Sunteți pe pagina 1din 4

1

TETANOSUL

DEFINIIE
Este o boal infecioas acut, avnd ca agent etiologic bacilul tetanic (Clostridium tetani)
care determin o infecie localizat la poarta de intrare de unde toxina tetanic difuzeaz n
organism, provocnd o stare de contractur tonic a musculaturii i crize de contracturi
paroxistice cu evoluie grav i o letalitate de 30-40%.

ETIOLOGIE
-Clostridium tetani este un bacil anaerob, gram pozitiv, mobil, avnd la un capt un spor.
-Sporii sunt foarte rezisteni n natur, trind ani la adpost de lumin; sunt rezisteni la alcool
precum i la multiple antiseptice.
-Bacilul tetanic secret o toxin extrem de puternic.
-Sporii de bacili tetanici sunt extrem de rspndii n pmnt (grdini, praful strzilor, ogoare,
blegar).

TABLOU CLINIC
Incubaia variabil, 3-30 zile in funcie de intensitatea infeciei tetanigene. Cu cat incubaia
este mai scurt, cu atat severitatea este mai mare.
Debutul poate fi brusc sau cu unele prodroame: sensibilitate la frig, parestezii i dureri sub
form de arsur la nivelul plgii, tresriri musculare, anxietate, iritabilitate, insomnie. Unul
din primele semne caracteristice ale bolii este trismusul imposibilitatea de a deschide gura
din cauza contracturii muchilor maseteri.
Perioada de stare.
-Aproape concomitent cu trismusul se instaleaz contracture tonic a musculaturii scheletice,
predominant la ceaf, trunchi, muchii spatelui, abdomenului i ai membrelor, lsand puin
afectate extremitile acestora.
-Contractura musulaturii faciale d o expresie caracteristic feei risus sardonicus,
caracterizat prin increirea frunii, pleoapele pe jumtate inchise i colurile gurii trase, ca un
ras silit, grotesc.
-Dup cum domin contractura muscular, bolnavul poate lua diferite poziii:
- opistotonus (bolnavul st pe spate in arc de cerc);
- emprostotonus (contractura domin pe flexorii trunchiului, amintind pe cea a ftului
in uter);
- ortotonus (contractura este egal pe flexori i pe extensori tetanos rigid).
-Pe acest fond de contractur tonic, orice excitaie poate provoca, din cauza strii de
excitabilitate neuromuscular mult crescut, crize paroxistice de contracturi musculare
extrem de dureroase.
-In timpul acestor crize insoite de spasme glotice i ale muscuaturii respiratorii, bolnavul se
sufoc, se cianozeaz sau ii poate obstrua cile aeriene prin intrarea secreiilor
nazofaringiene in laringe.
-Crizele paroxistice pot provoca rupture musculare, deplasri sau fracturi osoase.
-Aceste pot fi provocate de excitaii variate: cutanate, zgomot, lumin, cureni de aer.
-Durata crizelor poate fi scurt, alteori prelungit.

1
2

-In timpul tetanosului contiena bolnavului rmane clar.


-Cu cat gravitatea tetanosului este mai mare, cu atat apar manifestri generale mai severe:
hiperpirexie, tahicardie, tulburri respiratorii.
- Transpiraiile sunt abundente.
-Bolnavul este chinuit de sete, dar nu poate inghii din cauza contracturii faringiene.
-Frecvent se instaleaz constipaia, oliguria i retenia vezical.

FORME CLINICE
Tetanosul generalizat.
Aceast form prezint contractura intregii musculaturi.
-Cu cat generalizarea contracturii se face mai rapid fa de debut, cu atat tetanosul este mai
grav. Generalizarea contracturii in mai puin de 48h anun un tetanos fatal.
-Exist forme supraacute, acute, uoare i cronice.
Tetanosul frust
Apare la persoane parial imunizate cu anatoxin sau cu ser i se caracterizeaz printr-o
simptomatologie discret (rigiditate, trismus, reflexe exagerate).
Tetanosul splanhnic
Este o form sever de tetanos, survine dup plgi traumatice sau operatorii ale tubului
digestiv sau dup o plag infectat post abortum.
Tetanosul nou-nscuilor
Reprezint una din formele cele mai grave de tetanos. Poarta de intrare este plaga ombilical
infectat. Copilul prezint trismus, nu mai poate suge i se instaleaz simptomatologia
tetanosului generalizat.

Tetanosul localizat
Tetanosul cefalic
Survine dup plgi in regiunea cefalic. Aceast form de tetanos se poate generaliza. Se
descriu urmtoarele:
Tetanosul cefalic cu paralizie prezint trismus i paralizie facial de tip periferic, de aceeai
parte cu plaga.
Tetanosul cefalic cu diplegie facial
Tetanosul cu oftalmoplegie
Tetanosul cefalic form hidrofobic prezint trismus i spasme faringiene.
Tetanosul cerebral
Tetanosul localizat la un membru, unde se afl plaga tetanigen, este caracterizat
prin contractura localizat a membrului respectiv.

DIAGNOSTICUL POZITIV
-Se face pe baza datelor clinice, anamnestice (plaga tetanigen) i paraclinice care nu sunt de
uz practic.
-Izolarea bacilului tetanic se poate face prin culturi efectuate din plaga tetanigen pe medii
speciale pentru anaerobi.

EVOLUIE

2
3

Tetanosul netratat evolueaz frecvent letal: cu tot arsenalul terapeutic, astzi, mortalitatea
este mare, variind intre 41-70%.

COMPLICAII
-In cursul bolii pot s apar tulburri circulatorii, instabilitatea tensiunii arteriale i tahicardia;
complicaii pulmonare (bronhopneumonii), gastrointestinale (dilataie gastric, ileus
paralitic), osteoporoz i deformaii osoase.
-Uneori se produc fracturi sau tasri vertebrale.

TRATAMENT
Tratamentul tetanosului cuprinde tratamentul etiotrop i cel simptomatic.
Tratamentul etiotrop const in:
Eliminarea focarului tetanigen din organism pentr a impiedeca formarea unor noi cantiti
de toxin;
Neutralizarea imediat a toxinei tetanice circulante pentru a impiedeca fixarea acesteia in
esutul nervos;
Incercri de a desprinde toxina fixat.
Tratamentul simptomatic const in:
Sedarea bolnavului i contraolul contracturilor paroxistice musculare;
Meninerea cilor aeriene libere;
Meninerea echilibrului hidroelectrolitic i nutritiv a bolnavului;
Mijloace terapeutice
-Bolnavul trebuie aezat intr-o camer linitit in semiobscuritate.
-Se vor evita micrile sau manevrele inutile.
-Se instaleaz o sond gastric permanent i un cateter urinar.
-Bolnavul trebuie supravegheat permanent, zi i noapte.
-Tratamentul specific se aplic concomitent cu sedarea bolnavului i const din
administrarea serului antitetanic (antitoxina tetanic) care se administreaz in doze de20000
ui la adult i 3000-10000 ui la copii.
-Serul se administreaz imediat in parte iv, in parte im dup testarea sensibilitii la ser
(desensibilizarea Bezretka).
-Unele ri utilizeaz imunoglobuline umane specifice in doz de 3000-6000 UI im, evitandu-
se astfel reaciile postseroterapie.
-Anatoxina tetanic se asociaz de obicei la tratamentul specific, avand in vedere c
tetanosul nu imunizeaz.
-Se administreaz in alt regiune anatomic decat serul.
-Se administraez cate 2ml anatoxin tetanic la 5 zile interval pan la cantitatea total de
8ml (4 administrri).
-Suprimarea focarului tetanigen se realizeaz prin toaleta chirurgical a plgii in vederea
suprimrii condiiilor de anaerobioz favorabile multiplicrii bacilului tetanic.
-Intervenia chirurgical se face dup administrarea serului i antibioticoterapiei.
-Antibioticul de elecie este Penicilina G in doze de 2-4 MU/24h.
-Sedarea i controlul crizelor de contracturi paroxistice musculare reprezint msuri de
importan vital pentru bolnav.

3
4

-Se utilizeaz Diazepamul de la 60-400 mg/24h in formele severe.


-La aceasta se poate asocia Fenobarbital, Mialgin, Plegomazin, relaxante cum ar fi
Mefenezina, Dantroleme-Sodium (Dantrium).
-In formele severe pacientul va fi monitorizat intr-o secie ATI.

Profilaxie
-Imunizarea activ cu anatoxin tetanic confer o imunitate solid i de lung durat.
-Se aplic din prima copilrie in majoritatea rilor cu trivaccin (DI-TE-PER) antidifteric,
antitetanic, antipertusis. Imunizarea activ se face cu anatoxina tetanic purificat i absorbit
(ATPA). Nivelul minim protector este 0,01 UA/ml ser.
-In ara noastr imunizarea activ se face cu trivaccinul: DI-TE-PER (primovaccinarea) la
varsta de 3 luni in 3 doze a 0,5 ml la 4 sptmani interval; revaccinarea I se face dup 6 luni
de la terminarea primovaccinrii; revaccinarea a II-a dup 18 luni de la prima vaccinare;
revaccinarea a III-a se face la varsta de 6-7 ani cu DITE.
-Gravidele depistate ca nevaccinate vor face primovaccinarea antitetanic. Revaccinarea
gravidelor se face dup varsta sarcinii (7 luni) cu ATPA 0,5ml.
-Durata efectului protector al imunitii antitetanice poate persista 10-15 ani.