndul celorlali momentele sale de mojicie aa cum le
denumete el. Am vzut alte persoane cu sindrom Asperger care mormie, fac zgomote n timp ce
mnnc, rgie repetat fr s-i cear scuze, bat cu degetele n mas cnd sunt stresai sau relaxai;
am ntlnit i persoane cu sindrom Asperger care nu au autostimulari vizibile.

Focalizarea pe detalii in detrimentul ntregului

Keith - Asperger:
A fi putut spune c nu mi se ntmpl dac recent Sarah nu mi-ar fi artat c chiar dac eram sau nu
contient de acest lucru (i probabil c nu eram), ntr-o ocazie am petrecut exagerat de mult timp cu
inutile fieli cnd am btut ceva pentru pregatirea mncrii.Acum mi vine n memorie un alt
exemplu, un coleg de serviciu m acuz c atunci cnd sunt ntr-o main nchiriat sunt singura
persoan care apas pe toate butoanele i ntreruptoarele i se uit n toate ungherele i colurile.

Sarah Non - Asperger:

Nu face acest lucru ntr-o msur mare. i place s analizeze i s repare lucrurile. Este un mare
perfecionist i i place s fac lucrurile bine, de obicei pe termen lung. Ador ce-i special,
instrumentele i uneltele scumpe , care sunt plcute ca i estetic i la atingere. Spus mai conceptual ,
aproape c-i e greu s vad impactul comportamentului su asupra imaginii de ansamblu. Pare c
exist pentru el mai mult prezentul trecutul este uitat, viitorul nu poate fi imaginat aa c aciunile
sale nu pot fi conectate la celelalte. Cred c de aceea i se pare greu de neles cum cineva poate
rmne suprat din cauza unui lucru ntmplat demult pentru el fiecare eveniment este separat ,
solitar i se termin repede.

11
 Sensibilitatea senzorial in cazul persoanelor cu sindrom Asperger

Sarah Non - Asperger:

Alt aspect n care cei cu As sunt afectai este experiena senzorial. unele persoane sunt foarte mult
sau puin sensibili la senzaiile fizice cum ar fi atingere, gust, zgomot, etc. Unele persoane se simt
copleite i suprancrcate cnd primesc prea muli stimuli senzoriali, ceea ce poate s-i determine s
se retrag sau s se izoleze ntr-o anumit msur. Aceasta poate avea ca efect furia i frustrarea
pentru unii sau anxietatea i retragerea n sine pentru alii n funcie de strategia fiecruia de a face
fa situaiei.Aceasta sensibilitate este diferit pentru fiecare; pentru unii este o problem uria dar
doar n aria senzorial , pentru alii este medie dar n mai multe arii. Am ntlnit recent pe cineva care
avea o reticen n a-i spla lucrurile deoarece gsea foarte reconfortant mirosul propriilor ciorapi
murdari! Simea calmul i plcerea pe care i-o ddeau acetia.
Keith este i el afectat de stimulii senzoriali.Cel mai dificil mediu de suportat pentru el sunt fast
food-urile.: zgomot, prea multe opiuni, culori puternice, lume mult. Pub-urile i barurile pot s-i
creeze dificulti similare pentru c e greu pentru el s participe la conversaii cnd nu poate auzi n
totalitate ce se spune. Are probleme n a decela vocile de zgomotul de fundal. Chris Slater-Walker
menioneaz aceeai dificultate n cartea An Asperger Marriage(2002).

Keith - Asperger:
Este destul de greu de cuantificat. Pentru c nu am o nelegere contextual a ceea ce se spune este
greu pentru mine s extrag ideaa dintr-o conversaie parial. Combinat cu tendina mea de precizie ,
mi se pare c orice cuvnt care lipsete dintr-o afirmaie sau o ntrebare m mpiedic s neleg
sensul. Deci mi este greu s funcionez n medii glgioase. Zgomotele i mirosurile pot fi
suprtoare. Aceleai mirosuri neplcute creeaz aceeai stare de discomfort, n cazul zgomotelor
ns efectul poate varia; sunt momente cnd pot asculta muzica dat la maxim i altele cnd de abia
pot suporta o intensitate sczut a acesteia.
...

Probleme intalnite la adolescentii cu Sindrom Asperger

12
Adolesceni cu Tulburare Asperger nediagnosticai pana in jurul varstei pubetatii manifesta
urmatoarele probleme:
-triri depresive
-idei de inutilitate
- ideaie suicidar
-retracie i izolare social

Pana la data depistarii sindromului Asperger caracteristicile generale ale copiilor au fost:
-performane cognitive bune
-suportul educaional
-implicarea familiei n facilitarea relaionrii sociale
Toate acestea au condus la estomparea adevratei probleme: incapacitatea de a iniia i a menine
contacte sociale

Cum i caracterizeaz prinii cand se adreseaza specialistului pentru rezolvarea problemei:

-naivi
-sinceri
-nu au neles niciodat glumele celorlai
-nu tiu s mint
-pot fi uor pclii
13
-trist,
-privire mirat,
-parc nu nelege de ce este trist,
-copiii rd de el la coal dei nva bine,
-nu mai vrea s mearg la coal,
-dintotdeauna a fost retras, nu se joac cu ceilali copii,
-este contiincios, i face leciile, are note bune,
-insomnie,
-agitaie extrem

Un adolescent cu sindrom Asperger ce a manifestat refuz de a mai merge la coal i de a mai iei
din casa se exprima in urmatorii termeni:
coala este un ecosistem dezorganizat...
comarul numit via ...
copiii sunt nite bestii care te atac pe la spate"

Alt adolescent cu sindrom Asperger relata:

copiii nu m iubesc dei eu nv bine
eu vreau ca toi s fie coreci i s o asculte pe Doamna
nu tiu de ce nu m iubesc i nu se joac cu mine
copiii trebuie s fie cumini, asculttori, s respecte regulile

14
Theory of Mind ( TM ) si sindromul Asperger

Persoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in privinta TM.

TM reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al celorlali.
TM are rol n:
-dezvoltarea relaiilor sociale,
- adaptare,
- rezilien,
- psihopatologie,
Aceasta functie este programat genetic.

Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan, incontient la nevoile

celor din jur. Persoanele cu sindrom Asperger nu au capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur.
Deci, putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit in privinta TM = incapacitatea
de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri,
dorine, scopuri, obiective i motive) al celor din jur.

Mentalizarea si sindromul Asperger

Persoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in privinta mentalizarii.

Mentalizarea reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al celorlali.
Mentalizarea are rol n:
-dezvoltarea relaiilor sociale
- adaptare
- rezilien
- psihopatologie
Aceasta functie este programat genetic.

Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan, incontient la nevoile

celor din jur. Persoanele cu sindrom Asperger nu au capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur.
Deci, putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit de mentalizare = incapacitatea
de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri,
dorine, scopuri, obiective i motive) al celor din jur.

Rolurile mentalizrii:
-st la baza contiinei de sine
-ne permite s avem un sentiment de sine intuitiv i explicit
15
-reprezinta baza relaiilor semnificative, de durat, deoarece cele mai nsemnate relaii presupun o
ntlnire a minilor
-reprezinta cheia auto-adaptrii i auto-orientrii
-asigura reciprocitatea in relationare.

Abiliti care depind de o mentalizare corecta:

- capacitatea de a da sens situaiilor dificile,
- capacitatea de a susine o atitudine pozitiv prin speran, iniiativ i acceptare,
-capacitatea de a experimenta autoritatea derivat din sentimentul de responsabilitate, pentru propriul
nostru comportament,
- capacitatea de a avea un sens al scopului i de implicare n aciuni benefice i motivante, bazate pe
valori comune,
- capacitatea de a comunica i rezolva probleme urmrind clarificarea i exprimarea adevrului,
- flexibilitate i umor,
- capacitatea de a te simi conectat i de a da i primi ajutor,
- capacitatea de a avea o expresie emoional deschis i mprtirea unui numr mare de
sentimente,
- capacitatea de a avea empatie reciproc care ne permite s vedem att perspectiva noastr ct i a
celeilalte persoane.

Capacitatea cognitiva in autism

Datorit faptului c funciile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist, stabilirea
coeficientului de inteligen este irelevanta.

16
Claritate si simplificare in viata copilului cu autism

De ce sa aducem claritate in lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ?

Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face pe copilul cu autism
sa s simta ca intr-o jungla sociala.

Zgomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardeaza sistemul lor perceptiv, lipsa
regulilor, a explicatiilor din partea celor apropiati, necunoasterea intentiilor celorlalti (lipsa
capacitatii de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitatie, nervozitate, comportamente
auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie.

Prelucrarea informatiilor pentru copilul cu autism - un haos de impresii. Insuficienta intelegere a

limbajului, felul diferit in care percep mediul inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al
intmplarilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informatiilor, stimulilor, problemele
de comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres,
nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de comportament, stima de sine negativa,
scazuta.

Asadar, in viata copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate si Simplificare! !

Solutionarea problemelor persoanelor cu autism vizeaza urmatoarele aspecte:

Atitudinea adultului: acceptare, politete, adaptabilitate, stil orientativ.

Clarificarea urmatoarelor aspecte din viata persoanelor cu autism: activitatile, spatiul (mediul,
incaperile), persoanele, stimulii, timpul.

Scopul clarificarii si simplificarii in viata persoanelor cu autism

Aduce previzibilitate in viata, o fac mai putin derutanta

Diminueaza comportamentul problematic si stresul
Faciliteaza spiritul de actiune independent
Creeaza posibilitati de schimbare
Stimuleaza stima de sine

Un mediu neadaptat pentru copilul cu autism inseamna:

Spatiu: prea aglomerat, dezordine

Mediu social: complex, schimbator
Insotitori: multi specialisti, stiluri diferite, cerinte diferite
Adaptarea mediului (de invatare/de locuit/de joc etc) pentru copiii cu autism

Spatiul de lucru pentru copilul cu autism

Pentru a adapta optim mediul in care locuieste, lucreaza, invata, se joaca un copil cu autism, trebuie
sa avem in vedere urmatoarele aspecte si intrebari:

Spatiul: unde mananca/lucreaza/se joaca etc?

Timpul: cnd?, ct timp?, ce urmeaza?
Sarcina: ce are de facut, cte activitati, de cate ori?
Materialul: cu ce se joaca, mananca, doarme, lucreaza etc?
Ajutor: cu cine lucreaza, se joaca, se plimba etc?
Sistemul de lucru: cum lucreaza, se joaca, merge la scoala, mananca etc?

17
Clarificarea spatiului pentru copiii cu autism: UNDE si CE face

Unde trebuie sa mannce, sa lucreze, sa se joace etc?

Este necesar sa invete functionalitatea unui spatiu!
Sa invete sa asocieze: activitatea (CE) - locul (UNDE) - comportamentul (CUM)
Sa fie un spatiu semnificativ!!
Exemple de modalitati de oferire a sarcinilor:

Pe raftul din stnga: sarcinile care trebuie executate atunci, in acea activitate. La finalizarea unei
sarcini, obiectele sunt asezate inapoi, de unde au fost luate.
Pe raftul din stnga se afla sarcinile care trebuie executate, iar pe raftul din dreapta se aseaza sarcinile
executate.
Sarcini oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul ochilor. Secventele de sarcini sunt
individualizate. Pictograme pot fi de tipul: imagine alba pe fond negru sau de tipul: desen negru pe
fond alb, cu denumirea scrisa sub desen.
Pictogramele nu sunt la nivelul ochilor. Prezinta orarul unei intregi saptamani, pentru un grup de
copii. (presupune un nivel inalt de intelegere, de orientare si organizare pentru ca un copil sa isi caute
orarul si sa isi organizeze ziua in functie de acesta).

Exemple de strngere a sarcinilor:

In dreapta - pe rafturi, in dulap, pe masa.

Sub lista de pictograme, intr-o cutie.
Clarificarea timpului pentru copiii cu autism: CND ? CT TIMP ? CE URMEAZA ?

Datorita faptului ca nu intelege ce se intmpla si in ce ordine se intmpla lucrurile, copilul autist se

afla in continua nesiguranta (anxietate). De aceea vizualizarea schemei de zi compenseaza gndirea
si comportamentul neorganizat, impulsiv si focalizat autostimulativ.

Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist. De aceea este
important sa alegem tipul de zchema de zi, potrivit nivelului de dezvoltare si intelegere la care se afla
copilul in cauza.

Asadar, schema de zi poate fi sub forma de:

-Obiecte concrete sau simbolice: cana inseamna ca mncam (obiect concret), ursuletul inseamna ca
mergem la somn, ghiozdanul mov inseamna ca mergem la plaja (obiete simbolice)
-Fotografii exact ale obiectelor ce urmeaza a fi folosite
-Desene
-Pictograme
-Cuvinte/text scris

Durata unei scheme de zi (cte activitati sunt anuntate o data?)

-O activitate
-Doua/trei
-Jumatate de zi
-Toata ziua
-O saptamna, o luna, un an
In functie de nivelul de intelegere al copilului, de gradul de severitate al autismului si de existenta
sau nu a deficientei mintale si a severitatii acesteia.

18
Sugestii pentru utilizarea schemei de zi pentru copilul cu autism

Copilul trebuie sa o utilizeze activ

copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate, il duce la locul unde va avea loc aceasta si acolo il
va pune la locul stabilit).
copilul strange la finalul activitatii pictograma/ poza/ cuvntul, in cutiuta stabilita sau taie/bifeaza cu
creionul activitatea.
Doar sa se uite pe orar, sa observe, adultul indicndu-i activitatea finalizata (nu este de recomandat!)
Rutina puterea obisnuintelor/obiceiurilor este utila in activitati de genul: spalatul pe dinti, toaleta
zilnica, masa, activitatile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila si in activitatile care in mod
firesc sunt schimbatoare sau care nu depind de noi in totalitate (ex. cumparaturile, plimbarile, vizitele
etc), este indicat sa aducem regulat schimbari in schema de zi. Aceste schimbari trebuie insa
anuntate, copilul trebuie pregatit pentru schimbarea care va interveni si aceasta trebuie facuta pentru
inceput in mod controlat deoarece modificarea neanuntata a orarului conduce la deruta (anxietate).
Asadar faceti din schimbare o rutina.
Tineti cont de particularitatile persoanei cu autism.
Tineti cont de nevoile persoanei cu autism.
Adaptati ct mai multe elemente din cotidian.
Reduceti stresul.
Psihopedagog Raluca Cordunianu

Comportamente problema la copiii cu autism

FORME ale comportamentelor problema

1. ECOLALIA:

Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim
despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza sau chiar toata fraza pe care a auzit-o.
Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din
spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice.
-nu inteleg ceea ce spunem sau cerem
-desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspunda

Strategii:

Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil

Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului
Furnizarea de modele verbale adecvate (In loc de: Vrei sa mergi la baie, Mark?, mai bine:Vreau sa
merg la baie. )
Folosirea suportului vizual (imagini, pictograme)
Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita comunicarea expresiva.

2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:

Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a

face asta, sau de anumite parti ale corpului - fluturatul mainilor este un comportament foarte des
intalnit la copiii cu autism, lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc.

19
Strategii:

Ocupati-i timpul
Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita unor probleme de integrare
senzoriala
Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste stereotipiile
Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt inlocuite de altele

3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM:

Strategii:

Micari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Micari sau activitati fr multe variaii.
Activitatile previzibile si dorite.
Lucrurile cunoscute.
Activitatile de lung durat.

4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM:

Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este distrasa cu usurinta
atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta abilitatea de a cerne ceea ce este
neimportant si datorita faptului ca ideile lor despre relevanta si interese sunt diferite de ale celorlalti
si deoarece ei nu detin abilitatea de a acorda prioritate itemilor importanti din numarul vast de
semnale senzoriale cu care suntem asaltati cu totii zi de zi.

Chiar si atunci cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi mentina atentia pentru mult
timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi copii cu TSA au perceptia senzoriala alterata.

Strategii:

-folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca

-atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina
-solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina
-asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de spatiile cu alta functie (de
joaca)
-dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul respectiv astfel incat sa ii
reaminteasca ceea ce are de facut, sa se reintoarca la sarcina.
-asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli pentru a-i distrage atentia si
ca locul copilului nu este in apropierea unor surse de distractibilitate.

5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM:

Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt bucurosi sau clipesc
adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit, repeta la nesfarsit anumite fraze, adulmeca
sau emit diverse sunete. Abia atunci cand cresc aceste comportamente devin ingrijoratoare deoarece
sunt evidente, sar in ochi si pot atrage comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg.

20
Strategii:

-acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort pentru copil, prin care isi
alina stresul;
-discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-i ajuta sa inteleaga si sa le
accepte;
-gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului;
-recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel comportament.

6. OBSESIILE IN AUTISM:

Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in totatlitate si care persista in
timp, uneori pana la excluderea altor subiecte, domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex.
Locomotiva Thomas si dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care
necesita o cunoastere detaliata aproape la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar un domeniu
de interes precum orarele. Aceste interese nu presupun integrarea informatiile intr-o povestire in mod
creativ si nu necesita interactiunea cu alte persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei
vorbesc adeseori despre interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de
conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata timp cat acestia le
impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane nu le impartasesc neaparat pasiunile.
Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/ inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti
nu mai sunt interesati.

Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu Tulburari din Spectrul
Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le
considera dificile.

Strategii:

-Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda subiectele/activitatile preferate;
-Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care o desfasoara atunci cand el
doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte;
-Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile conversationale, incluzand chiar
unul, doi copii;
-Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.

7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etc

Uneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera doar un anumit
aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o anumita culoare, mananca rar si putin
etc), somnul (au probleme la adormire sau la trezire, se trezesc in timpul noptii neputand adormi la
loc, nu dorm singuri, se dezbraca in timpul somnului etc), autonomia personala (isi insusesc mersul
la toaleta greu, tarziu, nu mananca singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).

Strategii:

-Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala

-Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati
-Una preferata - una nedorita (la masa)

21
-Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.

8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:

Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.

Forme:
auto-agresivitate;
hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) - verbala; fizica.

Este de obicei:
-un semn de frustrare,
-un semnal pentru a atrage atentia
-amandoua.

Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa reactionati violent la astfel
de reactii.
Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si pentru ceilalti, copilul in
cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.
Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este medicatia.
In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi capabile sa se opreasca
si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a rezolva situatia.

Strategii:

-Urmariti nivelul de stimulare senzoriala;

-Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate;
-Mentineti un ton neutru;
-Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau fuga copilului;
-Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care s-ar putea lovi copilul;
-Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe viitor;
-Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa;
-Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului;
-Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate, redirectionati-i atentia,
activitatea;
-Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este de intensitate mica si nu
dauneaza.

CAUZE ale comportamentelor problema in autism

1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALAIN AUTISM:

Copiii din spectrul autist au dificultati in
hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de
preluarea stimulilor doar de la un singur canal,
sosite pe diferite cai senzoriale, toate acestea
senzoriala.
integrarea senzoriala: fie ca este vorba despre
canalul auditiv, de cel vizual sau cel olfactiv, de
de dificultati de perceptie si integrare a informatiilor
si multe altele demonstreaza tulburari in integrarea

inei cont de:

22
-stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz
-modul in care v prezentai in fata copilului
-este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor
-Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat;
-Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali;
-Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.

2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM:

O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea propriei persoane si a
lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si spatiul, nu cunosc locul/ nu aseaza la locul
lor obiectele personale, nu pot organiza evenimentele pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza
singuri viata in functie de nevoi, evenimente, persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru scoala.

Strategii:

-Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat;

-Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei, calendare, jurnale etc)
-Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul, urmatorul, intai etc
pentru a sprijini orientarea spatio-temporala
-Secventializati activitatile
-Fiti clar cand dati sarcinile
-Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la momentele organizatorice, sa
aiba grija de obiectele personale la scoala etc).

3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE :

Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de aceea sunt foarte
rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare dorinta pentru ca lucrurile sa ramana la fel
pentru ca aceasta le ofera comfort. De aceea de multe tranzitiile se fac dificil, ivindu-se probleme,
copiii manifestand rezistenta.

Strategii:

-Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie;

-Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate;
-Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza;
-Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum etc;
-Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes neprevazutului.

4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM:

Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din spectrul Autist: le este dificil
sa suporte apropierea fizica a altor copii sau dimpotriva vor sa ii atinga in permanenta. Datorita
capacitatilor scazute de a intelege regulile sociale acesti copii se simt amenintati atunci cand trebuie
sa faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale, activitatilor in grup etc.

Strategii:

23
-Formati abilitati de relationare;
-Oferiti recompense pentru comportamentele bune;
-Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau;
-Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.

5. ANXIETATEA IN AUTISM:

Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita de

schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale.

Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de anxietate. Fiecare copil
are propriul mod de a manifesta si de a face fata anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in
general anxietatea:
*ecolalia;
*volumul vocii nepotrivit;
*intrebari repetate la nesfarsit;
*ras inadecvat, nepotrivit;
*agresivitatea;
*interese obsesive;
*manifestarea stereotipiilor.

Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care apar datorita
necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii sociale, din neintelegerea regulilor
sociale si a felului in care acestea sunt aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de
emotiile lor si teama de schimbare.
Strategii:

-Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are probleme in a face fata
anumitor momente sau situatii;
-Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare despre cand va incepe sic
and se va termina o activitate;
-Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile;
-Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala;
-Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru inspaimantator) stati mai
degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand vreti sa ii vorbiti.

6. FRUSTRAREA IN AUTISM:

Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu ce sa faca/ nu pot,
cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand apar situatii neasteptate etc. Atunci
intervin sentimentul de frustrare- o emotie negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete,
agresivitate, retragere, insingurare etc.
Strategii:

-Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum);
-Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului;
-Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.

24
7. FURIA COPIILOR CU AUTISM:

Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod neadecvat, deoarece:
-sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in mod deosebit frustrante
sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu i-au pregatit
-nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu
-nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivit

Strategii:

-Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda;

-Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie;
-Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia;
-Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm;
-Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata;
-Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism pentru a-si putea
planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de intelegere.

COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM TREBUIE PRIVITE PRIN PRISMA

DEZVOLTARII EMOTIONALE !

O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in considerare a
nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul
de dezvoltare socio-emotionala al unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se
comporta in felul in care se poarta si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.

De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente precum refuzul de a

indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani
modul de gandire este foarte concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de
aceeasi varsta si va fi inca destul de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-emotionala de
8 ani va incerca sa isi imite partenerii de joaca mai mari sau pe adulti si va urma regulile in mod
literal, avand dificultati in intelegerea exceptiilor de la reguli.

Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism; si acest lucru poate
duce la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana autista. Acest lucru se intampla atunci cand
asteptarile adultului se bazeaza pe nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe
nivelul de functionare socio-emotionala.

Principii ale Programarii

25
 Neuro Lingvistice aplicabile in Autism

Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.

Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
Exista un context in care fiecare comportament are valoare.
Oamenii nu sunt comportamentele lor.
Nu poti sa nu comunici.
Nu exista esec, ci doar feed-back.

PASI IN INTERVENTIE

Concretizarea comportamentului-problema in autism

Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)
Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism
Nu poate?
Nu stie?
Nu vrea?
Ii este teama?

4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism

*Invata-l abilitati
*Ofera-i siguranta
*Selecteaza stimulii senzoriali
*Organizeaza-i programul zilei
*Adu claritate in viata sa
*Simplifica
*Respecta-l
*Ofera-i ocazia sa castige autonomie
Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente pentru probleme precum
agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc)
5. Evaluare si adaptare

DE RETINUT!!

E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate comportamentele! (sa nu ne
preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe persoane decat ar trebui)
A cui este problema?!
Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici)
Eu merg cu tine, tu mergi cu mine!
Centrati-va pe experiente de succes!

10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA CA TU SA LE STII

26
Ellen Notbohm Ten Things Every Child

with Autism Wishes You Knew

Comportamentul inseamna comunicare.

Nu presupune nimic.
Cauta intai probleme senzoriale.
Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.
Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator.
Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.
Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.
Nu inrautati o situatie.
Critica-ma in mod bland.
Ofera-mi doar alegeri reale.

Cum comunic eficient cu persoanele cu autism?

Pentru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte regulile descrise in

continuare. Acestea vor fi aplicate consecvent si de catre toate persoanele ce intra in contact cu
autistul (toti membrii familiei, cadre didactice, terapeuti).

Folositi propozitii scurte, pe ton ferm! (Andrei, deschide caietul!) Nu va temeti sa folositi tonul
ferm. Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta.

Fiti clari si previzibili! Schimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. Acest lucru atrage dupa sine
comportamente dezadaptative (auto si heteroagresivitate, stereotipii verbale).

Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala (folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini)!
Mesajul este mai clar daca este si vazut si auzit, nu doar auzit.

Acordati-i cele cateva momente timp de gandire! Autistii gandesc in piese de puzzle. Au nevoie de
timp sa puna piesele in ordine. Acest lucru duce la o reactie mai tarzie din partea lor. Uneori pana a
face puzzle-ul poate dura saptamani.

Subtitrati pentru el expresiile faciale, numiti-i emotia ce insoteste mesajul! (E trist pentru ca a
luat nota mica.)

Legati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri concrete! (Bravo, ai dansat foarte

bine!)

Dati-i sarcini singulare! Acest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finalizare.

Oferiti-i variante cand trebuie sa faca o alegere! (Vrei cuburi sau puzzle?) daca a invatat la
terapie sa faca o alegere.

Dati-i reguli, nu argumente si explicatii, chiar daca intreaba De ce?! Nu va cere detalii sau sa
ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate. (Sunt bolnav, tu speli vasele!)

27
Ramaneti calm si ferm chiar daca va supara! Nu aratati acest lucru. Cand sunteti suparat, sunteti
alta persoana, diferita de cea pe care o stie si care ii ofera siguranta. Schimbarile, chiar si cele ale
unei persoane, il nelinistesc.

Nu il loviti cand greseste, nu ii vorbiti mult! Nu va intelege de ce a fost lovit. Nu are capacitatea de
a lega pedeapsa de greseala facuta. Daca vreti sa se corecteze, retrageti recompensa.

Folositi un limbaj fara subintelesuri! Glumele, ironiile, expresiile cu mai multe sensuri nu pot fi
telese si asta il deruteaza.

Nu ii dati sarcini in forma negativa! Nu ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa faca. (Nu ii spun: Nu mai
vorbi!, ci Taci!/Tine gura inchisa!)

Evitati cuvinte ca: imediat, poate, nu stiu inca, un pic! (La intrebarea: Cand plecam?
nu raspund: Imediat!, ci Cand linia mare ajunge la 5!/Termini puzzle si plecam!)

Ocoliti intrebari de forma: Vrei sa ?! Sunteti mai clar daca o spuneti ca pe o afirmatie. (Nu
spun: Vrei sa scrii?, ci Scrie!)

Oferiti-i propozitii/comportamente sablon pentru anumite situatii!Propozitiile/comportamentele

sablon au mereu aceeasi forma si se folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create.
(Nu poate sa faca ceva singur, il invat sa spuna: Ajuta-ma!)

Comunicarea totala in autism

Definitia comunicarii totale = acea comunicare n care ai dreptul i poi utiliza toate formele de
comunicare posibile:

*comunicarea verbal
*comunicarea non-verbal
*mimic
*pictograme
*fotografii
*obiecte
*postura
*sunete
*onomatopee
Cel care transmite mesajul trebuie s adapteze tipul de comunicare la capacitile copilului si la
particularitatile sale de intelegere.

Comunicarea total conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.

Avantajele comunicarii totale:

-Se adreseaz mai multor organe de sim : vizual, auditiv, tactil;

-Timpul de receptare al mesajului este mai lung;
-Mesajul este transmis n form concret;
-Mesajul este transmis n aceeai form: vede acelai pantof, aceeai can => are form constant;
-Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai uor de difereniat fata de cele exprimate
doar verbal
Este suficient motricitate grosier in receptarea si transmiterea mesajului.

Atitudini de baz n comunicarea total

28
-nsoim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala.
-Folosim puine cuvinte pentru a face legtura ntre cuvnt i obiect;
-Copilul trebuie nvaat s foloseasc obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor.
-S ne asigurm c este atent cand transmitem mesajul;
-Comunicarea trebuie s se fac ntr-un spaiu potrivit, structurat (copilul s aib un loc al lui la
masa, un loc permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joac etc);
-Linite (n spaiul structurat se elimin zgomotele);
-Peste tot folosim pictograme pentru a ti copilul ce se ntmpl n fiecare zona din spatiul sau de
viata;
-Nu dm mai multe comenzi odat;
-Oferim copilului timp pentru reacie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte dintre copii au nevoie de 3
secunde timp de reactie;
-Primele denumiri de obiecte invatate s fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;

Nivelele comunicarii totale

*Nivel non-simbolic Comunicm un mesaj non-simbolic prin obiecte nsoite de cuvinte.

*Nivel pre-simbolic
*Nivel simbolic

Utilizam pictograme pentru a arta o simbolistic (ex.: pictograma cu o pasre cu aripile deschise
arat zborul, pictograma cu un om cu minile pe piept i o lumnare arat moartea).

In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non-simbolic i ajungem la nivelul

simbolic.

Instrumente de comunicare i vizualizare

Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului i
le introducem in breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit;

Placematul - punem pictograme cu tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe
mas pentru tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu pictograme

Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism ntoarce pictograma respectiv i trece la
urmtoarea;
La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme;
Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu pictograme.
Ceasul cu pictograme

Ceasul cu pictograme

arttorul mic s fie de aceeai culoare cu ora;

arttorul mare s fie de aceeai culoare cu minutele;
la nceput punem puine pictograme i folosim activiti zilnice (prnz, somn, joac);
ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligen flexibil.

Dulapul sau raftul cu pictograme

29
poate fi un suport;
poate fi un flanelograf;
poate fi un dulap cu rafturi;
de preferin pictogramele e bine s fie aezate pe vertical, dar nu e greit nici pe orizontal;
pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele i cuvntul ce desemneaza obiectul reprezentat de
pictograma, pentru c, n timp, vom scoate pictogramele i va rmne doar cuvntul.

Agenda cu pictograme

Seamn cu una obinuit, dar este adaptat pentru persoanele cu autism;

La nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvnt;
Mai trziu introducem cifrele (orele):
pictogram
pictogram + cuvnt
pictogram + cuvnt + or.

Ceasul cu pictograme?????????????????????????????????????/

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile alese. ntotdeauna "luni"
va fi scris cu verde, "mari" cu rou, "miercuri" cu mov, etc.

n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele sptmnii. Lng "luni" punem
o bulin (pentru ziua I a sptmnii), lng "mari" punem dou buline (ziua a II-a), etc.

C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEII

Cartea vietii = un album n care sunt puse n ordine cronologic fotografii care reprezint stadiile
vieii (marcheaz evenimente importante din evoluia copilului);

Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumit culoare (ex. pag. 1 chenar
rou);

Fiecare pagin va avea un titlu:

pag.1 - EU (copilul) evenimente importante din viata copilului, chenar rou;

pag.2 FAMILIA MEA membrii familiei n poze separate sub care sunt scrise numele acestora,
chenar portocaliu;
pag.3 RUDELE MELE poze + nume, chenar galben;
pag.4 VECINII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.5 COLEGII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.6 - instituiile importante n care a fost copilul: grdini, coala, spital, cabinetul terapeutului,
diferite locaii n care merge frecvent poz + denumire; pagin marcat cu verde;
pag.7 - pagina ce marcheaz schimbrile pe plan fizic (poze cu copilul bebelu, stnd n ezut,
mergnd n patru labe, mergnd n picioare, mergnd la grdini, la coal, poze n care este
surprins variaia de greutate dac a slbit sau s-a ngrat ntre timp, apariia pilozitii, etc.)
chenar albastru;
pag.8 - pagin ce conine poze pentru explicarea noiunilor de sexualitate - chenar albastru deschis;
pag.9 - pagin marcat cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit
Cercul social

Cercul social

30
-persoana cu autism se afl n centru;
-n cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei;
-n urmtorul cerc vor fi persoane cu care intr des n contact (nvtorul, terapeutul, vecinul cu care
se joac zilnic copilul, colegul de banc, etc.)
-Timpul rmas pn la un eveniment

/??????se utilizeaza pentru a se explica copilului ct timp mai este pn la un eveniment anume;
atunci cnd, spre exemplu, copilul ntreab n mod repetat cnd este ziua lui, iar pn la aniversare
mai sunt patru zile, se aeaz lng patul acestuia cinci pictograme:
Timpul rmas pn la un eveniment
pe msur ce se consum o zi, copilul ntoarce pictograma corespunztoare zilei respective.

Principiile vizualizrii

Vizualizarea = comunicarea unui mesaj n mod vizual.

Copilul cu autism trebuie s nvee semnificaia mijlocului de comunicare i vizualizare.

Oferii ajutor individualizat!
Conduce-i copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare!
Fii persevereni ( controlai frica de eec)!
Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat.
Locul instrumentului trebuie s fie unul vizibil, accesibil copilului, ntr-un loc disponibil.
Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr-un singur termen, care va fi folosit de
toi membrii familiei autistului.
Termeni comuni utilizarea unor termeni cunoscui de ctre copil i utilizai de ctre toi cei care
intr n contact cu copilul.
Modificrile n orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi.
Consecven toat lumea, zilnic, trebuie s foloseasc instrumentul de comunicare si vizualizare.
Observai reaciile persoanei cu autism n momentul n care utilizeaz instrumentul, pentru a nelege
dac acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare i vizualizare se poate adapta n funcie
de reaciile copilului.
Utilizai instrumentul de comunicare si vizualizare permanent!
Realizati programul cu pictograme pentru o durata de timp ct poate nelege copilul (de la program
cu 2 pictograme -> program pentru toat ziua).
La multi copii trebuiesc ntoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut.
Dac apar modificri n programul zilei, semnalai-le n program, dar fr a abuza de acest principiu.
Sortai pictogramele n ordine alfabetic sau pe domenii. Fiecare categorie de pictograme trebuie s
fie pe o anumit culoare.
Exemplu: pictogramele cu emoii intr n aceeai categorie:

se lipete pe un carton o coal de hrtie roie

pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s-a lipit coala roie, apoi se vor
decupa.astfel incat pe marginile fiecarei pictograme s rmn un chenar rou de 1cm
pictogramele cu emoii
obiectele din cas pot fi toate pe un chenar albastru,
animalele pot avea un chenar verde, etc.
Cum tim dac instrumentul de comunicare i vizualizare este eficient?

Rspunznd la urmtoarele ntrebri:

Este instrumentul folosit destul de consecvent?

nelege copilul cu autism rostul, funcia instrumentului? Ce informaie se ofer?

31
Instrumentul este adaptat nivelului i structurii copilului?
Sunt oferite prea multe sau prea puine informaii (pictograme utilizate)?
Instrumentul st ntr-un loc accesibil?
Instrumentul este realizat suficient de individualizat?

Obiectivele programului cu pictograme:

*diminuarea strii de nesiguran

*activitile ce urmeaz devin previzibile
*dezvoltarea independenei, autonomiei
*dependena fa de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme
*dezvoltarea flexibilitii
*activitile din programul cu pictograme nu se vor desfasura n aceeai ordine zilnic. La nceput
ordinea e strict, dar treptat se schimb ordinea ntre ele.

Idei greite despre programul cu pictograme:

1. Programul cu pictograme e cel mai bun la pentru copii cu autism.

nu trebuie s generalizm, pentru c nu e necesar s-l folosim la toi.
la unii copii e nevoie de program cu obiecte, iar altii pot utiliza un program scris

2. Toate evenimentele dintr-o zi trebuie marcate cu pictograme.

nu toate evenimentele, pentru c persoanele cu autism triesc, in general, n prezent, nu sunt
framantate de trecut si nu-si fac griji cu privire la viitor. Marcm doar activitile ce trebuie
executate,cele introiectate nu le punem, iar cele relaxante le putem folosi ca recompens.

3. Printele, educatorul hotrte n totalitate coninutul programului cu pictograme.

la nceput programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat i copilul n alctuirea
programului.
pentru a alege activiti, i artm copilului dou pictograme cu doua activitati din care el va alege.
Daca el poate sa se implice in realizarea programului inseamna ca el se implica n administrarea
propriei viei.

4. Activitatea hotrt trebuie realizat n mod obligatoriu.

Pot exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de fa.

5. Zilele arat cam la fel.

pn nva activitile de rutin vom menine un orar fix, iar apoi se vor face schimbri.
activitile se pot face n ordine diferit

6. Toi copii beneficiaz de acelai program cu pictograme ntr-o clas

e ineficient in cazul copiilor cu autism .
programul trebuie individualizat pentru fiecare copil.

Ce este autismul ?

32
Ce este autismul? Cum se manifesta copiii cu autism? Mituri despre copilul cu autism

Autismul este un sindrom, o tulburare invaziv, pervaziv (engl.) (profund) a dezvoltrii, care are
aspecte clinice diferite. Autismul nu este o ramur, o manifestare, a schizofreniei.

Tulburrile sunt de origine biochimic i produc o disfuncionalitate cerebral, disfuncionalitate n

preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului.

Debutul autismului :

-nc de la natere sunt semne ale unei dezvoltri anormale;

-n cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea este normal pn n jurul vrstei de 2 ani 2 ani i
jumtate, dup care apare autismul (se pierd toate "achiziiile" de pn atunci de limbaj, de
comunicare, etc.).
-De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 3 ani deoarece este riscant, poate fi
confundat cu intarzierea mintala.

Statisticile arat c proporia este de o fat la 4 biei care sunt afectai de autism. Fetelor n schimb,
le este specific Sindromul RETT, care face parte din categoria tulburrilor pervazive, invazive,
profunde ale dezvoltrii.

Mituri despre autism

Autismul apare n familiile cu prini reci!

Autismul apare n ri industrializate, cu societi reci din punct de vedere afectiv!
Autismul apare n anumite grupuri sociale, de exemplu, numai de intelectuali sau numai de
muncitori!
Autismul nu este determinat de disfuncionaliti la nivelul creierului!
Copilul manifest rea-voin n a vorbi!
Autistul este nchis n lumea sa interioar, care este populat de fantezii nfricotoare!
Autismul este determinat de o adnc depresie i este corelat cu o dotare peste medie!

Cauzele autismului

Cercetatorii fac eforturi, inca, sa descopere cauzele autismului. Unul dintre motivele din cauza carora
acestea sunt dificil de identificat este faptul ca simptomele tulburarilor din spectrul autismului
variaza destul de mult de la un individ la altul. In plus, se presupune ca autismul ar putea fi declansat
de combinatia dintre mai multi factori, nu doar de unul singur.

Chiar daca specialistii nu au reusit sa descopere cu exactitate elementele care stau la baza
declansarii autismului, printre cauzele care se presupune ca ar fi vinovate de prezenta tulburarilor
din spectrul autismului s-ar putea numara:

- mostenirea unor anomalii cromozomiale si genetice

- utilizarea de antidepresive in primele 3 luni de sarcina
- deficit nutritional in prima parte a sarcinii si lipsa de acid folic
- varsta inaintata a mamei
- climatul ploios
- greutate scazuta la nastere si anemie neonatala
- unele infectii materne in timpul sarcinii (cum ar fi rubeola)
- expunerea la poluanti chimici in timpul sarcinii

33
- poluarea atmosferica accentuata
- privarea de oxigen a creierului copilului la nastere
- nasterea prematura
- mercurul existent in compozitia vaccinurilor.

S-a demonstrat stiintific faptul ca exista unele conditii medicale care au fost asociate cu prezenta
tulburarilor din spectrul autismului la copii. Cele mai frecvent intalnite sunt:

- tulburari genetice - sindromul x fragil, sindromul Angelman, scleroza tuberoasa si sindromul

duplicarii cromozomului 15
- tulburari gastrointestinale - enterocolite, boli inflamatorii intestinale, constipatie cronica, intoleranta
la lactoza, colite, esofagite, gastrite, duodenite, etc.
- convulsii - s-a constatat ca epilepsia apare la aproximativ 39% dintre copii care sufera de autism
- tulburari ale somnului
- dificultati de procesare a senzatiilor - hipersesibilitate sau hiposensibilitate la unele sunete, atingeri,
lumina sau intuneric
- pica - dorinta de a manca lucuri care nu sunt alimente
- icter. In urma unui studiu de amploare s-a constatat faptul ca bebelusii cu bilirubina ridicata au
manifestat in proportie mai mare, fata de ceilalti copii cu valori normale ale bilirubinei, tulburari din
spectrul autist.
- fenilcetonuria netratata
- neurofibromatoza
- sindromul alcoolismului fetal
- tonus muscular scazut - aproximativ 30% dintre copii cu autism au un tonus muscular scazut care
poate limita abilitatile motorii
- alergii si imunitate scazuta - manifestate prin prezenta eruptiilor, sensibilitati gastrointestinale, ale
urechii dar si alte tipuri de infectii.

Cum se manifest copiii cu autism ?

Anomalii n autism n relaia cu obiectele i persoanele

-un copil cu autism stabilete rar contactul vizual (sau chiar deloc) cu obiecte i/sau persoane;
-fixaiile sunt specifice copiilor cu autism;
-copilul cu autism poate fi anxios, nelinitit, nervos, agasat atunci cnd este solicitat de ceilali pentru
c nu ntelege ce trebuie s fac, reacioneaz aparte pentru c are dificulti de preluare/prelucrare a
informaiei;
-contactul vizual nu este utilizat cnd vrea s atrag atenia sau cnd trebuie s fie el atent; n funcie
de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa vrsta de 8-12 luni sau chiar
dupa 10 ani (!);
-copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune n locul altuia;
-copiii cu autism nu neleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care ns nu le pot
exprima din cauza afeciunii cerebrale, nu sunt niste introvertii;
-nu utilizeaz jocul interactiv, nu imit;
-copilul cu autism are stereotipii (mecanism previzibil) prin care i provoac stimuli pe care-i poate
controla;
-se ataeaz de obiecte neobinuite;
-nu au iniiativ proprie, ns o parte dintre ei pot fi nvai s iniieze singuri;
-la schimbrile din mediul nconjurtor, o parte dintre acetia sunt nervoi, anxioi.

Senzorio - motricitatea la copiii cu autism

34
-toate funciile senzoriale pot fi afectate n cazul copiilor cu autism;
-scranesc din dini, i provoac stimuli vizuali (micarea mainii pe podea timp ndelungat, reclame
TV, videoclipuri, muzic, lucruri strlucitoare -flacra, bec, staniol, etc.), i balanseaz corpul;
-n funcie de copil, activitatea motorie spontan poate fi redus sau crescut;
-pot avea anomalii alimentare (mnnc alimente acre -lmi sau iui -ceap; prefer mncare de o
anumit culoare numai alb, nu le plac alimentele roii, etc.; desfac sandwich-ul i mnnc separat
pinea de coninut; desfac biscuiii cu crem i mnnc numai crema de pe ei;nu mnnc mncare
gtit );
-unii copii cu autism sunt deranjai de zgomote nensemnate, pe cnd, zgomote puternice nu-i
afecteaz ;
-unii copii cu autism sunt distrai de o raz de lumin care intr pe fereastr.

Comunicare i limbaj n autism

-copilul cu autism poate fi verbal i non-verbal;

-copilul cu autism care nu are probleme de limbaj, are probleme la nivelul comunicrii i
intercomunicrii;
-persoanele cu autism au dublu handicap: autism i ntrziere mintal (nu este factor determinant n
diagnosticarea autismului);
-nfiarea autistului este, de multe ori, inexpresiv, ns nu trebuie generalizat;
-interpreteaz ceea ce se ntampl n jurul lor n mod inadecvat;
-cnd limbajul exist, tonul, intensitatea, intonaia acestuia sunt anormale, ns n grade diferite de la
unul la altul;
-reacioneaz pavlovian: reproduc la persoana a II-a vorbind despre sine (mnnci n loc de
mnnc, vrei la toalet n loc de vreau la toalet, i-e sete n loc de mi-e sete, etc.).

Emoiile n autism

-copiii cu autism au emoii, dar nu tiu s i le manifeste;

-pot plnge sau rde bizar;
-pot sa nu plng atunci cnd se lovesc.

Funciile intelectuale n autism

-statistic, 80% dintre copiii cu autism au ntrziere mintal uoar sau sever;
-pot excela n ceea ce privete o performan de la nivel spaial, video i de memorie (nvaa titluri de
cri de la o anumit editur, calendare, date de referin n sport, etc.);
-atenia poate fi mbuntait prin implicarea n aciuni care le fac placere.

Elemente comportamentale autiste raportate la varsta copilului:

are deja 3 luni, dar

-nu reacioneaz la sunete puternice;

-nu-i observ minile pn la 2 luni;
-nu urmrete obiecte n micare pn la 2 sau 3 luni;
-nu apuc i ine obiecte n mn pn la 3 luni;
-nu zmbete celorlali pn la 3 luni;
-nu-i poate susine capul foarte bine pn la 3 luni;
-nu se ntinde dup jucrii pn la 3 sau 4 luni
-nu gngurete pn la 3 sau 4 luni;

35
-nu duce obiectele la gur pn la 4 luni;
-ncepe s gngureasc, totui, nu poate imita nici un sunet creat de adult pn la 4 luni;
-nu mpinge cu picioarele pe o suprafa ferm atunci cnd se afl sub picioarele lui;
-nu poate mica unul sau ambii ochi n toate direciile;
-i ncrucieaz privirea aproape tot timpul (n primele luni este un lucru ntlnit uneori);
-nu acord atenie unor evenimente noi din mediu sau este foarte afectat de aceste evenimente noi;
-nregistreaz o pierdere brusc de abiliti pe care deja le dobndise.

are deja 7 luni, dar

-musculatura nu se dezvolt i este foarte slbu;

-pare foarte moale, asemeni unei ppui;
-apuc doar cu o singur mn;
-refuz s mbrieze;
-nu arat afeciune deloc fa de o persoan care l ngrijete;
-nu agreeaz s stea n preajma celorlali;
-unul sau ambii ochi n mod constant se duc spre interior sau exterior;
-sensibilitate crescut la lumin;
-nu reacioneaz la sunetele din jur;
-are dificulti n a duce un obiect la gur;
-nu ntoarce capul pentru a detecta sursa sunetului pn la 4 luni;
-nu se poate rostogoli de pe spate pe burt sau invers pn la 5 luni;
-nu are iniiative de a zmbi pn la 5 luni;
-nu poate sta n fund cu ajutor pn la 6 luni;
-nu se ndreapt n mod activ spre obiecte pn la 6 sau 7 luni;
-nu urmrete obiecte cu ambii ochi la distane mici pn la 7 luni;
-nu-i las greutatea corpului pe picioare pn la 7 luni;
-nu gngurete pn la 8 luni;
-nu arat nici un interes n jocuri ca ,,cucu-bau pn la 7 luni;
-prezint o pierdere brusc de abiliti pe care le achiziionase anterior.

are deja 1 an, dar

-nu se trte;
-nu antreneaz tot corpul n momentul n care se trte (pentru mai bine de o lun);
-nu poate sta n picioare cu sprijin;
-nu caut obiecte ascunse n faa ochilor si;
-nu spune nici un cuvnt;
-nu imit gesturi ca fluturatul din mn;
-nu arat cu degetul spre obiecte sau imagini;
-experimenteaz o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.

are deja 2 ani, dar

-nu poate merge pn la 18 luni;

-nu dezvolt abilitatea de a clca corect (clci - vrfuri) dup cteva luni de mers sau merge doar pe
vrfuri;
-nu rostete nici cincisprezece cuvinte;
-nu folosete propoziii simple pn la vrsta de 2 ani;
-pn la 15 luni nu tie funciile obiectelor uzuale (periu, telefon, furculi, lingur);
-nu imit aciuni sau cuvinte pn la sfritul acestei perioade;
-nu ndeplinete instrucii simple pn la vrsta de 2 ani;
-nu poate mpinge o jucrie cu roi pn la aceast vrst;

36
-prezint o pierdere a abilitilor acumulate anterior.

are deja 3 ani, dar

-obinuiete s cad i urc cu greutate scrile;

-are o salivare abundent sau vorbete cu dificultate;
-nu poate construi un turn din patru cuburi;
-i este dificil s manipuleze obiecte mici;
-nu poate copia un cerc pn la vrsta de 3 ani;
-nu poate comunica n fraze scurte;
-nu este implicat n jocul de rol;
-nu nelege instrucii simple;
-prezint interes sczut fa de ali copii;
-dificulti n separarea de mam sau persoana care are grij de copil;
-contact vizual foarte puin sau deloc;
-interes redus fa de jucrii;
-prezint o pierdere remarcabil a abilitilor achiziionate anterior.

are deja 4 ani, dar

-nu poate arunca mingea deasupra capului;

-nu poate sri pe loc;
-nu poate pedala o triciclet;
-nu poate ine un creion ntre degetul mare i celelalte degete;
-are dificulti n a mzgli;
-nu poate construi cu patru cuburi;
-nc plnge atunci cnd prinii pleac;
-nu arat interes pentru jocurile interactive;
-ignor ceilali copii;
-nu rspunde persoanelor din afara familiei;
-nu se implic n jocurile fantastice;
-se mpotrivete activitilor ca mbrcat, dormit sau mers la toalet;
-nu se poate controla cnd este suprat;
-nu poate copia un cerc;
-nu formeaz propoziii din mai mult de trei cuvinte (propoziii cu sens);
-nu folosete ,,eu sau ,,tu n mod corect;
-prezint o pierdere a abilitilor achiziionate anterior.

are deja 5 ani, dar

-acioneaz foarte temtor sau timid;

-acioneaz foarte agresiv;
-este incapabil s se separe de prini fr proteste majore;
-arat puin interes n jocul cu ali copii;
-refuz s rspund celorlalte persoane, fie rspunde superficial;
-folosete rar fantezia sau imitaia n joc;
-este nefericit sau trist o mare parte a timpului;
-nu se angajeaz n activiti diverse;
-refuz oameni sau pare retras;
-nu exprim o palet mai larg de emoii;
-are dificulti n a mnca, a dormi sau a merge la toalet;
-nu poate face diferena ntre fantezie i realitate;
-pare foarte pasiv;

37
-nu poate nelege comenzi formate din dou pri (legate cu prepoziii);
-nu-i poate spune n mod corect numele;
-nu folosete corect pluralul sau timpul trecut atunci cnd vorbete;
-nu vorbete despre activitile zilnice sau despre experienele avute;
-nu poate construi un turn din ase sau opt cuburi;
-pare inconfortabil cu a ine un creion n mn;
-are probleme la mbrcat sau dezbrcat;
-nu se poate spla pe dini;
-nu se poate spla pe mini;
-prezint o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.

Integrarea senzoriala in cazul persoanelor cu autism

De ce copilul cu autism suporta cu greu sa fie spalat pe cap sau sa fie tuns?
De ce reactioneaza copilul cu autism atat de exagerat la sunete?
De ce se leagana atat de mult?
De ce copilul cu autism nu se uita la mine?
Definitia integrarii senzoriale (I.S.)

Integrarea senzoriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea

inconjuratoare, prin intermediul organelor senzoriale si de a corela diferitele informatii astfel
incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod adecvat adaptativ.

Dezvoltarea generala

La non-autist, procesul integrarii senzoriale se desfasoara astfel:

**evitarea stimulilor cercetarea stimulilor ordonarea informatiilor integrarea
informatiilor formarea conceptelor.

In fata unui stimul nou, necunoscut individul are ca prima reactie evitarea datorita faptului ca acel
stimul este necunoscut si poate prezenta un pericol. Apoi, apare curiozitatea si individul cerceteaza in
felul sau stimulul (il observa de departe, il manipuleaza, exploreaza etc). In acest timp, informatiile
se ordoneaza in creierul individului si sunt integrate in functie de cunostintele si experienta anterioara
pentru ca in final procesul sa duca la formarea conceptului.

Se considera ca, in jurul varstei de 8 ani capacitatea de integrare senzoriala este bine dezvoltata.

Functiile organelor senzoriale:

*semnalarea pericolului
*recunoasterea informatiilor

Sistemele senzoriale

Auzul (sistemul auditiv)

Functii:

-Realizeaza perceptia sunetelor

-Ajuta la localizarea sunetelor
-Realizeaza diferentierea sunetelor importante, de cele de fond
-Acest sistem este important pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare!

38
Vazul (sistemul vizual)

Functii:

-Realizeaza perceptia stimulilor vizuali

-Realizeaza observarea detaliilor
-Diferentiaza fondul de imaginea importanta

Pipaitul (sistemul tactil)

Functii:

-Realizeaza perceptia stimulilor tactili

-Realizeaza diferentierea stimulilor tactili
-Avertizeaza eventualele pericole

Echilibrul (sistemul vestibular)

Functii:

-Regleaza echilibrul

Senzatii musculare (senzatii proprioceptive)

Functii:

-Regleaza tensiunea muschilor in corp, astfel incat aceasta este adecvata activitatii pe care dorim sa o
realizam.

Mirosul (sistemul olfactiv)

Gustul (sistemul gustativ)

Functii:

-Realizeaza pereptia stimulilor olfactivi si gustativi

-Avertizeaza in legatura cu eventulalele pericole

Cand organele senzoriale functioneaza normal inseamna ca exista o conlucrare continua a tuturor
organelor senzoriale.

Probleme in integrarea senzoriala( I.S. )

Deficiente in I.S. pot aparea la toata lumea, atat la persoanele cu deficienta mintala, autism, cat si la
cele cu o inteligenta normala.

Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiente senzoriale (mai ales in ceea ce priveste
experientele auditive/vizuale si tactile), in comparatie cu non-autistii.

O caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a informatilor mai degraba

fragmentata, decat o perceptie globala.

39
Important de retinut este faptul ca problemele in I.S. nu sunt cauzate de defecte ale organelor
senzoriale, ci de nereguli in procesul de prelucrare a stimulilor la nivelul creierului. Asadar:
persoana in cauza aude, simte, miroase, vede si gusta, dar nu poate aduna aceste informatii intr-
un intreg cu sens.

Neintelegand bine lumea, persoana cu autism nu poate reactiona adecvat!

Simptome ale deficientei in I.S.

Probleme de comportament:

-hipo/hiper-sensibilitate la anumiti stimuli

-dificultati de concentrare
-hipo/hiperkinezie
-auto/hetero- agresivitate

Probleme de motricitate:

-neindemanare
-miscari automate (ca robotul)
-dificultate in coordonare ochi-mana
-caderi frecvente.

Autism si probleme de perceptie

Caracteristica principala a autismului este acest alt mod de perceptie.

Este important sa intelegem mai intai cauza care da o alta semnificatie stimulilor perceputi: exista un
alt mod de gandire datorat prelucrarii incorecte a stimulilor.

Experientele senzoriale cel mai des intalnite la persoanele cu autism:

-Hiper-sensibilitate: Nu pot selecta informatiile relevante de detalii.

Anumiti stimuli senzoriali sunt perceputi prea puternic.
-Hipo-sensibilitatea: inregistrare deficitara, stimulii senzoriali sunt perceputi prea slab.
-Inconsistenta in percepere: fluctuatie intre cele numite mai sus.
-Perceperea fragmentata: perceperea partilor in loc de intreg.
-Perceperea deformata: in cazul supra-stimularii se agraveaza.
-Probleme in ceea ce priveste interpretarea datelor senzoriale ex.: lipsa reactiei la sunete etc.
-Prelucrare mai lenta: reactie mai lenta la stimuli.
-Vulnerabilitate la suprastimulare senzorialacauzeaza evitarea, retragerea, prelucrarea informatiilor
prin intermediul unui singur organ senzorial etc.

Stiluri de perceptie a stimulilor la persoanele cu autism:

Copiii cu autism par sa dezvolte abilitatea de a controla stimulii senzoriali care actioneaza asupra
analizatorilor. Acest lucru este necesar pentru a supravietui intr-o lume in care sunt bombardati cu
informatii externe.

Aceasta strategie de compensare poate fi gasita in stiluri de perceptie pe care le auto-dezvolta, ca de

exemplu:

40
-Prelucrarea printr-un singur organ senzorial: stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat
in mod instinctiv.
-Evitarea perceperii directe: perceperea directa conduce rapid spre suprasolicitare.
-Inchiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau inlatura bombardamentul senzorial
Compenseaza perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alti analizatori: tactil si olfactiv mai ales.
-Rezonanta: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial.

Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism - exemple

Hiper-sensibilitate tactila

Desensibilizarea senzoriala la copiii cu autism

-Atingerile il dor, prefera sa atinga el pe cineva sau ceva
-Accepta atingerea doar a anumitor materiale
-Evita mediile aglomerate
-Este foarte agitat, se joaca cu degetele peste tot
-Plange mult si cere mereu ceva
-Se lupta fizic sau tipand
-Refuza spalarea pe cap, taierea unghiilor, spalarea pe dinti etc
-Are preferinta clara pentru anumite mancaruri si haine.

Hiper-sensibilitate auditiva

Isi astupa urechile

Face singur mult zgomot ca sa blocheze zgomotele altora
Ii este teama de animale
Ii displac tunetele (furtunile)
Doreste sa aiba castile pe urechi
Prefera tonurile joase

Prelucrare doar prin intermediul organului vizual

Predomina utilizarea organului vizual

Realizeaza autostimulare vizuala pentru a ignora stimuli de orice alta natura
Poate fi intrerupt doar in cazul in care i se ofera un stimul vizual, de exemplu a intra in campul vizual
al copilului

Sugestii

Pastrati vizualizarea simpla si usor de organizat.

Tineti cont de stimulii senzoriali care-l deranjeaza, in mediul sau
Tineti cont de modul in care va prezentati ca educator/specialist in fata copilului previzibil
Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.
Tineti cont ca este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informatiilor .

Vigilenta / alerta

Un aspect care joaca un rol important in prelucrarea informatiilor senzoriale este starea de
vigilenta/alerta.
Vigilenta/alerta se refera la faptul ca starea de veghe este la un nivel optim astfel incat subiectul
reactioneaza adaptativ adecvat.

Starea de alerta poate varia in functie de moment, avand diferite nivele.

41
Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de:

Stimuli cunoscuti/necunoscuti
Stimuli asteptati/neasteptati
Stimuli siguri/nesiguri
Emotii ca: durere, frica, tristete, bucurie
Stimuli senzoriali
Prelucrarea stimulilor

Modul de a reactiona la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de

vigilenta este prea scazut (cand suntem obositi, plictisiti, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat
(in momentele de suparare, frica, agitatie, nerabdare etc).

Nivelul optim de vigilenta este atunci cand se reactioneaza la stimulii nici prea puternici, nici prea
slabi, cand individul reuseste sa selecteze bine stimulii.

Fiecare persoana doreste sa mentina tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca sa
reactioneaze cat mai bine. Aceasta se face, inconstient, prin utilizarea stimularii senzoriale.

Stimulii senzoriali au functia de ,,schimbatori de motor" (modalitati de stimulare cu scopul de a

schimba nivelul de vigilenta). Acestia au o legatura mare cu organele senzoriale:

Activitate la nivelul organului gustativ (are un efect pe o durata scurta de timp). de exemplu: mananci
o bomboana, un fruct.
Activitate la nivelul organelor vizual si auditiv (efect de scurta durata). de exemplu: privesti un
obiect interesant etc.
Activitate la nivel tactil (efect de lunga durata). de exemplu: presiunea efectuata asupra umerilor,
mainilor etc.
Activitate la nivelul proprioceptiv si vestibular (efect de lunga durata). de exemplu: a face sport/ a
urca scarile.

Tehnici de scadere a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

Miscari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Miscari sau activitati fara multe variatii.
Activitatile previzibile si dorite duc la linistire.
Lucrurile cunoscute duc la calmare.
Activitatile de lunga durata.
Tehnici de ridicare a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

Miscarile rapide.
Schimbarile in miscare sau activitati.
Includerea schimbarilor in miscari sau activitati creste nivelul de vigilenta/alerta.
Prezenta lucrurilor noi ridica nivelul de vigilenta/alerta.
Prezenta lucrurilor neasteptate duce la cresterea vigilentei/alertei.
Activitati de scurta durata.
Sugestii

Inventariati reactiile in urma perceptiilor senzoriale ale copilului cu autism (prin metoda observatiei).
Cotati nivelul de alerta in diverse momente ale zilei.
Cautati punctele lui forte.

42
Terapia (activitati senzoriale) sau adaptarile (la nivelul materialelor/mediului) pot contribui la
ridicarea calitatii vietii si pot crea noi sanse de dezvoltare.
psihopedagog Raluca Cordunianu

Managementul de caz

1.Ce este eficiena

Eficiena este denumit conform dicionarului romn, ca fiind ceea ce produce rezultatul ateptat.
Eficiena ine de modul cum organizezi timpul, elaborezi programe, stabileti prioriti, depeti
momente de criz, pentru a mbunti performanele. n termeni tehnici eficiena nseamn s scoi
maxim din minim.

Cheia eficienei este managementul de caz. Managementul de caz este termenul folosit pentru a
descrie un proces complet, din momentul cnd se nate pn obii rezultatele dorite. Eficiena unei
intervenii poate fi anticipat de modul n care sunt exprimate obiectivele n cadrul unui plan de
intervenie elaborat.

Vorbind de copilul autist, s-a demonstrat c intervenia timpurie accelereaz dezvoltarea general a
copilului, reduce comportamentele problem, iar rezultatele pe termen lung sunt din cele mai bune.

Datorit diversitii copiilor cu autism (diferite grade de severitate a autismului, diverse nivele ale
abilitilor intelectuale, personalitate diferit, prezena sau nu a diferitelor dificulti suplimentare,
exemplu probleme senzoriale, epilepsia, etc) este improbabil ca ei s rspund n acelai fel i s
progreseze n aceeai msur la un singur tip de intervenie. Astfel, este probabil s fie nevoie de mai
multe tipuri de intervenii pentru a rspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un copil. Este
necesar o bun cunoatere a copiilor, a tehnicilor de lucru, este necesar i eficient un bun
management de caz.

Lucrarea prezentat va arata eficiena unui bun management de caz la copii cu autism.

Obiectivele pe care le propune lucrarea prezent sunt:

identificarea i dezvoltarea elementelor de eficientizare a managementului de caz la copilul cu

autism;
propunerea de modele pentru implementarea managementului de caz la copii cu autism.
Lotul de subieci folosit este unul neomogen de vrste diferite, cu stadii de dezvoltare psihosociale, i
cognitive diferite.

A fost utilizat un mediu restrictiv i organizat, s-au utilizat tipuri de intervenii diferite,
individualizate i mai ales flexibile.A fost folosit terapia individual combinat cu cea de grup.

A fost implemementat un vast program de socializare, cu un rol major n generalizarea

comportamentelor nvate i dobndirea unor abiliti n relaiile sociale.

Rezultatele obinute vor arat c , printr-un eficient management de caz, un copil cu autism, ajunge
s dobndeasc abiliti pe care nu le are, nva lucruri noi, nva s vorbeasc, s se joace, cum s
se poarte.

Un eficient management de caz ajut copilul cu autism la recuperarea ntrzierilor n dezvoltare i n

evoluia lui ulterioar.

43
2. Managementul de caz

Managementul de caz reprezint un concept ce desemneaz o metod de coordonare i integrare a

serviciilor sociale, medicale i educaionale destinate categoriilor de populaii vulnerabile i
defavorizate i de organizare i gestionare a interveniior specifice realizate de ctre diferii
specialiti n acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea situaiilor problematice ale
beneficiarilor (Cojocaru,2008,p.24).

Managementul ca art de a conduce, este abilitatea de a organiza activitile cele mai performante
pentru realizarea obiectivelor propuse. Managementul este o activitate pentru care sunt necesare
abiliti specifice,cunotine teoretice dar i relaionale.

Managementul presupune:

formularea de obiective clare, operainale;

abilitatea de a gsi condiiile obtime pentru obinerea performanelor msurabile;
abilitatea de a prioritiza resursele;
abilitatea de a adopta cele mai concrete decizii;
abilitatea de a analiza rezultatele i a opera n consecin.
Un management performant presupune coeren n decizii, coeren ntre vorbe i fapte i curaj n
luarea deciziilor.
Managementul de caz reprezint o metod de lucru prin care se realizeaz coordonarea/monitorizarea
tuturor serviciilor i activitilor profesionale necesare rezolvrii problemelor specifice ale
beneficiarilor. Prin managementul de caz se poate organiza un sistem de servicii eficient care s
rspund complexitii nevoilor multiple ale beneficiarilor.

Orice definiie dat managementului de caz este dependent de modul n care este vzut intervenia
i coordonarea acesteia,de implicarea beneficiarilor i mai ales de rspunsurile clientului la situaiile
noi create i de modelele promovate.Prin urmare,structura managementului de caz este similar
pentru categorii diferite de beneficiari,dar,interveniile propuse sunt individualizate pe fiecare
categorie n parte.

Etapele managementului de caz:

1. Identificarea i evaluarea .Analiza general a situaiei.

Colectarea datelor i realizarea unei imagini generale asupra problemelor, a necesitilor de

intervenie.
Prioritizarea problemelor i identificarea unor posibile soluii privind rezolvarea acestora.
Informarea familiei i stabilirea unei relaii de lucru corespunztoare.
Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor i modalitatea accederii la acestea.

2.Evaluarea detaliat a cazului.

Evaluarea detaliat se realizeaz cu participarea beneficiarilor la procesul de evaluare. Aceasta este

un proces de analiz a datelor pentru cazurile care necesit intervenii specifice i are ca rezultat
elaborarea unui plan de intervenie personalizat.

3.Planificarea serviciilor i interveniilor.

Planificarea serviciilor i a interveniilor se realizeaz urmrind finalitile acestora.Se elaboreaz

obiective de implementare (ce se intenioneaz a se realiza) i obiective de impact (se refer la
situaia final a beneficiarilor).

44
4.Furnizarea serviciilor.

Intervenia propriu-zis reprezint punerea n practic a planului elaborat,urmrindu-se obinerea

rezultatelor stabilite i msurabile prin desfurarea activitilor.Aceasta este etapa n care se
rspunde la ntrebrile:ce se ateapt,ce trebuie s se fac,cine se implic,care sunt responsabilitile
fiecruia,cum se pot obine rezultatele dorite.

5.Monitorizarea i evaluarea periodic.

Monitorizarea interveniilor reprezint procesul de evaluare a gradului de implementare a planurilor

elaborate dup realizarea evalurii detaliate.Aceasta reprezint verificarea realizrii
interveniilor,coerenei acestora, adaptrii la necesiti i modul n care urmresc finalitile.
Frecvena evalurilor se stabilete n funcie de complexitatea cazului,de interveniile specifice,de
finalitatea planului i se raporteaz la situaia iniial i la obiectivele propuse.

6.nchiderea cazului

nchiderea cazului poate fi fcut n dou variante:finalizarea cazului cnd se ajunge la optimizarea
condiiilor,sau(i) transferul cazului.

Managementul de caz la copilul cu autism, este un management ce presupune organizarea i

conducerea unor aciuni adresate unor cazuri specifice cu exigene specifice, pornind de la resurse
existente.Vorbim att de un management de caz centrat pe resurse ,ct i de unul centrat pe rezultate.
Resursele cele mai importante sunt identificate i canalizate pentru implementarea obiectivelor
propuse.

Managementul de caz la copilul cu autism nseamn abordarea ingenioas i prioritar a urmtoarelor

direcii:

Abordare specializat i individualizat a problemelor, flexibilitate, deschidere ctre nou i

inventivitate;
Identificarea nevoilor, analizarea opiunilor, selectarea programelor;
Identificarea criteriilor de alocare a resurselor i a ntritorilor;
Stabilirea sistemului de suport i managementul personalului;
Implementarea strategiilor operaionale de obinere a performanelor maxime n atingerea
obiectivelor.
Monitorizarea rezultatelor i evaluarea performanelor;
Obinerea feedbackului i acionarea n consecin;
Un management performant presupune coeran ntre ceea ce spui i ceea ce faci, coeren ntre
decizii, coeren ntre obiective i resurse.

Evaluarea detaliat a cazului este fcut de managerul de caz mpreun cu membrii echipei de lucru
cu participarea beneficiarilor(copil, prini).Aceast evaluare presupune determinarea punctelor tari
ale cazului,riscurile, dar i oportunitile oferite de mediul n care copilul triete.

Managerul de caz trebuie s fie un profesionist care s coordoneze activitile de intervenie pe baza
evalurilor detaliate i care s asigure accesul copilului la servicii de calitate n interesul superior al
copilului.Managerul de caz monitorizeaz rezultatele aciunilor, gradul de implementare i decide
modificrile necesare.Un bun manager de caz trebuie s aib curajul intelectual i moral n luarea
deciziilor.

Pentru evaluarea performanelor,managerul de caz trebuie s transforme itemii de evaluare ai

copilului, n itemi ai instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor propuse.Indicatorii de

45
evaluare i performan trebuie s fie accesibili,inteligibili,adecvai,relevani,acceptai dar mai ales
msurabili.

Cnd intr n funciune un manager ce caz ?

Dup evaluarea iniial,constatndu-se necesitatea interveniei specializate multiple, innd cont de

complexitatea cazului,managerul de caz ntocmete planul de intervenie personalizat.Acest plan este
documentul care st la baza tuturor programelor specifice de intervenie ce trebuie realizate n
interesul copilului. Acesta se detaliaz apoi pe arii particulare de intervenie, toate fiind parte a
planului de intervenie personalizat.

Date de identificare

Z.V,-biat , nscut n Bucureti, la 29 iunie 1995.

Diagnosticul:Autism infantil cu ntrziere n dezvoltarea psihic i limbaj.

Anamnez personal

Natrea la 9 luni prin cezarian; 3 kg.Copilul a primit oxigen dup natere,familia suspectnd
influiena acestuia asupra dezvoltrii psihice ulterioare.

Gnguritul :normal,dezvoltare normal n primul an de via

Mersul :dupa vrsta de un an

Primele cuvinte: dup 3ani

Dezvoltarea somatic , statural i toracal n limitele normalului:aspect atrgtor , corp

proporionat ,expresie inteligent.

Anamneza familial

Este al doilea din cei doi copii ai familiei, legal constituit..Primul copil este normal, fr probleme
de dezvoltare.

La naterea lui V, mama avea 30 ani i tatl 31.Mama este medic,tata este inginer.

Ct au fost mici ambii copii au fost crescui de bunicii materni, ambii prini fiind prini de slujbele
pe care le aveau.Mama nu a acceptat s fie popularizat existena copilului cu tulburare din spectrul
autist,considernd c imaginea ei de medic este periclitat. Persoana care se ocup cel mai mult de
copil este sora lui, dar fiind superprotectiv, de cele mai multe ori nu acioneaz n interesul lui V.

Dup diagnosticarea copilului autist i depirea ocului iniial,copii au rmas n continuare mai mult
n grija bunicilor,de care, copilul,V, este puternic legat.

Recomandrile medicului au fost:

tratament cu neuroleptice ,Rispolept , Encefabol ,Vitamine .

integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
De-a lungul timpului a urmat mai multe programe de precolari, apoi de coal, reevalurile
dezvoltrii i comportamentului relevnd evoluie minim dar,favorabil.

46
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup,care continu i n
prezent.Acesta urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare,cu intenia
introducerii din anul urmtor n nvmntul de mas.
n prezent nu urmeaz nici un tratament cu medicamente.

Scurt caracterizare

La nceputul interveniei terapeutice

Prezint puternice tulburri ale afectivitii: nu este ataat de mam (face confuzii ntre mam i alte
femei ; nu reacioneaz cnd mama se ndeprteaz rsul, plnsul, zmbetul neadecvate situaiei n
care e pus copilul; reacii coleroase ndreptate asupra obiectelor i asupra propriei persoane;
opoziionism, labilitate , neurovegetativ cu predominarea excitaiei , atenie labil, slab putere de
concentrare .Se constat o mare dexteritate n micri, sereotipii (se poate juca la infinit cu acelai tip
de joc). Nu suport s fie atins , nu-l intereseaz jucriile care ntruchipeaz oameni , animale; are
micri graioase , manipuleaz cu uurin obiectele , fascinat de obiectele mecanice.

Vorbirea este aproape inexistent , fr participarea emoional . Se remarc caracterul reproductiv-

imitativ (ecolalie) i nu cel de comunicare al limbajului .Ecolaliile sunt imediate sau ntrziate ;
folosete neadecvat pronumele personal (vorbete despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce
i se spune ; d impresia c nu aude , nu-i fixeaz privirea asupra persoanelor din jur , nu caut
contactul vizual cu acestea .i place muzica . Manifest o mare abilitate n a-i manevra pe ceilali
pentru a-i satisface necesitile, evit contactul cu ceilali copii.

Limbajul i posibilitile de articulare

cunoate cteva cuvinte n limba romn dar i n englez (rezultatul statului ndelungat n faa
televizorului la desene animate);
nu se constat anomalii buco-linguo-faciale;
vocea este normal;
imaginile fonematice sunt labile i difuze ;
stereotipul dinamic articulator tulburat ;
discrepan ntre posibilitile intelectuale i vorbire (n sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil
s se joace cu jocuri tip puzzlesaranjnd imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el
prezint dificulti.
Evaluarea a fost foarte dificil. Pentru o corect evaluare a comportamentului, datorit imposibilitii
de testare prin teste standardizate, s-au folosit interviul familiei i observarea.Am folosit n stabilirea
nivelului de dezvoltare psihomotorie Scara Portage pentru educaie timpurie.

Interviul familiei a fost prima form de evaluare.

Metoda de baz a fost ns, observarea, nregistrndu-se dezvoltarea motric fin i grosier,
cunoatrea prilor corpului, recunoatera formelor, culorilor , orintarea spaial, sortri, , rspunsuri la
comenzi, numratul, folosirea creionului, dezvoltarea .i folosirea tuturor analizatorilor.nregistrarea
comportamentului s-a fcut, pe ct posibil, n timp i n medii diferite.

Principiul de baz n terapie a fost construirea unui program pornind de la ce poate copilul, folosind
chiar stereotipurile i preferinele.

Pentru comunicare i limbaj s-au parcurs o serie de programe ncepnd de la cel de imitare oral, de
exerciii de gimnastic facial i respiratorie, continund cu multe exerciii de promovare a
limbajului, continund apoi cu imitarea verbal. Am urmrit reducerea treptat a ajutorului acordat
copilului, stimularea i recompensarea realizrilor i a iniiativelor ce vin din partea acestuia.

47
Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaii noi, neprevzute n program sau
la dispoziia n care s-a aflat copilul i la posibilele lui progrese.

Programul educaional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv .verbal

Este scos din programul zilei televizorul i calculatorul, care sunt considerai factori disturbatori.Vor
fi folosite ca recompens dup un program bine stabilit.

Obiectivul fundamental al terapiei este : formarea i dezvoltarea abilitilor de comunicare.

Pentru realizarea acestui scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre complex,
prevzute de terapia ABA .Comenzile sunt simple, clare, n concordan cu stimulii folosii,
imaginile folosite, rspunsul ateptat.

Obiectivul urmtor este: formarea unei reprezentri generale despre lume i mediul n care ea se
desfoar, perceperea succsesiunii momentelor zilei, formarea motivaiei, dezvoltarea capacitii de
a nelege c te poi face neles, dobndirea unei experiene n legtur cu ceea ce este la un moment
dat semnificativ .

Programul educaional

A fost alctuit n conformitate cu aceste obiective, n vederea acionrii pe diferite paliere

articulatoriu,.limbaj, memorie , atenie, gndire , afectivitate. Am urmrit iniial trezirea interesului i
crearea unei atmosfere de lucru relaxant. Am nceput cu limbajul receptiv, apoi cel expresiv prin
emiterea onomatopeelor (izolat, n cntec, poezii), iniierea unor jocuri: umflat baloane, suflat n
lumnri, trece trenul,etc)

In activitate au fost antrenai toi analizatorii .

Invarea cuvintelor i propoziiilor s-a realizat dup modelul descris n literatura de specialitate
pentru alalie (silabe duble , silabe, cuvinte asociate cu fenomene din natur , stri afective , cuvinte
monosilabice , bi i trisilabice ,etc.). Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice
cognitive, s-a apelat la procedee nonverbale: cuburi, inele, sortri de obiecte, puzzles, reproducerea
gesturilor, cntece, formarea deprinderii de a asculta poveti. .Pentru a nelege, a participa,s-au
efectuat jocuri de tipul : Cum face? Cine face? De ce face? Cu ce face? Unde face?

S-a lucrat mult cu setul de imagini PECS, cu care s-a urmrit formarea noiunilor de mrime, form ,
culoare, poziie , succesiune spaial i temporal, denumire de aciuni. Formarea i dezvoltarea
vocabularului folosind noiuni ca psri, animale,.familie, fructe, legume, mbrcminte, mobilier,
mijloace de transport, ocupaii, locaii, camere. Permanent cuvintele nsuite au fost legate de
obiecte, imagini, aciuni, demonstraii. Propoziiile au fost fost reluate, repetate de mai multe ori.
Pentru realizarea generalizrii o cerin absolut necesar este integritatea de percepie i de
atenie. Dac copilul este obinuit s rspund la un anume ton al vocii, sau la anumite micri ale
minilor, sau intr-un anume mediu, generalizarea nu are ansa de a se produce. Generalizarea de cele
mai multe ori se verific sau se realizeaz cu ocazia programelor de socializare.

Pentru memorarea, nelegerea, compararea noiunilor, folosirea propoziilor i orintarea spaial i

temporal am folosit mult material intuitiv i demonstraiv.

Copilul este cel care ne arat n fiecare moment dac ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie
nlocuit sau modificat.

Jocurile folosite au fost de tipul Ghicete ce am ascuns, Eu ntreb, tu rspunzi;

48
Dup ce cuvintele din dou sunete au fost generalizate, am trecut la cele cu trei sunete,.a.m.d.Am
nceput apoi construirea propoziiilor simple, bazate pe aciuni uzuale, pe situaii concrete
momentului n care se desfura programul.

Treptat am trecut la extensia propoziiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte. Am folosit noiunile nvate pentru
a face propoziii , de la simplu la dezvoltat.

Avnd n vedere pregtirea pentru integrarea n coala de mas am pus din ce n ce mai mult accent
pe analiza i sinteza fonematic la nivel de propoziie, cuvnt, silab.

Pe baz de imgini am trecut la nsuirea unor momente semnificative din poveste. Are n fa o
imagine din poveste, trebuie s spun momentul anterior ct i cel care urmeaz.

Progresele au fost semnificative, referitor la numrul de cuvinte nsuite corect, ct i capacitatea de

flexionare dup numr i gen; a nsuit i mimimica i gesticulaia , orientarea n schema corporal
proprie i a altuia , n spaiu i timp.

Copilul este cuprins ntr-un amplu program de socializare, cu ieiri n afara spaiului cunoscut,fr
familie, n mediu nerestrictiv, cu efect benefic pentru desfurarea ntregului program psihoeducativ.

Fiind vorba de un copil autist a fcut salturi semnificative i pe linia socializrii. Evoluia a fost de la
ignorarea iniial a celor din jur pn la dorina de a coopera i de a fi remarcat. n prezent se simta
bine n grup, comunic, coopereaz

Relaia afectiv cu terapeutul a evoluat excelent. Simte dorina de a fi luat n brae, mngiat, i place
s fie ludat i evideniat. n cea mai mare parte, stereotipiile au disprut. Nu-l deranjeaz dac ceva
se modific n mediul ambiant. Totdeauna i se explic ce se ntmpl, de ce se ntmpl i lucrurile
sunt n ordine.

Avnd o evoluie att de favorabil copilul poate merge n coala de mas. n prezent este nscris n
coala special, lucrnd individual cu terapeut propriu 6-8ore pe zi. Este evideniat, nu a pus
probleme deosebite, copilul situdu-.se printre primii din clas (manifest aptitudini deosebite la
activitile matematice).

Se lucreaz n continuare pentru probleme de vocabular, expresivitatea citirii i povestirii ct i

pentru dizortografia manifestat n redarea formei grafice a literelor, mici greeli n scrierea dup
dictare, etc. fiind supus unui program de terapie specific continuat la domiciliu de familie.

Avnd reale caliti muzicale, are n program i ore de muzic structurate pe o nvare a notelor
muzicale, pentru a citi o partitur, cntnd notele la org i vocal. Rezultatele sunt spectaculoase. A
sustinut si mici concerte.

Programul de dezvoltarea limbajului, pentru V.Z.,continu. Ca i celelalte programe este unul de

lung durat. Programul de muzic continu i el, ritmul este acum de 4 ore pe sptmn, urmnd s
creasc, dac evoluia va fi cea programat. Progresele fcute pn acum ne ndreptesc credina
c,V,va reui s performeze pe aceast direcie.

49
STUDIU DE CAZ 2

Copilul care va fi prezentat este un exemplu de management de caz extrem de flexibil . Un copil cu o
multitudine de comportamente dezaptative, a crui evaluare, structurare de program i evoluie a
fcut rabat de la orice regul. A intrat n program la vrsta de 7 ani, dup ce vreme de 2 ani fusese
integrat ntr-un program la o grdini special unde a fost un mic tiran, iar toat lumea i se supunea.
Trei luni de zile a fost doar asistat de la distan, neacceptnd s se apropie nimeni de ea,
manifestnd tot repertoriul de comportamente problem: autoagresivitate (mucat,lovit,trntit),de
agresivitate (lovit,aruncat obiectele din jur, lovit cu picioarele,ipat). n tot acest timp ceilali copii
erau la masa de lucru, cu spatele la ea executnd diferitele activiti din program.

Date de identificare

C.M.,nscut n Bucureti,la 10 octombrie 1998.

Diagnostic:Sindrom autist, ntrziere n dezvoltarea psihic, Crize de auto i heteroagresivitate,

Sindrom hiperkinetic major cu tulburri de atenie, intrziere n dezvoltarea limbajului expesiv i
receptiv.

Anamnez personal

Naterea:Prin cezarian,la termen.Copilul a avut 3,6 kg.Copilul a avut circular de cordon, s-a nscut
cianotic, a avut nevoie de oxigen.

Gnguritul nu a existat.

Mersul la 10 luni.

Primele cuvinte n jurul vrstei de 8 ani.

Dezvoltarea somatic, statural i toracal n limitele normalului: aspect atrgtor, corp proporionat ,
expresie inteligent.

Anamneza familial

C.este singurul copil al familiei legal constituite.

La natere lui C.,mama avea 25 de ani, iar tatl 29. Mama este asistent medical, tata ofer. Locuiete
cu familia, fiind foarte apropiat de bunicii materni. Este hiperprotejat de toat lumea. Prinii au
fost att de protectivi nct au tot amnat nceperea unui program ferm pe motiv c este prea mic.

Recomandrile medicului au fost:

tratament cu neuroleptice, Rispolept , Encefabol ,Vitamine .

A urmat mai multe formule de tratament cu medicamente, fr a se fi evideniat ameliorri.A luat
Strarera i a fcut criz de epilepsie.
integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
De-a lungul timpului a urmat un program de precolari, evalurile i reevalurile dezvoltrii i
comportamentului relevnd evoluie minim dar, favorabil.
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup, care continu i n
prezent. Acesta urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare,cu accent
deosebit pe managementul comportamentelor de criz.

50
In timp au fost ncercate multe alte formule de tratament, care n-au avut eficien, n prezent nu
urmeaz nici un tratament cu medicamente.

Evaluarea

Evaluarea a fost extrem de dificil. De baz a fost observaia pe o period foarte lung de timp.
Datorit comportamentelor dezaptative, nu a putut fi verificate nici una din ariile de dezvoltare.
Interviul cu familia a avut rolul de a ne introduce n lumea ei de acas.

Au fost remarcate abilitile de autoservire (mbrcat,dezbrcat,folosirea W.C.-ului, splat pe mini i

dini, mncatul, folosirea lingurei, nclat, desclat).

Motricitatea fin i grosier: mzglete cu creionul, folosete pensa digital, rsucete butoane,
introduce obiecte mici n tabla cu orificii, urc i coboar treptele, se d n leagn, pe topogan, merge
cu spatele, lovete mingea, despacheteaz obiecte mari i mici, construiete din cuburi.

Socializare:capacitate de imitare foarte bine dezvoltat, se implic n activiti fizice care-i fac
plcere, dar numai cu persoane acceptate i pentru cteva minute, exploreaz mediul foarte bine,
caut contactul vizual spontan atunci cnd urmrete o activitate.

Limbajul: repet o silab de mai multe ori n jocul vocal, vocalizeaz ca rspuns la vorbirea altei
pesoane, poate s dea, s aduc sau s duc cteva obiecte uzuale la cerere.

Cognitiv:construiete un turn din5,6 piese, mzglete, caut un obiect ascuns sub privirea sa.

Joc: prezint atracie pentru jucriile cu stimulare vizual, joac cu persoanele din familie cucu-bau
i gdilatul, particip la jocul cu mingea, privete la jocurile de grup

Agresivitatea i autoagresivitatea, a fost observat fiind comportamente la care recurge pentru a-i
maximiza ctigurile, n dauna victimilor. Aproape ntotdeauna prin violen ncearc s obin
avantaje. Fiind comportamente dezaptative,a fost elaborat planul de intervenie corespunztor de
modificare a consecinelor, uneori i a antecedentelor.

Obiectivul de prim urgen a programului a fost aducerea la masa de lucru i managementul

comportamenteor dezaptative. A fost izolat ntr-un spaiu al clasei protejat, cu faa spre colegii ei,
care erau la masa de lucru cu spatele la ea, complet ignorat. Dup ce comportamentul dezaptativ
nceta (se oprea din ipat, lovit i tot ce mai fcea), sttea i privea la copii, care lucrau. Cnd avea
nevoie de ap sau s mearg la W.C.venea i trgea de mn o persoan adult cunoscut, dar nu
accepta ca ea s fie atins de cineva. La mas nu mnca niciodat. Dup o lun i jumtate de privit,
a venit singur i s-a aezat la masa de lucru.

Obiectivul urmtor a fost nceperea unui program complex, dar n pai mici, dup terapia ABA,
urmrit i modificat din mers, n funcie de necesiti. Primul pas a fost programul de instrucie i cel
de realizare a contactului vizual. Au urmat apoi programul de imitaie grosir i fin, programul de
aciuni cu obiecte. Dup ce timpul de lucru a crescut, a sczut intensitarea i frecvena
comportamentelor dezaptative, a nceput s accepte prezena terapeutului n imediata apropiere, a
fost introdus programul de imitarea motricitii orale, absolut necesar pentru a trece la programele de
dezvoltare a limbajului receptiv i expresiv. Programele au curs firesc unele din altele, cu poticniri,
cu evaluri i reluri modificate, n ritm destul de lent, dar ceea ce a ctigat arat ct de mult se
poate ajunge cu un bun management i cu un ritm de lucru constant i coerent.

Prinii au trebuit cuprini ntr-un program de consiliere, pentru a-i schimba atitudinea i
comportamentul fa de copii. Consecvena comportamental este determinant n lucrul cu aceti

51
copii. Prinii trebuie s contientizeze i s pun n balan costurile i avantajele (ctigul pe termen
lung cu satisfacerea unor plceri aparent benefice copilului).

C., acum cunoate, scrie i citete literele i cifrele. Scrie cuvinte i propoziii dup model i dup
dictare, citete cuvinte de 2,3 litere i din 2 silabe. A fcut mari progrese n limbajul receptiv i
expresiv, domeniul cognitiv( cunoate psri, animale, culori, prile corpului, forme geometrice,
poziii spaiale, adunri i scderi cu numere pn la 10, adunri i scderi cu zeci pn la100,
cantiti, aciuni). S-a rezolvat programul de mas, jocul cu copii, interacioneaz cu persoane
diferite de cele cunoscute. C.patineaz singur, fr nsoitor pe patinuar, se joac cu copii n parc,
joac la mas cu ali copii jocuri de construcie sau puzzle. Face puzzle de 100-240 de piese.
Coloreaz n contur, deseneaz la cerere figurile geometrice, pom, cas, steag, scar, gard, corpul
omenesc.

Achizitiile sunt lente, dar sigure. Opune rezisten la tot ce este nou. Crize de afect nc exist, dar
foarte rare, maxim una pe sptmn .Continu programul pentru decelarea complet a
comportamentelor dezaptative. Din pcate mediul social influeneaz negativ.

Programul lui C.M., continu, cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De dou ori pe sptmn
merge la coala special, cu nsoitor, pentru adaptarea n mediu colar.Dup amiaza are un program
de activiti ludice riguros ( parc, patinaj, mers pe role). Particip alturi de ceilali copii la
programul de socializare, pe perioada vacanelor (tabere la munte i mare, .ateliere de pictur,
vizionri de spectacole, vizite la grdina zoologic i botanic,etc.)

n ultimul an a devenit un alt copil. Crizele au incetat definitiv in prezenta terapeutilor.rare crize de
afect are acasa .Cooperanta,linistita ...un model de copil

Preterapia la un copil autist

Preterapia la intervenia n autism are caracter obligatoriu. Nu vom avea cstig n interaciunea i
lucrul cu acest copil dac nu am reuit n preterapie s luam controlul asupra copilului.

Interaciunea cu un copil autist

Prima misiune a terapeutului este aceea de a gasi modalitatea de a interaciona direct cu copilul. Nu
pornim niciodat cu idei preconcepute i facem tot posibilul s nu cream o icoan a copilului cu
autism, fiecare individ este unic i abordarea este diferit dup fiecare caz. Metodele de lucru sunt
aceleai dar ele trebuie corelate cu potenialul copilului i ct de grav este afectat n sensul
comportamentelor dezaptative.

Deci prima etap este cea de observare a copilului n mediu, cum interacioneaz la diveri stimuli, i
n special ce reacie are fa de terapeut.

Prima edin este de observaie i provocare a copilului. Terapeutul trebuie s aiba rolul de
observator i s nu intervin dect atunci cnd este cazul. Imitarea copilului n diverse aciuni sau
sunete este necesar pentru a afla reacia lui i va pregti teren pentru programele de imitaie.

Terapeutul trebuie s foloseasc ct mai puine cuvinte, dac se poate deloc, facndu-se apel doar la
limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul ctre copil este clar i pe inelesul lui.
Poziia va fi ferma, vocea va fi modelata n funcie de reaciile copilului(adic dac avem un
comportament deviant vocea i gesturile noastre vor arta dezacordul, prin ignorare sau voce ferm,
dac copilul are un comportament aproape de normal l incurajam la fel cu vocea i gesturile noastre)
. Aceast edin v va ajuta mai trziu s anticipai anumite reacii negative ale copilului.

52
Interacionai prin joc, antrenai copilul n joc, aa vei capta puin atenie i copilul v va reine
figura i vocea)

Aceasta este partea fericit a situaiei, dar ce facem cnd avem un copil cu multiple comportamente
dezaptative ?

Trebuie s analizam comportamentele, s le urmarim, s gsim metodele cele mai bune pentru a le
transforma fie n activiti utile, fie s gsim comportamente cu care s le inlocuim.

Aici intervine patrea de analiz comportamental.

Stabilirea relaiei copil autist-terapeut

n urmatoarea etap deja ne luam rolul n serios, i ncepem s stabilim regulile jocului. Copilul va fi
pus n scaun la masa de lucru ( este bine ca la nceput s nu folosii masa ntre dumneavoastr i
copil, aezai-o ntr-o parte ca dvs. s avei controlul fizic asupra copilului. Ce nvm copilul acum,
ca dvs suntei terapeutul i cel care deine controlul. Copilul va fi inut n scaun forat sau nu dupa
caz, pre de cteva momente n funcie de copil, dup care i se va da pauz. Dac copilul refuz sa
stea n scaun continum aa pn avem rezultatul dorit, adic copilul s stea n scaun pre de 15 min.
De fiecare dat, gradual mrim timpul de edere n scaun, ncepnd cu cteva secunde. Copilul fuge
din scaun doar cnd i dm pauz dar nu pleac din camer. Reaciile noastre sunt n funcie de ce
face copilul, este agresiv, plnge, ip, etc ignoram complet (anticipai reaciile copilului agresiv),
copilul s-a potolit pre de o secund , suntem pe faz i recompensm cu vocea (Oaaa, ce cuminte...!)
ne oprim imediat ce copilul a nceput s plng din nou. Aici copilul va nva cele doua fee ale
terapeutului i le va asocia cu reaciile lui, cnd sunt cuminte se bucur i m laud, cnd fac urt nu
este de acord cu mine.

Aa am stabilit relaia terapeut-copil, nu trecem mai departe pn copilul nu a nvat c dvs suntei
cel care conduce.

In terapia cu copilul cu autism terapeutul e liderul

Obinerea controlului asupra copilului

Cum obinem controlul asupra copilului ? Prin atitudine ferm i constant, nu neglijm faptul c va
specula orice gest al nostru, care iese din tiparul de terapeut. Aceste prime etape sunt printre cele mai
de pre n terapia care urmeaz, acum vei modela copilul comportamental i aa va lucra de acum
ncolo. Acum trebuie ntrit comportamentul pozitiv, mai trziu nu se mai poate schimba mare lucru.
De acum putem vorbi de introducerea recompensei la masa de lucru. Gsirea recompensei este o
sarcin major pentru terapeut, oferind o motivaie puternic copilului vei avea rezultate imediate.
Nu exist copil autist cu care sa nu se poata lucra, exist doar terapeut care nu a gsit recompensa
bun pentru motivarea copilului. Deci gsirea recompensei i diversificarea ei este de mare pre n
stabilirea regulilor de joc .

Cum obinem contactul vizual

Dup ce am stabilit primele reguli i suntem siguri c le- a nvat i rspunde la gesturile noastre, iar
recompensa o avem la ndeman, i d rezultate, avem de facut primii pai n rezolvarea problemei
de atenie. Copilul tie deja c trebuie s stea n scaun, este obinuit cu timpul pe care trebuie s l
petreac cu terapeutul. Acum folosim recompensa imediat pentru obinerea contactului vizual.
Primele exerciii sunt euate din start dar nu ne lasam copleii de autism si perseverm. Acest aspect
va da rezultate intr-un final. Cum facem (aici se va exemplifica cu cineva din sala), avand
recompensa la indemana, o plimbam prin faa copilului, atenia lui va fi asupra recompensei cnd

53
ajungem cu ea n dreptul feei noastre o mutm in spatele capului nostru avnd pre de o secund
atenia copilului n ochii notrii, vom recompensa imediat, afectiv i primar. O alt abordare este
imobilizarea feei copilului i captarea ateniei pre de o secund ,i recompensat imediat. Pentru
nceput vom striga copilul pe nume simplu, i recompensat verbal...Bravooo, te-ai uitat la mine !,
pregtind teren pentru sarcina de mai trziu cnd vom trece de 5 secunde, Uita-te la mine !

Cum nvm copilul c exist consecine plcute i mai puin plcute

Este foarte important de reinut c indiferent de vrsta copilului i gradul de afeciune copilul autist
trebuie nvat c orice aciune a lui va suporta o consecin bun sau rea n funcie de ce a facut
copilul.

n primele etape de nvare, spre exemplu n programul de imitaie sau receptiv obiecte le folosim
numai pentru a ntri un comportament bun, adic, nu nvm copilul ca acela este un cub ci ne
folosim de comanda CUB ! doar pentru a ajuta copilul s asocieze executarea comenzii cu
primirea recompensei. Il ajutm n acelai timp s neleag c neexecutarea sarcinii duce la
dezacordul meu verbal i gestual prin NU i c mai trziu va trebui s execute sarcina forat (un
lucru neplacut pentru el). Sarcina trebuie dus pna la capt indiferent de situaie. Copilul va alege cu
timpul doar partea n care el execut i primete recompensa. Sarcinile vor fi uoare pentru nceput,
la ndemana copilului.

Consecinele neplacute vor fi aplicate numai atunci cnd copilul are un comportament deviant i cel
mai bine atunci cnd vrea un lucru pe care il dorete sau face o activitate placut. Dac vom aplica
aceast pedeaps cnd el lucreaz (face o activitate mai puin placut) vom intri un comportament
problem , dac o vom aplica cnd el face o activitate placut
Nu pentru el aceasta va avea efectul dorit.
inteleg
Cand putem spune ca avem controlul asupra unui copil autist:

atunci cnd copilul autist este adus la mas i meninut acolo pentru a lucra
cnd managementul comportamentelor dezaptative (problem) funcioneaz
cnd contactul vizual se obine la cerere
cnd copilul autist indeplinete o comand de fiecare dat cnd cerei ca o sarcin s fie indeplinit
sau mcar n noua cazuri din zece copilul indeplinete sarcina i nu doar din cnd n cnd atunci
cnd vrea el.

Ce este sindromul Asperger

Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un
grup de tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei persoane, la nivel
de limba si comunicare, precum si la modul de interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger
este caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din spectrul autismului, insa are o arie mai
larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu privire la sindromul Asperger, daca ar trebui sa
fie privita ca o entitate clinica separata sau pur si simplu reprezint o forma specifica de autism.
Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in
ceea ce priveste interactiunile sociale.

Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris
boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie,
capacitatea mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit
pentru cunoastere, miscari stangace. Din cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar si
pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii profesori. Asociatia Americana de
Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a publicat criteriile de
diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel

54
mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea tulburarii Asperger in
tulburari din spectrul autismului pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a
generat o intreaga dezbatere academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata
si publicata in 2013, vor exista cu siguranta mai multe dezbateri pe aceast tema.

Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si considera
ca nu reprezinta neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor
cu sindrom Asperger au fost descrise ca fiind benefice in multe profesii si acestea includ:

cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,

capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate, si un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger este de
parere ca starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.

Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui
individ, s-a sugerat de catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut
sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, si Marie
Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu sindromul Asperger nu este posibil fara o
testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom Asperger: cantareata
britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre
trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati
intelectual sau chiar cu deficit de tulburare de atenie (ADD).

Sindromul Asperger furnizor de genii

Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci
cauzele sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte
ale tulburarilor din autism nu au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se
considera a fi implicata. Sustine aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul Asperger ruleaza de
obicei in familii. De asemenea, in aceste familii apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau
bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este obligatoriu.

In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina
sau nasterea, precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona impreuna pentru a
modifica sau a creste potential gradul de severitate al defectelor genetice care stau la baza.

Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai
putin vaccinul rujeolic i thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu
arata nici o dovada pentru o asociere intre imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta
teorie.

Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata
productiva, traiesc independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori, dentisti) ,
isi intemeiaza o familie.

55
Sindromul Asperger - cat de des este intalnit si care sunt riscurile

Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul de
tulburari din spectrul autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu este pe
deplin clar, dar este datorat cel mai probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul de
diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de copii identificati cu autism, precum si un
anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai recente studii arata ca 1 din
fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.

S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de
copii cu tulburari de autism.

Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar
fi tulburarea de deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand
tulburarea de anxietate nu este prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de
hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice. In unele cazuri, pot aparea
comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune) i/sau depresie, ca raspuns la
anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom Asperger. Alte comportamente care au fost
raportate la persoanele cu sindrom Asperger includ comportamentele obsesiv-compulsive si
dificultatile de management al furiei.

Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte mult, astfel
incat nu toate persoanele cu acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie,
sau comportamente disruptive.

Tratamentele sindromului Asperger

Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.

Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente pot fi
prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice
care pot co-exista cu sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati selectivi ai recaptarii
serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru ameliorarea starilor de anxietate sau depresie.
De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD, daca exista hiperactivitate
semnificativa.

Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi
nu toate acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in
functie de varsta si de nevoile individuale. Tipurile de interventii care s-au dovedit a fi benefice
includ:
-eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
-sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si
organizat;
-organizare in formarea de abilitati;
-folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
-stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala, inclusiv in gradul
de constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de
conversatie;
-crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
-sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand examinarile orale,
mai degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a
subtilitatlor de utilizare a limbii;
-auto-advocacy de formare.

56
Semnele i simptomele sindromului Asperger

Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente

caracteristice pt fi vazute in dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de identificat la
copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie sau nu sunt percepute ca anormale. Cele mai multe
cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul este de varsta scolara sau chiar mai
mare. Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre simptome care pot fi
prezente sunt:

-lipsa de constientizare sociala;

-lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
-dificultatea de a face si a sustine prietenii;
-incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
-privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
-lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
-lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
-nerespectarea limitelor interpersonale;
-sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
-inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
-stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in
subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi
aspiratoare), care pot fi de putin interes pentru altii.

Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte
tulburari din autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia
lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si gramatica. De fapt, unii experti cred ca prezenta
dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de autismul inalt functional. Totusi,
utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu sindromul Asperger,
si anume:

Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra
prea intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau
dramatic, folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea intr-un context
specific.
Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe
masura ce imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a
intelege mesajul scris. Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate psihice sau pot arata
comportamente care sunt tipice pentru alte condiii. Unele conditii comune asociate includ
urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna prezente):
*Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
*Anxietatea
*Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
*Depresie sau alte tulburari de dispozitie

57
Diagnostic diferential

Dat fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul difential se impune a fi facut
cu urmatoarele mari grupe de tulburari:
*cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive de dezvoltare;
*cu tulburarile de nvatare
*cu tulburarile de limbaj si comunicare
*cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
*cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul
criteriu de diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un
limbaj bine dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (n timp ce copilul cu autism vorbeste la
persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum se
ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul interactiunii sociale este mult mai eficace,
cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa si creste capacitatea de
relationare empatica, n timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei ramn n lumea lor.

Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n timp ce copilul cu
autism este considerat bizar sau ciudat.

Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot necesita program de
educatie speciala pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de
agitatie. Ca si n autism, se considera ca tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce
afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.

SINDROMUL RETT

Sindromul Rett este unul dintre cele cinci sindroame ce alcatuiesc spectrul autist.
In 1966, dupa ani de observare si cercetare a 6000 de copii cu suferinta a sistemului nervos central,
Andreas Rett a izolat si demonstrat la 22 fetite de 3-13 ani existenta sindromului care-i poarta
numele. Toate fetitele au avut un istoric de dezvoltare psihomotorie normal n primele luni de viata,
urmat apoi de pierderea unor functii si achizitii deja dobndite. Treptat, la acesti copii s-a observat
pierderea functiilor de prehensiune a minii, nlocuirea cu miscari stereotipe, nefunctionale, aparitia
unor pseudomicrocefalii prin ncetinirea cresterii perimetrului cranian; instalarea ataxiei si apraxiei
trunchiului si mersului.

O caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii ( a deprinderilor de

utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale, precum rasucirea si frecarea
minilor n apropierea gurii, imitnd gestul de spalare Evolutia acestor copii este grava, cu
deteriorarea treptata a mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.

Sindromul Rett este a doua cauza de ntrziere mintala la fete, dupa sindromul Down. In sindromul
Rett se manifesta numai intarzierea mintala severa.
Exista mai mute stadii de evolutie n istoricul bolii:
*.Primul stadiu are ca principala manifestare ncetinirea cresterii capului indicator greu de
observat, se instaleaza dupa primele 2-4 luni de viata, dupa o perioada de dezvoltare normala.
*In cel de-al doilea stadiu, manifestarile pot fi acute sau insidioase, uneori asemenetoare cu cele ale
unei boli neurodegenerative. Discontactul psihic, restrngerea relatiilor sociale de tip autist,
tulburarile de atentie, de auz, de afectivitate, sunt tulburari specifice copiilor cu autism. Tulburarile
de comunicare din sindromul Rett devin complexe n acest stadiu.

58
*In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% din copii, cu aspect de joc stereotip cu propria
respiratie joc care apare n starea de veghe si dispare n faza de somn. Este de fapt, o
hiperventilatie, care se poate asocia cu apnee, extremitati cianotice, aerofagie si distensie
abdominala.
Aceste anomalii respiratorii se datoreaza unor disfunctii corticale care au conexiuni cu caile
respiratorii, n special la nivelul prozencefalului.

Miscarile stereotipe, de spalare a minilor, de frecare a lor, de muscare a minilor sunt

patognomonice, ca si pierderea functiei principale a minilor, prehensiunea; acesti copii care initial
puteau sa apuce un obiect, treptat nu mai pot face acest gest, mna devenind nefunctionala, avnd
numai jocul stereotip mentionat.

* In stadiul 4, boala poate atinge un nivel pe care il poate mentine mult timp. Se instaleza scolioza,
hipotonia se transforma n rigiditate si distonie la majoritatea subiectilor.

Varsta de deces este variabila (boala poate dura ntre 2 si 10-15 ani), decesul survine de obicei n
somn, o cauza putnd fi prezenta anomaliilor de conducere cardiaca.

Cum comunica persoana cu autism?

Autistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. Ei gandesc, percep, simt si comunica altfel.
Persoanele afectate de aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele:

-le lipseste initiativa comunicarii. Pot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei
care incep convorbirea.
-nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal.
-expresiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace.
-tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt "altfel", particulare, bizare.
-intelegerea mesajului este afectata.
-limbajul este marcat de intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma devianta.
Acesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism.
Trasaturile ce fac din limbajul autistilor unul diferit, sunt:

*ecolalia/a vorbi papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinte/propozitii. Aceasta imbraca mai
multe forme:
*ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau in timp
ce aceasta vorbeste. (La intrebarea: Vrei sa mananci dulceata? copilul raspunde: Vrei sa mananci
dulceata!/ Mananci dulceata!)
*ecolalia intarziata/tardiva este repetat un cuvant/propozitie auzita in alt moment si chiar in alt loc.
(La florarie mama intreaba: Cat e buchetul de crini?. Acasa, intr-o conversatie fara legatura cu
florile sau floraria, copilul repeta intrebarea pe care mama a adresat-o vanzatoarei.)
*ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt un cuvant ce nu se potriveste cu
restul. (Mama spune: Cat e kilogramul de rosii?, iar copilul manifestandu-si ecolalia va zice: Cat
e kilogramul de creioane?, Cat e kilogramul de cuburi?, Cat e kilogramul de )
*Persoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur. Unele dintre ele se
opresc aici folosind limbajul ecolalic. Exista autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta
modalitate de exprimare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica.
*inversiunea pronumelui in loc sa foloseasca persoana I (vreau, scriu) utilizeaza persoana a II-a
referindu-se la el (vrei, scrii). Preluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se exprima la persoana a
II-a. (Nu va spune: Vreau la toaleta!/Vreau toaleta! ci Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!)

59
*stereotipii verbale rosteste aceleasi sunete/propozitii in diverse situatii: cand este agitat, cand
lucrurile nu sunt suficient de clare, cand se produc schimbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un
motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie al carei final este Hi five!)
*nu pot generaliza. Aceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a invatat si la alte
situatii asemanatoare, explica de ce autistii:
*nu inteleg sarcinile date in forma negativa. Noi ne asteptam sa-si corecteze comportamentul fara sa
le spunem concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca. (Nu alerga asa!)
*nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/expresii cu sens figurat (Esti atat de
frumos, ca imi vine sa te mananc!)
*nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste.
*nu vad ansamblul, intregul.
*raspund gresit la intrebari. (i se arata un catel: Ce este acesta?, raspunde: Ham, ham!)
*intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate, stanga/dreapta)
*folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o sarcina si un moment fix, cuvinte si
o persoana/o situatie. Aceasta legatura este, in ochii nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata.
(Codita este numele dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi - intre persoana
si modul in care aceasta are parul aranjat)
*vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia.
*continutul exprimat este afectat de modul autist de gandire. Nu pot face fraze bune, nu le spun
fluent, se balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica. (Craciun de brad, lup de foame)
*Povestea spusa de un autist poate parea haotica. Fara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii. O
parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la capat. Nu pot povesti pe scurt. Le vin in minte lucruri ce
nu sunt importante.

Sindromul altruistului Terapeutul neajutorat

Perspectiv psihanalitic

1. Scurt descriere

Multi terapeuti care lucreaza cu copii cu autism sufera de sindromul atltruistului sau sindromul
ajutatorului neajutorat.

Sindromul altruistului este o nlnuire de caracteristici ale personalitii prin care ajutorul social este
transformat ntr-un mod de via.

Problematica de baz a individului care sufer de sindromul altruistului este faada social rigid
orientat spre un eu ideal tot aa de rigid, ale crui funcii sunt pzite de un supraeu rutcios.
Propriile slbiciuni i nevoia de ajutor sunt negate; se evit reciprocitatea i intimitatea relaional.
Nevoile orale i narcisistice ale ajuttorului sunt mari dar total sau parial incontiente. Deoarerce
forma lor de exprimare nu a putut fi dezvoltat i difereniat, ele funcioneaz pe nivelul iniial.
Aceasta se manifest prin capacitatea crescut de exprimare a dorinelor afective. Dorinele sunt
adunate i exprimate sub forma unor reprouri exprimate mediului (nu tiu cum s le mai vorbesc
ca s ia n consideraie cuvintele mele; nu vor s aplice nici mcar lucrurile simple ce le spun c
trebuie s le fac; cate nu am fcut pentru voi i uite care mi e rsplata; am spus prinilor
copilului cu autism de 100 de ori ce rebuie s fac i ei tot nu fac nimic etc) n cazul n care nu
prevaleaz exprimri indirecte (mbolnviri psihosomatice etc.) ca apel autodistructiv pentru alii
pentru a obine ataamentul afectiv i ajutor din partea lor.

n perioada oral, cu cat protecia senzorial este mai des, mai brutal i mai ndelungat penetrat, cu
atat mai nclinat va fi copilul s rup parial sau total relaia fa de obiect i s se ntoarc la starea
narcisistic primar sau la un surogat al acesteia. Fiindc sugarul nu este capabil s se sustrag
experienelor neplcute, durerea, sentimentul de prsire i neputin vor aparine tririlor

60
primordiale ale individului. De aceea, copilul caut soluii de adaptare. Fiindc, nc din copilrie, el
nu a fost iubit pentru sentimentele sale din acel prezent sau pentru ce era el atunci, ci pentru
atitudinele manifeste prin care s-a adaptat la imaginile idealizate ale persoanelor sale relaionale, el
crede c este iubit pentru ceea ce face i nu pentru ceea ce este. De aici i un sentiment incontient de
nesiguran n relaionare ce se va manifesta i n perioada adult

Astfel, n cadrul sindromului altruistului, respectivul este doar rareori capabil ca dup ncheierea
interaciunii de ajutorare , s-i spun: am fcut un lucru bun; de multe ori el se ntreab: a fost
prea puin ce am trecut cu vederea? ce n-am fcut bine?. Fr s o recunoasc, el este flmand s
perceap privirile sau cuvintele recunosctoare ale pacienilor. Dar ele nu-l satur cu adevrat cu
toate c sunt singura hran narcisistic pe care o poate primi.

Evenimentele formatoare de structure ale altruistului se repet i n cariera profesional a

ajuttorului. Copilul a cutat s depeasc o perioad evolutiv amenintoare pentru sentimentul de
sine n identificarea cu elemente ale unor prersoane relaionale cu probleme de empatizare. Fiindc
era singur i avea sentimentul c nimeni nu este cu adevrat interesat de dorinele sale, el a preluat
rolul unui ajuttor puternic care se implic total pentru alii. i-a uitat propriile dorine. n mod
asemntor, deseori un ajuttor care dorea s fie ajutat i care a urmat , de exemplu o psihoterapie sau
a participat la un grup de de autotraining, devine el nsui terapeut sau moderator de grup. El este aa
de fascinat de retrirea i ndeplinirea parial a nevoilor sale infantile de apropiere afectiv i
protecie, ncat vrea s preia rolul terapeutului sau a moderatorului de grup.

ncepand de aici, procesul terapeutic devine propriul su punct de rezisten. Procesul de schimbare a
ajuttorului care caut ajutor se ncheie prin ncheierea i fixarea sindromului altruistului pe alt plan.
Pe de alt parte, nici terapeutul sau conductorul grupului nu s-a putut elibera total de
supranecesitile sale narcisistice. El are nevoie de discipoli, de susintori, care s duc mai departe
modul su de a privi lumea i prin aceasta s diminueze nesigurana proprie referitoare la propria
capacitate de a aciona raional. Apare un paradox. Numai cel care a urmat, de exemplu, o terapie ,
sau a fcut parte dintr-un grup de formare poate decide dac vrea s foloseasc aceste procedee. n
acelai timp, prin aceasta, decizia sa este falsificat. Aceast dilem nu poate fi rezolvat.

Astfel, acest interes pentru specializare ofer pentru muli ajuttori cu sindromul altrustului, o
posibilitate de a face ceva pentru ei nii acceptat de supraeu singura care justific o preluare
temporar a rolului de protejat, ajutat.

Pe de alt parte, legarea de perfecionare ngusteaz calea posibilitii unei eliberri reale. S ne
amintim de maxima rutcioas conform creia nevroticul vine la terapie pentru a-i desvri
nevroza. AJUTTORUL CARE VREA S AJUTE AJUTTORI NEAJUTORAI TREBUIE S
SE FEREASC DE REPETAREA PE UN ALT PLAN A PROBLEMATICII SALE DE BAZ.
PENTRU PRACTICA PERFECIONRII AJUTTORILOR, ACEASTA NSEAMN C
SCHIMBAREA SINDROMULUI ALTRUISTULUI SE AFL NTOTDEAUNA LA LIMITA
DINTRE PERFECIONAREA FORMELOR DE APRARE DEJA EXISTENTE I O
DEZVOLTARE REAL.

2. Trsturile fundamentale ale sindromului altruistului din punct de vedere al

contratransferului sau pericole i soluii n lucrul cu terapeutul neajutorat

2.1. Copilul respins n randurile de pan cum s-a vorbit despre aceast caracteristic.

Problemele de contratransfer n acest domeniu se refer n primul rand la sindromul altruistului

propriu terapeutului i la propria sa relaie cu copilul respins din el. Dac el nu poate suporta s se
confrunte cu aceast latur a personalitii, i va determina i pe clieni s rman fixai pe
identificarea cu supraeul.

61
2.2. Identificarea cu supraeul. Din cauza acesteia apar cele mai multe dintre problemele legate de
contratransfer. Cine vrea s ajute ajuttorii este n pericol de a intra ntr-o rivalitate incotient pentru
rolul de ajuttor care l determin s nu sprijine pacientul, ci s l atace, s nu-i fac posibil
contientizarea propriei probleme ci s-l ncurce n iele unui proces de aprare.

Pe de alt parte, este cu mult mai greu s i determine pe ajuttorii care sufer de sindromul
altruistului la o perceie distanat a comportamentului propriu i la nelegerea, n context
psihodinamic, a legturii care exist ntre sindromul altruistului i anumite caracteristici
comportamentale ale clienilor de care se ocup acetia. Identificarea cu supraeul face ca
recunoaterea propriilor dificulti s fie o aciune care amenin sentimentul de sine. DIN ACEST
MOTIV., TOATE ACUZELE ADUSE NTR-UN LIMBAJ VALORIZANT TREBUIE EVITATE CU
STRICTEE

2.3. Nevoia narcisistic camuflat. Ajuttorul care sufer de sindromul altruistului este puternic
dependent de confirmarea narcisistic. ns, capacitatea sa de a reine asemenea confirmri i de a-i
stabiliza prin acestea sentimentul de sine, este redus. De aici deriv i tendina sa de a se
suprasolicita pentru a corespunde unui supraeu ideal exacerbate. Fiindc dialogul dintre faada de
ajuttor, foarte puternic, i copilul avid de confirmare care se gsete n fundal a amuit, n cazul
ajuttorului cu sindromul altruistului, el i reprim dorinele narcisistice cu ajutorul faadei, de cele
mai multe ori neinteligibil sau ntr-o form care nu va putea stura copilul (de ex. este admirat
pentru dedicarea i performanele sale profesionale). De multe ori dorinele sunt exprimate doar
atunci cand ndeplinirea lor a fost barat (iat cate fac i n-am parte de nici un pic de recunotin
etc), cand au devenit reprouri sau cand se exprim prin manifestri psihosomatice.

2.4. Evitarea reciprocitii n relaii. Cand se afl ntr-o terapie sau ntr-un grup de dezvoltare,
ajuttorul cu sindromul altruistului d impresia terapeutului c nu se poate stabili o relaie lucrativ
conform cu realitatea. Ajutorul psihoterapeutic este posibil acolo unde sunt acceptai pai limitai n
cadrul nvrii. Dar, ajuttorul cu sindromul altruistului, atunci cand se supune unei terapii, dorete
incontient un ajutor general, n timp ce contient este deosebit de sceptic ateptandu-se la o
experien neplcut (nu m atept la nimic, a vrea s tiu ce cusur am, a vrea s nv s
lucrez mai bine cu alii).

n acest domeniu contratransferul tipic este resemnarea terapeutului. El observ c ceea ce ofer nu
este acceptat, c este atacat pentru aceasta indirect de ctre cel cu sindromul altruistului. (prin
pasivitate, raionalizri, reprouri). Astfel, terapeutul se retrage n spatele propriului supraeu, al
tehnicii aplicate corect pentru a nu-i putea reproa nimic. Terapeutul l poate confrunta pe
ajuttorul neajutorat cu rigiditatea i cu golul su de sentimente aparent. Terapeutul i prezint
bunele intenii, face raionamente intelectualizate despre cum s-ar putea aciona mai bine, dar nu se
ntampl nimic.

2.5 Agresiunea indirect. Terapeutul, consilierul ajuttorului neajutorat trebuie s ncurajeze

manifestrile agresive ale clientului su pentru c astfel se deschid larg premizele unei relaii
terapeutice eficiente. Cine este incapabil s manifeste agresivitate, cel care nu poate refuza nimic, cel
care vede un nu hotrat ca pe manifestarea unei agresiviti interzise, trebuie sa nege ntreaga via
domeniile vieii relaionale. Este logic ca, n cadrul psihoterapiei, consilierii, clienii s fie stimulai,
chiar forai, s exprime sentimente negative, deschizandu-se astfel drumul sentimentelor pozitive.

3. Recunoaterea terapeutului neajutorat n grupurile terapeutice.

- Mi-e foame, foarte foame, te rog d-mi ceva de mancare; singur n-am s-mi pot face rost !
- Poftim nite paine
- Da dar eu nu vreau paine. De la paine ma constip

62
- Pot s-i dau branz i vin
-Da, dar vinul nu-mi priete i de la branz am dureri de stomac
-Atunci am s-i fac o fiertur de ovz care este bun pentru stomacurile sensibile
- Da, dar nu mai sunt bebelu, ce prere ai tu despre mine !? Am tiut de la bun nceput c n-am s
rezolv nimic cu tine.

Aceast situaie de da, dar este, probabil, problema cea mai important i cea mai dificil n cazul
terapeuilor cu sindromul altruistului sau al terapeutului neajutorat. Ea are dou aspecte da-ul i
dar-ul ajuttorului, aspecte care in de a vrea i de agresivitate. ntr-un anumit fel, ele sunt
interschimbabile. Experiena arat c ajuttorul cu sindromul altruistului care face o experien
terapeutic proprie n cadrul unei calificri sau n alt conjunctur, este deosebit de nclinat nspre un
joc de da, dar deschis sau camuflat. Furia juctorului de da, dar nu se manifest direct, ci
indirect, din poziia acelui aparent neajutorat i prin suprarea pe care o provoac altora. Astfel, n
secret (camuflat) el obine putere prin faptul c-i cunoate propria situaie mult mai bine decat cel
care-l ajut. Cine va observa atitudinea de da, dar n cadrul cuplurilor terapeutice, va constata c
juctorii de da, dar sunt, la randul lor, nclinai s dea altora sfaturi bune sau interpretri la obiect.

4.Caracteristici ale terapeutului neajutorat sau simptomatologie clinic n sindromul

altruismului

4.1. Salvatorul absolut. Prin identificarea cu supraeul, ajuttorul cu sindromul altruistului este
nclinat s ia o atitudine n care afirm despre sine c poate ajuta fiindc are o anumit calificare.
Prin aceasta poate intra ntr-un scenariu n care preia asupra sa ntrega responsabilitate pentru
soluionarea problemelor clientului fcandu-l pe acesta fie dependent i slab, fie pasiv (aa cum se
ntmpl n cazul multor familii n care exist un copil cu autism), aa cum face o mam
supraposesiv cu copilul ei.

Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului este condiionat de tendina sa de a ajuta i de orgoliul su

referitor la aceasta, la nceput, el se ofer ca salvator, face ore terapeutice gratuite, i primete
clientul la domiciliu, bea cafea cu clientul n afara orelor de terapie pentru a-i mai asculta din
necazuri i pentru a repeta a 100-a oar sfaturile sale, mobilizeaz autoritile i rudele.

4.2. Numai schimbrile pozitive mi se datoreaz. Toi cei care ajut sunt nclinai s-i atribuie
schimbrile favorabile ale clientului, propriei lor influene, n timp ce pe cele nefavorabile le pun pe
seama altor influene, de exemplu a membrilor familiei, instituiei, societii, masochismului
nenfranat s.a.m.d.

4.3.Terapeutul neajutorat manifest scepticism de multe ori atunci cand clientul (familia copilului cu
autism) semnaleaz progrese. Dup micile progrese relatate de familia copilului cu autism, terapeutul
neajutorat va zice sau va gandi: cu o floare nu se face primvar, nu conteaz c a fcut progrese
pe un plan copilul dumneavoastr, nu pe toate planurile va evolua la fel de bine, ai lucrat foarte
bine n primele dou luni de terapie, dar trebuie s putei continua n ritmul acesta i n anii
urmtori.

4.4.Caracterul oral-progresiv: identificarea cu funciile materne. Perioada de evoluie oral infantil

este folosit ca model de baz pentru dezvoltarea sindromului altruistului de mai tarziu. De multe ori
relaia mam sugar se mbuntete dup vrsta de 3 6 sptmani, cand apare surasul social
ndreptat spre persoana relaional i primit de aceasta cu mare bucurie. Perioadele n care mamele se
joac i glumesc cu copii cresc exponenial cu apriia primului zambet. Acest dialog satisface pe
ambii: pe adult i pe copil. n cadrul su, n mod normal, treptat se dezvolt i capacitatea de a
atepta, de a amana necesitile de satisfacere, copilul dobandind prin experient ncrederea c, la
momentul potrivit, va fi cu siguran hrnit i luat n brae. Aceast ncredere dispare atunci cand
certitudinile referitoare la mam sunt puse, n mod serios, sub semnul ntrebrii. Aceasta se poate

63
ntampla cu ocazia unei despriri pe care copilul nu o poate nelege de exemplu cu ocazia
internrii mamei n spital atunci cand coplilul este nc foarte mic. Durerea despririi este acut,
urmat de apatie i depresie. La rentalnire sunt posibile dou modele comportamentale aparent
opuse: este posibil refuzul i fuga fa de apropierea afectiv a mamei, sau copilul se poate aga de
mam fr s o lase o clip din ochi, s intre n panic i s reacioneze cu furie impulsiv. Ambele
modele comportamentale pot fi regsite n comportamentul adulilor care, fie c se apr de orice
contacte afective afiand rceal i o ironie mictoare, fie se aga de obiectul odat gsit
transferand asupra sa anxieti majore i agresivitate manifest.

La maturitate vom avea astfel o persoan cu sindromul altruistului, cu caracteristici oral - progresive.

Caracterul oral-progresiv ncearc s se desprind dintr-o relaie nesatisfctoare cu mama

identificandu-se cu funciile materne. Fiindc mama, respectiv grupul primar nu l-au acceptat
niciodat cu adevrat, el este n permanen n cutarea acestei acceptri. Pierderea ocrotirii materne
este compensat prin identificarea idealului acestei ocrotiri. ntr-o anumit msur, ajuttorul preia
rolul mamei care a euat i ncearc s-i atrateze pe alii aa cum i-ar dori s fie tratat el nsui. Nu el
este cel care trebuie satisfcut aceast pretenie ar duce la retrirea durereii cauzate de primele
eecuri ci un obiect neajutorat care s fie recunosctor.

Caracterul oral-progresiv nu crede c poate obine apropierea afectiv prin propria persoan, ci c
trebuie s i-o catige n permanen prin servicii aduse altora. n mod asemntor, caracterul oral
regresiv presupune c nu poate obine apropierea afectiv pentru propria persoan, ci c trebuie s o
cereasc sau s o foreze prin maniere regresive (comportament infantil, mbolnviri psihosomatice,
exprimarea exhibiionist a necesitilor).

4.5. Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului i refuleaz propriile nevoi, nefiind n consecin
capabil s ia n considerare, de la nceput, ideea recompensrii adecvate a muncii i echilibrul
necesar n dirijarea propriei viei, el devine manipulabil, de exemplu prin instituii care cer o
implicare deplin i altruist.

4.6. Clienii preiau funciile celorlaltor relaii. Fiindc are nevoie de recunotina lor i de sentimentul
c face ceva pentru ei, avand, pe de alt parte, dificulti n a obine confirmri n afara muncii sale
de ajuttor (de ex.: onorar, interes tiinific, empatie spontan), n curand, clienii vor deveni pentru
el totul: copii, prieteni i nlocuitorii prinilor.

Ce este Analiza Comportamental Aplicat - ABA?

n limba englez, prescurtarea vine de la Applied Behaviur Analysis , adic n traducere - Analiza
Comportamental Aplicat.
*Terapia ABA este o abordare a nelegerii comportamentului i a modului n care poate fi afectat de
ctre mediul nconjurtor.
*Terapia ABA a fost realizata pentru a ajuta copiii cu autism si cu tulburari de dezvoltare asociate.
Este un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivar Lovaas n anii 70, centrat pe ideea
c anumite comportamente ale copiilor apar sau nu n funcie de mediu. Bazat pe teoriile
comportamentale,
*Terapia ABA demonstreaz c schimbnd anumite condiii n mediu, comportamentele copiilor se
schimb n consecin.
*Terapia ABA un sistem de nvare, un program care i propune s modifice
comportamentul copilului cu autism n mod sistematic i intensiv.
*Terapia ABA are obiective clar formulate, mprite n sarcini mici, astfel nct evoluia copilului
s poat fi msurat permanent. ntrirea comportamentului se face cu recompense, ntreg sistemul
funcionnd pe baza acestora, fie ca recompensele sunt materiale sau sociale.

64
* Terapia ABA se concentreaz pe principiile care explic modul n care are loc procesul de
nvare.
Atunci cnd un comportament este urmat de o recompensa, comportamentul este mult mai probabil
s fie repetat. Domeniul analizei comportamentale aplicate a dezvoltat mai multe tehnici pentru
creterea comportamentelor acceptate si utile i de reducere a celor care pot dauna sau interfera cu
nvarea.
Aceste tehnici pot fi utilizate n situaii structurate, cum ar fi o lecie in sala de clasa, dar i n viata
de zi cu zi, in situaii cum ar fi cina de familie sau in parcul de joaca. La inceput, in primii ani,
sesiunile de terapie ABA implica interaciune unu la unu ntre adult si copil.

Intervenia prin terapia ABA presupune si un program intensiv care totalizeaza 25-40 de ore pe
saptamana timp de 1-3 ani. Aceasta forma de interventie nu este obligatorie dar o parte din
specialistii terapiei ABA o recomanda, iar altii nu merg pe principiul obligativitatii realizarii acestui
numar de ore.
Aceste programe permit copiilor s nvee i s practice abilitile n situaii la inceput foarte
structurate apoi din ce in mai nestructurate.
Intervenia prin terapia ABA nu trebuie sa fie o abordare identica pentru toti copiii cu autism.
Programele de interventie se personalizeaza in functie de nevoile, interesele, preferinele i situaia
familiala. Din aceste motive, un program de terapie ABA pentru un copil cu autism va arata diferit
fata de un program pentru un alt copil cu autism. Un program de terapie ABA de calitate
pentru copiii cu autism trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati:
*planul de interventie provine dintr-o evaluare detaliat a abilitilor i preferinele fiecrui copil cu
autism i poate include, de asemenea, obiective ce vizeaza familia,
*obiectivele tratamentului i instruire sunt n concordanta cu achizitiile de pana atunci ale copilului
cu autism si vizeaza o gam larga de domenii de competente, cum ar fi de comunicare, sociabilitate,
auto-ingrijire, joc i agrement, dezvoltarea motorie i abilitati cognitive,
*planul de instruire descompune exercitiile n pai extrem de secventializati,
*intervenia const n msurarea obiectiv n curs de desfurare a progresului copilului cu autism.

Analiza comportamentala aplicata - ABA - este o abordare ce vizeaza imbunatatirea

comportamentului i modul n care acesta este afectat de mediul nconjurtor. n acest context,
"comportament", se refer la aciuni i abiliti, iar "mediu" include orice influen - fizica sau
sociala - care ar putea schimba sau poate fi schimbata prin comportamentul cuiva.
Terapia ABA ofera o structura pentru a cerceta comportamentele umane, factorii care le determina si
cum le putem spori/creste sau diminua. De asemenea, ea ofera o structura fundamentala pentru a
invata noi abilitati (comportamente pe care vrem sa le sporim/intensificam). Informatiile de baza pe
care trebuie sa le aveti in ceea ce priveste predarea acestor abilitati sunt: modelarea, sugerarea,
descresterea, inlantuirea si incurajarea diferentiata. Cateva explicatii foarte simple sunt oferite mai
jos:
*Modelarea proces prin care modificam treptat comportamentul deja existent al copilului cu
autism in ceea ce dorim. Aceasta se face de obicei prin adaptarea cerintelor inainte de a oferi
incurajare. De exemplu, daca un copil cu autism de abia invata sa spuna cuvinte, i se poate cere sa
atinga un obiect inainte de a-l primi. Mai tarziu, ii putem cere copilului cu autism sa spuna primul
sunet, o silaba si in cele din urma intregul cuvant.
*Sugerarea ajutorul oferit de terapeutul ABA pentru a promova raspunsul corect din
partea copilului cu autism. Sugestiile variaza prin gradul de interventie, de la ghidarea fizica la
demonstratie, indicatii verbale, indicatii vizuale, indicare cu degetul, cat si in modul sugestiilor
stimulatorii, cum ar fi apropierea. Intotdeauna trebuie sa incercam sa folosim sugestia care intervine
cel mai putin in comportamentul pe care vrem sa-l obtinem. De exemplu, cand invatam pentru prima
data copilul cu autism sa atinga un obiect sau o imagine, e posibil ca la inceput sa fie nevoie sa-i
miscam mana spre obiect.

65
*Descresterea/Minimalizarea este o parte critica din procesul de invatare a copilului cu autism ,
de a NU deveni dependenti de sugestii. Orice sugestii vor fi treptat indepartate, pe masura ce copilul
reuseste sa raspunda corect fara nici o sugestie. Ca sa folosim exemplul de mai sus, daca vrem sa-l
invatam pe copilul cu autism sa atinga o minge, putem incepe prin a-i misca mana spre minge, apoi
ii atingem doar umarul, apoi aratam spre minge etc., pana cand copilul reuseste sa atinga mingea
atunci cand i se spune (multi copii cu autism nu vor avea nevoie de multe astfel de sugestii pentru a
invata sa atinga un obiect).
*Inlantuirea fundamental, aceasta inseamna ca abilitatile sunt impartite in cele mai mici unitati
componente si sunt invatate astfel, in unitati care sunt inlantuite impreuna. Tehnicile de inlantuire
inainte si inapoi sunt frecvent utilizate atunci cand se doreste invatarea unei noi abilitati. Un exemplu
de inlantuire inainte ar fi invatarea unei propozitii copilul cu autism este invatat pe rand cate un
cuvant (spune eu, spune eu te, spune eu te iubesc). Daca il invatam aceeasi propozitie folosind
inlantuirea inapoi, vom incepe cu finalul spune iubesc, spune iubesc pe, spune iubesc pe
tine.
*Incurajare diferentiata incurajarea reprezinta probabil cea mai importanta parte in procesul de
invatare. Aceasta implica oferirea unui raspuns la comportamentul copilului cu autism, care va intari
acel comportament. Cuvantul diferential se refera la faptul ca noi variem nivelul incurajarii in
functie de raspunsul copilului cu autism. Sarcinile grele pot fi incurajate mai mult, pe cand sarcinile
usoare pot fi incurajate mai slab. Trebuie sa ne adaptam incurajarea in mod sistematic la copilul cu
autism in asa fel incat acesta va invata in cele din urma sa raspunda potrivit in programe naturale de
incurajare (ocazional) cu tipuri naturale de incurajare (social).

Ce fel de progres poate fi de asteptat lucrandu-se prin terapia ABA?

Intervenia prin terapia ABA, daca este realizata competent, poate ajuta copiii cu autism sa
evolueze n multe domenii. Cu toate acestea, modificrile nu apar rapid. Rata de progres variaz
considerabil de la un copil cu autism la altul, n functie de varst, nivelul potentialului, familie etc.

Terapia A.B.A. Cum construim un program de terapie pentru un copil cu autism

Atunci cnd vei ajunge n situaia de a construi un program pentru acas pentru un copil cu autism,
va trebui s selectai programe de instruire care s aib semnificaie n cazul copilului. ntruct nu
exist copii cu autism care s aib aceleai competene i aceleai nevoi, selecia iniial a
programelor trebuie s se bazeze pe abilitile actuale ale fiecrui copil cu autism. Realizarea
programelor pentru copilul cu autism va fi o sarcin permanent. De fiecare dat cnd copilul cu
autism va mastera un program, va trebui s alegeti un altul. Acest capitol va prezenta un cadru
conceptual pentru alegerea programelor de instruire pentru copilul cu autism, astfel nct s putei
ncepe instruirea semnificativ pentru el.

EVALUAREA ABILITILOR COPILULUI CU AUTISM

Cele trei ghiduri pentru planul de studiu (curriculum) din acest capitol subliniaz abiliti care pot fi
nvate de copilul cu autism. Obiectivele sunt aranjate n ghidul nceptor, intermediar i avansat,
dar aceast ierahie nu este rigid. Primul pas n selectarea programelor const n evaluarea abilitilor
i deficitelor copilului cu autism. Ghidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare
iniial. ncepnd cu Ghidul Curricular nivel nceptor, putei determina nivelul
abilitilor copilului cu autism i putei crea astfel posibile programe de instruire. Atunci cnd
evaluai abilitile copilului cu autism, inei cont de urmtoarele aspecte:
*Copilul cu autism d dovada acestei abiliti la comand verbal? Exist copii cu autism care pot
face anumite lucruri spontan, dar nu i la cerina adulilor. De exemplu, putei sesiza c atunci cnd
se joac, copilul cu autism numete anumite obiecte, dar, cnd i ari respectivul obiect i i ceri s
l numeasc, nu poate face acest lucru. Atunci cnd evaluai abilitile copilului cu autism, fii siguri
c el poate rspunde atunci cnd i punei ntrebarea corespunztoare.

66
*Abilitatea e prezent fr ajutorul dumneavostr? Atunci cnd evaluai o anumit capacitate, trebuie
s determinai nivelul la care se afl copilul cu autism fr a fi ajutat. De pild, cnd dorii s aflai
dac el poate urma instruciile simple, d-i comanda, fr a-i oferi vreun gest ajuttor (de exemplu,
nu indicai ctre pantofi cnd i spunei Ia-i pantofii!). Sau, cnd vrei s tii dac poate ndeplini
activiti simple (de exemplu, puzzle sau sortare de forme), prezintai-i activitatea i oferii-i o
instrucie verbal (de exemplu, F puzzle!), fr a i oferi vreun ajutor fizic.
*Abilitatea are consisten n timp? Anumii copii cu autism nu sunt constani n rspunsurile lor.
Este important stabilirea faptului c o anumit capacitate poate fi demonstrat n mai multe ocazii
diferite. Doar pentru c o dat copilul cu autism a reuit s fac ceva, nu nseamn c acea abilitate
face parte din repertoriul su. Atunci cnd realizai evaluarea unei abiliti, trebuie s oferii mai
multe oportuniti pentru a determina dac rspunsurile copilului cu autism sunt consistente n timp
(de exemplu, n 8 cazuri din 10).
*Sunt prezente toate componentele abilitii? Copilul cu autism poate fi capabil s dea dovada
prezenei unei pri a abilitii, dar nu a ntregii abiliti. De exemplu, el poate fi n stare s identifice
trei pri ale corpului sau s imite una sau dou aciuni. Dei acesta este un bun nceput, trebuie s v
asigurai c el poate realiza un numr adecvat de rspunsuri n cadrul fiecrui program. n
determinarea numrului adecvat de rspunsuri pentru fiecare program, luai n considerare vrsta
copilului (de exemplu, majoritatea copiilor precolari pot identifica 10 sau mai multe pri ale
corpului). Atunci cnd evaluai un anumit program (de exemplu, instruciile simple), trebuie s
determini i numrul corespunztor de rspunsuri i s evaluezi performana copilului per total.
*Abilitatea este demonstrat n prezena unor persoane diferite, n diverse contexte, cu stimuli
variai? Uneori, copiii cu autism pot da dovada unor abiliti numai fa de anumite persoane (de
exemplu, numai fa de mam), numai n contexte specifice (rspunde la comanda Ia-i cana
nunmai n buctrie, unde sucul este la vedere) sau numai fa de stimuli specifici (de exemplu,
Thomas The Train, dar nu i alte jucrii). Atunci cnd evaluai o anumit abilitate, fii siguri c
prezena ei poate fi demonstrat n faa unor persoane diferite, n mai multe contexte i cu stimuli
diferii.

SELECTAREA PROGRAMELOR ABA PENTRU TERAPIA COPILULUI CU AUTISM

Dup evaluarea abilitilor copilului cu autism, trebuie s decidei care vor fi cele vizate pentru
instruire. ntrebrile de mai jos pot fi de ajutor n selectarea obiectivelor de instruire. De fiecare dat
cnd alegei un program, punei-v urmtoarele ntrebri:
*Copilul cu autism are abilitile de baz necesare pentru acest program? Atunci cnd alegei un
program, ntrebai-v mai nti care sunt abilitile de care copilul cu autism are nevoie pentru a
rspunde. De exemplu, v putei dori ca el s-i formuleze cererile prin propoziii, dar e posibil s nu
poat repeta cuvintele. V putei dori s nvai copilul s iniieze interaciuni n timpul jocului cu
ceilali copii, dar el nu poate urma comenzi simple. Descompunerea unei abiliti n componentele
sale v poate ajuta s identificai ce alte abiliti trebuie nvate mai nti.
*Programul este adecvat vrstei/dezvoltrii copilului cu autism? Dei copiilor cu autism nu li se
poate aplica un model al dezvoltrii normale a achiziionrii de abiliti, programele trebuie totui s
reflecte o secven de dezvoltare care este de ateptat i n cazul unui copil tipic. Atunci cnd
identifiai o abilitate, ntrebai-v mai nti dac un alt copil, de vrst similar, poate ndeplini
aceeai sarcin.
*Aceast abilitate va ajuta la reducerea problemelor comportamentale? Alegei programe de instruire
care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului cu autism. De
exemplu, nvarea de rspunsuri comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul i gesturile de da i
nu pot ajuta la reducerea problemelor comportamentale care ndeplinesc o funcie de comunicare.
n plus, a-l nva pe copilul cu autism s iniieze independent jocul poate reduce comportamentele
stereotipe.
*Aceast abilitate va duce la nvarea altor abiliti? Atunci cnd alegei abilitile pentru instruire,
identificai-le pe acelea care se construiesc unele pe altele. De exemplu, nvndu-l pe copilul cu

67
autism s imite aciuni secveniale ce in de motricitatea grosier (de exemplu, imitarea a dou
aciuni n ordinea corect), l vei nva cel mai probabil s asculte apoi comenzile verbale duble.
*Aceast abilitate poate fi generalizat? ntruct n cazul copiilor cu autism abilitile sunt adesea
dificil de generalizat, alegei acele programe i intii rspunsurile pe care copilul va avea ocazia s le
practice i n afara leciilor. De exemplu, e mult mai probabil ca de-a lungul unei zile s i cerei
copilului nchide ua, Aprinde lumina, Ia-i pantofii dect Ridic minile sau D din
picioare. Rspunsurile care se asociaz cu consecine pozitive ce apar n mod firesc vor fi
generalizate mai bine.
*Copilul cu autism va achiziiona aceast abilitate ntr-o perioad de timp rezonabil? Dei ritmul
de nvare variaz foarte mult n funcie de copil i de abiliti, trebuie acordat prioritate acelor
abiliti pe care copilul le va nva ntr-o perioad de timp acceptabil. De exemplu, n cazul n
care copilul cu autism nu vorbete, el va trebui s nvee rspunsuri comunicaionale eficiente. n
comparaie cu comunicarea prin fraze, el poate nva destul de repede s arate ctre obiectele dorite.
Alegerea abilitilor care vor fi achiziionate ntr-o perioad de timp rezonabil va aciona ca un
ntritor pentru dumneavostr, pentru copil i pentru tutori.
*Abilitatea este important pentru dumneavoastr i pentru familie? Alegei acele abiliti care vor
avea implicaii pozitive n ceea ce privete participarea copilului cu autism la activitile familiei.
Dei potrivirea culorilor este o abilitate important, a-l nva pe copil s-i identifice pe membrii
familiei va avea un impact mult mai mare asupra participrii copilului cu autism n familie.
*Abilitatea poate fi folosit de copil de-a lungul ntregii zile? Alegei s-l nvai acele abiliti care
sunt funcionale. De exemplu, nvarea indeplinirii comenzilor simple, folosirea da i nu,
artarea ctre obiectele dorite, realizarea activitilor de joc, toate acestea sunt utile pentru copil i
pot fi incluse pe parcursul ntregii zile.

PREGTIREA COPILULUI CU AUTISM PENTRU REALIZAREA PROGRAMELOR

TERAPIEI ABA

Atunci cnd ncepei un program acas, trebuie s ncepei cu un numr limitat de abiliti pentru
primele cteva sptmni. E mult mai bine s vizai achiziii rapide ntr-un numr limitat de domenii,
dect un progres ncet, inconsistent, n mai multe domenii. Aceast modalitate v va permite i
dumneavoastr i tutorilor s stpnii metodologia de nvare, iar copilului cu autism i va permite
s se obinuiasc cu structura edinelor. Dei realizarea programului trebuie individualizat n
funcie de copil, n mod tipic, un program de nceput va include: un program de tip Respond to
name (Rspunde la nume), un program de limbaj receptiv (de exemplu, ndeplinirea instruciilor
simple), un program de imitaie (de exemplu, imitarea unei micri grosiere), un program de limbaj
expresiv (de exemplu, artarea itemilor dorii) i o sarcin de potrivire (de exemplu, potrivirea
obiectelor identice). Pe msur ce copilul cu autism face progrese, putei aduga programe
adiionale, n funcie de nevoile lui.

68
DESCRIEREA PROGRAMELOR PENTRU COPIII CU AUTISM DIN CADRUL TERAPIEI
ABA

Ghidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe
obiective listate n cadrul ghidurilor (nu toate obiectivele sunt subliniate n foile de programe). Sunt
oferite rspunsurile pe care le dorim din partea copilului cu autism (targetate), pre-cerinele,
materialele, strategiile de prompting (de ajutor) i alte cteva indicii utile. Multe dintre programe
ofer exemple de rspunsuri targetate (pe care le atepm din partea copilului), dar acestea sunt doar
pentru a v ajuta la nceput. Trebuie s-l nvai pe copil acele rspunsuri relevante pentru el i
pentru dumneavoastr.
Procedurile de instruire sunt generice i se poate ivi necesitatea de a le modifica n funcie de copilul
cu autism. De exemplu, programele au fost scrise plecnd de la ipoteza c, iniial, copilul cu
autism va avea nevoie de prompting (ajutor) pentru a rspunde corect. Dei sunt oferite sugestii de
prompting (ajutor), exist multe proceduri de corectare a greelilor care pot fi folosite atunci
cnd copilul cu autism rspunde incorect sau nu reuete s rspund deloc.
Unele dintre programele de limbaj receptiv i de potrivire necesit prezentarea unor stimuli pe mas,
cum ar fi fotografiile. Numrul de stimuli prezentat va varia n funcie de etapa actual a
programului. Cu toate acestea, se recomand ca n cazul introducerii sarcinilor de discriminare, s
prezini cel puin trei stimuli, pentru a minimaliza ansele unui rspuns dat la ntmplare.
Uitndu-v pe foile de program, putei observa civa termeni nefamiliari. i vom defini pe scurt mai
jos.
*Prompt-urile (Ajutorul). Prompt-ul se refer la orice ajutor care i este oferit copilului cu
autism pentru a rspunde cu succes. Prompt-urile pot fi verbale (Prinde mingea), fizice (iei mna
copilului i o pui pe minge), gesturale (indici ctre minge), de poziie (pui mingea mai aproape de
copil) sau de modelare (i demonstrezi copilului rspunsul, pentru ca acesta s l observe i s l
imite). Atunci cnd ncepei un program de instruire, trebuie s determinai de ct de mult ajutor
(prompt) are nevoie copilul pentru a rspunde fr greeli. Prompt-ul (ajutorul) trebuie sczut treptat
i sistematic de-a lungul unei sesiuni de instruire, astfel nct copilul s poate fi capabil s
ndeplineasc sarcina fr ajutor.
*Amnarea prompt-ului (Time Delay Prompt). Amnarea prompt-ului este o procedur n care
timpul dintre prezentarea unui stimul comand i a prompt-ului este crescut treptat. Iniial, ajutorul
este oferit n acelai timp sau imediat dup comand. De-a lungul sesiunilor de instruire ulterioare,
ajutorul este amnat prin creterea treptat a intervalului de timp. De exemplu, atunci cnd l nvei
pe copilul cu autism s rspund la ntrebarea Cum te cheam?, se ofer prompt-ul (de exemplu,
modelarea rspunsului corect) imediat dup prezentarea ntrebrii, pentru primele cteva ncercri.
Atunci cnd copilul rspunde corespunztor la prompt (de exemplu, spunndu-i numele dup
modelul prompt-ului, de trei ori consecutiv) se introduce un scurt rgaz ntre comand i prompt. De
exemplu, tutorele poate spune Cum te cheam, ateapt 2 secunde i apoi modeleaz rspunsul.
Atta timp ct copilul continu s rspund corect, acest interval poate rmne acelai pentru alte trei
ncercri. Apoi intervalul dintre comand i prompt va crete cu 2 secunde, ajungndu-se la 4
secunde, apoi la 6 secunde, etc. scopul este acela de a-l face pe copilul cu autism s rspund corect
nainte de a i se oferi vreun ajutor (prompt).
*Recompensa diferenial. Recompensa diferenial nseamn recompensarea (ntrirea) anumitor
rspunsuri i nerecompensarea (nentrirea) altora. De exemplu, atunci cnd introduci o abilitate,
recompensezi rspunsurile care sunt date cu prompt-uri. De-a lungul sesiunilor de nvare, vei oferi
treptat tot mai puin ajutor i vei recompensa doar rspunsurile care sunt date cu prompt redus. n
final, vei recompensa doar rspunsurile care sunt corecte i care nu necesit ajutor.

69
 Ghidul Curricular in Terapia ABA

Nivelul nceptor

Abiliti de participare la lecii

1. St singur n scaun
2. Realizeaz contactul vizual atunci cnd e strigat
3. Realizeaz contactul vizual atunci cnd i se d comanda Uit-te la mine
4. Rspunde la comanda Minile cumini

Abiliti de imitaie

1. Imit micrile grosiere (gros-motorii)

2. Imit aciunile cu obiecte
3. Imit micrile fine (motricitatea fin)
4. Imit micrile orale

Abiliti de limbaj receptiv

1. ndeplinete comenzile simple

2. Identific prile corpului
3. Identific obiectele
4. Identific imaginile
5. Identific persoanele familiare
6. ndeplinete comenzile ce presupun verbe
7. Identific verbele n imagini
8. Identific obiectele n mediu
9. Indic (cu degetul) imagini ntr-o carte
10. Identific obiectele prin funcia (utilitatea) lor
11. Identific posesia
12. Identific sunetele din mediu

Abiliti de limbaj expresiv

1. Arat ctre itemii dorii ca rspuns la ntrebarea Ce vrei?

2. Arat spontan ctre itemii dorii
3. Imit sunete i cuvinte
4. Denumete obiectele
5. Denumete imaginile
6. Cere verbal itemii dorii
7. Exprim sau gesticuleaz da i nu pentru itemii preferai i pentru cei respini
8. Denumete persoanele familiare
9. Face o alegere
10. Rspunde cnd este salutat
11. Rspunde la ntrebri sociale
12. Denumete verbele n imagini, la sine i la alii
13. Denumete obiectele dup funcia (utilitatea) lor
14. Denumete posesia

70
 Abiliti pre-colare : Potrivete

Obiecte identice
Imagini identice
Obiectele la imagini
Imaginile la obiecte
Culori, forme, litere, numere
Obiecte non-identice
Obiecte prin asociere

Alte abiliti pre-colare:

1. Finalizeaz independent activiti simple

2. Identific culorile
3. Identific formele
4. Identific literele
5. Identific numerele
6. Numr pe de rost pn la 10
7. Numr obiecte
Abiliti de auto-servire (self-help)
1. Bea dintr-o can
2. Folosete furculia i lingura cnd mnnc
3. i descal pantofii
4. i descal osetele
5. i dezbrac pantalonii
6. i dezbrac tricoul
7. Folosete erveelul/batista
8. tie s foloseasc toaleta pentru a urina

Ghidul Curricular in Terapia ABA

Nivelul intermediar

Abiliti de participare la lecii

1. Susine contactul vizual pentru 5 secunde, ca rspuns la strigarea numelui

2. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui n timp ce se joac
3. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui de la distan
4. Rspunde da atunci cnd este numit

Abiliti de imitaie

1. Imit micrile gros-motorii din poziia n picioare

2. Imit micri gros-motorii secveniale
3. Imit aciuni secveniale cu obiecte
4. Imit aciuni nsoite de sunete
5. Imit patternuri (construcii) de cuburi
6. Copiaz desene simple

71
 Abiliti de limbaj receptiv

1. Identific camerele
2. Identific emoiile
3. Identific locaiile
4. ndeplinete instruciile (comenzile) duble
5. D dou obiecte
6. Recupereaz obiecte care nu sunt la vedere
7. Identific atributele (caracteristicile)
8. Identific persoanele din comunitate
9. Se preface (pretinde c)
10. Identific categoriile
11. Identific pronumele
12. ndeplinete instruciile cu prepoziii
13. Identific un obiect aflat la vedere atunci cnd i este descris
14. Plaseaz n ordine cartonae secveniale
15. Identific genul
16. Identific itemul care lipsete
17. Rspunde la ntrebrile (Care? Unde? Cum? Cnd? Cine?,etc) despre obiecte i imagini
18. Rspunde da/nu la ntrebri legate de obiecte i aciuni
19. Numete un obiect prin atingere

Abiliti de limbaj expresiv

1. Imit fraze din dou sau trei cuvinte

2. Cere itemii dorii printr-o propoziie, ca rspuns la Ce vrei?
3. Cere spontan itemii dorii, printr-o propoziie
4. i strig prinii de la distan
5. Denumete obiectul dup funcia acestuia
6. Denumete funcii ale obiectelor
7. Denumete i indic pri ale corpului conform funciei acestora
8. Denumete funcia prilor corpului
9. Denumete locaiile
10. Denumete emoiile
11. Denumete categoriile
12. Folosete propoziii simple: Este un , Vd o , Am o
13. Face schimb de informaii: Am , Vd , Informaii sociale
14. Spune Nu tiu atunci cnd este rugat s numeasc obiecte necunoscute
15. Rspunde la ntrebri wh de tipul: Ce este asta? i Unde este
16. Denumete prepoziiile
17. Denumete pronumele
18. Rspunde la ntrebri ce in de cunotinele generale
19. Denumete genul
20. Descrie imaginile printr-o propoziie
21. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
22. i amintete evenimente din trecutul apropiat
23. Rspunde la ntrebri de tipul Unde?
24. Denumete obiectele care aparin unei camere
25. Denumete funcia camerelor
26. Denumete funcia persoanelor din comunitate
27. Rspunde la ntrebri de tipul Cnd?
28. Descrie secvene de imagini
29. Transmite un mesaj

72
30. Face jocuri de rol cu ppuile
31. Ofer ajutor

Abiliti pre-colare

1. Potrivete itemii din aceeai categorie

2. D cantitatea cerut
3. Potrivete numrul la cantitate
4. Potrivete literele mari la literele mici
5. Potrivete cuvintele identice
6. Identific mai mult i mai puin
7. Secvenializeaz numerele/literele
8. Completeaz ciorne simple (worksheets)
9. Copiaz litere i numere
10. Identific numele scris
11. Deseneaz imagini simple
12. i scrie numele
13. Lipete
14. Taie cu foarfeca
15. Coloreaz n chenar

Abiliti de auto-servire (self-help)

1. i mbrac pantalonii
2. i mbrac tricoul
3. i mbrac haina
4. i ncal pantofii
5. i ncal osetele
6. Se spal pe mini
7. Se duce la toalet atunci cnd l doare burta
8. Se duce din proprie iniiativ la baie

Ghidul Curricular in Terapia ABA

Nivelul avansat

Abiliti de participare la lecii

1. Realizeaz contactul vizual n timpul conversaiei

2. Realizeaz contactul vizual n timpul instruciilor n grup

Abiliti de imitaie

1. Imit secvene complexe

2. Imit joaca copiilor de aceeai vrst
3. Imit rspunsul verbal al copiilor de aceeai vrst
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete instruciile complexe, formate din trei comenzi
2. ndeplinete comenzi complexe date de la distan
3. Numete o persoan, un loc sau un obiect atunci cnd acestea sunt descrise
4. Numete un obiect din care se vede numai o parte
5. Identific obiecte care sunt la fel

73
6. Identific obiecte care sunt diferite
7. Identific ce nu aparine unui grup, n funcie de caracteristic sau de categorie
8. Identific pluralul versus singular
9. Rspunde la ntrebrile wh despre o scurt povestire
10. Rspunde la ntrebrile wh despre un subiect
11. ndeplinete comenzile ntreab versus Spune
12. Gsete obiectele ascunse atunci cnd i se dau indicii privind locaia
13. Discrimineaz situaiile n care trebuie s pun o ntrebare de cele n care trebuie s rspund (s
ofere informaii n schimb)

Abiliti de limbaj expresiv

1. Rspunde Nu tiu la ntrebrile nefamiliare

2. Denumete categoria creia i aparine un anumit item
3. Denumete itemii dintr-o categorie
4. Repovestete o poveste
5. Descrie obiecte care nu se afl la vedere, folosind atribute (caracteristici)
6. i amintete evenimente trecute
7. Descrie subiecte
8. Spune propriile poveti
9. i exprim confuzia i cere lmuriri
10. Denumete pronumele posesive
11. Folosete timpul corect al verbelor
12. Pune o ntrebare i repovestete informaiile obinute
13. Ascult o conversaie i rspunde la ntrebri legate de acea conversaie
14. i afirm cunoaterea
15. Rspunde la ntrebri avansate de cunotine generale
16. Descrie felul n care se face ceva
17. Descrie similaritile i diferenele dintre obiecte
18. Rspunde la ntrebri de tipul Care?
19. Pune ntrebri atunci cnd i sunt oferite informaii vagi

Limbaj abstract

1. Rspunde la ntrebri de tipul De ce?

2. Rspunde la ntrebri de tipul Dac?
3. Completeaz logic propoziiile
4. Descrie neregulile dintr-o imagine
5. Rspunde da/nu (informaii factuale)
6. Prevede finalul, rezultatul
7. Privete dintr-o alt perspectiv
8. Ofer explicaii
9. Exclude un item n funcie de categorie/caracteristic
10. Identific subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaie

Abiliti colare

1. Definete oameni, locaii i obiecte

2. Completeaz un pattern
3. Potrivete cuvinte scrise la obiecte i obiectele la cuvintele scrise
4. Citete cuvinte obibuite
5. Numete literele (aa cum sunt pronunate)
6. Numete un cuvnt, ncepnd cu primul sunet

74
7. Numete consoanele iniiale, mediane i finale
8. Citete liter cu liter cuvintele simple
9. Explic nelesul cuvintelor
10. Identific sinonime simple
11. Identific relaiile temporale
12. Identific numeralele ordinale
13. Identific cuvintele care rimeaz
14. Scrie din memorie cuvinte simple
15. Adun numere formate dintr-o singur cifr

Abiliti sociale

1. Imit aciunile unui copil de aceeai vrst

2. ndeplinete indicaiile unui copil de aceeai vrst
3. Rspunde la ntrebrile unui (egal) copil de aceeai vrst
4. Rspunde la cuvintele prin care un egal iniiaz jocul
5. Particip la jocuri cu egalii, jocuri care se desfoar la mas
6. Iniiaz (propune verbal) jocul cu egalii
7. Face schimb de informaii cu egalii
8. Comunic cu egalii n timpul jocului
9. Cere ajutorul egalilor
10. Ofer ajutor egalilor

Pregtirea pentru coal

1. i ateapt rndul
2. D dovada unor noi rspunsuri prin observaie
3. ndeplinete comenzile date n grup
4. Face schimb de informaii sociale ntr-un grup
5. Cnt versuri ale unor cntecele de copii n cadrul grupului
6. Rspunde cnd este chemat
7. Ridic mna pentru a rspunde la ntrebri
8. Ascult o poveste i rspunde al ntrebri privind acea poveste
9. Arat i povestete

Abiliti de auto-servire

1. Se spal pe dini
2. i nchide/deschide fermoarul
3. i nchide/deschide nasturii
4. i nchide/deschide capsele

75
Program terapie ABA

1. Copilul cu autism realizeaz contactul vizual

Dezvoltarea contactului vizual.

Procedura:

n Rspunsul la nume (Response to name) pe scaun, n faa copilului cu autism. Spunei numele
copilului i realizai simultan prompt-ul pentru contactul vizual prin aducerea unei buci mici de
premiu alimentar (sau a unui obiect mic) la nivelul ochilor dumneavoastr. n clipa n care copilul
realizeaz contactul vizual pentru 1 secund, dai-i imediat premiul. De-a lungul sesiunilor, spunei
numele copilului i amnai prompt-ul cu cteva secunde, pentru a vedea dac copilul se uit fr
prompt. Recompensai treptat rspusurile date fr prompt. De-a lungul sesiunilor de nvare, oferii
recompense pozitive n cazul n care copilul se uit la dumneavoastr spontan.
Pentru 5 secunde repetai procedura de mai sus, dar susinei contactul vizual 5 secunde nainte dea
oferi recompensa copilului. Recompensai treptat rspunsurile date fr ajutor.
n timpul jocului dai-i copilului o jucrie s se joace cu ea la mas. Stai de cealalt parte a mesei
i spunei numele copilului. Facei-i prompt copilului s se uite la dumneavoastr i premiai
rspunsul. Diminuai prompt-urile de-a lungul sesiunilor de nvare consecutive. Recompensai
rspunsurile realizate cu nivelul cel mai sczut de prompt.
De la distan repetai procedura de la punctul 3, dar stai la o distan de aproape 2 metri. Spunei
numele copilului cu autism i facei-i prompt s se uite la dumneavoastr. Recompensai rspunsul.
Diminuai prompt-urile de-a lungul sesiunilor de nvare consecutive. Recompensai rspunsurile
realizate cu nivelul cel mai sczut de prompt. n timpul sesiunilor, cretei distana dintre
dumneavoastr i copil.
Ca rspuns la Uit-te la mine stai pe scaun, de cealalt parte a mesei. Dai comanda Uit-te la
mine. Folosii aceleai proceduri de prompting i recompens ca la punctul 1.
Materiale: recompense alimentare i obiecte

Condiii eseniale: st pe scaun

Sugestii privind prompting-ul: aducei recompensa la nivelul ochilor copilului cu autism pentru a fi
urmrit cu privirea de ctre copil sau orientai uor brbia copilului pentru a facilita contactul vizual.
Folosii o procedur de amnare: amnai propmt-ul cu 2 secunde de-a lungul ncercrilor.

Comanda Rspuns

Data Data masterrii

introducerii

(1-4) Numele copilului

(5) Uit-te la mine (1-5) Realizeaz contactul vizual

Pentru 1 secund
Pentru 5 secunde
n timpul jocului
De la distan
Ca rspuns la Uit-te la mine
Sugestii utile: asigurai-v c copilul se uit direct la dumneavoastr i nu la recompens

76
 2. Copilul cu autism imit motricitatea grosier

Copilul cu autism imit motricitatea grosier

Procedur: pe scaun, n faa copilului, asigurndu-v c e atent. Dai comanda copilului cu autism
F ca mine, modelnd simultan o micare ce ine de motricitatea grosier. Oferii-i prompt
copilului cu autism pentru a realiza sarcina i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat.
Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai sczut de prompt. n final recompensai numai
rspunsurile corecte, realizate fr prompt.

Condiii eseniale: st n scaun

Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic copilul cu autism pentru a ndeplini sarcina.

Comanda: F ca mine. Rspuns Data introducerii Data masterrii

Btut n mas
Bate din palme
Face cu mna
Ridic minile sus
Tropie
D din picioare
Scutur capul
D din cap
Se ntoarce
i acoper faa cu minile
Lovete umerii uor
Sare
Rotete braele
Lovete uor stomacul
Merge n pas de mar
ntinde braele n fa
Ciocne
Pune minile pe olduri
Freac palmele una de alta
Lovete uor capul
Sugestii utile: unii copii pot nva imitaia mediat de obiect (de exemplu, sunat cu clopoelul,
aruncarea cubului n gleat) mai repede dect micrile grosiere. Dup ce ai introdus cinci
rspunsuri imitative, ncercai unele noi; e posibil ca abilitatea s se fi generalizat!

3. Copilul cu autism imit aciunile cu obiecte

Imitatie cu obiecte.

Procedura: plasai dou obiecte identice pe mas. Stai de cealalt parte a mesei, n faa copilului cu
autism. Aigurai-v c este atent. Prezntai comanda F ca mine, modelnd simultan o aciune cu
unul dintre obiecte. Facei-i prompt copilului cu autism s realizeze aciunea cu cellalt obiect i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile cu cel mai sczut
nivel de ajutor. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, fr prompt.

Materiale: obiecte pentru aciuni.

77
 Cerine: s stea pe scaun.

Sugestii pentru prompting: ghidai fizic copilul pentru a ndeplini sarcina

Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii

Aruncarea cubului n gleata

Sunat din clopoel
mpins maina de jucrie
Fluturat steagul
Lovit toba
Pus plria
Mzglit
ters gura
Lovit cu ciocanul de jucrie
Scuturat o jucrie
Hrnit ppua
inut telefonul la ureche
But din can
Suflat n fluier
Pieptnat
Aciuni cu ppua
Rostogolit o jucrie
Pus moneda n puculi
Srutat ppua
tampilat hrtia
Sugestii utile: nvai-l pe copilul cu autism imitaii legate de joc, care ar putea s l ncnte

4. Copilul cu autism imit motricitatea fin

Copilul cu autism imit motricitatea fin

Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Dai comanda F ca mine, n timp ce
modelai simultan micarea fin. Ajutai-l pe copilul cu autism s fac micarea i recompensai
rspunsul. Diminuai treptat prompt-ul. Recompensai rspunsurile realizate cu cel mai redus nivel de
propmt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, realizate fr prompt.

Cerine: st pe scaun i imit micrile ce in de motricitatea grosier.

Sugestii pentru prompting: ghidai-l fizic pe copilul cu autism ctre realizarea rspunsului

Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii

Bate din palme

i deschide i i nchide minile (pumnii)
Bate uor cu degetul arttor
Bate uor cu degetul mare
Mic din degete
i freac palmele una de alta
Bate uor cu degetul arttor pe degetul mare
Indic ctre prile corpului

78
Arat cu degetul arttor ctre palm
ntinde degetul arttor
Ridic degetul mare n sus
Face semnul pcii
Sugestii utile: atunci cnd introducei acest program, inei cont de dezvoltarea motorie tipic,
obinuit. Muli dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificulti n imitarea micrilor fine

Copilul cu autism imit motricitatea oral(miogimnastica)

Copilul cu autism imit motricitatea oral (miogimnastica)

Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Prezentai comanda F ca mine,

modelnd simultan o micare oral. Oferii-i ajutor (prompt) copilului cu autism pentru a realiza
micarea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile
efectuate cu cel mai redus nivel de ajutor. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, fcute
fr prompt.

Cerine: st pe scaun; realizeaz contct vizual; imit micri ce in de motricitatea fin i grosier

Sugestii pentru prompting: aezai gura copilului cu autism n poziia corect. Folosii materiale care
pot facilita rspunsul (fluier sau baloane de spun pentru suflat, acadeaua pentru scos limba)

Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii

Deschide gura
Scoate limba
Unete buzele
Clnne dinii
Sufl
Zmbete
ncreete buzele
Srut
Limba peste dinii de sus
Pune dinii de sus peste buza de jos
Sugestii utile: Stabilii scopul acestui program. Dac l introducei ca pregtire pentru imitaia
verbal, ar fi util, nc de la nceput, s nsoii micarea cu un sunet. Dac avei dificulti n a face
prompt-ul pentru o anumit micare, ncercai s folosii o oglind. Copilul cu autism trebuie s se
uite la reflecia din oglind atunci cnd i oferii prompt-ul; treptat, diminuai folosirea oglinzii

Copilul cu autism urmeaz instruciile (comenzile) simple

Copilul cu autism urmeaz instruciile (comenzile) simple

Procedura: pe scaun, fa n fa, asigurndu-v c e atent. Dai comanda. Ajutai-l pe copilul cu

autism s rspund i recompensai-l. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

Materiale: itemii necesari pentru instrucie

Cerine: pentru comanda 2, s stea pe scaun.

79
 Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic mna copilului ctre ndeplinirea sarcinii

Comanda Rspuns Data introducerii Data masterrii

Stai jos.
Ridic-te.
Vino la mine.
Minile jos.
F pa.
Ia-m n brae.
Ridic minile sus.
Bate din palme.
ntoarce-te.
Sari.
Pup-m.
Arunc asta.
nchide ua.
Trimite-mi un pupic.
Aprinde lumina.
Ia un erveel.
D drumul la muzic.
Pune pe raft.
Bate palma.
D din picioare.
Sugestii utile: selectai acele comenzi pe care le cerei copilului cu autism s le ndeplineasc n
contextul unei zile. Alegerea comenzilor de instrucie pe care i le poi cere copilului cu autism i n
afara leciilor va oferi ocazii naturale pentru ntrire i generalizare.

Copilul cu autism identific prile corpului (receptiv i expresiv)

Copilul cu autism identifica prile corpului

(receptiv i expresiv)

Procedura:

1. Identific prile corpului pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent copilul cu autism i
dai comanda Arat_ (partea corpului). Facei-i prompt copilului cu autism s ating corect partea
corpului pe propriul lui corp i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul
sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n
final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

2. Numete prile corpului pe scaun, n faa copilului cu autism. Indicai o parte a corpului
dumneavoastr i ntrebai Ce este? Ajutai-l pe copilul cu autism s numeasc partea corpului i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

Cerine:

1. ndeplinete cinci instrucii simple

2. Identific partea corpului i numete obiectele familiare

80
 Sugestii privind prompt-ul:

1. Modelai rspunsul sau ghidai fizic copilul ctre ndeplinirea sarcinii

2. Modelai rspunsul corect

Comanda Rspuns

1. Arat

2. Ce este? 1. Arat partea corpului corect

2. Numete partea corpului

Data introducerii Data masterrii

Cap
Laba piciorului
Burt
Nas
Gur
Picioare
Ochi
Urechi
Pr
Obraji
Umeri
Mn
Fa
Bra
Degete
Cot
Brbie
Degete de la picioare
Degetul mare
Sugestii utile: la nceput, alegei pri ale corpului care nu se afl aproape una de cealalt (de
exemplu, la nceput copilul trebuie s discrimineze ntre cap i picior dect ntre nas i ochi).

Copilul cu autism identific obiecte (receptiv i expresiv)

Copilul cu autism identifica obiecte

(receptiv i expresiv)

Procedura:

1. Identific obiectele plasai obiectul (obiectele) pe mas n faa copilului cu autism. Asigurai-v
c este atent i dai comanda D-mi_ (numele obiectului). Ajutai-l pe copilul cu autism s v dea
obiectul i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

81
 2. Numete obiectele pe scaun, n faa copilului cu autism. Asigurai-v c este atent i artai-i un
obiect. Spunei Ce este?. Ajutai-l pe copilul cu autism s numeasc obiectul i recompensai
rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile
care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte,
date fr prompt.

Materiale: obiecte

Cerine:

1. Potrivete obiectele identice

2. ndeplinete 15 comenzi simple

3. Imit sunete i cuvinte simple

Sugestii privind promting-ul:

1. Ghidai-l fizic pe copil s v nmnze obiectul

2. Modelai denumirea obiectului

Comanda Rspuns

1. D-mi _

2. Ce este? 1. D obiectul corect

2. Denumete obiectul Data introducerii Data masterrii

Sugestii utile: alegei obiectele relevante pentru copilul cu autism. De exemplu, dac copilul cu
autism prefer anumite jucrii, folosii-le pe acestea ca prime obiecte de introdus n program.
Denumirea primelor cteva obiecte trebuie s sune diferit. n cazul n care copilul cu autism are
dificulti n a nva receptiv obiectele, ncercai s-i dai comenzi relative la obiecte (de exemplu,
Ia erveelul i Arunc mingea). Treptat, mutai obiectele mai aproape unul de altul i schimbai
comanda n D-mi erveelul i D-mi mingea.

Copilul cu autism identific imagini (receptiv i expresiv)

Copilul cu autism identifica imagini

(receptiv si expresiv)

Procedura:

1. Identific imaginile plasai imaginile (fotografii) pe mas, n faa copilului cu autism. Asigurai-
v c este atent i dai comanda Arat_(numele itemului din fotografie). Facei-i prompt copilului
cu autism s arate imaginea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul
sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n
final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

2. Denumete imaginile pe scaun, fa n fa cu copilul cu autism. Asigurai-v c este atent i

artai-i o imagine. Spunei Ce este?. Facei-i prompt s denumeasc imaginea i recompensai

82
 rspunsul copilului cu autism. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt

Materiale: fotografii ale obiectelor i carduri cu iamgini ( ase vedea lista de resurse)

Cerine:

1. Potrivete imaginile identice

2. ndeplinete 10-15 comenzi simple i poate identifica 10-15 obiecte

3. Denumete obiectele.

Sugestii privind prompting-ul

1. ghidai-l fizic pe copil s arate imaginea

2. modelai denumirea imaginii

Comanda Rspuns

Data introducerii Data masterrii

1. Arat_

2. Ce este? 1. Arat imaginea corect

2. Denumete imaginea

1. 6. 11.

2. 7. 12.

3. 8. 13.

4. 9. 14.

5. 10. 15.

Sugestii utile: ncepei cu fotografii ale obiectelor pe care copilul cu autism a nvat s le identifice.
Imaginile trebuie s fie distincte din punct de vedere vizual (de exemplu, imaginea unui mr trebuie
s fie un mr singur i nu un mr ntr-un copac). Fotografiile obiectelor care sunt relevante pentru
copilul cu autism (de exemplu, imaginea patului su, a pantofilor si) va ajuta la generalizare.

Copilul cu autism identific persoanele familiare

Identificare persoane familiare.

Procedura:

83
 1. Identificarea n imagini plasai imaginea (imaginile) pe mas, n faa copilului cu autism.
Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat_(numele persoanei din fotografie). Facei-i prompt
s arate imaginea corect i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul
sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n
final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

2. Identificarea n persoan cu o persoan cunoscut copilului cu autism n camer, stai pe scaun,

n faa copilului. Asigurai-v c este atent i dai comanda Du-te la _(numele persoanei
cunoscute). Facei-i prompt s se ndrepte ctre acea persoan. Recompensai rspunsul. Diminuai
prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel
mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

Materiale: fotografii ale persoanelor familiare copilului

Cerine: potrivete fotografii identice. ndeplinete 10 comenzi simple i identific obiectele n

imagini.

Sugestii privind prompting-ul: ghidai-l fizic pe copilul cu autism s ndeplineasc sarcina

Comanda Rspuns

1. Arat_.

2. Du-te la_ 1. Arat fotografia corect

2. Se duce ctre persoana cunoscut Data introducerii Data masterrii

mama
tata
sora
fratele
bunica
bunicul
terapeutul
alta persoana familiara
alta persoana familiara
alta persoana familiara
Sugestii utile: nainte de a ncepe discriminarea a dou imagini a persoanelor familiare, folosii
imagini ale obiectelor ca distractori. ncepei cu o fotografie a unei persoane i cu dou poze de
obiecte. Adugai treptat mai multe fotografii ale unor persoane diferite. n cazul n care copilul are
probleme cu identificarea cunoscuilor n persoan, ncercai s folosii ca prompt fotografiile,
prezentnd fotografia n acelai timp cu comanda Du-te la_.

Copilul cu autism identific Verbe (comenzi i identificarea n imagini)

Copilul cu autism identifica verbe (comenzi i identificarea n imagini)

Procedura:

1. ndeplinete comenzile (instruciile) cu verbe pe scaun, fa n fa. Plasai materialele necesare

pe o mas, la ndemna copilului cu autism. Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat-mi
cum_(verbul). Facei-i prompt copilului s realizeze aciunea i recompensai rspunsul. Diminuai

84
prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel
mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

2. Identific verbele n imagini plasai imaginea pe mas, n faa copilului cu autism. Asigurai-v
c este atent i dai comanda Arat_(verbul). Facei-i prompt s indice imaginea corect i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.

Materiale: obiectele necesare pentru urmtoarele aciuni i cartonaele cu verbe ( a se vedea lista de
resurse).

Cerine:

1. ndeplinete 10 instrucii (comenzi) simple.

2. Identific imaginile.

Sugestii privind prompting-ul

1. Modelai rspunsul sau ghidai-l fizic pe copil s ndeplineasc sarcina.

2. Modelai denumirea aciunii

Comanda Rspunsul

1. Arat-mi cum_.

2. Arat_. 1. Face aciunea

2. Arat imaginea corect Data introducerii Data

TERAPIA TEACCH

- Treatment and Education of Autistic and Related Communication - Handicapped Children

Terapia TEACCH este un sistem de interventie terapeutica ce furnizeaz o gam larg de servicii
pentru persoanele cu autism si familliile lor, de-a lungul vietii. Din 1972 acest sistem, finantat de stat,
a functionat n cadrul departamentului de psihiatrie al Universittii din Carolina de Nord, Chapel
Hill. Cuprinde un program vast de pregtire de specialisti si este implementat n diferite zone ale
Americii si n alte prti ale lumii. Eric Schloper, cel care a condus acest program este de mult timp o
persoana foarte influenta n domeniul autismului.
Scopul principal al acestui program educational consta n dezvoltarea nivelului general de abilitti al
clientilor si. n timp ce n tipul de interventie behaviorist al lui I. Lovaas copilul trebuia s
depseasc dificulttile sale specific autiste pentru a se adapta la mediu, n cadrul sistemului
TEACCH, copilului, pe langa aceasta, i este oferit, creat un mediu ce se adapteaz caracteristicilor
autismului.
O clas organizat conform principiilor TEACCH, foloseste multi indicatori vizuali pentru c cei mai
multi copii cu autism pot procesa foarte bine imaginile vizuale. Activittile speciale au limite clare.
Exist planse cu poze si cuvinte atasate acestora pentru fiecare copil din clas si pentru fiecare or.

85
Sunt strucurate sisteme de lucru individual pentru a mri gradul de independent a copilului si se
pune accent pe preferinta copilului pentru rutin.

Un alt obiectiv al terapiei TEACCH este comunicarea spontan cu sens, iar pentru acei copii care nu
pot vorbi este ncurajat utilizarea modurilor alternative de comunicare asa cum sunt: fotografiile,
pozele, limbajul semnelor si scrierea de cuvinte. Aceste strategii compenseaz sau reduc deficientele
specifice celor cu autism si minimalizeaz problemele comportamentale. Desi in acest tip de
interventie se lucreaz si individual, pentru dobndirea de noi abilitti, pregtirea/ instruirea n grup
este deasemenea foarte bine structurata si reprezinta un punct forte al acestui tip de interventie.
Terapia TEACCH este deschis tuturor persoanelor cu autism si cu probleme de comunicare. El
poate fi implementat att n scoli normale ct si n clasele speciale. La copiii care au beneficiat de
acest program s-a observat n principal o crestere a IQ-ului cu ~20 de puncte, dar n continuare acesta
indic retard mental.
Terapia TEACCH i ajut pe copii cu autism s-si lrgeasc experientele de viat si s dobndeasc
abilitti de adaptare la mediu; contine si programe foarte bine elaborate de munc protejat pentru
persoanele cu autism. Are o gam larg de servicii att pentru copiii ct si pentru adultii cu autism si,
de asemenea, ofer diverse tipuri de sprijin pentru familiile acestora.
Acest sistem terapeutic pune accentul pe adaptarea mediului ( familial, scolar ) la caracteristicile
copilului cu autism in prima instanta ca apoi sa se dezvolte treptat, treptat capacitatea copilului cu
autism de a se integra in mediul non-autist.
Structura i organizarea clasei sau a altor spaii n care se produce nvarea , n funcie de nivelul de
nelegere a copilului, elevului, s-a dovedit a fi de mare ajutor n eliminarea sau ameliorarea
problemelor, consecine ale deficitelor generate de autism. Structura nseamn organizarea
*spatiului fizic al mediului de viata,
*timpului (orar/plan)
*metodelor de invatare i a activitilor

I TERAPIA TEACCH - STRUCTURAREA SPATIULUI

In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA SPAIULUI n care are loc nvaarea nseamn o

anumit aranjare a spaiului/mobilierului clasei, nct copilul s poat nvaa s funcioneze
independent i ct mai eficient posibil. Pentru copiii mai mici, spaiile n care se produce nvaarea
sunt relativ "nchise" n ideea evitrii la maximum a distragerii ateniei copilului .
Pentru c muli copii cu autism au probleme de organizare - nu tiu unde trebuie s ajung i cum s
ajung cel mai simplu undeva i au dificulti de receptare a limbajului , adesea nu nteleg regulile
sau indicaiile verbale - folosirea indicatorilor vizuali i poate ajuta s neleag ce au de fcut i
contribuie totodat la dezvoltarea comunicrii verbale i non-verbale. Suportul vizual este de mare
ajutor n nelegerea limbajului indiferent de ct de dezvoltat este limbajul verbal, acest support este o
unealt preioasa, care le permite s-i exprime dorinele, nevoile etc.
Structurarea spatiului in Terapia TEACCH se refer la felul n care nfiintam i organizm fiecare
zon a clasei, unde plasm mobila si materialele. Oamenii cu autism pot recunoate detalii, dar nu
potrivirea dintre ele.
*Evidentiaza delimitrile vizuale i fizice ale zonelor. Delimitarile ajut copilul cu autism s
neleag unde ncepe i unde se termin fiecare zona a clasei, stabileste contextele i segmentele
mediului.
*Minimizeaz elementele de distragere a ateniei vizuale i auditive. Ajut copilul cu autism s se
concentreze asupra conceptului i nu a detaliilor nerelevante.

86
II TERAPIA TEACCH - STRUCTURAREA TIMPULUI

In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA TIMPULUI se materializeaz n existena a trei tipuri

de orare folosite simultan : orarul zilei, orarul de la scoala, orarul de la masa de lucru de acasa.
Folosirea cu consecven a unor orare clare faciliteaz obinerea unui cadru de nvaare coerent i
fluent i permite ca mult mai mult timp sa fie alocat unei nvari reale. Odat ce copilul nvat s
neleag i s urmeze orarul, el i dezvolt abiliti de functionare independent i de orientare,
abiliti care sunt deosebit de importante pentru funcionarea cu succes i n alte locuri.
Orarul la masa de lucru transmite in forma vizuala copilului cu autism, ntr-un mod uor de n eles,
ce activiti vor avea loc, n ce ordine.
Programele trebuie aezate de sus n jos sau de la stnga la dreapta. Fiecare copil cu autism trebuie s
aib un control al programului astfel incat s indice terminarea fiecrei activiti.

TIPURI DE ORARE in functie de nivelul de dezvoltare al copilului cu autism

*orar cu obiecte
*orar cu pictograme, imagini, cartonae cu poze, fotografii
*orar de activitati scris insotit de imagini
*orar scris

Orarele reprezinta un mod sistematic pentru ca un copil cu autism s ob in i s neleag

informaia. Respectand orarul, copilul cu autism este apt s lucreze independent.

Prezentare orar cu pictograme in cadrul cursului de autism

III TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA PROCESULUI DE INVATARE

Sistemul de lucru este individualizat n funcie de particularitatile copilului cu autism i arat :

*ce activiti trebuie s fac
*secventializarea exacta a fiecarei activitati pe nivele de dificultate
*cte activiti va trebui s fac
*cnd ansamblul activitilor este terminat
*ce va face dup realizarea activitatilor/sau ce va primi
Stimularea cognitiv in metoda TEACCH este adaptat particularitilor tulburrii autiste. n
principiu aceast adaptare presupune:
*adaptarea structurii activitii
*adaptarea materialelor
*adaptarea mesajului verbal al sarcinii

ADAPTAREA STRUCTURII ACTIVITII de stimulare cognitiv nseamn a face activitatea

predictibil.
Cat dureaz activitatea ?
De unde i ia materialele?
Pentru ce primete recompensa?
Ce urmeaz? - activitatea va avea un grad de dezvoltare a dificultatii extrem de secventializat.
Copilul cu autism este ntiinat ntotdeauna att despre ceea ce va face n momentul respectiv, cat si
despre ceea ce urmeaz sa fac dup ceea ; este anunat cnd activitatea se apropie de sfrit; este
ndrumat s-i ia materialele necesare, iar mai trziu s le pun la loc, ajutorul oferit fiind retras
treptat; recompensa verbal este oferit imediat ce copilul a realizat corect o anumita sarcina.

87
ADAPTAREA MATERIALELOR

- vor fi eliminai stimulii inutili, care i pot distrage de la activitatea principal. Copilul va avea n
faa doar materialul cu care se lucreaz n momentul respectiv.

SARCINA VERBAL trebuie adaptat la particularitile de intelegere ale copilului cu autism.

Mesajele vor fi transmise prin propoziii scurte i ferme, insoite de mimic i gestic adecvate.

Terapia TEACCH este deschisa tuturor copiilor cu autism i cu probleme de comunicare. Ea poate fi
implementata att n coli normale ct i n clasele speciale. La copiii care au beneficiat de acest
program s-a dovedit n principal o cretere a IQ-ului cu aproximativ 20 puncte, dar n continuare
acesta indica retard mintal.
Acest sistem pune mare pre pe adaptarea mediului la caracteristicile copilului cu autism.

http://www.cursuriautism.ro/

88