Sunteți pe pagina 1din 2

SPECTROSCOPIA

Spectroscopia este o ramur a fizicii care se ocup cu studiul metodelor de obinere a


spectrelor, precum i cu msurarea i interpretarea acestora.
Spectoscopul este un aparat special cu prism sau cu reea de difracie destinat observrii
directe a spectrelor folosind ca receptor ochiul.
Spectrul unei radiaii electromagnetice
se obine prin descompunerea ei ntr-un
spectrometru i const dintr-o succesiune de
imagini ale fantei de intrare, formate de
diferitele radiaii monocromatice ale luminii
incidente. Pentru studiul spectrelor,
spectroscopia folosete metode vizuale,
fotografice i fotoelectrice.

n
funcie de
domeniul spectral al undelor electromagnetice i de aparatura
folosit, exist ramurile: spectroscopie optic (pentru domeniul
vizibil, ultraviolet i infrarosu), spectroscopia radiatiei X,
spectroscopia radiaiei gamma, spectroscopia hertzian (pentru
undele hertziene i milimetrice); spectroscopia alfa i
spectroscopia beta care se ocupa cu studiul spectrelor energetice
ale radiaiilor , respectiv .
Dup natura sistemului cuantic emitor (atom,
molecul, nucleu), spectroscopia se clasific n spectroscopie atomic, spectroscopie molecular i
spectroscopie nuclear. Cele mai multe surse nu emit lumin monocromatic.
Spectroscoapele uzuale au ca pies principal o
prism sau o reea de difracie care au rolul de a descompune
radiaia electromagnetic ce urmeaz a fi analizat. Ele sunt
dispozitive care permit descompunerea luminii albe n
componentele sale spectrale (culorile curcubeului): rou,
oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet prin fenomenul
numit dispersia luminii.
Ai admirat cu
siguran curcubeul, alt
fenomen natural de dispersie a luminii, unde rolul prismei este
preluat de picturile de apa existente n atmosfer dup ce a
plouat i apare soarele.
Totalitatea liniilor spectrale emise de o substan
formeaz spectrul de emisie. Fiecare atom are o configuraie
electronic specific (diferenele de energie ntre nivelele
electronice sunt diferite de la un atom la altul) i va avea un anumit spectru.
n secolul a XIX-lea, au luat amploare explorarea i cercetarea spaiului extraterestru ceea ce a
impulsionat dezvoltarea instrumentelor care permiteau studiul compoziiei chimice stelelor prin analiza
luminii emise de ele. n aceast perioad, Joseph Fraunhofer a descoperit liniile ntunecate ale
spectrului solar. n aceeai perioad i-a desfurat studiile i Joseph Kirchhoff cel considerat a fi
fondatorul analizei spectrale. A descoperit, mpreun cu Bunsen, c un element chimic adus n stare
de incandescen, emite radiaii luminoase cu o anumit
lungime de und.
Spectroscopie optic (pentru domeniul vizibil,
ultraviolet i infrarou)
Analiza spectrala a luminii emise sau absorbite de
un corp, spectroscopia optic, permite identificarea
elementelor componente, stabilirea concentraiei,
determinarea structurii.
Utilitatea spectroscopiei este demonstrat de larga
rspndire a acestei metode: fizic, chimie, biologie,
farmacie, medicin, geologie, astrofizic, tiina materialelor, protecia mediului. n afar de
multitudinea de aplicaii practice spectoscopia a avut o evoluie strns legat de evolu ia fizicii
fundamentale, multe din marile progrese ale fizicii secolului XX lea se datoreaz creterii preciziei n
msurarea spectrelor optice ale celor mai simpli atomi : atomul de hidrogen, respective cel de heliu.

Spectroscopia n medicin,este folosita la masurarea diferitelor nivele ale metabolitilor in tesuturi.


Semnalul RMN produce spectre diferite de rezonanta care corespund diferitelor modele moleculare.
Evaluarea spectrelor permite incadrarea bolii (tumora, inflamatie, infectie, ischemie).
Spectroscopia in analiza chimica. Spectroscopia radiatiei X este folosit pe scar larg pentru a
se obtine informatii despre analiza chimic a unei probe precum: structura interna, compozitie,
dinamica.
Spectrofotometria este o ramura a spectroscopiei moleculare ce se ocupa cu analiza calitativa si
cantitativa a spectrelor de absorbtie indomeniul UV-VIS a substantelor organice sau anorganice in stare
lichida din cauza ca in domeniul UV-VIS nu toate substantele sau elementele chimice au spectre de
absorbtie cu maxime clare.
Spectroscopia radiaiei gamma. n aplicaii industriale, msurtorile prin spectrometrie gama pot
identifica compoziia chimic a unei substane
Spectrometria de mas este poate cea care ofer cele mai multe posibiliti aplicative, datorit
varietii de genuri de spectre pe care le poate da. La nceputul secolului XX, spectrometria de mas s-
a dezvoltat ca o tehnic folosit n principal de fizicieni, pentru a determina structura atomului. La
sfritul anilor `30 i nceputul anilor `40, spectrometria de mas a jucat un rol important n
dezvoltarea energiei atomice. n anii `40, cnd spectrometria de mas a fost folosit pentru
identificarea i cuantificarea substanelor organice, au nceput s apar instrumentele comerciale.
Spectrometria de mas este un instrument puternic pentru studiul tuturor substanelor, deoarece dintr-o
cantitate infim furnizeaz mai multe informaii despre structura i compoziia unei substante, dect
orice alt tehnic analitic.
Laserul este o surs foarte util pentru spectroscopie fcnd posibile tehnici precum spectroscopia
Raman. Spectrele RAMAN si SERS furnizeaz tehnici de structur pentru analiza aminoacizilor,
proteinelor, bazelor, acizilor nucleici, precum si aplicatiile directe ale acestor tehnici in investigarea
mediilor biologice in scop de diagnosticare.
Spectroscopie astronomic. Spectroscopia astronomic, ramur a spectroscopiei, este unul din
principalele mijloace folosite de astrofizicieni la studierea Universului.
Reflector lunar cu laser. Cnd astronauii de pe Apollo au vizitat luna, au plantat matrice
retroreflectoare pentru a face posibil experimentul reflectorului lunar cu laser. Fasciculele laser sunt
concentrate prin telescoape mari de pe Pmnt spre matrice, i timpul necesar pentru fascicul pentru a
fi reflectat napoi pe Pmnt a fost msurat pentru a determina distana dintre Pmnt i Lun cu mare
precizie.
CIOBANU IULIA-ANDREEA
CLASA a XI - A

S-ar putea să vă placă și