Sunteți pe pagina 1din 463

Daniel STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE


MODELE DE CALCUL STRUCTURAL
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELE DE CALCUL STRUCTURAL Daniel STOICA

DANIEL STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE

MODELE DE CALCUL STRUCTURAL

BUCURESTI 2015

4
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELE DE CALCUL STRUCTURAL Daniel STOICA

5
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELE DE CALCUL STRUCTURAL Daniel STOICA

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 - - Pagina 4-5
Modelarea structurilor cu pereti din zidarie
Capitolul 2 - - Pagina 6-171
Model de calcul structural pentru biserici ortodoxe
Capitolul 3 - - Pagina 172-311
Modelarea interactiunii teren structura la cladiri cu
Capitolul 4 - - Pagina 312-373
pereti structurali din zidarie
Modelarea unei scari cu o singura rampa
Capitolul 5 - - Pagina 374-459

Bibliografie - - Pagina 460-461

6
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELARE CU ETABS Daniel STOICA

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

4
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELARE CU ETABS Daniel STOICA

Modelarea structurilor este o arta.

De cele mai multe ori structurile din beton armat sunt cele mai simplu de modelat, atat pentru calcule de
nivel inferior1 cat si pentru calcule de nivel superior, in timp ce, modelarea structurilor cu pereti din
zidarie este mai greoaie si implica, inevitabil, mai multa arta si raspundere.

Din acest motiv, deseori, proiectantii prefera evitarea in conformare a acestor tipuri de structuri, pentru
usurinta, utilizand structuri mai usor de conformat, modelat, interpretat

Desi aparute acum mii de ani, structurile din zidarie sunt in continuare INCA insuficient de bine
cunoscute

In acest volum sunt prezentate modelari cu privire la programul ETABS pentru structuri din zidarie,
inclusiv interactiunea teren structura.

Calculele si modelarile sunt suficient de intereseante pentru a fi in acelasi timp suficient de exclusiviste.

5
CAPITOLUL 2

MODELAREA STRUCTURILOR CU PERETI DIN ZIDARIE

5
1. Salvarea planului din Autocad cu extensia .dxf.

2. Lansarea programului ETABS alegerea unitatilor de masura din meniu


dreapta jos. Pentru lungimi trebuie alese unitatile de masura folosite in
Autocad. Odata definite aceste unitati de masura, chiar daca pe durata
procesului de definire a modelului acestea se pot modifica convenabil,
dupa fiecare rulare programul revine la ele. Asadar trebuieste acordata o
mare atentie la colectarea rezultatelor.

6
3. Din bara de meniu se alege:FILE/IMPORT/DXF File of Architectural grid

4. Se deschide o fereastra noua

7
5. Se selecteaza No

6. Se deschide o noua fereastra din care se cauta si se selecteaza fisierul .dxf


care se doreste sa fie importat

8
7. Dupa selectarea acestuia se deschide o noua fereastra din care se
selecteaza layerele dorite, tinand tasta [CTRL] apasata. Pentru
simplificarea introducerii peretilor se pot selecta layerele de axe si pereti:

8. Din acest moment in cele doua ferestre implicite din Etabs apare desenat
modelul importat. Acesta va avea implicit 4 niveluri iar inaltimile de nivel
vor fi de 3.00 m. Se verifica daca importul a fost realizat corect, mai intai
ca aspect si ca dimensiuni

9
Import corect

Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad superior celei din
Autocad

10
Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad inferior celei din
Autocad
9. Deoarece pentru simplificarea introducerii datelor s-au selectat ca axe in
Etabs inclusiv traseele peretilor, se reduc la zero dimensiunile cerculetelor
in care sunt notate axele. In acest scop de da dublu click pe una dintre axe:

11
10.Se deschide o noua fereastra. Se selecteaza una dintre axe:

11.Se deschide o noua fereastra:

12
12.La Bubble size se da 0 si se bifeaza casuta din dreapta. De asemenea se
bifeaza casutele din dreapta de ;a Primary Line si de la Apply to all:

13.In modelul din Etabs vor disparea notatiile axelor iar modelul este mult
mai usor de citit si manipulat:

14.Avand in vedere numarul de niveluri real al cladirii pe care dorim sa o


modelam, se pastreaza sau se modifica datele de intrare. Indiferent daca
dorim sa introducem un numar de niveluri suplimentare sau sa stergem un
numar de niveluri fata de cele 4 predefinite, acest lucru se va face
obligatoriu in intervalul dintre 1 si 4. Nu se recomanda sa se adauge

13
niveluri peste 4 sau sa se stearga 1 sau 4, deoarece axele vor disparea. In
acest scop se intra in Meniu/Edit/Edit Story Data

Daca se pastreaza numarul de niveluri si se doreste doar modificarea inaltimilor


de nivel se intra in Edit Story. De asemenea putem modifica denumirile
nivelurilor.
Daca se doreste introducerea de niveluri suplimentare se intra in Insert Story.
Daca se doreste stergerea unor niveluri se intra in Delete Story. Se vor selecta
nivelul/nivelurile care se vor sterge tinand tasta [CTRL] apasata dupa care se
selecteaza OK.

15.De exemplu, stergand doua niveluri apare urmatoarea forma de model:


14
16.Pentru simplificarea realizarii modelului se poate renunta la fereastra 3D
din dreapta, inchizand-o prin apasarea x-ului din coltul dreapta al acesteia:
17.Se obtine o singura fereastra o vedere in plan, in care apar atat axele
elementelor structurale cat si dimensiunile in plan ale peretilor structurali.

18.Din diverse motive se constata de exemplu lipsa unor axe necesare in


definirea elementelor structurale verticale si/sau orizontale. Pentru
introducerea in Etabs a acestora se poate utiliza un mic artificiu. Se
traseaza un element FRAME in zona unde dorim sa introducem axa si se
divide acel element in doua parti:
15
19.Se selecteaza nodul din mijloc al acestui FRAME si se introduce o noua
axa, paralela cu X in acest caz.

16
17
20.Se repeta operatiunea ori de cate ori e nevoie, atat pentru axe pe x cat si
pe y, selectandu-se din grid directia dorita.In final se obtine planul cu axe
complete (exclusiv eventualele pozitii ale peretilor despartitori (daca nu
sunt alte elemente structurale grinzi, in zona acestora). Se sterg apoi
liniile FRAME introduse artificial pentru definirea acestor axe.

21.Dupa definitivarea axelor se continua cu definirea celorlalte date de


intrare. Se alege pentru vederea in plan si definirea elementelor structurale
unul dintre niveluri (de preferat ultimul) selectand din Set plan view
nivelul.

18
22.Se poate selecta o noua grupa de unitati de masura, in functie de
experienta proiectantului (de exemlu tf-m):

19
23.Se definesc materialele folosite la modelare si caracteristicile acestora, in
functie de starea limita pentru care se fac calculele:

De exemplu Conc betonul predefinit i se poate modifica numele dupa


dorinta utilizatorului. De asemenea se vor modifica in ordine de sus in jos:
densitatea, greutatea specifica, modulul de elasticitate longitudinal E,
coeficientul lui Poisson (0.25 cu care programul isi calculeaza modulul de
elasticitate transversal G) si coeficientul de expansiune termica (daca nu se fac
calcule in acest sens se poate introduce valoarea zero).

20
Se pot introduce alte materiale, de exemplu zidaria:

21
22
24.Ca o observatie importanta, desi tendinta fiecaruia este de a merge repede
mai departe, este recomandat ca dupa fiecare pas parcurs sa se salveze
ceea ce a fost definit. Din diverse motive se poate intampla ca programul
sau calculatorul sa se blocheze si se poate pierde totul. Initial se foloseste
SAVE AS din Meniu/File si se defineste un nume. Apoi se foloseste
SAVE din Meniu/File sau se poate folosi [CTRL+S].

23
25.In pasul urmator se pot defini tipurile de pereti folositi in structura,
folosind elemente finite planare (2D). Exista predefinite niste elemente de
tip Wall si Slab cu grosime de 25 cm din beton armat. Asadar daca avem
de exemplu doua tipuri de pereti (de 25 respectiv 50 cm) din zidarie, mai
intai putem modifica tipul de perete Wall 1 predefinit:

24
26.Si apoi se poate introduce celalalt tip de perete de exemplu cu grosimea
de 50 cm.

25
26
27.De asemenea folosind elementul predefinit de tip SLAB1 se poate defini
elementul de planseu pentru modelul la care lucram:

27
28
Daca se doreste un calcul pentru structura de rezistenta a cladirii, exclusiv
calculul placilor de planseu, atunci in mod simplificat se bifeaza MEMBRANE.
Daca se doreste un calcul inclusiv pentru planseu atunci se bifeaza SHELL
28.In acest moment se pot introduce deja peretii structurali (din zidarie sau
beton armat). Se selecteaza mai intai nivelul la care se doreste sa se
introduca peretii (de preferat nivelul de sus). Se selecteaza de pe bara din
stanga Draw Walls (Plan) si apoi din fereastra nou deschisa se selecteaza
tipul de perete care se doreste sa fie introdus la pozitie:

29
Fereastra nou deschisa poate fi mutata convenabil pe ecran astfel incat sa nu
deranjeze la introducerea pozitiilor elementelor structurale. Acest lucru se poate
aplica oricaror ferestre interioare:

29.Se pozitioneaza cursorul la primul nod (din cele doua intre care se va
introduce peretele) si se da click pe el:

30
Se plimba cursorul pana la al doilea nod (intre care se defineste peretele) si se da
click si asa mai departe. In momentul in care s-a definit complet un perete in
ultimul nod se da dubluclick (sau click stanga click dreapta), pentru a se putea
trece la urmatorul perete.

31
In acelasi mod se repeta operatiunea pentru a se introduce toti peretii cu aceiasi
grosime.

30.Pentru definirea traseelor peretilor cu alta grosime (alte grosimi) se


selecteaza din fereastra care a ramas deschisa alt tip de proprietate
(Property) de exemplu 50. Pentru introducerea acestor pereti se repeta
maniera in care s-au introdus si ceilalti pereti.

32
33
34
31.Pentru a iesi din aceasta fereastra se apasa cu cursorul sageata de pe bara
din stanga (Select Object):

32.Se poate selecta o vedere spatiala (3D) pentru corectarea unor eventuale
omisiuni.

35
Dupa care se revine la fereastra in plan (2d) in scopul introducerii urmatoarelor
date.

33.Se vor defini mai departe sectiunile elementelor liniare de tip stalpi,
stalpisori, centuri, grinzi etc. Se selecteaza MENIU/DEFINE FRAME
SECTIONS si se introduc pe rand sectiunile dorite:

36
37
38
39
34.Se pozitioneaza, in functie de predimensionarile anterioare realizarii
modelului, stalpisorii. Din bara verticala de instrumente stanga se
selecteaza Create columns in regions or at clicks (plan):

35.Se deschide o noua fereastra in care se selecteaza tipul de sectiune folosita


de exemplu STALPISORI:

40
36.Se definesc cu click in noduri pozitiile stalpisorilor. Pas su pas se introduc
toti stalpisorii/stalpii.

41
37.Din bara verticala de elemente stanga se selecteaza mai apoi Draw lines
(Plan, Elev.,3D) pentru pozitionarea elementelor orizontale de tip centuri
sau grinzi. Din fereastra deschisa se selecteaza sectiunea elementelor
orizontale, sa spunem mai intai CENTURI:

42
38.Se definesc pozitiile de centuri pozitionand cursorul pe primul nod cu un
click si mergand mai departe la urmatoarele noduri cu cate un click. La
ultimul nod se da dublu click (sau click stanga, click dreapta).

43
Si asa mai departe pana se introduc toate centurile:

44
39.Se repeta operatiunile pentru grinzi, selectandu-se sectiunea grinzii din
fereastra deschisa si apoi cu click pozitionandu-se pe plan. Se repeta
operatiunea pentru introducerea tuturor grinzilor.

45
46
40.Se pot defini mai departe placile de plansee. Se selecteaza din bara de
unelte stanga Draw Rectangular Areas (Plan,View):

41.Se deschide o noua fereastra din care se selecteaza elementele 2D de tip


placi de planseu:

47
42.Se selecteaza tipul de element planar PLACA. Se definesc ochiurile de
placi de plansee.Se pozitioneaza cursorul pe primul nod de stanga jos al
placii, se da click si tinand apasat stanga mouse se misca cursorul pana in
coltul dreapta sus al placii. Se repeta operatiunea pentru toate panourile de
placi.

48
49
43.Se revine pe sageata din bara de instrumente staga sus Select Object:

50
44.Se selecteaza toate panourile de placi intrand in MENIU/SELECT/by
WALL/SLAB/DECK SECTIONS in functie de sectiunile acestora (de
exemplu PLACA) sau in MENIU/SELECT/by AREA OBJECT TYPE
selectand FLOOR.

51
Sau

52
45.Pentru un calcul cat mai corect se recomanda folosirea optiunii AutoMesh
a placilor de planseu.

53
46.Se selecteaza Auto Mesh Object into Structural Elements/Further
Subdivide Auto Mesh with Maximum Element Size of. De exemplu 0.3
m sau 30 cm.

54
47.Se vor imparti elementele de tip FRAME in elemente finite in functie de
pozitiile gridurilor si peretilor. Se foloseste calea scurta cu tasta [CTRL]
apasata si apoi tasta [A] (care inseamna select all selecteaza tot) si apoi
se intra in MENIU/EDIT/DIVIDE LINES din care se deschide o noua
fereastra si unde se bifeaza Break with intersections with selected lines
and points.

55
48.Se descrie planseul ca o saiba rigida selectand toate nodurile de pe un
nivel, pornind cu click stanga in afara planului stanga jos si cuprinzand tot
planul pana undeva in afara planului dreapta sus:

56
49.Din butonul de pe bara de jos MENIU se selecteaza icoana
DIAPHRAGMS si diafragma orizontala D1

57
50.Se definesc cazurile de incarcare in MENIU/DEFINE/STATIC LOAD
CASES. De exemplu DEAD=PERMANENTE, LIVE=UTILE, X=seism
pe directie x si Y=seism pe directie y.

58
Se dechide o noua fereastra:

Se observa ca pentru DEAD Self Weight Multiplier este predefinit cu valoare 1,


pentru a tine seama de incarcarile din greutati proprii.
Incarcarile seismice (si celelalte incarcari) se introduc folosind Add New
Load:

59
Pentru introducerea coeficientilor seismici de baza si a se selecteaza fiecare
caz separat (X si Y) si se da click pe Modify Lateral Load. De exemplu pentru
Cb=0.2. Pentru X:

60
Respectiv pentru Y:

51.Se introduc incarcarile gravitationale pe ochiurile de placa, calculate


anterior. Trebuie avut in vedere ca ne intereseaza incarcarile de tip
permanent grupate (tinand seama ca greutatile proprii ale elementelor se
calculeaza automat), utile, zapada etc. De exemplu sa presupunem
permanentele egale cu 0.15 tf/mp si utila de 0.3 tf/mp. Se selecteaza
fiecare ochi de placa introdus in mod corespunzator, si se introduc
incarcarile in mod distinct sau daca incarcarile permanente/utile sunt
61
aceleasi pe toate panourile de placa se selecteaza toate panourile de placa.
De preferat incarcarile se introduc cu valori normate urmand ca la
combinarea incarcarilor sa se tina seama de coeficienti.

62
Din bara de icoane de jos a meniului se alege Asign Uniform Load

Din bara de icoane de jos a meniului se alege Asign Uniform Load

63
Se deschide o noua fereastra in care selectam tipul de incarcare
DEAD=PERMANENTE respectiv LIVE/UTILA sau alte tipuri introduse
anterior.

Se introduce valoarea incarcarii (se va tine seama de unitatile de masura alese)

64
Operatiunea se repeta pentru fiecare tip de incarcare.

65
52.Se introduc gruparile (combinatiile) de incarcari accesand
MENIU/DEFINE/LOAD COMBINATIONS

66
Se continua cu Add New Load:

Sa spunem mai intai Gravitational in Gruparea Fundamentala (GF):

67
Apoi Gravitational in Gruparea Speciala (GS):

Gruparea speciala cu Seism pe directie X pozitiv (XP):

68
Gruparea speciala cu Seism pe directie X negativ (XN):

Gruparea speciala cu Seism pe directie Y pozitiv (YP):

69
Gruparea speciala cu Seism pe directie Y negativ (YN):

Avand in vedere ca in cazul structurilor cu pereti din zidarie, zonele active la


intindere/compresiune sunt diferite intr-un sens si in celalalt pentru fiecare
directie principala, in final modelul pe care il alcatuim va fi copiat cu 4 nume
diferite si infasuratoarele de eforturi se dau in mod corespunzator.
De exemplu pentru modelul in care seismul actioneaza pe directia X pozitiv.

70
Se va selecta Load Combination Type ENVE.

71
In final cazurile de combinatii fiind de exemplu:

72
53.Se vor defini masele de nivel intrand in MENIU/DEFINE/MASS
SOURCE.

Se alege From Self and Specified Mass and Loads introducand DEAD cu
coeficient 1 si LIVE cu 0.4. Se va tine seama si de alte tipuri de incarcari daca
exista.

73
54.Toat ceea ce am introdus ca date pana acum se refera la un singur nivel.
Pentru descrierea celorlalte niveluri, presupunand ca sunt identice (in caz
contrar ulterior se vor modifica local datele corespunzatoare) se va selecta
intr-o vedere spatiala (3D) intregul nivel cu [CTRL]+[A] (selectare
completa). Din MENIU/EDIT/REPLICATE se selecteaza STORY si in
cazul nostru STORY1.

74
75
Se va copia automat tot ceea ce s-a declarat la nivelul initial la toate celelalte
niveluri (in cazul nostru la Story1).

55.Se va acorda atentie la declararea modului de rezemare la baza care


trebuie sa fie INCASTRARE. Programul nu considera automat incastrare,
asa ca trebuie sa mergem la planul de baza, sa selectam toate nodurile de
la baza (asa cum am procedat si cu alte ocazii) respectiv sa selectam
icoana Asign Restraints de pe bara de jos a meniului. Se va deschide o
noua fereastra in care o sa bifam toate restrangerile posibile.
76
77
56.Modelul final o sa fie astfel cu incastrari la baza.

57. In pasul urmator se vor imparti montantii peretilor structurali in elemente


finite. Numarul si dimensiunea acestora se va stabili astfel incat sa se
poata declara cu usurinta zonele active comprimate sau intinse. Pentru
cladiri cu regim mic si mediu de inaltime se pot accepta elemente finite cu
dimensiunile de cca 30x30 cm.

78
58. Se urmaresc axele validecorespunzatoare elevatiilor reale. De exemplu se va incepe cu
prima axa longitudinala, care in acest caz se observa ca este 100.

59. Se selecteaza elevatia corespunzatoare 100.

79
60. Aceasta este elevatia 100.

61. Daca in plan se pot masura dimensiunile, in elevatie acest lucru nu se poate face in mod
direct. Se poate insa selecta Draw Linedin bara de meniu stanga. Fara a alege un anume tip
de sectiune.

80
62. Se pozitioneaza in coltul din stanga al montantului/spaletelui cu click stanga si se deplaseaza
apoi catre capatul din dreapta, fara a da click.

63. Se observa ca pe elementul de tip FRAME apare scrisa lungimea (inaltimea sectiunii
transversale) montantului/spaletelui, in unitatea de masura aflata in coltul din dreapta jos. In
acest caz, aceasta este de 70.50 cm. Pentru a nu ramane declarat elementul de tip frame se
apasa tasta Escape. Daca alegem modulul de impartire in elemente finite de circa 30x30 cm,
constatam ca dimensiunea montantului/spaletelui nu se imparte exact. Cum elementele
finite nu trebuies sa fie absolut egale, putem accepta ca pe orizontala sa impartim acel
81
montant fie in 2 elemente finite (fiecare de 35.25 cm caz ales si de noi) fie in 3 elemente
finite (fiecare de 23.5 cm). Pe inaltime avand o dimensiune de 300 cm (3m) o sa impartim
montantul/spaletul in 10 elemente finite de 30 cm. O sa pastram aceasta impartire pe
inaltime pentru toti montantii/spaletii, de la toate nivelurile.

64. Selectam montantii/spaletii cu dimensiuni aproximativ egale

65. Din EDIT selectam Mesh Areas.

82
66. La Mesh Quads/Triangles declaram in prima casuta 2 elemente finite (la pereti intotdeauna
prima casuta se refera la impartirea in elemente finite pe orizontala iar a doua casuta in
elemente finite pe verticala) iar in a doua casuta declaram 10 elemente finite. Se da click pe
OK. ATENTIE In cazul in care peretii sau placile de planseu se impart in elemente finite si
pe parcurs se salveaza operatia, nu se mai poate reveni cu mare usurinta la elementul
initial neimpartit in elemente finite! (spre deosebire de FRAME-uri unde se poate folosi JOIN
si apoi divide din nou)

67. Primul montant/spalete este impartit deja in elementele finite alese.


83
68. Operatiunea se repeta pentru fiecare dintre montantii/spaletii existenti in elevatie.

84
85
69. In acest moment toti montantii/spaletii din prima elevatie au fost impartiti in elemente finite
corespunzatoare. Se continua operatiunea pentru fiecare elevatie. De aceea se revine de
fiecare data in plan, pentru a observa numarul elevatiei pentru care dorim sa facem
impartirea in elemente finite, se selecteaza elevatia respectiva si se repeta modul de lucru
descris anterior.

86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
70. In acest moment toti montantii/spaletii din toate elevatiile cladirii sunt impartiti in elemente
finite.

110
71. Deoarece toti montantii/spaletii au fost impartiti in elemente finite atat pe orizontala cat si
pe verticala, trebuie sa impartim centurile si stalpisorii astfel incat elementele finite de tip
FRAME sa conclucreze cu elementele finite de suprafata SHELL cu care s-au descris
montantii/spaletii. In acest scop se selecteaza intregul model.

111
72. Din EDIT se selecteaza Divide Lines

112
73. Se bifeaza a doua optiune.

74. In acest moment toate elementele de tip FRAME (stalpisori si centuri) sunt impartite in
elemente finite corespunzatoare nodurilor elementelor finite, existente la montanti/spaleti.

113
75. Urmeaza sa declaram zonele de parapeti si rigle de cuplare.

114
76. Se selecteaza Draw Rectangular Areas din bara de instrumente stanga.

77. Automat proprietatea aleasa este prima. Sa presupunem mai departe ca am uita sa selectam
grosimea de perete de 50 si am lasa-o pe cea de 25.

115
78. Incepem declararea parapetilor si riglelor de cuplare, in ordinea in care dorim.

116
117
118
79. In acest moment, in elevatia 100, am declarat deja pozitiile de parapeti si rigle de cuplare.
Urmeaza ca sa le impartim in elemente finite, in concordanta cu elementele finite existente
la montanti si centuri.

119
80. Se selecteaza toata elevatia 100

81. Se selecteaza EDIT, Mesh Areas.

120
82. Se bifeaza ultimele doua optiuni si se da click pe OK.

83. In acest moment inclusiv parapetii si riglele de cuplare sunt impartite in acelasi numar de
elemente finite cu montatii/centurile.

121
84. Se continua aceasta operatiune la toate elevatiile existente.

122
85. Revenind la faptul ca initial am gresit si nu am selectat in mod corect o grosime de perete de
50 de cm pentru riglele de cuplare si parapetii unora dintre elevatii, ne intoarcem la acele
elevatii, alegem proprietatea corecta si selectam numai acele elemente finite la care
grosimile sunt date gresit.

123
86. Se observa acum ca toate elementele finite ale peretelui structural au grosime de 50 cm.

87. Se continua operatiunea de declarare a tuturor elementelor de tip parapet si rigle de cuplare.
La usi exista numai rigle de cuplare.

124
125
126
88. In acest moment in model sunt declarate toate elementele de tip parapet si rigla de cuplare.

127
89. Deoarece impartirea montantilor/spaletilor in elemente finite a modificat schema statica la
baza modelului, ne intoarcem la zona de baza, pentru a declara peste tot incastrari.

128
129
90. Se salveaza modelul martor pe care il pastram ca atare.

130
91. Se salveaza modelul cu 5 (6) nume diferite. Un model pentru deplasari (pot sa existe chiar
doua modele unul pentru SLS si altul pentru SLU) si cate un model pentru fiecare directie si
sens al aciunii seismice (longitudinal stanga dreapta, longitudinal dreapta stanga, transversal
stanga dreapta si transversal dreapta stanga).

131
132
133
92. Sa presupunem ca incepem cu modelul (modelele) pentru deplasari. Asadar deschidem
modelul salvat cu numele corespunzator deplasari

134
93. Introducem un material de tip beton, nou, care se foloseste in stalpisori, la care modificam
modulul de elasticitate la jumatate fata de cel real.

135
94. Modificam modulul de elasticitate al zidariei, in functie de starea limita la 800fk sau 500fk,
in concordanta cu CR6. In cazul nostru am considerat 500fk.

136
95. Stalpisorilor le corectam tipul de material de tip beton, cu cel nou introdus anterior.

137
138
96. Salvam modelul.

97. Rulam modelul.

139
98. Programul a terminat rularea modelului.

99. Din DISPLAY selectam Show Story Response Plot, avand grija la unitatile de masura aflate in
coltul din dreapta jos.

140
100. Selectam CAZUL de incarcare seismica (X sau Y) respectiv Maximum Story Drifts

141
101. Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003726 ceea ce
inseamna 0.3726.

142
102. Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0004081 ceea ce
inseamna 0.4081.

103. Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0003998
ceea ce inseamna 0.3998.

143
104. Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003486
ceea ce inseamna 0.3486.

105. Acestea sunt rotiri relative de nivel, care trebuiesc modificate, deoarece sunt
calculate pentru fortele seismice definite initial. Valorile obtinute la cele doua niveluri, in SLS,
trebuiesc inmultite cu factorul de comportare q si cu un coeficient egal cu 0.50 pentru clasa a
III-a de importanta. In cazul nostru, presupunand q=3.125 factorul cu care trebuie sa
multiplicam valorile obtinute este 3.125x0.50=1.5625. Pentru SLU se va urmari de asemenea
prevederile P100-06. In cazul SLS prezentat obtinem urmatoarele rotiri relative de nivel:

Rotire seism X din Rotire seism Y din Rotire SLS seism X Rotire SLS seism Y
Nivelul
ETABS () ETABS () () ()

2 0.4081 0.3998 0.64 0.63

1 0.3726 0.3486 0.58 0.54

Se remarca rotiri relative de nivel mai mici fata de rotirile relative de nivel admisibile (sa acceptam de
exemplu o rotire admisibila de 1.5 in SLS respectiv 2.5 in SLU).

106. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de forte taietoare pe intregul sistem


structural, pentru ambele directii principale.

144
107. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de momente de rasturnare pe intregul
sistem structural, pentru ambele directii principale.

108. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de deplasari absolute de nivel pe intregul


sistem structural, pentru ambele directii principale.

145
109. Putem sa vizualizam modurile proprii de vibratii pentru a determina directiile pe care
apar.

146
147
110. Se observa, de exemplu, privind la factorii de participare masica, ca modul 1 din
ETABS este modul fundamental de vibratie pe directie X, modul 2 din ETABS este modul
fundamental de vibratie pe directie Y (asta inseamna ca exista o mica diferenta de rigiditate
intre cele doua directii principale de vibratie, in sensul ca pe transversal cladirea este putin
mai rigida si de aceea si deformatiile sunt usor mai mici pe aceasta directie) respectiv modul
3 din ETABS este modul fundamental de torsiune.

148
111. Se deschi pe rand fiecare dintre modelele de calcul pentru eforturi. O sa prezentam
numai unul dintre ele directie longitudinala stanga dreapta, toate operatiile repetandu-se
similar pentru celelalte 3 modele de calcul structural.

149
150
112. Pentru a usura lucrul se ascund obiectele de tip Floor Area si Beams, prezentate in
vedere. Se pastreaza numai Walls si Columns.

151
113. Daca cladirea este uniforma pe verticala se selecteaza intr-una dintre vederile in plan
din coltul din dreapta jos All Stories.

114. In functie de calculele efectuate anterior, privind zonele active la


intindere/compresiune, se vor stabili numele montantilor si se vor declara ca atare.

152
115. Din bara de instrumente de pe randul 3 selectam Assign Pier Label. Se selecteaza
elementele finite care formeaza montantul 1

116. Acestora li se atribuie PIER-ul numarul 1 (presupunand ca i-am denumit de la 1 la


n).

153
117. Se observa ca elementele componente ale montantului 1 au fost deja notate. Trebuie
sa-i atribuim stalpisorului/stalpisorilor care fac parte din montant acelasi nume de PIER.

154
118. Pentru aceasta se intra in Assign/Frame Line/Pier Label si se selecteaza numele dorit
de PIER.

155
119. Se observa ca stalpisorului i-a fost atribuit acelasi nume de PIER ca si elementelor de
tip Shell ale montantului. Operatiunile se repeta pentru toti montantii care lucreaza pe
directia longitudinala in sensul de actiune seismica stanga-dreapta. Similar se procedeaza si
pentru celelalte directii/sensuri.

156
157
120. In acest moment se pot observa toti montantii ca elemente de tip perete

158
121. De asemenea toti stalpisorii care apartin montantilor corespunzatori

122. O vedere generala cu numele montantilor din acest model.

159
123. Se salveaza modelul.

124. Se porneste rularea modelului in ETABS.

160
125. Dupa rulare, se selecteaza unitatile de masura dorite, din dreapta jos.

126. Se acceseaza Display/Show Tables

161
127. Se bifeaza ceea ce ne intereseaza. De exemplu modurile proprii de vibratie si
eforturile in pereti

128. Pentru pereti se selecteaza gruparile de incarcari pentru care dorim eforturile.

162
129. La modurile proprii se observa de asemenea distributia prezentata anterior, la
deplasari.

130. Se selecteaza Pier Forces pentru a obtine tabelul cu eforturi.

163
131. Tabelul cu eforturi in elementele de tip montanti/spaleti notate cu PIER

132. Tabelul se poate copia si

164
133. importa in Excel

134. Eforturile copiate in Excel

165
135. Eforturile se pot sorta in functie de cazul de incarcare (de exemplu).

166
136. In Excel avem tabelul cu eforturi, selectate in ordinea dorita. Mai departe se pot face
verificarile de rezistenta.

137. Se repeta operatiunea pentru fiecare model.

167
138. Diagrame de momente incovoietoare

168
169
139. Diagrame de forte taietoare

170
140. Diagrame de forte axiale

171
CAPITOLUL 3
MODEL DE CALCUL STRUCTURAL PENTRU BISERICI ORTODOXE

172
Partiul, planul de cofraj si sectiunile caracteristice exista deja desenate in AUTOCAD

173
174
175
176
177
Partiul din AUTOCAD se doreste exportarea catre ETABS

Se ascund layer-ele pe care dorim sa le exportam in ETABS

178
Se pastreaza acele layere pe care dorim sa le stergem

Se selecteaza toate layer-ele ramase

179
Se sterg toate layer-ele care nu ne sunt necesare in ETABS

Se bifeaza layerele necesare si se selecteaza toate

180
Se da comanda EXPLODE deoarece nu intotdeauna desenele in AUTOCAD sunt realizate
de noi si nu stim daca nu au fost realizate BLOCK-uri deja.

Se salveaza desenul ramas cu un nume si extensia dxf

181
182
183
Se lanseaza programul ETABS

184
Se selecteaza unitatile de masura (in special ne intereseaza cele pentru lungimi) in
concordanta cu unitatile de masura utilizate in AUTOCAD de exemplu kN si m

Se importa fisierul dxf salvat din AUTOCAD cu DXF file of Architectural Grid

185
186
Se selecteaza layerele dorite
daca suntem siguri ca am sters totul in ACAD atunci se pot selecta implicit toate layerele.

Acestea sunt toate layer-ele importate. Fiecare este considerat axa si de aceea apar nume de
axe si cerculete in timp ce implicit programul descrie 4 niveluri cu inaltimea de 3 m.

187
Deoarece pe noi nu ne intereseaza toate liniile importate ca axe, se da dublu click pe una
dintre axe si se modifica caracteristicile acestora

Dimensiunea cerculetului se da 0 iar toate axele le consideram principale

188
189
Se obtine astfel un desen mult mai curat si orientat catre necesitatile noastre

190
In mod special s-a importat desenul in ETABS cu eroro in sensul ca apar inclusiv treptele
scarilor si usile. Sigur ca acestea puteau deja sa fie sterse in fisierul dxf, inainte de salvare,
dar se pot sterge, de asemenea si in ETABS. Operatiunea poate sa fie usor mai anevoioasa, in
special in cazul liniilor curbe care sunt realizate din mai multe axe.

Se da ZOOM pe zona in care se doreste sa se intervina

191
192
Se sterg una cate una axele care nu sunt necesare

193
In final se obtine un desen mult mai clar, pe care se poate lucra

La importarea axelor din ACAD de cele mai multe ori originea axelor este aleatoare. Se
determina coordonatele unui nod in care se doreste portarea sistemului de axe

194
Se porteaza sistemul de axe in nodul dorit, schimbat coordonatele x si y ale acestuia

195
Sistemul de axe a fost portat

Se salveaza modelul de calcul inceput. SE RECOMANDA salvarea cat mai deasa a


modelului de calcul, astfel incat, in cazul oricaror erori ulterioare sa se limiteze pierderea de
date, munca si timp de munca

196
Sistemul de axe ales la inceputul modelului in mod normal ramane permanent. Chiar daca se
modifica din dreapta jos unitatile, dupa fiecare rulare sistemul de unitati de masura revine la

197
cel initial. Daca se doreste modificarea permanenta a acestuia, se alege din dreapta jos
sistemul de marimi dorit, iar modelul se exporta apoi cu extensia e2k, fie cu numele vechi fie
cu alt nume

198
Se importa fisierul cu numele si extensia e2k ales, iar din acest moment unitatile de masura
cu care modelul o sa lucreze sunt cele dorite de utilizator (N, daN, kN, tf respectiv cm, m)

Modelul importat, cu unitatile de masura dorite de catre utilizator


199
Se poate inchide una dintre ferestre si se va lucra pe cealalta

200
Utilizand un element finit de tip FRAME fictiv se pot determina lungimi si unghiuri

201
Se descriu proprietatile materialelor utilizate beton si zidarie. In cele ce urmeaza sunt luate
niste date aleatoare, fara legatura cu cazul concret. Atat pentru beton cat si pentru zidarie se
prefera utilizarea unor greutati specifice respectiv densitati mai mari, calculate astfel incat sa
se tina seama inclusiv de tencuielile de pe acele elemente structurale pentru care se descriu
aceste proprietati.

202
Betonul

203
Respectiv zidaria. Atentie la modulul de elasticitate al zidariei care este in functie de tipul de
zidarie, materialele componente, etc.

204
De asemenea se descriu dimensiunile elementelor structurale in functie de tipurile de
Elemente Finite (EF) alese.

Placi, bolti eventual stalpi din b.a. (daca acestia au forme mai deosebite si se preteaza EF de
tip SHELL) in functie de dimensiuni si materiale componente

205
206
207
De asemenea se declara dimensiunile EF de tip FRAME grinzi, arce, stalpi, etc.

208
209
Intotdeauna este bine sa existe un element finit, notat convenabil (de exemplu X) astfel incat
cu ajutorul lui sa se poata construi parti de model si mai apoi prin selectare sa fie usor de
sters.

De exemplu niste EF de tip grinzi declarate in scop de ajutor ulterior se selecteaza

210
Si se declara de tip fictiv X

211
Axele care sunt necesare se pot determina plimband cursorul la capetele acelei axe

212
213
O data cunoscute materialele si dimensiunile EF se trece la pozitionarea elementelor
structurale, in functie de EF ales

214
215
Deoarece stalpii au forme atipice, se prefera in acest caz declararea ca EF de tip SHELL.
Pentru stalpi cu sectiuni simple se pot utiliza inclusiv EF de tip FRAME

216
In zonele curbe se constata ca in ACAD nu s-au descris axe. De aceea trebuiesc efectuate
lucrari de contuire specifica in ETABS

217
Prin intermediul unor EF de tip FRAME cu sectiune x se traseaza forma stalpilor de pe
sectiunea curba ca apoi sa se poata descrie EF de tip SHELL care sa-i modeleze. Toate
elementele fictive de construire se vor sterge ulterior.

218
Stalpii se descriu acum cu usurinta

Se sterg elementele ajutatoare pentru construire


219
Sunt descrisi astfel toti stalpii cladirii si se poate selecta ca in vedere culorile sa fie diferite,
astfel incat in acest caz (cu stalpi din EF de tip SHELL) acestia sa nu se confunde cu zidaria

220
Se poate selecta ca in vedere EF sa fie vazute ca obiecte, sectiuni, etc alegandu-se
secvential acea optiune care ne ajuta cel mai bine

221
Stalpii pe primul STOREY Daca initial la importarea dxf din ACAD sunt 4 niveluri de cate
3 m fiecare, mai departe utilizatorul isi gandeste aceste niveluri in functie de ceea ce
modeleaza. In acest caz primul nivel este parapetul, apoi al doilea este fereastra, al treilea
partea pana la cornisa, iar urmatoarele 3 tamburul, stalpii de la cupola si cupola. Au
rezultat astfel 7 niveluri.

Elementele finite descrise pe primul nivel pot sa fie replicate si pentru urmatoarele doua, cu
mentiunea ca in zonele de goluri acestea sa fie sterse cu atentie in funtie de tipul de gol:
usa sau fereastra.

222
223
224
In cazul nostru, biserica fiins simetrica fata de o axa longitudinala centrala, se prefera
declararea si descrirrea tuturor elementelor structurale din partea stanga iar la final se vor
copia prin mirror (oglinda) si in partea dreapta.

225
Se descriu EF

226
227
In zonele drepte, descrierea EF este simpla. In zonele curbe unde in ACAD nu au fost
descrise axe se vor construi elemente ajutatoare cu EF fictive (X) care apoi se vor sterge.

228
EF FRAME fictive de tip X

Care se divid in doua, astfel incat sa existe un nod central

229
230
Apoi se descriu EF de tip SHELL

231
Toate elementele au fost descrise pe o jumatate de casa. Se selecteaza totul din partea stanga

232
Se merge la sectiunea REPLICATE

La MIRROR unde se descrie pozitia axei fata de care se face copierea simetrica

233
Se obtine astfel toata cladirea, la baza

Se selecteaza nivelul de baza complet

234
Se da REPLICATE pentru urmatoarele doua niveluri

Se obtine forma urmatoare, urmand a se sterge zonele de goluri. Unul dintre goluri (dreapta
dependinte catre altar) este unic.

235
Se sterg EF de la nivelul 2, unde sunt golurile de ferestre... etc

236
Partea de zidarie propriu zisa a fost deja descrisa. Urmeaza descrierea arcelor, suprafetelor
curbe sau semisferice.

237
Se descriu grinzile in planul peste asa numitul nivel 3.

Descrierea cupolei si a semicupolelor stanga, dreapta si altar

238
Trebuiesc cunoscute exact coordonatele nodului central al cupolei

Se introduce un sistem de axe suplimentar de tip cilindric. Acesta este impartit in cate 7
distante de cate 0.50 m (deoarece razele sunt de 3.50 m) 8 arce respectiv in 56 de arce (in
final 57 de raze) 360:56=6.428571429 grade

239
Acest sistem este introdus in punctul de zero al sistemului preluat din ACAD

Se selecteaza sistemul respectiv si se translateaza in punctul dorit (ale caror coordonate sunt
cunoscute deja). Se dau si dimensiuni 0 pentru cerculetele axelor.
240
Sistemul de axe cilindric a fost mutat in zona dorita.

241
Pentru a putea descrie elemente curbe (preudo-curbe) trebuiesc stabilite niste planuri de
referinta pe verticala, atat in zona semicupolelor/arcelor cat si la cupola. Programul nu poate
descrie de fapt elemente perfect curbe ci prin alegerea unor EF convenabile, se descriu
elemente drepte care simuleaza elementele curbe (dar atentie, sunt drepte).

242
Planurile de referinta introduse trebuie sa fie gandite astfel incat sa obtinem elemente
pseudo-curbe, asadar inaltimile lor pe verticala scad de la bazele arcelor/cupolelor catre chei.
Altfel ies elemente tuguiate care nu se apropie in nici un fel de elemente curbe.

Zona de biserica Cotele planurilor de


referinta (m)
Semicupole si arce 4.90
5.45
5.85
6.10
6.28
6.39
Cupola 10.92
11.47
11.87
12.12
12.30
12.41

243
Se descriu grinzile reale (la interfata dintre cupola si stalpi)

Mutandu-ne cu cate un plan de referinta in sus descriem grinzi fictive (X) la fiecare sub-nivel

244
245
246
Trebuie sa existe si un nod la partea superioara (cheie)

247
Astfel arata zona de cupola. Trebuiesc insa realizate zone similare pentru cele 3 semicupole

248
Se selecteaza primul ax in care se descrie un arc fictiv

249
Se descrie primul arc fictiv

250
Al doilea arc fictiv - axa

251
Se descrie al doilea arc fictiv. In acest moment exista nodul superior

252
Zona de cupola, descrisa prin axe si elemente fictive

253
Vederea planurilor de referinta de la nivelul 7. Se vor selecta si copia elementele
componente ale acestei cupole, la acelasi nivel, pentru celelalte 3 semicupole. Trebuiesc
cunoscute dimensiunile de translatare. In stanga pe axa x -3.50 m; in dreapta 3.50 m, in sus
(altar) pe axa y 5.25 m.

254
Selectare

Copierea cupolei

255
Copiere pe pozitii cate 3 pentru cele trei semicupole

Stanga

256
Dreapta

257
Altar

258
Exista acum trei zone similare cupolei centrale. Trebuiesc sterse unele zone care la
semicupole nu exista

S-au sters zonele inexistente stanga s.a.m.d.

259
S-au sters toate zonele inexistente

Vedere 3D pentru ceea ce s-a realizat ca si cupole sau semicupole pana acum

260
Se selecteaza zonele de semicupole (exclusiv cupola centrala)

261
Se vor Replica la nivelul 4

262
Vedere 3D actuala

Se revine la nivelul 7

263
Se selecteaza zonele de semicupole (exclusiv cupola centrala)

Se sterg aici zonele de semicupole, pastrandu-se cupola

264
Vedere 3D actuala

265
Trebuiesc descrise acuma cu mana cupola centrala si semicupolele. Semicupola stanga poate
sa fie descrisa singura si Replicata cu Mirror in dreapta.

Se ascund axele pentru acuratete

266
Cupola si semicupolele

Se selecteaza EF de tip placa (SLAB1)


267
Se descriu atent pas cu pas, cu rotiri succesive de model, cupola si semicupolele. De asemea,
in final se pot descrie cele doua pandantive din stanga si Replica cu Mirror in dreapta.
(galben)

268
Descriere pandantive

Descriere tambur b.a.

269
Descriere stalip cupola 8 bucati

Determinare orientare stalpi

Pas cu pas, stalpii sunt reorientati


270
Pasul 1
271
Pasul 2
272
Pasul 3
273
FORMA FINALA A MODELULUI DE CALCUL. URMEAZA DECLARAREA
MASELOR, INCARCARILOR, COMBINATIILOR DE INCARCARI, ETC

274
Scimbarea fondului si a culorilor

In alb usor de folosit pentru exporturi de ecrane in pagini word

275
Selectarea incarcarilor

Dead permanente

Live utile/zapada
276
X,Y seism pe x respectiv pe y

Coeficient seismic de baza cb=0.19, ca exemplu. Seism X

Coeficient seismic de baza cb=0.19, ca exemplu. Seism Y


277
Declararea surselor de masa

278
Declararea incarcarilor permanente pe placi si cupole

Asignarea incaracrii permanente pe placi si cupole


279
Incarcare utila pe placi si cupole, se va determina pentru fiecare caz. De exemplu 4kNmp

Placi incarcate cu permanenta


280
Declararea incarcarilor utile/xzapada pe placi si cupole

Asignarea incarcarilor utile/zapada

281
Incarcarile utile/zapada se vor determina concret. Ca exemplu 2 kN/mp

Placile/cupolele incarcate cu utila/zapada

282
Incarcarea din crucea de pe cupola. De exemplu 20 kN

283
284
Cupola incarc ata si cu incarcarea din cruce

Model 3D final - fara cupole vedere 1

285
Model 3D final - cu cupole vedere 1

Model 3D final fara cupole vedere 2

286
Model final 3D cu cupole vedere 2

Model final 3D vedere 3

287
Model final 3D vedere 4

Modul 1 de vibratie

288
Modul 2 de vibratie

Modul 3 de vibratie

289
Modul 4 de vibratie

Modul 5 de vibratie

290
Modul 6 de vibratie

Energie disipata seism x

291
Energie disipata seism y

Forte axiale din infasuratoare

292
Schimbare culori pe ecran pentru diagrame

293
294
Forte taietoare V22

295
Forte taietoare V33

296
Momente incovoietoare M22

297
Momente incovoietoare M33

298
Eforturi principale

299
S11

300
S22

S13

301
S23

S22

302
Momente incovoietoare pe placi M11

Momente incovoietoare pe placi M22

303
Deplasare absoluta nenormalizata seism x

304
Deplasare absoluta nenormalizata seism y

305
Drifr nenormalizat seism x

306
Drifr nenormalizat seism y

307
Forte seismice de nivel seism x

308
Forte seismice de nivel seism y

309
Momente de rasturnare seism x

310
Momente de rasturnare seism y

Se pot obtine raspunsurile si se pot face toate prelucrarile cunoscute.


Se vor declara montantii de ZC si se pot obtine raspunsurile corespunzatoare
ETC

311
CAPITOLUL 4

MODELAREA INTERACTIUNII TEREN STRUCTURA LA CLADIRI


CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

312
1. Se deschide in ETABS fisierul in care a fost modelata suprastructura cladirii

313
2. Se salveaza modelul cu un alt nume

314
3. Se defineste INFRASTRUCTURA (substructura+structura de fundare) sub forma unor grinzi-pereti
de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai intai se va introduce o placa
de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu. Este o prima posibilitate recomandata. Se
disting mai multe cazuri, ca sectiuni caracteristice prin aceste grinzi pereti:
Sectiune prin gol de usa (a)
Sectiune prin gol de fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)

315
Sectiune prin gol de usa (a) Sectiune prin gol de fereastra (b) Se
ctiune prin plin (c)
Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie prin caracteristici
geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de inertie (I);
Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei de mai sus fie
folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;

Presupunand de exemplu ca:

- pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm;


- talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil);
- inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40),
- golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra acestuia de 50
cm;
- golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm;
- Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10);

se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni:

Sectiune/caracteristica Tip a Tip b Tip c


Arie A [m2] 0.545 0.920 1.070
Arie de forfecare Af [m2] 0.205 0.500 0.682
Moment de inertie I [m4] 0.6346 0.7345 0.9458

Introducerea placii de planseu peste subsol se face selectand placa peste parter si folosind
REPLICATE pentru baza:

316
317
Se selecteaza aceasta placa:

318
319
Atentie trebuie deblocate complet nodurile placii, care nu sunt rezemate pe grinzile pereti (mai ales
daca planseul nu este definit ca membrana toate zonele centrale trebuie deblocate). In cazul din exemplu este
suficient sa stergem zonele de balcoane, placa fiind declarata ca membrana.

320
Ascundem placa de planseu pentru a nu ne incurcamai departe:

321
Definire sectiune de tip a:

322
323
Definire sectiune de tip b:

324
325
326
Definirea sectiunii de tip c ca grinda T

(observatie grinda este cu talpa definita sus, trebuie rotita cu 180)

327
4. Pozitionarea grinzilor/pereti de fundatie, la baza parterului:

Se alege tipul de sectiune de grinda de fundatie de exemplu sa incepem cu cazul a:

328
329
Se traseaza grinzile corespunzatoare:

330
Se continua pentru fiecare grinda cu sectiunea de tip a, rezultand in final:

Se selecteaza sectiunea de tip b:

331
Se traseaza grinzile de tip b:

332
Se continua cu toate grinzile de tip b pana se ajunge la:

333
Se selecteaza sectiunea tip c de grinda:

334
Se traseaza grinzile cu sectiune de tip c:

335
Si se continua pana se descriu toate aceste grinzi:

336
Prin extrude view se obtine (atentie grinzile cu sectiune a si b nu se vad):

337
Dar la o vedere 3d se observa ca talpile grinzilor de sectiune c sunt sus:

Drept pentru care o sa rotim sectiunile acestora cu 180, asa cum mentionam anterior:

338
339
340
341
342
5. Se impart grinzile de fundatie in elemente finite corespunzatoare, inslusiv in zonele de ferestre si usi,
unde nu existau noduri:

Selectam toate grinzile de la baza:

343
344
345
Selectam ca nodurile sa fie vizibile:

346
Selectam zonele de grinzi din dreptul ferestrelor, care au 150 cm. Celelalte elemente finite au cca 50 cm (asa
a fost modelata suprastructura!) si de aceea impartim toate aceste zone in cate 3 elemente finite:

347
348
Selectam toate zonele de grinzi cu sectiune de tip b, din dreptul usilor. Acestea au 100cm si le vom imparti
in cate 2 elemente finite a 50 cm fiecare:

349
350
Se observa ca modul de impartire in elemente finite al grinzilor de fundatie este unitar.

6. Pentru modelarea interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze:


- Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de ipotezele Winkler
(mediu elastic de tip Winkler);
- Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru conditii de
comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul dintre presiunea respectiv tasarea
admisibile si ca unitate de masura este de tip [F]/[L3]);
- Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe x si y respectiv
torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu terenul. Asadar raman libere
numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe axa z este permisa numai in sensul de
tasare (valori negative) si nu si de intindere (desprinderi). Pentru modelarea acesteia se folosesc
elemente finite LINK de tip GAP, introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie.
- Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate se
considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler kd10ks.
7. Determinarea rigiditatii echivalente a terenului:
- Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie, latimea ariei de contact cu terenul.
(Atentie, nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de fundatie, daca mai
exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz o sa fie latimea blocului de beton simplu
interfata teren-fundatie) Bf
- Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de fundare, avand in
vedere ca elementele LINK de tip GAP se vor introduce in aceste noduri. (vezi urmatoarea
figura)

351
- Se determina Aaferent,nod=lnxBf
- Rigiditatea GAP-ului pe directie verticala (in cazul nostru GAP-ul lucrand numai pe aceasta
directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd sau Kz,d 10Aaferent,nodxks.
- Din acest moment trebuie sa existe doua tipuri de modele, unul pentru calcul gravitational
(utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).

Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m3 respectiv


kd=300000KN/m3 iar Aaferent,nod= 0.50x1.05=0.525m2 rezulta Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv
Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m

352
Definirea tipului de Link:

353
Se introduce o proprietate noua:

I se atribuie un nume de exemplu GAP

354
In dreapta la Type se selecteaza GAP

La Directional properties se selecteaza in acest caz directia U1

355
De asemenea se bifeaza Nonlinear apoi apasam insa pe Modify/Show for U1.

356
357
La nonlinear properties introducem pentru Stiffness kz,s sau kz,d (in functie de cazul pe care dorim sa-
l studiem, sa zicem seismic) deci kz,d=157500 KN/m iar la Open lasam valoarea 0 (zero) deoarece
GAP-ul este inchis.

Dupa OK si OK obtinem

358
Se selecteaza toate nodurile de la baza:

359
Se blocheaza gradele de libertate de la baza, in concordanta cu ceea ce s-a prezentat mai inainte.

360
Se introduc elementele LINK de tip GAP in fiecare nod al grinzii de fundare:

361
362
8. In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile tuturor elementelor structurale verticale
(stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In mod didactic se cunosc capacitatile unor elemente dar
insuficiente. Din acest motiv se accepta ca pentru un mecanism de disipare a energiei optim, cu
plastificarea tuturor elementelor la baza, coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa 1.50-2.50
ori mai mare decat cel calculat corespunzator Codului P100/1-2006. Ca exemplu sa consideram ca
cB,y=2cB,cod=2x0.25=0.50 (presupunand cB,cod=0.25).

363
364
365
366
9. In acest moment, modelul ales (gravitationa/seismic) este terminat si functional. Se da RUN.
10. Se prezinta ca exemplificare NUMAI cele 2 deformate pentru actiune seismica pentru fiecare dintre
cele doua directii principale. In realitate se suprapun cu incarcarile gravitationale in gruparea speciala

Seism x stanga dreapta

367
Seism y stanga dreapta

11. Se pot urmari tasarile, in tabele:

368
Ca exemplu:
U1Defor U2Defor U3Defor R1Defor R2Defor R3Defor
Story Point Load P V2 V3 T M2 M3
m m m m m m
BASE 1 SXN -167.56 0 0 0 0 0 -0.0011 0 0 0 0.00002 -0.00025

BASE 4 SXN -33.59 0 0 0 0 0 -0.0002 0 0 0 -0.00002 -0.00023

BASE 13 SXN -37.27 0 0 0 0 0 -0.0002 0 0 0 -0.00002 -0.00001

BASE 16 SXN -81.55 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 0 0.00001

BASE 5 SXN -81.28 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 0 -0.0001

369
BASE 8 SXN -39.68 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 -0.00001 -0.00009

BASE 17 SXN -41.25 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 -0.00001 0

BASE 20 SXN -85.86 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 0.00005 -0.00001

BASE 9 SXN -92.34 0 0 0 0 0 -0.0006 0 0 0 0.00005 -0.00024

BASE 12 SXN 55.73 0 0 0 0 0 0.0004 0 0 0 -0.00002 -0.00025

BASE 21 SXN -166.19 0 0 0 0 0 -0.0011 0 0 0 -0.00002 -0.0002

BASE 22 SXN -50.57 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 -0.00001 -0.00009

BASE 26 SXN -83.65 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 -0.00001 -0.00003

BASE 27 SXN -44.62 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 -0.00001 -0.00006

BASE 29 SXN -51.19 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0.00002 -0.00007

BASE 30 SXN 47.24 0 0 0 0 0 0.0003 0 0 0 0 -0.00016

BASE 31 SXN -171.43 0 0 0 0 0 -0.0011 0 0 0 -0.00002 -0.00033

BASE 34 SXN -53.36 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0 -0.00005

BASE 37 SXN -86.07 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 0 -0.00007

BASE 40 SXN -51.82 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0 -0.00004

BASE 43 SXN -48.45 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0 -0.00008

BASE 46 SXN 46.4 0 0 0 0 0 0.0003 0 0 0 0.00001 -0.00018

BASE 64 SXN 62.81 0 0 0 0 0 0.0004 0 0 0 0.00003 -0.00022

BASE 61 SXN -65.45 0 0 0 0 0 -0.0004 0 0 0 -0.00003 -0.00021

BASE 56 SXN -61.24 0 0 0 0 0 -0.0004 0 0 0 -0.00002 -0.00005

BASE 55 SXN -75.5 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 -0.00001 -0.00004

BASE 54 SXN -37.1 0 0 0 0 0 -0.0002 0 0 0 -0.00001 -0.00004

BASE 53 SXN -46.71 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0.00001 -0.00005

BASE 50 SXN -83.41 0 0 0 0 0 -0.0005 0 0 0 0 -0.00004

BASE 49 SXN -90.58 0 0 0 0 0 -0.0006 0 0 0 0 -0.00003

BASE 48 SXN -38.77 0 0 0 0 0 -0.0002 0 0 0 0 -0.00003

BASE 47 SXN -49.29 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0.00001 -0.00004

BASE 60 SXN -46.43 0 0 0 0 0 -0.0003 0 0 0 0.00001 -0.00023

In coloana rosie sunt fortele in noduri (kN) iar in coloana albastra sunt tasarile (m). Se pot verifica
atat tasarile, ca ordin de marime, cat si presiunile efective, prin raportarea fortelor din noduri la Aaferent,nod. In
cazul exemplului de mai sus rezulta o tasare maxima de 1.1 mm, respectiv o deprindere maxima de 0.4 mm.
De asemenea presiunea maxima este de 326.3 kPa. Presupunand ca presiunea conventionala este de 300 kPa,
si ca in gruparea speciala se poate ajunge la cca 1.40 pconv=1.40x300=420 kPa rezulta o comportare
corespunzatoara, pentru bucata de exemplu ales.

370
12. Pentru determinarea eforturilor in grinzile de fundatie:

371
Ca exemplu:

Story Beam Load Loc P V2 V3 T M2 M3


BASE B32 SXN 0 0 478.58 0 -0.939 0 -348.253
BASE B32 SXN 0.325 0 469.2 0 -0.939 0 -502.268
BASE B32 SXN 0.65 0 459.83 0 -0.939 0 -653.235
BASE B45 SXN 0 0 106.75 0 0.148 0 263.263
BASE B45 SXN 0.375 0 95.93 0 0.148 0 225.259
BASE B49 SXN 0 0 51.22 0 -2.135 0 -645.253
BASE B49 SXN 0.375 0 40.4 0 -2.135 0 -662.431
BASE B108 SXN 0 0 -198.99 0 5.238 0 19.68
BASE B108 SXN 0.263 0 -206.57 0 5.238 0 72.909
BASE B108 SXN 0.525 0 -214.14 0 5.238 0 128.127
BASE B109 SXN 0 0 -112.08 0 5.723 0 130.168
BASE B109 SXN 0.263 0 -119.66 0 5.723 0 160.585
BASE B109 SXN 0.525 0 -127.23 0 5.723 0 192.989
BASE B110 SXN 0 0 71.26 0 6.348 0 134.446
BASE B110 SXN 0.262 0 63.68 0 6.348 0 116.736
BASE B110 SXN 0.525 0 56.11 0 6.348 0 101.013
BASE B111 SXN 0 0 47.03 0 7.018 0 102.551
BASE B111 SXN 0.262 0 39.46 0 7.018 0 91.198
BASE B111 SXN 0.525 0 31.89 0 7.018 0 81.834
BASE B112 SXN 0 0 -238.11 0 1.059 0 -24.7
BASE B112 SXN 0.375 0 -248.93 0 1.059 0 66.62
BASE B113 SXN 0 0 -123.56 0 1.591 0 69.185
BASE B113 SXN 0.375 0 -134.39 0 1.591 0 117.55
BASE B114 SXN 0 0 43.2 0 1.88 0 22.445
BASE B114 SXN 0.375 0 32.38 0 1.88 0 8.275
BASE B115 SXN 0 0 -26.63 0 2.055 0 10.07
BASE B115 SXN 0.375 0 -37.45 0 2.055 0 22.086
BASE B116 SXN 0 0 -140.58 0 9.413 0 -87.131
BASE B116 SXN 0.4 0 -152.12 0 9.413 0 -28.592
BASE B117 SXN 0 0 -83.55 0 9.309 0 -26.826

372
BASE B117 SXN 0.4 0 -95.09 0 9.309 0 8.901
BASE B118 SXN 0 0 -10.48 0 9.429 0 10.621

Pentru partea din tabel aleasa se observa o forta taietoare maxima de 478.58 kN si un moment
incovoietor maxim de 662.43 kNm sus (-) respectiv 263.26 kNm jos (+). Se vor urmari toate grinzile, in
toate ipotezele si se vor face toate verificarile corespunzatoare.

13. Pentru o dimensionare corecta, avand in vedere ca numerele elementelor finite se vor pastra, atat la
modelul de calcul gravitational cat si la cel seismic, importand tabelele de eforturi sectionale pentru
grinzile de fundatie din ambele modele se poare realiza o infasuratoare de eforturi cu care se vor
dimensiona toate grinzile de fundatie. Atentie nu se pot suprapune tasari, presiuni, etc, deoarece sunt
din ipoteze diferite - se pot face numai comparatii intre acestea, pentru cele doua tipuri de modele.

373
CAPITOLUL 5
MODELAREA UNEI SCARI CU O SINGURA RAMPA
IN ETABS

374
Schema geometrica

Schema de incarcare incarcari normate

375
1. Se aleg unitatile de masura (de exemplu kN si m). Se defineste gridul pe cele doua directii
principale. In cazul tratat avem 4 griduri pe longitudinal si 4 griduri pe transversal.
Consideram o scara la o cladire cu 4 niveluri de 2.80 m.

2. Se definesc dimensiunile corecte dintre griduri pe cele doua directii principale.

376
3. Se definesc materialele

377
4. Se definesc placile de PODEST si de RAMPA.

378
379
380
5. Se pozitioneaza placile de podeste

381
382
383
384
385
386
6. Se impart podestele in elemente finite de cca 20-25 cm

387
388
389
390
391
392
7. Se declara tipurile de rezemari pentru podeste, in functie de continuitatea placilor

393
394
8. Se declara incarcarile permanente (DEAD) si utile (LIVE) pentru placile de podest

395
396
397
398
399
9. Se declara placa de rampa. Mai intai se realizeaza un zoom al zonei respective.

400
401
402
403
404
10. Se imparte placa rampei in elemente finite convenabile, astfel incat sa eziste continuitate cu
elementele finite ale podestelor, in zonele de contact direct.

405
406
407
408
11. Se selecteaza placile de podest si rampa declarate si se replicheaza la toate nivelurile

409
410
411
412
12. Se modifica rezemarea placii de rampa de la cota inferioara, in incastrare.

413
414
13. Se declara plcacile de rampa cu sectiunea corespunzatoare definita initial

415
416
417
14. Se declara incarcarile permanente si utile pe rampe.

418
419
420
421
422
423
15. Din cand in cand modelul se salveaza.

424
425
16. Se selecteaza vederea placilor cu hasura

426
17. Se selecteaza, de exemplu, 4 ferestre pentru a putea vedea momentele incovoietoare pe
rampa si podeste.

427
18. In fiecare dintre ferestre se selecteaza elementele pe care dorim sa le vedem. De exemplu
rampele in stanga si podestele in dreapta

428
429
430
431
432
433
434
435
436
19. In ferestrele din stanga se limiteaza vederea modelului numai pe lungimea si latimea rampei

437
438
439
440
20. In ferestrele din dreapta se deselecteaza din vedere placile de rampa, pentru a ramene
numai podestele

441
442
21. Se ruleaza aplicatia

443
22. Se stabilesc tipurile de eforturi pentru elementele de tip rampa/podeste alese in ferestre

444
23. Se declara combinatia de incarcari gravitationala in gruparea fundamentala

445
24. Se selecteaza in fiecare fereastra eforturile necesare

446
447
448
449
450
451
25. Se ajusteaza in mod convenabil limitele stanga dreapta (minime maxime) pentru aceste
eforturi, in fiecare dintre ferestre.

452
453
454
26. Se pot selecta prin click dreapta vederi ale momentelor pe cate un element finit, in scopul
determinarii cat mai exacte a eforturilor maxime pentru care se vor realiza armarile
elementelor de rampa/podest

455
27. Se verifica sageata in camp a placii de rampa (y<lr/400, in cm)

456
Se constata ca sagetile maxime sunt de circa 0.1844 cm adica 1.844 mm. Sageata admisibila fiind de
cca 504/400= 1.26 cm adica 12.6 mm si se observa ca 1.844<<12.6 mm.

457
458
459
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELARE CU ETABS Daniel STOICA

BIBLIOGRAFIE

460
STRUCTURI DIN ZIDARIE MODELARE CU ETABS Daniel STOICA

Program ETABS CSI Manuale de utilizare


D. Stoica - Note de curs
D. Stoica - Structuri din zidarie Probleme si solutii moderne Editura Matrix 2015
D. Stoica - Constructii civile Probleme si solutii moderne Editura Matrix 2014

461