Mihail Ivanovici Glinka

Autor:Platon Victoria
Controlat : Scrob Igor
 Motto: "Muzica este refugiul
meu .As putea sa ma strecor
in spatiile dintre note si sa
intorc astfel spatele
singuratatii."
Maya
Angelou

Biografie:
Creatorul scolii nationale ruse, compozitorul Mihail Ivanovici Glinka s-a nascut n 1804, ntr-o familie de
oameni nstariti din fosta gubernie Smolensk. Tatal sau, fost ofiter tarist, se retrasese de tnar din armata si
se stabilise la mosia sa de pe malul Niprului mpreuna cu familia lui numeroasa, careia i se va dedica n
ntregime. Copilaria lui Mihail, petrecuta n tinutul natal att de pitoresc, i-a lasat amintiri de neuitat
viitorului compozitor. n decorul pur al naturii, n mijlocul taranilor care munceau, mergeau la biserica sau
petreceau, Glinka a retinut glasul naturii, dangatul clopotelor, corurile pravoslavnice, cntecele melancolice
rusesti sau melodiile vesele ale taranilor. Experienta si studiul muzicii culte de mai trziu nu au facut dect
sa-i ntareasca credinta n geniul creator al poporului, pe care l va prelua n opera sa nemuritoare. Dupa
cum nsusi compozitorul marturisea: "Cntecele auzite n copilarie au fost primul ndemn ca, dupa ani de
zile, sa-mi ndrept atentia asupra lor si sa creez muzica nationala rusa".

Primele cunostinte muzicale le capata de la muzicantii din orchestra de la conacul unchiului sau, care
interpretau piese clasice de Haydn, Mozart si Beethoven. Atras de farmecul instrumentelor muzicale, de
timbrul si armonia acestora, tnarul Mihail nvata sa cnte la vioara si clarinet si si descopera pasiunea
pentru sunete. "Muzica este sufletul meu", marturisea el. La vrsta de 8 ani, Mihail este nevoit sa
paraseasca mpreuna cu familia sa tinuturile natale pentru a se feri de invazia trupelor lui Napoleon, care
ajunsesera pna la zidurile Smolenskului. Dupa ce urgia razboiului a trecut, familia s-a ntors la conac, iar
tnarul Glinka si-a continuat studiile cu profesori particulari, avnd predilectie pentru concertele de salon
sustinute de guvernanta copiilor, o fire joviala si o talentata pianista ce delecta auditoriul cu piese din
repertoriul clasic european. La 13 ani este trimis sa studieze la Sankt Petersburg, unde nvata temeinic
matematica si limbile straine si ia lectii de pian cu compozitorul irlandez John Field, apoi cu compozitorul si
pianistul german Karl Mayer, care va recunoaste curnd ca a fost ntrecut de elevul sau. n vacante, revenea
la conac, unde organiza spectacole muzicale, acompaniat de orchestra de la mosie, cnta cu vocea sa
placuta de tenor arii din opere italiene si alcatuia repertoriul clasic pentru nobilimea de tara, ncntata sa-l
asculte. Avnd o sanatate fragila, tnarul de 19 ani este trimis de parinti ntr-o calatorie n statiunile balneare
ale Caucazului. Aici descopera frumusetea muzicii orientale, pe care o va folosi n operele sale de mai trziu.
Revine n tinutul natal, unde ocupa un post de functionar, care i oferea timp suficient pentru a compune. Un
rol deosebit de important l are calatoria facuta pentru ntretinerea sanatatii sale firave, n 1830, n Italia si
Germania. La Milano frecventeaza cu ncntare celebrul Teatro alla Scala, ascultnd voci celebre de cntareti
si cunoscndu-i pe marii compozitori Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti si Gioachino Rossini. Acumuleaza
din experienta belcanto-ului italian si cunoaste n ntregime repertoriul de opera, audiat la Milano, Roma si
Napoli. Urmnd sfatul medicului sau, Mihail pleaca n iulie 1833 la Baden, lnga Viena. Atmosfera muzicala de
aici, dominata de ritmul valsurilor lui Josef Lanner si Johann Strauss, i stimuleaza imaginatia muzicala,
inspirata din folclor. La Viena compune celebrul "Krakoviak", pe care l va folosi mai trziu n opera "Ivan
Susanin". De la Viena, Glinka pleaca la Berlin, la o sora de-a lui casatorita n capitala Germaniei. Aici are
prilejul sa asiste la spectacolele cu opera "Freischtz" de Weber, care i-a readus ideea de a crea la rndul
sau o muzica nationala rusa. Este sustinut n intentiile sale de marele sau prieten, muzicologul german
Siegfried Dehn, un erudit teoretician care l va initia n multe din tainele limbajului muzical. Rentors n tara,
se casatoreste cu o tnara de 17 ani din lumea nobilimii ruse, care nsa l va dezamagi profund pentru ca nu-
i ntelegea aspiratiile artistice si universul spiritual.

Se va desparti n cele din urma de frivola sa consoarta si se va dedica n ntregime compozitiei, lecturii
asidue si cercului de prieteni si artisti, minti luminate precum poetul Jukovski, Griboedov, Kukolnik si altii.
Este fascinat de literatura populara si melosul rusesc si, n anul 1836, da la iveala prima sa capodopera,
"Ivan Susanin", care echivaleaza cu nasterea operei nationale ruse. Subiectul este inspirat din gestul eroic
al taranului rus Ivan Susanin, care, opunndu-se cotropirii de catre polonezi n 1612 a Imperiului moscovit, i
rataceste pe dusmani prin padure. Prezentata n fata Curtii imperiale, opera a capatat titlul "Viata pentru
tar" si s-a bucurat de un mare succes. Dupa cum afirma biografii lui Glinka, "opera "Ivan Susanin" a ramas
pna astazi un document monumental al sintezei - realizata pentru prima oara n Rusia de atunci - dintre
maiastra muzica populara transmisa oral, fara creatori cunoscuti si cele mai nalte cuceriri muzicale
europene".
A doua capodopera realizata de Glinka a fost inspirata de basmul "Ruslan si Ludmila", dupa poemul celebru
al lui Aleksandr Puskin, o ntruchipare a luptei dintre bine si rau, a descrierii tarmurilor exotice si a
personajelor fantastice pe care le vom regasi si n creatia unor compozitori rusi ca Rimski-Korsakov, Mili
Balakirev sau Modest Mussorgski. Opera nu a avut acelasi succes, tarul parasind teatrul nainte de
ncheierea spectacolului, care evident nu preamarea monarhia. Dezamagit, Glinka paraseste pentru mai
mult timp tara facnd o vizita n Spania. El va scrie mamei sale: " n primul rnd vreau sa-mi refac sanatatea
prin sederea ntr-o clima mai buna si sa-mi vindec inima, lucru care nu e posibil dect departe de suferintele
sufletesti ndurate. n al doilea rnd, vreau sa-mi satisfac curiozitatea de a cunoaste acele tari pe care le
dorea de mult imaginatia mea si n care sper ca voi aduna, ca artist, o comoara de idei si impresii noi. n
sfrsit, doresc sa ajung si eu cunoscut si sa intru n legatura cu marimile muzicale ale Europei". ntr-adevar,
deja cunoscut prin stradania lui Franz Liszt care vizitase Rusia si improviza n concerte arii din "Ruslan si
Ludmila", Glinka si cstiga un mare capital de imagine prin aprecierea unor compozitori precum Hector
Berlioz, care-l recomanda atentiei operei din Paris.

n Spania, Glinka studiaza limba si temperamentalul folclor iberic, valorificat n creatiile sale simfonice "Jota
aragoneza", "O noapte la Madrid" si "Uverturi spaniole". Continua sa creeze lucrari n domeniul simfonic si
vocal-simfonic, romante, cantonete, arii, muzica pentru formatii de camera, muzica de scena, transcriptii
orchestrale etc. La Varsovia, unde a ramas un timp dupa ntoarcerea din Spania, a compus o fantezie pentru
orchestra, inspirata dintr-o veche melodie rusa de dans, numita "Kamarinskaia", care a anticipat, dupa
opinia lui Ceaikovski, simfonismul din Rusia. Rentors n tara, Glinka asista la atmosfera care nu-i ncuraja
deloc spectacolele si, dezamagit de o prezentare slaba a operei "Ivan Susanin", paraseste pentru ultima
oara tara, fara sa banuiasca faptul ca nu o va mai revedea. La Berlin se ntlneste cu vechiul sau prieten si
profesor Dehn, care i acorda tot sprijinul, ncurajndu-l si cu care studiaza armonizarea vechilor melodii
bisericesti ruse. Glinka scrie astfel surorii sale: "Dehn mi-a gasit o locuinta n strada Maria numarul 6, peste
de drum de propria lui casa, si mi-a aranjat-o confortabil. Traiesc sub ngrijirea lui asa cum traiam la
Petersburg la sora mea. Ma hraneste, ma adapa si ma mbraca, nct eu nsumi nu stiu nimic de grijile
meschine ale vietii. Dehn ma viziteaza zilnic, lucram intens, ne luptam cu tonalitatile bisericesti si cu tot
felul de canoane - o treaba deosebit de grea, dar nespus de distractiva si - de-ar da Dumnezeu - de mare
folos pentru muzica rusa". La Berlin, Glinka are din nou revelatia muzicii clasice germane si este primit cu
toata consideratia si prietenia de oficialitatile orasului. Directorul orchestrelor regale, Meyerbeer,
programeaza n cinstea lui Glinka un concert regal cu arii din "Ivan Susanin", printre interpreti aflndu-se si
nepoata lui Richard Wagner. Din nefericire, la iesirea din sala suprancalzita a palatului din Berlin, Glinka a
contactat o raceala, care l-a rapus 4 saptamni mai trziu, la 16 februarie 1857. Genialul artist creator al
scolii nationale ruse, care sfrsise departe de patrie, a fost readus n Rusia si depus n cimitirul Mnastirii
Aleksandr Nevski din Petersburg, avnd la capati un monument funerar.
Mostenirea geniala a creatiei lui Glinka a fost dusa mai departe de corifeii scolii nationale ruse, culminnd cu
simfonismul lui Ceaikovski.
Un omagiu spontan adus la mplinirea a 150 de ani de la moartea lui Glinka a fost reprezentat de concertul
Orchestrei Nationale Ruse, condusa de dirijorul Charles Dutoit, n cadrul Festivalului International "George
Enescu" din septembrie 2007, cnd, dupa interpretarea programului cu muzica de Stravinsky, Beethoven si
Prokofiev, s-a prezentat ca supliment publicului entuziasmat de la Sala Palatului stralucitoarea uvertura la
opera "Ruslan si Ludmila" de Glinka.