Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

ARGUMENT
A.CLASIFICARE
B.RELEE TERMICE
1.CONSTRUCTIE
2.CONDUTII IMPUSE
3.INTRETINERE SI EXPLOATARE
4.PROBLEME DE UTILIZARE
CORECTA A REELOR TERMICE
5.PROTECTIA LA SUPRASARCINA
PRIN TERMISTOARE
C.DECLANSATOARE ELECTROMAGNETICE
DE SCURTCIRCUIT
D.DECLANSATOARE DE TENSIUNE MINIMA
E.SIGURANTE FUZIBILE
1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
2.PRINCIPII CONSTRUCTIVE
a.Sigurante fuzibile rapide
b.Sigurante fuzibile lente
c.Sigurante fuzibile ultrarapide
3.FORMA CONSTRUCTIVA
a.Sigurante cu intrerupere in aer
b.Sigurante cu intrerupere in nisip
4.EXPLOATAREA SIGURANTELOR
FUZIBILE
F.MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
CONSTRUCTIA SI EXPOATAREA APARATELOR
ELECTICE DE JOASA TENSIUNE
BIBLIOGRAFIE

1
ARGUMENT

Instalatiile electrice sunt caracterizate printre altele ,


prin tensiunea si curentul nominal, in situatiile normale.
Cele mai periculoase abateri sunt cresterile curentului
peste valoarea nominala provocate de suprasarcinii sau
de functionarea anormala a consumatorilor din retea.

SUPRACURENTII pot fi de foarte scurca durata,


de scurta durata sau de durata.

SUPRACURENTII DE FOARTE SCURTA


DURATA sunt cauzati in general de aparitia unor defecte trecatoare, de
comutatori si de alte schimbari bruste din circuit si nu sunt periculosi .

SUPRACURENTII DE SCURTA DURATA sunt


produsi de scurtcircuite.Urmarile lor sunt grave ,ei cauzand aparatelor
solicitari termice si mecanice foarte mari .

SUPRACURENTII DE LUNGA DURATA apar


datorita incarcarilor prea mari ale motoarelor electrice trifazate, datorita
functionari lor in 2 faze ,etc. Ei sunt periculosi prin solicitarile termice pe
care le produc; de aceea trebuie asigurata protectia impotriva lor prin
intrerupere ,dupa un anumit timp , a circuitului .

2
A.CLASIFICARE

In instalatiile electice pot aparea diferite solicitari anormale.


Pentru evitarea sau limitarea durala si intensitatea efectelor acestora se
folosesc aparate de protectie.
Pentru protectia impotriva suprasarcinilor mici,dar de durata mare,cum
sunt cele provenite prin supraincarcarea motorului sau prin ramanerea in
doua faze ,se folosesc relee termice, bazate fie pe folosirea
termobimetalelor , fie pe alte principii.
Pentru protectia impotriva scurtcircuitelor , se folosesc declansatoare
electomagnetice de supracurent,incluse ,de regula,intr-un intrerupator
automat sau sigurante fuzibile .
Pentru protectia de tensiune minima se folosesc, de asemenea ,
declansatoare electromagnetice.
In continuare se analizeaza constructia si principiile de functionare ale
acestor aparate .

B. RELEE TERMICE

1. CONSTRUCTIE
Releele termice se realizeaza , fie ca unitati dinstinte monopolare
,bipolare sau tripolare ,care se asociaza unor contractoare de catre
constructor sau de catre beneficiar ,fie ca elemente integrate constructie
unor contactoare cu relee monobloc sau intreruptoare automate .
Constructiile uzuale de relee termice merg pana la curenti nominali de
maxim 100 A, relee de curenti mai mari obtinandu-se prin folosirea unor
sunturi sau a unor transformatoare .
Cea mai mare parte a releelor termice moderne se bazeaza pe utilizarea
termobimetalelor sub forma lamelara,cu incalzire directa ,indirecta sau
mixta.

O alta constructie de relee termice este cea cu aliaj fuzibil (Sn+Pb).


Mecanismul releului este prins de o rotita dintata prinsa intr-o masa de
aliaj usor fuzibil in interiorul unei capsule metalice .

3
Fig.1.1Releu termic cu bimetal schema functionala
1-lama cu bimetal cu incalzire mixta ;2-punte de lansare;3-resort de
compresie;4-termobimetal de compensare a temperaturii mediului;
5-parghie de declansare;6-intrerupator auxiliar de declansare(cu rupere
brusca);7-surub de reglare a curentului de declansare;8-pargie de
blocare;9-buton de declansare manuala;10-chit de fixare a reglajului
bimetal, la producator;11-borna de record la bobina constructorului;
12-borna de record la un circuit de semnalizare a declansarii;s-sursa de
reglare;F-sensul de indoire a bimetalelor.

In interiorul capsulei ,o infasurare de rezistenta este strabatuta de centrul


motorului sau de un current proportional cu aceasta . Supracurentii
provoaca topirea aliajului,eliberarea rotitei dintate si declansarea releului .

4
Fig.1.2 Releu termic cu aliaj usor fuzibil
1-infasurare;
2-capsula;
3-aliaj usor fuzibil;
4-rotita dintata;
.Partile componente ale unui bloc cu relee termice sunt :
- soclul 1,preset din bachelina;
- -bornele de record la circuitul exterior principal 2;
- -lamele bimetalice 4,in numar de trei sau 4 ;
- butonul de remarcare al releului dupa declansare;
- butonul de reglare al curentului la care se declanseaza releul;
- parghia;
- sistemul mecanic;
- capacul;
Figura 1.2 reprezinta schematic modul de functionare al releului ci
bimetal.

2. CONDITII IMPUSE

La releele termice este important sa se cunoasca timpul dupa care releul


actioneaza cand este strabatut de un current dat .Pentru un anumit releu,
acest tip este cu atat mai mic cu cat curentul care strabate bimetalul este
mai mare si se poate determina din caracteristica de functionare a
releului.

5
Caracteristica de functionare a unui releu termic este curba care arata
dependanta de functionalitate dintre valoarea curentului si timpul in care
releul actioneaza.

Standardele in viguare impugn urmatoarele conditiui relelor titmice


destinate protectiei motoarelor electice :
- Sa nu declanseze in timp de doua ore la un current egal cu 1.05Ir
(Ir fiind curentul reglat )
-Sa declanseza un timp de doua ore la un current egal cu 1,2 Ir
-Sa declanseze la un current egal cu 6Ir,intr-un timp mai mare de doua
secunde la releele pentru porniri usoare si mai mare de 5 secunde la
releele pentru porniri grele.
Conditia de declansare in cel mult doua minute,pornind de la cald la in cu
curent 1,5Ir,care apare in unele norme staine ,nu mai este impusa de
normele internatioanale si standardele romanesti .Este totusi util ca ea sa
fie respectata pentru a se pune de accord conditiile impuse releelor
termice cu cele impuse motoarelor electice.

3.INTRETINEREA

Releele termice sunt aparate relative robuste;daca sunt ferite de


umiditatea exagerata depunerilor de praf,nu necesita o intretinere
deosebita.In exploatarea lor se tine seama ca:
-releul isi indeplineste functia numai daca este reglat cat mai aproape de
curentul nominsl sl motorului protejat ;acest reglaj trebuie facut la
locul de montaj ,de un personal competent,pe baza datelor de pe
placuta indicatoare a motorului sau masurandu-se direct curentul
absorbit de motor in plica sarcina;
-pe cat posibil releu termic trebuie amplasat in vecinatatea motorului pe
care i-l protejaza sau in aceeasi camera cu aceasta , dar ferit de sursele
sursele sraine de caldura;
-dupa scurtcircuite trebuie verificata starea bimetalelor si mentinerea
reglajului;bilamelele puternic indoite la trecerea unor curenti mari de
scurtcircuit trebuie inlocuite.

4.PROBLEME DE UTILIZARE CORECTA A


RELEELOR TERMICE

In alegerea si exploatarea releelor termice trebuie sa tinem seama atat de


natura sarcinii cat si de particularitatile de functionare a acestira :
frecventa de conectare permisa si durata pauzei de racire .

6
.Frecvanta de conectare permisa.Releele se incalzesc ceva mai repede
decat motoarele pe care le protejeaza si,ca urmare,in cazul unor frecvente
de conectare mai ridicate,se incalzesc puternic sub actiunea curentilor de
pornire fara a avea timp in pauza de current sa revina la temperature
mediului .
In felul acesta,cu fiecare pornire noua temperature releelor creste si dupa
un anumit timp releul decinecteaza ,desi infasurarea motorului nu a atins
inca o temperature periculoasa.
!!!!!IMPORTANT. Pentru aceste motive,asocierea contactoarelor cu
releele termice nu se poate face decat acolo unde frecventa de conectare
este de cel mult 60 de conectori pe ora.
.Pauza de racire.Daca contactorul a fost deconectat prin actiunea
releului sau termic ,este necesar ca,inainte de a comanda reclansarea
contactorului,sa se astepte un timp suficient pentru ca bilamelele sa se
raceasca;in caz contrar,sub actiunea curentului de pornire se poate
produce o noua declansare ,nedorita,si o solicitare termica anormala a
releului.
Durata pauzei de racire este de ordin a 0,5-5 minute si este indicat de
controctorul releului.
Este necesar,de asemenea,ca in cazut in care contactorul a declansat
prin actiunea reelor termice,inainte de a-l repune sub tensiune,sa se
determine cauza care a provocat suprasarcina si aceasta sa fie
inlaturata.In acest scop majoritatea blocurilor cu relee termice sunt
prevazute cu o zavorea care trebuie inlaturata de operator inainte de a
reinchide circuitul .
.NATURA SARCINII. Releele termice sunt reglate conform unei
diagrame ,care corespunde utilizatorilor normale in ceea ce priveste
natura sarcinii si schema de conexiuni.
Exista si anumite situatii particulare,in care acest reglaj nu mai
corespunde ,iar relee termice de constructie normala nu maid au
satisfactie,fiind necesar sa se recurga la alte solutii ,printe care si folosirea
de termistoare montate direct in infasurarile motorului.

7
Fig.3 Caracteristica de functionare a unui releu termic bimetal

8
1.PROTECTIA LA SUPRASARCINA

Functionarea releelor termice descries , are dezavantajul ca incalzirea


releului nu reproduce intotdeuna fidel incalzirea motorului,putandu-se
ajunje fie la declansari inutile,fie la temperature periculoase ale
infasurarii motorului .
.Releele cu bimetal miniaturizate, ar fi o prima solitie pentru
inbunatatirea acestei situatii.Aceste relee folosesc de regula bimetalele
disc,care se monteaza direct in motor ,atasandu-se la capetele de bobina
, cate unul pentru fiecare faza.
Aceasta solutie se mai foloseste in prezent pentru protectia motoarelor
de ascensor,la care frecventa mare de conectare impedica utilizarea
releelor termice obisnuite si are avantajul de a urmarii mult mai fidel
temperature reala a infasurarii motorului protejat.
.Releele cu semiconductoare de constructie speciala cu rezistenta
variabila cu temperatura.Aceasta fiind o buna solutie in cazul in care
inlocuiesc releele ci bimetalul miniautorizat,ele avand proprietatea ca la o
anumita temperature i-si maresc brusc si foarte mult rezistenta la trecerea
curentului electic.Ele se frealizeaza pentru diferite temperaturi nominale
si raspund intr-o plaja foarte ingusta la cresterea rezistei
(5grd),constituind astfel o protectie mai buna a infasurarilor.
Termistoarele sunt fabricate de catre intreprinderile care produc
componentele electronice,fiind montate de catre intreprinderile
producatoare de apartaj electric .
Termistorul actioneaza contactorul prin intermediul unui releu auxiliar
sau a unui circuit electric.

C.DECLANSATOARE ELECTROMAGNETICE DE
SCURTCIRCUIT

In cazul scurtcirtuitelor este nesesara o intrerupere rapida a


circuitului,pentru limitarea efectelor daunatoare ale curentilor foarte mari
care apar .De aceea,aparatul de protectie trebuie sa lucreze direct asupra
mecanismului de zavoarea a intreruptorului automat si nu prin
intermediul unui alt dispozitiv .
Declansatoarele electomagnetice sunt electromagneti cu infasurare
strabatuta de curentul principal sau de un curent proportional cu
acesta ,de tip solenoid deschis sau clapeta.
Armatura mobile nu este atrasa decat atunci cand infasurarea este
strabatuta de un curent de cateva ori mai mare decat cel nominal .Reglajul
se face prin variatia intreferului sau prin variatia fortei antogoniste.

9
De regula la intreruptoarele automate pentru protectia liniilor
,declansatorul electromagnetic este reglabil intre 3 si 6 Ir,iar la
intreruptoarele automate pentru protectia motoarelor este fie cu un reglaj
fix la 10Ir,fie reglabil intre 5 si 10Ir, astfel incat sa nu actioneze le
curentii de pornire.

D.DECLANSATOARE DE TENSIUNE MINIMA

In constructia intreruptoarelor automate pentru protectia motoarelor este


obligatorie prezenta unui declansator de tensiune minima care descgide
intrerupatorul la disparitia tensiunii sau la caderea ei sub o anumita
valoare si impedica inchiderea intreruptorului atat timp cat tensiunea nu
a atins o valoare suficienta.
Rolul acestui declansator este de a impedica inchiderea necontrolata a
intreruptorului dupa o intrerupere mai indelungata a tensiunii,care a dus
la oprirea motorului si a masini antrenate.
Reinchiderea circuitului poate provoca:

-pornirea directa,la tensiunea plina,a motoarelor care trebuie pornite


cu comutator stea-triunghi,reostat de pornire sau
autotransformator,ceea ce duce la distrugerea motorului si
suprasolicitarea retelei;
- pornirea neasteptata a masinii neatrenate,putand duce la distrugerea
unor piese sau a unor parti de masini,cat si la accidentarea unor
personae.
In cazul in care motoarele sunt comandate de contactoare,acestea preiau
si rolul declansatorului de tensiune minima,cu conditia ca butonul de
pornire sa fie de tip contact normal deschis,astfel inca de la revenirea
tensiunii,contactatorul san nu declanseze de la sine.
.Constructia.Declansatoarele de tensiune minima sau electromagneti de
tensiune de tip clapeta,conectati intre faze sau intre faza si nul;eu sunt
inchisi atat timp cat tensiunea nu scade sub o animita valoare.La
echilibrarea clapetei,aceasta actioneaza asupra broastei intreruptorului
automat,provocand declansarea acestuia .
.Conditii tehnice impuse declansatoarelor de tensiune minima de c.a
sunt aceleasi cu cele impuse contactoarelor:
- sa nu depaseasca temperature adminisibila la 1,05U;
- sa nu inchida la 0,85U.Indeplinirea acestei obligatii in stare calda
impune ca in stare rece sa se inchida la circa 0,87U;
- sa se deschida intre 0,7 si 0,35U;

10
E.SIGURANTE FUZIBILE

1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva


scurtcircuitelor.Ele sunt formate,in pricipiu,dintr-un element fuzibil
,consdand dintr-un fir sau o banda subtire de metal,cu sectiunea astfel
aleasa,incat daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis in
instalatie,sa se topeasca,intrerupand astfel circuitul protejat,in care sunt
montate in serie.
.Calitatile principale ale sigurantelor fuzibile sunt constructia foarte
simpla si proprietatea de a intrerupe curenti mari la scurtcircuit intr-un
timp foarte scurt,inca dinainte ca aceasta sa fi atins valoarea maxima
posibila.
.Dezavantajele sigurantelor fuzibile,care limiteaza domeniile lor de
utilizare,mai importante sunt urmatoarele:
- prin arderea fuzibilului se intrerupe alimentarea circuitului cu energie
electricapana la inlocuirea fuzibiului ars de catre personalul de
exploatare;din aceasta cauza aceastea nu pot fi folosite decat in
instalatii ce permit intreruperea circuitului cu energie electrica timp de
cateva minute sau mai mult timp ;
- timpul in care se produce intreruperea fuzibilului variaza intre limite
foarte largi si este influentat de prodicerea mediului inconjurator;de
aceea sigurantele fuzibile raman prin excelenta aparate de protectie
impotriva scurtcircuitelor,tinundu-se cont de anumite masuri speciale.
- sigurantele fuzibile sunt aparate cu functionare monofazata;se
intampla uneori,in deosebi la suprascurtcircuitare ,sa se arda numai
una dintre cele trei siguranta fuzibile ale unui sistem
trifazat ,situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar arderea
motoarelor electice;
- sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in expoatare in scopul
realizarii unei anumite caracreristici de protectie.

2. PRINCIPII CONSTRUCTIVE

In prezent,in instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc o


varietate foarte mare de sigurante fuzibile corespuzand unor solutii
constructive diferite ;ele reprezinta rezultatele unei evolutii indelungate
,in care solutiile constructive s-au inbunatatit treptat,

11
in scoul realizarii unor anumite cote de gabarit,adesea fixate prin
standarde,si a trei obioecte principale:
- realizarea unei capacitate mari de rupere;
- obtinerea unei incalziri reduse in timpul functionarii de sarcina
nominala;
- obtinerea unei anumite caracteristici de topire,adaptate
particularitatilor elemtului protejat.
.Un fir de cupru sau de argint intins in aer intre doua borne este forma
cea mai simpla.
Acest gen de sigurante cu fitil vizibil intins liber in aer,se mai foloseste
inca pentru protectia circuitelor de iluminat exterior,sub forma
sigurantelor aeriene pe support de portelan.Ele au o capacitate de rupere
redusa si nu limiteaza valoarea de varf a curentului de scurtcircuit.
.Inchiderea firului fuzibil intr-un tub izolat,deoarece in timpul topirii
acesta arunca metal topit,pericitand functionarea instalatie si a
personajului de deservire,nu se mareste capacitatea de rupere,dar se
imbunatateste substantial sufrafata de exploatare.
.Umplerea tubului izolat cu nisi pur si uscat,de o anumita granulatie
mareste semnificativ capacitatea de rupere.Efectul favorabil al nisipului
are doua cause anume:
- conductibilitatea termica foarte buna a nisipiului ,care permite sa se
foloseasca,la acelasi curent nominal,fire de cupru sau de argint cu
sectiunea mai mica decat in aer liber,reducandu-se astfel cantitatea de
vapori metalici produsi in timpul topiri;
- nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electic,
limitand atat valoarea,cat si durata curentului de scurtcircuit.
.Pentru a reduce si mai mult sectiunea firului fuzibil,s-a cautat sa se
imbunatateasca conditiile de racire ale acestuia prin folosirea mai multor
fire fuzibile legate in paralel,sau prin inlocuirea firelor rotunde cu
benzi subtiri de argint sau cupru.Dintre aceste doua conditii s-a dovedit
mai avantajoasa din punct de vedere tehnologic si mai sigura in
exploatare,folosirea benzilor subtiri.Prin aceasta s-a dovedit obtinerea
unei limitari importante a zonei in care fuzibilul se incalzeste,in serviciu
normal.
Acestea a condos la:
- reducera importanta a incalzirii bornelor in serviciu;
- reducerea cantitatii de metal topit,deci obtinerea unei capacitate mai
mari ruperi si a unui efect puternic de limitare a curentului de
scurtcircuit.
Aceaste sigurante se numesc sigurante de joasa tensiune cu mare
capacitate de rupere.

12
Caracteristica sigurantelor fuzibile:1-rapide(normale);2-lente;3-ultrarapide

Cresterile importante ale capacitatii de rupere s-au obtinut folosindu-se


lamelele fuzibile performante,solutie ce urmareste sa utilizeze la maxim
avantajele pe care le aduce reducerea,prin portiuni limitate,a sectiunii
firului fuzibil.
Din punct de vedere al caracteristicilor de topire se disting trei categorii
principale de sigurante:rapide(normale),lente si ultrarapide.
Sigurantele lente sunt indicate pentru folosirea in circuitele motoarelor
permitand reducerea sectiunii conductoarelor de alimentare a acestora.
Pentru a intelege aceasta,se mentioneaza ca sigurantele din circuitul de
pornire al acestuia,iar conductoarelor de alimentare se aleg astfel incat sa
fie protejate de sigurantele respective.In cazul folosirii sigurantelor
normale,acesta duce de regula,la necesitatea supradimensionarii
conductoarelor fata de cele corespunzaroare din punct de vedere termic
curentului nominal al motorului.
Folosirea sigurantelor lente,mai putin sensibilela curentii de
pornire,permite evitarea acestei suprademensionari.
Sigurantele ultrarapide sunt neaparat necesare in circuitele
redresoarelor cu siliciu,foarte sensibile la supra sarcinii.
Obtinerea acestor caracteristicii impuse deosebiri importante in
constructia sigurantelor respective.

13
a. Sigurante fuzibile rapide

Sigurantele fuzile rapide sunt caracterizate din punct de vedere


constructive prin aceea ca firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal.
.Avantaje.Ele reprezinta tipul cel mai folosit de sigurantele fuzibile ,
avand o constructie relativ simpla cu o capacitate de rupere mare.
.Dezavantaje.Cele mai importante sunt:
- argintul si cuprul au o temperatura de topite ridicata(967cupru si
1083argintul)ceea ce,un cazul unor curenti de serviciu foarte propriati
de cel nominal,determina incalziri importante ale bornelor si ale
conductoarelor de record;
- temperatura ridicata a firului fuzibil favorizeaza oxidarea treptata a
acestuia(in deosebi la firele de cupru),ceea ce determina reducerea
sectiunii active a acestuia si provoaca,dupa un timp relative scurt de
exploatare,topirea sa chiar la curentii mai mici decat curentul
nominal.
b. Siguranta fuzibile lente

Pentru realizarea acestora,se pot folosi principii constructive:


- separarea mecanica a lamelei fuzibile care este realizata din doua
portiuni lipite intre ele cu un aliaj usor fuzibil
- topirea prin efect metalurgic;solutia constructive consta in aplicarea
unei mici cantitati de aliaj staniu-plumb pe lamela fuzibile,acest aliaj
avand proprietatea de a forma cu argintul sau cuprul aliaje cu punct de
topire scazut .
Este generalizata solutia cu topire prin efect metalurgic.
La toate aceste constructii,la suprasarcini mici de mica durata, lamela se
topeste in zona de actiune a materialului de adaus,iar la scurtcircuite se
topeste in zonele de reproducere a sectiunii.

c. Sigurante fuzibile ultrarapide

Constructia acestor sigurante se bazeaza pe folosirea unor lamele


fuzibile performante la cere puntiile foarte inguste.

3. FORME CONSTRUCTIVE

Dupa mediul in care se realizeaza interuperea si dupa solutia


constructive,diferitele tipuri de sigurante fuzibile de joasa tensiune se
caractrizeaza prin :

14
.sigurante cu intrerupere in aer:deschise,cu maner,tubulare
.sigurante cu intrerupere in nisip: sigurante cu filet si sigurante cu mare
capacitate de rupere.

a.Sigurante cu intrerupere in aer

.Sigurante fuzibile deschise sunt sigurantele la care firul fuzibil este


intins intre doua contacte,in aer liber,neprotejat;sunt folosite din ce in ce
mai putin,deoarece au puncte de rupere redusa si pot provoca accidente si
scurtcircuite prin improscarea cu material topit.Din acest motiv folosirea
lor in cutii capsulate este interzisa.
.Sigurante fuzibile cu maner sunt sigurantele deschise,la care,pentru a
se putea inlocui fuzibilul sub tensiune,aceasta este montat pe un maner
izolat din bachelina sau din portelan;introducerea lor se face cu ajutorul
unor cutite sau furnici de contact fixate pe maner.
Sunt folosite in deosebi in cutiile de distributie,in circuitele cu curentii
nominali de 60-600A.Prezinta toate incovenientele sigurantelor deschise.
.Sigutante tubulare.Pentru a evita acidentele provocate de imprastierea
metalului topit sau de atingerea intamplatoare a fuzibilului,acesta este
inchis intr-un tub de material izolant.Deoarece si aici intreruperea arcului
electric are loc in aer liber .Capacitate de rupere ramane redusa .
Sigurantele tubulare in tub de sticla sun folositoare in deosebi petru
protectia circuitelor de lumina de automobile si tratoare,precum si altele
utilizari similare de tensiune joasa(6-24V)si capacitate de rupere foarte
mici.

b.Sigurante cu intrerupere in nisip

.Sigurantele cu filet sunt cele mai folosite si mai simple sigurante de


joasa tensiune cu stingere in nisip.Ele se utilizeaza in instalatii,pentru
protectia circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii(6-200 A).
Sunt formate din patru elemente:
- soclu de portelan,prevazut cu bornele legate la circuitul exterior;
- elemental de inlocuire(patrunsul fuzibil),alcatuit de un tub de portelan
de o anumita forma,umplut cu nisip si inchis la capetele cu capace
metalice de contact.Firele fuzibile sunt inchise in masa de nisip intre
capacele de contact;
- piesele de contact,cu diametrul interior calibrat ,avand rolul de a
impedica introducerea unor elemente de inlocuire de valoare nominala
mai mare;

15
- capacul filetat cu rolul de a inchide elemental de inlocuire realizand
totodata presiunea necesara de contact.
Acest tip de contact se fabrica pentru curenti nominali de 25,63,100,200
A. Scara curentilor nominali si elentele de inlocuire fuzibile este insa
mult mai bogata:6,10,16,20,25,35,40,63,80,100,125,160si 200.
.Sigurantele fuzibile cu mare capacitate de rupere de joasa tensiune
sunt sigurantele fuzibile de constructie speciala,care pot fi intrerupere
curenti de scurtcircuit de ordinal zecilor de kilometrii.Sunt formate dintr-
un tub foarte rezistent de portelan sau sticla,umplut cu nisip fin si inchis
ermetic la capete prin capace metalice.
In constructiile cele mai noi se folosesc doua capace din material plastic
cu mare rezistenta mecanica si termica.
Fuzibiile sunt din benzi sau fire de cupru sau argint,sunt trecute prin
nisip de la un capac la celalalt si sunt strabatute de acestea.Pentru a se
reduce incalzirea fuzibiului in regim normal,se folosesc,la constructiile
noi aplicarea pe lamella fuzibila a unor aliaje de topire prin efct
metalurgic.
Aceste sigurante se contruiesc pentru curenti nominali de 60-1000A,
fiind folosite in deosebi in retelele de distributie urbana si instalatii
industriale.
Valoarea maxima a curentului care poate fi interrupt de aceste sigurante
variaza intre 25 si 100 kA,ceea ce depaseste cu mult cei mai mari curenti
de scurtcircuit care pot aparea in retelele de distributie de joasa tensiune.

4.EXPLOATAREA SIGURANTELOR FUZIBILE

Sigurantele fuzibile reprezinta unul dintre cele mai simple si mai


efciente aparate de protectie impotriva curentilor de scurtcircuit;dar si
pentru ca ele sa-si indeplineasca corect rolul si sa nu devina la randul lor
o sursa de accidente,este absolute necesar ca in exploatarea sigurantelor
fuzibile sa se respecte anumite reguli,prin care cele mai importante sunt
urmatoarele :
- alegerea corecta a curentului nominal al elementului de inlocuire;
- protectia impotriva unor incalziri excesive;
- protectia impotriva improscarii cu metal lichid
- manevrarea corecta a sigurantelor fuzibile .
.Alegerea corecta a curentului nominal al al ementului de inlocuire.
Sigurantele fuzibile isi indeplinesc corect de protectie numai daca
curentul nominal al sigurantei este corect ales in raport cu curentul de
serviciu si cu regim de functionare al instalatiei protajate.Astfel:

16
- Daca valoarea elementului fuzibil este prea apropriata de cea a
curentului de serviciu al instalatiei,se pot produce intreruperi inutile
indeosebi ce mareste pericolul arderii unei sigurante in instalatii
trifazate ,ceea ce creza situatia functionarii in doua faze,situatie
foarte periculoasa pentru motoarele electrice racordate la aceste
instalati
- Daca valoarea nominala a elementului fuzibil este prea mare,acesta
nu-si mai indeplineste rolul de protectie.
!!!!!Important. Pentru aceste motive,fiind total gresita,trebuie interzisa
inlocuirea firelor arse cu fire de cupru care sunteaza elemental fizibil,sau
repararea in ateliere de exploatare a fuzibilelor arse.
.Protectie impotriva unor incalziri excesive.Prin natura functionarii
lor sigurantelor fuzibile ,indeosebi cele rapide,reprezinta punctele cele
mai fierbinti in instalatie;incalzirea lor poate ajunge la functionarea in
aproprierea curentului limitacateva sute de grade.De aceea este absolute
necesar sa se ia urmatoarele precauti:
- dimensionarea larga a contactoarelor,pentru ca acestea sa faciliteze
racirea si sa nu transmita temperaturi periculoase conductoarelor de
legatura;
- verificarea periodica a aspectului si stangerii contactelor;
- asezarea instalatiilor intr-un astfel de mod in instalatii,incat caldura
emanate sa fie unor evecuata si sa nu provoace incalziri periculoase
altor elemente,mai sensibile,ale instalatiei.
- evitarea prezentei in vecinatatea sigurantelor a unor pulberi,scame
sau a altor substante usor imflamabile .
.Protectie impotriva improscarii cu mediu lichid.Acolo unde se
folosesc fizibile deschise,trebuie liate masuri deosebite de separare a
fazelor si de evitare a manevrarii fuzibilelor sub tensiiune.
.Manevrarea corecta a sigurantelor fuzibile.Este absolute necesara ca
sigurantele fuzibilesa fie montate sau inlocuite numai dupa ce instalatia
respective a fost scoasa de sub tensiune.In caz contrar exista atat pentru
pentru operatorul care efectueaza lucrarea,cat si pentru
instalatie,urmatoarele pericole deosebit de grave:
- la montare sau demontarea siguratelor,in deosebi a celor cu mare
capacitate de rupere,distantele dintre face fiind,de regula,foarte
mici,se pot provoca scurtcircuite prin atingerea elementelor de
inlocuire de la doua faze vecine:
- la montarea sigurantelor intr-o instalatie in care nu a fost eliminat
un scurtcircuit existent,introducerea elementului fuzibil pe scurtcircuit
poate provoca explozia acestuia,cu pericole foarte serioase a operatorului.

17
!!!!!!Important.Manipularea sigurantelor fuzibile cu mare capacitate de
rupere se face intotdeuna cu chei sau manere speciale de montaj ,
operatorul avand intotdeuna manusi de protectie si,daca este posibil,
masca de protectie(in caz de introducere a sigurantei in scurtcircuit
existent,exista atat pericolul exploziei elementului de inlocuire cu firma
de cioburi de portelan deosebit de periciloase,cat si pericolul formarii
unui arc electric care poate provoca arsuri grave).

F. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTIA SI


EXPLOATAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA
TENSIUNE

Conceptia constructive a aparatelor electice trebuie sa asigure o deplina


securitate a operatiunilor.
.Masurile constructuve care se iau se impart in urmatoarele categorii
principale:
- Protectia impotriva electrocutarii prin asigurarea izolatiei (rigiditati
dielectrice),atat a pieselor de manevra(butoane,manete),cat si a celor
piese metalice cu care operatorul poate veni accidental in contact.In
orice caz piesele de manevra trebuie sa fie din material izolant,iar
piesa metalica pe care actioneaza piesa de manevra trebuie sa fie
izolata fata de partile sub tensiune,respectandu-se distantele de
strapungere si conturare stabilite de norme.
Capul metllic al aparatului trebuie sa fie prevazut cu surub de punere la
pamant ,iar zona din jurul surubului trebuie sa fie cositorita si sa ramana
nevopsita pentru a se asigura un contact electric bun de legare la pamant.
Pentru mai multa siguranta impotriva electrocutarilor,este recomandata
folosirea tensiuni nepericuloase de 24V in toate circuitele de comanda.
In locurile umede,cu pericol mare de electrocutare,carcasele trebuie sa
nu poate fi deschise de personal necalificat;ele trebuie sa fie prevazute cu
suruburi necesitand chei speciale.
In locurile periculoase este,de asemenea,recomandabil,sa se prevada in
constructia aparatelor relee de supreveghere a izolatiei care produc
declansarea imediat ce rezistenta fate la pamant a scazut sub un anumit
nivel(de exemplu 8k in mine);de asemenea se pot prevedea relee de
supraveghere a legaturii carcasei cu pamantul.care se sesizeze
intreruperea aceestei legaturi;
- Protectia impotriva actionarii accidente a aparatelor prin prevederea
butonului de comanda cu inele de protectie care impedica apasarea
accidentala prin lovire cu mana sau cu alte parte a corpului.
Manetele de comanda trebuie de asemenea protejate de inele de garda.

18
Pentru evitarea comenzilor gresite,indicatiile butoanelor trebuie sa fie
foarte clara,eventual cu imagini sugestive;
- Protectia impotriva manifestarilor exterioare ale intreruperii
curentilor: flacari,gaze fierbinti,gaze ionizate,etc.Pentru acestea ,
carcasele de protectie trebuie sa reziste la presiunea gazelor produse
de intreruperea curentului corespunzator capacitatii de rupere,iesirea
gazelor fierbinti trebuie sa fie orientate mai sus ,in afara zonei in care
s-ar gasi mana sau fata operatorului .
Constructorul trebuie sa prevada in instructiunile de exploatare distanta
minima care trebuie pastrata de la marginea de sus a intreruptorului pana
la alte piese metalice puse la pamant sub tensiune;
- Protectia impotriva porniri neasteptate a masinii trebuie asigurate
prin declansatoare de tensiune minima,obligatorii in circuitele
motoarelor electice.
.Masurile care trebuie luate in exploatare se impart in:
- masuri care trebuie luata in montarea aparatelor;
- masuri care trebuie luate in cursul exploatarii.
La montarea aparatelor este nesesar:
- sa se verifice concordanta dintre parametrii instalatiei si datele
marcate pe aparat sau inscrise in catalogul produselui: tensiunea de
utilizare si de comanda,curentul nominal termic si de
utilizare,capacitatea de rupere,frecventa de conectare si durata de
actionare,categoria de utilizare,etc
- sa se verifice izolatia aparatului si functionarea lui corecta;
- sa se fixeze bine aparatele pe panou sau perete, sa se etanseze corect
trecerile conductoarelor,sa se inchida bine capacele,sa se respecte
distantele minime prevazute si instructiunile fata de alte aparate si in
special in partea superioara fata de alte piese puse la pamant sau sub
tensiune;
- sa se instrueasca personalul fata de modul de deservire,marcandu-se
expicit butoanele si manetele de comanda si afisandu-se pricipalele
indicatii privind actionarea masinii si in special actiunile periculoase
care trebuie evitate.
In exploatatrea aparatelor este nesecar:
- sa nu se intervina la aparate decat dupa ce au fost scoase sigur de sub
tensiune;
- orice manevra la aparatele deschise trebuie facute cu mana protejata
cu manusa electoizolanta de cauciuc si cu fata ferita printr-o masca
sau paravan.
!!!!!!Atentie! Inchiderea este mai periculoasa decat deschiderea! Nu
uitati ca puteti inchide pe un scurtcircuit!

19
BIBLIOGRAFIE

1. Instalatii si Aparate electice Constantin Dumitrascu Editura


didactica si pedagogica -Bucuresti 1969

2. Instalatii Electice Dan Teodorescu Editura Faclara

3. Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare


automata Manual pentru clasele XI si a XII Sabina Hilohi, Doinita
Ghinea ,Nastase Bichir Editura didactica si pedagogica Bucuresti
2004

4 .Masini aparate,actionari si automatizari Manual pentru clasele XI si


XII Sabina Hilohi,Doinita Ghinea,Nastase Bichir Editura didactica si
pedagogica Bucuresti 1996

20