Hemoragiile si hemostaza

Hemoragiile
reprezint ieirea sngelui dintr-un vas sangvin lezat parial sau total

Clasificare:
1) n funcie de tipul vasului lezat:
- hemoragii arteriale
- hemoragii venoase
- hemoragii capilare
- hemoragii mixte
2) n funcie de cantitatea de snge pierdut:
- hemoragii mici (pn la 500 ml de snge)
- hemoragii moderate (pn la 1000 ml de snge)
- hemoragii mari (mai mult de 1000 ml de snge)
3) n funcie de localizare:
- hemoragii externe: sngerarea are loc n afara organismului
- hemoragii interne: sngele se acumuleaz n organism, vasul
necomunicnd direct cu exteriorul
n cazul hemoragiilor interne, pot fi prezente mai multe situaii:
- Sngele se poate acumula n caviti preexistente. Exemple:
hemotorax (snge n cutia toracic); hemartroz (snge ntr-o articulaie).
- Hemoragia are loc ntr-un organ, de unde sngele este eliminat pe
cale natural (poart denumirea de hemoragie exteriorizat). Exemple: epistaxis (snge
eliminat pe nas); hematemez (snge eliminat pe gur, provenit din stomac; n acest caz
sngele are aspect de za de cafea); hemoptizie (snge eliminat pe gur, provenit din
plmni; n acest caz sngele are aspect aerat); melen (snge eliminat prin materiile
fecale, acestea avnd culoare neagr-lucios); hematurie(snge eliminat prin urin).
- Sngele se acumuleaz n esuturi (n acest caz este vorba despre
o hemoragie interstiial). Exemplu: hematom.
4) n funcie de timpul scurs de la momentul traumatismului pn la producerea
hemoragiei:
- hemoragii primitive, cnd vasul sangvin sese rupe n momentul
traumatismului
- hemoragii secundare, cnd lezarea vasului sangvin se produce la un
interval liber de momentul traumatismului (ore, zile, sptmni)
5) n funcie de efectul hemoragiei asupra organismului:
- hemoragii compensate, cnd efectele generale sunt discrete sau moderate
- hemoragii decompensate, cnd efectele asupra organismului sunt
importante

Simptomatologie:
Pentru hemoragiile arteriale:
sngele este de culoare rou-aprins

1
 sngele curge n jet continuu la captul distal al plgii i n jet
intermitent, concordant cu btile cardiace, la captul distal al plgii
Pentru hemoragiile venoase :
sngele are culoare rou-nchis
sngele curge n jet continuu la ambele capete ale plgii
Pentru hemoragiile capilare:
sngele este de culoare rou-nchis
sngerarea este difuz,n suprafa, nu n jet

Pentru hemoragiile externe:

aspectul sngelui este n funcie de tipul de vas sangvin lezat
pot apare semne ale unei stri de oc: extremiti reci; puls egal sau mai
mare de 100-120 b/min. i de amplitudine mic; tahicardie (alura ventricular mai mare
dect valoarea normal); scderea tensiunii arteriale; respiraie superficial i accelerat
(polipnee); stare de lipotimie
Pentru hemoragiile interne:
paloare
stare de ameeal (vertij), vjituri n urechi (acufene),
lipotimie,
extremitati reci,
tahicardie (100-120 batai/min),
TA scazuta,
respiratie accelerata superficiala,
senzaie de sete accentuat, asociat cu senzaie de gur uscat
se poate instala starea de oc,
semne in functie de cavitatea in care are loc hemoragia( hemotorax,
hemoperitoneu, etc)
Gravitatea unei hemoragii depinde de urmtorii parametri:
- cantitatea de snge pierdut
- viteza cu care s-a produs sngerarea
- terenul accidentatului
Exemple: Dac se pierde o cantitate mai mic de 500 ml de snge, la un
om sntos, nu apar efecte generale asupra organismului. Pierderea unei cantiti de 1000
ml de snge, dac se produce brusc, va fi urmat de instalarea unei stri de oc; dac se
produce lent, va fi urmat de instalarea unei anemii. Pierderea brusc a unei cantiti
egale cu 50% din masa circulant poate provoca decesul.

Prim ajutor:
n cazul hemoragiilor externe:
poziionarea accidentatului n decubit, cu plaga orientat n poziie
optim (n sus i orizontal)
efectuarea hemostazei provizorii adecvat
n cazul hemoragiilor interne:

2
 posturarea accidentatului n poziie Trendelemburg (pe plan nclinat la
0 0
30 -40 , cu capul mai jos, sub nivelul picioarelor)
accidentaii incontieni se poziioneaz n decubit lateral
accidentatul este dezbrcat de hainele groase i se deschid nasturii,
cravata, cureaua (n regiunea gtului, toracelui i abdomenului)
se controleaz funciile vitale: dac este necesar, se execut resuscitare
cardio-respiratorie
crioterapie local (dac poate fi precizat locul hemoragiei)
dac este posibil, se ncearc prinderea (puncionarea) unei vene pentru
recoltarea unei cantiti de snge necesar determinrii grupei sangvine i a Rh-
ului i ulterior pentru montarea unei perfuzii endovenoase (PEV)
asigurarea proteciei termice (nvelirea accidentatului)
Accidentatul se mobilizeaz ct mai puin (deoarece nu se cunoate exact
locul i dimensiunea leziunii care a provocat hemoragia).
Nu se administreaz cantiti mari de lichide pe cale oral (p.o.), deoarece
exist riscul apariiei vrsturilor, care vor duce la instalarea unui dezechilibru
hidroelectrolitic.
n cazul hemoragiilor exteriorizate:
dac accidentatul este incontient, se poziioneaz n decubit lateral
crioterapie
se interzice orice efort fizic

n cazul ocului hemoragic (cea mai grav complicaie):

poziionarea accidentatului cu membrele inferioare n flexie de 900 pe
bazin, obinndu-se astfel un volum de snge suplimentar de aproximativ 1000 ml
msurarea i notarea funciilor vitale (alura ventricular, tensiunea
arterial, frecvena respiratorie)
se monteaz o perfuzie endovenoas
mobilizare minim a accidentatului
dac este posibil, administrare de oxigen pe sond nazal
transport urgent la o unitate sanitar

Hemostaza:

Reprezint oprirea sngerrii.

Hemostaza poate fi:

- spontan: se instaleaz prin intervenia mecanismelor de
autoaprare ale organismului (vasoconstricie; coagulare) care duc la formarea
trombusului (cheagul sangvin). Aceasta poate fi stimulat prin administrarea
medicamentelor hemostatice i aplicarea local a unor substane hemostatice (vitamina K;
Adrenostazin; Gelaspon; ghea).

3
 - provizorie: reprezint oprirea temporar a hemoragiei. Este
metoda specific de prim ajutor n cazul hemoragiilor.

- definitiv: reprezint oprirea definitiv a hemoragiei. De obicei,

se efectueaz la nivelul unui serviciu medical.
Metode utilizate: ligatura vaselor; sutura vaselor; cauterizarea chimic (cu nitrat de
argint) sau termic (cu electrocauterul); criochirurgia (azot lichid, care realizeaz o
temperatur local de 1960C).
Dac dup asigurarea hemostazei provizorii transportul la unitatea sanitar
dureaz mai multe ore, la fiecare jumtate de or se reface hemostaza, indiferent de
metoda folosit, pentru a permite irigarea sangvin a esuturilor situate distal, altfel
existnd riscul apariiei unei necroze tisulare.

Metode de hemostaz provizorie:

compresiune manuala sau digital, pansament compresiv;
flexie forat a extremitatii
aplicarea garoului
pensarea vasului sangerand

Pentru hemostaza arterial provizorie:

1) Compresiune manuala sau digital:

Reguli de executare:
este prima intervenie, efectuat cu maxim rapiditate
se comprim manual artera lezat, sau dac este posibil
artera mare din care provine
locul comprimrii este totdeauna proximal de plag: se
palpeaz artera pn se simte pulsul, apoi se apas puternic pn se oprete sngerarea
comprimarea trebuie fcut n loc accesibil, in care
artera trece in apropierea unui plan osos. In fuctie de sediu, se practica cu policele, cu
celelate degete sau cu pumnul
Locuri de electie in functie sde sediul plagii (vezi foto)

Pansamentul compresiv : in hemoragiile care intereseaza vasele mici(plagi la nivelul

extremitatilor, buco-facial, peretelui toracic sau abdominal).
Se prefera hemostazei cu garou , avand avantajul ca nu brutalizeza vasul in alta regiune
decat in zona afectata si permit irigarea membrului prin vasele ramase intacte.

Dupa hemostaza digitala(daca este posibil) si toaletarea plagii se aplica peste plaga o
cantitate mare de comprese sterile, peste care se infasoara strans o fasa.

2) Flexie forat: utila atunci cand plaga este localizata axilar, inghinal, pe fata anterioara
a cotului sau posterioara a genunchiului.

4
 Se execut cu ajutorul unui obiect dur interpus ntre segmentele
de membru flectate, care exercit o presiune asupra vasului lezat, avnd o rezisten (osul
respectiv)si fixarea membrului in aceasta pozitie. Exemple de obiect dur: rulou de fa;
prosop; poriuni din hainele accidentatului; un corp dur nvelit n vat etc.
Iniial se execut compresiunea manual a vasului mare lezat i
apoi aceast metod de hemostaz provizorie.

3) Aplicarea garoului:se face inaintea toaletei si pansarii ranii.

Poate fi folosit drept garou un tub de cauciuc, de grosime i lungime
variabile, care va fi nfurat de 2-3 ori , nnodat sau prins cu o pensa n jurul membrului
accidentat,banda Esmarch,manseta pneumatica a aparatului de tensiune arteriala sau, la
nevoie, chiar bucati de panza,batista, sfoara.Peste pensa se trece o tura de fasa ca sa nu fie
smulsa.
Se poate aplica peste imbracaminte sau peste pansament si se va strange pana la disparitia
sangerarii, fixand intre garou si tegument , pe traiectul arterei , un rulou de fasa sau din
alt material.

Pentru hemostaza arterial provizorie :

Garoul se aplica deasupra leziunii (deci proximal de plag).

Accidente care pot apare prin aplicarea garoului:

Cianozarea zonei distale: garoul este prea strns, provocnd
staza venoas, putndu-se ajunge pn la gangrenarea membrului respective.
Apariia de dureri vii, insuportabile: s-a produs
comprimarea nervilor, care poate fi generatoare de oc grav, sau paralizii definitive.
Dilatarea foarte mare a vaselor sangvine, caz n care la
scoaterea garoului se poate instala o scdere brusc a tensiunii arteriale (cunoscut sub
denumirea de ocul degarotailor) care poate fi letal.
Pentru prevenirea acestor accidente, este recomandat respectarea
urmtoarele reguli:
garoul nu poate fi meninut mai mult de o ora sau cel
mult o ora si jumatate,cu conditia ca in acest interval, garoul sa fie desfacut la 20-30
min, ,iar, dac este necesar pstrarea lui pentru o perioad mai mare, la un interval de
10-15 min., timp n care se face compresiune manual, apoi se remonteaz garoul
scoaterea garoului trebuie executat foarte lent (uneori
dureaz pn la 3-5 min.) pentru ca circulaia sangvin s se adapteze la noul pat
vascular
accidentatul va fi supravegheat foarte atent(24-48 de ore)
dup scoaterea garoului intrucat acesta poate fi urmata de colaps circulator, ce poate fi
urmat de decesul pacientului.
Concomitent cu scoaterea garoului se vor lua masuri de
desocare( risc de soc tardiv)
Pentru hemostaza venoas provizorie:
Se folosesc aceleai metode ca la hemostaza arterial provizorie,
dar compresiunea i aplicarea garoului se execut distal de plag.

5
 Pentru hemostaza capilar provizorie:
Se efectueaz un pansament compresiv, aplicat pe segmentul lezat,
care este ridicat la vertical (deasupra nivelului inimii, pentru ncetinirea circulaiei
sangvine de la inim spre periferie).

4)Pensarea vasului sangerand sau forcipresura :

se face cu pensa Pean sau Kocher prinzand capetele vaselorsectionate in varful
penselor.Se lasa pensele in plaga, pe vasele prinse, aplicandu-se peste ele un pansament
aseptic si se transporta bolnavul la unitatea chirurgicala cea mai apropiata, unde se va
face hemostaza definitiva prin ligatura sau suturarea vasului, verificandu-se sa nu
derapeze sau sa nu se desfaca pensele.